---

Nevoia de predictibilitateeste acum la fel de mareca alt@ dat@ ignoran]a le -gat@ de viitorul economiei.România, de la manageri ladebitori }i de la cre ditori laeconomi}ti, a tr@it nou@ aniîn care a înv@]at lec]iaeconomiei consu mu lui }i apie]elor în expan siune. Afost o lec]ie de conjunctur@,pe care cei mai mul]i au

crezut-o un succes personal. Acum e}ecul fie el deconjunctur@ sau cel personal (ca în imobiliare deexemplu) a adus un apel la stat, ca }i cum ar exis-tat un buton magic care ar repune economia înviteza de alt@ dat@. Dar dac@ este s@ se fac@ prog-noze legate de criz@, cea mai consistent@ este legat@de lumea de dup@.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Îmi îmbr@]i}ez rivalul,dar aceasta o fac pentru a-l în@bu}i”

Racine (Britanicus)

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Agresa]i de scandalurile mediatice care î}i schimb@ freneticdecorurile }i actorii, stresa]i de o campanie electoral@ lânced@ }itrucat@, este posibil ca locuitorilor meleagurilor sibiene s@ le fisc@pat o informa]ie pe care ministrul secretar de stat de laMinisterul Economiei a lansat-o în eter într-o anonim@ conferin]@de pres@, într-una din zilele sfâr}itului de mai.O informa]ie aparent banal@, dar cu un poten]ial impact major }igrav pentru viitorul concet@]enilor no}tri. În esen]@, ea sun@ cama}a: autorit@]ile române}ti inten]ioneaz@ s@ construiasc@ înainte deanul 2020 o a doua central@ nuclear@, dup@ cea de la Cernavod@,mo}tenit@ de la Ceau}escu. Este posibil ca loca]ia viitoarei cen-trale nucleare s@ fie jude]ul Sibiu unde sunt avute în vedere maimulte amplasamente.

Un DA sau NU pentruviitorul care ne doare

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID

„Nu este totul s@ te scoli de diminea]@,

esen]ial este s@ ajungi la timp”

În]elepciune popular@

...1929 - 1933. Economia Statelor Unite,economia lumii întregi. O lume într-undeclin material covâr}itor, cu produc]iipr@bu}ite, cu zeci }i zeci de milioane de}omeri în plus fa]@ de timpul dinainte,cu o s@r@cie lucie extins@ practic,atotcuprinz@tor, pe toate zonele lumii, cu

oameni famelici, cu copii cu grave dis-trofii de cre}tere, cu locuin]e insalubre,cu mizerie, cu boli agresive, o lumeaproape f@r@ speran]e. Criza economic@mondial@ debutase într-o joi, am puteaspune, 24 octombrie 1929, celebra „joieneagr@”, }i apoi cu iu]eala pandemiilors-a r@spândit peste tot. {i totu}i lumeaa ie}it din acest teribil dezastru carepunea sub semnul îndoieli multe dinsuccesele economice }i sociale depân@ atunci.

nr. 218 anul 5 vineri, 12 iunie 2009 1 RON

Din prim@vara pân@ în toamn@

Dan POPESCU

Cum au ie}it Statele Unite din criza economic@ mondial@ din 1929 – 1933?ac]iuni concentrate într-un concept polivalent:

New – Deal-ul lui F.D.Roosevelt –

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3

%n 17 iunie 1994, sf$r}itul oficial al apartheid-ului ^n Africa de Sud

Franklin Delano Roosevelt, la 4 martie 1933 devine pre}edinteleStatelor Unite, p$n@ la moartea sa ^n 1945

Ministerul Economiei si Finan]elor

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO

de c@tre România (V)student Nicoleta Sonia H~U{IU pag. 5

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (XII)

pag. 8

Politicile fiscale^n Rom$nia (I)

Codul Fiscal a fost din noumodificat! Din p@cate, ne-amobi}nuit cu to]ii ca m@carodat@ pe an aceast@ legeesen]ial@ atât pentru func]i -onarea sectorului public – ac@rui finan]are o asigur@ -,cât}i pentru mediul de afaceri s@fie schimbat@. Aceste schim -b@ri pe picior afecteaz@ în modesen]ial capacitatea oa me nilorde afaceri de a genera planuride afaceri }i planuri de dez-

voltare viabile. De m@car 10 ani guvernele promit c@ fis-calitatea în România va deveni predictibil@, c@ va fibazat@ pe perspective cel pu]in de termen mediu. Unguvern PSD a statuat chiar prin lege c@ modific@rileCodului Fiscal intr@ în aplicare dup@ un an…Ins@urm@torul guvern a constatat apoi c@ de la 31 decem-brie pân@ la 1 ianuarie ar trece…fix un an. Apoi, pen-tru mai mare simplitate, acest angajament de predictibil-itate a fost uitat.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

O lucrare de referin]@ din India

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS pag. 6

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (VIII)

Recurs la experien]@

continuare ^n pagina 7

POLITICI FINANCIARE VINERI 12 IUNIE 20092

Politicile fiscale ^n Rom$nia (I)urmare din pag.1

Lipsa unei strategii fiscale solideafecteaz@ atât mediul de afaceri, cât }imediul public. Pentru mediul de afac-eri schimbarea frecvent@ a sistemelorde impozitare, a cotelor este de-adreptul toxic@. De fiecare dat@, guver-nan]ii explic@ c@ modificarea sistemuluifiscal e în favoarea mediului de afac-eri, încercând s@ mascheze instabili-tatea }i lipsa de programare sub unincert „mai bine”. M@surile fiscaleschimbate frecvent necesit@ schimb@riale planurilor de afaceri, ale manage-mentului disponibilului de trezorerie,ale schemelor de finan]are, alebugetelor de venituri }i cheltuieli, pen-tru companiile care folosesc acestinstrument de programare. Apoi, „maibinele” pentru companie func]ioneaz@mai degrab@ într-o logic@ politic@,decât într-o logic@ economic@. Deexemplu, trecerea la cota unic@ deimpozitare de 16& a fost intensprezentat@ de c@tre guvernan]i ca oreducere a nivelului de fiscalitate pen-tru companii. Aceast@ sus]inere nu e ominciun@, ci – mult mai periculos – unadev@r incomplet! Trecerea la impozit-ul pe profit în cot@ unic@ de 16& afost înso]it@ de o cre}tere a tax@riipentru dividende. Ori finalitatea oric@reiinvesti]ii de capital este ob]inerea dedividende }i nu ob]inerea de profit brut}i de reinvestire continu@. M@sura dereducere a impozitului pe profit a fost,ca mai toate m@surile fiscale, anapodasus]inut@ }i prezentat@, creând impre-sia c@ cel pu]in la nivel de PR }icomunicarea public@ general@, guver-nele din România aleg calea cea mainefericit@ (probabil pe prezum]ia gen-eralizat@ c@ românii sunt ni}te pro}ti }iînghit orice). Desigur, cota mic@ deimpozitare a profitului constituie unuldintre avantajele competitive aleRomâniei în b@t@lia pentru investi]iistr@ine directe. Îns@, cel pu]in pentruanul fiscal în care m@sura a fost intro-dus@, ea a produs turbulen]e foarteimportante, mai ales prin impozitareaprofitului anului care trecuse dup@ reg-ulile noi. Toate contesta]iile mediuluide afaceri referitoare la retroactivitateam@surilor fiscale (legea nou@ afecteaz@profitul „vechi”, ob]inut în anul fiscal

anterior, programat }i prognozat dup@regula fiscal@ anterioar@) au fost igno-rate de c@tre guvernan]i. Impozitareacu 16&+16& nu a reprezentat în faptnici un fel de reducere a sarcinii fiscaleaferente profitului, ci o re-balansare aacesteia. Sc@derea impozitului pe profit}i cre}terea impozitului pe dividendereprezint@ o m@sur@ de politic@ eco-nomic@ care încearc@ s@ redirijezeinteresul investitorilor mai degrab@ sprecre}terea portofoliului de investi]ii }imai pu]in spre ob]inerea de dividende}i - pentru companiile cu capital str@in- repatrierea acestora. E greu de spusacum dac@ promotorii acestei m@suriau }tiut exact ce fac sau pur }i sim-plu efectele pozitive majore „li s-auîntâmplat”, pentru c@ tot ce r@mâne întimp s@ fie supus analizei e…ceea ceau sus]inut c@ vor s@ fac@ („reducereaimpozit@rii întreprinderii”).

