MANAGMENTUL RISCULUI FINANCIAR

8/15/2019 MANAGMENTUL RISCULUI FINANCIAR

1/110


2/110

fnanciare su"(rtate &e c(m"anii renumite "e "lan internai(nal' &at(rate acti+it$ii&eectu(ase &emanagement al riscului !i mai ales "uternic me&iatiate' au c(n&us la c(n!tientiarea &ec$tremanageri a im"(rtanei ma7(re a gestiunii riscuril(r. Managementul riscului este ( acti+itate c(m"le4$' multi&ireci(nal$ !i "resu"une"arcurgerea un(r eta"e' &e regul$' %n (rice "r(ces &e c(n&ucere. Aceste eta"e "(t fsuccesi+e sau

simultane' ele re"reent6n& urm$t(arele &emersuri s"ecifce) < ;nelegerea fec$rui ti" &e risc, < I&entifcarea tutur(r ti"uril(r &e risc, < E+aluarea antici"at$ a riscuril(r, < Defnirea "(liticii &e management al riscului, < Determinarea limitel(r &e risc, < Sta#ilirea !i im"lementarea "r(ce&uril(r &e management al riscului, < C(ntr(lul riscuril(r. ;n R(m6nia' acti+itatea &e management al riscului este relati+ "uin &e+(ltat$. Risculeste&efnit ca fin& e4"unerea la ( anumit$ sc2im#are sau ca "(si#ilitatea unei &e+iaii a&+erse&e lasituaia "re+$ut$. Perce"ia riscului este un "r(ces c(m"le4 !i su#iecti+, &e aceea %n analieinteresea$ "erce"ia gl(#al$' agregat$. ;n +iaa ec(n(mic(5fnanciar$' riscul este ( c(m"(nent$ a (ric$rei acti+it$i' reg$sin&u5se %n agen&a ilnic$ a manageril(r c(m"aniil(r. M(&ifc$ri ne"re+$ute %n e+(luia ratei &(#6nii'alecursului &e sc2im# sau ale "reului unei "r(&us nu numai c$ aectea$ reultatele fnanciarealeunei frme' &ar "(t &etermina c2iar alimentul acesteia. De a"t' natura &eciiil(r fnanciareim"lic$ incertitu&ine. Deciiile fnanciare sunt luate %n uncie &e cas253(=5urile "re+$ute &ec(ntractele +iit(are' care sunt "rin e4celen$ incerte. Riscul este &eci ( c(m"(nent$ inerent$a&eciiil(r fnanciare. Nu este &el(c sur"rin$t(r c$ ( uncie im"(rtant$ a sistemului fnanciar

esteal(carea riscului legat &e e+(luia ratei &(#6nii' "reurile aciunil(r' ratele &e sc2im# sau"reulanumit(r m$ruri. Piaa &e ca"ital (er$ numer(ase instrumente at6t "entru &i+ersifcareariscuril(r' c6t !i "entru real(carea acel(r riscuri ce nu "(t f &i+ersifcate %n ca&rul uneis(ciet$i"rin %m"$rirea acest(ra %ntre mai multe c(m"anii. E+enimentele &e risc e4trem "reint$ ( serie &e "articularit$i care im"un a&a"tareamet(&(l(giil(r' "r(ce&uril(r !i instrumentel(r ca r$s"uns efcient la caracteristica"r(#a#ilitatere&us$5 im"act e4trem, gu+ernele au %ncercat &i+erse s(luii at6t "entru caul 2aar&el(rnaturalec6t !i "entru e+enimentele "r(&use &e aciunea uman$ /acci&ente te2n(l(gice sau #i(l(gice'

acte&e ter(rism internai(nal etc.*. Ti"uri &e risc) < &e cre&it, < &e "ia$, < riscul &e ins(l+a#ilitate, < &e lic2i&itate, < ("erai(nal,

:


3/110

< alte ti"uri s"ecifce e+enimentel(r &e risc e4trem.

1.:.1. Riscul &e cre&it /c(ntra"arti&$* Este riscul "r(+enit &in incertitu&inea ca"acit$ii' a#ilit$ii sau &(rinei "arteneril(r &eaaceri &e a5!i %n&e"lini (#ligaiile c(ntractuale. E4em"le) 5 #anca ce ac(r&$ un %m"rumut unei frme este su"us$ riscului &e c(ntra"arti&$,

5 la sca&ena unui c(ntract (r=ar& +alutar' &in caua &ierenel(r &e us (rar' e4ist$ (&ieren$ &e tim" "6n$ ce #anca ace "lata &(laril(r &eci riscul ca #anca s$ nu "(at$ ace"lata si unrisc &e c(ntra"arti&$ "entru frma, 5 la un s=a" "e rata &(#6nii intre &(ua frme' e4ist$ un risc &e ne%n&e"linire a(#ligaiei'res"ecti+ un risc &e c(ntra"arti&$. As"ecte) 5 m(& &e calcul' e+aluare) riscul &e c(ntra"arti&$ %n caul &eri+ati+el(r este m$surat "e#aa sumei c2eltuielil(r cu %nl(cuirea "(iiil(r actuale' la care se a&aug$ ( estimare ae4"unerii+iit(are a frmei &at(rat$ mi!c$ril(r "ieei, 5 riscul &e c(ntra"arti&$ este (arte rec+ent %nt6lnit,

5 riscul "e &eri+ati+e este &ierit 5 &e(arece +al(area acest(ra &e"in&e &e un acti+ &e#a$'e4"unerea aerent$ acest(ra nefin& egal$ cu +al(area e4"unerii acti+ului &e #a$, %n caul %ncarec(ntra"arti&a nu5!i %n&e"line!te (#ligaiile se c(nsi&er$ c(stul %nl(cuirii c(ntractului.

1.:.:. Riscul &e "ia$

Este riscul reultat &in e+(luia a&+ers$ a "reului sau a +(latilit$ii acti+el(r care ac"arte&in "(rt((liul unei frmei. Este &ierit &e marcarea la "ia$ a unei frme' care re"reint$

+al(area"reent$ a instrumentel(r fnanciare ale frmei res"ecti+e. Riscul &e "ia$ c(res"un&e "ier&eril(r "(teniale ca urmare a m(&ifc$rii "reuril(r sau+(latilit$ii acti+el(r. > frm$ tre#uie s$5!i m$s(are riscurile &e "ia$ care &eri+$ &in"(rt((liul&einut. Firmele care au un "(rt((liu (arte acti+ tre#uie s$ m$s(are ilnic e4"unerea "ieei'iarcele cu "(rt((lii mai mici !i nu (arte acti+e "(t s$ ( ac$ mai rar. Riscul &e "ia$ inclu&e riscul ratei &(#6nii !i riscul +alutar /e4"unerea c(ntractual$'e4"unerea c(nta#il$ !i e4"unerea ec(n(mic$*. E4"unerea c(ntractual$ se reer$ la ( %ncasare0"lat$ %n +alut$ meni(nat$ %ntr5un c(ntract erm +iit(r sau care se a3$ %n curs &e &es$!urare.Aceasta

a"are %n m(mentul %nc2eierii unei relaii c(ntractuale care c(nine "lat$ sau %ncasare+alutar$' sau"lata se ace %n lei' &ar "reul "r(&usului este e4"rimat %n +alut$. E4"unerea ec(n(mic$ se reer$ la m(&ifcarea "(iiei unui "r(&us0frme "e "ia$&at(rit$m(&ifc$ril(r la ni+elul ratel(r &e sc2im# %ntre +alute. E4"unerea c(nta#il$ este &at$ &e in3uena %nregistr$rii ("eraiunil(r +alutare %ne+i&enelec(nta#ile sau &e "l$ile0 %ncas$rile %n +alut$ e!al(nate "e ( "eri(a&$.

?


4/110

Riscul &e "ia$ "(ate f m$surat ca fin& c6!tigul sau "ier&erea "(tenial$ aerent$ unei"(iii sau %ntregului "(rt((liu' as(ciat$ cu ( m(&ifcare &e "re sau ( "r(#a#ilitate &at$ %ntr5unanumit (ri(nt &e tim"5 a#(r&area -aR /-alue at Ris8*. M(&alitatea &e calcul re"reint$ (&eciieim"(rtant$ care este luat$ %n general &e c(mitetul &irect(r al unei frme. De asemenea'managementul su"eri(r tre#uie s$ &eci&$ cu "ri+ire la "arametrii c2eie care +(r f (l(sii %ncalcularea -aR. Ace!tia "(t (glin&i sau re3ecta (ri(ntul &e tim" sau inter+alul &e %ncre&ere 5

"r(cent &in "(rt((liu care este luat %n c(nsi&erare &e calculul -aR. Parametrii meni(nai maisustre#uie s$ ac$ "arte &in (rice ra"(rt reerit(r la riscul &e "ia$' &e(arece ei suntin&is"ensa#iliinter"ret$rii reultatului calculel(r. De e4em"lu' ( cir$ ilnic$ -aR &e 1@ mili(ane USD la un inter+al &e %ncre&ere &e B"(ate f inter"retat$ astel) frma "(ate s$ "iar&$0c6!tige "6n$ la 1@ mili(ane USD %n 1 &in:@ ile&e tranaci(nare. > cir$ ilnic$ -aR &e 1@ mili(ane &(lari la inter+al &e %ncre&ere %nseamn$c$ frma "(ate s$ "iar&$0c6!tige "6n$ la 1@ mili(ane USD %n &in 1@@ &e ile. Intuiti+' frmacu-aR ilnic &e 1@ mili(ane &(lari la are un "(rt((liu mai "uin riscant &ec6t cea cu -aR1@mili(ane &(lari la B inter+al &e %ncre&ere.1.:.?. Riscul &e ins(l+a#ilitate

Riscul &e ins(l+a#ilitate sau a ne"l$ii la sca&en$' se maniest$ %n c(n&iiileneres"ect$rii&e c$tre clienii #$ncii a c(ntractel(r &e cre&it %n ceea ce "ri+e!te ram#ursarea &at(riil(rc$tre#anc$ !i are ca eect fe ( "ier&ere &efniti+$ &e ca"ital' fe ( recu"erare "arial$ !i %nt6riat$ ' %nurma aci(n$rii 7uri&ice a &e#it(ril(r. Stu&iile %n &(meniu au "us %n e+i&en$ act(rii &eterminani ai ins(l+a#ilit$ii) a* riscul ins(l+a#ilit$ii este &irect "r("(ri(nal cu masa cre&itel(r ac(r&ate !i estein+ers"r("(ri(nal cu (erta &e cre&ite. >&at$ cu cre!terea +(lumului cre&itel(r' caurile &eins(l+a#ilitate cresc' &e(arece %n masa &e#it(ril(r a"ar t(t mai multe "ers(ane "(tenialins(l+a#ile. 9anca fin& sensi#il la riscul ins(l+a#ilit$ii im"une ea %ns$!i un "rag &inc(l( &e care nu+aac(r&a cre&ite' in&ierent &e c(n&iiile a+anta7(ase care &ecurg &in &(#6nile mari. Secreea$astel ( (n$ &e in3e4i#ilitate %n relaia cerere 5 (ert$ &e cre&ite. Fiecare #anc$ "r(m(+ea$ ( anumit$ strategie &e reinere %n cre&itare' lu6n& ( serie &em$suri &e siguran$. Aceste reglement$ri' cun(scute su# &enumirea &e n(rme "ru&eniale sereer$la urm$t(arele as"ecte)

5 (#ligaia #$ncil(r &e a c(nstitui un ca"ital minim &e reer+$, 5 "re+e&erea unei anumite rate &e ac("erire a riscuril(r' &eterminat$ ca ra"(rt %ntreni+elul(n&uril(r "r("rii !i suma cre&itel(r ac(r&ate, 5 sta#ilirea unei rate &e &i+iiune a riscuril(r' care limitea$ &imensiunea cre&itel(r ce"(tf ac(r&ate unui singur client' astel %nc6t alimentul unui mic gru" &e clieni s$ nu aecteeesenial starea &e lic2i&itate a #$ncii.


5/110

#* riscul ins(l+a#ilit$ii este %n str6ns$ leg$tur$ cu "er(rmana la ni+el micr(ec(n(mic. Gra&ul &e risc este &ierit %n uncie &e natura clientului/&ac$ este agent ec(n(mic sau"ers(an$ fic$*!i %n uncie &e ti"ul cre&itului. Prin natura l(r cre&itele ac(r&ate "ers(anel(rficeau un gra& mai mare &e garantare. Cre&itele im(#iliare garantate "rin i"(tec$ sunt su"use mai "uin riscului. ;n aceea!isituaie se a3$ !i cre&itele &e c(nsum' %ntruc6t' &e regul$ (#iectul cre&ita#il se c(nstituie"6n$ la

ram#ursarea ratel(r %n ga7' la &is"(iia cre&it(rului. Aceste cre&ite' c6t !i %m"rumuturileac(r&atesalariail(r se a3$ su# inci&ena &(micilierii (#ligat(rii a +enituril(r %n c(nturile #ancare. Pentru agenii ec(n(mici analia fnanciar$ !i cun(a!terea am$nunit$ a c(n&iiil(r &eunci(nare c(nstituie ( #un$ m(&alitate &e "re+enire a riscului &e ins(l+a#ilitate. Analia &e #(nitate a clientului "resu"une cun(a!terea &etaliat$ a %ntregii sale acti+it$i) 5 ten&ina &e &e+(ltare, 5 e+(luii c(n7uncturale, 5 tr$s$turi caracteristice ale frmei, 5 act(rii &e cre!tere a aacerii, 5 e+(luia !i "ers"ecti+a &esacerii #unuril(r, 5 e+(luia "r(ftului, 5 e+(luia (n&ului &e rulment, 5 e+(luia &is"(ni#ilit$il(r %n c(nturile #ancare, 5 e+(luia in&icat(ril(r &e s(l+a#ilitate !i lic2i&itate, 5 e+(luia ni+elului &e %n&at(rare. Din &(rina &e a &iminua riscul &e ins(l+a#ilitate' #$ncile au ten&ina &e a a+(riacre&itarea acti+it$ii curente !i %n s"ecial cre&itarea ciclului c(mercial.

