Profesor : Student : SOFRON GICA

Iasi, 2015

CUPRINS

I. BRD GROUPE SOCIETE GENERALE 1.1. Descrierea societatii 1.2. Comitete constituite in sprijinul Consiliului de AdministratieII. Managementul riscului financiar in cadrul bancii BRD2.1. Organizare2.2. Managementul Activelor si Pasivelor2.3. Tipurile de risc bancarIII. Supravegherea bancara in cadrul bancii BRD3.1. Coninutul supravegherii bancareIV. Analiza swot4.1. Analiza Swot a banci BRD

ConcluziiBibliografie

Capitolul I. BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE1.1 Descrierea BRD - Groupe Societe Generale BRD - Groupe Societe Generale (BRD sau Banca) a fost infiintata la 1 decembrie 1990 ca banca comerciala, sub forma de societate pe actiuni, cu capital majoritar de stat, prin preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii. In martie 1999 Socit Gnrale a achizitionat un pachet de actiuni reprezentand 51% din capitalul social, majorandu-si detinerea pana la 58,32% prin cumpararea, in anul 2004, a pachetului detinut de statul roman. BRD este o banca universala , implementat de Grupul Societe Generale , in anul 1999 , fiind o banca de forta,cu o traditie in Romania de peste 90 de ani.Aceasta este axata astazi pe 3 activiati majore dupa cum urmeaza : Banca de Retail Corporate & Investment Banking Servicii specializateIn continuare vom detalia cele trei activitati si vom explica la ce se refera , ce servicii ofera .1. Banca de Retail . Aceasta serveste in mod implicit persoanelor fizice si profesiunile liberale2. Corporate & Investment Banking este dedicata marilor companii locale sau subsidiarelor din Romania a companiilor internationale3. Serviciile Specializate . Acestea ofera leasing financiar , leasing operational , management al flotelor auto , credite de consum in magazine , titluri , asigurari, pensii si altele .In prezent , BRD - Groupe Societe , este a doua banca din Romania din punct de vedere al activelor , fiind unul dintre marii finantatori ai IMM-urilor , precum si unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata de corporate banking din Romania.Societe Generale este unul dintre cele mai importaante grupuri europene de servicii financiareSprijinandu-se pe un model diversificat de banca universala , Grupul imbina solidaritatea sa financiara si strategia de crestere durabila cu ambitia de a fi banca de referinta pentru calitatea relatiilor cu clientii , recunoscuta pe toate pietele pe care activeaza , aproape de clientii sai , aleasa pentru calitatea si angaajamentul echipelor sale.Echipele Societe Generale acorda consiliere si servicii clientilor persoane fizice , companiilor si comunitatilor , pe trei linii principale de activitate : Banca de Retail in Franta , sub marcile Societe Generale , Credit du Nord si Boursorama. Banca internationala de retail , prezenta in Europa Centrala si de Est , Rusia , bazinul Marii Mediterane , Africa Sub-sahariana , Asia si in Teritorile Franceze de peste tari . Investment banking , cu experienta la nivel global in finantarea investitiilor si activitati pe pietele de capital.

Incepand cu anul 2001, BRD-Groupe Socit Gnrale functioneaza ca societate deschisa pe actiuni, in conformitate cu legislatia privind societatile comerciale, legislatia bancara, prevederile Actului Constitutiv si a celorlalte reglementari interne. Datele de identificare ale BRD sunt:1. Sediul social: B-dul Ion Mihalache nr. 1-7, sect. 1, Bucuresti 2. Numarul de telefon- fax: 3016100 / 3016800 3. Codul unic de inregistrare: R 361579 4. Numarul si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului: J40-6081991 5. Piata reglementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise: Bursa de Valori Bucuresti ( BVB ) Categoria I 6. Capital social subscris si varsat: 696.901.518 lei Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala : actiuni ordinare cu o valoare nominala de 1 RON Efectele crizei asupra sistemului banca au continuat si in 2010 si au fost, in principal, urmatoarele: Reducerea, in continuare, a volumului operatiunilor si, in special, a productiei de credite;Cresterea participarii la finantarea sectorului public;Continuarea scaderii calitatii activelor, care s-a concretizat in cresteri semnificative ale provizioanelor si a creditelor neperformante.Continuarea armonizarii reglementarilor legale emise de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) cu reglementarile europene.