Lipsa de politici fiscale pe termenmediu }i lung e chiar mai toxic@ pen-tru mediul public, care se finan]eaz@aproape exclusiv din colectarea taxelor}i impozitelor. Dac@ nu exist@ opredic]ie serioas@ }i o programare con-sistent@ a „dirij@rii economiei” prinpolitici economice, nu avem cum s@ob]inem estim@ri referitoare la nivelulde finan]are public@ de care vom dis-

pune. {i atunci, datorit@ rigidit@]iiaproape complete a mediului public, ac@rui func]ionare e mai degrab@ deter-minat@ de nevoia de acoperire a chel-tuielilor, decât de rela]ia servicii pub-lice-costuri-ajustare, disponibilul incertviitor de finan]are împiedic@ în princi-pal realizarea planurilor de investi]iimajore }i aplicarea schemei de bugetmultianual, bazat în mod determinantpe proiecte. Astfel, taxele }i impozitele,de la nivel local la nivel na]ional, suntstabilite nu atât în func]ie de principiide dezvoltare sau de politici econom-ice care s@ foloseasc@ pentru domeniidiferite fa]ete diferite ale binomuluistimulare-descurajare, cât în func]ie denevoia de a acoperii cheltuieli curente,mai ales costurile de personal exager-ate }i cele de func]ionare. Presiuneamediului public este orientat@ sprecre}terea constat@ a tax@rii, pentru aasigura acoperirea cheltuielilor a c@rorcre}tere este cumva statuat@ ca fiindimuabil@, mai ales în ceea ce prive}tecostul resurselor umane. Angaja]ii dinmediu public se orienteaz@ maidegrab@ spre acest sistem decât spresistemul privat de produc]ie, pentru c@au garan]ia slujbelor }i garan]iacre}terii cumva natural-automate asalariilor, f@r@ leg@tur@ cu indicatori

precum gradul de realizare a obiec-tivelor sau productivitatea muncii.

F@r@ programare fiscal@, care dealtfel nu prea e posibil@ pentru c@ noinu avem programare economic@ acum,e greu de pronosticat în viitor seriozi-tatea oric@rui program electoral, careapoi devine program de guvernare,indiferent de partidul care le prezint@ }iapoi câ}tig@ alegerile. Situa]ia de acume emblematic@ în acest sens: aproapeniciuna dintre m@surile anun]ate dec@tre partidele care compun coali]ia deguvernare în programele electorale nupoate fi aplicat@, pentru c@…nu avembani. Ruptura între dorin]@ }i putin]@ ede altfel folosit@ ca scuz@ la fiecarerota]ie guvernamental@. F@r@ excep]iepartidul sau coali]ia care vine laguvernare acuz@ guvernarea trecut@ dedezastru inimaginabil, dezastru carevalideaz@ imposibilitatea transpunerii înpractic@ a promisiunilor din campaniaelectoral@.

Planificarea economic@ presupunecu totul }i cu totul altceva decâtenun]area unor deziderate! În principale vorba de stabilit ]inte strategice deatins }i apoi de programat scenariialternative pentru ghidarea drumuluispre acele ]inte. Sus]inerea dezvolt@riidoar pe presupunerea ob]inerii unei

cre}teri continue – a}a cum din p@catea f@cut ultimul guvern chiar în lunile încare criza global@ era în plin@ explozie– nu înseamn@ deloc programare sauplanificare! Scenariile sunt destinatemai degrab@ s@ asigure r@spunsurirapide pentru situa]ii care nu sunt rozfiind foarte clar c@ prosperitatea poatefi suportat@ }i f@r@ scenarii de inter-ven]ie. Or, din acest punct de vederesunt – ca ]ar@ – absolut nepreg@ti]i! Neconvingem de dezastru dac@ privimdoar modul în care investi]iile publicesunt bazate pe studii de fezabilitateobligatorii prin lege }i scumpe: fiecareinvesti]ie are un astfel de studiu, careanalizeaz@ o singur@ solu]ie, pre-defi nit@,care invariabil e declarat@ fezabil@! Or,aceste studii ar trebui s@ aib@ rolul dea compara avantajele-riscurile dife ritelorposibilit@]i de realizare a investi]iei,diferitelor variante tehnice, de cost }ifinanciare. Partea economic@ în studiulde fezabilitate are câteva rânduri, iar ceatehnic@ nu e cu mult mai dezvoltat@,con]inând mai degrab@ date care permitexagerarea costului final, decât datetehnice de analiz@ comparativ@.

Instabilitatea fiscal@, departe dea fi determinat@ de grija pentru maibinele companiilor }i contribuabililor,indic@ o lips@ de perspectiv@ în ceeace prive}te politicile economice }i opreocupare orientat@ preponderentspre acoperirea cheltuielilor din sis-temul public. Pentru companii, insta-bilitatea fiscal@ }i lipsa unei agendede drum fiscal m@car pe 3 sau 5 aniproduce neregularit@]i de bugetare }imanagement, neregularit@]i inducândla rândul lor costuri }i o anume lips@de încredere. Mai mult, pentru com-paniile care lucreaz@ pe baz@ debuget de venituri }i cheltuieli, „maibine” este un du}man uneori la felde temut ca }i opusul s@u. În man-agement, de obicei, neîncadr@rile înscenariu sunt considerate negative,indiferent de direc]ia de neîncadrare,adic@ indiferent de faptul c@ eroareaduce la balan]e pozitive de resursesau la balan]e negative. Doar teoriaeconomic@ socialist/comunist@ pro-mova „dep@}irile de plan”, o no]iuneatât de contradictorie, încât e greu s@nu o definim ca apar]inând absurdu-lui incomparabil: dup@ un proces deplanificare declarat ca fiind strict, rig-uros, de jos în sus, urma o deciziepe un plan na]ional, dup@ care desus în jos urma cascada de dep@}iride plan. Adic@, planificarea erafolosit@ mai degrab@, mai ales înultimii ani ai regimului dictatorial, caun instrument de presiune de natur@stahanovist@, decât ca un instrumentde alocare judicioas@ }i predictibil@ aresurselor. (va urma)

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

3ENERGIEVINERI 12 IUNIE 2009

Un DA sau NU pentru viitorul care ne doareurmare din pag.1

Lucrurile par s@ se precipite, ele numai ]in de un ipotetic viitorîndep@rtat, ci chiar de toamna aces-tui an când s-a stabilit termenul –limit@ pentru selectarea unui consult-ant }i fixarea definitiv@ a amplasa-mentului.S@ ne bucur@m, sau s@ ne îngrijor@mprofund la aflarea acestei ve}ti?Oricum, ea este de natur@ s@ modi-fice radical statutul zonei. Nu pot s@nu evoc aici cu o umbr@ de nostal-gie timpurile când vizitatori de prinalte p@r]i ale ]@rii ne invidiau f@r@ rez-erve pentru profilul de excep]ie, priv-ilegiat al economiei jude]ului: industriiînalt prelucr@toare, de avangard@tehnologic@, construc]ii de ma}ini,unit@]i textile, de prelucrare a lemnu-lui }i alimentare. {i, pe deasupra, fru-muse]i naturale }i cu efecte balneare,toate d@ruite de la Dumnezeu.Într-adev@r, întâmpl@tor sau nu, pro-gramatic sau printr-o fericit@ conjunc-tur@, în anii bezmetici ai unei indus-trializ@ri for]ate }i dezechilibrate, ju -de]ul Sibiu se strecurase abil printrecapcanele ofertelor }i deciziilorsubiective, hipercentralizate, sc@pândca prin minune de blestemul indus-triilor murdare, poluante }i cu gradridicat de risc biologic. Excep]ia oconstituia platforma Cop}ei Mici, dar}i pe aceea vremea haiduciei detranzi]ie româneasc@ a rezolvat-o dela sine, transformând-o dintr-o bom -b@ ecologic@, într-o inofensiv@ }i pro -s per@ pia]@ de nego] cu fiare vechi.{i acum primim o veste uluitoare, câtun cadou otr@vit: vom fi binecuvân-ta]i cu o central@ nuclear@ pe lâng@care, probabil, Cop}a Mic@ de alt@ -dat@ ni se p@rea un col] de rai...S@ deschidem pe cât posibil per-spectiva, focalizând obiectivul asupraevo lu]iei tinerei industrii nucleareromâ ne}ti.Obsedat de ob]inerea unei iluzoriiindependen]e energetice, NicolaeCeausescu decidea pe la începutulanilor '80 construirea unei CentraleNuclear Electrice la Cernavod@, înjude]ul Constan]a. Era acolo unde secroise }i canalul de trist@ amintire }i,oricum, mai aproape de ru}i, care, înprincipiu, trebuiau s@ ne livreze com-bustibilul nuclear, adic@ barele deplutoniu }i uraniul înalt îmbun@t@]it }is@ ne preia ulterior de}eurile radioac-tive. În stilul grandoman al acelor

