+ All Categories
Home > Government & Nonprofit > Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

Date post: 11-Apr-2017
Category:
Upload: alianta-infonet
View: 264 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
of 21 /21
PARTICIPAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA VIAŢA POLITICĂ ŞI PUBLICĂ BB
Transcript
Page 1: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

PARTICIPAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA VIAŢA POLITICĂ ŞI PUBLICĂ

BB

Page 2: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

3

Cuprins

Sumar executiv...........................................................................................4

Introducere...............................................................................................6

I. Date sociodemografice despre participanţii la cercetare ..............................7

II. Participarea la viaţa politică şi publică.................................................10

III. Modalităţile de realizare a dreptului la vot............................................13

IV. Dificultăţile în exercitarea dreptului la vot............................................16

V. Aprecierea modului de organizare a alegerilor locale din 14 iunie 2015...........17

VI. Cauzele neparticipării la viaţa politică şi publică.....................................18

VII. Schimbările care necesită a fi realizate în Republica Moldova pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi exercite dreptul la vot............................19

Concluzii.................................................................................................20

Recomandări ...........................................................................................22

Page 3: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

4

Sumar executiv

Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, a autonomiei, securităţii şi demnităţii acestora nu poate fi realizată fără participarea acestora la viaţa politică şi publică. În acest scop, ne-am propus în această cercetare să identificăm factorii restrictivi care împiedică persoanele cu dizabilităţi să participe activ la viaţa politică şi publică, alături de factorii permisivi care le încurajează să fie active la alegeri.

Eşantionul cercetării îl constituie 1104 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18 localităţi urbane şi 65 localităţi rurale) din 26 unităţi teritorial-administrative ale Republicii Moldova. Eşantionul de cercetare este non-probabilist şi datele cercetării nu sunt reprezentative la nivel naţional, însă relevă problemele şi dificultăţile cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în participarea la viaţa politică şi publică din localităţile cercetate.

Datele colectate în teren relevă că 79,9% din persoanele cu dizabilităţi au participat la alegerile locale din 14 iunie 2015. Gradul de participare la alegeri al persoanelor cu dizabilităţi depinde de gradul de autonomie al acestora, vârstă, precum şi prezenţa copiilor. Persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de peste 35 de ani se implică mai activ în viaţa politică şi publică. Or, la alegerile locale din 2015 cel mai înalt nivel de participare s-a constatat la persoanele cu dizabilităţi în vârstă de 46-55 ani (86,2%), iar cel mai jos la cele cu vârsta de 18-25 de ani (70,6%). Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie 2015. Prezenţa copiilor este un alt factor care influenţează participarea la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi. Neparticiparea la alegerile locale 2015 a fost de aproximativ de 2 ori mai mare printre persoanele cu dizabilităţi fără copii.

Factorii care determină persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile sunt convingerea că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc. Gradul de participare al persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad foarte scăzut de autonomie este influenţat de: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urnei mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot. 15,0% dintre persoanele cu dizabilităţi care au participat la vot şi-au exercitat acest drept la domiciliu. Au votat la domiciliu, preponderent, persoanele cu dizabilităţi cu nivel scăzut (fiecare a 3-a persoană) şi foarte scăzut de autonomie (aproape fiecare a 2-a persoană), de asemenea persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (fiecare a 3-a persoană).

Persoanele cu dizabilităţi se informează despre candidaţii electorali, partide în familie (59,3%), mai rar de la vecini sau prieteni (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţi ai diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (6,1%). Doar 34,3% dintre persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru alegerile locale din 2015. Gradul de participare la aceste întruniri a persoanelor cu dizabilităţi cu nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie a fost redus.

În acelaşi timp, 16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi care au participat la alegeri au semnalat situaţii când cineva a încercat să le influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au încercat să influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali (în peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar – vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. Agitatorii electorali au încercat să-şi impună

Page 4: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

5

părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu de autonomie. Părinţii au încercat să influenţeze cum să voteze persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.

Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu multiple provocări în procesul de participare la alegeri. Primele provocări sunt cele ce ţin de deplasarea la secţia de votare. 49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot, traseul de la domiciliu la secţia de votare fiind parţial accesibil sau totalmente inaccesibil. A doua etapă a provocărilor ţine nemijlocit de inaccesibilitatea secţiei de votare: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu dizabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10,0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea persoanelor cu dizabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.

În anul 2015 au fost realizate mai multe acţiuni pentru a îmbunătăţi participarea persoanelor cu dizabilităţi la alegeri. Participanţii la cercetare au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a alegerilor locale din 2015: (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi amabili cu persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară de socializare, (iii) faptul că au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au făcut pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot, plicul-trafaret) etc.

Persoanele cu dizabilităţi care nu participă la viaţa politică şi publică au menţionat următoarele motive: nu doresc să voteze, nu sunt interesate să voteze, nu se pot deplasa la secţia de votare, nu le-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota. Totuşi, rata de participare la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi ar putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai informate despre candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi, şi nu în ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

Datele cercetării au permis şi înaintarea unor recomandări pentru autorităţile publice centrale şi locale, membri ai societăţii civile care să contribuie la îmbunătăţirea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa politică şi publică. Astfel sunt necesare acţiuni pentru: (i) creşterea accesibilităţii spre secţiile de votare, la intrarea în secţiile de votare şi în secţia de votare nemijlocit; (ii) creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la întruniri în perioada preelectorală; (iii) creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

Page 5: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

6

Introducere

Scopul cercetării a constat în identificarea factorilor restrictivi şi permisivi ce blochează sau încurajează persoanele cu dizabilităţi să participe activ la viaţa politică şi publică, în mod special, la alegeri.

Obiectivele urmărite în cadrul aceste cercetări au vizat:

- cunoaşterea factorilor care determină persoanele cu dizabilităţi să participe sau să nu participe la alegeri;

- analiza modului în care persoanele cu dizabilităţi îşi exercită dreptul la vot; - evidenţierea dificultăţilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în

participarea la viaţa politică şi publică; - înaintarea unor recomandări pentru a creşte gradul de participare a persoanelor cu

dizabilităţi la viaţa politică şi publică.

Metodologia de cercetare

Eşantionul cercetării îl constituie 1104 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18 localităţi urbane şi 65 localităţi rurale) din 26 unităţi teritorial-administrative ale Republicii Moldova. Eşantionul de cercetare este non-probabilist1 şi datele cercetării nu sunt reprezentative la nivel naţional.

Colectarea datelor a fost realizată de 71 de operatori2, dintre care 34 cu dizabilităţi3 care au fost instruiţi în acest scop.

1 Probabilitatea sau șansa unui membru al populaţiei selectate de a fi ales in eșantion nu poate fi determinată, respectiv eroarea de eşantionare nu poate fi calculată. 2 15 operatori persoane cu dizabilităţi au fost selectate în cadrul proiectului “Participarea persoanelor cu dizabilităţi din Moldova la viaţa politică şi publică”, implementat de Centrul de asistenţă pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova. 36 de operatori au fost selectaţi în cadrul proiectului “Pro vot incluziv – demers pentru o societate incluzivă”, implementat de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. 20 de operatori au fost selectaţi din 20 de organizaţii partenere locale din cadrul proiectului “Campanie de educaţie civică pentru incluziunea persoanelor cu dizabilităţi în procesele electorale în contextul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 din Republica Moldova”, implementat de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu suportul financiar al Programului “Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” PNUD Moldova. 3 27 persoane cu dizabilităţi locomotorii, dintre care 12 utilizatoare a scaunului rulant; 3 persoane cu dizabilităţi psihosociale; 2 persoane cu dizabilităţi de auz şi 1 persoană cu dizabilităţi de vedere.

Page 6: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

7

I. Date sociodemografice despre participanţii la cercetare

La cercetare au participat 1200 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18 localităţi urbane şi 65 localităţi rurale), 28 din cele 35 de unităţi teritorial-administrative ale Republicii Moldova. Au fost validate 1104 chestionare.

62 la sută din persoanele care au participat la cercetare sunt din mediul rural şi 38 la sută din mediul urban. Persoanele cu dizabilităţi participante la cercetare sunt repartizate relativ uniform de grupe de vârste (a se vedea Tabelul 1).

