1

Politica de dezvoltare regional ă

I. PREZENTARE GENERALĂ

• DiferenŃele economice şi sociale în UE

• Procesul de extindere şi adâncirea decalajelor

• Politică regională bazată pe solidaritate şi coeziune

• Reducerea diferenŃelor, dezvoltare susŃinută şi echilibrată, oportunităŃi egale

• Politica de Coeziune prin intermediul Fondurilor Structurale şi a Fondului de

Coeziune

• Rolul Parlamentului European - în creştere

Uniunea Europeană cuprinde 27 de state membre care formează o comunitate şi o

piaŃă internă de 493 de milioane de cetăŃeni. Cu toate acestea, diferenŃele sociale şi

economice dintre aceste Ńări şi din cele 268 de regiuni ale lor sunt foarte mari. Unul din patru

state are un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media celor 27 state ale UE. Deşi Uniunea

Europeană este una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii, există aceste diferenŃe interne,

izbitoare, între venituri şi oportunităŃi în regiunile sale. După 2004 aceste diferenŃe s-au

adâncit, odată cu aderarea celor 12 noi state membre ale căror venituri sunt cu mult

inferioare celor din UE. Se pot observa diferenŃe mari ale nivelelor de prosperitate atât între,

cât şi în statele membre.

Chiar înainte de extindere, primele zece dintre cele mai dinamice regiuni aveau un nivel

de prosperitate, din punct de vedere al PIB-ului pe locuitor, aproape de trei ori mai mare

decât cel al ultimelor zece regiuni mai puŃin dezvoltate. Regiunile cele mai prospere se află

toate în mediul urban: Londra, Bruxelles, Hamburg. Aceste diferenŃe s-au adâncit odată cu

procesul de extindere. PIB-ul pe cap de locuitor în Londra este de nouă ori mai mare decât

în regiunile cele mai sărace ale UE, de exemplu cele din România .

Aceste inegalităŃi au cauze diverse şi pot rezulta din dezavantaje permanente impuse de

depărtarea geografic ă sau de recentele schimb ări sociale şi economice sau poate chiar

din amândouă. În cazul noilor state membre, o parte a handicapului este rezultatul

moştenirii fostelor sisteme economice centralizate planificate . Impactul acestor

hadicapuri este adesea evidenŃiat prin privaŃiuni sociale, mediocritatea educaŃiei, rata

şomajul mare şi infrastructură inadecvată.

Efectele dinamice ale calităŃii de membru UE combinate cu o politică regională puternică

şi organizată pot genera rezultate. Cazul Irlandei este în mod special încurajator. PIB-ul său

la data aderării, în 1973, era de 64% din media UE; acum fiind unul dintre cele mai mari.

2

Una dintre priorităŃile de politicã regionalã post 2004 este creşterea nivelului de trai în

noile state membre până aproape de media UE, cât se poate de repede. Politica regională

de transfer a resurselor de la regiunile bogate la cele mai sărace reprezintă atât un

instrument de solidaritate financiară, cât şi un motor puternic pentru integrarea economică.

Solidaritatea şi coeziunea reprezintă valorile pe care se bazează politica regională în

UE. Solidaritatea urmăreşte ca de această politică să beneficieze cetăŃenii şi regiunile care

sunt dezavantajate faŃă de media UE din punct de vedere social şi economic. Coeziune

implică beneficii pentru toŃi, astfel încât diferenŃele existente între venituri şi nivelul de

prosperitate din Ńările mai sărace şi regiuni să fie diminuate.

Politica regională a UE încearcă să reduc ă decalajele structurale dintre regiunile UE,

să promoveze o dezvoltare sus Ńinut ă şi echilibrat ă pe întreg teritoriul UE, promovând

oportunit ăŃi reale pentru toŃi. Politica regională europeană este menită să aducă rezultate

concrete, coeziune socială şi economică pentru diminuarea diferenŃelor dintre nivelele de

dezvoltare ale diferitelor regiuni.

Printr-o abordare specifică, politica regională aduce o valoare în plus acŃiunilor

întreprinse pe teren, ajutând la finanŃarea unor proiecte concrete în beneficiul regiunilor,

oraşelor şi locuitorilor acestora. Ideea este de a crea potenŃial astfel încât regiunile să poată

contribui pe deplin la obŃinerea unei creşteri economice mai mari şi a competitivităŃi şi, în

acelaşi timp, să facă schimb de idei şi practici.

1. Politica regională pre-extindere

Începând din 1975 Uniunea Europeană derulează o politică regională robustă,

transferând fonduri de la statele membre mai bogate către cele mai sărace prin intermediul

fondurilor sale structurale. Cheltuielile cu aceste fonduri au însumat o treime din bugetul UE

în perioada 2000-2006. łările care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestor fonduri au

fost: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Italia de Sud, Germania de Est.

Sprijinul financiar al UE pentru proiectele de dezvoltare regională în noile state membre

a început înainte de aderare, printr-o serie de programe de pre-aderare. Obiectivul coeziunii

sociale şi economice a fost introdus în 1986 odată cu adoptarea Actului Unic European. În

cele din urmă, politica a fost încorporată în Tratatul CE (art. 158 - 162) împreună cu Tratatul

de la Maastricht (1992).

2. Politica Regională în perioada 2007-2013

3

În baza conceptelor de solidaritate şi coeziune economică şi socială, politica regională

realizează aceste lucruri în termeni practici, prin mijloace diverse de operaŃiuni financiare, în

principal prin intermediul Fondurilor Structurale şi a Fondului de Coeziune.

UE s-a folosit de aderarea noilor state membre pentru a reorganiza şi restructura

cheltuielile regionale. Noile reguli se vor aplica pentru perioada 2007-2013. În această

perioadă, se preconizează o creştere a cheltuielilor regionale până la 36% din bugetul UE.

Politica regională a UE reprezintă cel de-al doilea mare element al bugetului, având

alocată o sumă de 348 de miliarde €. Scopul său este de a promova condiŃiile de creştere

economică pentru întreaga economie a UE şi de a se concentra pe trei obiective:

convergenŃă, competitivitate şi cooperare. Noua abordare a fost denumită Politic ă de

Coeziune.

Aderare celor 12 noi state, relativ sărace a impus acordarea unei atenŃii speciale acestor

regiuni şi a altora cu nevoi speciale. În baza estimărilor actuale, celor 12 noi state le vor fi

alocate 51% din totalul cheltuielilor regionale în perioada 2007-2013, deşi acestea

reprezintă mai puŃin de un sfert din totalul populaŃiei.

3. Agenda Lisabona

În vederea promovării creşterii economice şi ocupării forŃei de muncă Politica de

Coeziune trebuie combinată cu Agenda Lisabona prin:

a) transformarea regiunilor şi Ńărilor în obiective mult mai atractive pentru

investi Ńii, prin îmbunătăŃirea accesibilităŃii, furnizarea de servicii de calitate şi

protejarea potenŃialului ambiental;

b) încurajarea inova Ńiei , spiritului antreprenorial şi economiei informaŃionale prin

dezvoltarea tehnologiilor informatice şi a comunicaŃiilor;

c) crearea unui num ăr mai mare de locuri - de muncă prin atragerea de noi

oameni în serviciu, îmbunătăŃind adaptabilitatea angajaŃilor şi mărind investiŃia în

capitalul uman.

De acum înainte, fondurile trebuie să urmărească realizarea priorităŃilor UE privind

promovarea competitivităŃii şi crearea de noi locuri de muncă (strategia Lisabona). Comisia

şi statele membre se vor asigura că 60% din cheltuielile tuturor statelor membre pentru

obiectivul ConvergenŃă şi 75% din cheltuielile pentru Competitivitate şi Ocuparea forŃei de

muncă să fie concentrate pe aceste priorităŃi.

Orient ările Strategice Comunitare pentru Cre ştere Economic ă şi ocuparea for Ńei

de munc ă. În baza acestui ghid, statele membre îşi stabilesc priorităŃile politicii de coeziune.