In anul 2010, procentul contributiei institutiilor de credit la FGDSB a fost de 0,2% din totalul depozitelor garantate, fata de 0,1% in anul precedent. Trendul crescator al procentului de contributie se pastreaza si pentru anul urmator, acesta fiind de 0,3 %, in contextul cresterii plafonului de garantare a depozitelor la 100.000 EUR echivalent, incepand 1 ianuarie 2011.Astfel, la finele anului 2010 sistemul bancar romanesc cuprindea 33 de banci persoane juridice romane si 9 sucursale ale bancilor straine, care detineau active in valoare de 341.845 milioane RON si capitaluri proprii de 30.546 milioane RON. In actualul context economic, pierdere neta totala in sistemul bancar a ajuns la 304 milioane RON.

1.2. Comitete constituite in sprijinul consiliului de administratiePentru dezvoltarea si mentinerea unor bune practici de administrare a activitatii, Consiliul de Administratie a constituit trei comitete care il asista in indeplinirea atributiilor ce ii revin, iar pentru acestea sunt stabilite reguli de organizare si functionare, definite in reglementarile interne. Comitetul de Audit este compus din 3 administratori neexecutivi, dintre care unul independent, alesi de catre Consiliul de Administratie din randul membrilor sai: Jean Louis MATTEI (Presedinte), Aurelian DOCHIA (Membru), Sorin Marian COCLITU (Membru). Membrii Comitetului de Audit au experienta corespunzatoare atributiilor specifice ce le revin in cadrul comitetului. Comitetul de Audit se intruneste cel putin o data pe semestru. Comitetul de Audit asista Consiliul de Administratie in indeplinirea responsabilitatilor sale pe linia controlului intern si auditului financiar . In acest sens, adreseaza recomandari Consiliului de Administratie privind strategia si politica institutiei de credit in domeniul controlului intern si auditului financiar. In anul 2010, au avut loc 2 reuniuni ale Comitetului de Audit in care a fost analizata activitatea de Control intern realizata la nivel bancii. Dupa fiecare reuniune s-a redactat un proces verbal in care au fost identificate aspectele care necesita imbunatatiri si recomandari pentru punerea acestora in practica. Comitetul de Remunerare este un comitet constituit in sprijinul Consiliului de Administratie, in scopul de a elabora si supraveghea implementarea politicii de remunerare a Bancii. Comitetul este format din 3 administratori neexecutivi, din care anume unul independent, alesi de catre Consiliul de Administratie din randul membrilor sai, si anume: Jean-Louis MATTEI (Presedinte), Aurelian DOCHIA (Membru), Sorin Marian COCLITU (Membru).

Guvernanta corporativa Se reuneste anual sau ori de cate ori este necesar. Pentru indeplinirea atributiilor ce-i sunt incredintate, Comitetul de Remunerare propune politica de remunerare a administratorilor si a directorilor, pe care o prezinta Consiliului de Administratie pentru aprobare, prezinta Consiliului de Administratie propuneri privind remunerarea administratorilor si directorilor, supravegheaza aplicarea principiilor politicii de remunerare a personalului Bancii si informeaza Consiliul de Administratie cu privire la aceasta.Comitetul de Administrare a Riscului Prezidat de Directorul General, Comitetul de Administrare a Riscului se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este necesar. Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor semnificative, riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a bancii (riscul de credit, riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational si riscul reputational), precum si riscurile asociate activitatilor externalizate. Comitetul este format din membrii Comitetului de Directie si responsabilii structurilor interne cu un rol important in administrarea riscului. In anul 2010, au avut loc 4 sedinte ale Comitetului de Administrare a Riscului.

