+ All Categories
Home > Documents > ELEMENTELE MINERALE

ELEMENTELE MINERALE

Date post: 30-Jan-2016
Category:
Upload: manny
View: 172 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
continuare. ELEMENTELE MINERALE. Elemente minerale. Macroelemente: Calciu, Fosfor, Magneziu… Microelemente: Fe, Zn, I, F…. MAGNEZIUL. după K → cel mai important cation intracelular În organism adult: ~ 25 g Mg (20-28 g): ~ 60% - în oase, 26% - în muşchi şi - PowerPoint PPT Presentation
80
ELEMENTELE ELEMENTELE MINERALE MINERALE continuare
Transcript
Page 1: ELEMENTELE MINERALE

ELEMENTELE ELEMENTELE MINERALEMINERALE

continuare

Page 2: ELEMENTELE MINERALE

Elemente mineraleElemente minerale

Macroelemente: Calciu, Fosfor, Magneziu…Microelemente: Fe, Zn, I, F…

Page 4: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologic al magneziuluiRolul biologic al magneziului

Funcţia principală – stabilizarea structurii ATP în reacţii enzimatice ATP-dependente

Mg - cofactor pt. 300 enzime ce intervin în metabolismul nutrientilor de baza – glucidic, lipidic, sinteza de proteine, fosforilarea oxidativă

constituent normal al oaselor şi dinţilor

participă la acţiunile parathormonului şi vitaminei D3 la nivel osos

contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic şi hidric

necesar pt. transmiterea impulsurilor nervoase

Page 5: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologic al magneziuluiRolul biologic al magneziului

rol în contractibilitatea musculară şi excitabilitatea nervoasă deprimă excitabilitatea neuro-musculară relaxare musculară

necesar pt. funcţionarea muşchiului cardiac

implicat în procesul de coagulare posibilă acţiune anti-aterogenă rol în prevenirea cardiopatiei ischemice

Mg şi Ca - cu funcţii similare sunt uşor antagonici:

contracţia musculară: Ca - stimulent, Mg - relaxant exces de Mg inhibă calcifierea osoasă exces de Ca semne tipice de deficienţă de Mg

Page 6: ELEMENTELE MINERALE

Absorbţia digestivă a Absorbţia digestivă a MgMg

în intestinul subţire

~ 2/3 din Mg ingerat se elimină prin fecale

într-o alimentaţie mixtă - CUD: 35-45 %

Disponibilitatea Mg - influenţată de aceiaşi factori ca şi Ca excepţie: vitamina D – nu intervine

Alţi factori care influenţează absorbţia Mg: Ca din dietă - absorbţia de Mg deficitul de vitamina E - induce deficit de Mg rinichiul conservă eficient Mg când ingestia sa e

Page 7: ELEMENTELE MINERALE

EExcreţia de Mgxcreţia de Mg

Mg se elimină prin urină

în insuficienţă renală gravă hipermagnezemie periculoasă - în principal dacă se iau suplimente cu Mg

Săruri concentrate de Mg (clorură, sulfat) acţionează ca laxativ

Page 8: ELEMENTELE MINERALE

Doze recomandate de aport alimentar pt. MgDoze recomandate de aport alimentar pt. Mg

DZR – adult: 300-350 mg Mg / zi

Aport < de Mg: ~ 210 mg/zi nu provoacă stări de carență Alimentaţia obişnuită furnizează: 250 - 400 mg / zi nu este

necesară suplimentarea

Ingestia crescută de Ca, proteine, vitamina D şi alcool cresc necesarul de Mg

Efortul fizic şi/sau stresul - pot să determine o a necesarului de Mg

Page 9: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare de magneziuSurse alimentare de magneziu

Molecula de clorofilă - un atom de Mg

cele mai bogate surse de Mg: legumele verzi: salata, spanac, ceapa verde, frunze de mărar, pătrunjel, leuştean

Alte surse eficiente de Mg: seminţe, nuci, derivate de cereale cu grad mare de

extracţie: pâine neagră şi intermediară, mălai leguminoasele uscate,unele fructe

Nu sunt surse adecvate de magneziu: peştele, carnea, laptele şi cea mai mare parte a fructelor obişnuite

Procesele de rafinare şi prelucrarereduc conţinutul în Mg al alimentelor

Page 10: ELEMENTELE MINERALE

Aportul de MgAportul de Mg recomandat prin dietă, recomandat prin dietă, pe categorii de vârstăpe categorii de vârstă

Vârsta (ani) mg/zi ULSugari 0 – 6 luni 30 nedeterminat

6 – 12 luni 75 nedeterminatCopii 1 – 3 ani 80 65

4 – 8 ani 130 110

Bărbaţi 9 – 13 24014 – 18 41019 – 30 40031 – 50 42051 - 70 420> 70 420

Femei 9 – 13 240 35014 – 18 360 36019 – 30 310 35025 – 50 320 35051- 70 320 350

graviditate 350 350lactaţie 310-320 350

UL – nivel de consum superior tolerabil (cantitatea maximă tolerabilă)