1.:.. Riscul &e lic2i&itate

Cele mai multe instituii se c(nrunt$ cu &(u$ ti"uri &e risc &e lic2i&itate. Primul sereer$la a&6ncimea /"r(unimea* "ieei !i se reer$ la "r(&usele tranaci(nate s"ecifce' iar cel&e5al&(ilea la fnanarea acti+it$il(r &e tranaci(nare. ;n ca&rul "r(cesului &e sta#ilire a limitel(r"entru &i+ersele ti"uri &e riscuri aerente "r(&usel(r tranaci(nate' managementul &e ni+elsu"eri(r tre#uie s$ ia %n calcul m$rimea' a&6ncimea !i lic2i&itatea "ieei res"ecti+e' &e(arecelic2i&itatea "ieei "r(&usului res"ecti+ "(ate aecta ca"acitatea frmei sau instituiei &e a5!isc2im#a "r(flul &e risc' %n m(& su"lu' ra"i&' efcient' la un "re re(na#il. Riscul &e lic2i&itate inter+ine atunci c6n& ( frm$ nu "(ate s$ &erulee ( tranaciemare laun anumit m(ment &e tim" sau atunci c6n& frma res"ecti+$ nu este ca"a#il$ s$ (#in$

(n&uri"entru a5!i ac2ita (#ligaiile im"use &e 3u4ul &e numerar "re+ii(nat. ;n caul e+enimentel(r&erisc e4trem' sumele ce tre#uie m(#iliate ra"i& sunt imense !i s(luiile clasice sunt a&ese(rigreusau c2iar im"(si#il &e realiat. Managementul riscului tre#uie a!a&ar s$ g$seasc$ s(luiiin(+ati+en(i' #ine a&a"tate &in "unct &e +e&ere &inamic' efciente' ea#ile !i r(#uste.

B


6/110

Un e4em"lu &in sistemul fnanciar #ancar este caul 9arings' un&e li"sa lic2i&it$il(r a&usla c(la"sul cele#rei #$nci #ritanice cu ( +ec2ime &e "este :@@ ani. Acest ca este mai mult&ec6tgr$it(r' el &(+e&in& eectul &e+astat(r al criei lic2i&it$il(r !i mai ales cria reultat$ &inli"saunei "(litici &e ac("erire a riscului &e lic2i&itate care "(ate &uce la ruinarea ra"i&$ c2iar !i aunei

frme s(li&e.1.:.B. Riscul ("erai(nal

Acest ti" &e risc "(ate f re"reentat &e &efcienele a"$rute %n sistemul in(rmatic sau %nacti+itatea &e c(ntr(l intern al frmei. Riscul ("erai(nal "(ate f as(ciat cu er(area uman$'c$&erea unui sistem sau a"licarea inc(rect$ a un(r "r(ce&uri. Prin natura lui' acest risc este&ifcil&e cuantifcat. ;n tim"ul anil(r @' instituiile fnanciare au %nce"ut s$5!i %n&re"te atenia asu"rariscuril(ras(ciate ("eraiunil(r l(r &e #ac8 (ce 5 ceea ce urma s$ se numeasc$ risc ("erai(nal.Fiin& &e7a

"re(cu"ate &e riscul &e "ia$ !i riscul &e c(ntra"arti&$' multe instituii au %nca&rat %n riscul("erai(nal t(ate celelalte riscuri cu e4ce"ia "rimel(r. Alii au &efnit riscul ("erai(nal multmairestr6ns' as(ciin&u5l cu er(area uman$ sau c$&erea sistemel(r te2n(l(gice. Pentru un "lus &e claritate' se "reint$ c6te+a e4em"le &e risc ("erai(nal) 5 acti+itatea &e #ac8 (ce a unei #$nci nu (#ser+$ ( &iscre"an$ %ntre ( ra"(rtare auneitranacie !i c(nfrmarea ei &e c$tre "artener. ;n acest ca' tranacia "(ate ace (#iectulunei&is"ute' ceea ce "(ate caua c2iar ( "ier&ere fnanciar$. 5 un ring &e tranaci(nare este cu"rins &e incen&iu. /cum a (st caul Cre&it L(nnais %n1H*. 5 un tra&er realiea$ ( ("eraiune &e 2e&ging "er&ant$' "ier&erea fin& &e 1@ mil. USD.Dec6t s$ anune ("eraiunea $cut$' tra&erul intr$ %n sistemul in(rmatic al instituiei !iac("er$("eraiunea &e 2e&ging er(nat$. A"(i' intr$ "e ( "(iie s"eculati+$' s"er6n& s$ recu"eree&in"ier&erea suerit$.1.:.H. Alte riscuri

Di+ersitatea acti+it$il(r unei c(m"anii im"lic$ ( multitu&ine &e alte riscuri' %n aaracel(re4"use anteri(r !i anume riscul 7uri&ic' riscul &e ar$' riscul &e reglementare' riscul &etrans"unerec(nta#il$' riscul &e m(&el' riscul sistemic etc. Riscul 7uri&ic se reer$ %n "rinci"al la riscul ca un anumit c(ntract s$ nu fe recun(scut&e"artea c(ntractant$ !i' %n c(nsecin$' (#ligaiile c(ntractuale s$ nu fe %n&e"linite. Riscul &e reglementare se reer$ la "(si#ilitatea ca reglement$rile "ri+in& "iaafnanciar$s$ suere ( sc2im#are im"re+ii#il$. Astel' anumite ti"uri &e tranacii "(t &e+eni ilegale.

H


7/110

Riscul &e im"(itare se reer$ la inter"retarea legislaiei cu "ri+ire la im"(itarea("eraiunil(r &e 2e&ging sau la li"sa reglement$ril(r cu "ri+ire la im"(itarea 2e&ging5ului'cumeste caul R(m6niei. Riscul c(nta#il este &ese(ri %nt6lnit !i este &eterminat &e &ierenele &e reglement$ric(nta#ile &in &ierite $ri' mai ales %n caul unei c(m"anii multinai(nale. Riscul sistemic are un im"act negati+ asu"ra unui lan ec(n(mic. Un e4em"lu gr$it(reste

cra2ul fnanciar &in (ct(m#rie 1J &in SUA' c6n& "iaa &e ca"ital a cun(scut sc$&eri (artemari!i "artici"anii au (st cu"rin!i &e "anic$. Falimentul unei instituii fnanciare "(ate &uce lac$&erea mult(r alt(r instituii fnanciare' c(n&uc6n& astel la un cra2 fnanciar. Risculsistemic esteacea situaie &e ti"ul cra2ului fnanciar' care se "r("ag$ %n t(ate sect(arele ec(n(mice !iaectea$negati+ %ntreaga ec(n(mie. Riscurile s"ecifce e+enimentel(r e4treme sunt greu &e antici"at !i e+aluat &at(rit$caracteristicil(r s"ecifce. Analia acest(ra se ace cu met(&e s"eciale' care se a&a"tea$ %nuncie&e caracteristicile !i mecanismele c(ncrete ale e+enimentel(r analiate.

1.:.J Riscurile as(ciate cu instrumentele &eri+ate Riscurile meni(nate mai sus "(t f "arial sau t(tal ac("erite !i gesti(nate "rinutiliareainstrumentel(r fnanciare &eri+ate /c(ntracte (r=ar&' c(ntracte utures' c(ntracte cu ("iuni'etc.*'instrumente ce +(r f &escrise "e larg %n ca"it(lele urm$t(are. Dar %ns$!i utiliarea acest(rinstrumente in&uce riscuri su"limentare la ni+elul frmel(r. ;n ultimii ani' "re(cu"area#$ncil(r' a(ruril(r reglementat(are !i a alt(r instituii ale "ieei s5a %n&re"tat %n s"ecial asu"rai&entifc$rii !im$sur$rii calitati+e a acest(r riscuri. Mai s"ecifc' se (#ser+$ ( relaie (arte str6ns$ %ntreinsta#ilitatea in&icat(ril(r ec(n(mici !i cre!terea c(nstant$ a +(lumului &e tranaci(nare a

&eri+ati+el(r' &eterminat$ at6t &e in(+aia fnanciar$ !i e4"ansiunea "r(&usel(r' c6t !i &e&e+(ltarea "ieei >TC. ;n acest c(nte4t' sunt &e semnalat c6te+a %ntre#$ri ine+ita#ile' al c$r(r r$s"uns e4"licitsauim"licit "(ate c(ntri#ui la clarifcarea "r(#lematicii riscuril(r &e acest gen. 1. ;n "rimul r6n&' "iaa &eri+ati+el(r !i acti+itatea &e tranaci(nare a acest(ra sunt n(isurse &e riscK :. Tranaci(narea c(ntractel(r &eri+ate aectea$ "reul acti+el(r &e #a$ ale acest(raK ?. Putem ace mai mult &ec6t s$ i&entifc$m !i s$ califc$m sursele &e risc' %n +e&erea(l(sirii met(&el(r &e m$surare cantitati+$ "entru m(nit(riarea l(rK . Sunt sistemele interne &e m(nit(riare a riscuril(r sufciente !i efciente sau a+emne+(ie&e mecanisme su"limentare care s$ menin$ e4"unerea la risc %ntr5( limit$ acce"ta#il$K B. Ce r(l ar tre#ui s$ 7(ace regulamentele interne !i cele e4terne "entru a m(nit(riani+elurile risc acce"tate &e "artici"anii "ieeiK

J


8/110


9/110

Pentru a %ncerca s$ r$s"un&em %ntre#$ril(r &e mai sus' mai %nt6i +(m analia lanul careleag$ "r(&usele &eri+ati+e &e utiliat(rii fnali "rin "risma unciil(r acest(ra %n ca&rul uneiec(n(mii. Riscuri

Riscuriim"licite

Riscurie4"licite

Riscuri&e "erce"ere

Categ(ria riscuril(r e4"licite c(nine e4"unerile la riscurile n(rmale ale "ieei' at6t celeale"ieei &eri+atel(r' c6t !i cele ale "ieei acti+ului &e #a$ /acti+ului su"(rt*. Categ(ria riscuril(r im"licite inclu&e riscurile reerit(are la (l(sirea &eri+ati+el(r %ntr5unanume me&iu ec(n(mic !i %ntr5( situaie &efnit$ a "ieei. Riscul &e c(ntra"arti&$ aerent uneitranacii cu &eri+ati+e este un e4em"lu clasic al unui astel &e risc. De e4em"lu' un c(ntract

cu("iuni tranaci(nat "e "iaa >TC "reint$ un risc &e c(ntra"arti&$ su"eri(r a$ &e unc(ntractsimilar tranaci(nat "e "iaa C9>E /C2icag( 9(ar& >"ti(ns E4c2ange*. Acest risc +a f inclus %n+al(area "rimei ("iunii' care +a f mai mic$ "entru "iaa >TC !i mai mare "entru "iaa#ursier$. ;n aara riscului &e c(ntra"arti&$' alte ti"uri &e riscuri sunt) riscul &e lic2i&itate' riscul("erai(nal' riscul 7uri&ic. Ceea ce tre#uie meni(nat %n aceast$ (r&ine &e i&ei este c$ nu"r(&usele&eri+ate %n sine creea$ asemenea riscuri' ci (rma0structura "ieei %n care sunt acesteatranaci(nate. Ceea ce mai &e+reme am &enumit riscuri &e "erce"ere sunt acele riscuri&at(rate

ne%nelegerii sau %nelegerii gre!ite a n(iunil(r "ri+it(are la instrumentele fnanciare&eri+ate' laim"ereciunile "ieei %n ceea ce "ri+e!te ca&rul legislati+ !i cel al aut(reglement$rii. Treiact(ri"(t genera sau cre!te aceste riscuri' !i anume) 5 li"sa trans"arenei "ieei &in "unct &e +e&ere al in(rmaiil(r, 5 li"sa e&ucaiei !i cun(!tinel(r cu "ri+ire la instrumentele fnanciare &eri+ate a utiliat(ril(r fnali ai acest(ra, 5 (l(sirea ina&ec+at$ a acest(r instrumente &at(rit$ m$sur$rii inc(recte a riscuril(r %n ca&rul unei c(m"anii. Astel' reult$ %n m(& e+i&ent c$ gra&ul &e in(rmare !i e&ucare reerit(r lainstrumentelefnanciare &eri+ate &etermin$ %ntr5( m$sur$ im"(rtant$ gra&ul &e e4"unere la riscurileas(ciateutili$rii l(r. Re+enin& la %ntre#$rile mai sus in+(cate' "utem %ncerca' succint' unele r$s"unsuria&ec+ate.Pentru "rima %ntre#are' este clar c$ riscurile e4"licite as(ciate utili$rii &eri+ati+el(r nu suntn(i'&in m(ment ce reult$ &in re&istri#uirea riscuril(r &e "ia$ inerente "ieei acti+el(r su"(rt'c(n(rm unui 7(c cu sum$ nul$.


10/110

;n ceea ce "ri+e!te a &(ua %ntre#are' nu este greu &e &e&us' c$ celelalte surse &e risc cea"arin categ(riei riscuril(r im"licite !i a riscuril(r &e "erce"ere %!i g$sesc (riginile %nstructura"ieei &e tranaci(nare !i %n ni+elul &e trans"aren$ a acesteia. Se "(ate afrma &easemenea' c$'&e e4em"lu' riscul &e c(ntra"arti&$' riscul e&ucai(nal sau riscul c(nta#il nu sunt nici create&einstrumentele fnanciare &eri+ate !i nici s"ecifce acest(ra. ;n ceea ce "ri+e!te relaia &intre

"r(&usul &eri+at !i acti+ul su"(rt' e4ist$ numer(ase "$reri &i+ergente. T(tu!i' ("iniilema7(ritarec(nfrm$ c$ a"ariia &eri+ati+el(r nu a a+ut ( in3uen$ ma7(r$ asu"ra riscuril(r &e "ia$aerenteacti+el(r su"(rt. 9ine%neles aceast$ afrmaie este +ala#il$ %n c(n&iii (#iecti+e &e "erce"erea"ieei !i nu %n li"sa trans"arenei in(rmai(nale a acesteia sau %n caul %n care gra&ul &e %nelegerea n(iunil(r este re&us.