Capitolul II. MANAGEMENTUL RISCULUI

Cadrul general Banca abordeaza riscul in mod prudent, in conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile si activitatile de managementul riscului sunt in linie cu practicile Socit Gnrale, si se concentreaza asupra identificarii si evaluarii riscurilor intr-un stadiu incipient. Banca implementeaza aceasta abordare, prin intermediul functiei de management al riscului, functie independenta de structurile comerciale. Implementarea combina centralizarea alegerii politicilor in domeniul administrarii riscurilor cu descentralizarea controlului si a monitorizarii riscului. 2.1. Organizare Consiliul de Administratie al Bancii (CA) stabileste viziunea strategica in domeniul gestionarii riscurilor, viziune tradusa apoi in politici, de Comitetul de Directie (CD). O parte din responsabilitatile CD sunt delegate catre doua comitete principale, respectiv Comitetului de Administrare a Riscului (CAR) si Comitetului de Gestionare a Activelor si Pasivelor (CGAP). Departamantul Control Central de Risc (DCCR) este responsabil pentru monitorizarea si gestionarea riscului de credit, riscului operational si a unei parti din riscurile de piata, in timp ce riscul de lichiditate si de dobanda din banking book sunt monitorizate si gestionate de catre Departamentul Financiar. Functia de administrare a riscurilor Comitetul de Administrare a Riscului (CAR) reprezinta structura cea mai inalta cu atributiuni delegate de CD in administrarea riscurilor de credit, de piata si operationale. Membrii acestui comitet sunt Presedintele Director General (PDG), Directori Generali Adjuncti (DGA), directorul DCCR si alti directori ai departamentelor si directiilor bancii. CAR urmareste periodic aspectele principale ale gestionarii riscului, inclusiv: riscurile generate de lansarea de activitati si produse noi; gradul de concentrare a riscului de credit pe industrii si contrapartide nivelul angajamentelor neperformante pe categorii de clientela si portofolii;evolutia clientilor susceptibili de a genera pierderi;costul riscului si evolutia viitoare a acestuia; utilizarea produselor derivate; expunerea la riscul de tara; pierderile din risc operational; gestionarea planului de continuitate a activitatii. Functia de administrare a riscului se realizeaza pe doua niveluri: Gestionarea transversala a riscului cu extensii la nivel teritorial si departamental;Controlul riscurilor realizat de Departamentul Control Central de Risc (DCCR). DCCR raporteaza direct catre PDG. Functia de administrare a riscului de credit este extinsa la nivel teritorial prin intermediul controlorilor de risc din retea, acestia avand dubla subordonare si raportand atat catre structurile ierarhice din retea cat si catre directorul DCCR. 2.2. Managementul Activelor si Pasivelor Comitetul de Gestiune a Activelor si Pasivelor (CGAP) administreaza bilantul bancii. Membrii CGAP sunt reprezentantii departamentelor financiar, trezorerie, administrarea riscului si reprezentantii departamentelor comerciale. Principalele obiective sunt gestionarea expunerii la riscul valutar, de dobanda si de lichiditate din banking book si, in consecinta, protejarea capitalului si a profitului bancii contra acestor riscuri.

Riscul de credit

Riscul de credit este in principal riscul ca o contrapartida sa isi indeplineasca obligatiile de plata fata de Banca, respectiv inrautatirea calitatii unui emitent sau a unei contrapartide. Gestionarea riscului de credit in cadrul bancii este integrata in procesul de management al riscului al Societe Generale. Cateva din principiile importante utilizate in managementul riscului de credit sunt: analizarea si aprobarea lansarii de noi produse si activitati generatoare de risc de catre conducerea bancii; utilizarea de cateva criterii bine definite de acordare a creditului, in functie de tipul de clientela, implicand atat cunoasterea detaliata a debitorului, cat si a destinatiei creditului, respectiv a sursei de rambursare, solicitarea de garantii reale sau personale pentru diminuarea riscului de credit la niveluri acceptabile; procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor, incluzand un sistem clar de competente de aprobare; monitorizarea continua a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel de grup de expuneri, unde este cazul;monitorizarea si raportarea periodica, catre conducerea bancii, a calitatii portofoliilor de credit; verificarea periodica independenta a activitatii de creditare, de catre functia de audit intern; identificarea si gestionarea creditelor neperformante si a diferitelor aspecte rezultate din aceasta activitate, utilizand indicii obiective. Expunerea principala a Bancii la riscul de credit este generata de facilitati de creditare si de garantare acordate clientilor.