4

Acestea contribuie la realizarea altor politici comunitare, cum ar fi cele derivate din strategia

Lisabona şi din Ghidul complet pentru creştere economică şi ocuparea forŃei de muncă.

Relansarea strategiei Lisabona. În cadrul reuniunii CE din martie 2005, strategia

Lisabona a fost reînnoită prin adoptarea unui parteneriat pentru creştere economică şi a

gradului de ocupare a forŃei de muncă. Prin prisma acestei strategii, politica de coeziune

trebuie să fie concentrată pe promovarea creşterii economice susŃinute, a competitivităŃii şi a

ocupării forŃei de muncă.

4. Rolul Parlamentului European

Prin Actul Unic European a fost introdusă procedura de cooperare cu Consiliul

European pentru implementarea deciziilor privitoare la Fondurile Structurale; Tratatul de la

Maastricht a introdus procedura de aprobare (aviz conform) a deciziilor privitoare la

dispoziŃiile generale; Tratatul de la Amsterdam a introdus procedura de codecizie,

deciziile referitoare la implementarea dispoziŃiilor fiind astfel adoptate împreună cu Consiliul

(dispoziŃiile Fondului European de Dezvoltare Regională - ERDF şi ale Fondului Social

European - ESF), acest fapt fiind relevant în mod special pentru ERDF; Tratatul de la Nisa

prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, Consiliul să acŃioneze în baza unei

majorităŃi absolute cu privire la normele generale.

II. DISTRIBUIREA FONDURILOR ŞI PROCEDURILE DE LUCRU

• Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat suma de 348 de miliarde € politicii

regionale

• ERDF, ESF şi Fondul de Coeziune

• Obiectivul ConvergenŃă

• Obiectivul CompetitivităŃii Regionale şi a ocupării forŃei de muncă

• Obiectivul Cooperării Teritoriale Europene

1. Fonduri:

În perioada 2007-2013, trei fonduri vor finanŃa programele regionale, în funcŃie de natura

ajutorului şi tipul de beneficiar. FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala) va

acoperi programele care implică infrastructura generală, inovaŃia şi investiŃiile. Fondurile

ERDF sunt disponibile pentru toate regiunile sãrace din toate statele membre. FSE (Fondul

Social European ) va acorda fonduri pentru proiectele de instruire profesională şi pentru alte

5

tipuri de asistenŃă de angajare, precum şi pentru programele de creare a locurilor de muncă.

Din prisma ERDF toate statele membre sunt eligibile pentru a beneficia de asistenŃa ESF.

Fondul de Coeziune va acoperi costurile infrastructurii de mediu si transport şi va

finanŃa proiectele de dezvoltare a energiei regenerabile. FinanŃarea din această sursă este

restricŃionată statelor membre ale căror nivele de trai reprezintă mai puŃin de 90% din media

UE. În consecinŃă, acest lucru înseamnă: noile state membre plus Portugalia şi Grecia. În

Spania acest tip de finanŃare va fi suspendat progresiv, Spania beneficiind deja de finanŃare

din partea acestui fond.

2. Obiectivele Fondurilor

EFRD, ESF şi Fondul de Coeziune contribuie la următoarele trei obiective: ConvergenŃă.

Competitivitate Regională şi Ocuparea forŃei de muncă şi Cooperarea Teritorială

Europeană, astfel:

Obiectivul „Convergen Ńă” este destinat să îmbunătăŃească condiŃiile de creştere

economică şi factorii care contribuie la o reală convergenŃă pentru statele membre şi

regiunile cel mai puŃin dezvoltate.

În Uniunea Europeană cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se referă la 84 de

regiuni situate în 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al căror PIB

pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară. Într-un sistem de suspendare

progresivă a ajutorului, acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numără

16,4 milioane de locuitori, cu un PIB care depăşeşte cu puŃin pragul, ca urmare a efectului

statistic al extinderii UE.

Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 81,5%

din suma totală, repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub

6

incidenŃa obiectivului „ConvergenŃă”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de

suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se

aplică în cazul a 15 state membre.

În afara regiunilor aflate sub incidenŃa obiectivului „ConvergenŃă”, obiectivul

„Competitivitate regional ă şi ocuparea for Ńei de munc ă” este destinat să consolideze

competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forŃei de

muncă, printr-o abordare duală.

Aceasta constă, în primul rând, în implementarea programelor de dezvoltare pentru a

ajuta regiunile să anticipeze şi să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea,

societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecŃia mediului, îmbunătăŃind

accesibilitatea, iar în al doilea rând, în creşterea numărului şi calităŃii locurilor de muncă prin

adaptarea forŃei de muncă şi prin efectuarea de investiŃii în materie de resurse umane.

Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre, această situaŃie este valabilă pentru

168 de regiuni, adică 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu o populaŃie de 19

milioane de locuitori, sunt în etapa de instituire progresivă a ajutorului şi fac obiectul unor

alocări financiare speciale datorită fostului lor statut de regiuni sub incidenŃa „Obiectivului 1”.

Suma de 55 de miliarde - din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de

instituire progresivă a ajutorului de euro - reprezintă ceva mai puŃin de 16% din alocarea

totală. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre.

Obiectivul „Cooperare teritorial ă european ă” este destinat să consolideze

cooperarea transfrontalieră, datorită unor iniŃiative locale şi regionale realizate în comun, să

consolideze cooperarea transnaŃională prin acŃiuni menite să favorizeze dezvoltarea

teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională, precum şi schimbul de

experienŃă.

Peste 181,7 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populaŃia totală a UE)

trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile şi toŃi cetăŃenii Uniunii fac parte din una

dintre cele 13 zone de cooperare transnaŃională. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezintă

2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate după cum urmează: 6,44

miliarde pentru cooperarea transfrontalieră; 1,83 miliarde pentru cooperarea transnaŃională

şi 445 de milioane pentru cooperarea interregională.

3. Alocarea fondurilor

7

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune dispune de 35.7% din bugetul total al

UE (347.41 miliarde euro – preŃuri curente). Alocarea acestor fonduri se va face astfel, în

funcŃie de obiectiv: 81.54% pentru ConvergenŃă; 15.95% pentru Competitivitate Regională şi

Ocuparea forŃei de Muncă; 2.52% pentru Cooperarea Teritorială Europeană.

Comisia realizează repartizări indicative anuale per state membre, în special în funcŃie

de următoarele criterii: populaŃie eligibilă, prosperitate naŃională, prosperitate regională şi

rata şomajului. Fiecare stat membru decide asupra detaliilor legate de repartizarea

creditelor pe regiuni, Ńinând cont de eligibilitatea pe criterii geografice.

4. Metodologia

Principalul criteriu de eligibilitate pentru finanŃare de la UE este existenŃa unui PIB

regional mai mic de 75% decât media Uniunii. FinanŃarea pentru dezvoltare regională va fi

acordată în funcŃie de două mari obiective.

Obiectivul Convergen Ńă: aproape 82% din totalul cheltuielilor va fi direcŃionat către

regiunile cele mai sărace pentru a le ajuta să îşi dezvolte infrastructura şi potenŃialul

economic, precum şi capitalul uman.

Obiectivul Competitivit ăŃii Regionale şi al Ocup ării for Ńei de munc ă: toate statele

sunt eligibile putând aplica la acest tip de finanŃare pentru a susŃine, în regiunile mai puŃin

dezvoltate, inovaŃia şi cercetarea, dezvoltarea durabilă, perfecŃionarea capitalului uman.

Acest titlu însumează puŃin sub 16% din cheltuielile totale. Restul de 2,5% rămaşi vor fi

folosiŃi pentru proiectele de cooperare transfrontalieră şi interregională sub incidenŃa

obiectivului Cooperare Teritorială Europeană.

