Microsoft Word - 12 PMRI DunareFluviul Dunrea
Pag. 1
CUPRINS
Abrevieri
.....................................................................................................................................
4 Introducere
.................................................................................................................................
8 Cap. 1: Prezentare general
......................................................................................................
10 Cap. 2: Riscul la inundaii
........................................................................................................
23
2.1. Descrierea lucrrilor existente de protecie împotriva
inundaiilor ............................... 23 2.2. Descrierea
sistemelor existente de avertizare - alarmare i
de rspuns la inundaii
..................................................................................................
44 2.3. Istoricul inundaiilor din Dunre
...................................................................................
55 2.4. Evenimentele semnificative de inundaii
.......................................................................
56 2.5. Zone cu risc potenial semnificativ la inundaii
............................................................. 57
2.6. Hri de hazard i hri de risc la inundaii
....................................................................
58 2.7. Indicatori statistici
.........................................................................................................
64
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la
inundaii .................................. 67 3.1. Procesul de
elaborare a obiectivelor
..............................................................................
72
Cap. 4: Sinteza msurilor
propuse............................................................................................
76 4.1. Msuri aplicabile la nivel naional
.................................................................................
77 4.2. Msuri aplicabile la nivel de A.B.A. riverane Fluviului
Dunrea ................................ 83 4.3. Msuri aplicabile la
nivel de A.P.S.F.R. aparinând Fluviului Dunrea
....................... 83 4.4. Proiecte poteniale la nivelul
întregului bazin al Dunrii
........................................... 100 4.5. Concluzii cu
privire la strategia de management al riscului la
inundaii pentru fluviul Dunrea
................................................................................
104 4.6. Definirea de proiecte integrate majore
........................................................................
108
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementrii msurilor
va fi monitorizat
.........................................................................................
113
Cap. 6: Informarea i consultarea publicului
.........................................................................
122 Cap. 7: Lista autoritilor competente în implementarea i
monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.
...............................................................................
137 7.1 Autoriti responsabile în domeniul managementului
riscului la inundaii în România
.................................................................................
137 7.2 Autoriti competente în implementarea P.M.R.I.,
inclusiv
în monitorizarea i evaluarea acestuia în timp.
.......................................................... 143
Bibliografie
.............................................................................................................................
144 PLANE
................................................................................................................................
147 Plana nr. 1 Harta hipsometric
..............................................................................................
148 Plana nr. 2 Reeaua hidrografic i amplasamentul staiilor
hidrometrice ........................... 149 Plana nr. 3 Utilizarea
terenului
.............................................................................................
150 Plana nr. 4 Zone afectate de inundaii istorice semnificative
............................................... 151 Plana nr. 5
Zonele cu risc potenial semnificativ
..................................................................
152 Plana nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei
scenarii (0,1%, 1%, 3,3 %) ............ 153 Plana nr. 7 Riscul la
inundaii în scenariul mediu
................................................................
154 Plana nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore
...............................................................
155
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 2
Planului de Management al Riscului la
Inundaii....................................................... 157
Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la
Inundaii....................................................... 168
Anexa 6.3 Newsletter nr. 1
.....................................................................................................
171 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.
......................................................................................................
177 Anexa 7.1 Legislaia din domeniul managementului
situaiilor de urgen generate de inundaii
................................................................
179 TABELE Tabel 1 - 1 Debite medii multianuale
.......................................................................................
14 Tabel 1 - 2 Debite maxime
.......................................................................................................
15 Tabel 1 - 3 Debite minime
........................................................................................................
16 Tabel 2 - 1 Derivaii
.................................................................................................................
32 Tabel 2 - 2 Lucrari de descarcare a apelor
...............................................................................
33 Tabel 2 - 3 Diguri
.....................................................................................................................
34 Tabel 2 - 4 Baraje care realizeaz acumulri permanente
........................................................ 43 Tabel 2
- 5 Inundaii istorice din fluviul Dunrea
....................................................................
56 Tabel 2 - 6 Evenimente istorice semnificative ale fluviului
Dunrea ...................................... 56 Tabel 2 - 7 Zonele
cu risc potenial semnificativ la inundaii pe fluviul Dunrea
................... 57 Tabel 2 - 8 Lungimi sectoare de râu
acoperite de hri de hazard i risc la inundaii .............. 64
Tabel 2 - 9 Indicatorii statistici la nivelul Fluviului Dunrea
.................................................. 66 Tabel 3 - 1
Obiectivele, indicatorii i tintele managementului
riscului la inundatii (cerinele minime i intele aspiraionale sunt
valabile pentru scenariul 1%)
........................................................................
70
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de msuri
................................................................................
76 Tabel 4 - 2 Centralizator msuri aplicabile la nivel naional
................................................... 78 Tabel 4 - 3
Centralizator msuri aplicabile la nivel aferente
Administraiilor Bazinale de Ap Fluviului Dunrea
............................................ 84 Tabel 4 - 4
Centralizator msuri aplicabile la nivel de
A.P.S.F.R. pentru Fluviul Dunrea
.......................................................................
88 Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetic a msurilor propuse
a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru a reduce
riscul la inundaii
.......................................................................
106
Tabel 4 - 7 Principalele localiti / grupuri de localiti potenial
afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul
A.P.S.F.R. – Fluviul Dunrea
..............................................................
108
Tabel 5 - 1 Indicatori asociai msurilor conform Catalogului de
msuri poteniale la nivel naional
..................................................................
114
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 3
FIGURI Figura 2 - 1 Schema incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Banat i Jiu
........................................................ 24 Figura
2 - 2 Schema incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Olt i Arge-Vedea
........................................... 25 Figura 2 - 3 Schema
incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Buzu-Ialomia, Siret, Prut-Bârlad i
Dobrogea-Litoral
............................................................................
26
Figura 4 - 1 Numr de msuri propuse pentru reducerea riscului la
inundaii pe A.P.S.F.R. –Fluviul Dunarea – sectorul românesc
...................... 107
Figura 4 - 2 Scurt istoric al studiilor i proiectelor implementate
ca preambul al PMRI
....................................................................
112
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 4
A.B.A. – Administraia Bazinal de Ap A.C.N. – Administraia Canalelor
Navigabile A.M.C. – Aparate de msur i control A.N.A.R. –
Administraia Naional „Apele Române” A.N.C.O.M. – Autoritatea
Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii A.N.C.P.I.
– Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar A.N.I.F. –
Agenia Naional de Îmbuntiri Funciare A.N.M. – Administraia Naional
de Meteorologie A.R.A. – Asociaia Român a Apei A.R.B.D.D. –
Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii A.S.A.S. – Academia
de tiine Agricole i Silvice "Gheorghe Ionescu - ieti" B.H. – Bazin
Hidrografic C.D.M.N. – Canalul Dunre-Marea Neagr C.E. – Comisia
European C.F.R. – Companiei Naionale de Ci Ferate C.I.R. – Centrul
de Intervenie Rapid C.J. – Consiliul Judeean C.J.S.U. – Comitetul
Judeean pentru Situaii de Urgen C.L.S.U. – Comitetul Local pentru
Situaii de Urgen C.M.R. – Centru Meteorologic Regional C.N.A.C.N. –
Compania Naional Administraia Canalelor Navigabile C.N.A.D.N.R. –
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România
C.N.S.S.U. – Comitetul Naional pentru Situaii Speciale de Urgen
D.A.I.I. – Dispecerat i Aprare Împotriva Inundaiilor D.B.H. –
District de Bazin Hidrografic D.C.A. – Directiva Cadru Ap D.D.I. –
Departamentul de Dezvoltare, Investiii D.M.L.H. – Departamentul
Managementul Lucrrilor Hidrotehnice D.S.U. – A.N.A.R. –
Departamentul pentru Situaii de Urgen din cadrul A.N.A.R. D.S.U. –
M.A.I. – Departamentul pentru Situaii de Urgen din cadrul M.A.I. DC
- Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Judeean DN - Drum
Naional E.P.R.I. - Evaluarea Preliminar a Riscului la Inundaii
E-PRTR – Registrul European al Poluanilor Emii i Transferai F.I.R.
– Formaie de Intervenie Rapid G.A. – Gospodrirea Apelor HH – Hri de
hazard la inundaii HR – Hri de risc la inundaii
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 5
I.C.P.D.R. – Comisia Internaional pentru Protecia Fluviului Dunrea
I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
I.N.C.D.D.D. – Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta
Dunrii I.N.C.D.S. – Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare în
Silvicultur „Marin Drcea” I.N.H.G.A. – Institutul Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în
Construcii I.S.U.J – Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean
LDE – Linie Dubl Electrificat LDN – Linie Dubl Neelectrificat LEL –
Linie cu Ecartament Larg LI – Linie Închis LII – Linie Îngust LN –
Linie Neinteroperabil LSE – Linie Simpl Electrificat LSN – Linie
Simpl Neelectrificat M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale M.A.I. – Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. –
Ministerul Aprrii Naionale M.D.R.A.P. – Ministerul Dezvoltrii
Regionale i Administraiei Publice M.D.T. – Modelul digital al
terenului M.E. – Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. – Ministerul
Economiei, Comerului i Relaiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. –
Ministerul Educaiei Naionale i Cercetrii tiinifice M.F.E. –
Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. – Ministerul Finanelor
Publice MHC - Microhidrocentral M.M.A.P. – Ministerul Mediului
Apelor i Pdurilor M.M.D.D. – Ministerul Mediului i Dezvoltrii
Durabile M.R.I. – Managementul Riscului la Inundaii M.S. –
Ministerul Sntii M.T. – Ministerul Transporturilor O.N.G. –
Organizaie Neguvernamental OUG – Ordonan de urgen a Guvernului
P.A.T.J. – Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean P.B.H.H. –
Prognoz Bazinal, Hidrologie i Hidrogeologie PEB – Potenial ecologic
bun P.F. – Persoan Fizic P.G.A. – Programul de Gospodrire a Apelor
P.M.B.H. – Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. –
Planul de Management al Riscului la Inundaii P.O.I.M. – Programul
Operaional „Infrastructur Mare„ P.P.P.D.E.I. – Planul de Prevenire,
Protecie i Diminuare a Efectelor Inundaiilor pe bazine hidrografice
P.U.D. – Planurile de Urbanism i de Dezvoltare P.U.G. – Planurile
Urbanistice Generale P.U.Z. – Planul Urbanistic Zonal
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 6
P.A.T. – Planul de Amenajare a Teritoriului P.A.T.N. – Planul de
Amenajare a Teritoriului Naional P.A.T.Z. – Planul de Amenajare a
Teritoriului Zonal PET – Polietilena tereftalat R.E.B.A.R. –
Registrul Naional al Barajelor din România R.N.P. – Romsilva –
Regia Naional a Pdurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. – Reea Naional de
Transmisie a Datelor de Gospodrire Apelor S.A. – Societate pe
Aciuni S.C. – Societate Comercial SCI – Situri de importan
comunitar SEB – Starea ecologic bun S.G.A. – Sistemul de Gospodrire
a Apelor S.H. – Spaiu Hidrografic S.H.I. – Sistem Hidrotehnic
Independent S.I.M.I.N. – Sistemul Meteorologic Integrat Naional
S.M.R.I. – Strategia de Management a Riscului la Inundaii S.N.C.S.