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi au studii secundare incomplete (40%) şi vocaţional-tehnice (26,8%). Doar 12 la sută dintre persoanele cu dizabilităţi au studii superioare (incomplete sau complete).

44,7% dintre persoanele care au participat la cercetare sunt căsătorite oficial sau trăiesc în concubinaj, însă este destul de mare numărul acelora care nu au fost niciodată căsătorite – 37,5%. 59,6% dintre persoane au copii – 10,9% copii sub 18 ani, 44,5% - copii peste 18 ani, iar 4,2% atât copii până la 18 ani cât şi peste 18 ani.

Tabelul 1. Eşantionul de cercetare, %

Variabilele sociodemografice

Categorii %

Mediul de reşedinţă Urban 37,7 Rural 62,3

Vârsta

18-25 ani 16,7 26-35 ani 15,7 36-45 ani 12,7 46-55 ani 18,7 56-65 ani 20,6 Peste 65 de ani 14,44

Sexul Masculin 47,5 Feminin 52,5

Studiiile

Secundare incomplete (gimnaziu) 40,0 Medii (liceu) 19,0 Medii speciale şi profesionale, inclusiv colegiu 26,8 Studii superioare (complete şi incomplete) 12,05

Starea civilă

Niciodat/ă căsătorită 37,5 Căsătorit/ă oficial, inclusiv concubinaj 44,7 Văduv/ă 11,6 Divorţat/ă 6,3

Prezenţa copiilor

Fără copii 40,4 Copii până la 18 ani 10,9 Copii peste 18 ani 44,5 Copii până la 18 ani şi peste 18 ani 4,2

4 Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare. 5 Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare.

Page 7: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

8

Variabilele sociodemografice

Categorii %

Gradul de disabilitate

Severă 32,1 Accentuată 45,9 Medie 17,16

Gradul de autonomie

Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 17,7 Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător 31,7 Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător 25,0 Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport 16,6 Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu necesită efort

9,0

Participarea la alegerile locale din 14 iunie 2015

A participat 79,9

Nu a participat 20,1

32,1% din participanţii la cercetare au un grad de disabilitate sever, 45,9% - accentuat şi

17,1% - mediu. Cea mai mare parte a participanţilor – 49,6% au o deficienţă locomotorie (inclusiv 14,4% sunt utilizatori de scaun rulant), 19,6% - o deficienţă de vedere (3,8% - nevăzători), 16,1% - deficienţe de auz, hipoacuzice, 14,7% - deficienţe psihosociale, intelectuale (18,6% - nu au indicat deficienţa).

Deficienţele locomotorii, inclusiv utilizarea scaunului rulant sunt răspândite într-o măsură mai mare printre populaţia tânără cu vârsta de 18-35 ani, iar cele de auz sau vedere printre cei cu vârsta de peste 46 de ani (a se vedea Tabelul 2).

Tabelul 2. Deficienţele pe medii, sexe şi vârste, %

Nev

ăzăt

or

Slab

văz

ător

Def

icie

nţe

de a

uz,

hipo

acuz

ice

Uti

liza

tor

de s

caun

ru

lant

Alt

e de

fici

enţe

lo

com

otor

ii

Def

icie

nţe

psih

osoc

iale

, in

tele

ctu

ale

Non

-răs

puns

uri

Mediul de reşedinţă

Urban 4,9 18,1 30,9 18,3 32,0 11,5 11,9 Rural 3,2 14,4 7,1 12,0 37,2 16,7 22,6

Sexul Masculin 5,1 16,1 17,2 20,2 36,0 13,7 16,3 Feminin 2,7 15,5 15,1 9,2 34,5 15,7 20,6

Vârsta

18-25 ani 2,5 21,4 19,4 27,9 46,3 20,4 6,5 26-35 ani 3,2 8,0 12,2 23,9 31,4 22,3 9,0 36-45 ani 4,6 7,2 19,1 13,2 24,3 21,1 21,1 46-55 ani 6,2 15,6 10,2 7,1 31,1 13,3 23,1 56-65 ani 1,2 17,0 11,7 7,7 36,8 9,3 33,2 Peste 65 de ani 6,4 24,3 27,7 9,2 38,2 2,3 15,0

45,9% dintre participanţii la cercetare sunt persoane cu dizabilităţi din copilărie, la 22,6% -

li s-a dat gradul de disabilitate în urma unei boli cronice, la 15,9% - în urma unui accident de

6 Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare.

