Piata Apei Minerale

7/22/2019 Piata Apei Minerale

http://slidepdf.com/reader/full/piata-apei-minerale 1/20

TEMA: PIATA APELOR MINERALE DIN ROMANIA

REALIZAT DE:



Nicu Iulia Raluca Nuta Constantina Alina Nidelcea Ramona Daiana

Buna seara,

Proiectul trebuie trimis pana la data de 16.05.2013 in format digital, salvat cu numele grupei si numelepersoanelor implicate.Prezentarea powerpoint trebuie prezentata la data de 30.05.2013, in ultimul seminar.

!"#!$"% $# &'( )$*+&!$"$ &!" +& )-(#& #/"&!, P'-$"+!& !'"B&$" *&'('"*+ #$ P$"!"$ *$ #& #$ &#"$ #&($!" +-(P#$$

a multumesc)rd. *tere *tamule

1.Produsul

Scurt istoric al produsului

România reprezintă una din ţările cu un vast potenţial hidrografic - deţine peste 60%

din resursele de ape minerale ale Europei, dar exploateaza doar 0% dintre acestea! "e

teritoriul României s-au amen#at numeroase staţiuni de exploatare a apelor minerale, dintre

care se disting$ Govora una din cele mai &ogate staţiuni 'n ape iodurate (i &romurate din

Europa, citată a doua 'n Europa, după "echelepronne din )lsacia *, Perla Moldovei 'n

cadrul zăcământului mineral +lănic-oldova, descoperit 'ncă din anul .0/ calitatea apelor

minerale descoperite 'n acest zăcământ a fost confirmată de nenumărate ori la "aris, iena,sau 1ran2furt*, Domogled-Herculane 34a apele sacre ale lui 5ercule3, staţiune atestată

documentar din anul 7 '!5r!*, Calimaneşti Caciulata sau !or"ec!

8n ceea ce priveste volumul, piata de apa im&uteliata din Romania atinge circa ,7milioane de hectolitri, iar ca valoare se ridică la ,9 miliarde de lei 777 milioane de euro-n!red!*, adica aproximativ 0,6 litri pe zi de persoana!

:otodată, consumul de apă plată cre(te 'n defavoarea celei car&ogazificate, astfel că apa platăa a#uns la aproximativ 6-60 % din consum, 'n timp ce apa car&ogazificată are 90-99%!

Rio ;ucovina estimeaza pentru 07 o crestere a pietei de apă minerală cu 7-%!

3"otentialul de consum al pietei in ceea ce priveste apa im&uteliata este asadar departe de a fiatins, consumul potential putand sa a#unga undeva la peste 7 de milioane de hectolitri pe an!<u toate acestea, cresterea estimata a consumului este una moderata, de aproximativ % pean! 8n ceea ce priveste preferintele, romanii consuma in principal marci de apa mineralanaturala si=sau apa de masa romanesti, peste 60% dintre consumatori sunt femei, peste .0%dintre consumatori consuma apa plata si=sau car&ogazificata ca atare si numai >% dintreacestia com&ina apa car&ogazificata cu &auturi alcoolice3, se arata intr-un comunicat al Rio;ucovina!



?atele au fost o&tinute de companie in decursul acestui an pe &aza unei analize ao&iceiurilor de consum in orasele cu peste 0!000 de locuitori din intreaga tara! ?upa zoneleistorice, <apitala este cel mai mare consumator de apa plata, peste 60% din locuitorii;ucurestiului consumand zilnic acest produs!

"e regiuni, cel mai mult se consuma apa plata in sudul Romaniei si in ?o&rogea, pelocul doi situandu-se oldova, urmata de :ransilvania si ;anat! <onsumul de apa im&uteliata

in zonele rurale este limitat de existenta unei surse de apa alternative, cum ar fi apa de izvorsau de fantana, aflate in apropierea gospodariei!

"e primul loc, din punct de vedere al cantitatii cumparate raman am&ala#ele tip "E:,cu

precadere cele la doi litri, urmate la foarte mica distanta de cele la cinci litri! "roportia de

consum apa plata=car&ogazificata minerala naturala sau de masa* a crescut in favoarea

consumului de apa plata! ?upa ultimele date, consumul de apa plata acopera 6% din piata!

Gama sortimentală existentă pe piaţa românească

"e piaţa românească a apei minerale există o gamă sortimentală destul de generoasă$

car#oga$oa"% "au &lat%' "la#' mediu "au &uternic minerali$at% - aceasta ar fi o clasificare

generală 'ntrucât variaţia concentraţiei diferitelor su&stanţe existente 'n apele minerale

precum iodul, &romul, sulful, calciul, magneziul, sodiul, car&onul * cunoa(te valori mai

ample!