Întreg teritoriul UE se află sub incidenŃa unuia sau mai multor obiective ale politicii de

coeziune. Pentru determinarea eligibilităŃii geografice, Comisia Europeană îşi

8

fundamentează deciziile pe date statistice. Europa este divizată în mai multe grupe de

regiuni corespunzătoare clasificării cunoscute sub acronimul de NUTS (Nomenclatura

UnităŃilor Teritoriale pentru Statistică).

În cazul regiunilor care beneficiază de o asistenŃă financiară importantă în perioada de

pre-aderare, sunt introduse sisteme de suspendare progresivă pentru a evita schimbările

rapide între două faze ale programului.

Statele cu un PNB (Produs NaŃional Brut) mai mic de 90% din media UE pot beneficia

de Fondul de Coeziune. Prin urmare sunt beneficiare toate regiunile din următoarele Ńări:

Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Cipru, Lituania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia,

Portugalia, România , Slovenia şi Slovacia.

Statele care ar fi fost eligibile pentru Fondul de Coeziune în cazul în care plafonul ar fi

rămas la 90% din PNB mediu pentru UE cu 15 state membre şi nu cu 25, beneficiază de un

sistem de suspendare progresivă a ajutorului. Se aplică numai Spaniei.

a) Obiectivul Convergen Ńă. Regiunile de nivel NUTS 2 cu un PIB pe cap de locuitor

mai mic de 75% din media UE sunt eligibile pentru obiectivul ConvergenŃă. Tot

teritoriul României este eligibil. Regiunile care ar fi fost eligibile pentru Obiectivul

ConvergenŃă, în cazul în care plafonul ar fi rămas la 75% din PIB mediu pentru UE

cu 15 state membre şi nu pentru UE cu 25 state membre, beneficiază de un sistem

de suspendare progresivă a finanŃării.

b) Obiectivul Competitivitate regional ă şi Ocuparea For Ńei de Munc ă. Toate

regiunile care nu se află sub incidenŃa obiectivului ConvergenŃă şi care nu

beneficiază de o susŃinere tranzitorie (regiuni de nivel NUTS 1 sau NUTS 2, în

funcŃie de statele membre) îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru obiectivul

Competitivitate şi ocuparea forŃei de muncă.

c) Obiectivul Cooperare teritorial ă european ă şi transfrontalier ă se adresează

regiunilor de nivel NUTS 3 situate de-a lungul frontierelor terestre interne şi al

anumitor frontiere terestre externe, precum şi toate regiunile de nivel NUTS 3 situate

de-a lungul frontierelor maritime separate de maximum 150 km. Pentru cooperare

transna Ńional ă, în şedinŃa din 31 octombrie 2006, Comisia a adoptat lista de Ńări

eligibile. Pentru cooperare interregional ă, toate regiunile din Europa sunt eligibile.

5. Etapele politicii

9

a) Bugetul alocat fondurilor structurale şi regulile de utilizare sunt convenite de către

Consiliul şi Parlamentul European în baza unei propuneri din partea Comisiei.

b) Comisia, după o consultare prealabilă cu statele membre, propune Orient ările

strategice ale Comunit ăŃii în materie de coeziune . Acesta este pilonul politicii care

conferă dimensiunea strategică. Orientările garantează că statele membre îşi adaptează

programele în funcŃie de priorităŃile Uniunii, şi anume încurajarea inovării şi a spiritului

antreprenorial, favorizarea creşterii economiei bazată pe cunoaştere şi crearea de locuri de

muncă, mai bune şi mai multe.

c) Ulterior, în cursul unui dialog permanent cu Comisia, fiecare stat membru pregăteşte

Cadrul Strategic Na Ńional de Referin Ńă (CSNR) care respectă orientările strategice.

Regulamentul prevede că fiecare stat membru, după adoptarea orientărilor strategice, în

termen de cinci luni, înaintează Comisiei propriul Cadru Strategic NaŃional de ReferinŃă

(CSNR). Cadrul de referinŃă defineşte strategia aleasă de către statul respectiv şi propune o

listă de „programe operaŃionale” pe care acesta intenŃionează să le implementeze. După

primirea Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR), Comisia dispune de un termen de

trei luni pentru a-şi aduce comentariile şi pentru a solicita eventuale informaŃii suplimentare.

d) Comisia validează anumite părŃi ale Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR),

precum şi fiecare program opera Ńional (PO) . Programele operaŃionale (PO) prezintă

priorităŃile statului respectiv (şi/sau ale regiunilor) şi modul în care acesta le va derula.

Există, de altfel, o obligaŃie: pentru Ńările şi regiunile care se află sub incidenŃa obiectivului

„ConvergenŃă”: 60% din cheltuieli trebuie alocate priorităŃilor care fac parte din strategia

Uniunii, în favoarea creşterii economice şi ocupării forŃei de muncă (strategia de la

Lisabona). În cazul Ńărilor şi regiunilor care se află sub incidenŃa obiectivului „Competitivitate

şi ocuparea forŃei de muncă”, procentul este de 75%. Pentru perioada 2007-2013, Comisia

Europeană va adopta aproximativ 450 de programe operaŃionale. La elaborarea şi

gestionarea PO participă parteneri economici şi sociali, precum şi organisme ale societăŃii

civile.

e) Odată ce Comisia ia o decizia cu privire la programul operaŃional, statul membru şi

regiunile sale trebuie să pun ă în aplicare programele , şi anume să selecteze miile de

proiecte care vor fi puse în aplicare în fiecare an , să le controleze şi să le evalueze.

Toate aceste activităŃi se efectuează prin intermediul aşa-numitelor „autorităŃi de

gestionare”, proprii fiecărei Ńări şi/sau fiecărei regiuni.

f) Comisia se angajează să suporte cheltuielile pentru a permite statului membru să

demareze programele.

10

g) Comisia achit ă cheltuielile certificate per stat membru.

h) Alături de statele membre, Comisia monitorizează fiecare program opera Ńional .

i) Pe durata programului, 2007-2013, Comisia Europeană şi Statele Membre prezintă

rapoarte strategice.

6. Gestionarea fondurilor

Cu toate că fondurile structurale fac parte din bugetul Uniunii Europene, modul în care

acestea sunt cheltuite se bazează pe o împărŃire a responsabilităŃilor între Comisia

Europeană şi guvernele statelor membre.

a) Comisia negociază şi aprobă programele de dezvoltare propuse de către statele

membre şi alocă resursele financiare;

b) Statele şi regiunile lor gestionează programele, asigură aplicarea acestora şi

selectează proiectele pe care le controlează şi evaluează;

c) Comisia participă la monitorizarea programelor, angajează şi plăteşte cheltuielile

certificate şi verifică sistemele de control instituite.

Pentru fiecare program operaŃional, statul membru desemnează: o autoritate de

gestionare (autoritate publică sau organism de drept public sau privat naŃional, regional sau

local care gestionează programul operaŃional); o autoritate de certificare (autoritate sau

organism public naŃional, regional sau local care certifică situaŃia cheltuielilor şi cererile de

plată înainte de a fi trimise Comisiei); o autoritate de audit (autoritate sau organism public

naŃional, regional sau local desemnat pentru fiecare program operaŃional şi însărcinat cu

verificarea bunei funcŃionări a sistemului de gestionare şi de control).

O nou ă regul ă destinată să simplifice gestionarea financiară a fondurilor. Un program =

un fond. Datorită acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi

Fondul Social European (FSE) pot să finanŃeze, fiecare, în mod complementar şi limitat,

acŃiunile care Ńin de aria de intervenŃie a celuilalt fond (în limita a 10% din creditele alocate

de Comunitate fiecărei axe prioritare a unui program operaŃional). Există o excepŃie de la

această regulă: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune

intervin împreună pentru programele în materie de infrastructură şi de mediu.

7. Angajamentele bugetare

11

Angajamentele bugetare referitoare la programele operaŃionale sunt efectuate în tranşe

anuale, pentru fiecare fond şi pentru fiecare obiectiv. Comisia angajează prima tranşă

anuală înainte de adoptarea programului operaŃional. Apoi, Comisia angajează următoarele

tranşe cel târziu la 30 aprilie, în fiecare an.