vremuri, CNE Cernavod@ trebuia s@aibe în dotare patru reactoare nucle -are, construite }i func]ionând dup@tiparele tehnologiei canadiene CANDU,Canada fiind }i partenerul oficial înaceast@ aventur@.Ceau}escu nu a mai apucat s@ vad@cât de cât finalizate dec$t reactoarele1 }i 2 care ast@zi sunt conectate lasis temul energetic na]ional }i func]i -oneaz@ cu sincope îngrijor@toare.Ultima, de pild@, s-a produs chiarluna trecut@, când speciali}tii români}i str@ini prezen]i la Cernavod@ audescoperit un ... por într-o teav@ deelimentare, fapt ce a determinatoprirea reactoarelor }i intrarea lor înrevizie tehnic@. Pentru c@ ambeleunit@]i ale CNE Cernavod@ au devenitinactive, s-a decis punerea înfunc]iune a unui grup energetic de laComplexul Turceni, pentru compen-sarea celor 17 procente din consumulna]ional de energie electric@ pe careîl asigurau cele dou@ reactoare. Deci,probleme...Probleme sunt }i în ce prive}te con-tinuarea lucr@rilor la reactoarele 3 }i4 de la Cernavod@, lucr@ri ce se vorderula în paralel cu construc]iaviitoarei centrale nucleare din Ardeal.Din motive extrem de nebuloase,ignorând avertismentele organiza]iilorecologiste interna]ionale în cadrul dis-

putei energie hidro }i pe combustibiliclasici versus energie nuclear@,guvernul Boc a decis s@ dezvolte pro-gramul nuclear na]ional, invocândchiar contractarea unui împrumutextern de câteva miliarde de europentru modernizarea centralelor ener-getice în cogenerare. Va apare, deci,o nou@ central@ termonuclear@, înparalel cu finalizarea reactoarelor 3 }i4 de la Cernavod@. Cu o modificareesen]ial@ îns@: abandonarea tehnolo-giei canadiene CANDU în favoarea„unei tehnologii moderne” dup@spusele mai – marilor MinisteruluiEconomiei. Cui apar]in cele mai noi}i mai performante tehnologii? P@i,americanilor, francezilor }i ru}ilor –se precizeaz@. Cum americanii suntprea departe, iar ru}ii...periculos deaproape, mai r@mân în discu]ie doarfrancezii. {i iat@ c@ putem deja pariacare vor fi câ}tig@torii licita]iei dintoamna acestui an. Un am@nunt câtse poate de semnificativ: demersurilelegate de aceast@ chestiune s-au pre-cipitat exact dup@ ultima întâlnireB@sescu – Sarkozy când, probabil, înurma unor negocieri complicate,pachetul nuclear francez s-a acceptatîn contrapartid@ cu sprijinul francez înnumirea unui comisar europeanromân la un nivel decizional mai viz-ibil.

Dac@ oferta este decis@, loca]ia înc@mai pare a sta sub semnul întreb@rii.Evident, nu pentru mult timp. {iautorit@]ile locale din jude]ul Sibiu artrebui s@ profite de acest r@gaz pen-tru a neutraliza o perspectiv@ care, laaceast@ or@, mai este înc@ doar oprobabilitate. De ce? Pur }i simplupentru c@ nu ne trebuie o bomb@nuclear@ într-un col] linistit de lume,unde prin]ul Charles al Marii Britanii,de pild@ vine s@ fac@ agricultur@ eco-logic@ }i unde salbele de hidrocen-trale de pe cursul superior al Oltuluine furnizeaz@ atâta energie curat@ câtne prisose}te.Oricât de mult am fi asigura]i c@ oasemenea central@ termonuclear@func]ioneaz@ în condi]ii de maxim@securitate }i cu riscuri opera]ionaleaproape de zero, noi ar trebui s@ nuuit@m accidentele dramatice de laCernobâl }i Kozlodui }i s@ spunem,cât se mai poate spune – ”Non,merçi!”Citeam recent, într-unul din ziarelebucure}tene, un reportaj plin de sus-pans despre manevrele de simulare atransport@rii reziduurilor nucleare dela M@gurele, jude]ul Ilfov. Acolofunc]ioneaz@ un mic reactor atomic,al Institutului de Fizic@ }i InginerieNuclear@ „Horia Hulubei”. Problemaconst@ în înc@rcarea a 200 de kilo-

grame de combustibil nuclear uzat, încontainere de transport speciale, }i„repatrierea” lui pe teritoriul Federe]ieiRuse, în condi]iile în care, în ]aranoastr@, este exclus@ stocarea sauprelucrarea acestor de}euri radioac-tive. O asemenea opera]iune extraor-dinar de complex@ }i riscant@ pre-supune proceduri opera]ionale }i detransport pe cât de sofisticate, peatât de securizate. De pild@, peîntregul traseu, din România pân@ înzona asiatic@ a Federa]iei Ruse, con-tainerele cu combustibil nuclear uzatvor fi urm@rite prin satelit.Opera]iunea în sine este finan]at@ cu5 milioane de dolari de c@tre ameri-cani }i este supravegheat@ de SUA,de Rusia, de Agen]ia Interna]ional@pentru Energie Atomic@ de la Viena,cât }i de organiza]ia Euratom dincadrul Direc]iei Transport Energie,care este component@ a ComisieiEuropene.Din combustibilul nuclear uzat de laM@gurele, ru}ii vor extrage plutoniu}i uraniu, iar de}eurile secundare vorr@mâne pentru totdeauna pe teritoriulFedera]iei Ruse. Evident, nimic nu epe gratis, statul român urmând s@pl@teasc@ Rusiei, pentru un singurtransport, 720.000 de dolari dinbugetul Ministerului Educa]iei }iCercet@rii.Ne trebuie oare nou@, sibienilor, unasemenea co}mar care se va repetaprobabil cu o anumit@ ciclicitate?Putem r@mâne cu bra]ele încruci}ate,a}teptând ghilotina deciziilor de laCentru? Nu ar fi, totu}i, oportun unplebiscit, adic@ o consultare preala-bil@, prin NU }i DA, a cet@]eniloracestei regiuni, dat@ fiindînsemn@tatea major@ a problemei îndiscu]ie?În definitiv, constat@m c@ veciniino}tri din Covasna organizeaz@ rapidcâte un referendum chiar }i numaipentru amplasarea unor pl@cu]e indi-catoare }i mutarea unor statui dinlocurile publice.Nu ar fi infinit mai important@ decizianoastr@ în deplin@ cuno}tin]@ decauz@?Punem toate aceste întreb@ri pentruc@ ne doare. {i pentru c@, dincolo deapatia }i lehamitea fa]@ de oricedemers politicianist, explicabile }iscuzabile pân@ la un punct, credemc@ ar trebui s@ ne trezim cu adev@rat}i s@ reac]ion@m atunci când viitorulnostru }i al copiilor no}tri este într-un fel sau altul amenin]at.

Emil DAVID

Centrala atomic@ - Cernavod@

Ministerul Economiei si Finan]elor

EXPERIEN[E REPETITIVE VINERI 12 IUNIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1A început s@ ias@, mai bine spus,tot de acolo de unde a începutcumplita criz@, anume din StateleUnite. Dar cum s-a reu}it astfel,ce manete au fost ac]ionate, cegânduri au stat la baz@, ce politi-ci au fost aplicate, ce finalit@]i auavut acestea, ce semnifica]ii aufost }i au putut fi apoi desprinse?Cu atât mai mult sunt necesarer@spunsuri astfel, cu cât criza eco-nomic@ mondial@ din 1929 – 1933a fost }i este, poate nu integral înmotiva]iile }i dimensiunile de atun-ci, o criz@ repetitiv@, noi confrun-tându-ne ast@zi cu un fenomennegativ de propor]ii }i intensit@]iasem@n@toare...S@ ad@ug@m c@ un nume s-a aflatdup@ 1932 – dar }i mult dup@aceea – la zenit. Nu era un numeprintre altele, ci era al celui carea gândit ie}irea din criz@, care a}tiut s@-}i apropie cercet@torii }ipracticienii cei mai potrivi]i, care aintuit posibilitatea celor mai efi-ciente m@suri, care a }tiut s@comunice cu oamenii prin celemai potrivite mijloace, s@ se fac@în]eles de oameni, }i, la rânduls@u, el s@ în]eleag@ oamenii.Numele era al lui Franklin DelanoRoosevelt. Al politicianului ameri-can care, în prim@vara lui 1933,câ}tigase alegerile în SUA,îndep@rtând din fotoliul preziden]ial

pe Herbert Clark Hoover, omulatât de legat, pe nedrept, spunemnoi, mai mult în imagina]iaaleg@torilor, de marele cataclismeconomic care a lovit cele maimari }i cele mai multe state alelumii în anii fatidici 1929 – 1933,dar }i mai apoi, cu reverbera]iidintre cele mai de seam@.1... Istoria face, adesea, trimiterela cele „100 de zile ale luiNapoleon”, respectiv timpul dintreevadarea împ@ratului de pe insulaElba }i înfrângerea sa de laWaterloo. A fost o ultim@ zvâcnireorganizatoric@ }i de faimos strategmilitar a acestui mare om. Iat@,îns@, c@ sub impactul acelei crizeeconomico – financiare mondiale,când în]elegerea realit@]ilor f@ceaimperios necesar recursul la tre-cut, examinarea atent@, profund@ aproceselor, în cercetarea econom-ic@ mondial@ a început s@ fieacreditat un nou termen: „cele 100de zile ale lui Roosevelt”, respec-

tiv timpul în care el a lansat polit-ica sa de „New - Deal”, respectiv„noul lucru”. Dac@ la Napoleonconota]ia, dincolo de admira]ia derigoare, se v@de}te relativ nega-tiv@, pentru Roosevelt „cele 100de zile” se vor v@di pozitive, oputernic@ ramp@ de lansare pentrumai departe. Dar, despre ce a fost}i este vorba?În 4 martie 1933, democratulRoosevelt î}i începe primul s@umandat. Statele Unite num@rauatunci 12 milioane de }omeri,ceea ce reprezenta 25& din pop-ula]ia activ@. Protec]ia social@ sev@dea aproape inexistent@. Produc -]ia industrial@ era la nivelul s@u celmai de jos. Fermierii agricoli vin-deau în pierdere sau, chiar, mul]i,nu reu}eau s@ vând@ deloc.B@ncile erau, cele mai multe, înfaliment, iar clien]ii lor reclamau învan banii depu}i. O teribil@ „fur-tun@ devastatoare” se ab@tuseasupra Americii }i asupra Europei