Page 11: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul de aport de MgDeficitul de aport de Mg

Nu se cunosc cazuri de ingestie insuficientă la indivizi sănătoşi

Deficienţa - apare rar, legată de stări patologice care diminuează absorbţia, cresc pierderea de Mg sau produc o schimbare în echilibrul electrolitic

Tulburări carenţiale - mai accentuate în: alcoolism cronic, malnutriţie calorico-proteică, hipertiroidism malabsorbţii: boli inflamatorii intestinale, diaree, rezecţii

intestinale afecţiuni renale, pancreatită, acidoză diabetică, ciroză terapie cu diuretice

Page 12: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul de aportDeficitul de aport

Deficienţa de Mg se manifestă clinic prin: oboseala anorexie oprirea creşterii, scădere în greutate, tulburări cardiace, neuromusculare: debilitate, iritabilitate

musculară, alterări mentale

Tetania hipomagneziană = similară cu cea hipocalcică

Page 13: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

constituenţi indispensabili ai dietei

funcţii corporale puternic corelate

distribuiţi în toate lichidele şi ţesuturile corporale: Na şi Cl – în principal elemente extracelulare K – element în esenţă intracelular

Din conţinutul mineral total al organismului reprezintă: Na - 2%, K - 5% şi Cl - 3%

Page 14: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

rol fiziologic esenţial în:

menţinerea echilibrului acido-bazic, osmotic şi hidric

reglarea permeabilităţii membranelor,

excitabilitatea neuromusculară: stimulatoare ale tonusului muscular

Page 15: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

NaNa++ principalul cation extracelular

un adult sănătos conţine ~ 63 g Na prezent în secreţii intestinale – bilă, suc pancreatic 30-40% - în schelet – majoritatea neinterschimbabil, mică

proporţie inteschimbabil cu Na din lichidele corporale

Rol: • ca ion predominant în lichidul extracelular - reglează volumul

plasmatic favorizează reţinerea apei în organism• participă la conducerea impulsurilor nervoase şi controlul

contracţiei musculare

Page 16: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

ClCl-- amplu distribuit ca anion principal în lichidele extracelulare adult sănătos: ~ 35 g Cl

împreună cu: Na+ menţine echilibrul apei, presiunea osmotică ionii fosfat şi sulfat - menţin echilibrul acido-bazic al

lichidelor corporale

participă la fixarea şi cedarea O2 şi CO2 la nivel hematii necesar în formarea HCl din sucul gastric intervine în eliminarea prin rinichi a produşilor de

catabolism azotat și în activarea unor enzime.

posibil rol în reglarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronă

Page 17: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

KK++

cantitate totală în organism: 120-160 g ion intracelular (98%), cantităţi în lichide extracelulare

împreună cu Na+ intervine în menţinerea echilibrului normal al apei, în echilibrul osmotic şi acido-bazic:

contribuie la eliminarea renală a Na şi stimulează diureza

împreună cu Ca2+ este important în reglarea activităţii neuromusculare

intervine în metabolismul energetic și transportul prin membrană

Page 18: ELEMENTELE MINERALE

Electroliţii - NaElectroliţii - Na++, Cl, Cl-- şi K şi K++

Absorbţie, eliminare se absorb rapid, cu uşurinţă, aproape integral (90-95%)

la nivel intestinal, proporţional cu consumul şi se elimină: prin urină, fecale, transpiraţie

Reglarea cantităţilor în organism: se efectuează la nivel renal eliminarea se măreşte sau

se micşorează f. de necesităţile organismului

Echilibrul Na+, K+, Cl+ - reglat prin aldosteronă -mineralcorticoid secretat de suprarenale

Page 20: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare

Na şi Cl principala sursă: sarea de bucătărie – NaCl (Na = 40%) -

consum variabil de la o persoană la alta: 3-9 g/zi. alte alimente: albuş de ou, peşte şi scoici, lapte şi preparate

lactate, preparate de carne etc. Na - prezent în ~ toate alimentele - excepţie fructele

K larg răspândit în:

alimente de natură animală şi vegetală: carne, peşte, legume, fructe, leguminoase, pâine intermediară, neagră

Cantităţi < în lapte şi derivate lactate.

Page 21: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul şi excesul de aport

Deficit de aport de Na şi Cl poate să apară doar în caz de inaniţie iar de K - nu s-au citat.

Aportul exagerat de: Na şi Cl - problemă importantă de sănătate publică

implicaţii în afecţiuni CV, HTA, renale (cu retenţie de apă), hepatice

Consum maxim recomandat de NaCl: 6 g/zi.

K - poate fi o problemă în: insuficienţa renală şi acidoza gravă.