Deblocarea automat ă. O parte dintr-un angajament bugetar este deblocată automat de

către Comisie, în cazul în care aceasta nu a fost utilizată sau nu s-a primit nici o cerere de

plată la sfârşitul celui de-al doilea an de la angajamentul bugetar (n+2). În baza programelor

operaŃionale respective, termenul este fixat la sfârşitul celui de-al treilea an (n+3), în

perioada 2007-2010 pentru următoarele Ńări: Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania,

Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România , Slovenia, Slovacia şi Ungaria.

Plafonul ratelor de cofinan Ńare: ConvergenŃă între 75 şi 85%; Competitivitate şi Ocuparea

ForŃei de Muncă între 50 şi 85%; Cooperarea Teritorială Europeană între 75 şi 85% şi

Fondul de Coeziune 85%.

8. Evaluare

După perioade succesive de derulare a programelor, Comisia Europeană a subliniat

faptul că asistenŃa pentru politica de coeziune trebuie să facă subiectul unei evaluări

regulate şi riguroase. Acest lucru îmbunătăŃeşte eficienŃa şi eficacitatea programului şi oferă

informaŃii asupra impactului politicii de coeziune.

Pentru perioada 2007-2013, există trei tipuri de evalu ări identificate în funcŃie de

momentul la care au loc: înainte (ex ante), în timpul (e.g. on-going), şi dup ă (ex post)

perioada programului.

Deşi o abordare sistematică a evaluărilor ex ante şi ex post continuă să fie aplicată, o

nouă abordare – mai strategică şi orientată pe nevoi – a fost introdusă astfel încât

evaluarea să aibă loc în timpul derulării programului.

Evaluarea politicii de coeziune se face în baza unui parteneriat cu statele membre

responsabile pentru evaluarea ex ante şi cu Comisia Europeană pentru evaluarea ex post.

Atât statele membre, cât şi Comisia Europeană sunt responsabile pentru evaluările derulate

pe durata programelor. O sarcină importantă a Comisiei Europene este de a oferi îndrumare

în evaluare şi de a facilita schimburile de experienŃă între statele membre.

9. Modificări faŃă de perioada 2000-2006

Toate aceste reguli de gestiune financiară se aplică, de asemenea, în cazul Fondului de

Coeziune. În ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor, regulile aplicabile sunt naŃionale şi

nu comunitare. CoeficienŃii de cofinanŃare au fost modificaŃi. În perioada anterioară,

prefinanŃarea reprezenta 7% din contribuŃia financiară a fondului pentru acŃiunea respectivă

12

(pentru primele 15 state membre ) şi 16% pentru cele 10 noi state membre care au aderat în

2004.

Prima plată intermediară nu poate fi efectuată decât în cazul în care statul membru

furnizează Comisiei o descriere detaliată a modului de funcŃionare a autorităŃilor de

gestionare, de certificare şi de audit. Cererea pentru prima plată intermediară trebuie

introdusă în termen de 24 de luni de la plata primei tranşe de prefinanŃare de către Comisie

(în caz contrar, statul membru trebuie să ramburseze această prefinanŃare). Rambursările

sunt calculate în funcŃie de fiecare axă prioritară (şi nu în funcŃie de măsuri, cum a fost cazul

pentru perioada 2000-2006).

Regula n+3 este introdusă pentru cele 12 noi state membre, precum şi pentru Grecia şi

Portugalia până în 2010. Gestionarea financiară este mai flexibilă: operaŃiunile finalizate pot

fi încheiate parŃial înainte de terminarea întregului program.

VII. FONDURI ŞI INSTRUMENTE

• Fondul de Coeziune pentru reŃeaua de transport şi pentru mediu

• ERDF pentru ajutorul direct în investiŃii şi infrastructură

• Fondul Social European pentru un acces mai bun la locuri de muncă

• Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastrele naturale

• EGTC pentru cooperarea transfrontalieră, transnaŃională şi regională

• JJJ pentru asistenŃă suplimentară şi expertiză tehnică IPA pentru Ńările candidate

sau potenŃial candidate

1. Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un PNB (produs naŃional brut) pe cap de

locuitor de mai puŃin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenŃele dintre nivelurile

de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susŃine acŃiuni în

cadrul obiectivului „ConvergenŃă” şi se află sub incidenŃa aceloraşi reguli de programare, de

gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor Ńări:

Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica

Cehă, România , Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie,

deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea

Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanŃează acŃiuni care fac parte din următoarele domenii: reŃele

transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite

13

de Uniunea Europeană; mediu (în acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de

asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme cât acestea

prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie

regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităŃii, consolidarea

transporturilor publice etc.)

Suspendarea asistenŃei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se

produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată), în cazul în care un stat

membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaŃiei sau acŃiunile

întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

2. Fondul European de Dezvoltare Regională

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida

coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor

regionale.

Pe scurt, FEDR finanŃează: ajutoare directe pentru investi Ńiile în întreprinderi (în

special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile; infrastructuri legate, în

special, de cercetare şi inovare, telecomunicaŃii, mediu, energie şi transporturi; instrumente

financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională, etc.) destinate să sprijine

dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni; măsuri de

asisten Ńă tehnic ă.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei

obiective de politică regională: convergenŃă; competitivitate regională şi ocuparea forŃei de

muncă; cooperare teritorială europeană.

Convergen Ńă. În regiunile care se află sub incidenŃa obiectivului „ConvergenŃă”,

domeniile de intervenŃie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării

structurilor economice, precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile.

AcŃiunile întreprinse prin FEDR cuprind următoarele domenii: cercetare şi dezvoltare

tehnologică (CDT); inovare şi spirit antreprenorial; societate informaŃională; mediu;

prevenirea riscurilor; turism; cultură; transporturi; energie; educaŃie; sănătate.

Cooperare teritorial ă european ă. În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială

europeană”, ajutorul furnizat prin FEDR se grupează în jurul a trei axe: dezvoltarea de

activit ăŃi economice şi sociale transfrontaliere ; stabilirea şi elaborarea cooper ării

transna Ńional e, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime; consolidarea

eficacit ăŃii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională, prin realizarea

14

de activităŃi de conectare în reŃea şi prin schimburi de experienŃă între autorităŃile regionale

şi locale. Caracteristici teritoriale specifice. Fondul European de Dezvoltare Regională

(FEDR) acordă o atenŃie deosebită caracteristicilor specifice teritoriale. AcŃiunile întreprinse

în cadrul FEDR încearcă să atenueze problemele economice, sociale şi ecologice cu care

se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile

insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaŃiei) beneficiază de un

tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de un ajutor specific

al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de îndepărtarea lor geografică.

3. Fondul Social European

FSE se dedică promovării ocupării forŃei de muncă în UE. Acesta intervine în cadrul

obiectivelor „ConvergenŃă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă”.

FSE sprijină acŃiunile statelor în următoarele domenii: adaptarea lucrătorilor şi a

întreprinderilor; sisteme de învăŃare pe toată durata vieŃii, conceperea şi diseminarea unor

forme inovatoare de organizare a muncii; îmbunătăŃirea accesului la un loc de muncă al

persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a persoanelor inactive, a femeilor şi a

emigranŃilor; integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de

discriminare pe piaŃa muncii; consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale

sistemelor de învăŃământ şi prin activităŃile de conectare în reŃea a unităŃilor de învăŃământ.

4. Fondul de Solidaritate al UE

Statele membre şi Ńările aflate în procesul de negociere a aderării pot solicita ajutor din

partea acestui fond în cazul unei calamităŃi naturale majore. FSUE nu a fost creat pentru a

acoperi toate costurile legate de dezastrele naturale. EUSF nu compensează pierderile

private, spre exemplu.