1.?. C(ntractele (r=ar&' utures !i cu ("iuni

1.?.1. C(ntractele (r=ar&

Defniie !i caracteristici generale ale c(ntractel(r (r=ar& Un c(ntract (r=ar& re"reint$ un ac(r& &e +(in$ &intre &(u$ "$ri' un +6n$t(r !i uncum"$r$t(r' &e a li+ra ( anumit$ cantitate &intr5( mar$' +alut$ sau acti+ fnanciar' la unanumit"re c(n+enit &e "$ri !i la ( anumit$ &at$ %n +iit(r' s"ecifcat %n c(ntract. C(ntractele (=ar&"(t f %nc2eiate "entru (rice mar$ ' cele mai &es utiliate %n "ieele fnanciare internai(nale suntcelecare au &re"t (#iect +alutele !i ratele &e &(#6n&$. De+(ltarea "ieei (r=ar& este&eterminat$ '%ngeneral &e caracteristicele "ieei m(netare !i +alutare. Pe "iaa (r=ar& acti+ea$ !i #r(8ericare' %nsc2im#ul un(r c(misi(ane (er$ ser+icii "entru g$sirea unei c(ntra"arti&e "entru clieniiacest(ra'acilit6n& astel c(ntractul %ntre cei &(i "arteneri care +(r %nc2eia c(ntractul (r=ar&. Unc(ntractutures re"reint$ un c(ntract (r=ar& stan&ar&iat' tranaci(nat %n ca&rul unei "iee(rganiate'res"ecti+ ( "ia$ &e+(ltat$ &e ( #urs$ &e m$ruri !i care urmea$ ( "r(ce&ur$ ilnic$ &eregulariare /actualiare +al(ric$*. C(ntractele (r=ar& !i utures %ntrunesc multe &in caracteristicile c(ntractel(r cu("iuni. T(ate aceste c(ntracte re"reint$ un ac(r& "rin care ( anumit$ mar$ este li+rat$ &e c$tre+6n$t(rcum"$r$t(rului' la un anumit m(ment %n +iit(r !i la %n anumit "re' am#ele "reciate la

m(mentul %nc2eierii c(ntractel(r. Un c(ntract cu ("iuni (er$ cum"$r$t(rului &re"tul &e a &eci&easu"rae4ecut$rii c(ntractului la sca&en$' %n uncie &e reultatul fnanciar' "ier&ere sau c6!tig.Cum"$r$t(rul &e call %!i +a e4ercita &re"tul &(#6n&it &(ar &ac$ "reul s"(t este mai mare&ec6t"reul s"ecifcat %n c(ntractul cu ("iuni. Un c(ntract utures' ca !i (rice c(ntract cu ("iuni'"(atef +6n&ut la #urs$ &in n(u (ric6n& "6n$ la &ata sca&enei. Un c(ntract (r=ar& ca !i (ricec(ntractcu ("iuni tranaci(nat "e "iaa >TC' "(ate f c(m"ensat /(set* "rin crearea unui n(uc(ntract(r=ar&.


11/110

9$ncile sunt "artici"ani acti+i "e "iaa (r=ar&. De(arece c(ntractele (r=ar& reult$&inneg(cieri in&i+i&uale %ntre "$ri' ele "(t f a&a"tate %n a!a el %nc6t s$ %n&e"lineasc$ cerineles"ecifce ale fec$rui "artener. C2iar &ac$ c(ntractele (r=ar& "(t f %nc2eiate "ractic "entru(riceti" &e mar$' cele mai (l(site sunt c(ntractele (r=ar& ce au &re"t (#iect ( +alut$' +al(rim(#iliare' m$ruri !i titluri &e cre&it "e termen scurt. C(ntractele (r=ar& "e rata &(#6nii "etermen scurt !i me&iu "(art$ &enumirea &e (r=ar& rate agreements /FRAs*. Des"re

cum"$r$t(rulunui c(ntract (r=ar& se s"une c$ &eine ( "(iie lung$' iar &es"re +6n$t(r c$ &eine ("(iiescurt$. C(ntractele (r=ar& "e +alute &ein cea mai mare "arte &in t(talul "ieei (r=ar&.Sca&enele "entru aceste c(ntracte sunt &e ?@' @ !i 1@ &e ile' "recum !i (rice altetermene' %nuncie &e cerinele "$ril(r im"licate. Termenii c(ntractuali se reer$ la cursul &e sc2im#+iit(r'termen' suma &e #ani' &ata sca&enei /&ata la care c(ntractul e4"ir$* !i m(&alit$ile &e "lat$!i &eli+rare. ;n general' &ata la care c(ntractul este e4ecutat eecti+ este la &(u$ ile &istant$ &e&atasca&enei. ;n cele mai multe cauri' c(ntractele (r=ar& "e +alute sunt regulariate la sca&en$"rin"l$i cas2 &e c$tre fecare "arte. ;ntre instituiile fnanciare' "l$ile care reult$ &in c(ntractecuaceea!i i &e sca&en$ sunt regulariate "rintr5( singur$ ("eraiune &e "lat$ la +al(area net$a(#ligaiil(r &intre "$ri. Partici"aii "e "iaa (r=ar& (l(sesc aceste instrumente fnanciare "entru) 5 ("eraiuni &e 2e&ging, 5 ("eraiuni &e ar#itra7, 5 iniierea un(r "(iii "e "ia$ %n uncie &e antici"area tren&ului +iit(r al "ieei,

5 (#inerea un(r "r(fturi &e "e "(iia &e mar8et ma8er. Instituiile fnanciare' c(r"(raiile "recum !i tra&erii (l(sesc aceste instrumente "entrumanagementul riscuril(r reultate &e "e "iaa s"(t a ratei &(#6nii' +alutel(r' m$ruril(r !i+al(ril(r m(#iliare. ;n tim" ce ma7(ritatea instituiil(r fnanciare sunt acti+e "e "ieele+alutare !iale ratel(r &(#6nii' "uine &intre acestea sunt e4"use "e "ieele &e m$ruri sau +al(rim(#iliare.

1.?.1. e&ging' ar#itra7 !i "iaa c(ntractel(r (r=ar&

e&ging "e rata &(#6nii Instituiile fnanciare (l(sesc c(ntractele (r=ar& %n sc("ul "r(te7$rii acti+el(r !i"asi+el(r"e care le &ein' "recum !i "entru "r(te7area acti+el(r e4tra#ilaniere. Managementulacti+el(r !i"asi+el(r "(ate %nsemna (l(sirea c(ntractel(r (r=ar& "e acti+e fnanciare. Instituiafnanciar$

res"ecti+$ este' &e cele mai multe (ri' ( #anc$' clienii acesteia fin& at6t &e"un$t(ri' "racticcre&it(ri ai #$ncii' c6t !i #enefciarii &e %m"rumuturi' &e#it(rii #$nci. 9anca fnanea$&e#it(rii la( anumit$ rat$ a &(#6nii' mai mare' !i %i remunerea$ "e cre&it(ri la ( rat$ a &(#6nii maimic$.Pr(ftul #$ncii reult$ t(cmai &in aceast$ &ieren$. De aceea' #anca este interesat$ &emeninerea'

1@


12/110

la un anumit ni+el' a acestei &ierene sau a s"rea&5ului &intre rata &e "lasament /"l$tit$ &e&e#it(ri* !i rata &e fnanare /"e care ( "l$te!te cre&it(ril(r*. S"re e4em"lu' instituia fnanciar$ res"ecti+$ "(ate &eci&e s$ +6n&$ un c(ntract(r=ar& %na+ans "entru a menine la acela!i ni+el rata fnan$rii. Dac$ rata LI9>R cre!te' +al(area"(iiei&einute %n acest el +a cre!te !i ea' anul6n&' %n acest m(&' cre!terea &e "e "iaa s"(t. C(ntractele (r=ar& "(t f (l(site !i "entru "r(te7area in+estiiil(r &e "(rt((liu

%m"(tri+a3uctuaiil(r ratel(r &(#6nii /cur#ele &e ran&ament*. S"re e4em"lu' un "(rt((liu &e in+estiii#aat "e i"(teci "(ate f "r(te7at "rin +6narea &e c(ntracte (r=ar& "e titluri emise &eGNMA/GNMA 5 General Nati(nal M(rtage Ass(ciati(n5As(ciaia Nai(nal$ General$ &eI"(tecare SUA*. F(n&urile &e "ensii "(t ace acela!i lucru "rin +6narea &e c(ntracte (r=ar& &ac$ %n+iit(r+(r tre#ui s$ se ac2ite &e ( anumit$ (#ligaie fnanciar$ sau "(t cum"$ra c(ntracte (r=ar&&ac$urmea$ s$ %ncasee anumite sume &e #ani. De asemenea' "(t e4ista situaii %n care &ealer5ii&e "e"iaa c(ntractel(r s=a" au &ifcult$i %n %nc2eierea acest(ra. ;n acest ca' un c(ntract s=a""(ate f %nl(cuit cu succes cu un c(ntract (r=ar&. e&ging "e curs +alutar C(m"aniile im"licate %n c(merul internai(nal "(t (l(si c(ntractele la termen "e +alute"entru a5!i "r(te7a %ncas$rile !i "l$ile +iit(are &e +ariaiile ratel(r &e sc2im#. S"re e4em"lu'(c(m"anie american$ care este anga7at$ %n c(mer cu ( frm$ &in Germania /e4"(rt* !i carea!tea"t$s$ fe "l$tit$ %n EUR>' "(ate +in&e un c(ntract (r=ar& "e EUR> "entru a elimina riscul&e"recierii EUR> la m(mentul s(sirii #anil(r. De asemenea' c(ntractele (r=ar& "e +alute "(tf(l(site &e frmele care ("erea$ %n acti+itatea curent$ cu &ierite +alute.

Instituiile fnanciare (l(sesc c(ntractele (r=ar& "e +alute "entru a5!i "r(te7ae4"unerilereultate &in tranaci(narea &ieritel(r +alute. > #anc$ "(ate a+ea ( astel &e e4"unere&ac$ (er$clienil(r s$i ser+icii &e managementul riscului' astel c$ e4"unerea clientului &e+inee4"unerea#$ncii. i %n acest ca c(ntractele (r=ar& "(t f (l(site %n l(cul c(ntractel(r s=a" "e +alute.S"ree4em"lu' un &ealer (#ligat s$ ac$ ( serie &e "l$i %n EUR> "(ate cum"$ra c(ntracte (r=ar&"eEUR> "entru a5!i re&uce e4"unerea reultat$ &in +ariaiile EUR> a$ &e m(ne&a nai(nal$. ;n ca&rul "ieei #ancare r(m6ne!ti actuale e4ist$ un num$r re&us &e instrumentefnanciare

ac("eririi riscului &e curs +alutar. Un astel &e instrument %l c(nstituie ("eraiunile &e+6nare0cum"$rare &e +alut$ la termen "e care anumite #$nci %l (er$ "r("riil(r clieni. Preluareaintegral$a riscului %n aceste situaii este realiat$ &e instituia #ancar$' care la r6n&ul ei tre#uie s$g$seasc$"6rg2iile !i instrumentele a&ec+ate "entru ( #un$ gesti(nare a acestui ti" &e risc.

Ar#itra7 >"(rtunit$ile "entru un ar#itra7 $r$ risc sunt (arte rare "e "iaa c(ntractel(r (r=ar&. T(tu!i se "(ate %nt6m"la' "entru "eri(a&e scurte &e tim" s$ e4iste ( &ieren$ %ntre "reul

s"(t !i"reul (r=ar&. S"re e4em"lu' &aca EUR> este su"raa"reciat c(m"arati+ cu "reul reultat&in"aritatea ratel(r &(#6nii' un #r(8er american "(ate %m"rumuta &(lari "e care' a"(i' %i +in&e"e"iaa s"(t !i (#ine m$rci germane. Cu #anii astel (#inui &esc2i&e un &e"(it %n EUR> !i'

11


13/110

c(nc(mitent' +in&e EUR> la termen. Acest aran7ament' &estul &e c(m"licat &ealtel' asigur$( rat$&e renta#ilitate sigur$' la un anumit ni+el. Piaa c(ntractel(r (r=ar& C(ntractele (r=ar& nu sunt c(ntracte stan&ar&iate. F(rmat(rii &e "ia$' #$ncic(merciale'&e in+estiii' anumite c(m"anii &in &(meniul asigur$ril(r' acilitea$ %nc2eierea &e c(ntracte(r=ar& %ntre clienii l(r' "entru &ierite sume &e #ani' inclusi+ tranacii %n "artii mari'

"entru a+eni %n %nt6m"inarea ne+(il(r un(r anumite frme. De asemenea' "e aceast$ "ia$ acti+ea$!i#r(8eri care' %n sc2im#ul un(r c(misi(ane' %!i (er$ ser+iciile "entru g$sirea uneic(ntra"arti&e"entru clienii acest(ra'acilit6n& astel c(ntactul %ntre cei &(i "arteneri ce +(r %nc2eiac(ntractul(r=ar&. Clienii' utiliat(rii fnali' inclusi+ #$nci' c(r"(raii' mari instituii fnanciare' (l(sescaceste c(ntracte "entru ("eraiuni &e 2e&ging !i &e s"eculaie. >&at$ %nc2eiate' c(ntractele (r=ar& nu sunt' %n general' tranaci(nate "e ( "ia$secun&ar$&at fin& a"tul c$ nu sunt stan&ar&iate' e4ist$ riscul &e c(ntra"arti&$' iar transera#ilitateal(r estelimitat$. Trans"arena "reuril(r (r=ar& este asigurat$ &e starea "ieei &(#6nii !i cea acursuril(r&e sc2im#' "recum !i &e relaia %ntre ratele &(#6nii la &e"(ite %n +alutele res"ecti+e.F(rmat(rii&e "ia$ af!ea$ "reuri la +6nare !i la cum"$rare' iar #r(8erii acilitea$ c(ntactul %ntrecum"$r$t(ri !i +6n$t(ri' care "(t f at6t &ealeri c6t !i utiliat(ri fnali. 9r(8erii &istri#uiein(rmaia "rin tele(n sau "rin mi7l(ace electr(nice &e c(municare.