Occidentale, urmând „s@ prind@” încangea ei }i Europa Oriental@, altecontinente. Profesorul francezPascal Ory, de la Sorbona, scriec@ anul 1932 a fost, f@r@ nici oexagerare, „annus horribilis”, anuloribil. Nesiguran]a va invadaspiritele. În presa american@ seridicau întreb@ri dintre cele maidramatice: Statele Unite, economialor se aflau oare în ajunul uneirevolu]ii? Pân@ când cet@]enii voraccepta s@ îndure o astfel desoart@ }i s@ a}tepte r@bd@torirevenirea cre}terii?Foarte greu îi venea pre}edinteluiales, care nu concepea s@ mint@oamenii. În campania sa elec-toral@, Roosevelt anun]ase c@ vadistribui „cartele”, c@ va lansa onou@ politic@ economic@, „NewDeal”, }.a. Un program relativ vag.„De centru”. Cum afirm@ anali}tiitimpului, dar }i cei de mai târziu,„propunerile, proiectele sale sev@deau destul de moderate, dar

f@r@ moderare, adic@ f@r@ a fi înexces moderate }i nici falsificate.Ce relevau de fapt? Iat@,întoarcerea la echilibru bugetar,r@zboi risipei, mai mult@ justi]iesocial@, o mai bun@ utilizare aresurselor }i a p@mântului, ap@ra -rea }i protec]ia consumatorilor,controlul ferm, chiar dac@ nu exce-siv, al tranzac]iilor bursiere. Dup@cum scria P. Ory, nici contradic]iile}i nici impreciziunile nu lipseaudintr-un astfel de program. Erastr@b@tut, îns@, de o idee major@:„[ara are nevoie, spunea Roosevelt,iar cel pu]in dac@ nu-i în]eleg r@usentimentele, ]ara reclam@ chiar oexperimentare îndr@znea]@ }i per-manent@. Bunul sim] ne oblig@ s@alegem o metod@ }i s-o încerc@m.Dac@ ea nu va merge, s-orecunoa}tem deschis }i s@încerc@m o alta. Oricum, dar, tre-buie s@ facem ceva”.Rar, deci, o pozi]ie mai tran}ant@,recunoscând, deopotriv@, }i necesi-tatea, dar }i sl@biciunile re]etelor,cerin]a de a îndrepta, de a face cetrebuie }i de a merge înainte.„Activist, voluntar, pragmatic, îldescriu contemporanii, iat@ omulcare venise la Casa Alb@”. Imediat,în cele prime 100 de zile alepre}eden]iei sale, Roosevelt va bus-cula obiceiurile, legislatorii, gru -purile de presiune. Legi se suc-cedau. “Ele nu ilustrau o gândirecoerent@, un plan foarte temeinic }iminu]ios gândit sau obiective ino-vatoare. “Dar era, totu}i, ceva, cevacare se putea opune crizei, care seelabora }i se perfec]iona pe par-curs”. Dac@ le vom analiza, acestelegi, vom vedea c@ un mare num@rde propuneri fuseser@ dezb@tute înlumea politic@ american@ de undeceniu sau chiar dou@. De}i erauconfigurate, ele nu fuseser@, îns@,aplicate. Roosevelt a în]eles c@ noula fost }i este o no]iune relativ@ }ic@ nu avea de f@cut decât s@ reali -zeze o punc]ie în acest rezervor...

(va urma).

Cum au ie}it Statele Unite din criza economic@ mondial@ din 1929 – 1933? - ac]iuni concentrate într-un concept polivalent:

New – Deal-ul lui F.D.Roosevelt -

Dan POPESCU

Recurs la experien]@

Herbert Clark Hoover pre}edinte al Statelor Unite ale Americii (1929 - 1933) 24 octombrie 1929, celebra „Joia neagr@”

Pentru ^nfometa]i, hran@ pe gratis

VINERI 12 IUNIE 2009 5

c my bc my b

c my b

%MPRUMUT

c my b

M@suri initiate de Guvernelenationale – in afara zonei Euro

SuediaGuvernul suedez va aloca peste 1.500miliarde coroane suedeze (205 miliardedolari) planului destinat ajutor@rii sec-torului financiar na]ional, în cazul încare acesta va fi afectat de criza eco-nomic@ global@.Suedia va garanta noile credite luate deinstitu]iile financiare, prin crearea unuifond de 1.500 miliarde coroanesuedeze, iar b@ncile vor pl@ti anumitetaxe pentru aceste facilit@]i. Oferta estedestinat@ reasigur@rii investitorilorîmpotriva riscului generat de noi datoriibancare }i va fi în vigoare pân@ pe 30aprilie 2009. Totu}i, statul men]ineposibilitatea extinderii acesteia cu înc@opt luni.

UngariaGuvernul are de gând s@ majoreze TVA,de la 20 la 23 de procente, în luna iuliea acestui an. M@sura este destinat@ s@genereze veniturile necesare pentru aputea reduce taxele pentru locurile demunc@ }i a stimula astfel economia,care a intrat în recesiune la finele anu-lui trecut.De asemenea, guvernul va reduce chel-tuielile bugetare cu 200-220 miliarde deforin]i (53 milioane de dolari) în 2009,cu 550 miliarde de forin]i în 2010 }icu 650 miliarde de forin]i în 2011. În plus, premierul ungar a promis c@guvernul s@u va lansa o serie de

reforme în domeniile taxelor, benefici-ilor sociale }i pensiilor. Taxele pentrucompanii vor fi majorate de la 16 la 19procente, îns@ taxa de solidaritate depatru procente va fi eliminat@. Taxelepl@tite de angajatori vor fi reduse cucinci puncte procentuale, nivelul celmai mic al taxei pe veniturile person-ale a fost majorat de la 18 la 19 pro-cente, iar nivelul superior de la 36 la38 de procente. În plus, cea de a 13-a pensie va fi eliminat@. Premierul ungar a estimat c@ revizuireataxelor va avea o valoare de 800-900miliarde de forin]i. M@surile fiscale vorridica infla]ia medie anual@ la 3,9& în2009, în timp ce sc@derea PIB-ului vafi, conform estim@rilor guvernamentale,de 3&, de}i aceast@ sc@dere ar puteafi }i mai mare, dac@ cererea de pepia]a intern@ va sc@dea mai mult decateste prognozat. Lovit@ sever de criz@, Ungaria a primitcredite de 20 de miliarde de euro dela FMI, Banca Mondial@ }i UniuneaEuropean@.

PoloniaPremierul polonez Donald Tusk aanun]at adoptarea unui program de sta-bilizare }i dezvoltare pentru urm@toriidoi ani în valoare de 24 de miliarde de

euro, pentru a face fa]@ consecin]elorcrizei economice mondiale.Tusk a precizat c@ acest programguvernamental cuprinde în specialcre}terea garan]iilor pentru institu]iilefinanciare, care vor atinge suma total@de 10,4 miliarde de euro.Guvernul polonez prevede, printrealtele, credite pentru întreprinderile mici}i mijlocii de circa 5,2 miliarde de euro,precum }i 16,8 miliarde de euro pen-tru accelerarea investi]iilor confinan]atede Uniunea European@. Polonia vainvesti, de asemenea, 390 de milioanede euro în dezvoltarea surselor regen-erabile de energie.Premierul a anun]at }i crearea unui"fond de solidaritate" pentru cet@]eniicei mai s@raci, care va fi alimentatprintr-o cre}tere a accizelor la alcool}i la ma}inile cu motor mai mare dedoi litri."Programul are trei obiective:men]inerea stabilit@]ii financiare pentrua p@stra credibilitatea Poloniei, o pro-tec]ie eficient@ pentru cei mai s@raci înfa]a efectelor crizei mondiale }imen]inerea dezvolt@rii economice pen-tru a ajunge din urm@ ]@rile cele maibogate din Europa", potrivit }efuluiguvernului liberal.