2.3. Tipurile de Risc bancar

Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confrunt bncile n realizarea operaiunilor curente i reprezint gradul de pierdere suferit de o banc n cazul n care cealalt parte contractual falimenteaz fr s poat s-i achite obligaiile fa de banc. Cel mai important risc cu care se confrunt bncile este riscul de credit. Acesta se definete prin pierderile suferite de un agent economic datorit nencasrii la scaden a fluxului de venituri anticipat, ca urmare a deteriorrii calitii de creditare a debitorului. Principalele tipuri de risc de credit sunt:1. Riscul de afacere Acest tip de risc este generat de gradul de incertitudine al veniturilor operaionale viitoare. El rezult din natura produselor bncii i din factorii i riscurile implicate n vnzarea produselor.2. Riscul financiar El rezult din orice tranzacie bancar, care este supus unui potenial risc. Cele mai importante riscuri financiare sunt: riscul ratei dobnzii (cauzat de fluctuaiile ratei dobnzii, ce afecteaz att profitul obinut de ctre client, ct i starea de ndatorare fa de banc) , riscul de lichiditate (apare atunci cnd banca nu poate s-i achite obligaiile de plat scadente,datorit neconcordanei dintre elementele de activ i cele de pasiv din fluxul de numerar),riscul valutar (apare datorit neconcordanei dintre valut, active i pasive, valuta putnd fluctua ntr-o direcie neateptat sau mai ridicat dect se anticipase) i riscul de capital.

3. Riscul tranzaciei Este un tip de risc ce apare datorit competiiei.4. Riscul de performan Cauzele generatoare de risc sunt multiple: nerespectarea normelor, instruciunilor, procedurilor lipsa normelor, instruciunilor, procedurilor lipsa personalului si formrii personalului lipsa de eficien a controlului/ nu exist control disfuncionaliti organizatorice/ flux de informaii incomplet sau incorect lipsa furnizori de rezerv deficiene ale sistemului informatic gestiune deficitar a numerarului lipsa dotrii sau dotarea necorespunztoare din punct de vedere al securitii Propunerile BRD-ului de ameliorare ale acestor riscuri sunt: elaborarea/ actualizarea procedurilor organizarea unor aciuni de formare a personalului punerea n practic de msuri n scopul creterii calitii controlului revizuirea fluxului de informaii ntre compartimente corecii erori n aplicaii informatice completare dotri/modernizri ale sistemului de securitate/ siguran al personalului i al activelor BRD-ului.Exemple de risc ce au aprut n cadrul BRD sunt: fals al actelor de identitate, banca a acordat credite pe baz de bilanuri falsificate sau documente de venit false.Metode de evitare a riscului pe care le-am observat n cadrul ageniei BRD ASE sunt: clienii BRD pot nchide conturile curente numai la agenia unde le-au deschis lichidarea depozitelor se poate efectua numai dac clientul are un cont curent deschis n agenia BRD ASE nu se pot efectua retrageri mai mare de 2500 RON fr specimen de semntur, dac contul nu este deschis n agenie ordinele de plat se pot efectua doar n agenia unde este deschis contul