Page 8: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

9

muncă, 9,2% ca rezultat al vârstei (6,4% - nu au răspuns). Datelle cercetării relevă un grad mai înalt de accidentare la locul de muncă care a determinat disabilitatea la bărbaţi, în comparaţie cu femeile. Aproximativ fiecare al patrulea bărbat a primit gradul de disabilitate în urma unui accident de muncă, în comparaţie cu fiecare a zecea femei.

Gradul de autonomie al persoanelor cu dizabilităţi este diferit, însă fiecare a 4 persoană care a participat la cercetare are un nivel de autonomie scăzut şi foarte scăzut. Nivelul redus de autonomie este cel mai răspândit printre populaţia cu vârsta de peste 65 de ani. În dependenţă de gradul de deficienţă, autonomia redusă este caracteristică la peste 60 la sută din nevăzători şi 59 la sută din utilizatorii scaunelor rulante.

Atunci când au discutat cu persoanele cu dizabilităţi, intervievatorii au semnalat că în 67,8% din cazuri acestea au fost singure, în 17,6% din cazuri, alături de acestea s-a aflat una din rudele de gradul I a acesteia, în 7,2% din cazuri – o altă rudă, iar în 6,1% din cazuri o persoană străină (1,3% din operatori nu au indicat).

Figura 1. Cine a fost alături de persona cu dizabilităţi când s-a realizat interviul, %

9,3% dintre operatori au relatat că respondenţii au răspuns cu uşurinţă la întrebări, 14,9% - că au fost întrebări la care respondenţii au răspuns cu uşurinţă, dar au fost şi din cele cu dificultate, 13,9% că respondenţii au răspuns cu dificultate, 1,9% au semnalat că le-a fost dificil să aprecieze.

Referitor la gradul de sinceritate, operatorii au notat că în 79,2% din cazuri persoanele cu dizabilităţi au fost sincere, în 17,2% - că au fost rezervate în a oferi răspunsuri şi 3,6% - au semnalat alte situaţii.

Nu s-a aflat nimeni;

67,8

S-a aflat una din

rudele de gradul I a

respondentului; 17,6

S-a aflat o altă rudă; 7,2

S-a aflat o persoană străină;

6,1

Nu răspund; 1,3

Page 9: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

10

II. Participarea la viaţa politică şi publică

Persoanele cu dizabilităţi care au participat la cercetare au o rată înaltă de participare la viaţa politică şi publică. Datele cercetării relevă că 91,9% au participat vre-o dată la alegeri, dintre care 79,9% au participat şi la alegerile locale din 14 iunie 2014. Această rată de participare este mult mai înaltă decât datele oficiale privind participarea la alegeri.

Analiza celor 91,9% din persoanele cu dizabilităţi care au semnalat participarea la careva alegeri relevă un grad mai înalt de participare printre populaţia cu vârsta de peste 35 de ani. Cel mai înalt nivel de participare fiind printre persoanele cu peste 65 de ani (a se vedea Tabelul 3).

Tabelul 3. Participarea la alegeri în dependenţă de vârstă, %

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea vre-o dată la alegeri

Da Nu

Grupa de vârstă

Total 91,9 8,1 18-25 ani 79,6 20,4 26-35 ani 88,3 11,7 36-45 ani 93,4 6,6 46-55 ani 96,0 4,0 56-65 ani 96,0 4,0 Peste 65 de ani 97,1 2,9

De asemenea, s-a constatat o participare mai înaltă la alegeri printre persoanele care au

copii, în comparaţie cu cele care nu au copii (a se vedea Tabelul 4).

Tabelul 4. Participarea la alegeri în dependenţă de numărul de copii, %

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea vre-o dată la alegeri Da Nu

Prezenţa copiilor

Fără copii 84,7 15,3 1 copil 95,4 4,6 2 copii 97,0 3,0 3 copii 98,0 2,0

Nu în ultimul rând menţionăm că gradul de participare la alegeri depinde şi de gradul de

autonomie al persoanelor cu dizabilităţi. Or, datele relevă că persoanele cu un nivel de autonomie mediu au cea mai înalt grad de participare la alegeri, iar persoanele cu un nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie – cel mai redus (a se vedea Tabelul 5).