1.?.:. Calculul "reului c(ntractel(r (r=ar&

;n general' +al(area unui c(ntract (r=ar& /"ri+it$ &in "unctul &e +e&ere alcum"$r$t(rului'&eci este +(r#a &e ( "(iie lung$*' este egal$ cu &ierena &intre "reul s"(t !i "reuls"ecifcat %n

c(ntractul (r=ar&. Ratele &e sc2im# (r=ar& /!i s"(t* sunt c(tate %n num$rul &e unit$im(netarestr$ine care re+in la ( unitate m(netar$ nai(nal$. Ratele &e sc2im# (r=ar& &e"in& &e "aritatea ratel(r &(#6nii la &e"(itele %n cel(r&(u$m(ne&e. C(n(rm acestei leg$turi' rata &e sc2im# (r=ar& este aceea care &etermin$ unin+estit(raut(2t(n s$ fe in&ierent a$ &e in+estirea unei sume &e #ani %n m(ne&a nai(nal$ !icum"$rareas"(t a unei anumite cantit$i &e m(ne&e str$ine care a"(i s$ fe trans(rmate %ntr5un &e"(itlatermen' "entru ca suma &e #ani reultat$ s$ fe a"(i trans(rmat$' la termen' %n m(ne&$nai(nal$.

Paritatea ratel(r &(#6nii "(ate f e4"rimat$ astel) FOSQ1r/F*0Q1r/D*' un&e) F re"reint$ rata (r=ar&, S' rata s"(t, r/D*' rata &(#6nii interne, r/F* rata&(#6niie4terne. E4em"lu) Rata &(#6nii "entru un &e"(it %n &(lari la 1@ &e ile este &e B' "entruEUR> este &e 1@' iar rata &e sc2im# s"(t este &e 1'@ EUR>0USD. Un in+estit(r care("erea$cu &(lari' %i "(ate "lasa cu B sau %i "(ate +in&e c(ntra EUR> la ( rat$ s"(t &e 1'@ !i"(ate'a"(i' &e"une suma &e EUR> astel (#inut$ %ntr5un &e"(it la termen' cu ( rat$ a &(#6nii &e1@.

1:


14/110


15/110

La sca&ena &e"(itului %n EUR>' suma reultat$ "(ate f rec(n+ertit$ %n &(lari la ( rat$(r=ar&&e 1'1: EUR>0USD' (erin& in+estit(rului ( rat$ &e renta#ilitate &e B' aceea!i cuin+estirea&irect$ a &(laril(r %ntr5un &e"(it. ;n aceast$ situaie' rata (r=ar& este mai mare &ec6t ratas"(t"entru a c(m"ensa &ierena &intre ratele &(#6nii "e "iaa &(larului !i cea a m(ne&eieur("ene.

Dierena &intre rata intern$ !i cea e4tern$ a &(#6nii "(art$ &enumirea &e c(st ( carr. Determinarea "reului (r=ar& "entru un c(ntract (r=ar& "e +alute La 1J ianuarie :@@B &einem urm$t(arele &ate) 5 Rata &e sc2im# EUR>0USD O 1'1?BH 5 Rata &(#6nii "entru USD /1 an* O @'@H@@@ 5 Rata &(#6nii "entru EUR> /1 an* O @.@?H1B@ F(l(sin& (rmula &e mai sus' rata (r=ar& EUR>0USD +a f 1 @'@?H1B@ V F O 1'1?BH W XY O 1'11 1 @'@H@@@ Z[ Pe "iaa +alutar$' &ierena &intre rata s"(t !i rata (r=ar& se nume!te "rim$ &ac$aceastaeste "(iti+$ !i &isc(unt &ac$ aceast$ este negati+$. ;n acest e4em"lu' "rima este %n +al(are

&e@'@:BH. P(iiile &einute "e "iaa (r=ar& "(t f anulate "rin iniierea &e "(iii "e "iaa s"(t !i"rin &esc2i&erea &e "(iii &e sens c(ntrar "e "iaa (r=ar&. E4"unerea fnanciar$ a uneiinstituiireultat$ &in &einerea unui c(ntract (r=ar& "e +alute !i "(ate f %m"$rit$ %n &(u$c(m"(nente) unc(ntract s"(t "e +aluta res"ecti+$ !i &ierena &intre ratele &(#6nii "entru cele &(u$ +alute. S"re e4em"lu) S$ "resu"unem c$ ( instituie fnanciar #ancar$ a %nc2eiat un c(ntract (r=ar& cusca&en$la ? luni' "rin care +a %ncasa EUR !i +a "l$ti &(lari SUA. Pentru minimiarea e4"uneril(rgenerate

at6t &e rata &e sc2im# EUR0USD' c6t !i ca urmare a 3uctuaiil(r &ierite ale &(#6nil(r cel(r&(u$+alute ' instituia "(ate recurge la) 5 un c(ntract (r=ar& &e sens c(ntrar/situaie i&eal$ &in "unct &e +e&ere al ac("eririiriscuril(r* %nc2eiat cu ( alt$ instituie fnanciar #ancar$' fe 5 %m"rumut$ EUR "e termen &e trei luni "e care %i +a trans(rma %n USD !i %i +a in+esti %ntr5un &e"(it &e maturitate. La sca&ena c(ntractului (r=ar&' instituia "(ate (l(si&e"(itul %nUSD "entru "lata aerent$ ("eraiunii (r=ar& ' iar (n&urile %n EUR reultate &i acestea +(r"uteaf utiliate "entru "lata %m"rumutului %n EUR. Se c(nsi&er$ un c(ntract (r=ar& cu sca&ena la trei luni care "entru in+estit(r %nseamn$"rimirea &e lire sterline !i eectuarea "l$ii %n &(lari /a&ic$ "este trei luni in+estit(rul "rime!telire!i "l$te!te &(lari*. Aceast$ "(iie este %n a"t ( c(m#inaie %ntre un &e"(it "e trei luni %n&(lari !iluarea unui %m"rumut "e trei luni %n lire sterline. P(iia &e "e "iaa (r=ar& meninec(nstant'im"licit' s"rea&5ul %ntre rata &e"(itului !i cea a %m"rumutului !i e4"une in+estit(rul la3uctuaiilecursului &e sc2im# G9P0USD. Pentru a elimina e4"unerile &ate &e 3uctuaia cursului &e sc2im# !i &e cea a ratei&(#6nii'in+estit(rul "(ate s$ intre %ntr5un c(ntract (r=ar& &e "e ( "(iie &e sens c(ntrar celei &e7a

1?


16/110

&einute' sau s$ +6n&$ lire sterline. Prin iniierea unui c(ntract (r=ar& "e trei luni "rin careli+rea$ lire !i "rime!te &(lari' in+estit(rul ar "utea s$ %!i elimine e4"unerea +alutar$.Alternati+'acesta "(ate %m"rumuta lire "e trei luni' cu sc("ul &e a le +in&e "e &(lari !i &e a in+esti&(larii %ntr5un &e"(it "e trei luni. La sca&ena c(ntractului (r=ar& G9P0USD' in+estit(rul "(ate (l(si&e"(itul %n &(lari "entru a eectua "lata' iar lirele sterline "entru a ram#ursa %m"rumutul.

1.?.?. Analia riscuril(r as(ciate c(ntractel(r (r=ar&

At6t clienii c6t !i interme&iarii ce aci(nea$ "e "iaa c(ntractel(r (r=ar& tre#uie s$ac$a$ un(r riscuri &ierite. Met(&ele &e management al riscului' (l(site %n general utili6n&c(ntractele (r=ar& !i utures' se "(t a"lica tutur(r cel(rlalte &eri+ati+e.

Riscul &e c(ntra"arti&$ Riscul &e c(ntra"arti&$ a"are ca urmare a a"tului c$ una &intre "$ri nu %!i "(at$ &uce

la %n&e"linire (#ligaiile fnanciare asumate. -al(area unui c(ntract (r=ar& este' %n general'er( lasemnarea acestuia' &ar +aria$ "e m$sur$ ce "reul s"(t "entru acti+ul &e #a$ alc(ntractului sem(&ifc$. Dac$ instituia fnanciar$ &eine un c(ntract cu ( +al(are &e "ia$ "(iti+$ iar"arteneruleste %n inca"acitate &e "lat$ "entru acel c(ntract' atunci instituia res"ecti+$ +a "ier&eaceast$+al(are. Pentru a c(ntra#alansa aceste risc' clienii cu un anumit risc sunt (#ligai s$ &e"un$garanii su"limentare ;n sc("ul asigur$rii %n&e"linirii (#ligaiil(r c(ntractuale. Dat(rit$ riscului&ec(ntra"arti&$' relati+ ri&icat' !i a#senei stan&ar&i$rii' un c(ntract (r=ar& nu "(ate f

transmisc$tre un ter $r$ ac(r&ul "reala#il al "$ril(r &e7a im"licate. Ca "arte a managementului riscului' fecare instituie fnanciar$ %n "arte' sta#ile!te linii&ecre&it "entru fecare "arte im"licat$ %n c(ntractul (r=ar&. Pentru c(ntractele s"(t !i (r=ar&"e+alute' aceste linii &e cre&it sunt e4"rimate %n termeni n(i(nali. Linia &e cre&it inclu&e limitat(tal$ &e cre&it "entru clientul res"ecti+' limitele regulari$ril(r ilnice "recum !i sca&enele.Unele instituii fnanciare mai s(fsticate (l(sesc un ec2i+alent al acest(r sume e4"rimate %nriscul&e cre&it ma4im "entru tranaciile %n +alut$. P(rnin& &e la riscul ratei &(#6nii' instituiilefnanciare (l(sesc' &e (#icei' "entru e4"rimarea e4"uneril(r n(i(nale' un ec2i+alent alcre&itului.Pentru clienii cu risc mai ri&icat' #anca res"ecti+$ "(ate &eci&e s$ cear$ un ga7 !i c2iar unsu"liment la acesta &ac$ e4"unerea &e+ine &in ce %n ce mai mare.

Riscul &e "ia$ Riscul aerent c(ntractel(r (r=ar& tre#uie e+aluat "rin eectul riscului &e "ia$ asu"ra %ntregului "(rt((liu. Instituiile care las$ ne"r(te7ate anumite "(iii "(t f mai e4"use lariscul &e"ia$ &ec6t cele care au a"elat la ( strategie &e 2e&ging. 9$ncile "(t &eci&e ca anumite "$ri&in

1


17/110


18/110

"(rt((liile clienil(r s$ r$m6n$ ne"r(te7ate "entru a #enefcia &e 3uctuaiile e+entuala+(ra#ileale "ieei' asum6n&u5!i ' %ns$' %n acela!i tim"' riscul un(r "ier&eri c(nsi&era#ile.

Riscul &e #a$ Dierena &intre "reul sau renta#ilitatea (r=ar& !i renta#ilitatea sau "reul s"(t al unuiacti+ &e #a$ al unui instrument fnanciar' cum ar f c(ntractul utures sau c(m"(nentaim"licit$

(r=ar& &intr5un c(ntract cu ("iuni' "(art$ &enumirea &e #asis. Aceast$ n(iune mai "(ate fe4"rimat$ !i ca &ierena &intre c(stul !i #enefciul reultat &in &einerea acti+ului su"(rt %nca&rulunei strategii &e 2e&ging "6n$ la &ata regulari$rii unui c(ntract (r=ar& sau utures. Pel6ng$aceast$ inter"retare mai tre#uie meni(nat a"tul c$ #asis5ul re"reint$ relaia &intre "reurisaurate /&e sc2im# sau ale &(#6nii* &e "e &(u$ sau mai multe "iee in3uenate una &ecealalt$' &ar nui&entice.

9asis Preul (r=ar& minus "reul s"(t

@

Dataregulari$rii

Tim"

Riscul &e #a$ re"reint$ "ier&erea "(tenial$ reultat$ &in +ariaiile "reului sau &in&ierenele &e renta#ilitate ale instrumentel(r tranaci(nate "e &(u$ "iee &ierite. C2iar&ac$ unasemenea risc tin&e s$ fe mai mic &ec6t cel reultat &in mi!c$rile a#s(lute ale "remiil(r %nanumite m(mente "(ate re"reenta ( surs$ c(nsi&era#il$ &e "ier&eri. In+estit(rii ela#(rea$strategii &e 2e&ging "entru "r(te7area acti+it$ii l(r &e #a$' &ar nu se "(t "r(te7a %m"(tri+a+ariaiil(r &e #a$. De asemenea' (rice client "(ate f e4"us unui risc reultat &in &einerea &e "(iii &ecum"$rare !i +6nare "e instrumente cu aceea!i &urat$ &ar sca&ene &ierite. Practic' este+(r#a &eran&amentul "e care %l (er$ aceste instrumente' riscul c(nst6n& %n "ier&erea un(r("(rtunit$i.

C2iar &ac$ este "(si#il ca "rin strategia &e 2e&ging s$ fe eliminat riscul unei &e"las$ri"aralele acur#ei ran&amentel(r' in+estit(rii sunt t(tu!i su"u!i riscului ca +ariaiile &e "re "e cele &(u$"iees$ nu fe egale. Pe "iaa +alutar$ riscul &e #a$ reult$ &in &ierena %ntre ratele &(#6nii la&e"(itele %n cele &(u$ +alute.

1B


19/110


20/110


21/110

#r(8eri !i &ealeri %n &(meniu. Aceste stan&ar&e inclu& &efniii' reguli "ri+in& realiarea"l$il(r'"recum !i m(&uri &e s(lui(nare a &i+ersel(r "r(#leme care "(t a"$rea.