Capitolul III . SUPRAVEGHEREA BANCARA

Principiile de baz pentru o supraveghere bancar eficient - Comitetul de la Base: Obiectivul fundamental al supravegherii bancare- asigurarea sntii i soliditii bncilor i a sistemului bancar.Statutul bancii BRD : are competena exclusiv de autorizare a instituiilor de credit i rspunde de supravegherea prudenial a instituiilor de credit pe care le-a autorizat s funcioneze n Romnia.Socit Gnrale se concentreaz pe urmtoarele trei linii de activitate complementare care i asigur un important avantaj competitiv: Banca de retail i servicii financiare; Gestionarea activelor i private banking; Banca de persoane juridice i investiii.Legea Bancar - Ordonana de Urgen nr. 99/2006BRD asigur supravegherea prudenial a instituiilor de credit nregistrate n Romnia (inclusiv sucursalele acestora nfiinate n alte state membre ori n state tere): Obiectivul supravegherii: urmrirea respectrii normelor si indicatorilor de pruden conform reglementrilor n vederea evalurii riscurilor la care se expun bncile ; Rezultatele supravegherii bancare: prevenirea i limitarea riscurilor specifice activitii bancare protejarea intereselor deponenilor i asigurarea stabilitiisistemului bancar;

3.1. Coninutul supravegherii bancare:

Pilonii supravegherii bancarea)Evaluarea riscurilor bancareVerificarea modului n care bncile i administreaz riscurile i realizeaz propria evaluare cu privire la: riscurile la care banca este sau poate fi expus (risc de credit, risc operaional, risc de pia, risc de lichiditate, alte riscuri semnificative) riscurile la care banca expune sistemul financiar riscurile identificate prin simulri de criz b)ProporionalitateVerificarea/Evaluarea cu luarea n considerare a naturii, extinderii i complexitii activitilor bncii c)Cerine de capital/lichiditateBRD determin dac: banca este administrat prudent riscurile sunt acoperite n raport cu profilul de riscBNR solicit: cerine suplimentare de capital i lichiditate mbuntirea cadrului de administrare a activitiiSfera de cuprindere a supravegherii bancareIn decembrie 2006, Banca numara 2.000.000 clienti, 7.300 salariati si detinea o retea teritoriala de 600 unitatisi 53 de sucursale in Romania iar parteneri lor Socit Gnrale au aproximativ 120.000 de angajai ,este prezent n peste 80 de ri si mai mult de 2.800 sucursale/agenii.Sistemul instituional de supraveghere

Supraveghere bancara la BRD- Socit Gnrale

Supravegherea bancar modaliti de realizare

Supravegherea pe baza raportrilor transmise de bnci (off-site)

Frecvena sptmnal (lichiditate imediat, surse atrase etc.), lunar (raportri financiare, lichiditate, clasificare credite, expuneri neperformante etc.), trimestrial (raportri prudeniale, expuneri mari etc.), semestrial/anual (situaii financiare)Supravegherea prin verificri la faa locului (on-site) desfurate la sediul bncilor i al sucursalelor acestora din ar i din strintate Planificarea activitii de supraveghereElaborarea programului de supraveghere bazat pe: evalurile de risc efectuate n activitatea de off-site (fia bncii) constatrile aciunilor de inspecie anterioare Programul de supraveghere anual i obiectivele tematice sunt aprobate de Comitetul de Supraveghere;

Programul poate fi revizuit i completat n funcie de: evoluia indicatorilor de pruden profilul de risc al bncii evoluii conjuncturale

Supravegherea pe baza raportrilor transmise de bnci (off-site)

Activiti specifice:

Analize efectuate pe baza indicatorilor financiari i de pruden bancar raportai de bnci; Urmrirea ncadrrii acestora n limitele prudeniale prevzute de reglementrile n vigoare; Analiza evoluiei unor indicatori raportai la solicitarea BNR (n principal n domeniul creditrii i lichiditii) monitorizarea evoluiei profilului de risc general i a componentelor acestuia Urmrirea modului de ndeplinire a msurilor stabilite de autoritatea de supraveghere ca efect al aciunilor inspeciilor anterioare.Aprobarea/respingerea solicitrilor bncilor ce vizeaz modificri n situaia acestora, n principal: Persoane desemnate s asigure conducerea/administrarea bncilor Persoane desemnate s asigure conducerea structurilor care privesc activitile de administrare i control al riscurilor precum i orice alte activiti care pot expune instituia de credit unor riscuri semnificative (ncepnd cu 2009) Acionari poteniali Fuziuni/divizri/achiziii ale bncii Obiect de activitate Auditori financiari.