– Strategia Naional a României privind Schimbrile Climatice SPA –
Arii de protecie special avifaunistic S.R.L. – Societate cu
Rspundere Limitat STAS - Standard de stat TVR - Televiziunea Român
U.A.T. – Unitate administrativ teritorial U.C.C.T. – Urmrirea
Comportrii Construciilor Tehnice U.E. – Uniunea European U.N.S.A.R.
din România – Uniunea Naional a Societilor de Asigurare din România
U.P.B. – Universitatea Politehnica Bucureti U.T.C.B. –
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti A.P.S.F.R. – Areas with
Potential Significant Flood Risk BEAM – Basic European Active Map
CLC – Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and
Control of Water Disasters DSS – Decision Support System EEA –
European Econimic Area FRMPs – Flood Risk Management Plans GIS –
Geographic Information System GPRS – General Packet Radio Service
GSM – Global System for Mobile Communications I.E.D. – Industrial
Emissions Directive IPPC – Integrated Pollution Prevention and
Control JRC – Joint Research Centre LIDAR – Light Intensity
Detection and Ranging NAVTEQ – Navigation Technologies OSM – Open
Street Map P.F.R.A. – Preliminary Flood Risk Assessment UoM – Unit
of Management
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 7
VPN – Virtual Private Network WATMAN – Information System for
Integrated Water Management WFD RBMPs – Water Flood Directive River
Basin Management Plans WG-Floods – Working Group Floods WI-FI –
Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS – Water Management System
WISE – Web-based Inquiry Science Environment
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 8
Introducere
Directiva privind evaluarea i managementul riscului la inundaii
(Directiva 2007/60/CE) prevede ca pân la 22 decembrie 2015 toate
statele membre s elaboreze Planurile de Management al Riscului la
Inundaii (cu raportare la C.E. – 22 martie 2016), pentru toate
zonele identificate cu risc potenial semnificativ la inundaii,
aflate sub incidena art. 5 al Directivei (raportate la C.E. în
martie 2012), pentru care, de altfel, s-au elaborat hri de hazard i
de risc la inundaii, în conformitate cu Articolul 6 al Directivei
(hri raportate la C.E. în martie 2014).
Planurile de Management al Riscului la Inundaii trebuie coordonate
la nivelul districtului hidrografic sau unitii de management, în
conformitate cu articolul 3.2 (b) (art. 7.1 i 4, art. 8), respectiv
– în cazul României – la nivelul celor 11 Administraii Bazinale de
Ap sau pentru poriunea unui district hidrografic internaional care
se afl pe teritoriul su, respectiv – în cazul României – la nivelul
fluviului Dunrea.
Articolul 9 al Directivei Inundaii stipuleaz c ”statele membre iau
msuri adecvate pentru a coordona aplicarea Directivei Inundaii i pe
cea a Directivei 2000/60/CE, axându- se pe posibilitile de cretere
a eficienei, pe schimbul de informaii i pe realizarea de sinergii i
beneficii comune cu privire la obiectivele de mediu stabilite la
articolul 4 din Directiva 2000/60/CE. În special: [...] dezvoltarea
primelor planuri de management a riscului de inundaii i a
revizuirilor ulterioare, astfel cum se face referire la acestea la
articolele 7 i 14 din Directiva Inundaii, se efectueaz, în
coordonare cu, i poate fi integrat în, revizuirile planurilor de
management a bazinelor hidrografice prevzute la articolul 13
alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE [...]”
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, statele
dunrene contribuie la elaborarea Planului de Management al
Districtului Hidrografic al Dunrii, motiv pentru care statele
semnatare ale Conveniei Internaionale pentru Protecia Fluviului
Dunrea au stabilit ca Planul de Management al Districtului
Hidrografic al Dunrii s fie dezvoltat la nivel internaional (planul
general care cuprinde problemele de importan bazinal cu efecte
transfrontaliere i care se refer printre altele la Dunre i Delta
Dunrii), naional i la nivel de sub-bazine naionale (în cazul
României pentru cele 11 Administraii Bazinale de Ap). În cadrul
Administraiei Bazinale de Ap Dobrogea – Litoral a fost realizat
Planul de management al fluviului Dunrea, Deltei Dunrii, spaiului
hidrografic Dobrogea i apelor costiere.
Prezentul studiu, Planul de Management al Riscului la Inundaii
pentru Fluviul Dunrea a fost realizat similar raportrii acestui
curs de ap sub Directiva Cadru Ap.
România este membr I.C.P.D.R. din 1995, odat cu ratificarea, prin
Legea nr. 14/1995, a Conveniei privind cooperarea pentru protecia i
utilizarea durabil a fluviului Dunrea. La a 5-a întâlnire ordinar
din noiembrie 2002, Comisia Internaional pentru
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 9
Protecia Fluviului Dunrea a decis s stabileasc Programul de Aciune
pentru Protecia Durabil împotriva Inundaiilor în bazinul Dunrii.
Primul pas important a fost adoptarea sa la nivel de minitri în 13
decembrie 2004. Cadrul acestui Program de Aciune se bazeaz pe
programele durabile de protecie împotriva inundaiilor dezvoltate în
diferite ri ce fac parte din bazinul Dunrii, obiectivul general al
programului de aciune fiind realizarea pe termen lung a unei
abordri durabile pentru gestionarea riscurilor de inundaii pentru
protecia oamenilor i a proprietilor, încurajând în acelai timp
conservarea i îmbuntirea ecosistemelor legate de ap.
Adoptarea Directivei Inundaii a avut impact i asupra Programului de
Aciune al I.C.P.D.R., atât din punct de vedere tehnic cât i a
perioadei de implementare, el însui prevzând incorporarea
viitoarelor politici asupra inundaiilor la nivel european.
În anul 2009 I.C.P.D.R. a publicat 17 Planuri de Aciune la inundaii
la nivel de sub- bazine, bazându-se pe 45 documente existente la
nivel naional în fiecare din rile membre. Planurile de aciune
finalizate au trecut în revist situaia actual stabilind inte i
msuri pentru reducerea impactului i probabilitii de inundaii,
punându-se accentul pe msurile nestructurale de tipul creterea
contientizrii i a nivelului de pregtire, îmbuntirea prognozei
inundaiilor, care pot astfel contribui la atingerea acestor
inte.
La întâlnirea minitrilor din rile dunrene din 2010 a fost adoptat
Declaraia Dunrii, în care se reafirm c: prevenirea i protecia
împotriva inundaiilor este o aciune pe termen lung de mare
prioritate i se angajeaz s fac toate eforturile pentru
implementarea Directivei Inundaii la nivelul Dunrii i întocmirea
unui Plan de Management al Riscului la Inundaii pentru întreg
bazinul Dunrii în 2015.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 10
Cap. 1: Prezentare general
Fluviul Dunrea (F = 805.300 Km2), izvorte din munii Pdurea Neagr
(Germania) i se vars în Marea Neagr (prin delta format), curgând
prin 10 ri i adunând afluenii de pe teritoriul altor 6 state.
Traseul su este împrit în trei pri: cursul superior (izvor -
Viena), cursul mijlociu (Viena – Bazia) i cursul inferior (Bazia –
Marea Neagr).
De la Bazia, la intrarea pe teritoriul rii, pân la vrsarea în Marea
Neagr, este definit cursul inferior al fluviului care este
gestionat pe teritoriul României de 7 Administraii Bazinale de Ap
respectiv Banat, Jiu, Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i
Dobrogea-Litoral.
Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime
de 1.075 km (38% din lungimea fluviului), se situeaz pe teritoriul
României formând grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km),
Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km) i este partea cea
mai important ca debit i navigaie.
inând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul
inferior al fluviului le traverseaz, acesta este împrit în 5
sectoare (dup Ujvari, 1972) dup cum urmeaz:
• Defileul carpatic (144 km) între Bazia i Gura Vii i primete
contribuia a dou bazine hidrografice de ordinul 1: Nera i Cerna,
precum i a afluenilor direci dintre acestea. Formeaz grania cu
Iugoslavia;
• Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Vii i depresiunea Braului
Borcea. În aceast poriune conflueaz cu patru râuri importante, care
creeaz bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea i Arge.
În cea mai mare parte formeaz grania cu Bulgaria;
• Sectorul pontic oriental cu bli (195 km) cuprinde Balta mare a
Ialomiei i Balta mare a Brilei, deci pân la Brila - Smârdan. Acest
sector traverseaz teritoriul rii, desprind Dobrogea de Muntenia.
Conflueaz doar cu un singur râu important care formeaz un bazin de
ordinul 1 i anume râul Ialomia;
• Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde poriunea dintre Brila i
intrarea în Delta Dunrii, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea.
Sunt colectate apele din dou bazine hidrografice de ordinul 1 -
Siret i Prut;
• Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brae principale - Chilia,
Sulina i Sfântul Gheorghe - totalizeaz 5.500 km2, din care aproape
80% situat pe teritoriul României. În zona de vrsare Dunrea se
ramific formând o delt larg; cu lungimea, de la est la vest, de 75
km i limea, de la nord la sud, de 65 km.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 11
Analiza realizat în cadrul acestui capitol se refer la suprafaa
unitilor administrativ teritoriale riverane fluviului Dunrea.
Relief
În România, Fluviul Dunrea i delta sa strbat toate formele
principale de relief de la intrarea în ar i pân la vrsarea în Marea
Neagra, respectiv zona de munte, de deal i de câmpie.
De la intrarea în ar (confluenta râul Nera altitudine 67 m) i pân
la municipiul Orova (aval de confluenta cu râul Cerna, altitudine
69 m), fluviul Dunrea strbate Carpaii Banatului prin Defileul
Dunrii (subunitile de relief Depresiunea Moldova Nou, Depresiunea
Liubcova, Depresiunea Orova). De la municipiul Orova pân aval de
localitatea Gura Vii, fluviul Dunrea strbate Podiul Mehedini i
continu prin Culoarul Drobeta – Bala, din Podiului Getic, pân în
aval de localitatea Crivina.
De aici fluviul Dunrea strbate, de la vest la est, Câmpia Român pân
la municipiul Clrai prin subunitile de relief Câmpia Punghinei,
Lunca Bistreului, Lunca Jiu – Jie, Lunca Potelului, Lunca Suhaei,
Lunca Pasrea, Lunca Greaca, Lunca Clraului i Lunca Slciei. Pe
aceasta poriune fluviul Dunrea colecteaz apele din patru bazine
hidrografice de ordinul 1, respectiv Jiu, Olt, Vedea, Arge.
De la localitatea Clrai i pân la Galai, Dunrea îi schimb direcia de
curgere ctre nord traverseaz teritoriul rii prin Câmpia Român, prin
subunitile de relief Balta Borcei i Balta Brilei, desprind Dobrogea
de Muntenia. Pe aceasta poriune fluviul Dunrea colecteaz apele din
trei bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Ialomia, Siret i
Prut.
De la Galai i pân la Tulcea fluviul Dunrea îi schimba iar direcia
de curgere ctre est strbtând în continuare Câmpia Român, prin Balta
Isaccei iar de aici, continu sa curg pân la Marea Neagra prin Delta
Dunrii formata în Câmpia Deltaic i Lagunar a Dobrogei.
În plana nr. 1 se prezint harta hipsometric a fluviului
Dunrea.