De asemenea, acŃiuni pe termen lung, cum ar fi reconstrucŃie, refacere economică,

prevenire, pot face obiectul ajutoarelor financiare în cadrul altor instrumente, cel mai sigur,

al fondurilor structurale. EUSF este mai degrabă creat pentru a acorda în mod rapid, eficient

şi flexibil ajutor financiar de urgenŃă pentru măsuri cum ar fi: oferirea de locuinŃe temporare

sau reparaŃii provizorii ale infrastructurii vitale care să permită continuarea activităŃilor

zilnice.

CondiŃii. Un dezastru natural este considerat major în cazul în care costurile pagubelor

directe se ridică la mai mult de 3 miliarde de euro (preŃuri din 2002) sau de 0.6% din PIB-ul

statului în cauză. Prin mijloace de excepŃie, un stat membru vecin sau o Ńară în curs de

aderare afectate de acelaşi dezastru pot primi, de asemenea, ajutor financiar, chiar dacă

pagubele din acel stat nu ating pragul stabilit.

15

EUSF are un buget anual de un miliard de euro. Un sfert din această sumă trebuie să

rămână disponibilă până la data de 1 octombrie a fiecărui an pentru a preîntâmpina

eventualele nevoi apărute până la sfârşitul anului. În cazuri excepŃionale şi dacă resursele

pentru restul anului sunt insuficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor.

Alte instrumente . În plus faŃă de ajutorul financiar imediat de la EUSF există şi alte

modalităŃi prin care se pot organiza acŃiuni de combatere a efectelor calamităŃilor: programe

de dezvoltare regională cofinanŃate prin fondurile structurale, programe de dezvoltare rurală,

politica comuna de agricultură, centrul Comisiei Europene de informare şi control pentru

protecŃia civililor, ajutoare de stat, informaŃii geografice.

5. Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială

GECT este destinată să faciliteze şi să promoveze cooperarea transfrontalier ă,

transna Ńional ă şi interregional ă. Spre deosebire de structurile care gestionau acest tip de

cooperare până în anul 2007, GECT are personalitate şi capacitate juridică. Prin urmare,

poate dobândi şi vinde bunuri sau angaja personal.

Pot fi membri ai unui GECT: statele membre; colectivităŃile regionale sau locale;

asociaŃiile; orice alt organism de drept public. Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială

(GECT) este o „premieră” în sensul că facilitează existenŃa unei grupări între colectivităŃile

din diferite state membre fără semnarea prealabilă a unui acord internaŃional ratificat de

către parlamentele naŃionale. Cu toate acestea, statele membre trebuie să-şi exprime

acordul în ceea ce priveşte participarea membrilor GECT pe teritoriile lor. Oricum, statele

membre trebuie să îşi dea acordul în ceea ce priveşte participarea membri potenŃiali în

zonele respective. LegislaŃia aplicabilă pentru interpretarea şi aplicarea convenŃiei unei

GECT este cea a statului membru în care GECT îşi are sediul.

6. Instrumentul pentru AsistenŃă de Preaderare (IAP)

Începând din ianuarie 2007, Instrumentul pentru AsistenŃă de Preaderare (IAP)

înlocuieşte o serie de programe şi instrumente financiare comunitare destinate Ńărilor

candidate sau Ńărilor potenŃial candidate la aderare.

Domeniile de intervenŃie ale Instrumentului pentru AsistenŃă de Preaderare (IAP) cuprind

cinci componente: ajutor pentru tranzi Ńie şi consolidarea institu Ńiilor; cooperare

transfrontalier ă (cu statele membre ale UE şi celelalte Ńări eligibile pentru IPA); dezvoltare

regional ă (transport, mediu şi dezvoltare economică); dezvoltarea resurselor umane

(consolidarea capitalului uman şi combaterea excluziunii); dezvoltare rural ă.

16

łările beneficiare IPA sunt repartizate în două categorii: Ńările candidate la aderare

(CroaŃia, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) care sunt eligibile pentru cele

cinci componente ale IPA; Ńările potenŃial candidate din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi

HerŃegovina, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo), care sunt eligibile numai pentru

primele două componente.

Resursele financiare ale IPA sunt alocate pe Ńară beneficiară şi pe componentă.

IntervenŃia IPA pentru componentele 3, 4 şi 5 este organizată prin intermediul programelor

multianuale. IPA pregăteşte astfel Ńările candidate pentru gestionarea fondurilor europene

care acoperă aceleaşi domenii: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul

de Coeziune, Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală (FEADR).

AsistenŃa financiară se poate suspenda prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate

calificată) în cazul în care o Ńară nu respectă angajamentele cuprinse în acordul de

parteneriat pentru aderare sau în acordul de parteneriat european (în special, în ceea ce

priveşte respectarea drepturilor omului şi ale minorităŃilor).

7. Jasper-Jeremie-Jessica

În contextul politicii de coeziune, cooperarea strânsă în ceea ce priveşte mecanismul

financiar dintre Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru InvestiŃii şi alte instituŃii

financiare internaŃionale este de o importan Ńă major ă. Participarea activ ă a institu Ńiilor

interna Ńionale financiare şi a sistemului financiar european aduce un plus de expertiză

financiară şi tehnică, resurse umane şi energie pentru implementarea de proiecte mai bune

şi mai numeroase, investiŃii mai bune şi mai numeroase, parteneriate public private şi

proiecte de dezvoltare urbană susŃinută. Mai mult, aduce capital suplimentar de împrumut

de la instituŃiile financiare internaŃionale, precum şi capital privat de la bănci şi investitori

europeni pentru a completa resursele publice insuficiente, europene sau naŃionale pentru

mai multe investiŃii, creştere economică şi locuri de muncă.

Cele trei iniŃiative JASPER, JEREMIE şi JESSICA sunt rezultatul parteneriatului dintre

Comisia Europeană, Banca Europeană pentru InvestiŃii şi a altor instituŃii financiare

internaŃionale. Statele membre trebuie să îşi exprime interesul de a participa la aceste

iniŃiative.

JASPERS (AsistenŃă Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) este

iniŃiativa Comisiei Europene (departamentul general pentru politica de coeziune) în

colaborare cu Banca Europeană de InvestiŃii şi cu Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi

Dezvoltare de a oferi expertiză şi resurse pentru a ajuta statele membre să implementeze

17

politica de coeziune. Scopul JASPERS este de a se pune în serviciul statelor membre şi a

regiunilor acoperite de obiectivul ConvergenŃă în perioada 2007-2013.

JEREMIE (Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Micro şi Mijlocii) este

iniŃiativa Comisiei Europene în colaborare cu Banca Europeană de InvestiŃii şi cu Fondul

European de InvestiŃii. Obiectiv: îmbunătăŃirea accesului microîntreprinderilor şi IMM-urilor

din regiunile UE la resursele financiare pentru dezvoltare. ÎmbunătăŃirea accesului la

finanŃare reprezintă o zonă prioritară a noii agende Lisabona pentru creştere economică şi

locuri de muncă, în vederea creşterii capitalului disponibil în Europa, pentru crearea şi

dezvoltarea de noi afaceri. ExperienŃele anterioare au arătat că în această zonă autorităŃile

programului vor să facă mai mult, dar le lipseşte atât experienŃa, cât şi accesul la capitalul

de risc. JEREMIE, este destinat să ajute la depăşirea acestor dificultăŃi prin crearea unui

cadru pentru cooperarea cu instituŃiile financiare specializate.

JESSICA (AsistenŃă Comună pentru InvestiŃii Durabile în Zonele Urbane) a fost creat la

iniŃiativa Comisiei Europene în colaborare cu Banca Europeană de InvestiŃii şi cu Banca

pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectiv: promovarea investiŃiilor durabile, a

creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă în zonele urbane.