;orsec, 8zvorul )l&, ;ucovina, 8zorul inunilor (i ?orna, cele mai vândute cinci &randuri deapă din România au avut o cotă de piaţă de ,@% 'n valoare*, relevă datele compania decercetare Aielsen

Recent au intrat pe piaţă (i ;il&or al producătorului &erii :u&org*, )Bua <arpaticadeţinută de omul de afaceri Cean alvis* dar (i )zuga )pă de 8zvor! "rincipalul canal de

&randuri din România este$ ;orsec D >,%/ 8zvorul inunilor +tâna de ale* D ,%/ 8zvorul

inunilor Rieni* D ,6%/ "erla 5arghitei D %/ ;i&or țeni D 6,9%/ ?orna D ,9%, 5arghita D ,%/ "oi

Aegri D 7,9%! ntre ‐7% revin mărcilor <arpatina, ;uzia(, 4ipova, ;ăile 4ipova (i :u(nad!

"otrivit +ocietății Aaționale a )pelor inerale +A)*, cota de piață a celor mai vândut

:u(nad :u(nad*, )pemin Fizin Fizin*, +< "erla 5arghitei +R4 "erla 5arghitei*!

alvis )Bua <arpatica*, +< )pollini <ompanG +R4 "erenna "remier*, +< Aicoltana +R4 Heia*, )pemi

;ucovina*, Inited Romanian ;reJeries ;ereprod &randul ;il&or*, +< itarom +R4 Roua unților*, Ce

)l&, "oiana Aegri*, European ?rin2s &randurile 8zvorul inunilor (i 5era*, Rio ;ucovina &rand

Kroup care deține &randul ;orsec*, <oca‐<ola 5ellenic ;ottling <orporation &randurile ?orna, 8zvorul

arii producători (i 'm&uteliatori de ape minerale din România sunt RomaBua



vânzare pentru apa minerală este reprezentat de segmentul hiper, supermar2eturilor (idiscounterii! )cest segment reprezintă ,>% din piaţă!

! Analiza oertei

Principalii ofertanţi ş i produsele lor

S.C. Romaqua Group S.A.Romaqua este în prezent cel mai mare îmbuteliator de apă minerală de pe piaţa locală

şi unul dintre cei mai mari patru producători de băuturi răcoritoare din România.

In prezent, Romaqua eportă apa minerală !orsec in "# state, dintre care $n%aria,Israel, &ai'an, ( state din America. )porturile reprezintă aproimati* + din ci-ra dea-aceri a %rupului.

Romaqua Group are în porto-oliu o %ama lar%ă de branduri, şi anume liderul pieţei

româneşti de apă minerală naturală /!orsec0, băuturile răcoritoare carbo%azoase Giusto,

băuturile răcoritoare plate /Giusto 1atura0, brandul de ca-ea /2etropolitan Ca--30, apa

minerale naturale /Stânceni0 şi /Aquatique0, băuturile răcoritoare /!ri-cor0 si /4uic5 Cola0, două

mărci tradiţionale româneşti şi berea /Albac6er0. In ultimii ani de zile, ca urmare a participării la

di*erse epoziţii interne şi internaţionale, !orsec a -ost recompensat cu peste +7 de medalii.

S.C. )uropean 8rin5s S.A.

)uropean 8rin5s este unul dintre cei mai mari producători de bunuri de consum din



)uropa. &oate produsele sunt mărci înre%istrate, create de9a lun%ul eistenţei companiei.

Societatea )uropean 8rin5s produce cea mai mare %amă de

băuturi răcoritoare din România. &otodată, compania s9a

estins şi pe pieţele altor ţări precum $n%aria, Slo*acia, 2oldo*a, Ce6ia, !ul%aria, :olonia,

Germania, Suedia, Cipru.

:rodusele o-erite sunt reprezentate de apa minerală carbo%azoasă sau necarbo%azoasă;/Iz*orul 2inunilor < Stana de =ale0>, sucuri carbo%azoase sau necarbo%azoase şi nectaruri; /?rutti ?res60, /American Cola0, /Adria0, /=ita &onic0, /?ruttia0 ;8eliciu@1ectar@uice>.

S.C. 8orna Apemin S.A.

Societatea 8orna Apemin acti*ează în cadrul companiei /Coca9Cola0.

Coca9Cola este prezentă pe piaţa din România prin intermediul a două -irme, respecti*

Coca9Cola România, reprezentantul companiei americane &6e Coca9Cola CompanB, care deţinemărcile şi produce concentratele, şi îmbuteliatorul Coca9Cola !C România, care produce,

distribuie şi *inde produsele. Coca9Cola !C România administrează -abricile din !ucureşti,

:loieşti, Iaşi, &imisoara, Dradea şi =atra 8ornei.