Geologie
Din punct de vedere geologic, zona de studiu aparine de la vest la
est:
• Orogenului Carpailor Meridionali reprezentat de Domeniul Danubian
(fundament metamorfic i formaiuni paleozoice, mezozoice i Neogene,
la care se adaug depozite cuaternare), Pânza de Severin (formaiuni
de vârst Jurasic superior - Cretacic inferior, reprezentate de
gresii calcaroase, marnocalcare, isturi argiloase,
microconglomerate calcaroase, depozite flioide), Pânza Getic i
Pânza Supragetic;
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 12
• Platformei Moesice în care se disting dou etaje structurale,
fundamentul (soclul) format în principal din isturi cristaline i
cuvertura, alctuit din depozite sedimentare;
• Orogenului Nord – Dobrogean cu structur diversificat, i
reprezentat de Promontoriul Nord - Dobrogean, Pânza de Mcin, Pânza
de Niculiel i Pânza de Tulcea, între care exist relaii de înclecare
de vârst alpin;
• Platforma Scitic reprezentat de unitatea geologic a Depresiunii
Pre- Dobrogene unde este situat Delta Dunrii. Construcia actual a
Deltei Dunrii s-a fcut în cursul Pleistocenului Superior i în
Holocen, în cursul mai multor faze de progradare i regresiune,
caracterizate prin formarea unor lobi succesivi (Panin,
1989).
Lunca i Delta Dunrii include cele mai noi formaiuni la zi de pe
teritoriul rii. Au un fundament cristalin faliat peste care se
suprapun depozite triasice, jurasice, apoi formaiuni de lunc i
deltaice cuaternare.
Clima
Clima fluviului Dunrea în cursul inferior are în ansamblu caracter
temperat- continental, peste care se suprapun influenele generate
de anumite tipuri de circulaie a maselor de aer: influene oceanice
i submediteraneene, determinate de ciclonii de pe Atlantic i cei de
pe Mediteran, cu frecven mai mare în sectorul de defileu i în
sud-vestul Olteniei, dar i în aval pân aproape de Giurgiu; influene
de ariditate, generate de anticiclonii euro- asiatici, resimite,
mai ales, în sectorul Turnu Mgurele-Tulcea, dar i dincolo de
acestea, spre cele dou extremiti (pân la Drobeta-Turnu Severin spre
vest i pân la Sulina, spre est); influene pontice, generate de
ciclonii mediteraneeni i de pe Marea Neagr cu evoluie retrograd,
mai pregnante în Delta Dunrii, dar i mai spre vest, în sectorul de
Bli.
Valorile medii anuale ale radiaiei solare globale totalizeaz circa
120 kcal/cm2 în Defileul Dunrii fiind cele mai mici din tot cursul
fluviului; >127,5 kcal/cm2 pe suprafaa luciului apei, a luncii i
a teraselor (zona Câmpiei Române); >135 kcal/cm2 în sectorul
fluvio– maritim, sub influena suprafeelor de ap din Delta Dunrii i
Marea Neagr, fiind cele mai mari din ar. Fenomenul este în legtura
direct cu durata mare de strlucire a Soarelui din cursul unui an,
care în defileu este sub 2.100 ore (la Orova ajunge la 1.911 ore)
iar în sectorul cel mai sudic al fluviului este 2.250÷2.500 ore,
fenomen specific zonelor de litoral, caracterizat prin descendena
maselor de aer sub influena luciilor de ap.
Contrastele termice dintre iarn i var sunt mai atenuate (cu 2 – 3
0C) în sectorul vestic de defileu unde influena fluviului este
dublat de influenele submediteraneene (comparativ cu cel estic, de
ariditate): ele cresc cu circa 2 – 3 0C în sectorul estic cu
influene continentale de ariditate i sunt din nou atenuate cu circa
2 0C în cel deltaic, datorit influenelor pontice; de asemenea,
fenomenele de înghe sunt mai întârziate toamna (pân la
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 13
26 octombrie în sectorul Blti, dup 1 noiembrie în sectorul Bechet –
Clrai i dup 6 noiembrie în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Turnu
Mgurele, i între 1 i 6 aprilie în aval; numai în defileu îngheul
mai persist pân la începutul decadei a doua din aprilie, sub
influena muntelui).
Diferenele de înclzire dintre ap i uscatul limitrof determin, în
semestrul cald al anului, deplasarea pe orizontala a aerului sub
forma de brize. Procesele de evaporaie de pe suprafeele de ap
depesc în lunile mai-iunie 375 mm i anual 675 mm, întreinând
deasupra fluviului i în teritoriul limitrof o umezeal relativ
ridicat a aerului (76% media anual): vaporii de ap rezultai sunt
difuzai, prin intermediul brizelor deasupra uscatului limitrof pe
circa 4 - 5 km distant în interiorul Câmpiei Romane devenind
astfel, o surs permanent de umezire a aerului.
Precipitaiile cresc din amonte în aval, astfel în zona defileului
fiind sub influena creterii altitudinii munilor limitrofi (care
amplific procesele frontale de dezvoltare a conveciei termice i
activitatea ciclonic) acestea înregistreaz valori de 610 mm la
Moldova Veche, 625 mm la Berzasca i 725 mm la Orova. Apoi pe restul
traseului valorile precipitaiilor descresc ca urmare a atenurii
influenei aerului maritim, de la vest la est i a creterii în acelai
sens a gradului de continentalism înregistrând valori de 700 mm la
Drobeta-Turnu Severin, 571 mm la Calafat, 552 mm la Corabia, 535 mm
la Turnu Mgurele i 507 mm la Clrai. De aici precipitaiile scad sub
475 mm în sectorul de Blti (Feteti 470 mm, Cernavod 445 mm, Hârova
436 mm) ca o consecin a slbirii conveciei termice deasupra apei,
rmânând asemntoare pe tronsonul Galai (458 mm) – Isaccea (445 mm) i
scad sub 445 mm în sectorul deltaic (Tulcea 442 mm, Gorgova 410 mm)
i chiar sub 350 mm în zona litoral (Sulina 343 mm).
Resurse de ap
Fluviul Dunrea colecteaz direct i indirect prin Tisa, apele
majoritii râurilor din România (98% din suprafaa rii) cu excepia
unor râuri din Dobrogea, care se vars în Marea Neagr sau în
lacurile litoralului mrii.
Reeaua hidrografic a bazinului hidrografic Dunrea, de pe teritoriul
României, este format din 179 cursuri de ap cadastrate fr afluenii
de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arge, Ialomia, Siret i
Prut) cu o lungime total de 4.540 km i care dreneaz o suprafa de
33.250 km2, densitatea reelei hidrografice fiind de 0,149 km/km2,
fa de media pe ar de 0,33 km/km2.
Din punct de vedere al resursei de ap, Fluviul Dunrea, care are la
intrarea în ar un stoc mediu de 174 miliarde mc/an ar putea fi cea
mai bogat surs de ap. Caracterul su internaional impune anumite
limitri în utilizarea apelor sale i din acest motiv se consider ca
resurs numai jumtate din volumul mediu multianual scurs pe Dunre în
seciunea Bazia, adic cca. 87 mld. mc. Raportul dintre debitele
minime i maxime variaz între 1/5 i 1/8.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 14
În prezent, reeaua hidrometric naional a fluviului cuprinde 38 de
staii hidrometrice, uniform amplasate pe tot cursul Dunrii pân la
intrarea în delt i 68 în interiorul Deltei Dunrii. Monitorizarea
regimului scurgerii de ap, aluviuni i sruri, precum i a morfologiei
albiei Dunrii, a braelor acesteia i a reelei de gârle i canale din
Delta Dunrii se realizeaz, printr-un program complex de observaii i
msurtori hidrometrice complete de ctre staiile hidrologice ce
aparin Administraiilor Bazinale de Ap Jiu, Arge- Vedea i
Dobrogea-Litoral, respectiv: Staia Hidrologic Drobeta Turnu Severin
(tronsonul Bazia – Calafat), Staia Hidrologic Giurgiu (tronsonul
Bechet – Chiciu Clrai i Clrai), Staia Hidrologic Cernavod
(tronsonul aval Chiciu Clrai – Grindu), Staia Hidrologic Tulcea
(tronsonul Isaccea – Ceatal Izmail i interiorul Deltei Dunrii),
Staia Hidrologic Sulina (tronsonul Crian – Sulina Gur i delta
maritim a braului Sulina)
Debitul mediu multianual
Debitul mediu multianual al fluviului nu are o valoare constant,
aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luat în
considerare. Astfel conform celor prezentate în lucrarea Dunrea
între Bazia i Ceatal Izmail editat în anul 1967 sub egida CSA,
debitul mediu multianual la postul hidrometric Orova era de 5.420
m3/s pentru un interval de calcul de 122 ani i de 5.390 m3/s, dac
intervalul de calcul era de 42 ani (1921-1962). Alte studii
ulterioare dau valori diferite pentru debitele medii
multianuale.
Astfel în tabelul 1 - 1 se prezint valorile debitelor medii
multianuale la câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de
ani, cu excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de
174 de ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 1 Debite medii multianuale
Staie hidrometric
Element hidrografic
Perioad de analiz
Debite medii multianuale
m3/s Bazia Fluviul Dunrea 1931-2013 5480 Orova Fluviul Dunrea
1840-2013 5570
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 5380 Gruia Fluviul
Dunrea 1931-2013 5540
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 5730 Giurgiu Fluviul Dunrea
1931-2013 6024 Oltenia Fluviul Dunrea 1840-2013 6040
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 6100 Cernavod Braul Dunrea
Veche 1931-2013 2580 Vadu Oii Fluviul Dunrea 1931-2013 6180 Smârdan
Braul. Macin 1931-2013 698
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 6240 Isaccea Fluviul Dunrea
1840-2013 6320
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 6510
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 15
Scurgerea maxim
În cei mai muli ani, la sfâritul primverii se declaneaz ploile de
primvar care pot genera viituri prin intensitatea lor sau prin
suprapunerea apelor mari de primvar rezultate din topirea zpezilor.
Uneori pot avea loc în continuarea lor, sau pot forma valuri de
viituri (doua sau mai multe). Trecerea de la apele mari de primvar
la viiturile de primvar se determin analizând sursa acestora:
topirea zpezii, alimentarea mixt, alimentarea exclusiv din ploi. La
începutul perioadei de var, în condiiile unor situaii climatice i
hidrologice deosebite, pot aprea viituri de var în continuarea
celor de primvar.
Urmrind variaia cronologic a debitelor maxime lunare se poate
observa c scurgerea maxim prezint caracteristica general a
hidrografului tip, iar valorile cele mai mari se înregistreaz cu
precdere în lunile aprilie-mai. De asemenea, se poate observa i o
tendin de cretere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile
martie i aprilie i de descretere în lunile mai i iunie.
Astfel în tabelul 1 - 2 se prezint valorile debitelor maxime la
câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de ani, cu
excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de 174 de
ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 2 Debite maxime
Staie hidrometric
Element hidrografic
Bazia Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 IV.2006 Orova Fluviul Dunrea
1840-2013 15.700 IV.2006
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 15.800 IV.2006
Gruia Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 IV.2006
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 16.000 V.2006 Giurgiu Fluviul
Dunrea 1931-2013 16.300 IV.2006 Oltenia Fluviul Dunrea 1840-2013
16.280 VI.1897
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 16.200 IV.2006 Cernavod Braul
Dunrea Veche 1931-2013 7.460 V.1937 Vadu Oii Fluviul Dunrea
1931-2013 16.200 IV.2006 Smârdan Braul. Macin 1931-2013 2.080
V.1980
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 V.2010 Isaccea Fluviul Dunrea
1840-2013 20.940 VI.1897
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 15.900 IV.2006
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 16
Scurgerea minim
În general, în decursul unui an, scurgerea minim pe Dunre se
înregistreaz la începutul primverii, toamna sau iarna, iar cele mai
mici valori ale debitelor se produc în iernile cu temperaturi
foarte sczute, când sunt influenate de evoluia formaiunilor de
ghea.