Tabelul 5. Participarea la alegeri în dependenţă de gradul de autonomie, %

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea vre-o dată

la alegeri Da Nu

Gradul de autonomie Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 92,5 7,5 Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător

92,9 7,1

Page 10: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

11

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea vre-o dată

la alegeri Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător

95,0 5,0

Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport

89,9 10,1

Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu necesită efort

82,4 17,6

Din cele 79,9% care au participat la ultimele alegeri locale, 59,9% au participat anterior şi

la alte alegeri locale, parlamentare sau referendum. Aproape jumătate (46,9%) au semnalat că au participat la alegerile parlamentare din 2014, 15,9% - la alegerile locale din 2011, 10,3% - la alegerile parlamentare din 2010, 3,4% la referendumul naţional din 2010, 2,1% la alegerile pentru başcan din Autonomia Găgăuză (21,4% au semnalat că nu ţin minte la care alegeri au participat).

Analiza celor 79,9% din persoanele cu dizabilităţi care au semnalat participarea la ultimele alegeri locale relevă un grad mai înalt de participare printre persoanele cu vârsta de 46-65 de ani (a se vedea Tabelul 6). Rata cea mai mică de participare s-a constata printre persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 ani. 29,4% dintre acestea nu au participat. De asemenea, datele relevă o rată de participare mai mică la alegerile locale în comparaţie cu participare la alegeri în genere a persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. 20,2% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani nu au participat la alegerile din 14 iunie 2015.

Tabelul 6. Participarea la alegerile locale din 2015 în dependenţă de vârstă, %

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea la alegerile locale 2015

Da Nu

Grupa de vârstă

Total 79,9 20,1 18-25 ani 70,6 29,4 26-35 ani 76,6 23,4 36-45 ani 79,6 20,4 46-55 ani 86,2 13,8 56-65 ani 83,8 16,2 Peste 65 de ani 79,8 20,2

Gradul mai mare de participare la alegri a persoanelor care au copii a rămas valabil şi

pentru alegerile locale din 2015. Neparticiparea la alegeri este de aproximativ de 2 ori mai mare printre persoanele cu dizabilităţi fără copii în comparaţie cu cele care au copii (a se vedea Tabelul 7).

Tabelul 7. Participarea la alegerile locale 2015 în dependenţă de numărul de copii,%

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea la alegerile locale 2015

Da Nu

Prezenţa copiilor

Fără copii 72,2 27,8 1 copil 87,0 13,0 2 copii 84,5 15,5 3 copii 86,0 14,0

Page 11: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

12

La alegerile locale 2015 semnalăm reducerea participării persoanelor în dependenţă de gradul de autonomie – de la 82,6% la cei cu nivel foarte înalt de autonomie la 65,7% - cu nivel foarte scăzut de autonomie. Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie 2015 (a se vedea Tabelul 8).

Tabelul 8. Participarea la alegerile locale 2015 în dependenţă de gradul de autonomie,%

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea la alegerile

locale 2015 Da Nu

Gradul de autonomie

Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 82,6 17,4 Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător 86,4 13,6 Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător 79,0 21,0 Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport 73,4 26,6 Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu necesită efort

65,7 34,3

Page 12: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

13

III. Modalităţile de realizare a dreptului la vot 34,3% din persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în

campania pentru alegerile locale 2015. Participarea la astfel de întruniri este determinată de gradul de autonomie. Or, gradul de participare la astfel de întruniri printre persoanele cu un nivel foarte scăzut de autonomie este de aproximativ de 2 ori mai mică decât a celor cu un grad de autonomie mai mare (a se vedeta Tabelul 9).