Ddată cu ac6iziţionarea de către Coca9Cola !C, în +EE+, a apelor minerale 8orna, de laprincipalul producător de ape minerale, 8orna Apemin, s9a cunoscut, practic, o relansare aacti*ităţii de producţie şi comercializare a apelor minerale. :ractic, s9au preluat toate produseleşi mărcile de apă minerală ale liderului de atunci Iz*orul Alb, :oiana 1e%ri şi 8orna.

Sursa Societatea 1aţională a Apelor 2inerale

E(&orturile

Im&orturile

"rincipalele piețe de desfacere ale exporturilor române(ti de apă minerală sunt Rep! oldova,

;ulgaria, +I), <anada, Ingaria, 8talia, Krecia, +pania, <ipru (i Rep! <ehă! )proximativ >.%

din exporturile române(ti sunt a&sor&ite de primele piețe, din care, 9% revin Rep! oldova!

)vând 'n vedere caracteristicile naturale ale apelor minerale române(ti, România exportă, 'n

propor ție de peste 0%, ape minerale car&onatate, 9% ape minerale necar&onatate, su& %reprezentând ape car&ogazificate!

România importă, 'n principal, apă minerală necar&onatată peste >0% din importuri*, restul

reprezentând importuri de apă minerală car&onatată %* (i apă minerală car&ogazificată su& %*!

?ate fiind preferințele consumatorilor români pentru apele minerale locale, România ocupă

locul 'n topul importatorilor mondiali, cu o pondere de numai 0,% 'n valoarea importurilor



8n România au intrat mărcile "errier, ittel, +an "elegrini (i alte câteva, cu o pondere

mai mică, desfăcute 'n special 'n restaurantele (i hotelurile de lux, unde există cetăţeni străini

acomodaţi cu aceste produse!



Elemente ce individualizează cele mai importante mărci

"e orice piaţă se simte tot mai puternic tendinţa de individualizare a produselor D

orice piaţă include, evident, (i pe cea a apei minerale! ?ar care ar fi elementele cua#utorul cărora produsele se individualizeazăL

4iderul pieţei române(ti, !or"ec, &eneficiază de un istoric &ogat 'n premii de

excelenţă ce demonstrează fără drept de apel calitatea produsului$M 00 - 3edalia de )ur3 pentru apa minerală naturală plată ;orsec (i 3edalia de

)rgint3 pentru apa minerală car&ogazoasă ;orsec la manifestarea expoziţională dela oscova!

M 007 - 3arca de "latină3 pentru excelenţa 'n calitate!

M 8n fe&ruarie 009, ;orsec este desemnată drept 3<E) )8 ;IA) )")

8AER)4) ?8A 4IE3 'n cadrul celei mai importante competiţii de ape din

8ntreaga lume ;er2eleG +prings 8nternational Nater :asting )Jards, Nest

irginia,+!I!)!

M 8n anul 00, apa minerală naturală car&ogazoasă ;orsec a fost premiată cuedalia de )ur +pecială, iar apei minerale naturale plate ;orsec i s-a

decernat edalia de )ur la 3+elecţia ondială a <alităţii3 organizate de

8nstitutul 8nternaţional pentru +elecţia <alităţii de la ;ruxelles, ;elgia!

"oziţia challengerul de pe această piaţă, OI$vorul MinunilorP, se datorează

preţurilor scăzute/ apa minerală oferită de European ?rin2s poate fi achizitionată la unul

dintre cele mai reduse preţuri de pe piaţa, ceea ce oferă o mai mare accesi&ilitate

consumatorilor oricărei categorii D 'n special celei a persoanelor cu venituri mici!

arca ODornaP deţine 'n arsenalul punctelor tari o campanie pu&licitară de

excepţie/ spoturile tv se disting prin creativitate, originalitate (i , 'n acela(i timp, #udecând

după locul ocupat de societatea ?orna )pemin pe piaţă, eficacitate!



!. Analiza cererii

Unita tea de consum, unitatea de cumpărare şi a unitateade decizie

<um iau consumatorii decizia de cumpărareL

<e determină cu adevărat un consumator să aleagă un anumit produs $ marca, am&ala#ul,culoarea, preţul L

n multitudinea de opţiuni pe care le oferă un singur raft (i mai ales 'n condiţiile

'n care timpul alocat cumpărăturilor este din ce 'n ce mai redus, diferenţa se face altfel

decât 'n cazul canalelor media clasice! n principiu, diferenţa tre&uie să fie făcută la nivel

strict vizual! )m&ala#ul #oacă un rol primordial 'n luarea deciziei! )cesta influenţează

'ntr-o măsură semnificativă felul 'n care este perceput un produs, o primă impresie

puternică fiind creată cu a#utorul etichetei! ?acă vizualul induce prin intermediul unorimagini frumoase, cu semnificaţii pozitive, calitatea produsului, este suficient! )&ia după

aceea, mesa#ul transmis prin produs (i informaţia oferită devin importante, (i acestea

contri&uind la luarea deciziei! +peciali(tii 'n domeniu susţin faptul că aceste componente

tre&uiesc grupate 'ntr-o singură zonă a etichetei, astfel 'ncât să transmită concis calităţile

produsului!