LituaniaLituania a adoptat un pachet de auster-itate care prevede m@rirea taxelor,reducerea salariilor bugetarilor }imic}orarea cu 3& a sumelor pentrusectorul public }i fondul de securitatesocial@. S-a renun]at la ajutoareleoferite popula]iei pentru c@ldur@ }i lare]etele compensate. Lituanienii auacuzat guvernul c@ vrea s@ ias@ dincriza economic@ pe spatele popula]iei. Planul anti-criz@ mai prevede reducereasalariilor parlamentarilor }ifunc]ionarilor, cu excep]ia profesorilor,}i o diminuare a ajutoarelor socialepentru familiile cele mai bogate. De asemenea, în program esteprev@zut@ }i vânzarea restului de 10&din ac]iunile pe care le mai are statulla rafin@ria Mazeikiu Nafta, la careac]ionar majoritar este grupul petrolierpolonez PKN Orlen. Cele patru partideaflate la guvernare vor ca sumele rezul-tate din vânzarea acestui pachet s@ fiedirec]ionate spre un fond de stabilizare,care va putea fi folosit pentru sprijinireastabilit@]ii economice în situa]ii deurgen]@.Guvernul inten]ioneaz@ s@ semnezepân@ în luna martie acordurile privindacordarea împrumuturilor de c@tre FMI. Pân@ în prezent, guvernul lituanian aalocat fonduri în valoare de 300 mil-ioane litai (119,2 milioane de dolari)pentru a finan]a micro împrumuturi }ipentru a furniza finan]are exportatorilor.

CehiaPlanul anti-criz@ al guvernului ceh se

concentreaz@ pe reducerea impactuluirecesiunii }i combaterea }omajului, prinreduceri de impozite }i garan]ii pentrucredite destinate investi]iilor. Guvernul ceh nu a adoptat înc@ m@surispecifice anti-criz@. Primul ministru aînfiin]at un grup de exper]i neguverna-mentali, numit Consiliul EconomicNa]ional, }i ace}ti experti au venit cu250 de idei. Câteva din m@surile agreate - nu adop-tate – vizeaz@ reduceri la plataobliga]iilor sociale }i aplicarea unordeduceri fiscale pe termen scurt (pân@la sfâr}itul lui 2010).S-a mai luat în discu]ie, de asemenea,m@sura cre}terii capitaliz@rii b@ncii deexport a Cehiei pentru a-i cre}te aces-teia capacitatea de creditare pentruexportatori.

Analiza }i prezentarea efectelor crizeieconomice în România

Considera]ii generalePe zi ce trece, criza economic@ seaccentueaz@ în Europa }i SUA. Marile economii au sc@zut pestea}tept@ri în trim. al IV-lea al anuluitrecut.În trimestrul al IV-lea, efectele crizeimondiale s-au resim]it }i în România;activitatea industrial@ a sc@zut semni-ficativ }i s-a produs o diminuare acre}terii volumului de activitate în ser-vicii }i construc]iiImpactul asupra economiei Românieiva fi mult mai sever }i se va resim]icel mai puternic la nivelul companiilor}i agen]ilor economiciPia]a bancar@ este blocat@, implicitcreditarea.IMM-urile care au împrumuturi pentrudezvoltare sau pentru acoperirea chel-tuielilor curente vor avea probleme curestituirea creditelor sau a ratelor deîmprumutVor fi afectate pl@]ile c@tre furnizori,fiind afecta]i }i micii comercian]iSalariile cet@]enilor vor sc@dea în ter-meni reali, rata }omajului este deja încre}tere.

O analiz@ realizat@ în data de 2martie 2009, a disponibiliz@rilor pejude]e, arat@ c@ în Bucure}ti au avut loc4430 disponibiliz@ri, urmat fiind dejude]ul Prahova cu 3330 disponibiliz@ri,apoi de jude]ul Hunedoara cu unnum@r de 2031 disponibiliz@ri, urmatfiind de jude]ul Timi} cu 1312 disponi-biliz@ri. Jude]ul Sibiu a înregistrat unnum@r de 1146 disponibiliz@ri. În totals-au înregistrat un num@r total de33264 disponibiliz@ri pân@ la data de 2martie 2009, adic@ în decursul a 2 luni.

O alt@ statistic@ de asemenea totdin data de 2 martie 2009 arat@ c@ 377de firme din ]ar@ urmeaz@ s@ disponi-bilizeze personal astfel: pe locul I –Bucure}tiul cu 29 de firme, pe locul II– Prahova cu 23 de firme, pe locul III

– Gala]i }i Constan]a cu 19 firme, iarpe locul IV – Clujul cu 18 firme. Sibiula declarat c@ un num@r de 9 firme seafl@ în acest@ postur@.

Cele mai afectate domenii peramuri de activitate sunt: extrac]iapetrolului brut si a gazelor naturale,fabricarea autovehiculelor de transportrutier, fabricarea de ma}ini, utilaje }iechipamente N.C.A., construc]ii decl@diri, fabricarea substan]elor }i a pro-duselor chimice precum }i industriaconstruc]iilor metalice }i a produselordin metal.

Din cele 33264 disponibiliz@ri careau avut loc în lunile ianuarie si febru-arie, 31241 de disponibiliz@ri s-auînregistrat în firme cu capital privat,1790 in firme cu capital de stat }i 233în firme cu capital mixt.

În industria de ap@rare s-au înreg-istrat doar un num@r de 295 disponi-biliz@ri in timp ce in domeniulprest@rilor de servicii }i producerii debunuri restul de 32969.

Abordare privind un program anticriz@pe termen scurt (2009-2011)

Principala preocupare a unui pro-gram de m@suri anticriz@ pe termenscurt vizeaz@ cre}terea economic@,men]inerea }i crearea de locuri demunc@, implicarea investi]iilor publiceîn acest concept, consolidarea fiscal@ }ibugetar@. Cea mai dificil@ problem@bugetar@ este cea a deficitului bugetar.

Fixarea unei ]inte de deficit buge-tar de 2& de c@tre actualul Guvern încontextul recesiunii economice înaccentuare este o abordare gre}it@.De}i este ra]ional s@ ]inem sub controldeficitul bugetar (adic@ s@ nu alegem o]int@ de peste 4& în 2009), cifra de2& este foarte probabil s@ accentuezeintrarea economiei române}ti în rece-siune. Explica]ia este simpl@: în timp cesectorul privat î}i comprim@ activitateaeconomic@, bugetul public va avea oac]iune prociclic@ (nu va putea combateefectele crizei) iar multiplicatorii vor finegativi. Cu 2& deficit bugetar înexecu]ie se va intra într-o dinamic@ acercurilor vicioase. Era mai ra]ional s@ne propunem un deficit de 3-3,5& dinPIB pe care s@ îl finan]@m în propor]iede 2/3 prin asisten]@ financiar@ extern@.Este corect s@ admitem c@ finan]areadeficitului ar fi o problem@ într-un ande criz@, dar sensul asisten]ei financia-re externe ar fi tocmai de a permiteRomâniei s@-}i finan]eze, spre exemplu,2/3 dintr-un deficit bugetar de 3-3,5&de la institu]ii financiare interna]ionale.Finan]area extern@ a economieiromâne}ti ar trebui gândit@ pe câ]ivaani (2-3 ani), a}a cum a declarat recent}i guverantorul BNR.

Unele m@suri prev@zute în Bugetulpe anul 2009 }i propunerile GuvernuluiBoc de cre}tere a taxelor sunt în con-tradic]ie cu ideea relans@rii economice.Efectul net al cre}terii CAS sauaccizelor, de exemplu, va fi sc@dereaveniturilor la buget }i încurajarea activ-it@]ilor în economia informal@.

Consider@m c@ este necesar@ pro-movarea de m@suri pentru încurajareafenomenului de substitu]ie a unor cat-egorii de importuri. Evolu]ia ratei deschimb ajut@, îns@ este nevoie }i de unset coerent de m@suri fiscale (mai alesîntr-o perspectiv@ pe termen mediu).Aici se pot avea în vedere rolul }i dez-voltarea capitalului autohton.

Aceast@ filosofie vizeaz@ asigu-rarea cre}terii economice }i a locurilorde munc@ axat@ pe trei priorit@]i:oamenii, firmele române}ti }i sistemulbancar. Abordarea m@surilor anticriz@are la baz@ urm@toarea concep]ie fis-cal@: f@r@ cre}teri de taxe }i impozite,din contr@, relaxare }i stimulare fiscal@.