Page 22: ELEMENTELE MINERALE

SULFULSULFUL

Prezent în celulele organismului aminoacizi esenţiali: metionina,

cisteina, cistina în toate structurile proteice ale articulatiilor, parului, unghiilor, pielii

mai abundent în: insulină şi cheratina din păr, piele, unghii

oligopeptide: în structura glutation

Page 23: ELEMENTELE MINERALE

S mai face parte din compoziţia unor HC: heparina - anticoagulant prezent în:

ficat, alte ţesuturi sulfatul de condroitină din oase şi

cartilagii

Structura tiaminei, biotinei, a acidului pantotenic

SULFULSULFUL (continuare)(continuare)

Page 24: ELEMENTELE MINERALE

Necesarul deNecesarul de aport de aport de SS::

Doza zilnica recomandata este de 800-900 mg, dar in anumite afectiuni – artrita, boli hepatice - ea poate creste pana la 1500 mg.

sub forma celor 2 aa esenţiali: metionina şi cisteina

degradarea lor asigură substratul pentru formarea altor compuşi cu S.

Prin dietă: se mai ingeră cantităţi mici de S anorganic şi organic Excesul de S anorganic, pt. care nu se cunoaste

necesarul sau beneficiile, se elimină prin urină.

Page 25: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare de sulfSurse alimentare de sulf

Alimentele bogate in sulf sunt ouale, legumele, cerealele integrake, ursturoiul, ceapa si varza de Bruxel.

Page 26: ELEMENTELE MINERALE

OLIGOELEMENTELEOLIGOELEMENTELE

Oligoelementele esenţiale:

= microelemente necesare pentru desfăşurarea optimă a funcţiilor organismului:

fierul iodul fluorul seleniul zincul

Page 27: ELEMENTELE MINERALE

FIERULFIERUL

face trecerea între macro- şi micro-elemente

Organismul uman adult conţine 3-5 g Fe: bărbaţi: 3,6 g fier corporal femei: 2,4 g fier corporal

din care 30-40% - sub formă de depozit

în organism se conservă bine ~ 90% este recuperat şi refolosit

Page 28: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologic al fieruluiRolul biologic al fierului

intră în structura hemoglobinei

rol în transport O2 şi a CO2 în proces respirator

deficienţa de Fe scăderea nr. de hematii instalarea anemiei feriprive – principala carenţă nutriţională a ţărilor dezvoltate

intră în structura mioglobinei (rezervorul de O2 al muşchiului)

Page 29: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologic al fieruluiRolul biologic al fierului

este implicat în activitatea unor enzime cu acţiune în procesul de respiraţie celulară: citocromi, citocromoxidaza, peroxidaza, catalaza

intervine în procese imunologice şi în activitatea nervoasă:

s-a constatat că la copiii anemici activitatea şcolară, capacitatea senzorială şi de concentrare, atenţia şi memoria sunt inferioare faţă de copiii normali

Page 31: ELEMENTELE MINERALE

Factori care favorizează absorbţia FeFactori care favorizează absorbţia Fe

acidul ascorbic chelat ce permite solubilizarea Fe la pH ↑ intestin subţire

gradul de aciditate gastrică - solubilitatea şi disponibilitatea Fe HCl din sucul gastric solubilizează Fe din compuşi organici

formă ionică absorbabilă şi reduce Fe (III) din alimente la Fe (II) absorbabil

stările fiziologice: sarcina sau creşterea - în care există o a formării de sânge stimulează absorbţia Fe

starea de carenţă - stimulează absorbţia Fe

Page 32: ELEMENTELE MINERALE

Factori care favorizează absorbţia FeFactori care favorizează absorbţia Fe

unele proteine de natură animală absorbţia Fe din carne, ficat, peşte > din alimente

vegetale nu au acest efect: proteinele din lapte, brânză, ouă Sugarii reţin > Fe din lapte matern decât din lapte de

vacă sau alte forme de lapte

Page 33: ELEMENTELE MINERALE

Factorii care reduc absorbţiaFactorii care reduc absorbţia Fe:Fe:

pH-ul crescut al sucului gastric - mai ales după administrare de medicamente antiacide

taninurile - pot reduce absorbţia cu 60%

acidul oxalic şi acidul fitic - formează săruri greu solubile

unele proteine din ou, soia

creşterea motilităţii intestinale: conţinutul de fibre - diminuează absorbţia Fe prin reducerea timpului de contact şi trecerea mai rapidă a chimului în zona cu pH

o digestie proastă a grăsimilor - produce steatoree diminuează absorbţia Fe

Page 34: ELEMENTELE MINERALE

FeFe în organism în organism

Prezent în două forme principale:

1. fier funcţional (70 %) - în hemoglobină, mioglobină, enzime

2. sub formă de depozit (30%) ferritina, hemosiderina

depozit - în ficat, măduva osoasă, splină, muşchi

Din ferritina - complex Fe-proteină se pot utiliza zilnic 50mg din care 20 mg pt. sinteza de hemoglobină