Initatea de decizie este alcătuită 'n ma#oritate din populaţia adultă, fiind puternic

influenţată de sexul femeiesc! 1emeile sunt cele care iau, ca regulă generală, decizia de

achiziţionare a produselor alimentare (i din hiper-magazine, ceea ce face ca acestea să fieconsiderate reprezentantele principale ale unităţii de cumpărare (i decizie! )firmaţia este

susţinută (i de statistica conform căreia 7% dintre consumatorii de apă minerală sunt

femei!

Initatea de consum este considerată a fi alcătuită din 'ntreaga populaţie aRomâniei la care se adaugă persoanele care tranzitează ţara turi(ti straini*, aproximativ0 milioane de consumatori de apă minerală!



Elementele de natură cantitativă legate de consum şi cumpărare

n func ţie de frecven ţa consumului, 'n România, & ăutorii de apăminerală se

'mpart 'n mod egal 'n trei categorii de consumatori$

M 77% - consumatori frecvenţi/

Q 7% - consumatori medii/

Q 77% - consumatori ocazionali/

Q restul de % nu au indicat frecvenţa cu care consumă acest produs!

:re&uie menţionat faptul că 'n perioadele căldurose, 'n prea#ma săr&atorilor, precum (i 'n situaţia calamităţilor naturale, frecvenţa consumului este mai mare, prin

apariţia consumatorilor ocazionali!

?intre cei care consumă apă minerală, cei mai mulţi consumă doar apă

car&ogazoasă 66!>%*, la mare distanţă urmează cei care consumă doar apă plată @!.%*,

(i, de asemenea, există de#a un mic procent de consumatori doar de apa de la dozator

!0%*! :re&uie o&servat că un procent important de .!@% din consumatorii de apa

minerala consumă 'n acela(i timp apă minerală car&ogazoasă (i apă minerală plată!

n ceea ce prive(te oferta de produse, determinată de raportul preţ=cantitate,

incepand cu anul 00., 'n vânzări au dominat volumele mari l, , l, l (i peste l*,

iar din punct de vedere al tipului de am&ala#, "E:-ul a crescut 'n detrimentul sticlei

returna&ile/ acesta se află 'n topul cumpărătorilor de apă minerală, cu un procent de

.7,% (i este urmat la distanţă mare de am&ala#ul de sticlă -,>%

)m&ala#ul de sticlă este foarte des utilizat 'n ora(ele mici din )rdeal, (i 'n special

de către populaţia cu vârsta cuprinsă 'ntre 9 (i 9 de ani, cu un nivel mai scăzut al

educaţiei (i anga#aţi mai ales ca muncitori! ;idoanele de litri sunt folosite mai degra&a

de persoanele cu studii superioare, locuind 'n ;ucure(ti, cu venitul pe mem&ru de familie

peste 0 I+?!



Topul "#nz$rilor %n unc&ie de cantitateaam'ala(ului

5

1,4

0

35

30

25

Procen

20

11,5 15,5

15

10

5,

5

0

0.5 l 1 2 5

)m&ala#ele mici, de 0! l, sunt utilizate mai ales de persoanele tinere, su& 9 deani! <omparativ pe regiuni, am&ala#ul de l este utilizat mai ales 'n )rdeal, cel de l in;ucuresti!

8n ceea ce priveste preferintele de consum ale romanilor reies urmatoarele$romanii consuma in principal marci de apa minerala naturala si = sau apa de masaromanesti, peste 60% dintre consumatori sunt femei, peste .0 % dintre consumatoriconsuma apa plata si = sau car&ogazificata ca atare si numai >% dintre acestia com&ina

apa car&ogazificata cu &auturi alcoolice!

?upa zonele istorice, capitala este cel mai mare consumator de apa plataminerala naturala sau de masa*, peste 60% din locuitorii capitalei consumand apa platazilnic! 8n ceea ce priveste consumul pe regiuni, cel mai mult se consuma apa plata insudul Romaniei si in ?o&rogea, pe locul doi ca si consum fiind oldova, urmata de:ransilvania si ;anat! <onsumul de apa im&uteliata in zonele rurale este limitat deexistenta unei surse de apa alternative, cum ar fi apa de izvor sau de fantina, aflate inapropierea gospodariei!