Astfel în tabelul 1 - 3 se prezint valorile debitelor minime la
câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de ani, cu
excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de 174 de
ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 3 Debite minime
Staie hidrometric
Element hidrografic
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 1.060 X.1985 Gruia
Fluviul Dunrea 1931-2013 990 I.1985
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 1.350 I.1954; I.1996 Giurgiu
Fluviul Dunrea 1931-2013 1.485 I.1954 Oltenia Fluviul Dunrea
1840-2013 1.490 I.1954
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 1.530 I.1947 Cernavod Braul
Dunrea Veche 1931-2013 226 XII.2011 Vadu Oii Fluviul Dunrea
1931-2013 1.400 IX.1992 Smârdan Braul. Macin 1931-2013 5
I.1947
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 1.460 I.1954 Isaccea Fluviul Dunrea
1840-2013 1.350 X.1921
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 1.790 X.1947
Pe fluviul Dunrea exist 2 acumulri permanente situate pe teritoriul
Administraiilor Bazinale de Ap Banat i Jiu. Cele 2 lacuri de
acumulare sunt Porile de Fier I (realizat în anul 1972 cu un volum
total de 2400 mil. m3) i Porile de Fier II (dat în folosin în anul
1986 cu un volum de 830 mil. m3). Aceste lacuri nu au volume de
atenuare a viiturilor.
Majoritatea lacurilor i blilor naturale, sunt localizate în lunca
inundabil a fluviului. Lacurile naturale din Lunca Dunrii au o mare
diversitate genetic. Dezvoltarea lor este bazat pe formarea reelei
hidrografice i pe procesele de sufozie mecanic i acumulare eolian a
nisipurilor. Procesul de alimentare a acestor lacuri este strâns
legat de regimul hidrologic al fluviului, de condiiile
hidrogeologice i de aportul cursurilor de ap care se vars în
acestea. Inundaiile care se produc în lunca neîndiguit asigur
umplerea i întreinerea cu ap a depresiunilor lipsite de un bazin de
recepie propriu. Prezena stratului freatic aproape de suprafa (0-2
m adâncime) contribuie la meninerea apei lacurilor din lunc. Atât
procesul de umplere cu ap a lacurilor, cât i procesul de aluvionare
a cuvetelor
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 17
lacustre sunt dependente i de durata meninerii nivelurilor maxime
ale Dunrii. Aceste lacuri se gsesc pe teritoriile administrate de
Administraiile bazinale de ap Jiu, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia i
Dobrogea – Litoral.
Apele subterane din zona de studiu sunt reprezentate atât de
acvifere freatice (cu nivel liber) cât i de acvifere de adâncime
(cu nivel ascensional). Acestea constituie corpuri de ap subteran,
identificarea i delimitarea lor fcându-se conform prevederilor
Directivei Cadru Ap 60/2000/EC.
În lungul fluviului Dunrea au fost delimitate un numr de 9 corpuri
de ap subteran, dintre care 7 corpuri sunt de tip poros permeabil
delimitate în depozite de vârst cuaternar i hologen, 1 corpuri de
tip fisural-carstic, delimitate în depozite de vârst triasic, 1
corp de tip carstic-fisural delimitat în depozite de vârst jurasic
– cretacic.
Corpurile de ap subteran freatic sunt: ROJI06 (Lunca i terasele
Dunrii - Calafat); ROOT09 (Lunca Dunrii - între Bechet i Turnu
Mgurele); ROAG07 (Lunca Dunrii - între Giurgiu i Oltenia); ROAG10
(Lunca Dunrii - între Turnu Mgurele i Zimnicea); ROIL11 (Lunca
Dunrii - între Oltenia i Hârova); RODL07 (Lunca Dunrii - între
Hârova i Brila); RODL09 (Dobrogea de Nord) i RODL10 (Dobrogea de
Sud).
Exista un singur corp de ap subteran de adâncime respectiv RODL01
(Tulcea) i un singur corp de ap de tip mixt (freatic i adâncime)
respectiv ROBA11 (Reia - Moldova Nou).
În plana nr. 2 se prezint reeaua hidrografic i amplasamentul
staiilor hidrometrice în lungul fluviului Dunrea.
Soluri
Proprietile hidrofizice ale solului sunt un factor esenial în
circuitul apei, cu influen asupra infiltraiei, scurgerii de suprafa
i a pierderii apei prin evaporaie. Prezint o importan deosebit
textura i structura, acestea influenând puternic infiltraia.
Solurile dominante întâlnite în valea Dunrii, aparin urmtoarelor
clase:
• protisoluri i antrisoluri cu tipurile erodisoluri, litosoluri,
nisipuri, protosoluri aluviale, psamosoluri, soluri aluviale,
stâncrie, cu textur de la argiloas pân la nisipolutoas întâlnite în
lungul cursurilor de ap i la vrsarea Dunrii în Marea Neagr;
• hidrisoluri de tipul gleiosol cu textur de la argiloas pân la
nisipoas întâlnite în special în Balta mare a Ialomiei, Balta mare
a Brilei i Delta Dunrii;
• clase suplimentare (ape) cu tipurile lacuri i bli, mlatini
întâlnite în lunca Dunrii i în Delt;
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 18
• cernisoluri cu tipurile cernoziom, rendzine, kastanoziom, cu
textur de la argiloas pân la nisipolutoas întâlnite, pe suprafee
restrânse la est de Balta mare a Ialomiei i Balta mare a Brilei i
în Delta Dunrii
• luvisoluri cu tipurile preluvosol i luvosol cu textur de la
lutoas pân la nisipoas întâlnite în special în zona lacului de
acumulare Porile de fier II, dar i pe zone restrânse în zona
lacului de acumulare Porile de Fier I
• cambisoluri cu tipurile districambosol i eutricambosol cu textur
de la argiloas pân la lutoas întâlnite în zona lacului de acumulare
Porile de Fier I
• histisoluri de tipul histosol cu textur lutoargiloas sau lutoas
întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunrii;
• salsodisoluri de tipul solonceac cu textur de la lutoargiloas pân
la nisipoas întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunrii.
Biodiversitate
Biodiversitatea districtului de bazin hidrografic Dunrea este
foarte bogat, datorit unui mozaic de habitate diferite, dezvoltate
pe o geomorfologie variat.
Vegetaia lemnoas este reprezentat de pduri de fag, gorun, în
amestec cu alte specii de foioase, ctin roie, stejar pufos, cer,
gârni, ararul ttresc, pducelul, lemnul câinesc, mceul, etc.
În lunca Dunrii se întâlnesc pduri aluviale, cu o importan ecologic
deosebit, de arin negru, frasin, salcie, plop, mojdrean, stejar,
stejar brumriu, stejar pufos, ulm de câmp, plop alb, plop negru,
rchit, rchit alb, cer, gârni, crpini, sparanghel slbatic, salcâm,
salcie plângtoare, plop tremurtor, plop hibrid, corcodu, dud alb,
tei, ulm, soc negru, mce etc. Tufriurile sunt reprezentate de
specii precum ctina roie i ctina mic.
Vegetaia palustr, cantonat în microdepresiunile cu ap permanent, în
canalele colmatate sau în lungul apelor curgtoare, pe aluviunile
permanent umede sau bltite, este reprezentata de stuf, papur,
trestie, pipirig, rugin, sânziene de ap, etc.
Speciile de amfibieni i reptile sunt reprezentate de tritonul cu
creast dobrogean, izvoraul cu burta roie (specii de interes
comunitar), broasca mare de lac, broasca mic de lac, opârla de
iarb, guterul, arpele de ap, arpele ru, arpele de alun, buhaiul de
balt cu burta roie, estoasa de uscat dobrogean i estoasa de
ap.
Pâlcurile de pdure reprezint teritoriul de cuibrit pentru specii ca
dumbrveanca, silvia porumbac, presura de grdin, sfrâncioc cu frunte
neagr, fâs de câmp, sfrâncioc roiatic, codobatura alb i cea galben,
pupza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea rocat, silvia mic,
cea de câmp, cea de zvoi i cea cu capul negru, pitulicea mic,
muscarul
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 19
sur, cinteza de pdure, sticletele, botgrosul, presura sur, presura
galben, cnraul, florintele, câneparul, acvila iptoare mic, orecarul
mare, etc.
Avifauna zonei este bogat, fiind reprezentat prin specii care
cuibresc, precum pescraul albastru, pasrea ogorului, dumbrveanca,
stârcul de noapte, cormoranul pitic, presura de munte, presura
brboas, rândunica rocat, drepneaua mare, pietrarul mediteranean,
lstunul de stânc i prin specii migratoare ca chirighia cu obraz
alb, chirighia neagr, lebda de iarn, lopttarul, chira cu fruntea
alb, chira de balt, fluierarul cu picioare verzi i cu picioare
roii, fugaciul de rm, sitarul de mal, fugaciul rocat, nagâul,
fluierarul de zvoi, culicul mare, fugaciul mic, becaina mare,
prundraul gulerat mare, fugaciul pitic, fluierarul negru, stârci,
egrete, rae, liie, pescrui, loptari, culici, cormorani, corcodei,
lebedele etc.
Ihtiofauna zonei este bine reprezentat de specii de interes
conservativ european precum ceg, scrumbia de Dunre, avatul,
zvârluga, porcuorul de nisip, iparul, sabia, boarea, rsprul,
pietrarul, fusarul, ghiborul de râu. Alte specii de peti
identificate în cadrul sitului sunt tiuca, babuca, cleanul, vduvia,
obletele, pltica, morunaul, somnul, sabi, crap, caras, lin, biban,
alu etc. Bibanul, alu i carasul fiind specii de ap stttoare i lin
curgtoare i-au gsit în zona Lacurilor de acumulare Porile de Fier
condiii prielnice de trai i reproducere iar pltica i babuca, fiind
peti generativ-limnofili, i-au gsit condiii prielnice doar de
reproducere.
Populaie, aezri umane
Din punct de vedere administrativ, zona riveran fluviului Dunrea
cuprinde 139 de uniti administrativ teritoriale din judeele Brila,
Constana, Galai, Tulcea (aparinând regiuni de dezvoltare SUD-EST),
Clrai, Giurgiu, Ialomia, Teleorman (aparinând regiuni de dezvoltare
Sud-Muntenia), Dolj, Mehedini, Olt (aparinând regiuni de dezvoltare
Sud- Vest Oltenia) i Cara-Severin (aparinând regiuni de dezvoltare
Vest).
În cele 139 de uniti administrativ teritoriale se gsesc 341 de
localiti din care 11 sunt municipii, 10 sunt orae (în a cror
componen intr pe lâng localitile de reedin i un numr de 18 sate) i
117 de comune (având în componen pe lâng localitile de reedin i 185
de sate).
Populaia total aferent celor 139 de uniti administrativ teritoriale
riverane fluviului Dunrea era, conform recensmântului din 2011, de
1.292.115 locuitori (reprezentând 6,4 % din populaia total a
României), din care 886.839 locuitori în mediul urban (69 %) i
405.276 locuitori în mediul rural (31 %).