În plasmă circulă legat de transferină: cc. 100-150 g Fe/100 ml

Page 35: ELEMENTELE MINERALE

O acumulare anormală de Fe în ficat poate fi cauzată de:

ingestia prelungită de cantităţi Fe

transfuziile sanguine frecvente

la formare de hemosiderină similară ferritinei, dar cu conţinut de Fe şi mai puţin solubilă

Boala de acumulare anormală de fier: hemosideroza Când cauzează tulburări tisulare hemocromatoză

Organismul uman conţine: 200-1500 mg Fe sub formă de ferritină şi hemosiderină

FeFe în organism în organism

Page 36: ELEMENTELE MINERALE

Eliminarea Eliminarea FeFe din organism din organism

prin hemoragii şi

în cantităţi mici prin fecale, transpiraţie, exfolierea normală a părului şi a pielii cea > parte a Fe din fecale = Fe neabsorbit din alimente;

restul - din bilă, celule ce se exfoliază din epiteliul gastro-intestinal

Eliminarea urinară este nesemnificativă

Pierderile zilnice de Fe: ~ 1 mg la bărbaţi şi uşor < la femei în afara ciclului menstrual ciclul menstrual: pierderi >1,4 mg Fe/zi 28 mg/perioadă cauza frecvenţei anemiei la femei pe perioada fertilă

Page 37: ELEMENTELE MINERALE

DDZRZR de de FeFe prin aport alimentar prin aport alimentar

Necesarul variază cu vârsta:

Copii se nasc cu rezervă de Fe DZR la sugar 1,5 mg/kg/zi DZR se stabilizează la copii la 10 mg/zi, apoi :

la bărbaţi după oprirea din creştere rămâne ridicat la femei în perioada fertilă, în sarcină şi

lactaţie

10 mg Fe - copii, bărbaţi şi femei după menopauză 15 mg – adolescente, femei - ciclu menstrual, lactaţie30 mg - sarcină12 mg - adolescenţii bărbaţi

Frecvent - o dietă adecvată nu conţine > 6 mg fier /1000 kcal

Page 39: ELEMENTELE MINERALE

Conţinutul de Conţinutul de FeFe al unor alimente al unor alimente

100 g de Fe [mg]

ficat de vită 5ficat de miel 10carne de porc 2,5gălbenuş de ou 8linte, năut 7portocale 0,4spanac 3lapte 0,1

Contribuţie importantă la acoperirea necesarului de Fe îmbogăţirea cu fier a cerealelor, făinii şi a pâinii cerealele îmbogăţite - sursă importantă şi pt. sugari

Laptele şi derivatele lactate: practic nu conţin fier

Page 40: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul de aportDeficitul de aport

Carenţa de fier : anemie feriprivă Grupurile cu cel > risc:

copiii pana la vârsta de 2 ani adolescente, femeile însărcinate persoanele de vârstă avansată

se poate datora unor leziuni, hemoragii, boli gastrointestinale ce interferă absorbţia Fe se poate agrava printr-o dietă dezechilibrată cu aport insuficient de Fe, proteine, folat, vit. B12, B6 şi C

se corectează prin dietă bogată în Fe absorbabil şi suplimentarea aportului de Fe: sulfat sau gluconat feros

Page 41: ELEMENTELE MINERALE

IODULIODUL

În mod normal în organismul uman:

20-30 mg iod din care:

> 75% - concentrat în glanda tiroidă Restul - distribuit în tot organismul:

în mucoasa gastrică în sânge în particular în glanda mamară - în perioada de lactaţie

Page 42: ELEMENTELE MINERALE

Rol biologicRol biologic

Unica funcţie cunoscută a iodului: parte integrantă a hormonilor tiroidieni

La nivelul glandei tiroide: I se adiţionează la molecula tirozinei mono şi diiodtirozina în anumite condiţii din 2 molecule de tirozină iodată

hormonii tiroidieni: triiodtironina şi tetraiodtironina (tiroxina)

Aceşti hormoni sunt eliminaţi în sânge la ţesuturi rol de a stimula procese metabolice eliberatoare de energie

Page 43: ELEMENTELE MINERALE

AbsorbţiAbsorbţie, transport,e, transport, depozitare, depozitare, eliminare eliminare

Se absoarbe uşor sub formă de I- în partea superioară a tubului digestiv

Circulă liber sau legat de proteinele plasmatice

Se depozitează în glanda tiroidă - utilizat pt. sinteza triiodtironinei T3 şi tiroxinei T4

Hormonul - se degradează în celulele albe şi în ficat, conservându-se iodul - dacă este nevoie

Se elimină prin urină şi în cantităţi mici prin fecale provenienţa: bila

Laptele matern conţine cantităţi mici de iod

Page 44: ELEMENTELE MINERALE

adulţi şi adolescenţi: 150 g/zi. femei însărcinate: o creştere cu 25 g/zi (175 g/zi) lactaţie: o creştere cu 50 g/zi (200 g/zi) sugari mici: 40 g/zi iar sugari mari: de 50 g/zi copii: 70 – 120 g/zi

Doze Doze zilnice zilnice recomandaterecomandate

Page 45: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare de iod

Cele mai bogate: sarea iodată, peştii şi animalele marine: 300 - 3000 g iod/kg.