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (V)

student Nicoleta Sonia H~U{IUFacultatea de {tiin]e Economice a ULBS

Vedere din Budapesta

Vedere din Praga

BISERIC~ INSTITU[II VINERI 12 IUNIE 20096

Dac@ mai multe }colare lucrau laacela}i obiect, maestra respectiv@hot@ra partea de câ}tig a fiec@reiadup@ timpul lucrat, pricepere }ih@rnicie. Lucr@toarelor care f@ceaumunca în ateliere, li se pl@tea pân@ la80& din câ}tig, iar celor care lucrauacas@ pân@ la 90& din câ}tig.Lucr@toarele care lucrau acas@ la elecu material primit de la client prinatelier, li se pl@tea dup@ în]elegere, iarce prisosea se v@rsa la fondul indus-trial. Conducerea atelierului puteavinde obiecte chiar în pre]ul de cost,îns@ numai cu învoiala scris@ a sfat-ului atelierului. De asemenea avea posibilitatea de aîmp@r]i materialul brut pentru]es@torie maicilor, care nu sunt}colare, ori lucr@toarelor atelierului. Înacest caz câ}tigul rezultat din vân-zarea obiectelor se împ@r]ea pe dindou@, adic@ între ele }i atelier.Câ}tigul net se socotea dup@ ce sesc@dea din pre]ul vânz@rii costulmaterialului }i a celorlalte cheltuieli.“Lucr@toarele care f@ceau cu materi-alul lor diferite obiecte, pe care apoile aducea s@ le vând@ prin mijlocireaatelierului, li se oprea în folosul ate-lierului 5& din pre]ul vânz@rii ”. Maestra analiza obiectele lucrate cureferire la calitate, pentru a nu aducevreo impietate atelierului }i astfel seputea pierde clientela. Ministerul înlesnea desfacereaobiectelor prin muzee, sumele dobân-dite erau trimise în întregime admin-istra]iei atelierului respectiv. {colarelorli se d@dea partea de câ}tig la finelefiec@rei luni dac@ obiectele erau vân-dute. Trecerea fiec@rei }colare dintr-unan de lucru în altul se f@cea de sfat-ul atelierului dup@ propunereamaestrei, pe temeiul unei bune purt@ri,sporului la lucru }i prezen]a la atelier. La terminarea înv@]@turii d@deau exa-men, iar obiectele lucrate erau evalu-ate }i de asemenea sus]ineau o prob@teoretic@ pentru lucru. Comisia eraconstituit@ din sfatul atelierului, dele-gatul ierarhului }i al Ministerului

Industriei }i Comer]ului. Pentru celecare treceau examenul li se acordacertificat semnat de MinisterulIndustriei }i Comer]ului, stare]amân@stirii }i maestra dirigint@ a ate-lierului. Absolventele reu}eau s@ lucreze înateliere }i s@ ajung@ ajutoare demaestre, apoi maestre, iar alteleputeau s@-}i deschid@ ateliere peseama lor. În ceea ce prive}te personalul didac-tic, înv@]@tura se asigura de c@tremaestre }i ajutoare de maestre. Pân@când maicile se preg@teau bine pen-tru me}te}ugurile de la atelier,Ministerul Industriei }i Comer]uluinumeau maestre mirene. Dup@ o practic@ de un an ca ajutoarede maestre, sau dup@ patru ani de laabsolvirea atelierului, ca lucr@toare,absolventele atelierului care dovedeaudeplin@ destoinicie tehnic@ sus]ineauexamen în fa]a unei comisii numit@ deMinisterul Industriei }i Comer]ului,de ierarhul locului }i apoi puteau finumite maestre conduc@toareajungând chiar maestr@ dirigint@ aatelierului. Ajutoarele de maestre erau numitedintre maicile, care au dobândit certi-ficatul de absolvire. “Numirea }iînlocuirea maestrelor c@lug@ri]e sef@cea de Ministerul Industriei }iComer]ului în în]elegerea cu ierarhullocului ” . Pân@ când fondul industri-al avea posibilitatea s@ sus]in@ finan-ciar leafa maestrelor conduc@toare,erau pl@tite din fondul MinisteruluiIndustriei }i Comer]ului, iar ajutoarelede maestre erau recompensate cudiurn@, ele aveau }i dreptul de a lucraîn ateliere. Maestrele }i ajutoarele demaestre de la ateliere de industriecasnic@ din mân@stiri aveau acelea}idrepturi }i îndatoriri ca }i cele de laatelierele de industrie gestionate deminister. Pentru aceasta ele erau datoare s@vin@ regulat }i s@ stea zilnic la ate-liere, împreun@ cu }colarele în orelede lucru. De asemenea aveau obliga]ias@ vegheze dac@ }colarele }ilucr@toarele vin conform programuluila lucru, }i s@ le ocupe timpul culucr@ri potrivite puterilor, priceperii }iîndrum@rilor lor, de asemenea s@p@streze ordine în sec]iunea pe careo conduce, luând seama ca }colareles@ nu strice instrumentele, ori s@ risi-peasc@ materialul. Erau îndatorate s@ fac@ devize pentrucomenzile primite din afar@ sau dinoficiu, s@ nu îng@duie s@ introduc@ înlucru obiecte ce n-ar fi consemnate înregistrul de comenzi, sau ar fi prea

grele pentru puterile }colarelor, s@ sepoarte decent în atelier }i în afar@, s@dea ascultare regulamentului atelieru-lui ordinelor }i instruc]iunilor venitede la minister direct, ori prin organelede control, precum }i dispozi]iilorluate de dirigint@ }i hot@rârile sfatuluiatelierului. Acestor îndatoriri sesupunea }i personalul didactic angajat. Maestra dirigint@ era ajutat@ lapredare de cel pu]in o ajutoare demaestr@. Celelalte maestre aveaudreptul s@ cear@ o ajutoare numaiatunci când num@rul }colarelor dinsec]iunea lor dep@}ea num@rul 20.Bunul mers al întregului atelier priveape sfatul atelierului }i pe maestradirigint@, iar înaintarea tehnic@ }iordinea în fiecare sec]iune, prive}tepe maestra }i ajutoarele respective.“Maestra dirigint@ îndemna }i contro-la buna purtare }i h@rnicia }colarelor,primea comenzile }i le pre]uia, procu-ra materiale pentru obiectele ce

urmau s@ fie puse în lucru, apoi lepreda cu chitan]@ magazionerei ” . De asemenea pre]uia obiectele vân-dute, împ@r]ea de lucru lucr@toarelor,controla mersul lucr@rilor, primeaobiectele ispr@vite }i le încredin]amagazionerei pentru gestionare. Aducea la cuno}tin]@ lipsurile precum}i rezultatele în atelier propunândm@suri pentru buna desf@}urare alucrului. Solicita stare]ei s@ aduneSfatul atelierului ori de câte ori eranevoie, iar la fiecare trei luni de laînceperea anului de înv@]@tur@ în atel-ier alc@tuia împreun@ cu Sfatul raportde starea tehnic@ }i b@neasc@ a ate-lierului. Unul din aceste rapoarte eraînaintat de dirigint@ MinisteruluiIndustriei }i Comer]ului, iar altul dec@tre stare]@ c@tre ierarhul locului. Pe lâng@ leaf@, maestrele aveau drep-tul la 10& din câ}tigul rezultat la vân-zarea obiectelor lucrate în atelier.Pentru cazurile grabnice, stare]amân@stirii putea învoi maestrele pân@la 5 zile, învoirea se f@cea de c@treierarh pentru maici iar de MinisterulIndustriei }i Comer]ului pentrumirene. În caz de boal@, înlocuitoareaera pl@tit@ cu 50& din leafa titularei,iar când perioada era îndelungat@înlocuitoarea primea 80& din leafa tit-ularei. Când lipsea o maestr@, ori aju-toarea de maestr@ pân@ la cinci zileea era suplinit@ de colegele respec-tive, în lipsa acestora de una din}colare numit@ de maestra dirigint@.Atunci când maestra lipsea de la curs,era înlocuit@ la conducerea atelierului,de una din maestrele desemnate deaceasta, sau de sfatul atelierului. Sfatul atelierului era compus dinstare]a mân@stirii, cinci c@lug@ri]edesemnate de ierarh pe termen detrei ani, dintre cele cu tragere deinim@ }i pricepute la me}te}ugurile cese înva]@ în ateliere precum }i demaestrele atelierelor. Stare]a era dedrept }i pre}edinta Sfatului atelieruluiiar vice-pre}edinta era numit@ de ier-arh dintre maicile din acel Sfat.