8n ceea ce priveste cantitatea cumparata, pe primul loc raman am&ala#ele tip pet,

cu precadere cele la litri, urmate la foarte mica distanta de cele la litri, pentru ca, dupa



cum explica <amelia 5oinarescu, ?irector de ar2eting Rio ;ucovina, Ocrizaeconomica, urmata de scaderea veniturilor, i-a determinat pe romani sa se orienteze catrecantitati mai mari cu preturi mai competitive!P

n topul preferinţelor consumatorilor de apă minerală carbogazoasă se situează;R+E<, fiind marca preferată a % dintre ace(tia! Ea este urmată de 8FRI48AIA84R, preferată de .,7% dintre consumatori (i la distanţă de ?RA) @!6%*,"ER4) 5)RK58:E8 >!@%*, ;8;R:EA8 >!9%*! ;orsec este preferată mai ales de

persoanele cu vârsta mai mare de 9 de ani (i de persoane din gospodării cu venituri maimari de 0 I+? per mem&ru! 8FRI4 8AIA84R este preferat de persoanele cueducaţie redusă 0 clase= profesională sau mai puţin* (i din gospodăriile cu venit maimic de 0 I+? pe mem&ru! n ceea ce prive(te topul mărcilor de apă plată din punct devedere al preferinţei, pe primul loc se află 8FRI4 8AIA84R preferată de 70!@%din consumatorii de apă plată, urmată de 8FRI4 )4; cu >% (i de <)R"):8A) cuaproape 6% !

F.# Capacitatea pieţei

<onsumul mediu anual a fost in 0 de circa 6 de litri pe cap de locuitor, potrivitdatelor din piata! )cest indicator plaseaza Romania la mi#locul clasamentului tariloreuropene, inaintea tarilor nordice si a ma#oritatii fostelor state comuniste din regiuneaEuropei de Est! )cest lucru se datoreaza si numarului mare de izvoare de apa mineralaexistente pe teritoriul Romaniei, putine state de pe continent avand acest avanta# natural!"e de alta parte, intr-o mare parte din tarile europene, in statisticile care vizeaza productiasi consumul de apa minerala naturala sunt incluse de o&icei si apele de izvor, iar in unelecazuri chiar apele de masa, potrivit reprezentantilor +ocietatii Aationale a )pelorinerale +A)*!

?aca ne uitam la structura categoriei de apa minerala, ponderea mare a segmentului deapa car&ogazoasa este un alt element specific pietei locale! )stfel, apa mineralacar&ogazoasa detine in continuare cea mai mare pondere, de 60% din totalul vanzarilordin categorie! :rendul ponderii acestui segment este insa unul descendent, in favoareaapei minerale plate!

Ec)ili#ru intre canalul modern "i cel traditional

5Gpermar2eturile, supermar2eturile si discounterele realizeaza circa 60% din valoarea siaproape #umatate din volumul vanzarilor in categoria apelor minerale, potrivit datelor de

retail audit furnizate de Aielsen Romania pentru perioada fe&ruarie 0 D ianuarie 0!



8n comertul traditional, magazinele alimentare medii cu suprafata intre si 90 mp*inregistreaza cea mai mare pondere, respectiv 6% din volumul si aproape 0% dinvaloarea vanzarilor de apa minerala! )cestea sunt urmate de magazinele alimentare micicu suprafata de vanzare mai mica de 0 mp* care o&tin 9% din valoarea categoriei!"onderea vanzarilor din magazinele alimentare mari este putin peste % in functie devaloare vanzarilor, in timp ce &enzinariile si chioscurile inregistreaza fiecare aproximativ-7% din totalul vanzarilor valorice!



8ez*oltarea pieţei

?ezvoltarea pieţei s-a produs atât pe cale extensivă, cât (i pe cale intensivă, dar (i pe cale mixtă!

<re(terea extensivă s-a realizat prin atragerea de noi clienţi din rândulconsumatorilor potenţiali!

"iaţa apei minerale cunoa(te o dezvoltare intensivă! )ceastă modificare intensivăare 'n vedere nu sporirea cantităţii consumate, ci a calităţii acesteia (i a frecvenţei decumpărare (i consum! n ultimul timp, dar (i pe viitor, a(a cum afirmă producătorii, se va pune accentual mai mult pe calitate! n ultimii ani, consumatorii sunt mai educaţi (i alegcu mai mare atenţie produsele pe care le consumă, mai ales 'n condiţiile 'n care ace(tia preferă să nu consume apă de la ro&inet, din cauza proastei administrări a organismelor 'ncauză!

n acest context, producătorii se văd nevoiţi să satisfacă cerinţele consumatorilor ,cei mai multi dintre ei investind 'n ultima perioada 'n terhnologii de producţie de vârf!

?in punct de vedere al sporirii frecvenţei de cumpărare, se mizează pe faptul că apaminerală oferită fiind de o calitate mai ridicată, (i acele persoane care nu fac parte dinniciuna dintre categoriile de consumatori 'n funcţie de frecvenţă vor opta pentru alegereaacestui tip de apă!



A1AIHA :I))I A:)I 2I1)RA)

). Distri'u&ia

#.". &ipurile de unităţi comerciale prin care se realizează*ânzarea către consumatori

Anul +EEJ a -ost in-luenţat de o serie de sc6imbări ale comportamentului

de cumpărare şi consum, moti* pentru care bene-iciile raţionale ale acestor

produse şi nu preţul lor au -ost principalul -actor de ac6iziţie a apelor minerale.