Supravegherea prin verificri la faa locului (on-site)

Frecvena aciunilor de inspecie anual Durata medie a aciunilor de inspecie: trei sptmni (cu extindere n cazul bncilor de importan sistemic) Echipe de inspecie formate n medie din 3 7 persoane (numrul poate fi mai mare pentru evalurile complete) Nu exist prezen permanent a reprezentanilor BRD n cadrul bncilor Efectuate integral cu personal BRD Personalului cu atribuii de supraveghere i este interzis prin lege: participarea n cadrul comisiilor de expertiz financiar privind activitatea bancar efectuarea de aciuni de verificare la solicitarea altor instituii ale statului Salariaii BRD sunt obligai s pstreze secretul profesional asupra oricrei informaii bancare confideniale de care iau cunotin

Capitolul IV. ANALIZA SWOT PREZENTARE TEORETICA

Reprezint acronimul pentru cuvintele englezetiStrengthts (Fore, Puncte forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe),Opportunities(Oportuniti, anse) iThreats(Ameninri). Primele dou privesc firma i reflect situaia acesteia,iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul acestuia asupra activitii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competene distinctive pe care aceasta le posed la un nivel superior n comparaie cu alte firme, ndeosebi concurente, ceea ce i asigur un anumit avantaj n faa lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezint activiti pe care firma le realizeaz mai bine dect firmele concurente, sau resurse pe care le posed i care depesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care i determin un nivel de performane inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezint activiti pe care firma nu le realizeaz la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posed.

Oportunitile Reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru firm, altfel spus anse oferite de mediu, firmei, pentru a-i stabili o nou strategie sau a-i reconsidera strategia existent n scopul exploatrii profitabile a oportunitilor aprute. Oportuniti exist pentru fiecare firm i trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesar fructificrii lor sau pot fi create, ndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitilor de cercetare-dezvoltare, adic a unor inovri de anvergur care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiionale pentru producia i comercializarea de bunuri si servicii.

AmeninrileSunt factori de mediu externi negativi pentru firm, cu alte cuvinte situaii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea firmei de a-i realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performanelor ei economico-financiare. Ca i n cazul oportunitilor, ameninri de diverse naturi i cauze pndesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permind firmei s-i reconsidere planurile strategice astfel nct s le evite sau s le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cnd o ameninare iminent este sesizat la timp, prin msuri adecvate ea poate fi transformat n oportunitate

4.1. Analiza SWOT a BRD PUNCTE TARI infrastructura fiabila pentru tehnologia informatiei. Reputatie buna pentru serviciile oferite clientilor. Existenta unui plan de contingenta pentru riscurile cu probabilitate mare. Existenta unei directii strategice lipsite de confuzie pe care avanseaza compania/organizatia. Existenta unei clientele fidele Valorificarea optima a experientei si pregatirii profesionale a specialistilor si colaboratorilor firmei BRD ofer servicii de calitate prin intermediul a 9500 de angajati profesionisti. Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 27 milioane clieni din ntreaga lume. Oferta de produse si servicii ale bancii este foarte diversificat (produse de finanare, produse de economisire, servicii de investitii financiare, servicii de brokeraj, sevicii custodie,depozitare s.a.) BRD dezvolt o politic de responsabilitatea social prin care se doreste contribuirea la dezvoltarea unei societti romanesti durabile si performante Banca functioneaza ntr-un domeniu strict reglementat si supravegheat Banca detine o tehnologie informationala specializata; Banca dispune de personal capabil de-a fi calificat si instrui suplimentar. Experienta profesionala; Caracteristici personale (etica profesionala, auto-disciplina,rezistenta la, lucrul in conditii de presiune, creativitate, optimism,energie )PUNCTE SLABE Vulnerabilitatea datelor la atacurile informatice; Unele directii/ departamente din banci au anumite atributii reduse, timide, n domeniul asigurarii calitatii serviciilor bancare oferite clientilor, dar numai pe lnga alte multiple atributii. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca n mai toate bancile nu exista preocupari n sensul identificarii coerente si sistematice a asteptarilor si nevoilor explicite si implicite ale clientilor ca si a reactiilor acestora, precum si n scopul stabilirii abordarilor necesare pentru ca aceste asteptari si nevoi sa fie satisfacute n mod optim; Eficienta muncii angajatilor in anumite cazuri. Limitarea libertii de actiune prin politica Bncii Naionale si a organelor legislative