VIII. EVALUAREA POLITICII DE COEZIUNE

• Contextul economic şi administraŃia publică

• Impactul globalizării

• Inovarea şi cercetarea

• EducaŃia şi accesul la locurile de muncă

• LegislaŃie mai uşoară şi mai eficientă

• Schimbările climatice, preŃurile la energie şi descreşterea populaŃiei

Există o serie de factori care influenŃează eficienŃa şi impactul politicii europene de

coeziune. Un context economic caracterizat de stabilitatea pre Ńurilor şi balan Ńe bugetare

solide va beneficia de rate mai mici ale dobânzilor. La rândul său, acest lucru stimulează

investiŃiile şi acumulările de capital, mărind atât productivitatea, cât şi gradul de ocupare a

forŃei de muncă. De asemenea, facilitează creşterea nivelului şi difuzării inovaŃiei şi reduce

costul de capital. EficienŃa şi eficacitatea administra Ńiilor publice la nivel naŃional, regional

şi local constituie un alt factor esenŃial. În concluzie, factorii externi, în special globalizarea ,

sunt deseori principalii factori care determină modificări structurale la toate nivelurile şi care

au un impact major asupra dezvoltării economice şi creării de locuri de muncă.

Pentru perioada 2007-2013, studiile sugerează că investiŃiile realizate în cadrul

programelor vor contribui la creşterea cu 5-15% a valorilor absolute ale PIB-ului în

18

majoritatea noilor state membre, în comparaŃie cu scenariul de bază. În plus, se estimează

că până în 2015 vor fi create în jur de 2 milioane de noi locuri de muncă datorită acestor

niveluri de investiŃii.

ProporŃia resurselor politicii de coeziune care vor fi investite in inovaŃie, cercetare şi

dezvoltare se vor dubla în perioada 2007-2013. La nivel naŃional, noile state membre, în

special cele cu un PIB foarte scăzut pe cap de locuitor, sunt cele care înregistrează vizibil o

creştere mai accentuată şi o diminuare mai rapidă a decalajelor.

Totuşi, deoarece s-a pornit de la PIB-uri foarte scăzute pe cap de locuitor şi Ńinându-se

cont de ratele de creştere curente, e probabil să treacă mai mult de 15 ani până când

Polonia şi, în special, Bulgaria şi România , vor atinge un PIB pe cap de locuitor de 75% din

media UE-27. În ciuda acestui progres, rămân disparităŃi absolute. Acest lucru se datorează

parŃial extinderii recente şi parŃial faptului că procesul de creştere tinde să se concentreze –

în fazele iniŃiale ale dezvoltării – în zonele cele mai dinamice din interiorul Ńărilor.

O for Ńă de munc ă educat ă şi calificat ă reprezintă un factor important într-o economie

competitivă a cunoaşterii. Cu toate acestea, nivelurile de educaŃie ale tinerilor sunt în urmă,

mai ales în România , Republica Cehă, Italia şi Slovacia.

O legisla Ńie mai bun ă. Dacă utilizarea resurselor politicii de coeziune necesită

îndeplinirea standardelor de control şi de bună gestiune financiară, s-au făcut paşi

importanŃi pentru configurarea cadrului legislativ şi simplificarea normelor privind

gestionarea politicii de coeziune. 1) Un set de norme de gestionare; 2) Un set de norme

privind eligibilitatea cheltuielilor; 3) Simplificarea gestiunii financiare; 4) ProporŃionalitate

sporită şi simplificarea sistemelor de control; 5) Norme mai clare privind informarea şi

comunicarea; 6) Guvernarea electronică în practică.

Provoc ări : Practic toate regiunile se confruntă cu necesitatea restructurării, modernizării şi

facilitării inovaŃiei continue, bazată pe cunoaştere în materie de produse, gestionare şi

procese, precum şi capital uman, pentru a face faŃă provocării globaliz ării .

Chiar şi pe fondul unor rate de creştere impresionantă, regiunile din noile state membre

au o structură economică concentrată prioritar asupra sectoarelor în care competiŃia din

partea economiilor emergente asiatice este ridicată. Multe regiuni din Europa se vor

confrunta din ce în ce mai mult cu impactul asimetric al schimb ării climatice .

Acest lucru va pune mari probleme agriculturii, pescuitului şi turismului din anumite zone

şi va necesita investiŃii semnificative pentru a face faŃă secetei, incendiilor, erodării zonelor

litorale şi inundaŃiilor. E posibil ca aceste schimbări să aibă efecte disproporŃionate asupra

grupurilor de persoane defavorizate sau cu venituri mici, care ar putea să nu dispună de

mijloacele necesare pentru a se adapta.

19

Creşterea preŃurilor la energie va afecta regiunile UE în diverse moduri, în funcŃie de

amestecul lor energetic, de structura lor economică şi de eficienŃa energetică a companiilor

lor. Costurile de transport, sporite tind să afecteze regiunile periferice din punct de vedere

geografic. Sectoare esenŃiale pentru multe din aceste regiuni, cum ar fi turismul, ar putea

suferi de pe urma creşterii costurilor. Creşterea preŃurilor la energie are un efect

disproporŃionat asupra grupurilor de persoane cu venituri mici, persoanelor defavorizate

fiindu-le şi mai greu să plătească pentru energie.

Una din trei regiuni din cadrul Uniunii a cunoscut o scădere a popula Ńiei în perioada

cuprinsă între 2000 şi 2003. În majoritatea cazurilor, aceasta s-a datorat atât scăderii

naturale a populaŃiei, cât şi unei puternice emigrări. Conform previziunilor, creşterea

demografică naturală va continua să scadă, inclusiv în multe regiuni aflate în urmă ca

dezvoltare. Aceste regiuni se vor confrunta astfel cu o dublă provocare de promovare a

creşterii economice şi ocupării forŃei de muncă, abordând în acelaşi timp impactele adverse

ale îmbătrânirii şi scăderii populaŃiei.

IX. POLITICA REGIONAL Ă ÎN ROMÂNIA

• România eligibilă pentru Obiectivul ConvergenŃă şi Teritoriu

• Alocarea sumei de 19.2 miliarde € în perioada 2007-2013

• Estimarea unei creşteri de 15-20% a PIB până în 2015

• 7 programe operaŃionale

1. InvestiŃii Politica de Coeziune 2007-2013

Pentru perioada 2007-2013, României i-a fost alocată suma de aproximativ 19.2

miliarde € în cadrul obiectivului ConvergenŃă şi 455 milioane € , în cadrul obiectivului

Cooperare Teritorială. ContribuŃia României (inclusiv din surse private) în completarea

investiŃiilor UE va însuma cel puŃin 5.5 miliarde € , investiŃia totală în politica structurală şi

de coeziune ajungând la 25.2 miliarde € în următorii 7 ani. Toate regiunile din România sunt

eligibile în cadrul obiectivului ConvergenŃă.

Politica de Coeziune în România pentru 2007-2013: a locarea indicativ ă financiar ă (milioane euro)

20

Convergen Ńă Competitivitatea

regional ă şi ocuparea for Ńei de munc ă

Cooperarea teritorial ă european ă

Total

Fondul de coeziune

ConvergenŃă Suspendare progresiva

Ajutor tranzitoriu

Competitivitatea regională şi

ocuparea forŃei de muncă

Romania 6.552 12.661 455 19 668

Politica de Coeziune în România pentru 2007-2013: a locarea indicativ ă financiar ă

pe an (milioane euro)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Romania 1.335 1.915 2.576 3.092 3.330 3.580 3.837

După cum s-a stabilit în Cadrul de ReferinŃă Strategic NaŃional pentru România,

fondurile UE vor fi investite pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre

România şi statele membre, prin generarea unei creşteri economice suplimentare a PIB

până în 2015 de 15-20%.