2odi-icări s9au mani-estat şi în ceea ce pri*eşte locul de ac6iziţie a apei

minerale. !ene-iciind de un spaţiu de epunere a produselor mai mare, marile

lanţuri de retail au câşti%at cote de piaţă în detrimentul comerţului tradiţional.

:otri*it 1ielsen, în +EEJ, 6iper@supermar5eturile au crescut de la

F7,F *ânzările înre%istrate în *olum, la #",F. Kn sc6imb, ma%azineleuni*ersale au scăzut de la 7J,L în +EE( la 7F,7 în +EEJ. =aloric,creşterea înre%istrată de -ormatele moderne a -ost de la +L,F la F7.

An%aMaţii cu studii superioare, cu *enitul mediu pe membru de -amilie mai ridicat

şi cu reşedinţa în !ucureşti ac6iziţionează mai -rec*ent apa minerală din supermar5et,

decât alte cate%orii. a polul opus se situează muncitorii, cu ni*el redus al educaţiei, cu

*enit scăzut şi locuind mai de%rabă în oraşe mici din zona !anatului.




2a%azinele alimentare sunt utilizate ca surse de apro*izionare cu apă minerala

mai ales de către persoanele de *arstă medie, între #797# de ani, şi mai ales în 2oldo*a,

comparati* cu alte re%iuni. :rincipalii cumpărători de apă minerală în baruri, terase sau

discoteci sunt tinerii, ele*i sau studenşi, care în %eneral nu au partener.

ocuitorii din !ucureşti ac6iziţionează mult mai des apa minerală de lac6ioşcuri, în timp ce locuitorii oraşelor mici cumpără mai des apa minerală dela en9%ross9uri, comparati* cu alte cate%orii.

#.+ 2odul de distribuţie pe di-erite mărci

8istribuţia mărcilor pe di-eritele -orme de comerţ este în strânsăle%ătură cu se%mentele de preţ în care acestea sunt încadrate. Ast-el, mărcile

aparţinând se%mentului lo'9cost se %ăsesc cu precădere în ma%azinele de cartier

sau în 6ipermar5et9uri şi supermar5et9uri, în cazul mărcilor speci-ice, cum ar -i

N2arca "0 < Carre-our, NAqua :lus0 < :lus, NCle*er0 < !illa.

Se%mentul de preţ mediu include marea maMoritate a mărciloreistente pe piaţa auto6tonă. 8istribuţia în cazul acestor mărci ;!orsec,Iz*orul 2inunilor, 8orna, Iz*orul Alb, Carpatina, :erla ar%6itei> cuprindetoate tipurile de -orme de comerţ, acestea putând -i ac6iziţionate atât de lac6ioşcuri, cât şi de la marile ma%azine, cât şi din locaţiile oreca.

$n se%ment aparte îl constituie mărcile aparţinând se%mentului premium. 2ărcile

precum N)*ian0, N=ittel0, N:erenna :remier0 sau NOeia0 se %asesc preponderent în

6otelurile şi restaurantele de lu. Ar%umentul îl constituie -aptul că se%mentul de clienţi

al acestor locaţii este constituit din persoane cu *enituri peste medie sau, în cazul

6otelurilor de lu, din turişti străini ce sunt mai -amiliarizaţi cu aceste produse.

:a%ina "P din ++




*. Pre&ul

7." Se%mentele de preţ

Apa minerală aparţine, în România, statului. Societatea Apelor2inerale *inde produsul pe care îl comercializează -irmelor de îmbuteliere,urmând mai apoi să plătească rede*enţa statului. ?irmele de îmbuteliereplătesc pentru apa minerală doar E,L bani pe litru. 8e la iz*or şi până la ra-t,preţul apei minerale creşte în medie cu ".PEE şi aMun%e unde*a la ".7 lei.

:reţul apei minerale este dat, în proporţie de aproape (E de transport

şi costurile le%ate de ambalare. 2i6ai Ianas, director eecuti* al :atronatului

Apelor 2inerale, spune că, dacă ar -i eliminate costurile uriaşe datorate

transportului de la -abrică la bene-iciar, preţul ar -i incomparabil mai mic.Se%mentul apelor minerale este caracterizat printr9un climat puternic concurenţial,

-apt demonstrat de prezenţa a numeroase -irme, printre acestea numărându9se Romaqua

Group, Coca9Cola !C, )uropean 8rin5s, Rio !uco*ina şi :erla ar%6itei Q o-erta de pe

această cate%orie acoperă toate se%mentele de preţ lo' cost, mediu şi premium.