OPORTUNITATI Confruntarea bancilor din Romnia, n viitorul apropiat, cuanumite banci, inclusiv straine, care au conceput, implementat si certificat un sistem de management al calitatii; Cresterea tot mai accentuata a concurentei pe piata romneasca a serviciilor bancare si accentul deosebit pus pe atragerea de noi clienti si fidelizarea celor existenti, mai ales prin calitatea produselor si serviciilor oferite dar si mentinerea acesteia n timp. Sistemul national de plati electronice functioneaza conform standardelor si cerintelor internationale; Deschiderea de noi sucursale, bancomate. Colaborarea si sponsorizarea anumitor evenimente pentru promovarea imaginii bncii.(evenimente sportive, campanii sociale) mbunttirea serviciilor oferite. Specularea anumitor situatii favorabile aparute n piata Abordarea unor noi segmente de piat sau a unor noi pietse (creterea numrului de clienti) Dezvoltarea unor produe si programe inovatoare , alternative ale operatiunilor bancare clasice (internet banking, dezvoltarea reelei EPOS)AMENINTARI Vulnerabilitatea sistemului informatic la eventualele atacuri cibernetice. Anumite actiuni venite din partea concurentilor. Politic restriciv a organelor abilitate in domeniu (BNR) Amenintri venite din partea Statului (marirea cotelor de impozitare s.a.) Amenintri rezultate din contextul economic (criz economic)

Concluzii

Prin natura activitii sale, supravegherea bancar ofer o imagine clar asupra soliditii fiecrei bnci i a sistemului bancar n ansamblul su evalueaz i ia msuri pentru contracararea riscurilor ofer acionarilor informaiile necesare evalurii: calitii managementului situaiei financiare a bncii eventualelor cerine de capital suplimentar Sistemul bancar romnesc este bine capitalizat i dispune de o lichiditate corespunztoare. Gradul de acoperire cu provizioane se menine la un nivel ridicat (70%) Romnia se numr printre puinele ri membre ale Uniunii Europene care nu a folosit bani publici pentru sistemul bancar.Supravegherea bancar de la abordarea bazat pe conformitate la abordarea bazat pe riscaccent pe gestionarea sntoas a riscurilor bancareAvantajele supravegherii bazate pe risc:

imagine de ansamblu a profilului de risc al bncii ;

identificarea necesarului de capital suplimentar pentru acoperirea riscurilor ;

evaluarea activitii bncii n ansamblul su analiz la nivel de portofolii i nu de expunere individual.

Rezultatul procesului de supraveghere imagine clar asupra sntii i soliditii bnciiSupravegherea bancar din Romnia integrat n cadrul european de reglementare.

Bibliografie

1. Beju, D. (2004), The National Bank of Romania and its role in transition process , Revista2. Crii de tiin, Cluj-Napoca.3. Dedu, V. (1999), Gestiunea Bancar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.4. Down, K. (2006), Measuring Market Risk, John Wiley & Sons. Chichester, Eurobank Research,November.5. Gherasim, A. (1995), Msurarea riscului, Revista Tribuna Economic, nr. 46-47, Bucureti.6. https://www.brd.ro/despre-brd/profil7. Niu, I. (2000), Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucureti.8. Opriescu, M. (2006), Managementul riscurilor i performanelor bancare, Editura Universitaria,Craiova.9. Roxin, L. (1997), Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti.10. Studia Universitatis Babe-Balyai, Oeconomica, XLIX, nr.2.11. Trenca, I. (2002), Metode i tehnici bancare-principii, reglementri, experiene, Editura Casa