Caracteristici Rata &(#6nii FRA sunt c(ntracte e4clusi+ "e rata &(#6nii !i nu e4ist$ nici un el &e alt$(#ligaie %ntre "$ri &e a lua sau a &a cu %m"rumut suma "entru care se %nc2eie c(ntractul. Regulariare cas2 FRA sunt \c(ntracte "e &ieren$\. Suma &e regulariat este ( "lat$

cas2#aat$ "e &ierena &intre rata FRA !i rata LI9>R c(res"un$t(are. Plata se ace la %nce"utul"eri(a&ei &e %nce"ere a c(ntractului FRA !i se actualiea$ cu rata LI9>R. Rata LI9>R FRA sunt regulariate (l(sin& ca rat$ &e reerin$ rata LI9>R' ilnic' a9ritis2 9an8ers] Ass(ciati(n.P$rile c(ntractante "(t a"ela !i la ( alt$ rat$ &e reerin$' &aracestecauri sunt rar %nt6lnite %n "ractic$. Piaa >TC FRA sunt c(ntracte #ilaterale "ri+ate. Ele au ( uncie similar$ cu c(ntracteleutures "e rata &(#6nii' &ar sunt c(tate &ierit !i nu "resu"un mar7e !i regulari$ri ilnice.Pentru"$rile im"licate e4ist$ %ns$ riscul &e c(ntra"arti&$. Nu e4ist$ ("iuni alternati+e FRA sunt c(ntracte "rin care la %ncetarea acest(ra +6n$t(rul sau cum"$r$t(rul au &eeectuat ( "lat$. Nu e4ist$ nici ( alt$ "(si#ilitate &e stingere a (#ligaiil(r %ntre "$ri.

Structura FRA Un c(ntract FRA "(ate f c(tat "entru (rice m(ment &in +iit(r. Un c(ntract ?4H FRA %nseamn$ c$ acesta are ( &urat$ &e trei luni' care %nce"e %n luna a treia !i se s6r!e!te %n lunaa!asea' c(nsi&er6n& ca m(ment &e reerin$ m(mentul actual /ta#elul nr. 1.1*. Un c(ntract FRA +a cu"rin&e %nt(t&eauna urm$t(arele elemente) 5 NPA /n(ti(nal "rinci"al am(unt*' res"ecti+ +al(area n(minal$, 5 Peri(a&a, 5 Rata &(#6nii "entru care se %nc2eie c(ntractul, 5 Rata &e reerin$' s"re e4em"lu LI9>R. Pentru t(ate +alutele se c(nsi&er$ un an fnanciar &e ?H@ &e ile /num$rul &e ilelucr$t(arela #urs$' "ractic*' cu e4ce"ia lirei sterline care ia %n c(nsi&erare anul fnanciar &e ?HB &e ile.

Ta#elul nr. 1.15 C(tarea unui FRA

@ 1 : ? B H J 1@ 11 1:

?^H

:^B

H^1:

1J


22/110


23/110

1^?

H^

B^

Datele &e reerin$ %ntr5un c(ntract FRA sunt) Data tranaciei5Data la care "$rile c(n+in asu"ra %nc2eierii c(ntractului,

Data fsing5Data la care rata LI9>R este f4at$ !i "u#licat$, Data regulari$riiData la care are l(c "lata &e c$tre una &intre "$ri' la %nce"utul "eri(a&ei "entru care se calculea$ rata LI9>R.

Cum"$r$t(rul &e FRA cum"$r$ "ractic ( 26rtie &e +al(are cu &(#6n&$ +aria#il$ /rataLI9>R' care 3uctuea$ !i care +a f f4at$ la un m(ment +iit(r* !i este &e ac(r& s$ "l$teasc$ (&(#6n&$ f4$' res"ecti+ cea sta#ilit$ "rin c(ntractul FRA. Deci cum"$r$t(rul &e FRA +a %nregistraun "r(ft &ac$ rata LI9>R este mai mare &ec6t rata &(#6nii sta#ilit$ %n c(ntract. -6n$t(rul+aa+ea "r(ft &ac$ rata LI9>R este mai mic$ &ec6t rata &(#6nii FRA.

A"licaie) C(m"ania Al"2a cum"$r$ &e la 9eta un c(ntract FRA ?4H' "entru 1@.@@@.@@@USD la B.

Peste trei luni Primul scenariu Ratele &(#6nii cresc. Rata LI9>R la ? luni este f4at$ la H'B@. 9eta +a tre#ui s$c(m"ensee "e Al"2a "entru &ierena &e 1'B "e trei luni "entru suma &e 1@.@@@.@@@ USD. Al &(ilea scenariu Ratele &(#6nii sca&. Rata LI9>R la trei luni este f4at$ la '1:B. Al"2a +a tre#ui s$c(m"ensee "e 9eta "entru &ierena &e @'JB "e trei luni "entru suma &e 1@.@@@.@@@USD. Ce sum$ +a f "l$tit$ K

Plata se ace la %nce"utul "eri(a&ei "entru care s5a semnat c(ntractul FRA' &inurm$t(arelec(nsi&erente) < -al(area "l$ii nu se +a sc2im#a, < Riscul &e c(ntra"arti&$ este eliminat, < Nu tre#uie eectuat$ nici un el &e "lat$ reerit(r la NPA. LI9>R este rata &(#6nii &e "e "iaa m(netar$' iar &(#6n&a calculat$ c(n(rm acesteiase"l$te!te la s6r!itul "eri(a&ei "entru care s5a a"licat. Rata FRA tre#uie s$ (l(seasc$ acela!i"rinci"iu "entru a f +(r#a &e "l$i c(m"ara#ile. Prin urmare' &ac$ "lata reultat$ &in c(ntractul FRA tre#uie eectuat$ la %nce"utul"eri(a&ei "entru care s5a f4at LI9>R' atunci tre#uie &eterminat$ +al(area real$ a acesteia.-al(area "l$ii +a f actualiat$ (l(sin& rata LI9>R.

E4em"lu &e calcul Dac$ rata LI9>R este mai mare &ec6t rata FRA' atunci +al(area "l$ii +a f)

1


24/110


25/110

NPA WLI9>R _ FRA Peri(a&a lung$ _ Peri(a&a scurt$ W 1@@?H@

H'B@ _ B'@@ 1: _ 1 O ?J1H'HH USDW 1@@?H@ Aceasta +al(are a (st calculat$ (l(sin& rata LI9>R la trei luni !i este +ala#il$ la

s6r!itulacestei "eri(a&e. Pentru a a3a +al(area actualiat$' +al(area "reent$' se (l(se!te rataLI9>R %nelul urm$t(r)

1@ @@@ @@@ W

-P O ?J1H'HH?J1H'HH OO ?J?@?'J USD 1 V LI9>R Peri(a&a scurt$ V1 +X Y 1 X @'@HB WY ?H@?H@ Z[ 1@@Z[

;n general' aceste &(u$ (rmule "(t f c(m#inate "rintr5un singur calculastel)

Suma &e regulariat O

NPA W /LI9>R _ FRA*W /Peri(a&a lung$ _ Peri(a&a scurt$* /?H@ W1@@* /LI9>R W Peri(a&a scurt$ *Grafc' &in "unctul &e +e&ere al cum"$r$t(rului' &iagrama "r(ft5"ier&ere se e4"rim$

astel)Cum"$r$t(rul c6!tig$

Rata LI9>R

Cum"$r$t(rul "ier&e

Rata FRA

Pentru +6n$t(r grafcul anteri(r +a f in+ersat %n (glin&$. Un c(ntract FRA +a "utea f (l(sit &e c$tre cum"$r$t(rul s$u "entru) < a s"ecula !i a c6!tiga &in &ierena &intre rata LI9>R' mai mare' !i rata FRA' maimic$, < a se "r(te7a %m"(tri+a cre!teril(r ratei LI9>R la %m"rumuturile #aate "e aceasta.Un c(ntract FRA +a "utea f (l(sit &e c$tre +6n$t(rul s$u "entru)

1


26/110

< a s"ecula !i a c6!tiga &in &ierena &intre rata LI9>R' mai mic$ !i rata FRA' maimare.< a se "r(te7a %m"(tri+a sc$&erii ratei LI9>R la in+estiiile remunerate %n uncie &eaceast$ rat$.

Tranaci(nare

9$ncile !i alte instituii fnanciare tranaci(nea$ c(ntracte FRA "entru clienii l(r.F(rmat(rii &e "ia$ (#in c6!tiguri &in interme&ierea c(ntractel(r FRA &in &ierena #i&0as8. Tranaci(narea "(ate lua' &e asemenea' (rma unui ar#itra7 %ntre FRA !i c(ntracte utures "erata&(#6nii sau c(ntracte s=a" "e rata &(#6nii "e termen scurt. C(taii C(ntractele FRA sunt c(tate (l(sin& ecimalele' c2iar &ac$ "e "iaa m(netar$ cele maimulte instrumente sunt c(tate (l(sin& met(&a raci(nar$. E4em"lu) FRA "e lira sterlin$ ?4HH'JJ 5 H'@ H4H'?? 5 H'?H 4 1:H'@? 5 H'@

Piaa c(ntractel(r FRA Piaa "rimar$ a c(ntractel(r FRA este &(minat$ &e c$tre #$ncile c(merciale' at6t &e "e"(iia &e mar8et ma8er /(rmat(r &e "ia$* c6t !i ca utiliat(ri fnali. C(r"(raiile /care nu auca(#iect &e acti+itate interme&ierea fnanciar$* au &e+enit clieni im"(rtani "e aceast$ "ia$(l(sin&c(ntractele FRA "entru strategii &e 2e&ging. Cele mai multe c(ntracte sunt iniiate "e "ieele&inL(n&ra !i Ne= `(r8' %n c(n&iiile %n care !i centrele fnanciare eur("ene &ein c(tesemnifcati+e&in t(talul ca"itali$rii #ursiere "entru c(ntracte FRA. Trans"arena "ieei este ri&icat$' iar c(taii "entru c(ntracte FRA &en(minate %na"r(a"et(ate +alutele "(t f (#inute &in surse ca Telerate sau 9l((m#erg. Princi"alii #r(8eri care("erea$"e aceast$ "ia$ !i "rin interme&iul c$r(ra se tranaci(nea$ un num$r mare &e c(ntractesunt) TulletT(8( F(reign E4c2ange' GAr+in Gu 9utler' G(&sell' AstlePearce' Fult(n Pre#(n. Piaa secun&ar$ "entru FRA este (arte acti+$ !i este caracteriat$ &e lic2i&itate !itrans"aren$.

:@


27/110

1.. C(ntractele utures

1..1. Defniia !i "articularit$ile c(ntractului utures

Ist(ria m(&ern$ a tranaciil(r utures a %nce"ut &in anul 1@@. In 1' &at(rit$

e4tin&eriic(nsi&era#ile a c(merului cu cereale' s5a c(nstituit ( "ia$ centraliat$ 5 C2icag( 9(ar& ( Tra&e/C9>T* un&e' %n "rimii ani' se %nc2eiau &(ar c(ntracte (r=ar&. T(tu!i' c(ntractele (r=ar&a+eau ( serie &e nea7unsuri. Ele nu erau stan&ar&iate &in "unct &e +e&ere al calit$ii sau al&ateili+r$rii !i &e multe (ri se %nt6m"la ca unii &intre "artici"anii la tranacii s$ nu5!i %n&e"lineasc$anga7amentele asumate anteri(r. Dre"t urmare' %n 1HB' C2icag( 9(ar& ( Tra&e a $cut un"asma7(r %n (fcialiarea c(merului cu cereale "rin instituirea un(r ac(r&uri &e +(in$stan&ar&iate'numite c(ntracte utures. C(ntractele utures' s"re &e(se#ire &e c(ntractele (r=ar&' sunt

stan&ar&iate &in "unct &e +e&ere al calit$ii' cantit$ii' &atei !i l(cului &e li+rare a m$rfisu"usetranaci(n$rii. Un mecanism &e garantare a (st "us la "unct c2iar %n acela!i an' "entru a eliminasituaiile %n care +6n$t(rii !i cum"$r$t(rii nu5!i res"ectau (#ligaiile c(ntractuale. Acest mecanism"resu"unea ca ("erat(rii &e "e "ia$ s$ &e"un$ anumite sume sau alte +al(ri care s$ (eregaraniic$ "re+e&erile c(ntractuale +(r f %n&e"linite. Dat(rit$ acest(r trans(rm$ri un&amentale' au(st"use %n "ractic$ acele "rinci"ii ale tranaciil(r utures care se a"lic$ !i %n "reent. E+(luia "r(&usel(r #ursiere a (st &eterminat$ &e necesit$ile agenil(r ec(n(mici.Pr(&usele #ursiere m(&erne sunt instrumentele &eri+ate) su"(rtul l(r %l re"reint$ un alt acti+

#ursier' e4istena acest(ra &e"in6n& un&amental &e acest acti+. C(ntractele utures intr$ %n aceast$ categ(rie) c(taia utures &e"in&e &e c(taia s"(t're"reent6n&' %n a"t' ( "re+ii(nare la un anumit termen a "reului unei anumite m$rf.Aceast$"re+ii(nare este reultatul mai mult(r act(ri care aci(nea$ c(nc(mitent' la un m(ment&at)c(n&iiile cererii !i (ertei "entru mara "entru care se %nc2eie c(ntractul utures' act(riiec(n(mici la ni+el micr( !i macr(ec(n(mic' a!te"t$rile agenil(r ec(n(mici /rai(nale'(#iecti+esau su#iecti+e*. Fun&amentarea "ieei instrumentel(r &eri+ate are la #a$' &e regul$' riscul' care"r(+ine &in&einerea unui acti+ %n "iaa s"(t. Cea mai sim"l$ &efniie a riscului' acce"tat$ %n me&iileec(n(mice' este e4"unerea la incertitu&ine. Delimitarea cel(r &(u$ c(m"(nente ale riscului'res"ecti+' incertitu&inea !i e4"unerea la incertitu&ine' ace "(si#il$ &emararea acti+it$ii &egesti(nare a riscului. ;n general' fecare (rganiaie !i fecare "ers(an$ "reint$ ( atitu&ine &ierit$ a$ &eriscurile "(teniale. Acestea atitu&ini se tra&uc %n in&ierena a$ &e risc !i a+ersiunea a$&e risc.Cele &(u$ ni+eluri au un gra& mare &e su#iecti+itate' &ar i&entifcarea l(r re"reint$ "rimul"as %n+e&erea re&ucerii0m$ririi gra&ului &e incertitu&ine "r(+(cat &e un risc.