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 20
Utilizarea terenului
Zona riveran fluviului Dunrea aparine predominant mediului rural,
fiind ocupat cu terenuri agricole (57% din suprafaa total a zonei
riverane fluviului Dunrea). Terenurile agricole conin terenurile
arabile, punile, fâneele, terenurile ocupate de vii i pepiniere
viticole i livezi i pepiniere pomicole. Terenurile arabile ocup cea
mai mare suprafa (49% din suprafaa total a zonei riverane fluviului
Dunrea), pe care se cultiv în special porumb boabe, grâu, secar,
floarea soarelui, legume i cartofi.
Restul suprafeei de 43% din suprafaa total a zonei riverane
fluviului Dunrea este ocupat cu ape, bli (54%), pduri i alt
vegetaie forestier (31%), construcii (7%), terenuri degradate i
neproductive (4%) i ci de comunicaii i ci ferate (4%).
În plana nr. 3 se prezint utilizarea terenului din lungul fluviului
Dunrea i a unitilor administrativ teritoriale limitrofe.
Activitatea economic
Activitatea economic a zonei riverane fluviului Dunrea este
reprezentat în special de activitile din domeniul agricol, precum
cultivarea terenurilor i creterea animalelor.
Activitile industriale sunt concentrate în special în apropierea
zonelor urbane i sunt reprezentate de industria chimic, producia i
prelucrarea metalelor, industria prelucrrii hârtiei i a lemnului,
gestionarea deeurilor i a apelor uzate, producia de energie
electric, industria alimentar, etc.
Comerul reprezint în cadrul districtului de bazin o alt ramur
important, fiind reprezentat în special de magazine, restaurante,
bnci, laboratoare medicale, etc.
Transportul naval reprezint o ramur important fiind asigurat de cea
mai important cale navigabil din România. Principalele porturi
fluviale în partea româneasc, din acest sector sunt: Orova,
Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Oltenia, Clrai i Cernavod. Porturile fluvio-maritime -
Galai, Brila, Tulcea - sunt porturi interioare cu tradiie, situate
la intersecia celor doua tipuri de cai navigabile, maritim i
fluvial. Pe sectorul romanesc al Dunrii sunt în funciune dou
amenajri hidrotehnice: Porile de Fier I i Porile de Fier II
destinate atât producerii energiei hidroelectrice, cât i uurrii
condiiilor de navigaie.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 21
Infrastructura
Infrastructura rutier i feroviara existent în zona riveran
fluviului Dunrea ocup cca. 1% din suprafaa total a unitilor
administrativ teritoriale riverane fluviului Dunrea. Reelele
stradale au ponderea cea mai mare (41% din lungimea total a
infrastructuri rutiere), fiind urmate de drumurile comunale (20%
din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumurile naionale
(19% din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumurile
judeene (15% din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumuri
europene (4% din lungimea total a infrastructuri rutiere) i
autostrada A2 Bucureti-Constana „Autostrada Soarelui” (1% din
lungimea total a infrastructuri rutiere).
Reeaua feroviar reprezint circa 12% din lungimea total a cilor de
comunicaie i cuprinde poriuni din magistralele 700 Bucureti
Nord–Galai, 800 Bucureti Nord–Mangalia i 900 Jimbolia–Bucureti
Nord.
Regiunea este deservit de aeroportul ''Delta Dunrii'' Tulcea situat
la 15 km fa de Municipiul Tulcea iar, la Feteti, se gsete Baza
Aerian 86 Feteti cu regim militar.
Transportul naval se realizeaz pe o lungime de 1.691 km din care
1.075 km Dunrea navigabil internaional, 524 km braele navigabile
ale Dunrii i 92 km ci navigabile artificiale (canalele Dunrea –
Marea Neagr i Poarta Alb - Nvodari).
În ceea ce privete punctele de traversare a Dunrii pe sectorul
românesc, acestea sunt: podul Giurgiu – Ruse, punct de trecere a
frontierei România – Bulgaria (rutier i feroviar), podurile Feteti
– Cernavod (rutier i feroviar), podul Calafat – Vidin (rutier i
feroviar), podul Giurgeni - Vadul Oii (rutier) i barajul Porile de
Fier I (rutier), punct de trecere a frontierei între România i
Serbia.
Un alt mod de trecere a Dunrii este realizat prin traversarea cu
bacul: la Moldova Veche, Svinia i Orova între România i Republica
Serbia, la Calafat, Bechet, Turnu Mgurele, Giurgiu, Oltenia i Clrai
între România i Republica Bulgaria i pe teritoriul României: la
Brila, Galai i Tulcea.
Recreere i turism
Principalele zone de recreere din zona riveran fluviului Dunrea
sunt reprezentate de ariile protejate, parcurile din zonele urbane
i siturile arheologice.
Zona riveran fluviului Dunrea include, parial sau total, 134 de
arii naturale protejate dintre care: 31 situri de importan
comunitar (SCI) conform O.M. 776/2007; 43 arii pentru protecie
special (SPA) conform H.G. 1284/2007; 51 rezervaii tiinifice i
naturale; 6 parcuri naionale i/sau naturale i 3 zone de conservare
special.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 22
Traversând toate formele de relief fluviului Dunrea a favorizat
instituirea unor arii protejate în imediata apropiere a sa, dintre
acestea evideniindu-se cele trei arii protejate, din trei sectoare
diferite ale Dunrii, respectiv: Parcul Natural Porile de Fier,
Parcul Natural Balta Mic a Brilei i Rezervaia Biosferei Delta
Dunrii. La acestea se adaug alte rezervaii i arii protejate de
dimensiuni mai mici, majoritatea incluse în cele trei arii
protejate de mai sus, precum i o serie de parcuri naturale i
naionale (de exemplu: Parcul Natural Comana, Parcul Naional Munii
Mcin, Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior).
Pe teritoriul zonei riverane fluviului Dunrea se gsesc 248 uniti de
cazare (la nivelul anului 2013). Cele mai multe dintre acestea se
gsesc în perimetrul ariilor protejate Cursul Dunrii (între Bazia i
Porile de Fier) i Delta Dunrii, iar restul sunt situate de regul în
zonele urbane sau în vecintatea acestora.
Patrimoniu cultural
În zona riveran fluviului Dunrea exist 762 situri arheologice,
situate pe teritoriul a 109 uniti administrativ teritoriale conform
Repertoriul Arheologic Naional, din care 302 sunt considerate
monumente istorice. Cele mai multe se gsesc în unitile
administrativ teritoriale ale judeelor Constana i Cara - Severin.
Dintre acestea cele mai întâlnite sunt siturile de tip aezare,
tumul, necropola, cetate, etc.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 23
2.1. Descrierea lucrrilor existente de protecie împotriva
inundaiilor
Schema incintelor îndiguite la Dunre este prezentat schematic în
figura 2 – 1.
În cele ce urmeaz se prezint sistematic, evoluia în timp a
principalelor infrastructuri inginereti i a altor lucrri
hidrotehnice realizate pe fluviul Dunrea, în sectorul
romanesc.
Istoricul lucrrilor de îndiguire de-a lungul Dunrii
Aprarea împotriva inundaiilor, amenajarea i valorificarea interioar
a Luncii Dunrii româneti sunt lucrri de dat relativ recent – numai
de 100 ani. Toate rile riverane din amonte au realizat lucrri de
amenajare, pân la începutul sec. XX. Astfel, în bazinul Dunrii
mijlocii (fluviul Dunre i afluenii) s-au îndiguit circa 3,7 mil.
ha, îndeosebi în Slovacia, Ungaria i fosta Iugoslavie dar i în
amonte, în Austria (zona Viena – Lintz 226 km diguri) i Germania
(31,5 km).
Pe teritoriul Bulgariei s-au îndiguit circa 88.000 ha, suprafa
situat în întregime în Lunca Dunrii – mal drept; lucrri realizate
în anii ‘30-’40 ai secolului trecut.
Lunca Dunrii pe teritoriul României, între Gruia (aval Porile de
Fier II) – km 851 i Isaccea - km 108, are o suprafa de circa 530,5
mii ha.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 24
Figura 2 - 1 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile
Bazinale de Ap Banat i Jiu
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 25
Figura 2 - 2 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile
Bazinale de Ap Olt i Arge-Vedea
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 26
Figura 2 - 3 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile
Bazinale de Ap Buzu-Ialomia, Siret, Prut-Bârlad i
Dobrogea-Litoral
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 27
Repere cronologice ale concepiilor de amenajare i realizare a
lucrrilor.
1895: Prima lucrare de îndiguire s-a realizat în Delta Dunrii pe o
suprafa de 467 ha, la Mahmudia, cu sprijinul unor specialiti strini
dar din cauza insuficienei studiilor lucrarea nu a dat rezultatele
scontate;
1906: Primele lucrri de îndiguiri ale Luncii Dunrii s-au realizat
în anii 1904-1906: Chirnogi – 1.058 ha, Simoiu (Mânstirea) – 334
ha, Luciu Giurgeni – 3.150 ha. Iniial, lucrrile au dat rezultate
satisfctoare; ulterior, digurile au fost depite la ape mari;
1906 - 1908 se realizeaz îndiguirea de la Spanov (1.780 ha), prima
cu diguri cu seciune mare executat de Direcia “Pescarilor
Statului”, sub conducerea dr. Gr. Antipa, care meniona c
“împrejurrile de atunci manifestau un curent puternic pentru
îndiguiri …”.
1910, apare “Legea pentru punerea în valoare a pmânturilor din zona
de inundaie a Dunrii” i se înfiineaz Serviciul de îmbuntiri
funciare, condus de ing. Anghel Saligny (decret regal Carol I, nr.
3838/22.12.1910). Prin lege, se stabilesc principiile de baz ale
amenajrii Luncii Dunrii:
• diguri insubmersibile – pe circa 180.000 ha;
• terenurile îndiguite s fie destinate numai agriculturii, fr
alternan cu piscicultura;
• este necesar execuia de drenaje i staii de pompare pentru
evacuarea apelor în exces din interior;
• numai terenurile joase s fie amenajate piscicol.
1925 - 1928: îndiguiri existente – 23.370 ha, din care 14.230 ha cu
diguri insubmersibile (Oltenia – Dorobanu: 12.450 ha), dar fr
amenajri interioare; de unde rezultate economice
nesatisfctoare.
1929: se instituie Comisia “îndiguirilor regiunilor inundabile ale
râurilor i fluviilor” în cadrul Ministerului Agriculturii i
Domeniilor (M.A.D.), care reia în discuie problemele din 1912.
Dezbaterile lucrrilor s-au desfurat în cadrul Comisiei
îndiguirilor, pe subcomisii: Subcomisia tehnic de îndiguiri (condus
de ing. Elie Radu) ajunge la urmtoarele concluzii:
• îndiguirea total a Dunrii, de la Calafat la Brila, cu diguri
continue insubmersibile, la apele din 1897, este exclus;
• digurile insubmersibile se pot executa pe suprafee restrânse,
pentru a nu provoca supraînlarea apelor Dunrii i inundarea
porturilor, oraelor i satelor;
• blile mari, punile, pdurile de bli, care pot restrânge locurile
de reproducie a petilor, sunt excluse de la îndiguiri; gârlele de
alimentare a blilor vor rmâne în legtur cu Dunrea;
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 28
• blile Insulei Brilei vor fi amenajate pentru pescuit, puni i
pduri, eventual culturi;
• în proiectele de lucrri se vor avea în vedere interesele aprrii
naionale;
• pdurile din incinte vor fi scoase din regim silvic.