Alte surse: lapte, carne, ouă - conţinut dependent de dieta animalelor vegetale - conţinut dependent de concentraţia de iod în sol în apa potabilă – aport mai redus

Suplimentarea aportului de iod - iodarea sării de bucătărie

Page 46: ELEMENTELE MINERALE

Activitatea hormonilor tiroidieni – trebuie strict reglată având în vedere multiplele efecte asupra întregului metabolism

Datorita complexitatii acestei reglări - nu sunt rare nici hipo- şi nici hipertiroidismul

cea mai comună: deficienţa de iod = guşa endemică = distrofie endemică tireopată (DET) = hipertrofia compensatorie a glandei tiroide

Deficienţa poate să fie absolută lipsa aportului în zone fără iod sau

cu ingestie subnormală de I la femei adolescente, în sarcină şi lactaţie apare ca

urmare a unei creşteri a necesarului de hormoni tiroidieni

Deficitul de aport de iodDeficitul de aport de iod

Page 47: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul de aport de iodDeficitul de aport de iod

OMS - frecvenţa DET în lume: 1 : 200 milioane

DET se manifestă prin: scăderea metabolismului bazal scăderea capacităţii fizice şi intelectuale modificări în procesul de mineralizare a oaselor întârzieri în apariţia dinţilor pilozitate redusă retenţie de apă hipogonadism: infantilism sexual la bărbaţi

femei - amenoree

Page 48: ELEMENTELE MINERALE

Alimente: familia cruciferae – ex. varza şi unele fructe seci – arahide conţin substanţe naturale (tioglicozide) cu acţiune guşogenă acţionează prin blocarea absorbţiei şi utilizării I Aceste substanţe se inactivează prin fierbere

Deficienţă gravă de iod în timpul sarcinii şi postnatal poate determina cretinismul - sindrom caracterizat de deficienţă mentală, depleţie spastică, surdomutism, mers greu caracteristic, statură mică, hipotiroidism

Se recomandă consum de sare iodată - în special în zone cu apă şi alimente sărace în iod

Deficitul de aport de iodDeficitul de aport de iod

Page 49: ELEMENTELE MINERALE

Toxicitatea ioduluiToxicitatea iodului

Ingestia de iod are limite de securitate destul de largi

Este dificil să se identifice apariţia unor reacţii adverse la aport de iod > decât necesităţile fiziologice

În momentul de faţă nu se consideră că iodul din alimente ar putea prezenta o problemă de sănătate publică

Totuşi, este necesară urmărirea cu atenţie: atât a ingestiei de iod cât şi a frecvenţei de creşteri tiroidiene

Page 51: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologicRolul biologic

efect benefic asupra smalţului dentar rezistenţă maximă la acţiunea agenţilor cariogeni

diminuează la minim pierderile osoase influenţează dinamica I, Ca, P în organism

acţiunea cariopreventivă: se combină cu hidroxiapatita din smalţul dentar

fluorapatita rezistenţă smalţului la agresiuni externe efecte anti-enzimatice opreşte procesele cariogene

efectele cario-preventive sunt maxime dacă se asigură un aport optim din viaţa intrauterină până la 10-14 ani

după formarea dinţilor efectele aport de F sunt mai reduse

Page 52: ELEMENTELE MINERALE

DZR - funcţie de vârstă: 0,5 – 2,5 mg/zi la copii şi adolescenţi 0,1 – 1 mg/zi la sugari.

Ingestia sigură şi adecvată pt. adulţi: 1,5 - 4 mg/zi.

Principalele surse dietetice: Alimentele conţin cantităţi mici de F: alimentaţia obişnuită:

0,25-0,5mg F/zi asigură 1/4–1/3 din necesar Alimente mai bogate în F:

peştii (mai ales de apă sărată) şi animalele marine, frunzele şi mugurii arbustului de ceai, cafeaua

Cantităţi mici de F - unele fructe şi legume: soia, spanac, ceapă, salată

Necesarul de fluor şi DZR. Surse alimentare

Page 53: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare

Aportul de F se poate suplimenta prin: fluorizarea apei potabile - concentraţia optimă de F = 1 mg/l → Japonia, ţări din Europa şi America alimentele procesate cu apă fluorurată fluorizarea sării de bucătărie

Prepararea alimentelor în vase de teflon - polimer ce conţine F - creşte conţinutul de F al alimentelor

Acţiune locală – paste de dinţi cu fluor – protecţia smalţului dentar

Page 54: ELEMENTELE MINERALE

Toxicitatea fluoruluiToxicitatea fluorului

aport > 5-6 mg /zi efecte toxice

Ingestia excesivă de F: stări patologice specifice

fluoroza dentară = boala dinţilor pătaţi şi osteofluoroza

Întrucât: dozele la care F acţionează benefic sunt relativ apropiate

de dozele toxice se recomandă prudenţă în procesul de fluorurare al apei

şi alimentelor

Page 55: ELEMENTELE MINERALE

ZINCULZINCUL

element amplu distribuit:

în regnul vegetal şi animal între oligoelemente - ocupă locul 2 ca abundenţă

În organism uman adult: 2-3 g de Zn

concentraţii în ficat, pancreas, rinichi, oase şi muşchi

alte ţesuturi - cu concentraţii importante de Zn: ochii, prostata, spermatozoizii, pielea, părul şi unghiile

Page 56: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologic al zinculuiRolul biologic al zincului

participă în procese de sinteză şi de degradare ale HC, lipidelor, proteinelor, acizilor nucleici

> 200 enzime cu Zn - izolate de la diverse specii, care participă: la stabilizarea structurii proteinelor şi acidului nucleic la integritatea organitelor subcelulare şi în procese de transport în funcţii imunologice în exprimarea informaţiei genetice

Zn stimulează: gametogeneza,dezvoltarea organelor genitale, instalarea pubertăţii

Page 57: ELEMENTELE MINERALE

Întâlnit în structura cristalină a oaselor şi în enzime osoase considerat necesar pentru: în calcifiere si o activitate osteoblastică adecvată formare de enzime osoase: fosfataza alcalină

Proteina (metalotioneina) cea mai abundentă ce conţine Zn neenzimatic: activă în procese de detoxifiere de metale poate influenţa metabolismul aminoacizilor cu sulf

Rolul biologic al zinculuiRolul biologic al zincului

Page 58: ELEMENTELE MINERALE

Absorbţia digestivăAbsorbţia digestivă a Zn a Zn

la nivel intestinal o absorbţie eficientă: 20% din Zn dintr-o dietă mixtă

Absorbţia este favorizată de: glucoză sau lactoză proteine din soia singure sau cu proteine din carne vinul roşu

Factorii inhibitori ai absorbţiei: fibrele şi fitaţii, !!! nu şi alţi compuşi care formează

complecşi, cum sunt taninurile doze de Cu > decât cele fiziologice,

Zn concurează cu Fe pentru absorbţie proporţii Fe:Zn de 2:1 - 3:1 diminuează puternic

absorbţia Zn doze ridicate de Zn afectează absorbţia Fe din Fe2SO4

Page 59: ELEMENTELE MINERALE

EliminareaEliminarea Zn Zn

are loc aproape complet prin fecale în caz de inaniţie, la persoane cu nefroză, diabet, alcoolism,

ciroză hepatică creştere eliminarea urinara

Necesarul de zinc şi doze recomandate

adulţi sănătoşi: echilibru pozitiv al Zn la ingestii de 12,5 mg/zi într-o dietă mixtă

DZR: bărbaţii adolescenţi şi adulţi: 15 mg/zi iar femei adolescente şi adulte: 12 mg/zi în sarcină şi lactaţie: necesar > cu 3 respectiv 4-7 mg/zi necesarul pentru copii: 10 mg/zi iar sugari: 5 mg/zi

Page 60: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare de zincSurse alimentare de zinc

alimentele de origine animală: carne şi viscere, peşte, scoici, lapte şi derivate lactate

cereale integrale, fasole uscată, nuci conţinut de Zn al unei diete mixte: 10-15 mg/zi

Page 61: ELEMENTELE MINERALE

Deficitul de aportDeficitul de aport de zinc de zinc

descris pentru prima dată la bărbaţi tineri din Egipt şi Iran, corelat cu diete în fibre şi fitaţi: cereale nerafinate, pâine nedospită

se caracterizează prin retardarea creşterii, hipogonadism, hipospermie, anemie uşoară, valori plasmatice Zn

Alte simptome ale deficitului: retardarea maturizării sexuale, alopecia, diverse forme de leziuni ale pielii, modificări imunologice, scăderea vederii pe timp de noapte, deteriorarea capacităţii gustative.

Page 62: ELEMENTELE MINERALE

Toxicitatea zinculuiToxicitatea zincului

rareori întâlnită

ingestia excesivă de Zn: 100-300 mg/zi

Sulfatul de zinc în doze de 2g/zi poate cauza iritaţii gastro-intestinale şi vomă

Intoxicaţii cu zinc: întâlnite la pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în

hemodializă prin contaminarea lichidelor de dializă de la plasticul utilizat la serpentinele de dializă sau prin tubii galvanizaţi

Sindromul toxic - se caracterizează prin anemie, febră, alterări ale SNC

Page 63: ELEMENTELE MINERALE

SELENIULSELENIUL

element esenţial - interes crescut în ultimele decenii în 1973 s-a descoperit că glutationperoxidaza e o

selenioenzimă forma amplă de distribuţie a Se în ţesuturile organismului

Rolul biologic al seleniului

antioxidant biologic glutationperoxidaza rol în reducerea peroxizilor

lipidici, a radicalilor liberi din celule formare de apă + alcooli corespunzători