Acest obiectiv va deveni operaŃional prin 5 priorităŃi tematice:

a) dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene. ÎmbunătăŃirea infrastructurii de

bază - drumuri, cale ferată, ciclul apei – în România există o precondiŃie pentru creştere

economică şi îmbunătăŃirea coeziunii sociale.

b) creşterea pe termen lung a competitivităŃii economiei româneşti. Întreprinderile româneşti

trebuie să înceteze să se baze pe costuri reduse ale forŃei de muncă, făcând un salt în

economia secolului 21. Resursele Fondurilor Structurale sunt disponibile pentru a realiza un

acces mai bun la finanŃare, exploatarea financiară a rezultatelor din cercetare şi participarea

totală la economia informaŃională (bazată pe cunoaştere).

c) dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România. Deşi şomajul este

relativ scăzut în România, la fel este şi rata de participare a forŃei de muncă, existând dovezi

solide asupra existenŃei dezechilibrelor şi deficienŃelor în ceea ce priveşte calificarea

profesională. ÎmbunătăŃirile din educaŃie, pregătire profesională, perfecŃionare continuă şi

politicile active ale pieŃei muncii vor fi combinate pentru a ajuta angajatorii şi angajaŃii să

participe pe deplin la transformarea economică care deja a început şi care va fi accelerată

datorită Fondurilor Structurale.

d) construirea unei capacităŃi administrative eficiente. ExistenŃa unei administraŃii eficiente şi

serioase, în România este necesară atât pentru succesul implementării Fondurilor

Structurale, cât şi pentru îndeplinirea obiectivelor mai mari de modernizare a Ńării. Prin

21

urmare, strategia naŃională include un program operaŃional specific axat pe acest subiect şi

pe resursele de rezervă pentru fiecare dintre programele operaŃionale în vederea unei

distribuiri eficiente.

e) promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate (prioritate teritorială). În lipsa oricărei

intervenŃii, economiile cu un ritm de creştere rapid vor distribui această creştere în mod

inegal, acest lucru generând divergenŃe în Ńară, costuri excesive şi alte ineficienŃe. Scopul

acestei priorităŃi teritoriale este de a contracara aceste efecte de centrifugă şi de a garanta

că toate regiunile şi zonele României se bucură de beneficiile oferite de statutul de membru

al UE.

2. Impactul preconizat al noii Politicii de Coeziune

Un număr de indicatori cheie şi Ńinte au fost identificate pentru a ilustra impactul

strategiei naŃionale şi a contribuŃiei comunităŃii europene. Izolarea impactului precis al

fondurilor structurale este dificilă într-o astfel de situaŃie, în care Ńara şi economia se află

deja într-un proces de tranziŃie rapidă, dar au fost relevaŃi anumiŃi indicatori şi tipuri de

impact la nivel macroeconomic.

Aceşti indicatori vor fi monitorizaŃi şi verificaŃi pe tot parcursul intervenŃiilor şi, de

asemenea, după ce resursele au fost cheltuite. PIB-ul ar trebui să înregistreze o creştere cu

15-20% mai mare decât dacă ar fi fost normal. Formarea capitalului brut ar trebui sa

crească cu 28% mai mult decât valoarea de referinŃă. PIB-ul per angajat ar trebui să

crească cu 5.5% anual. Locuri de munc ă create şi sus Ńinute – cel puŃin 150.000 -

200.000. În plus, au fost identificaŃi indicatori specifici pentru fiecare dintre priorităŃile

tematice, inclusiv următoarele: infrastructura de baz ă – 1.400 km de drumuri noi sau

reabilitate; creşterea numărului de persoane racordate la reŃeaua de apă şi canalizare de la

52 la 70%; reducere intensităŃii energiei electrice primare cu 40-50% faŃă de 2001.

Competitivitatea economiei – cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare să crească de la

0.41% din PIB la 2%. Penetrarea internetului de bandă largă pe piaŃă să crească de la 3.5%

la 40% în rândul populaŃiei. Capitalul uman – rata ocupării forŃei de muncă să crească de la

57.4 la 64%, proporŃia grupului de vârstă cu studii liceale să crească de la 70.5 la 80%.

Capacitatea administrativ ă – creşterea încrederii populaŃiei în administraŃia publică la 33%

(pentru administraŃia centrală) şi 60% (pentru cea locală). Investi Ńie pentru cre ştere

economic ă şi locuri de munc ă.

România a adoptat o strategie bazată pe priorităŃile Lisabona referitoare la dezvoltare

durabilă şi locuri de muncă. Cu toate acestea, punctele slabe din infrastructura de bază sunt

atât de mari încât numai 55% din cheltuieli vor fi alocate obiectivelor Lisabona.

22

3. Programe operaŃionale

PriorităŃile cadrului strategic naŃional vor fi implementate prin intermediul a şapte

programe operaŃionale. 3 programe opera Ńionale vor primi finanŃare din partea FEDR:

Programul OperaŃional Regional, Programul OperaŃional pentru Creşterea CompetitivităŃii şi

Programul OperaŃional de AsistenŃă Tehnică. 2 programe opera Ńionale vor fi finanŃate de

FSE şi se vor concentra pe dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăŃirea capacităŃii

administrative care reprezintă o precondiŃie importantă pentru implementarea cu succes a

fondurilor structurale. Ultimele doua programe orientate pe infrastructură – programul

operaŃional de mediu şi programul operaŃional de transport – vor fi finanŃate atât de ERDF,

cât şi de Fondul de Coeziune. ERDF va finanŃa, de asemenea, iniŃiativele din cadrul

obiectivului cooperare teritoriala europeană, şi anume cooperarea transfrontalieră,

transnaŃională şi interregională. În cadrul acestui obiectiv România va lua parte la programul

de cooperare transfrontalieră alături de Ungaria şi Bulgaria, la programul de cooperare

transnaŃională pentru Marea Neagră şi la alte două programe de extindere şi bună

vecinătate.

• Programul Opera Ńional de Asisten Ńă Tehnic ă: Program derulat sub Obiectivul

ConvergenŃei, cofinanŃat de FEDR.

Bugetul total al programului este de aproximativ 213 milioane euro şi asistenŃa

comunitară se ridică la 170 milioane euro (aproximativ 0,86 % din totalul fondurilor UE

investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul Programului OperaŃional pentru AsistenŃă Tehnică (PO AT) la nivel naŃional

constă în asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea fondurilor regionale în

România, garantarea unui sistem fiabil de management şi de monitorizare, şi asigurarea

unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale.

Toate aceste obiective se reflectă în absorbŃia globală şi folosirea eficientă a intervenŃiilor

instrumentelor structurale. PO AT vizează să asigure faptul că implementarea

instrumentelor structurale în România respectă principiile şi normele privind parteneriatul,

programarea, evaluarea, managementul, inclusiv managementul financiar, monitorizarea şi

controlul pe baza responsabilităŃilor împărŃite între statele membre şi Comisie, în

conformitate cu dispoziŃiile prevăzute de Regulamentul General. De asemenea, programul

va sprijini implementarea priorităŃilor prevăzute de Orientările Strategice Comunitare pentru

Politica de Coeziune.

Impactul preconizat al investi Ńiei. Împreună cu celelalte programe operaŃionale (PO),

PO AT va contribui în mod substanŃial la îndeplinirea priorităŃii tematice stabilite în Cadrul

23

Strategic NaŃional de ReferinŃă, şi anume „Construirea unei capacităŃi administrative

eficiente”. Ca instrument comun pentru toŃi actorii implicaŃi pe parcursul întregului proces de

implementare şi monitorizare a instrumentelor structurale, Sistemul Informatic Unic de

Management (SMIS) va fi susŃinut de PO AT. Sistemul va avea nevoie, cu siguranŃă, de

dezvoltare şi întreŃinere ulterioară, pentru a acoperi nevoile de management şi monitorizare

derivate din implementarea instrumentelor structurale. De asemenea, programul va permite

o multiplicare la nivel naŃional a aspectelor şi practicilor specifice. Deşi sprijinul acordat

procesului de pregătire a proiectelor se numără, în principal, printre obiectivele celorlalte

programe operaŃionale, PO AT va completa eforturile acestora asigurând constituirea de

reŃele şi schimburi de informaŃii şi bune practici care vizează acest aspect.