Sfatul atelierului se îngrijea ca maiciles@ vin@ dup@ un program bine stabilitla atelier, s@ fie harnice }i s@ sepoarte bine; judeca }i decidea asupradiferitelor chestiuni dintre maici }iatelier }i ducea la îndeplinire ordinele}i dispozi]iile primite de la ierarh }iMinisterul Industriei }i Comer]ului. De asemenea era în}tiin]at dinrapoartele cenzorilor }i maestrelordiriginte, de starea tehnic@ }i econom-ic@ a atelierului, }i î}i exprimaup@rerea asupra primirii comenzilor }ia introducerii în lucru a obiectelor ceurmau a se vinde. Recomanda ier-arhului pe maicile care urmeaz@ s@ fienumite ajutoare de maestre, maga-zioner@, casier@ }i chiar maestre.Decidea asupra folosirii daniilor prim-ite pentru atelier, precum }i asupraprimirii }colarelor mirene, chibzuiaasupra pedepselor de aplicat}colarelor vinovate asupra pl@]iilucr@toarelor, a declar@rii absolventelor}i asupra premiilor ce urmau a seînmâna la finele anului. Întocmeabugetul atelierului pe anul financiarviitor, hot@ra de asemenea asupratuturor chestiunilor privitoare la apli-carea regulamentului }i bunului mersal atelierului. La finele anului întocmea darea deseam@ a întregii gestiuni a atelierului}i o înainta ierarhului locului precum}i Ministerului Industriei }iComer]ului. Maica stare]@ aduna Sfatul atelieruluicând era cazul, dar cel pu]in o dat@pe lun@. În lipsa maicii stare]e sfatulera prezidat de vicepre}edint@,}edin]ele se ]ineau cu majoritatea demembre, iar hot@rârile erau luate cumajoritatea de voturi a membrelorprezente. Votarea se f@cea prin ridi-carea mâinii, ori prin vot secret.Hot@rârile erau trecute într-un registruspecial }i erau obligatorii. În caz deneîn]elegeri între Sfat }i maestra dirig-int@, se cerea dezlegarea de la ierarh,care lua în]elegere cu MinisterulIndustriei }i Comer]ului.

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (VIII)

Bucure}ti, Biserica Mihai Vod@

M@n@stirea Snagov

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

DEZVOLTARE VOLUMVINERI 12 IUNIE 2009 7

urmare din pag.1Iar acea lume nu va mai sem@na cuRomânia anului 2007. Oricum, de}ifiecare vrea s@ revin@ la modelul debusiness }i stilul de via]@ al aceluian, perioada marilor schimb@ri vamai dura. Aceasta pentru c@ ten-din]ele abia acum se consolideaz@ înpante tot mai descedente }i nicivorb@ de vreun semn de schimbare adirec]iei. În buletinul de conjunctur@pe care Institutul de Statistic@ îl rea-lizeaz@ pentru evluarea trimestrial@,sc@derea va continua }i în lunile carevin. Dac@ e ceva ce s-a schimbat,poate este ritmul, acum ceva maiu}or. Dar sc@derea continu@. Mailent@, sau chiar o relativ@ stabilitatepentru industria prelucr@toare }i con-struc]ii, mai consistent@ în servicii }icomer], domeniile care de fapt arat@venirea celui de-al treilea val al ciclu-lui de criz@. Dac@ primul val a adusturbulen]ele financiare, al doileasc@derile din imobilar }i industrie,iat@ c@ a venit rândul consumului }iserviciilor. Va mai urma unul cureducerea drastic@ a activit@]ii în con-struc]ii (dac@ nu va reporni creditareamâine, }i m@ îndoiesc profund deacest lucru) }i cifre mai consistente

în }omaj }i restan]e la credite. Dinaceea}i anchet@ a INSSE, rezult@ foar-te clar c@ pentru marile companii careau reu}it s@ dep@}easc@ blocajul dintoamn@, greul nu a trecut. Sunt indus-trii întregi care vor merge mai prostîn lunile care vin pentru simplu motivc@ sc@derea cererii este un fapt }iacum fie, c@ vorbim de pia]a intern@fie de cea extern@, noile comenzi,noile contracte confirm@ acest lucru.Iner]ia mai r@mâne s@ joace un rolimportant în construc]ii }i, se pare c@nu vara aceasta va fi marea pr@bu}ireîn acest domeniu. Lucr@rile se facgreu, cer timp }i odat@ angajate tre-buie f@cut orice efort financiar pentrufinalizarea lor. De aceea în trimestrul1, construc]iile au stat pe plus fa]@ deanul trecut, sfidând parc@ tot ce seîntâmpl@ în jur. E greu de crezut c@plusul va continua în trimestrele calde,dar tocmai aceast@ sezonalitate valimita sc@derea. Cum economia româ-neasc@ are un caracter sezonierimportant, vara va trece cu dramemici, legume crescute în curte }ijoburi sezoniere. Valul patru, cel carepresupune un impact social, se vaforma în aceast@ perioad@ dar va loviabia în toamn@, odat@ ce ploile voropri construc]iile iar recoltele degr@din@ nu vor mai conta. Nu va fi un

tsunami pentru c@ pân@ atunci com-paniile }i firmele vor face disponibi-liz@ri iar locurile de munc@ nouap@rute vor mai ap@rea dar tot maipu]ine. În anchetele de conjunctur@ alestatisticii, toate, dar toate domeniileinterogate anun]@ sc@deri alenum@rului de angaja]i pentru primaparte a verii, ceea ce preg@te}te tere-nul pentru o toamn@ grea. Poate c@nu va avea dinamica spectaculoas@ a

anului 2008 cu mari intreprinderiintrate în }omaj tehnic }i volatilitateridicat@ a leului, dar o criz@ cenu}ie,t@cut@ }i profund@ va caracterizaîntreaga perioad@. Odat@ cu }omajulcare va prinde cifre tot mai rotunde }iintrarea oficial@ pe t@cute în recesiune,restan]ele la credite vor fi trecut deperioada de tatonare, renegociere.Deja cifrele }i-au dublat dinamica decre}tere }i chiar dac@ în sine nu arat@

un fenomen de mas@, dac@ ritmul var@mâne acesta, la toamn@ vom avea2 miliarde de euro restan]e. Nu credîns@ c@ aceast@ sum@ va reprezenta opiatr@ de moar@ pentru b@nci. B@ncilesunt poate singurele institu]ii caretrec acum printr-un proces serios deconsolidare }i vor avea partea demajor@ri de capital ceea ce la nivelde sistem va face situa]ia gestio -nabil@, dar vor ad@uga partea lor înimaginea cenu}ie din toamn@. Cum se poate ie}i de pe aceast@ tra-iectorie? Cel pu]in teoretic, prin ie}ireadin recesiune a economiilor Europeide vest, principalul partener comercial}i financiar }i/sau printr-un remarcabilprogram anticriz@ al guvernului. De}isunt voci care sus]in c@ economiaeuropean@ se apropie de fundul gro-pii, situa]ia e departe de a fi tran}at@}i chiar }i a}a, toamna prea apropiat@.Iar în ceea ce prive}te programeleguvernamentale, a}te pt@rile sunt mult,mult prea mari. Cu doar 1 miliardinvestit, doar câteva milioane fondurieuropene atrase }i câteva reglaje înceea ce prive}te creditarea („primacasa”) sau con sumul („rabla” modifi-cat@) impactul este prea mic pentruun r@zboi atât de mare }i toamna nuva putea sc@pa de un cenu}iu maisumbru ca niciodat@.

Din prim@vara pân@ în toamn@Dan SUCIU

Recent am primit dinmarea }i emergenta Indie, dela Icfai Books, „The IcfaiUniversity Press”, substan -]ialul volum cu titlul „Tran -sition to Market – OrientedEconomy”, editat de N AKhan. El este consacrat efor-tului universitar indian la celmai prestigios nivel, de aîn]elege, atât printr-o per-spectiv@ original@, cât }i dinpropria perspectiv@, ce s-aîntâmplat, ce se întâmpl@ înlumea economic@ a Europeide r@s@rit }i în lumea r@s@ -ritean@ în general, ^n Taiwan,Singapore, Coreea de Sud,

China, Brazilia }. a. Tocmaide aceea au fost astfel inser-ate studii de profil ale unorprestigio}i profesori euro -peni, ru}i, americani, dinAsia, dar }i indieni, cumsunt N.A Khan, Ana PamaSingh, Sudha Menon, JamesA. Dorn, Zoran Stefanovic,Igor Mladenovic, ErikBerglof, etc. Pe un locimportant în cadrul acesteic@r]i de referin]@ se afl@studiul profesorului român,sibianul Dan Popescu,consacrat tran zi]iei de dup@1989, a statelor din EuropaCentral@ }i de Est la econo-

mia de pia]@.În fapt, lucrarea indian@

este divizat@ în 2 marisec]iuni, anume „Perspecti -ve” }i „Experien]e globale”,studiul profesorului românfiind inserat în prima partea volumului. Dup@ cumsubliniaz@ editorii, prinlucr@rile valoroase ale auto-rilor este vorba de a lumi-na }i pe aceast@ cale unsecol zbuciumat, a}a cumse v@de}te acest secol XXI,cel pu]in începuturile sale,dar f@r@ a avea preatemeinice argumente c@ulterior „apele” se vor lini}ti.