Tabelul 9. Participarea la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru alegerile

locale 2015 în dependenţă de gradul de autonomie, %

Variabilele sociodemografice

Categorii Participarea la întruniri,

discuţii, dezbateri Da Nu7

Gradul de autonomie

Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 38,1 60,9 Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător

40,7 57,9

Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător

31,2 66,7

Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport

30,7 68,7

Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu necesită efort

18,0 77,5

84,1% dintre persoanele cu dizabilităţi îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare, iar

15,0% - acasă. Îşi exercită dreptul la vot acasă 41,6% dintre persoanele cu un nivel foarte scăzut de autonomie şi 34,6% din cele cu un nivel scăzut al acesteia, de asemenea 36,3% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (a se vedea Tabelul 10). Unele dintre persoanele cu grad de autonomie foarte scăzut şi scăzut şi/sau rudele acestora au semnalat că nu pot depune cererea pentru a putea vota la domiciliu. Dificultatea este determinată de imposibilitatea lăsării persoanei cu disabilităţi nesupravegheate.

Tabelul 10. Locul unde persoanele şi-au exercitat dreptul la vot în dependenţă de vârstă şi gradul de autonomie, %

Variabilele sociodemografice

Categorii

Locul unde persoanele şi-au exercitat dreptul la vot

La secţia de votare

Acasă Non-răspuns

Grupa de vârstă

18-25 ani 85,0 13,8 1,3 26-35 ani 88,0 10,8 1,2 36-45 ani 94,4 5,6 00 46-55 ani 86,6 12,5 0,9 56-65 ani 86,9 12,2 0,8 Peste 65 de ani 63,1 36,3 0,6

Gradul de autonomie

Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 97,0 3,0 0 Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător

95,2 4,2 0,6

7 Diferenţa până la 100 % o constituie non-răspunsurile.

Page 13: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

14

Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător

83,2 16,1 0,7

Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport

64,2 34,6 1,1

Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu necesită efort

55,1 41,6 3,4

31,6% dintre persoanele cu dizabilităţi atunci când au votat au fost însoţite de cineva. În peste 70 la sută din cazuri persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la alegeri de un membru al familiei, în 12 la sută din cazuri de o prietenă cunoscută, 6 la sută – o rudă etc. Sunt însoţite într-o măsură mai mare persoanele cu vârsta de 18-25 de ani (55,6%) dintre acestea şi cele cu un grad mediu, scăzut sau foarte scăzut de autonomie (48,8%, 47,5% şi 42,7% respectiv).

3 din 4 persoane care au fost însoţite la alegeri de cineva au menţionat că au putut vota singure, fără ajutorul cuiva, iar 1 persoană din patru a avut nevoie de ajutor pentru a putea să-şi exercite dreptul la vot (244 persoane). Au avut nevoie de ajutor în acest scop peste 30 la sută din persoanele cu un grad de autonomie mediu, scăzut şi foarte scăzut.

Cele 244 de persoane care au avut nevoie de ajutor pentru a vota au menţionat următoarele necesităţi: însoţire - 35,4%, transportare la secţia de votare – 34,6%, ajutor în aplicarea ştampilei de vot – 32,7%, ajutor în depăşirea obstacolelor sau a barierelor fizice de infrastructură – 25,7%, interpretare sau explicare a limbajului semnelor – 10,9%.

Factorii care au determinat persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile locale cuprind: convingerea că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc. (a se vedea Figura 2).

Factori importanţi pentru participarea persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad foarte scăzut de autonomie la vot sunt: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urmei mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot, dar şi (iv) venirea cu urna mobilă acasă şi obligarea persoanelor să voteze.

Figura 2. Factorii care au determinat persoanele cu dizabilităţi să participe la alegeri, %

63,0%

47,0%

24,8%

5,5%

5,2%

4,4%

4,3%

2,7%

1,4%

0,7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Consider ca este necesar ca fiecare om să voteze

Este obligaţia mea să merg la vot

Am dorit ca un anumit partid sau candidat sa cîştige

Rudele mi-au spus că este necesar să merg la vot

Părinţii / Copii mi-au spus că este necesar sămerg la vot

Secţia de votare, cum este amplasată / amenajatăîmi permite sa merg la vot

Faptul ca vin acasă cu urna mobilă îmi permitemai uşor să votez

Persoane străine mi-au spus că este necesar sămerg la vot

Au venit acasă cu urna mobilă şi au spus cătrebuie să votez

A fost organizat transport pentru persoanele care…

Page 14: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

15

Persoanele cu dizabilităţi au discutat şi s-au informat despre necesitatea participării la vot

cu în primul rând în familie (59,3%), mai rar cu vecinii sau prietenii (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţii diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţii autorităţilor publice locale (6,1%) etc. (Figura 3).