• Programul Opera Ńional infrastructura de transport: Program derulat sub Obiectivul

ConvergenŃei, cofinanŃat de ERDF şi Fondul de Coeziune

Bugetul total al programului este de aproximativ 5,7 miliarde de euro, iar sprijinul

financiar acordat de Comunitate se ridică la 4,56 miliarde de euro (aproximativ 23% din

totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură

dezvoltată în mod adecvat, modernă şi durabilă, întreŃinută în mod corespunzător, care să

faciliteze o circulaŃie sigură şi eficientă a persoanelor şi a bunurilor la nivel naŃional şi

european şi care să contribuie, în mod pozitiv şi semnificativ, la dezvoltarea economică a

României. România are nevoie de legături cu celelalte state europene. De asemenea,

costurile ridicate din domeniul transporturilor se datorează lipsei unei infrastructuri

corespunzătoare şi/sau unei infrastructuri în stare precară pe teritoriul României. Acest

program urmăreşte reducerea perioadelor de călătorie şi astfel a costurilor pentru a ajunge

în zone izolate ale României, precum şi asigurarea unor legături adecvate cu restul Europei

prin intermediul principalelor axe ale reŃelelor transeuropene (TEN-T).

Impactul preconizat al investi Ńiei . La nivel global, strategia de ansamblu din domeniul

transporturilor este pusă în practică prin intermediul unor obiective generale şi a unor

obiective specifice. Obiectivele generale se referă la transpunerea în legislaŃia românească

a legislaŃiei europene din domeniul transporturilor, precum şi la asistenŃa tehnică destinată

gestionării şi punerii în aplicare a sistemelor, iar obiectivele specifice se referă la investiŃia

efectivă în infrastructura de transport (în special proiectele TEN-T prioritare). Aceste

obiective se vor realiza într-o manieră compatibilă cu dezvoltarea durabilă şi care Ńine cont

de problema schimbărilor climatice. Dezvoltarea reŃelei româneşti TEN-T va avea un impact

pozitiv asupra mediului prin reducerea emisiilor de CO2 generate de mijloacele de transport.

Aceasta se va realiza în special în cazul infrastructurii rutiere, având în vedere faptul că

24

sporirea capacităŃii acesteia va conduce la degajarea circulaŃiei şi la reducerea timpului de

călătorie, contribuind în acest fel la reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, programul

favorizează tipurile de transport care sunt cel mai puŃin dăunătoare pentru mediu, cum ar fi

transportul feroviar, transportul intermodal şi transportul fluvial intern, şi doreşte să menŃină,

chiar să îmbunătăŃească, cota de piaŃă pe care o deŃin aceste tipuri de transport în prezent.

Se va acorda atenŃie surselor regenerabile de energie pentru a putea reduce impactul

consumului de energie asupra mediului.

• Programul Opera Ńional Regional: Program derulat sub Obiectivul ConvergenŃei, cofinanŃat

de (ERDF)

Bugetul total al programului este de aproximativ 4,38 miliarde de euro , iar sprijinul

financiar acordat de Comunitate se ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din

totalul fondurilor europene investite în România în cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013).

Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate

teritorial şi durabile a regiunilor din România, Ńinând cont de nevoile şi resursele specifice

ale acestora şi punând accentul pe polii urbani de creştere, pe îmbunătăŃirea mediului de

afaceri şi a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puŃin dezvoltate,

ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce priveşte locuirea, interesul turistic, investiŃiile

şi piaŃa forŃei de muncă. Acest obiectiv va fi atins prin alocarea diferenŃiată a fondurilor

pentru fiecare regiune, în funcŃie de nivelul de dezvoltare a acestora şi în strânsă

coordonare cu acŃiunile puse în aplicare în cadrul altor programe operaŃionale. Această

strategie va acorda prioritate regiunilor mai puŃin dezvoltate şi, în acelaşi timp, se va acorda

o atenŃie specială sprijinirii polilor urbani de creştere, care pot contribui la dezvoltarea

policentrică a României.

Impactul preconizat al investi Ńiei. Obiectivul strategic al programului este reprezentat

de crearea a 15 000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015 şi de reducerea

decalajelor dintre regiuni cu privire la PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2015. Se

preconizează că punerea în aplicare a acestui program va crea condiŃii mai bune pentru

dezvoltarea economică şi socială echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România şi a

polilor urbani de creştere care sprijină dezvoltarea. POR va susŃine promovarea acŃiunilor

menite să îmbunătăŃească standardele de siguranŃă, să reducă efectele adverse asupra

mediului, să diminueze schimbările climatice, să protejeze infrastructurile de transport în caz

de dezastre naturale, precum şi să elimine tronsoanele rutiere cu risc ridicat (puncte negre).

Cu toate că anumite acŃiuni specifice, cum ar fi îmbunătăŃirea infrastructurii rutiere, tind, în

mod inevitabil, să conducă la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, alte intervenŃii, de

exemplu îmbunătăŃirea transportului în comun, modernizarea instalaŃiilor de producŃie,

25

eliminarea blocajelor în materie de transport, pot contribui la reducerea acestor emisii.

Efectul global al programului va fi reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze

care provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

• Programul Opera Ńional Cre şterea Competitivit ăŃii Economice: Program derulat sub

Obiectivul ConvergenŃei, cofinanŃat de (FEDR)

Bugetul total al programului este de aproximativ 3 miliarde de euro, iar asistenŃa

comunitară se ridică la 2,5 miliarde de euro (aproximativ 12,7% din totalul fondurilor UE

investite în România în cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013).

Obiectivul general îl constituie creşterea productivităŃii societăŃilor româneşti, în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi reducerea diferenŃelor în comparaŃie cu

productivitatea medie a Uniunii Europene. łinta o reprezintă o creştere anuală medie a PIB-

ului per salariat de aproximativ 5,5%, care va permite României să atingă aproximativ 55%

din productivitatea medie a UE până în 2015.

Impactul preconizat al investi Ńiilor: Fondurile sunt menite să încurajeze crearea şi

dezvoltarea societăŃilor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în toate regiunile

din România şi promovarea accesului lor pe pieŃele internaŃionale. Se preconizează, astfel,

crearea a peste 5 000 de locuri de muncă şi se speră că cifra de afaceri din activităŃile de

export va creşte cu 10% în IMM-urile care vor primi asistenŃă. În plus, se prevede înfiinŃarea

a 500 de societăŃi, incubate prin intermediul iniŃiativei JEREMIE (Joint European Resources

for Micro to medium Enterprises - Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi

întreprinderi mijlocii). În ceea ce priveşte acŃiunile dedicate Sprijinirii, Inovării şi Cercetării şi

Dezvoltării (C&D), fondurile ar trebui să contribuie la sporirea cheltuielilor private în acest

sector, cu 270 milioane de euro în 2015, dar să permită, de asemenea, în continuare,

eliberarea cererilor de brevete (50). Se preconizează crearea a 400 de noi locuri de muncă

în acest sector. În ceea ce priveşte Tehnologiile InformaŃiei şi Comunicării (TIC), fondurile

vor acŃiona în ambele direcŃii – cea a ofertei şi cea a cererii. O atenŃia specială va fi

acordată sectoarelor în care există deficienŃe ale pieŃei, în care se va promova dotarea cu

reŃele de bandă largă. În consecinŃă, se preconizează conectarea, în aceste sectoare, a 5

000 de noi întreprinderi. Instrumentele de e-guvernare vor fi, de asemenea, dezvoltate

având un număr preconizat de utilizatori de până la 1 milion. În sfârşit, se prevede ca

promovarea surselor de energie regenerabile (SER) şi a eficienŃei energiei să conducă la o

reducere de 30% a emisiilor poluante în întreprinderile asistate, în timp ce se preconizează

o putere instalată de 120 MW pentru producerea SER.