:1


28/110

Astel' managementul riscului re"reint$ m(&alitatea &e &efnire a ni+elului &e risc &(rit&e(rganiaie' i&entifc$ ni+elul &e risc e4istent !i (l(se!te instrumentele &eri+ate (ri alteinstrumente fnanciare "entru a a7usta ni+elu 1 &e risc e4istent c$tre cel &(rit. ;n acest sens'"e"iaa utures' un ni+el ri&icat &e risc %!i asum$ s"eculat(rii' iar unul sc$ut 2e&gerii. C(ntractul utures re"reint$ ( %nelegere %ntre "$ri 5 un cum"$r$t(r !i un +6n$t(r 5 &ea

cum"$ra sau +in&e un acti+ (arecare /mar$' +alut$' titlu &e +al(are* la ( &at$ +iit(are. Clauele c(ntractului utures sunt stan&ar&iate) calitate' cantitate' sca&en$. Deasemenea'fecare #urs$ sta#ile!te "entru fecare ti" &e c(ntract' limitele &e +ariaie a "reului %n ca&rulunei!e&ine &e tranaci(nare' "asul &e +ariaie' lunile &e sca&en$' ultima i &e tranaci(nare !i"reul&e regulariare. Aceste caracteristici sunt cu"rinse %n S"ecifcaia c(ntractului utures. >#ligaiile aerente c(ntractel(r utures "(t f e4ecutate %n natur$' "rin li+rarea fic$ aacti+ului &e #a$' cas2 /"rin "lata &ierenel(r &e "re la sca&en$* sau "(t f lic2i&ate %n#urs$ "rin("eraiunea &e (seting /"rin aceasta ("erat(rul &esc2i&e ( n(u$ "(iie &e sens c(ntrarcelei&esc2ise iniial' "e acela!i acti+*. Regulariarea ilnic$ a c(ntractel(r se ace &e c$tre casa &e clearing' astel %nc6t "entrufecare "artici"ant se sta#ile!te antici"at c6!tigul sau "ier&erea reultate &in +ariaia "reuluisu"(rt. Dat fin& a"tul c$ aceste sume sunt' %n a"t' egale se "(ate s"une c$ "iaa uturesunci(nea$ &u"$ regula 7(cului cu sum$ nul$. ;n uncie &e acti+ul &e #a$' c(ntractele utures "(t f %m"$rite %n &(u$ mari categ(rii)c(ntracte utures "e m$ruri !i c(ntracte utures fnanciare' acestea &in urm$ a+6n& &re"tacti+su"(rt un acti+ fnanciar /cursul unei +alute a$ &e ( alt$ +alut$' un in&ice #ursier' rata&(#6nii*.Dintre acestea' c(ntractele utures fnanciare au cun(scut ( larg$ r$s"6n&ire &in cauae4istenei

unui me&iu ec(n(mic mai "uin sta#il' caracteriat &e rec+ente +ariaii ale ratel(r&(#6nil(r' &ecre!teri "r(nunate ale +(lumului &at(riei "u#lice !i &e ( mai mare inter&e"en&en$fnanciar$ astatel(r lumii. C(ntractele utures "e +alute au (st intr(&use %n 1J: !i au "rece&at c(ntractele latermen"e rata &(#6nii. ;n anii ce au urmat im"(rtana l(r a crescut' cele mai tranaci(nate fin&celecare au &re"t acti+ su"(rt) lira sterlin$' en5ul 7a"(ne' rancul el+eian' &(larul SUA !i eur(.Im"(rtana acest(r c(ntracte reult$ &in sc("ul %n care sunt (l(site) s(ciet$ile c(mercialecuacti+itate curent$ &e im"(rt5e4"(rt se (l(sesc &e aceste instrumente c(ntractuale "entru a

se"r(te7a %m"(tri+a +ariaiil(r nea+(ra#ile &e curs +alutar. S"eculat(rii &in "ieele (re4 &armaiales (n&urile &e 2e&ging au cun(scutr ( &e+(tare antastic$ %n ultimii ani. i c(ntractele utures "e in&ici #ursieri au a+ut un succes &e(se#it %n ultimii ani "e"ieelefnanciare internai(nale. In&icii #ursieri sunt calculai "e #aa c(taiil(r ilnice ale aciunil(r %nscrise la c(ta unei #urse &e +al(ri. Un in+estit(r (arecare' ce aci(nea$ "e aceast$ "ia$'nu +a&eine ( singur$ aciune ci un "(rt((liu &i+ersifcat' care s$ %i "ermit$ &is"ersarea riscului. C(ntractul utures "e un in&ice #ursier +a &a "(si#ilitatea &ein$t(rului &e aciuni s$ se"r(te7ee %m"(tri+a sc$&erii ca"itali$rii #ursiere a "(rt((liului. Pentru ca aceast$ "r(tecies$ fe

efcient$ tre#uie ca structura in&icelui s$ fe c6t mai a"r("iat$ &e cea a "(rt((liului/"(n&erea

::


29/110

aciunil(r %n "(rt((liu s$ fe similar$ celei &in structura in&icelui*. Tre#uie $cut$ ( (#ser+aieim"(rtant$ %n leg$tur$ cu aceste c(ntracte) la sca&en$' regulariarea se ace numai bcas2\.Fiecare#urs$ a sta#ilit ( sum$ %n m(ne&a nai(nal$ care s$ re"reinte +al(are unui "unct5in&ice !i %nuncie &e acestea se sta#ile!te +al(area c(ntractului. > atenie &e(se#it$ tre#uie %n&re"tat$ !i s"re c(ntractele utures "e rata &(#6nii.Acesteare"reint$ un anga7ament &e a "rimi0ce&a la ( &at$ +iit(are' sta#ilit$ %n m(mentul ac(r&ului'

unacti+ fnanciar' cu ( rat$ a &(#6nii acce"tat$ &e am#ii "arteneri' sta#ilit$ la &ata semn$riic(ntractului. C(ntractul utures "e rata &(#6nii este c(nsi&erat un instrument &e(se#it &eefcient"entru ("eraiunile &e 2e&ging sau s"eculati+e !i este larg (l(sit &e c$tre instituiilefnanciare ce"artici"$ ca &ealeri la "iaa ac(r&uril(r s=a" "e rata &(#6nii sau la "ieele >TC aleinstrumentel(r&eri+ate "e rata &(#6nii. Partici"anii la "iaa utures urm$resc' "rin tranaciile "e care le %nc2eie' fe un c6!tig'(#inut "rin s"ecularea a+(ra#il$ a +ariaiil(r &e "re' fe ac("erirea un(r riscuri' reultate&inacti+itatea curent$ /c(mercial$' &e "r(&ucie' res"ecti+ riscuri generate &e (#iectul &eacti+itate alfrmei %n cau$*. -(latilitatea c(taiei #ursiere a acti+ului su"(rt %!i are (riginea %n act(ri &i+er!i' &eim"(rtan$ &ierit$ "entru fecare acti+ !i re"reint$' %n a"t' m(ti+ul "entru care e4ist$c(ntracteleutures /&e a "ermite realiarea unei "r(tecii efciente %m"(tri+a 3uctuaiil(r ne"re+$ute ale"reului*. Ace!ti act(ri "ri+esc &e("(tri+$ c(n&iii micr( !i macr(ec(n(mice' sunt reultatul&irectal (rel(r ec(n(mice' astel %nc6t interaciunea acest(ra se reg$se!te %n cursul +iit(r&eterminat "e"iaa utures. Pentru categ(riile &e c(ntracte utures enumerate anteri(r este interesant &eurm$rit

elul %n care act(rii s"ecifci in3uenea$ "reul +iit(r al fec$ruia. Prin acti+e fnanciare "(si#il &e li+rat se %neleg) a* %m"rumuturi "e termen scurt %neur(&(lari, #* #(nuri &e teaur ale Statel(r Unite, c* (#ligaiuni &e stat emise &e gu+ernulStatel(rUnite. Dintre aceste trei ti"uri' c(ntractele utures "e eur(&(lari sunt cele mai tranaci(nate.Eur(&(larii sunt &(lari SUA &e"(itai %ntr5( #anc$ cu se&iul %n aara Statel(r Unite sau %ntr5(flial$ str$in$ a unei #$nci americane. De"(itele sunt &en(minate %n USD !i nu %n m(ne&a$rii &ereerin$. Rata &(#6nii LI9>R /L(n&(n Inter#an8 >ere& Rate*' c(nsi&erat$ a f cel mai #unin&icat(r ce e4"rim$ e+(luia c(stului #anil(r "e termen scurt' are &re"t acti+ su"(rteur(&(lari.C(ntractul utures "e eur(&(lari este #aat "e un &e"(it la ? luni %n eur(&(lari' acestare"reent6n& un %m"rumut inter#ancar. C(ntractul are ( +al(are n(minal$ &e 1.@@@.@@@ USD

!ieste c(tat la IMM /Internati(nal M(netar Mar8et "ia$ a #ursei C2icag( MercantileE4c2ange*.Regulariarea' la sca&en$' a c(ntractului se ace' &e asemenea' cas2.

1..:. Caracteristici ale c(ntractel(r utures care re&uc riscul &e c(ntra"arti&$

C(ntractul utures seam$n$ cu c(ntractul (r=ar& %n sensul c$ acesta este t(t un mi7l(c&ec(ntractare %n a+ans a unei m$rf. ;n calitate &e cum"$r$t(r al unui c(ntract utures sau alunuic(ntract (r=ar&' ne (#lig$m s$ cum"$r$m' la ( &at$ +iit(are' la un "re sta#ilit ast$i. T(tu!i' s"re&e(se#ire &e c(ntractul (r=ar&' c(ntractul utures are anumite caracteristici care re(l+$&irect :?


30/110

"r(#lema riscului &e c(ntra"arti&$) c(ntractul utures este c(nstruit !i tranaci(nat astel %nc6tre&uce su#stanial riscul &e c(ntra"arti&$ /riscul reultat &in ne%n&e"linirea (#ligaiil(rc(ntractuale asumate &e "$rile c(ntractante*. Mai mult' ca&rul institui(nal &etranaci(nare alc(ntractel(r utures (er$ ( "ia$ secun&ar$ cu un gra& ri&icat &e lic2i&itate. Caracteristicilec(ntractului utures !i ale "ieei utures care c(n&uc la sc$&erea riscului &e cre&it sunt)marcarea

ilnic$ la "ia$' (#ligati+itatea mar7el(r !i r(lul casei &e clearing. De asemenea' limitele &e"re sec(nstituie %ntr5( alt$ "articularitate cu im"act asu"ra riscului &e cre&it al c(ntractel(r utures. Marcarea la "ia$ ;n caul unui c(ntract (r=ar&' "eri(a&a &e reerin$ este aceea!i cu &urata &e +ia$ ac(ntractului. De e4em"lu' la 1 iulie' A %nc2eie un c(ntract (r=ar& cu 9 care "re+e&e c$ A +acum"$ra 1@@.@@@ EUR> la &ata &e :1 se"tem#rie' la un "re &e @'J: USD0EUR>. La :se"tem#rie' "reul "ieei "entru EUR> cu li+rare %n :1 se"tem#rie cre!te la @'1:BUSD0EUR>.P(iia "artenerului A %n c(ntractul (r=ar& %nc2eiat are acum ( +al(are "(iti+$. Acesta are&re"tul &e a cum"$ra m(ne&a eur("ean$ mai ietin &ec6t la "reul anteri(r al "ieei. T(tu!i'c(ntractul (r=ar& fin& &e7a %nc2eiat' "artenerul A nu +a "rimi c(ntra+al(area &ec6t las6r!itul"eri(a&ei c(ntractului' a&ic$ &u"$ : &e ile. ;n e4em"lul &e mai sus' "artenerul A este e4"us riscului &e c(ntra"arti&$ %n relaia cu"artenerul s$u 9. C6n& "reul &e "ia$ al m(ne&ei eur("ene cre!te' 9 &at(rea$ "$rii A (anumit$sum$ &e #ani' &ar acest transer nu +a f $cut &ec6t la sca&en$. Mai mult' riscul cre!te(&at$ cucre!terea &uratei c(ntractului. Dac$ %n e4em"lul &at' "eri(a&a c(ntractului cre!te &e la : la1:@ile' riscul &e c(ntra"arti&$ +a cre!te. ;n caul c(ntractel(r utures' "eri(a&a &e regulariare a +al(rii c(ntractului se re&uce la(singur$ i. C(ntractele utures sunt marcate ilnic la "ia$.

Din acest "unct &e +e&ere' c(ntractul utures seam$n$ cu un b!ir &e c(ntracte (r=ar&'fecare fin& lic2i&at ilnic !i %nl(cuit cu un n(u c(ntract' care are un "re egal cu "reul ileicurente\ /P("a' 1B*. C(ntractul nu mai este acum un #l(c c(m"act' ci ( serie &e c(ntracte(r=ar& e4"irate ilnic. A&a"tarea +al(rii c(ntractului /numit$ !i actualiare* se ace "e #aa&ierenei &intre "reul &e lic2i&are al ilei res"ecti+e !i cel al ilei "rece&ente. E4em"lu) La 1 iulie' "artenerul A 2(t$r$!te s$ cum"ere &e la "artenerul 9 1@@.@@@ EUR> cusca&en$ la :1 se"tem#rie la un "re &e @'J:. ;n m(mentul %nc2eierii c(ntractului' am#ele"$risunt &e ac(r& cu "reul &e @'J: USD0EUR>. S$ "resu"unem c$ la : iulie' "reul c(ntractului "e EUR> cre!te la @'1:B USD0EUR>.Aceast$ cre!tere este reultatul m(&ifc$ril(r %n ra"(rtul cerere5(ert$ &e m(ne&e eur("ene'at6t "e

"iaa s"(t' c6t !i "e "iaa utures. Pentru sim"lifcare' s$ "resu"unem c$ un ter' "artenerulC' intr$"e "ia$ cu ( cerere &e EUR>. Din m(ment ce A a (st &e ac(r& s$ cum"ere la @'J: unacti+ ac$rui +al(are este acum @'1:B' +al(area "(iiei lui A a crescut. Prin marcarea c(ntractuluila"ia$' c(ntractul "artenerului A are acum ( +al(are "reent$ net$ &e 1B?@ USD) 1@@.@@@ /@'1:B 5@'J:*USD O 1B?@ USD

:


31/110

C(ntrar' +al(area &e "ia$ "entru "artenerul 9 este 51B?@ USD. C(ntractul este fnaliat (&at$ ce 9 "l$te!te' iar "artenerului A "rime!te suma &e H:BUSD.;n acest m(ment' +al(area "reent$ net$ este &in n(u egal$ cu er(. Astel' %nregistrarea la "ia$ re&uce "eri(a&a &e risc la ( singur$ i. T(tu!i' riscul ca"artenerul s$ nu %!i %n&e"lineasc$ (#ligaiile c(ntractuale r$m6ne "entru aceast$ i. ;nc(nte4tule4em"lului &e mai sus' riscul se reer$ la "(si#ilitatea ca 9 s$ nu ac$ "lata sumei &e 1B?@

USD. Met(&a cea mai sim"l$ &e a elimina acest risc este (#ligarea "arteneril(r &e a &e"une (garanie. ;n "iaa utures' aceast$ garanie "(art$ numele &e mar7$. Pentru a +in&e saucum"$ra unc(ntract utures' (rice "artener tre#uie s$ &e"un$ ( mar7$ sta#ilit$' care garantea$ #unae4ecuie ac(ntractului. Ni+elul mar7ei este sta#ilit &e c$tre #urs$ !i este s"ecifc fec$rui c(ntract %n"arte.>&at$ ce c(ntractul este cum"$rat sau +6n&ut' cum"$r$t(rul' res"ecti+ +6n$t(rul +(r&e"unemar7a iniial$, mar7a iniial$ +a &e"in&e &e m(&ifcarea ma4im$ &e "re a!te"tat$ "entru iuares"ecti+$. Astel' +al(area mar7ei iniiale "(ate ac("eri "ier&erea ma4im$ "e care unc(ntract ("(ate %nregistra "e "arcursul unei ile &e tranaci(nare. Ni+elul mar7ei iniiale se "(atem(&ifca"eri(&ic' fin& anunat &e c$tre #urs$. dilnic' c(ntul &e mar7$ este cre&itat. ;n e4em"lul &e mai sus' suma &e 1B?@ USD +a f transerat$ &in c(ntul &e mar7$ al"artenerului 9 c$tre c(ntul "artenerului A. ;n caul %n care suma e4istent$ %n c(ntul &e mar7$sca&esu# un anumit ni+el' numit mar7$ &e meninere' clientul +a alimenta c(ntul &e mar7$ "6n$ lani+elul iniial. Dac$ clientul nu alimentea$ c(ntul' "(iia sa este %nc2is$ aut(mat &e c$tre#urs$. Lu6n& &in n(u %n c(nsi&erare e4em"lul &e mai sus' &ac$ c(ntractul este marcat ilnic la"ia$' &ac$ mar7ele iniiale !i cele &e meninere sunt sta#ilite !i res"ectate' riscul &ec(ntra"arti&$

este re&us simit(r. 9ine%neles' nu este eliminat %n "r("(rie &e 1@@. Se "(ate %nt6m"la ca'&at(rit$ un(r sc2im#$ri (arte mari ale "reului s"(t' "(iiile &esc2ise %n "ia$ s$ nu "(at$ fac("erite cu suma c(nstituit$ ca mar7$.

Casa &e clearing Marcarea la "ia$ !i e4istena mar7el(r re&uc simit(r riscurile unei "ier&eri in "iaautures' &ar c(sturile as(ciate cu aceast$ re&ucere a riscuril(r nu sunt nule. D(u$ surse &ec(sturi,reult6n& &in riscul &e cre&it r$m6n. Astel' c(n(rm e4em"lului &e mai sus' "artenerii A !i 9tre#uie s$ sc2im#e (n&uri &irect unul cu cel$lalt' &eci ei +(r c(nsuma resurse "entru ae+aluariscul &e c(ntra"arti&$ al celuilalt. De asemenea' &ac$ una &intre "$ri este %n inca"acitate&e a5!i(n(ra (#ligaiile fnanciare' cealalt$ este su"us$ c(stului &e ("(rtunitate %n situaia %n care"(iiaeste %nc2is$ &e c$tre #urs$. C(stul as(ciat cu riscul &e c(ntra"arti&$' %n acest ca' estec(ntul

%nl(cuirii c(ntractului %n situaia %n care c(ntra"arti&a nu %i (n(rea$ (#ligaiile. Casa &eclearingre(l+$ aceste "r(#leme "rin bs"argerea\ !i &e"ers(naliarea %nelegerii' "rin a"tul c$'"(tri+itc(ntractului' nu ia nici ( "(iie %n nici ( tranacie &ar se inter"une %ntre "artenerii fec$reitranacii. Mai mult' ca"italul casei &e clearing este ( garanie su"limentar$ "entru "$rilec(ntractante ce aci(nea$ "e "iaa utures.:B


32/110

Limitele &e "re C(nce"tul limitel(r &e "re a (st luat %n c(nsi&erare %n SUA (&at$ cu cra2ul #ursier &in1(ct(m#rie 1J. Marcarea ilnic$ la "ia$ !i mecanismul mar7el(r elimin$' %ntr5( "r("(riec(nsi&era#il$' riscul &e c(ntra"arti&$. Aceasta "ersist$ &(ar %n caul %n care "reul utures sem(&ifc$ b"rea mult\ "e "arcursul unei singure ile. Pentru a re(l+a aceast$ situaie' seinstituie (regul$ c(n(rm c$reia "reul "(ate e+(lua %ntre anumite limite calculate !i "u#licate "eri(&ic.

9ine%neles' aceast$ regul$ nu elimin$ +(latilitatea accentuat$ a "ieei la un m(ment &at.Limitele&e "re nu au nici un eect asu"ra act(ril(r ec(n(mici care c(n&uc la +(latilitatea crescut$ a"reului acti+ului su"(rt. Limitele &e "re re&uc riscul &e c(ntra"arti&$ "rin aceea c$"ier&ereama4im$ "(tenial$ &e+ine cun(scut$' iar mar7a are r(lul &e a ac("eri aceast$ sum$. E4em"lu) S$ "resu"unem c$ "e : iulie' "reul utures "entru c(ntractul cu li+rare la :1 se"tem#rieeste su"us m(&ifc$ril(r "ieei' astel %nc6t +al(area unui &(lar +a sc$&ea &ramatic %nc(m"araiecu EUR>. Dac$ un e4ist$ limite ilnice &e "re' "reul unui EUR> +a cre!te &e la @'J: USDla@'??1 USD. Aceast$ m(&ifcare +a c(n&uce la urm$t(area situaie) "rin marcarea la "ia$' 9&at(rea$ ?B@ USD. Mar7a "e care 9 ( are in c(ntul &e mar7$ este &e &(ar 1H:@ USD. Astel'9+a "rimi un a"el %n mar7$. Dat$ fin& cre!terea &e "re &e @'@?? USD' a&ic$ &e 0i' este"(si#ilca 9 s$ nu r$s"un&$ a"elului in mar7$. Astel' "(iia sa +a f %nc2is$ aut(mat' iar casa &eclearing+a sueri ( "ier&ere &e ?B@ USD 51H:@ USD O 1J@ USD. S$ "resu"unem c$ se a"lic$ sistemul limitel(r ilnice &e "re' iar limita ilnic$ &e "re secirea$ la @.@1@@ USD0EUR>. Cu alte cu+inte' &ac$ "reul EUR> cre!te sau sca&e cu 1 cent'tranaci(narea este ("rit$ %n acea i. Aceast$ regul$ re&uce limita "ier&erii %nregistrate &ec(ntractul EUR>0USD la 1.@@@ USD. A+6n& %n +e&ere e4em"lul ciric &e mai sus' "resu"unemc$

la : iulie ' "reul c(ntractului cre!te "uternic, a+6n& %n +e&ere limita &e +ariaie im"us$'"reul nu"(ate cre!te mai mult &e @'@J: USD. Partener5ul 9 +a "ier&e 1.@@@ USD' iar c(ntul &e mar7$&eH:@ USD +a sc$&ea su# ni+elul mar7ei &e meninere &e 1:1B USD. EI +a "rimi un a"el %nmar7$ &e1@@@ USD. 9 !tie c$ "reul &e @'@J: USD nu este un "re &e ec2ili#ru al "ieei. 9 !tie c$ "reul &eec2ili#ru este mai mare &ec6t @'@J: USD &ar nu !tie e4act cu c6t. Dac$ c(nsi&er$ c$aceast$&ieren$ este relati+ mic$' s$ "resu"unem' @'@@ USD' nu r$s"un&e a"elului in mar7$ !i +a&e"une cei 1@@@ USD. Limitele &e "re re&uc cantitatea &e in(rmaii &is"(ni#ile &ar nu in3uenea$ c(n&iiile

ec(n(mice ale "ieei acti+ului su"(rt. Pe ? iulie' "iaa se &esc2i&e' iar "reul sare la @'1J: USD' iar tranaci(narea estesus"en&at$. Du"$ "ier&erea a %nc$ 1@@@ USD' c(ntul &e mar7$ al clientului 9 are un s(l&negati+&e 1@@@ USD. A"elul %n mar7$ se re"et$' iar 9 reu$ "iaa. Pe B iulie "reul &e ec2ili#ru al"ieeieste %n s6r!it atins' cir6n&u5se la @'1J USD. Pier&erea %nregistrat$ este &e ?J@ USD.Aceast$"ier&ere este &e&us$ &in s(l&ul c(ntului &e mar7$' s(l&ul fnal al acestuia r$m6n6n& &e H:@USD :B@ USD O ?J@ USD' sum$ care i se %na"(ia$ clientului 9.

:H


33/110

E4em"lul &e mai sus rele+$ c$ limita &e "re re&uce riscul &e c(ntra"arti&$ la agenia &e#r(8era7 !i la #urs$) $r$ limit$ &e "re. "ier&erea ageniei &e #r(8era70#ursei era &e 1J@USD. Cusistemul limitei &e "re' agenia &e #r(8era70#ursa nu au "ier&ut nimic. E4em"lul c(nfrm$a"tulc$ "reul utures este singura surs$ &e in(rmaie "entru client.

1..?. Caracteristici ale c(ntractel(r utures care "r(&uc lic2i&itate Alte caracteristici ale c(ntractel(r utures sunt act(rii &eterminani ai lic2i&it$ii s"(ritea"ieel(r utures) stan&ar&iarea c(ntractel(r !i #ursa instituie&e "restigiu' #ine (rganiat$. Pentru ca ( "ia$ s$ fe lic2i&$' acti+ul tranaci(nat tre#uie s$ fe (m(gen. Pentru ares"ecta acest "rinci"iu' c(ntractele utures sunt stan&ar&iate %n ceea ce "ri+e!te ti"ul !inaturaacti+ului !i &ata sca&enei. Dac$ se ace reerire la c(ntractul USD0CF tranaci(nat laInternati(nal M(netar Mar8et /C2icag( Mercantile E4c2ange*' m$rimea c(ntractului este &e1:B.@@@ ranci el+eieni' cu sca&ena %n a treia i &e miercuri a lunil(r martie' iunie'se"tem#rie sau&ecem#rie. ;n "iaa &in R(m6nia' m$rimea c(ntractului D(lar 9RM este &e 1@@@ USD' iarsca&ena este %n ultima i lucr$t(are a fec$rei luni a anului' c(n(rm s"ecifcaiil(r

c(ntractului.Mai mult' m(&alitatea li+r$rii este sta#ilit$ &e #urs$' fe ca li+rare fic$ a m$rfi0acti+uluires"ecti+' fe ca regulariare +al(ric$. Pe "iaa r(m6neasc$' "entru c(ntractele utures "eacti+efnanciare' m(&alitatea &e li+rare la sca&en$ este regulariarea +al(ric$. De asemenea'"asul &e+ariaie al "reului c(ntractului utures %n tim"ul !e&inei &e tranaci(nare este f4' s"ecifcat&e#urs$. Pentru a acilita %nt6lnirea cererii cu (erta' "iaa utures este (rganiat$ %n ca&rul#ursel(r'fecare &intre acestea a+6n& mai multe "iee &e tranaci(nare. Acest ti" &e (rganiaree+i&enia$

&ierenierea ma7(r$ &intre "iaa (r=ar& !i "iaa utures' c(ntractele (r=ar& fin&tranaci(nate"e ( "ia$ &escentraliat$. I&eea &e #a$ a #ursei este c$ regulile sta#ilite &e c(n&ucerea#ursei aur(lul &e a ma4imia lic2i&itatea "ieel(r (rganiate &e acea #urs$.

N(ile "r(+(c$ri &in in&ustria &eri+ati+el(r In&ustria &eri+ati+el(r &in %ntreaga lume cun(a!te ( &e+(ltare s"ectacul(as$' +(lumul&etranaci(nare !i num$rul &e instrumente intr(&use la tranaci(nare cre!te c(ntinuu' %nc(n&iiile %n care num$rul #ursel(r %n care se tranaci(nea$ instrumente &eri+ate a %nce"ut s$ sca&$.Acestlucru se e4"lic$ "rin num$rul crescut al uiunil(r %ntre #urse' al "lat(rmel(r unice &etranaci(nare' al "r(iectel(r c(mune &e tranaci(nare. Pr(cesul &e trans(rmare a #ursel(r&inas(ciaii n(n5"r(ft %n s(ciet$i c(merciale al c$r(r sc(" fnal este "r(ftul' este una &in

ten&inelem(mentului. A"ariia c(ncurenil(r &e ti"ul sistemel(r alternati+e &e tranaci(nare&etermin$"6n$ !i #ursele gigant &in Statele Unite s$ ia m$suri %n +e&erea a&a"t$rii la aceste "r(+(c$ri.Astel' anul acesta C2icag( Mercantile E4c2ange' C2icag( 9(ar& ( Tra&e' Ne= (̀r8MercantileE4c2ange au (st mai mult sau mai "uin (#ligate s$5!i sc2im#e structura (rganiai(nal$"entru a"utea ace a$ c(ncurenei. C(n(rm unei statistici realiate &e UNCTAD !i "reentat$ %nC(mm(&it e4c2anges in a gl(#alie& ec(n(m' se"tem#rie :@@B' "rimele l(curi %n t("ul :J


34/110

"rimel(r 1B #urse &e utures !i ("ti(ns &in lume sunt (cu"ate &e EURE^' C9>T' CME' SE !iParis 9(urse.