1929 - 1931: s-au realizat îndiguiri submersibile, pe 20.000 ha,
care au fost depite i splate de apele mari din perioada
1932-1942.
1939: se înfiineaz Serviciul de îmbuntiri funciare (din 1944 –
Direcia de îmbuntiri funciare).
1945: suprafaa de terenuri cu diguri submersibile era de circa
52.000 ha. Pierderile teritoriale din perioada 1940 –1944 i seceta
din anii 1946 - 1947 au determinat introducerea în cultura agricol
a noi terenuri: luncile inundabile, în primul rând Lunca Dunrii.
Consiliul de Amelioraii recunoate ineficacitatea digurilor joase i
stabilete redimensionarea acestora: adoptându-se asigurarea de
calcul de 1% - pentru digurile insubmersibile i nivelul de 5 sau
10% pentru digurile submersibile.
1947: se începe completarea i supraînlarea digurilor vechi pe
55.000 ha i îndiguirea unor terenuri noi. Sunt realizate
îndiguirea: Oltenia – Surlari – Dorobanu .a.
1949: Se constituie “Comisia pentru delimitarea regiunii inundabile
a Dunrii”, care stabilete principala folosin a Luncii: 330 mii ha –
agricol, 159 mii ha – luciu de ap, tufri, mlatini, 75 mii ha –
pduri, din care au fost reinute pentru amelioraii agricole – 223,5
mii ha (147 mii ha, în zona Calafat – Cernavod, 56,5 mii ha în zona
Cernavod – Isaccea i 20 mii ha în Delta Dunrii).
1960: Institutul de proiectri agricole (IPA, înfiinat în 1950)
elaboreaz Studiul general al Luncii Dunrii, în care se propune
îndiguirea i amenajarea hidroameliorativ a unitilor insulare i de
pe malul dobrogean.
1962: IPACH – Institutul pentru Planuri de amenajare i Construcii
hidrotehnice elaboreaz “Planul general de amenajare a Luncii
Dunrii”, pentru spaiul dintre Gruia (km 851) i Isaccea (km 108),
pentru 530.500 ha terenuri inundabile. Conform Planului de
amenajare, structura categoriilor de folosin a terenurilor din
Lunca Dunrii, în regim natural de inundabilitate, era: arabil
158.100 ha, puni i fânee naturale 122.500 ha, vii i livezi 2.600
ha, pduri 100.200 ha, lacuri i bli 77.000 ha, mlatini i stufri
66.300 ha, construcii i neproductiv 3.700 ha.
Pentru îmbuntirea regimului de scurgere al apelor Dunrii i
structurii folosinei terenului în cadrul Schemei s-au delimitat 56
uniti – incinte aprate realizate astfel:
• anterior 1962: 18 uniti – 101.000 ha;
• 1963 – 1971: 24 uniti – 289.000 ha;
• 1971 – 1990: 14 uniti – 41.800 ha;
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 29
• total – 431.800 ha care reprezint 81,4% din suprafaa inundabil a
Luncii Dunrii.
Digurile s-au proiectat i realizat cu un coronament la nivelul
maxim al Dunrii de 1% (din 1897), plus o “gard” de 1 m, pentru
sectorul amonte Clrai; i un nivel de 5% - 10%, aval de Clrai.
1965 i 1970: viitura pe o durat de 2-4 luni, care verific/confirm
concepia de amenajare cu diguri insubmersibile din schema propus în
1962: îndiguirile au condus la creteri de nivel care se înscriu în
cotele coronamentului digurilor. Nu s-au produs depiri ale
digurilor.
1990: Situaia lucrrilor de aprare i hidroameliorative realizate,
constau din:
• diguri tip “Dunre” - 1.158 km (1 km/375 ha aparate);
• lucrri de desecare - 418.000 ha; (96,8% din terenurile aparate)
cuprinzând: 10.150 km canale (24,3 m/ha); 118 staii de pompare –
419 m3/s din care 15 reversibile; 79 staii prepompare (142
m3/s);
• 22.500 ha drenaj închis;
• 42.000 ha orezrii;
• 1.140 ha amenajri piscicole: 8 incinte agropiscicole; 1 incint
piscicol.
Valoarea total a lucrrilor: circa 900 mil. USD (2100 $/ha)
Amenajri pentru asigurarea condiiilor de navigaie
Primele lucrri inginereti realizate pe Dunre au fost iniiate între
anii 1834 - 1837 i au constat în lucrri de regularizare a albiei
fluviului în vederea îmbuntirii condiiilor de navigaie la ieirea
Dunrii din defileu.
Dup rzboiul Crimeei i încheierea tratatului de pace de la Paris din
anul 1856, încep cele mai mari lucrri hidrotehnice de regularizarea
a albiei Dunrii pentru navigaie. Prima dintre aceste lucrri a fost
realizat între anii 1857 - 1861 i a vizat gura de vrsare a braului
Sulina.
Lucrrile de la gura braului Sulina au constat în execuia a dou
diguri situate la distana de 180 m între ele. La inaugurarea
lucrrilor (3 septembrie 1861), digul de nord avea o lungime de
1.412 m, iar cel de sud 1.212 m. Adâncimea la bar ajunsese la 17
picioare i jumtate (5,33 m), adic dublul adâncimii existente la
începerea lucrrilor i cu 2 picioare mai mult decât cea proiectat.
Acest prim succes a avut ca urmare, transformarea lucrrilor
concepute iniial ca lucrri provizorii, în lucrri cu caracter
permanent.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 30
Au urmat (1858 – 1902) lucrri de rectificare a traseului braului
Sulina prin tierea cturilor, adâncirea i calibrarea seciunii sale
transversale. Traseul a fost scurtat cu 21,2 km (de la 83,8 km la
62,6 km). Rectificarea traseului nu a ridicat probleme speciale
decât sub aspectul volumelor de terasamente (cca. 25 mil. m3). În
schimb, consecinele au fost cu totul neprevzute. Debitele lichide
transportate pe braul Sulina, datorit scurtrii, s-au dublat,
aportul acestui bra crescând de la 7% la 16% din debitul total al
Dunrii. Este evident c în aceeai proporie au crescut i debitele
solide, fapt ce a condus la dificulti de întreinere a adâncimilor
la gura de vrsare. Este interesant de subliniat c datorit situaiei
favorabile a adâncimilor, lucrrile de dragaj pe "canalul” Sulina i
la gura sa au început abia în anul 1894. Dificultile nu întârzie s
apar. Datorit creterii bancului de sud i a înnisiprii golfului
Mosura datorit aportului considerabil de aluviuni al braului
Starâi-Stambul din delta secundar a Chiliei, adâncimile naturale la
bar scad în ultimii ani în proporie îngrijortoare. Ca urmare
volumele de lucrri cresc considerabil. Lungimea digurilor executate
a atins în anul 1973 aproape 8 km, iar volumul dragat aproape 50 de
mil. m3.
Pentru îmbuntirea condiiilor de navigaie pe sectorul romanesc al
Dunrii au fost executate i dup anul 1900 numeroase lucrri, îns mai
mult locale i de mai mic anvergur.
Regimul hidrologic alimentat de ploi i zpezi a fcut posibil
navigaia pe Dunre în tot timpul anului, iar condiiile de mediu i
resursele de hran oferite au facilitat dezvoltarea aezrilor umane.
Au luat astfel natere numeroase porturi fluviale, adevrate pori
spre lumea european, prin care circul un numr mare de cltori,
turiti i cantiti importante de mrfuri. Între porturile româneti
cunoscute sunt Orova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu Mgurele,
Oltenia.
Porturile Brila, Galai, Tulcea i Sulina sunt încadrate în categoria
porturilor fluvial - maritime. Pe canalele navigabile Dunre - Marea
Neagr i Poarta-Alb – Midia - Nvodari mai sunt amenajate patru
porturi fluviale.
Amenajri hidroenergetice pe sectorul românesc a Dunrii
Pe sectorul inferior (românesc) fluviul Dunrea dispune de un mare
potenial hidroenergetic, iar utilizarea acestuia a intrat în
preocuprile specialitilor înc din primele decenii ale secolului al
XX-lea.
În prezent, pe sectorul românesc al Dunrii sunt în funciune dou
amenajri hidrotehnice: Porile de Fier I i Porile de Fier II. Aceste
amenajri hidrotehnice sunt destinate atât producerii energiei
hidroelectrice, cât i uurrii condiiilor de navigaie.
Sistemul de aprare împotriva inundaiilor aferent fluviului Dunrea
este format din derivaii, îndiguiri, acumulri permanente i lucrri
de descrcare a apelor.
Fluviului Dunrea dispune de 11 derivaii cu o lungime total de
182.600 m, toate aparinând de Administraia Bazinal de Ap Dobrogea –
Litoral. Cele mai multe derivaii
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 31
sunt situate în Delta Dunrii i fac legtura între braele Dunrii i
lacuri, iar cele mai importante sunt Canal Dunre - Marea Neagr i
Canal Poarta Alb - Midia Nvodari care asigur navigaia pân la Marea
Neagra.
Lungimea total a digurilor longitudinale la Dunre este de 1.267 km
situate pe teritoriul administrat de Administraiile Bazinale de Ap
Banat, Jiu, Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i
Dobrogea-Litoral i care apr împotriva inundaiilor circa 130
localiti.
În ceea ce privete acumulrile permanente de ap Fluviul Dunrea
dispune pe sectorul românesc al sau de 2 acumulri, Porile de fier I
(realizata prin bararea fluviului) i Porile de fier II (realizata
prin bararea fluviului i a braului Gogou prin doua baraje
transversale).
În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3 i 2 - 4 se prezint principalele
lucrri de aprare împotriva inundaiilor ale fluviului Dunrea –
indiferent de deintor.
Starea principalelor componente ale sistemului naional de
gospodrire a apelor cu rol de protecie împotriva inundaiilor,
respectiv diguri, acumulri permanente / nepermanente, situate pe
teritoriul Administraiilor Bazinale de Ap aferente fluviului Dunrea
se regsesc pe site-ul Administraiilor Bazinale de Ap Banat, Jiu,
Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral la
seciunea Directiva Inundaii 60/2007/CE – 3. Planul de Management al
Riscului la Inundaii.
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 32
Curs de ap derivat
Cod cadastral
Lungime (m) Deintor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 A.B.A. DOBROGEA-LITORAL
2 Canal Dunre - Marea Neagr
Constana Dunre XV-1.10b Marea Neagr XV-1. 64.400 A.C.N.
3 Canal Poarta Alb - Midia
Nvodari Constana C.D.M.N. XV.10b.5 Marea Neagr XV-1 31.200
A.C.N.
4 Derivaie Gârla
Somova Tulcea Somova/
Dunre - Br. Tulcea
XIV-1 2.000 A.B.A.
5 Canal Litcov Tulcea Maliuc, Crian/ Dunre - Br. Sf. Gheorghe
XIV-1 Canal Crian -
XIV-1 Lac Razelm XIV-1 28.000 A.R.B.D.D.
7 Canal Ivancea Tulcea Sf. Gheorghe/ Lacul Rou XIV-1 Dunre - Br.
Sf.
Gheorghe XIV-1 12.600 A.R.B.D.D.