Se%mentul lo' cost este reprezentat de mărcile 6ipermar5et9urilor ;e. Carre-our <

2arca ">. :rodusele sunt comercializate eclusi* în 6ipermar5et9ul sub a cărui marcă au -ostproduse. :reţul este -oarte mic comparati* cu celelalte produse, în Mur de #E bani@litru,

deoarece au -ost reduse c6eltuielile de transport dar şi cele de ambalare.

:entru se%mentul mediu eistă câte*a mărci reprezentati*e cum ar -i 8orna,

Iz*orul 2inunilor, !orsec. :reţul de *ânzare este ",( < + [email protected] l, +,7 < F lei@+ l. :reţul

este di-erit în -uncţie de unităţile în care este comercializat. ipermar5et9urile au

preţuri comparabil mai mici decat alte unităţi cum ar -i 6otelurile, restaurantele.

Se%mentul premium este reprezentat de mărci ca )*ian, =ittel. &otuşi eistă şi

mărci româneşti care se încadrează cu succes în cate%oria premium cum ar -i :erenna

:remium, Oeia. :erenna :remium, desi este un competitor nou pe piaţa apelor minerale, a -ost

recunoscută la ni*el mondial drept una dintre cele mai pure ape minerale naturale. :otri*it

clasamentului realizat de Dr%anizaţia 2ondială a Apelor. :erenna :remier se a-lă

pe locul + în urma etalonului, apa minerală naturală )*ian. :otri*it site9ului

:a%ina "( din ++




'''.mineral'aters.or%, di-erenţa dintre liderul )*ian şi :erenna :remiereste de doar F,L procente ;identică în proporţie de LP,">. :erenna s9asituat pe locul + în topul primelor +E de ape comparati* cu )*ian. Dr%anizaţiaamintită prezintă F.+EE de branduri de apă minerală din "FE de ţări.

Acest se%ment se adreseaza în mare parte consumatorilor cu putere mare

de cumpărare. :rodusele se comercializează, în special, în 6oteluri şi restaurante de

lu dar se pot %ăsi şi în 6ipermar5et9uri la un preţ ce *ariază de la #,( lei la 7,7 lei.

7.+ =ariaţia preţurilor în ultimii 7 ani

:reţurile medii de *ânzare a produsului apa minerală, la ni*elul anului +EE#,

luând în calcul preţurile practicate de mai mulţi producători precum )uropean

8rin5s; Iz*orul 2inunilor>, Romaqua Group !orsec, :erla ar%6itei, 8orna, Apemin si

!ibco ;!iborţeni> sunt de " [email protected] litri si respecti* +,+ lei@ + litri.

a ni*elul anului +EEL se obser*ă o creştere a preţurilor -aţă de +EE#.

Ast-el pentru E.7 litri *om plăti în Mur de ",J lei iar pentru + litri în Mur de +,J

lei. Această creştere se datorează, în mare parte, creşterii rede*enţei către

stat. Se preconizează că în acest an statul să maMoreze rede*enţa de "E ori.Această maMorare *a conduce implicit la scumpirea apei minerale ceea ce ar

însemna un deza*antaM atat pentru producători, cât şi pentru consumatori.

:a%ina "J din ++




+. Promo"area

P." 2odalităţi de promo*are a produselor

:e piaţa apei minerale sunt prezenţi Mucători destul de mulţi şi destulde puternici. Cotele de piaţă actuale, dar şi cele *iitoare sunt în dispută şieste normal ca -iecare producător să încerce să -acă o-erta proprie cât maibine *izibilă şi tentantă consumatorilor.

:ublicitatea prin &=, radio şi presa scrisă este un instrument penetrant de

comunicare, cu priză la consumatori. Ca urmare, ea -ace parte din arsenalul des -olosit de

producători pentru a le câşti%a su-ra%iile. 8o*ada sunt cele aproape +F.EEE de spoturi

publicitare de care a bene-iciat apa minerală pe parcursul primelor opt luni din acest an.

!ăuturile nealcoolice au a*ut cele mai multe epuneri publicitare în

primele nouă luni ale anului. Că este *orba de apă minerală, cola, sucuri acidulate

sau plate, licorile au totalizat pe canalele clasice de publicitate ;presa scrisă,

radio, &=> nu mai puţin de "77 de mii de inserţii, aproape dublu -aţă de aceeaşi

perioadă a anului trecut. 8upă numărul de inserţii ;cele mai multe < "#7.EEE < pe

&=>, băuturile nealcoolice se plasează pe primul loc în clasamentul pe cate%orii al

celor mai mari ad*ertiseri în perioada ianuarie < septembrie.

:a%ina "L din ++




P.+ Campaniile cele mai recente des-ăşurate de o-ertanţi

Studiile de piaţă realizate în ultimul an au rele*at -aptul că tradiţiaapei minerale în România este un element -oarte important luat în

considerare de consumatori, în momentul în care ale% un anumit brand.8in acest moti*, maMoritatea producătorilor de apă minerală din România,

au încercat să -olosească această idee în crearea spoturilor publicitare.