Figura 3. Cu cine au discutat şi s-au informat despre necesitatea participării la vot, %

16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi au menţionat că s-au confruntat cu situaţiile când cineva a încercat să-i influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au încercat să influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali (în peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar – vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. În dependenţă de gradul de autonomie al persoanei cu dizabilităţi, putem spune că agitatorii electorali au încercat să-şi impună părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu de autonomie. De asemenea, părinţii au încercat să influenţeze cum să voteze 59 la sută dintre persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.

59,3%

24,9%

19,5%

16,8%

6,1%

1,7%

1,1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Familia

Vecinii, prietenii

Rudele

Reprezentanţii diferitor partide politice

Reprezentanţi ai primăriei din localitate

Reprezentanţi ai punctului medical din localitate

Reprezentanţi ai şcolii din localitate

Page 15: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

16

IV. Dificultăţile în exercitarea dreptului la vot

49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot. Dintre aceştia 33,4% au menţionat că traseul de la domiciliu la secţia de votare este parţial accesibil, iar 15,8% - că este totalmente inaccesibil (a se vedea Figura 4).

Persoanele cu dizabilităţi s-au confruntat cu multiple dificultăţi şi în exercitarea dreptului la vot în secţia de votare. Cele mai frecvente dificultăţi menţionate la secţia de votare cuprind: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu dizabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10, 0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea persoanelor cu dizabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.

Figura 4. Accesibilitatea secţiei de votare, %

Traseu inaccesibil de

la domiciliu la secţia

de votare; 15,8%

Traseu parţial

accesibil de la

domiciliu la secţia de

votare; 33,4%

Fără careva dificultăţi; 50,8%

Page 16: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

17

V. Aprecierea modului de organizare a alegerilor locale din 14 iunie 2015

Persoanele cu dizabilităţi au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a alegerilor locale din 2015 (întrebare deschisă): (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi amabili cu persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară de socializare, (iii) faptul că persoanele cu dizabilităţi au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au făcut pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot, plicul-trafaret) etc. (în ordinea importanţei).

Există însă şi persoane care nu au fost mulţumite de modul de organizare a alegerilor locale.

Page 17: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

18

VI. Cauzele neparticipării la viaţa politică şi publică

Ne-a interesat şi de ce unele persoane cu dizabilităţi nu participă la alegeri. Dintre cele 7,9% persoane care nu au participat niciodată la careva alegeri, fiecare a treia a semnalat că nu a dorit şi nu este interesată să meargă la vot, alte motive includ: nu a avut vârsta pentru a putea vota, nu s-a putut deplasa la secţia de votare, nu i-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota.

Datele cercetării relevă că rata de participare a la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi ar putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai informate despre candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi, şi nu în ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

Page 18: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

19

VII. Schimbările care necesită a fi realizate în Republica Moldova pentru ca persoanele cu

dizabilităţi să-şi exercite dreptul la vot

Persoanele cu dizabilităţi au fost întrebate despre schimbările care trebuie realizate în localitatea lor, dar şi în întreaga republică pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot. Răspunsurile participanţilor la cercetare relevă următoarele necesităţi:

(i) Asigurarea accesibilităţii la intrare în secţiile de votare prin asigurarea acestora cu rampe de acces, balustrade. În cazul secţiilor de votare care sunt amenajate la etaj să fie evaluate posibilităţile de a le amplasa la parter, dacă nu – de asigurat cu ascensor.

(ii) Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor spre secţiile de votare (asigurarea trotuarelor, semafoarelor cu sunet, pavajului reliefat, parcării etc.).

(iii) Asigurarea accesibilităţii informaţionale (limbaj mimico-gestual, linie cursivă, traducere).

(iv) Mai multe întâlniri a candidaţilor cu persoanele cu dizabilităţi şi implicarea acestora în luarea deciziilor referitoare la persoanele cu dizabilităţi.