9 Canal Mila 36 Tulcea Tulcea/ Dunre - Br.
Tulcea XIV-1
Dunre - Br. Sulina
XIV-1 5.000 A.R.B.D.D.
XIV-1 Lac Razelm XIV-1 22.500 A.R.B.D.D.
12 Canal Crian -
Caraorman Tulcea Crian/
Dunre - Br. Sulina
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 33
Nr. crt. Denumire Jude Comun / Localitate
Curs de ap derivat
deriv
Lungime (m) Deintor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 A.B.A. BUZU-IALOMIA
1
Pag. 34
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 A.B.A. BANAT
1 Dig Mceti Dunre XIV-1 MS CS Moldova Veche, Cara-
Severin 2.000 2,00 1985 15.000 Sat Mceti A.B.A. Banat
A.B.A. JIU
2 Dig Insula Simian Dunre XIV-1 MH Simian/ Simian 3.100 2,70 Insula
Simian Primria Simian (CUI:
4550988)
910+080-916+800 Dunre XIV-1 MS MH
Hinova / Ostrovu Corbului
S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale
Porile de Fier (CUI: 1605574)
4 Dig 3 Ostrovul Mare, Fl. Dunrea, KM 865-
870 Dunre XIV-1 MS MH Gogou / Ostrovu Mare 4.450 8,00 1978 1%
16.200 Ostrovul Mare
S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale
Porile de Fier (CUI: 1605574)
5 Dig Ferma Piscicol
Gruia Dunre XIV-1 MS MH Gruia/ Gruia 5.300 3,00 1978 5% 14.000
Gruia-ferm piscicol
S.C. Comexim R S.R.L. Lupeni - Gruia (CUI:
2146135)
6 Dig Gârla Mare Dunre XIV-1 MS MH Gârla Mare / Gârla
Mare 4.740 2,00 1978 5% 14.000 Gârla Mare - ferm piscicol
S.C. Caviar S.R.L. Dr. Tr. Severin (CUI: 10195473)
7 Dig Ferma Piscicol
Salcia Dunre XIV-1 MS MH Salcia / Salcia 8.700 3,60 1978 10% 13.050
Primria Salcia
8 Dig Moara Dunre XIV-1 MS DJ Cetate 2.000 1,50 Cetate C.L. Cetate
9 Dig Cetate Dunre XIV-1 MS DJ Cetate 10.000 4,50 Cetate C.L.
Cetate
10 Dig Staie Epurare Dunre XIV-1 MS DJ Calafat 735 4,00 Calafat
C.L. Calafat 11 Dig Uzina Termic Dunre XIV-1 MS DJ Calafat 615 3,50
Calafat C.L. Calafat 12 Dig Ciuperceni Dunre XIV-1 MS DJ Calafat
1.000 4,00 Ciupercenii Vechi C.L. Calafat 13 Dig Jdegla Dunre XIV-1
MS DJ Ciupercenii Noi 5.800 4,00 1987 2% Ciupercenii Noi A.B.A. Jiu
14 Dig Duvalmu Dunre XIV-1 MS DJ Piscu Vechi 5.400 4,00 1988 2%
Piscu Vechi A.B.A. Jiu
15 Dig Ghidici - Rast -
Bistre Dunre XIV-1 MS DJ Rast 18.600 4,00 1964 2%
Ghidici, Rast, Negai, Catane, Bistre
A.B.A. Jiu
16 Dig Bistre Dunre XIV-1 MS DJ Bistre 5.250 3,50 1964 Bistre
A.B.A. Jiu
17 Dig Bistre - Nedeia -
Jiu Dunre XIV-1 MS DJ Nedeia 39.130 4,00 1966 1%
Bistre, Cârna, Gighera, Mcesu de Jos
A.B.A. Jiu
18 Dig Jiu - Bechet Dunre XIV-1 MS DJ Bechet 19.600 4,00 1961 2%
Ostroveni, Bechet A.B.A. Jiu 19 Dig Bechet - Jie Dunre XIV-1 MS DJ
Bechet 2.200 4,00 1965 Bechet A.B.A. Jiu 20 Dig Bechet - Dbuleni
Dunre XIV-1 MS DJ Dbuleni 13.650 4,00 1964 2% Bechet, Dbuleni,
Clrai A.B.A. Jiu
21 Dig Dbuleni - Mgura
Gâtii Dunre XIV-1 MS DJ Dbuleni 7.770 4,00 1964 A.N.I.F. Dolj
A.B.A. OLT
- Corabia Dunre XIV-1 MS OT Potelu - Corabia 32.400 4,00 1969
Ianca, Gojdibodu, Gura Padinii, Orlea, Corabia
A.B.A. Olt
Turnu - Mgurele, Seaca
Poiana A.B.A. Arge-Vedea
Pag. 35
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
24 Dig compartimentare
Seaca Dunre XIV-1 MS TR Seaca 3.400 3,00 1965 Seaca A.B.A.
Arge-Vedea
25 Dig longitudinal Seaca
- Suhaia Dunre XIV-1 MS TR Seaca, Lisa, Viioara 16.500 4,20 1962 1%
17.880 Seaca, Lisa, Viioara A.B.A. Arge-Vedea
26 Dig longitudinal Suhaia
Suhaia, Fântânele, Zimnicea
16.000 3,70 1962 1% 17.880 Suhaia, Fântânele, Zimnicea A.B.A.
Arge-Vedea
27 Dig compartimentare
Zimnicea Dunre XIV-1 MS TR Zimnicea 1.400 4,10 1974 Zimnicea A.B.A.
Arge-Vedea
28 Dig longitudinal
Zimnicea - Nsturelu Dunre XIV-1 MS TR Zimnicea, Nsturelu 14.100
4,20 1962 1% 17.880 Zimnicea, Nsturelu A.B.A. Arge-Vedea
29 Bujoru - Pietroani. Dig
nr. 6 – Fl. Dunrea Dunre XIV-1 MS TR Pietroani 13.000 5,00 1987 5%
15.350 Pietroani A.B.A. Arge-Vedea
30 Dig longitudinal Incinta
Com. Gujani / Sat Pietroani, Gujani,
Com Vedea 18.000 4,23 1960 2% 15.770 Gujani, Pietroani, Vedea
A.B.A. Arge-Vedea
31 Dig transversal Incinta
Pietroani - Vedea Dunre XIV-1 GR Vedea 4.000 4,80 1960 2% 15.770
Vedea A.B.A. Arge-Vedea
32 Dig longitudinal incinta
Slobozia - Maharu (Vedea - Slobozia)
Slobozia 13.400 4,52 1964 2% 15.770 Malu, Slobozia A.B.A.
Arge-Vedea
33 Dig Dunre - C.L.
Giurgiu Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 600 3,00-4,00 1996 5% 14.650
Giurgiu C.L. Giurgiu
34 Dig Dunre - Direcia
Vmilor Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.600 2,50 1996 5% 14.650 Giurgiu
Direcia vmilor Giurgiu
35 Dig Cetate Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 700 3,50 1976 5% 14.650
Giurgiu C.L. Giurgiu 36 Dig Verachim Est Dunre XIV-1 GR Giurgiu 905
6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 37 Dig Verachim Nord Dunre
XIV-1 GR Giurgiu 1.500 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 38
Dig Verachim Sud Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.600 6,50 1979 2%
15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 39 Dig Verachim Vest Dunre XIV-1 GR
Giurgiu 1.550 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 40 Dig
Dunapref Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.500 1,00 1981 10% 13.800
Giurgiu Dunapref 41 Dig Fabrica de Zahr Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu
2.000 2,00-3,00 1976 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 42 Dig Oleomet
Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 300 3,00 1979 5% 14.650 Giurgiu C.L.
Giurgiu
43 Dig SC Premium Fresh
Fish Prod SRL Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 2.000 3,00 1975 5% 14.650
Giurgiu
SC Premium Fresh Fish Prod SRL
44 Dig Zona Liber Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 900 4,00 1982 5% 14.650
Giurgiu Adm. Zona Liber
45 Dig longitudinal incinta Gostinu (Malu Rou -
Gostinu) Dunre XIV-1 MS GR Oinacu, Gostinu 10.700 5,00 1965 2%
15.770 Oinacu, Gostinu A.B.A. Arge-Vedea
46 Dig transversal incinta Gostinu (Malu Rou -
Gostinu) Dunre XIV-1 GR Gostinu 580 5,00 1980 2% 15.770 Gostinu
A.B.A. Arge-Vedea
47 Dig transversal Bneasa (în continuarea digului
transversal Gostinu) Dunre XIV-1 GR Gostinu, Bneasa 7.500 5,00 1965
2% 15.770 Gostinu, Bneasa A.B.A. Arge-Vedea
48 Dig longitudinal incinta
Greaca (Gostinu - Greaca - Arge)
Dunre XIV-1 MS GR Gostinu, Greaca 21.500 5,00 1966 1% 16.500
Gostinu, Prundu, Cscioare,
Chirnogi A.B.A. Arge-Vedea
Pag. 36
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 A.B.A. BUZU - IALOMIA
49 Dig Greaca Dunre XIV-1 MS CL Greaca, Chirnogi 19.500 5,00 1966
1% 16.800 Cscioarele, Chirnogi A.B.A. Buzu-Ialomia
50 Dig Oltenia -
Oltenia, Spanov, Mnstirea
Chisele, Mnstirea A.B.A. Buzu-Ialomia
51 Dig Tatina Dunre XIV-1 MS CL Spanov 3.350 5,50 1964 1% Spanov
A.B.A. Buzu-Ialomia 52 Dig Surlari Dunre XIV-1 MS CL Spanov 2.250
4,50 1964 1% Spanov A.B.A. Buzu-Ialomia 53 Dig Dorobanu Dunre XIV-1
MS CL Dorobanu 9.100 5,80 1964 1% Dorobanu A.B.A.
Buzu-Ialomia
54 Dig Dorobanu
(Mostitea) Dunre XIV-1 MS CL Dorobanu 8.000 5,80 1976 3% Dorobanu
A.B.A. Buzu-Ialomia
55 Dig Boianu - Sticleanu
Dorobanu, Ciocneti, Grditea, Cuza Vod, Clrai
A.B.A. Buzu-Ialomia
Borcea) Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Clrai, Unirea 23.700 3,50 1962 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
57 Dig Clrai - Rul
(Dunre) Dunre XIV-1 MS CL Clrai, Unirea 26.500 3,50 1962 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
58 Incinta Unirea - Jeglia
- Gâldu Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MS CL Unirea, Jeglia, Gâldu 7.816 3,50 1962 10%
Unirea, Jeglia, Gâldu A.B.A. Buzu-Ialomia
59 Incinta Borcea de Sus
compartimentul I Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Unirea, Feteti 17.400 1951 1% A.B.A.