Page 64: ELEMENTELE MINERALE

SELENIULSELENIUL

în sinergism cu vit. E acţionează ca agent antineoplazic natural: prin capacitatea de a detoxifia organismul de peroxizi şi

radicali liberi protejează membranele celulare de procese oxidative –

facilitează: reacţia dintre oxigen şi hidrogen şi transferul ionilor prin membrane

Alături de vitamina E are de asemenea un efect hepatoprotector

Page 65: ELEMENTELE MINERALE

Absorbţie,Absorbţie, eliminare eliminare, necesar, necesar de de seleniuseleniu

Absorbţia - în segmentul superior al intestinului subţire- e mai eficientă când organismul este deficitar în Se. - CUD mare: 30-70% - m. ales sub formă organică: selenometionină, selenocisteină

Eliminare: urinară

Necesarul de seleniu şi doze recomandate 55-70 g/zi - femei şi bărbaţi adulţi 40-50 g/zi - adolescenţi 20-30 g/zi - copii şi 10-15 g/zi - sugari în sarcină necesarul creşte cu 10 g/zi, în lactaţie cu ceva

>

Page 66: ELEMENTELE MINERALE

Surse alimentare de seleniuSurse alimentare de seleniu

Necesarul de Se poate să crească f. de conţinutul dietei în acizi graşi nesaturaţi

bogate în Se: peşte, viscere (rinichi, ficat), carne, ou

conţinutul < : fructe şi legume cereale – f. de solul în care au fost cultivate

Concentraţia Se în alimente - dependentă de disponibilitatea în sol şi apa unde creşte alimentul

Page 67: ELEMENTELE MINERALE

Deficit de aportDeficit de aport

zone cu soluri sărace în Se corelate cu unele stări patologice:

boala Keshan - cardiopatie - afectează în principal copii - observată pentru prima dată în provincia Keshan din China

boala Kashin-Beck - apare la preadolescenţă şi adolescenţă: final - osteoartrită generalizată

Ingestia de Se se poate corela cu mortalitatea prin cancer

date statistice: incidenţă < a cancer în zone cu soluri bogate în Se

la persoane cu cancer concentraţii plasmatice de Se < Cu toate acestea, se impune prudenţă la administrarea de Se:

în doze mari - efecte cancerigene

Page 68: ELEMENTELE MINERALE

CUPRULCUPRUL

unul dintre cele mai importante oligoelemente

organism uman adult: 100-150 mg: constituent normal al sângelui şi cc. > în ficat, creier, inimă, rinichi în muşchi concentraţia e < dar, datorită ponderii

masei musculare ~ 40% din Cu total

~ 90% din Cu plasmatic: încorporat în ceruloplasmină iar restul - legat uşor de albumină, transcupreină şi

aminoacizi

Page 69: ELEMENTELE MINERALE

Rolul biologicRolul biologic

Constituient al multor enzime manifestări clinice ale deficienţei de Cu – corelate în

principal cu insuficienţa enzimatică

Cu intervine în producerea mitocondrială de energie, protecţia faţă de oxidanţi şi sinteza de melanină şi catecolamine

are acţiune dovedită în: oxidarea Fe înainte de transportul său plasmatic şi în legăturile transversale ale colagenului - necesare

pt. forţa sa de tensiune

Page 70: ELEMENTELE MINERALE

Absorbţie digestivă, transport, Absorbţie digestivă, transport, eliminareeliminare

se absoarbe: o parte la nivel gastric cea > parte - în intestin subţire: prin transport activ şi

pasiv Absorbţia: 25 - 60% ; < la ingestii crescute de Cu

transport spre ficat: legat de albumină, transcupreină

Eliminarea: biliară - creşte puternic la supraîncărcare cu Cu se găseşte în cantităţi mici în urină, transpiraţie, sânge

menstrual Cu neabsorbit se regăseşte în fecale

Page 71: ELEMENTELE MINERALE

Necesar, doze recomandate, surse alimentareNecesar, doze recomandate, surse alimentare

DZR estimată ca sigură şi adecvată:

1,5-3 mg/zi la adolescenţi şi adulţi, 0,7-2 mg/zi la copii, 0,4-0,6 mg/zi la sugari în primele şase luni şi 0,6-0,7 mg/zi în următoarele luni.