$n eemplu concludent îl reprezintă -irma producătoare !orsec, aicărei proprietari au lansat recent o campanie de promo*are prin care se încearcă să se marc6eze împlinirea a +EE de ani pentru brandul !orsec.

Spotul t* realizat pentru campania !orsec +EE de ani se bazează pe nişte idei

-ericit alese 9 corelarea lansării brandului !orsec cu di*erse e*enimente emblematicedin istoria omenirii. a -el ca şi în cazul altor campanii importante lansate la &= în

ultimele luni, !orsec a mizat din nou pe o eecuţie îndoielnică, poziţionând le%ătura cu

prezentul printr9un -inal prost realizat pentru spot 9 o persoană care bea apă minerală

în -aţa unui laptop. a acest punct, nu numai ideea între%ului spot se alterează, dar în

primul rând eecuţia în sine este sub ni*elul pe care un brand ca !orsec ar trebui să îl

impună 9 corelarea cu naturalul, cu *aloarea, cu per-ecţiunea.

Kn mai multe medii publicitare se discută despre -aptul că !orsec, poziţionând marca

dintr9un punct de *edere di-erit şi mizând pe eecuţii per-ecţioniste, ar putea să9şi

crească mult mai mult cota de piaţă şi să reprezinte un pericol real pentru concurenţă.

:roducătorul apei minerale !iborţeni, şi9a re%ândit poziţionarea brandului

şi mizează în prezent pe tradiţia pe care !iborţeni o are pe piaţa locală.

:rintre mediile de promo*are a apei minerale !iborţeni se a-lătele*iziunea, iar realizarea ultimului spot &= a costat compania "#E.EEE deeuro. ?abrica de la !iborţeni are patru linii de îmbuteliere a apei minerale şi

o capacitate totală de aproimati* (9J milioane de litri pe lună.Conceptul creati* a încercat să eprime esenţa !iborţeniului o apă care

iz*orăşte din munte, o apă căutată de protipendada *remurilor de altădată să9şi

răcorească zilele pline de sport şi des-ătare în natură, o apă care, după "FE de

ani, continuă să dea *iaţă, să o-ere sănătate după o zi isto*itoare.



Ap$ mineral$ , tendin&e %n r#ndul consumatorilor.

-12004

)ac7, acum c89iva ani apa mineral7 era cump7rat7 foarte rar, :n conte;tual actual, al cre<teriiputerii de cump7rare dar <i a inc7lzirii globale, v8nz7rile la ap7 mineral7 au cunoscut o adev7rat7cre<tere. 8nz7rile la ap7 mineral7 vor fi in continuare ridicate :n urm7torii ani, 9in8nd cont defaptul c7 :nc7 se :nregistreaza un consum redus pe cap de locuitor <i de faptul c7 s=a plecat de laun consum foarte redus :n care apa mineral7 era cump7rat7 ocazional, fiind folosit7 cu prec7derela <pri9. -ferta de ap7 mineral7 s=a diversificat :n ultimul timp, fiind lansate diverse niveluri decarbonatare dar <i ambala>e diferite.

Pia9a apelor minerale din 'om8nia este una foarte dinamic7 <i :n continu7 cre<tere, datorit7faptului c7 este din ce :n ce mai accesibil7 consumatorului rom8n. ?n 'om8nia, 5@ din apaconsumat7 este carbogazoas7 spre deosebire de statele membre ale &" care consum7 5@ apamineral7 plat7. )e<i p8n7 :n prezent s=au :nregistrat cre<teri spectaculoase pentru apa mineral7se :ntrevede o scAimbare a preferin9elor rom8nilor, :n sensul orient7rii acestora c7tre apa plat7, :ndefavoarea celei minerale, iar acest lucru se datoreaz7 preocup7rii tot mai accentuate apopula9iei pentru obiceiurile s7n7toase. )ac7 :n ianuarie 200, apa mineral7 carbogazoas7de9inea o cot7 de pia9a de 14@, un an mai t8rziu pia9a apei minerale plate atingea 26@. ?nianuarie 2006 a>unsese la 30@, :n ianuarie 200 la 3@, :n ianuarie 200 la 1@ iar :n martie200 era la @. 1

<adar, apa plat7 :mbuteliata va tinde s7 devin7 o normalitate <i nu ceva ocazional, iar apa de larobinet, datorit7 calit79ii :ndoielnice, va a>unge s7 fie :nlocuit7 cu apa :mbuteliat7, :ndeosebi :nmarile ora<e unde apa de la robinet nu este potabil7, a<a cum de>a se :nt8mpl7 :n Bucure<ti

Date post:	12-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	raluca-iulia
View:	228 times
Download:	0 times

Piata Apei Minerale

Documents