Buzu-Ialomia
60 Incinta Borcea de Sus
compartimentul I Dunre XIV-1 MS CL Unirea, Cernavod 15.600 1951 1%
A.B.A. Buzu-Ialomia
60 Incinta Borcea de Sus Dunre XIV-1 CL 9.000 1951 1% A.B.A.
Buzu-Ialomia
61 Incinta Borcea de Sus
comp. II+III Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Unirea, Feteti 13.800 1963 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
62 Incinta Borcea de Sus compartimentele II+III
Dunre XIV-1 MS CL Unirea, Cernavod 26.400 1963 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
63 Dig mal stâng bra
Borcea - Feteti linia I aprare
Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 6.550 1,80 1960 Feteti Municipiul
Feteti
64 Dig mal stâng bra
Borcea - Feteti linia II aprare
Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 7.200 2,50 1960 Feteti Municipiul
Feteti
65 Dig Pensiune "La
Popescu" Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 1.000 Pensiunea "La
Popescu"
66 Dig epuresc Ocol Silvic
Feteti Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 20
67 Dig local Stelnica Bra Borcea XIV-1 MS IL Stelnica 200 Primria
Stelnica
68 Dig Borcea de Jos compartimentele I,
II+III Dunre Dunre XIV-1 MS IL Cernavod, Hârova 48.000 3,50 1965
10% A.B.A. Buzu-Ialomia
69 Dig Borcea de Jos compartimentele I, II+III br. Borcea
Bra Borcea XIV-1 MD IL Feteti, Hârova 42.100 3,50 1965 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
70 Dig compartimentare
Borcea de Jos Dunre XIV-1 IL 8.700 3,50 1965 10% A.B.A.
Buzu-Ialomia
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 37
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
71 Dig Stelnica -
Borduani Bra Borcea XIV-1 MS IL Stelnica 11.250 3,00 1976 5%
Stelnica, Maltezi A.B.A. Buzu-Ialomia
72 Dig Fceni - Vldeni Bra Borcea XIV-1 MS IL Fceni 15.300 4,00 1965
2% A.B.A. Buzu-Ialomia 73 Dig Fceni - Vldeni Ialomia MD IL Vldeni
7.450 4,00 1965 2% A.B.A. Buzu-Ialomia 74 Dig local islaz Vldeni
Bra Borcea XIV-1 MS IL Vldeni 1.410 Primria Vldeni
75 Dig Giurgeni - Spiru
Haret Bra Borcea
+Dunre XIV-1 MS IL, BR Giurgeni, Spiru Haret 15.000 3,00 1965
2%
Giurgeni, Gura Clmui, Bertetii de Sus
A.B.A. Buzu-Ialomia
76 Dig Giurgeni - Spiru
Haret Clmui MD BR Giurgeni, Spiru Haret 7.820 3,00 1965 2%
Giurgeni, Gura Clmui, Bertetii de Sus
A.B.A. Buzu-Ialomia
Dunre XIV-1 MS BR Stncua, Gropeni,
Chicani 51.250 4,00 1952-1960
Comp. I i II -
A.B.A. Buzu-Ialomia
Dunre XIV-1 MS BR 6.500 4,20 1952 A.B.A. Buzu-Ialomia
79 Noianu - Chicani Dunre XIV-1 MS BR Comuna Chicani 3.100 3,00
1962 1% 16.350 Chicani, Lacu Srat A.B.A. Buzu-Ialomia 80 Vrstura
Dunre XIV-1 MS BR Comuna Chicani 2.500 4,00 1978 1% 16.350 Vrstura,
Lacu Srat A.B.A. Buzu-Ialomia 81 Municipiu Brila Dunre XIV-1 MS BR
Municipiul Brila 1.200 4,00 5% 14.420 Brila A.B.A.
Buzu-Ialomia
82 Brila Dunre Siret Dunre XIV-1 MS BR Municipiul Brila,
comuna Vdeni 10.000 4,50 1949 1% 16.350 Vdeni, Pietroiu,
Baldovineti A.B.A. Buzu-Ialomia
83 Brila Dunre Siret Siret MD BR Vdeni 4.700 4,50 1949 1% 16.351
Vdeni, Pietroiu, Baldovineti A.B.A. Buzu-Ialomia
84 Insula Mare a Brilei
Bra Vâlciu Dunre - Bra
Vâlciu XIV-1 MD BR Mrau, Brila 64.500 4,00 1964 10% 13.470
Mrau, Mgureni, Tacu, Plopi, Bndoiu, Frecei, Cistia, Stoieneti,
Agaua,
Salcia, Titcov
A.B.A. Buzu-Ialomia
Bra Macin Dunre - Bra
70,2 km - 10%, 15,8 km - 20%
13.470
Salcia, Titcov
A.B.A. Buzu-Ialomia
86 Insula Mare a Brilei
Compartimentare Dunre XIV-1 MS BR Frecatei 24.500 4,00 1964 10%
13.470 A.B.A. Buzu-Ialomia
A.B.A. PRUT - BÂRLAD 87 Dig Bdlan Dunre XIV-1 MS GL Galai 10.550
4,50 1979 2% 15.280 Galai A.B.A. Prut-Bârlad
88 Dig Pod Sidex - Uzina
de ap Dunre XIV-1 MS GL Galai 700 1,80 1979 Galai A.B.A.
Prut-Bârlad
A.B.A. DOBROGEA-LITORAL
89 Ostrov Dunre - Bra
Ostrov XIV - 1 MD CT Ostrov 1.257 1,84 1975 10% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
90 Bneasa Dunre - Bra
Ostrov XIV - 1 MD CT Ostrov 2.077 2,85 1962 10% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
91 Oltina Dunre - Bra
Iepurau XIV - 1 MD CT Oltina 3.460 3,40 1959 5% Oltina A.B.A.
Dobrogea-Litoral
92 Dunreni Dunre XIV - 1 MD CT Dunreni 2.163 3,45 1962 10% 7.020
Dunreni, Viile A.B.A. Dobrogea-Litoral 93 Vlahi - parapet beton
Dunre Floriile 900 A.B.A. Dobrogea-Litoral 94 Aliman-Parapet beton
Dunre XIV - 1 MD CT Aliman 350 5% Aliman A.B.A. Dobrogea-Litoral 95
Rasova-Parapet beton Dunre XIV - 1 MD CT Rasova 1.560 5% Rasova
A.B.A. Dobrogea-Litoral
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 38
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 96 Rasova Dunre XIV - 1 MD CT
Rasova 4.265 1,72 1970 10% 6.984 Rasova A.B.A. Dobrogea-Litoral 97
Cochirleni Dunre XIV - 1 MD CT Cochirleni 710 2,04 1975 10% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
98 Dig C.D.M.N.-
C.N.A.C.N. C.D.M.N.- C.N.A.C.N.
XIV - 1 CT Cernavod 1.800 3,10 1980 10% Cernavod
C.D.M.N.-C.N.A.C.N.
99 Seimenii Mici Dunre XIV - 1 MD CT Seimeni Mici 1.200 3,00 1952
10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 100 Seimeni Dunre XIV - 1 MD CT Seimeni
1.300 2,50 1975 10% C.L. Seimeni 101 Zavalu (I+II) Dunre XIV - 1 MD
CT Dunrea 3.900 3,00 1976 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 102 Topalu II
Dunre XIV - 1 MD CT Topalu 1.250 2,03 1975 10% A.B.A.
Dobrogea-Litoral 103 Topalu I Dunre XIV - 1 MD CT Topalu 4.714 1,76
1962 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 104 Hârova Dunre XIV - 1 MD CT
Hârova 440 2,20 1968 10% Hârova C.L. Hârova
105 Hârova - Ciobanu Dunre + Bra
Macin XIV - 1
CT Hârova - Vadu Oii +
Ciobanu 17.650 4,00 1963 5% Vadu Oii, Ciobanu A.B.A.
Dobrogea-Litoral
106 Ciobanu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Ciobanu 4.000 3,50 1963 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
107 Ciobanu - Gârliciu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Ciobanu - Gârliciu 8.000 3,50 1960 5% Ciobanu,
Gârliciu A.B.A. Dobrogea-Litoral
108 Gârliciu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Gârliciu 1.300 3,50 1960 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
110 Gârliciu - Dieni Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Gârliciu 950 3,50 1960 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
111 Dig longitudinal Gârliciu - Deni
Dunre - Bra Macin
XIV-1 MD TL Deni 8.550 3,50 1960 1% Deni A.B.A.
Dobrogea-Litoral
112 Dig local Deni Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Deni 3000 2,00 20% Deni CL Deni
113 Dig local Prundi Deni Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Deni 8.060 2,00 1976 10% CL Deni
114 Dig longitudinal Ostrov
- Peceneaga Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Ostrov, Peceneaga 9.500 5,00 1958 5% Ostrov,
Peceneaga A.B.A. Dobrogea-Litoral
115 Dig longitudinal
Peceneaga - Turcoaia Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Peceneaga, Turcoaia 13.800 3,60 1956 5%
Peceneaga, Turcoaia A.B.A. Dobrogea-Litoral
116 Dig Iglia - Carcaliu Dunre - Pârâul
Greci XIV-1 MD TL Greci 3.550 2,50 1965 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
117 Dig longitudinal Iglia -
Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Carcaliu 4.600 2,50 1965 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
118 Dig comp. Iglia -
Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Carcaliu 1.700 2,00 1965 5% A.B.A.
Dobrogea-Litoral
119 Dig longitudinal Mcin
- Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Mcin, Carcaliu 8.200 2,00 1965 5% Mcin A.B.A.
Dobrogea-Litoral
120 Dig local Mcin Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Mcin 1.800 2,50 1978 10% Mcin C.L. Mcin
121 Dig osea Mcin -
Smârdan Dunre XIV-1 MD TL Mcin, Smârdan 11.400 3,50 1965 10% Mcin,
Smârdan C.N.A.D.R.
122 Dig longitudinal
Smârdan - 23 August Dunre XIV-1 MD TL Smârdan, I.C. Brtianu 16.200
2,50 1968 5% Smârdan, I.C. Brtianu A.B.A. Dobrogea-Litoral
123 Dig local Smârdan Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Smârdan 1.900 3,50 1965 10% Smârdan C.L.
Smârdan
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 39
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
124 Dig compartimentare
23 August Dunre XIV-1 MD TL I.C. Brtianu 8.200 4,50 1968 5% I.C.
Brtianu, Grvan A.B.A. Dobrogea-Litoral
125 Dig local I.C. Brtianu Dunre XIV-1 MD TL I.C. Brtianu 4.700
3,00 1965 10% I.C. Brtianu C.L. I.C. Brtianu
126 Dig 23 August - Grindu
- Ciulinet Dunre XIV-1 MD TL
I.C. Brtianu, Grindu, Jijila, Luncavia
42.500 3,50 1987-1992 5% I.C. Brtianu, Grindu,
Vcreni, Luncavia, Isaccea A.B.A. Dobrogea-Litoral
127 Dig local Grindu Dunre XIV-1 MD TL Grindu 5.000 3,50 2010
Grindu C.L. Grindu 128 Dig Ciulinet - Isaccea Dunre XIV-1 MD TL
Luncavia, Isaccea 7.465 3,00 1983 5% Isaccea A.B.A.
Dobrogea-Litoral 129 Dig local Isaccea Dunre XIV-1 MD TL Isaccea
3.500 2,50 10% Isaccea C.L. Isaccea
130 Dig local Ptlgeanca Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ptlgeanca 4.500 4,00 1965 20% Ptlgeanca C.L.
Ceatalchioi
131 Dig A.A. Sireasa Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL
Ptlgeanca, Ceatal, Plauru C.J. Tulcea (fosta S.C. Agrodelta S.A.
Sireasa)
132 Dig local Ceatalchioi Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ceatalchioi 4.500 2,50 1978 10% Ceatalchioi C.L.
Ceatalchioi
133 Dig local Clin-Podica Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ceatalchioi 1.800 3,00 Ceatalchioi C.L.
Ceatalchioi
134 Dig local Plauru Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Plauru 3500 2,00 15% Plauru C.L.
Ceatalchioi
135