Prematurii se nasc cu rezerve ↓ de Cu necesar > Surse de cupru amplu distribuit în alimente ~ orice dietă asigură ~ 2 mg/zi alimente mai bogate în Cu: stridii, scoici, ficat, rinichi, ciocolată,

nuci, leguminoase uscate, cereale, fructe seci, carne de pui laptele de vacă nu e sursă adecvată: conţine 0,015-0,18 mg/l

Page 72: ELEMENTELE MINERALE

Deficit de aport

se manifestă prin:

anemie - asemănătoare celei feriprive leucopenie demineralizare osoasă depigmentarea pielii şi a părului modificări în sinteza de elastină susceptibilitate la infecţii anorexie

Cu se depozitează în ficat carenţa se manifestă cu întârziere Nu s-au semnalat carenţe la persoane sănătoase şi dietă

variată

Page 73: ELEMENTELE MINERALE

Deficit de aport

Carenţe de Cu - pot să apară în afecţiuni cu malabsorbţie: enteropatii cu pierderi de proteine sindrom nefrotic

Sindromul Menkes = boală genetică caracterizată prin: malabsorbţia Cu, creşterea eliminării urinare şi transport intracelular anormal de Cu o distribuţie anormală a acestui element în organe şi celule

La sugari: afectează creşterea, cheratinizarea şi pigmentarea pielii, duce la hipotermie, deteriorare mentală progresivă

Page 74: ELEMENTELE MINERALE

Toxicitatea Toxicitatea CuCu

Concentraţiile de ceruloplasmină cresc în timpul sarcinii şi la femei ce folosesc anticoncepţionale

Concentraţia serică de Cu: este de 2x > în sarcină creşte la pacienţi cu: infecţii acute şi cronice, boli hepatice,

pelagră

Importanţa fiziologică a acestor creşteri nu este cunoscută

Boala Wilson = degenerare hepatolenticulară: acumulare excesivă de Cu în ţesuturi

datorită unei deficienţe genetice în sinteza hepatică de ceruloplasmină

Page 75: ELEMENTELE MINERALE

COBALTULCOBALTUL

Cea > parte de Co: în ficat - ca depozite de vitamina B12. Concentraţia plasmatică de Co: ~ 1g/100 ml.

Rol biologic component al vitaminei B12 - unica funcţie biologică -

indispensabilă pt. maturarea eritrocitelor şi funcţionarea normală a tuturor celulelor.

Absorbţia şi eliminarea Absorbţia - la nivel intestin subţire

Eliminare: urinară, doar în cantităţi mici - prin fecale, transpiraţie, piele

Dozele recomandate de Co se exprimă prin necesar de vitamina B12 şi DZR este în medie de 2 g/zi

Page 76: ELEMENTELE MINERALE

Sursele alimentareSursele alimentare

aportul se leagă de aportul de vit. B12

surse alimentare - alimente animale: carne, organe (ficat, rinichi), lapte.

Deficitul de aport e corelat cu cel de vitamina B12 şi se manifestă prin anemie.

Persoane cu regim strict vegetarian - pot prezenta carenţă de Co (respectiv de vit. B12)

Page 77: ELEMENTELE MINERALE

MANGANULMANGANUL

Cantitate în organism adult: 10-20 mg atinge concentraţii > în mitocondrii

Mn - component a diverse enzime: glutamin-sintetaza, piruvat-carboxilaza, superoxid-dismutaza mitocondrială

Intervine în formarea ţesuturilor conjunctive şi osoase, creştere şi reproducere, metabolismul lipidic şi al HC

Absorbţie: intestin subţire % redusă - apare rapid în bilă

Transport: legat de proteina plasmatică: transmanganina Se elimină: prin fecale valori tisulare - reglate prin

eliminare biliară selectivă

Page 78: ELEMENTELE MINERALE

Manganul – eliminare, surse alimentareManganul – eliminare, surse alimentare

Se recomandă: 2-5 mg Mn / zi - la adulţi şi copii > de 11 ani 1-3 mg/zi pentru copii – f. de vîrstă

Conţinutul Mn în alimente – f. variabil

Surse alimentare: Bogate: cereale integrale, legume, nuci şi ceai Moderate: fructele Sărace: carne, peşte, scoici şi produse lactate

Carenţa de Mn = corelată cu scăderea greutăţii corporale, anormalităţi scheletice importante, afectarea capacităţii reproductive

Page 79: ELEMENTELE MINERALE

MOLIBDENULMOLIBDENUL

prezent în organism în cantităţi f. mici intră în structura unor enzime: xantinoxidaza,

aldehidoxidaza

se absoarbe cu uşurinţă în tract gastrointestinal se excretă în principal prin urină

Mo - are efecte cariopreventive

Necesar zilnic de Mo - nu e cunoscut Totuşi, se recomandă aport zilnic de:

75-250 g - pentru adolescenţi şi adulţi 25-150 g pentru copii

Mo - amplu distribuit în alimente: legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate

Page 80: ELEMENTELE MINERALE

CROMUL CROMUL

Rol biologic necesar în metabolismul normal al lipidelor şi HC, participă la

funcţia insulinei complexul de Cr biologic activ = “factor de toleranţă la

glucoză”: constituit din Cr, acid nicotinic, glutation

Surse alimentare de Cr: preparate de carne, brânza drojdia de bere produse obţinute din cereale integrale

DZR: 10-60g pentru sugari 20-200g pentru copii, adolescenţi şi adulţi

Cr trivalent conţinut în alimente este puţin toxic Acesta nu trebuie confundat cu Cr hexavalent care are efecte

cancerigene şi se utilizează în industria chimică


Recommended