O lucrare de referin]@ din India

ART~ ECONOMIE VINERI 12 IUNIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Annelies Marie "Anne" Frank, se na}te la 12 Iunie 1929 ^n Frankfurt am Main,

moare ^n 1945, ^n lag@rul de concentrare nazist Bergen Belsen11 iunie 1936, Legea Blum

care instaureaz@ ^n Fran]a concediile pl@tite

În 1949, în urma plenarei departid }i subordonat@ programul ide-ologic al partidului comunist la toatenivele filialelor,sec]iilor, s-au constituitorganiza]ii de baz@ p.c.r. care hot@rausoarta activit@]ilor stiin]ifice, literare }iartistice. %ntreaga activitate cultural@devine politic@ de stat. Dac@ pe planorganizatoric lucrurile au urmat cursuldorit de partid, problema mai grea eraîn privin]a con]inutului, a mesajuluioperelor de art@. Se dorea, la aceavreme, o art@, dac@ se putea ultranaturalist@, care s@ exprime cât maifidel marile transform@ri petrecute înRomânia sub conducerea în]eleptuluipartid. Au fost ani de mare încercareasupra con}tiin]ei arti}tilor.La Sibiu, în 1948 primul an al

„democra]iei populare”existau maimul]i arti}ti plastici, pictori }i sculp-tori, printre care amintim pe: HansHermann, Trude Schullerus, HenrietteBielz, Ilie Chidu, Carl Closius, SilviaPorsche Togan, Else Roth, StoicaNecula, Trude Vandory, Henri Zinz,Aurel Tancou, Petre Avrigeanu,Gabriela Florescu, FerdinandMazanek, Theodor Lassy, pe care îiîntâlnm reuni]i într-o prim@ expozi]iecolectiv@ de art@ plastic@, deschis@ la14 decembrie 1948, în sala de festiv-it@]i a Sindicatului mixt al arti}tilor,scriitorilor }i ziari}tilor.Din cei 28 de arti}ti care au participatla aceast@ expozi]ite, numai o partede]ineau studii academice, completesau incomplete, majoritatea îns@proveneau din rândurile amatorilor iarlucr@rile expuse, sub raport artistic }iestetic, erau înv@luite de un halouprovincial, unele fiind la grani]a dintredesuietitudine }i diletantism. Deja laaceast@ expozi]ie întâlnim arti}ti careîncercau în produc]ile lor s@ reflecte,într-un mod naiv }i artificial, cumijloace plastice modeste, realitateasocial@ imediat@. Cerin]ele Partidului,începeau s@ câ}tige suport în rândurilearti}tilor.Activitatea expozi]ional@, sporadic@, la

acea vreme,culmina în fiecare an, cuo expozi]ie colectiv@ dedicat@ unuieveniment politic „major”.Ceea ce aru}it cu succes ,, partidul oamenilormuncii“, a fost s@ cultive cu intransi-gen]@ în lumea artistic@ }i nu numai,obedien]a.Fiin]a uman@, are în l@untrul s@u, unloc tainic unde obedien]a s@l@sluie}teîn stare de laten]@, }i care exist@ inde-pendent de voin]a sa. Ea este sinon-im@ cu dependen]a de ceva sau decineva, ea te îndeamn@ la supunere ladocilitate, la smerenie, iar cândg@se}te loc la fiin]e mai fragile, devi-az@ în ploconire, servilism, în subor-donare. {i în domeniul artelor, în toatetimpurile }i în toate societ@]ile, au exi-stat obedien]i.Societatea socialist@ }i comunist@

avea nevoie de indivizi supu}i, cares@ execute hot@rârile }i dispozi]iile„e}alonului superior“.Avea partidulpârghii }i personal bine instruit cares@ folosesc@ aceste pârghii, pentru a-l determina pe om s@ devin@ obedient.Spaima }i frica care s-au instalat însufletul oamenilor în timpul ororilorr@zboiului, }i în perioada de instabili-tate economic@, politic@ }i social@ dedup@, spaima zilei de mâine, a priv@riide libertate, constrângerile ideologice,religiose }i na]ionale, }i înc@ multetare, au determinat }i au dus laapari]ia unui „homo obedientis“careînc@ se mai întâlne}te din p@cate, înnumeroase exemplare }i în zilele noas-tre.În cele ce urmeaz@ voi încerca, pe

cât este posibil, s@ consemnezcronologic cele mai importante mani-fest@ri de art@ plastic@ ce s-au

desf@}uat în perioada 1949 – 2009.Privind retrospectiv în cei 60 de ani,în evolu]ia plasticii sibiene s-au con-turat câteva perioade distincte.Prima, cea mai pu]in remarcabil@ înplanul crea]iei autentice, a fost ceacuprins@ între 1949-1965, dominat@de arta realist socialist@. În 1949, la Biblioteca Or@}eneasc@

expun 32 de arti}ti 95 de lucr@ri depictur@, grafic@ }i sculptur@. În presavremii, (Ziarul ,, Lupta Sibiului“nr. 66din 19 iulie 1949 )se remarca un saltcantitativ }i calitativ în ce prive}tenum@rul de arti}ti }i de lucr@ri, darmai ales în efortul de p@r@sire a tipar-elor vechi. Semnalez în acest contextfaptul c@, la acea vreme, arti}tii plas-tici sibieni nu dispuneau de spa]iiproprii de expunere, astfel c@expozi]iile se ]ineau în s@li impropri,pe holuri pe la diverse cluburi sauinstitu]ii.La „ Ateneul popular” (în spa]iile„Asoci]iunii pentru literatura român@ }icultura poporului român –Astra”) 24de arti}ti, pictori, sculptori, graficieniexpun 158 de crea]ii. Presa consem-neaz@ }i apreciaz@ în mod deosebitlucr@ri cu titluri ca׃ „Portretul luiStalin” „Dep@}irea planului de stat”„Asfaltarea str@zilor” „Pacea e asigu-rat@” „În fa]a gazetei de perete”„Strung@rie” „[@ranc@” }i altele mai „mobilizatoare”, dovezi gr@itoare alefaptului c@ arti}tii sibieni, con}tien]i demenirea lor în noua socitate liber@, aug@sit drumul spre sufletul oamenilormuncii de la ora}e }i sate, dornici decultur@. La aceast@ expozi]ie debuteaz@tân@rul grafician Horst Zay.1951, este anul anivers@rii Partidului

Muncitoresc Român dar }i anul înfi-in]@rii Cenaclului arti}tilor plastici cusediul pe strada B@ii nr.8 (ast@zinr.10), dou@ evenimente importanteîn via]a urbei. Cu acest prilej, în lunamai, în Aula Liceului de fete sedeschide o expozi]ie colectiv@ lanivelul raionului Sibiu, aprecat@ ca unvibrant omagiu adus partidului con-duc@tor.Cenaclul nou înfiin]at al UniuniiArti}ilor Plastici din Sibiu, în anul1952, organizeaz@ la Libr@ria ,,CarteaRus@”o expozi]ie cu caracter regional.Un comentator de pres@, în ziarul,,Lupta Sibiului”afirm@ c@ arti}tii plas-tici sibieni “p@}esc pe drumul unorfrumoase realz@ri”. În 1953, cenaclul sibian este transfor-mat în filiala Uniunii Art}tilor Plastici,a c@rei statut desprins, dup@ modelulcentralismului democratic, din cel aluniunii pe ]ar@, punea anumitecondi]ii }i criterii de intrare în ,,uni-une” Bineîn]eles c@ cele de ordinpolitic predominau. Odat@ cu cre}tereanum@rului de arti}ti, concuren]a fiind

mare }i prin apari]ia noii genera]ii dearti}ti tineri, talenta]i, f@r@ prejudec@ti,apare necesitatea în@spririi criteriilorde intrare în rândurile ei.La un moment dat, pentru ca breaslas@ te primeasc@ în sânul ei, trebuia s@faci dovada absolvirii unei forme deînva]amânt artistic superior, s@ fi avutparticip@ri la minimum trei expozi]ii cujuriu republican, s@ fi fost primit la celpu]in trei expozi]ii jude]ene cu juriuaprobat de partid, în care trebuiau s@fac@ parte }i reprezentan]i ai oamenilormuncii, ai tineretului comunist, aisindicatelor }i ai partidului,ca prinaceast@ componen]@ s@ se asigure ojurizare echitabil@ }i s@ fie evitat@punerea în circuit public a unor lucr@rine orientate ideologic. Apoi trebuia s@fi avut cel pu]in o expozi]ie personal@.Pe lânga acestea, trebuia s@ prezin]iun portofoliu de minimum 10 lucr@ride ultim@ or@, reproduceri dup@aceste lucr@ri, decupaje critice dinpresa de specialitate, s@ fi avut reco-mand@ri pozitive de la cel pu]in doimembri titulari.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (XII) - c$teva evalu@ri -

Dumitru Dumbr@veanu - Peisaj din T$rgu Mure}

Franz Hermann, peisaj de iarna

Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)