1... A"licaii ale c(ntractel(r utures A!a cum se meni(na anteri(r' c(ntractele utures "e acti+e fnanciare sunt ( n(utate aingineriei fnanciare' ele fin& intr(&use "e "ia$ a#ia %n 1J:. T(tu!i' acestea au &e+enit cele

maiutiliate instrumente &e 2e&ging "entru ac("erirea e4"uneril(r &e ti" +alutar' a ratei&(#6nii !i a"reului m$ruril(r. E4ist$ &e asemenea a"licaii interesante "entru s(luii in(+ati+e &e&e#l(care alic2i&it$il(r necesare %n urma unui e+eniment &e risc e4trem Se %nelege' sc("ul &efnit(riual unei"iee utures este ac("erirea riscuril(r' sc(" realiat "rin ("eraiunea &e 2e&ging. e&ging5uleste&efnit ca ( tranacie ce are ca sc(" re&ucerea sau' %n anumite cauri' eliminarea riscului. ;nacestc(nte4t a"are lim"e&e &e ce c(m"aniile realiea$ ("eraiuni &e 2e&ging' mai cu seam$ c$&e+in"(si#ile urm$t(arele a+anta7e) a* re&ucerea riscului ("eraiunil(r c(merciale care "(t aectaca"italul %ntregii c(m"anii' "r(+(c6n& "ier&eri fnanciare !i im"licit sc$&erea +al(rii aciunil(r,#*(erirea ser+iciil(r &e ac("erire a riscuril(r "entru clieni, c* cre!terea rating5ului &e cre&it"entruc(m"ania res"ecti+$.

C(nsi&eraii "ri+in& ("eraiunile &e 2e&ging Termenii s2(rt 2e&ging !i l(ng 2e&ging ac &istincie %ntre "(iiile %n "iaa utures care"(tf s2(rt sau l(ng. > c(m"anie care &eine ( mar$ !i care este su"us$ riscului &e sc$&ere a"reului+a a&("ta ( "(iie s2(rt %n "iaa utures. Dac$ "reul s"(t sca&e' "reul utures +a sc$&ea'&easemenea. De "e "(iia s2(rt in utures' ("eraiunea &e 2e&ging +a "r(&uce un c6!tig care+ac(m"ensa' cel "uin "arial' "ier&erea &e "e "iaa fic$.

Un ca ilustrati+ "entru l(ng 2e&ging este urm$t(rul) ( c(m"anie care "l$nuie!te s$5!iasigure ( anumit$ cantitate &e mara %n +iit(r' fin& c(n!tient$ &e riscul cre!terii "reuluim$rfires"ecti+e' +a cum"$ra un c(ntract utures. Dac$ "reul +a cre!te "e "iaa fic$' +a cre!te !i"reulutures' ceea ce +a a&uce un c6!tig c(m"aniei &in "(iia &einut$ "e "iaa utures. Acestc6!tig +ac(m"ensa' cel "uin "arial' &ierena &e c(st aerent$ cum"$r$rii m$rfi res"ecti+e &e "e"iaafic$. Aceast$ ("eraiune "(art$ &enumirea &e l(ng 2e&ge' &e(arece 2e&ger5ul are ( "(iiel(ng"e "iaa utures. 9aa /#asis* re"reint$ &ierena &intre "reul curent /s"(t* !i "reul utures al unei

m$rf'la un anumit m(ment. S"re e4em"lu' &ac$ "reul curent al gr6ului este &e ?':@ USD0#us2el !ic(ntractele utures "e gr6u' cu sca&ena "este H luni' sunt tranaci(nate la #urs$ "entru?'@@USD0#us2el' atunci #aa este "(iti+$' a+6n& ( +al(are &e @':@ USD0#us2el /#aa O "reuls"(t?':@ USD0#us2el 5 "reul utures ?'@@ USD0#us2el*. Aceast$ &ieren$ &e"in&e &e mai muli act(ri' s"ecifci fec$rui "r(&us' "rintre care !ic2eltuielile &e &e"(itare' c2eltuielile &e mani"ulare a m$rfi' mar7a &e "r(ft a +6n$t(ril(r'in3aie' &e+al(riare.

:


35/110


36/110

#ac8=ar&ati(n

PRE"re s"(t"re utures

TIMP

Figura nr. 1.1

Lu6n& in c(nsi&erare !i c(m"(nenta tim"' se "(ate afrma c$ ( "ia$ c(ntang( estecaracteristic$ situaiei %n care "reurile utures cresc "r(gresi+' &e+enin& mai mari &ec6t"reuls"(t' (&at$ cu scurgerea tim"ului r$mas "6n$ la e4"irarea c(ntractului utures' iar ( "ia$#ac8=ar&ati(n re"reint$ situaia %n care "reurile utures sca& "r(gresi+ c(m"arati+ cu"reul s"(t'(&at$ cu scurgerea tim"ului r$mas "6n$ la e4"irarea c(ntractului utures. ;n caul %n care' "6n$ la sca&ena c(ntractului utures' &ierena &intre "reul s"(t algr6ului!i "reul s$u utures cre!te' atunci s"unem c$ #aa se %nt$re!te, %n caul %n care aceast$&ieren$ se&iminuea$' s"unem c$ #aa sl$#e!te. 9aa "(ate a+ea +al(ri "(iti+e /"reul s"(t este maimare

&ec6t "reul utures* sau +al(ri negati+e /"reul s"(t este mai mic &ec6t cel utures*. Lasca&enac(ntractului utures #aa este egal$ cu @ /er(*' &e(arece "reul utures al res"ecti+ei m$rf 5acti+ul &e #a$ al c(ntractului utures este acela!i cu "reul s$u s"(t.

1.B. C(ntractele cu ("iuni

1.B.1. Defniie !i caracteristici generale ale c(ntractel(r cu ("iuni C(ntractele cu ("iuni sunt "racticate &e mult tim" %n relaiile c(merciale' fin& utiliate"entru "rima &at$ %n relaiile c(merciale "racticate &e enicieni "entru m$rurile a&use &inalte(ne cu cara+ane sau "e a"$, mai recent' %n >lan&a' %n "rima 7um$tate a sec(lului al ^-II5lea's5au"racticat ("iunile &e cum"$rare ata!ate c(merului cu lalele. ;n "eri(a&a anil(r 1H@51J@'&at(rit$ ascensiunii "ieei &e ca"ital' interme&iarii fnanciari &in SUA au (l(sit rec+entc(ntractele cu ("iuni. Perectarea acest(r c(ntracte se realia "rin neg(ciere &irect$ !i"rinci"aleleclaue cu"rin&eau) 5 &re"tul clientului &e a cum"$ra un anumit num$r &e aciuni,

:


37/110

5 "reul aciunil(r la care interme&iarul se (#liga s$ le +6n&$ clientului, 5 &ata limit$ "6n$ la care se "utea realia tranacia, 5 "reul "l$tit &e client "entru a a+ea &re"tul &e a cum"$ra aciunile /"rima*' ac2itat %n m(mentul "erect$rii c(ntractului, 5 e4"irarea &re"tului &e cum"$rare al clientului &ac$ acesta nu era e4ercitat. %n acestel "ier6n& suma "l$tit$ la %nc2eierea c(ntractului. ;n anul 1J:' la C9>T /C2icag( 9(ar& ( Tra&e*' #r(8erii !i tra&erii au c(n+enit s$

c(nstituie' un n(u ring &e tranaci(nare &e&icat ("iunil(r &e cum"$rare /call* "entru c6te+ati"uri&e aciuni. Princi"iile &e (rganiare !i unci(nare ale acestui ring nu $ceau (#iectul +reunuiregulament' clu#ul (rmat a&52(c a+6n& %ns$ n(rme stricte !i #ine res"ectate. ;n 1J?' cei care au (rmat ringul cu ("iuni au s(licitat c(mitetului C9>T s$ (fcialieeaceast$ "ia$ !i s5a &ecis %nfinarea unei #urse se"arate. C2icag( 9(ar& >"ti(n E4c2ange'care a&e+(ltat "rima "ia$ (rganiat$ cu ("iuni "e aciuni a lansat %n a"rilie 1J?' "rimele ("iunicall'iar %n iunie 1JJ ("iunile "ut' inclusi+ "entru ("iuni "e in&icele D(= (nnes DIA. ;n 1:' a (st %nfinat$ %n ca&rul C2icag( Mercantile E4c2ange ( "ia$ "entru ("iuni"ein&ici #ursieri un&e se tranaci(nea$ !i ("iunile "e c(ntractul utures "entru in&iceleStan&ar& P((rs B@@. ;n Marea 9ritanie s5a creat Piaa >"iunil(r Neg(cia#ile, %n Frana a (st&esc2is$' %n se"tem#rie 1J' Piaa >"iunil(r Neg(cia#ile. La N`SE /Ne= (̀r8 St(c8 E4c2ange* !i TSE/T(8i( St(c8 E4c2ange*' ulteri(r' au (st lansate c(ntracte cu ("iuni "e aciuni !i in&ici#ursieri. Tranaci(narea la ( #urs$ a unui c(ntract cu ("iuni "resu"une (#ligati+itateastan&ar&i$rii clauel(r' res"ectarea unei anumite "r(ce&uri &e "erectare !i e4ercitare aacestuia.cuantumul !i m(&alitatea &e &e"unere a garaniei !i %ncasarea c6!tigului sau "lata "ier&erii'astel %nc6t singurul element neg(cia#il este cuantumul "rimei. ;n termeni #ursieri c(ntractele cu

("iunisunt &enumite ("iuni. >"iunile sunt c(ntracte stan&ar&iate' %nc2eiate %n urma unei tranacii #ursiere %ntre+6n$t(rul ("iunii /("ti(n seller' =riter* !i cum"$r$t(rul ("iunii /("ti(n #uer' 2(l&er* "rincare"rimul +in&e celui &e5al &(ilea &re"tul &e a cum"$ra sau &e a +in&e' "6n$ la ( anumit$ &at$'unacti+ &eterminat. Prin urmare' ("iunea re"reint$' "entru cum"$r$t(r' un &re"t care' &ac$estee4ercitat "6n$ la ( anumit$ &at$' creea$ ( (#ligaie "entru +6n$t(r "ri+it(are latranaci(nareaacti+ului su"(rt' cel care ace (#iectul c(ntractului res"ecti+. Princi"alele elemente care &efnesc c(ntractele cu ("iuni sunt urm$t(arele)

a* &re"tul cum"$r$t(rului ("iunii call &e a cum"$ra !i' res"ecti+' &re"tulcum"$r$t(rului("iunii "ut &e a +in&e' "6n$ la ( anumit$ &at$ sca&ent$' cantitatea &in acti+ul &e #a$&efnit$ %ns"ecifcaia c(ntractului cu ("iuni' la "reul &e e4ercitare ales' &(ar &u"$ ce a "arcurseta"ele"re+$ute %n "r(ce&ura &e e4ercitare a ("iunii. #* (#ligaia +6n$t(rului ("iunii call &e a +in&e !i' res"ecti+' (#ligaie +6n$t(rului("iunii "ut &e a cum"$ra' cantitatea &in acti+ul &e #a$ &efnit$ %n s"ecifcaia c(ntractuluicu("iuni' la "reul &e e4ercitare ales' &(ar &u"$ ce cum"$r$t(rul !i5a e4ercitat &re"tul !iasu"ra lui s5a &eclan!at "r(ce&ura &e e4ercitare a ("iunii.

?@


38/110

c* "reul &e e4ercitare al ("iunii /stri8e "rice' e4ercise "rice* care re"reint$ "reul"re&eterminat la care +a f e4ecutat$ +6narea sau cum"$rarea acti+ului su"(rt' &ac$cum"$r$t(rul&eci&e s$ e4ercite ("iunea. Cu alte cu+inte' "reul &e e4ercitare este un "re erm %n ra"(rt&e carese +a sta#ili !i reultatul tranaciei. &* "rima' "reul sau c(stul ("iunii re"reentat &e suma "l$tit$ &e cum"$r$t(r+6n$t(rului.

Aceast$ "rim$ se "l$te!te %n m(mentul %nc2eierii tranaciei !i (#inerii &re"tului. Prima seneg(cia$ la #urs$ %n uncie &e cererea !i (erta "entru ("iunile care au acela!i acti+ su"(rtcuaceea!i sca&en$ !i acela!i "re &e e4ercitare. e* sca&ena c(ntractului este f4$ ca termen fnal &e +ala#ilitate al ("iunil(r. Laaceast$&at$ fe se e4ecut$' fe e4"ir$ c(ntractul' ceea ce ec2i+alea$ cu a#an&(narea &re"tului !i"ier&erea"rimei &e c$tre cum"$r$t(r. * m$rimea c(ntractului cu ("iuni este "re&eterminat$. De e4em"lu' atunci c6n&acti+ulsu"(rt %l c(nstituie titlurile m(#iliare "rimare 5 un c(ntract "e ("iuni re"reint$ 1@@ sau1.@@@ &e

titluri, %n caul in&icil(r #ursieri' acti+ul &e #a$ se &etermin$ %nmulin& ni+elul in&icelui cu (+al(are f4$ /multi"licat(rul* e4"rimat$ %n m(ne&a nai(nal$) %n caul ("iunil(r "e c(ntracteutures' fecare ("iune re"reint$ un anume c(ntract utures /+al(area acti+ului &e #a$fin&egal$ cu unitatea &e tranacie a c(ntractului utures*. ;n uncie &e &re"tul c(nerit cum"$r$t(rului &in c(ntractul &e ("iuni' ti"ul acestuic(ntract se sta#ile!te astel) < ("iunea call 5 "rin care cum"$r$t(rul ("iunii are &re"tul s$ cum"ere' "6n$ la (anumit$ &at$' &e la +6n$t(r' un anumit acti+ &e #a$' la "reul &e e4erciiu' %n sc2im#ul"rimei "l$tite. < ("iunea "ut 5 "rin care cum"$r$t(rul ("iunii are &re"tul s$ +6n&$ +6n$t(rului."6n$ la ( anumit$ &at$' un anumit acti+ su"(rt' la "reul &e e4erciiu %n sc2im#ul "rimei"l$tite. ;n uncie &e m(mentul e4erci

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	bucataruandra
View:	228 times
Download:	1 times

MANAGMENTUL RISCULUI FINANCIAR

Documents