(v) Acordarea asistenţei de către administraţia publică centrală şi cea locală persoanelor cu dizabilităţi (pensii, salarii, indemnizaţii, compensaţii).

(vi) Asigurarea transportului pentru persoanele cu dizabilităţi pentru ca acestea să-şi poată exercita dreptul la vot.

(vii) Mai multe acţiuni din partea autorităţilor în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi (incluziune în câmpul muncii, în comunitate).

(viii) Asigurarea accesibilităţii procedurilor de vot (lupă, iluminare suplimentară, urnă mobilă, buletine în Braille, introducerea votului electronic sau prin sms).

(ix) Asigurarea accesibilităţii participării în cadrul secţiei de votare (prezenţa indicatoarelor contrastante, a WC adaptat etc.).

(x) Dezvoltarea voluntariatului şi creşterea numărului de asistenţi personali pentru persoanele cu dizabilităţi.

(xi) Sporirea gradului de toleranţă faţă de persoanele cu dizabilităţi în societate ş.a.

Cele menţionate relevă necesitatea acţiunilor în următoarele domenii:

(i) creşterea accesibilităţii spre secţiile de votare, la intrarea în secţiile de votare şi în secţia de votare nemijlocit;

(ii) creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la întruniri în perioada preelectorală;

(iii) creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

Page 19: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

20

Concluzii

• Datele cercetării relevă că 91,9% dintre persoanele cu dizabilităţi au participat vre-o dată la alegeri, dintre care 79,9% au participat şi la alegerile locale din 14 iunie 2014. Persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de peste 35 de ani se implică mai activ în viaţa politică şi publică. La alegerile locale din 2015 cel mai înalt nivel de participare s-a constatat la persoanele cu dizabilităţi în vârstă de 46-55 ani (86,2%), iar cel mai jos la cele cu vârsta de 18-25 de ani (70,6%).

• Gradul de participare la alegeri depinde de gradul de autonomie al persoanei cu dizabilităţi. Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie 2015.

• Prezenţa copiilor este un alt factor care influenţează participarea la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi. Neparticiparea la alegerile locale 2015 a fost de aproximativ de 2 ori mai mare printre persoanele cu dizabilităţi fără copii (27,8% dintre persoanele cu dizabilităţi care nu au copii de până la 18 ani - nu au participat, în comparaţie cu 13,0% a celor cu 1 copil, 15,5% a celor cu 2 copii şi 14,0% a celor cu 3 copii).

• Persoanele cu dizabilităţi se informează despre candidaţii electorali, partide în familie (59,3%), mai rar de la vecini sau prieteni (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţi ai diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (6,1%).

• Doar 34,3% dintre persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru alegerile locale din 2015. Gradul de participare la aceste întruniri a persoanelor cu dizabilităţi cu nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie a fost redus.

• 15,0% dintre persoanele cu dizabilităţi care au votat şi-au exercitat acest drept la domiciliu. Au votat la domiciliu, preponderent, persoanele cu dizabilităţi cu nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie (fiecare a 3-a persoană şi aproximativ fiecare a 2-a persoană respectiv), de asemenea persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (fiecare a 3-a persoană).

• 31,6% dintre persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot. Sunt însoţite la alegeri într-o măsură mai mare persoanele cu vârsta de 18-25 de ani şi cele cu un grad mediu, scăzut sau foarte scăzut de autonomie. Cel mai frecvent, persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la alegeri de un membru al familiei, mai rar de prieteni, cunoscuţi, alte rude.

• 3 din 4 persoane care au fost însoţite la alegeri au menţionat că au putut vota singure, fără ajutorul cuiva, iar 1 persoană din 4 a avut nevoie de ajutor pentru a putea să-şi exercite dreptul la vot (244 persoane). Necesităţile celor 244 de persoane care au avut nevoie de ajutor pentru a vota cuprind: însoţirea, transportare la secţia de votare, ajutor în aplicarea ştampilei de vot, ajutor în depăşirea obstacolelor sau a barierelor fizice de infrastructură, interpretare sau explicare a limbajului semnelor.

• Factorii care determină persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile locale din iunie 2015 sunt convingerea că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc.

• Gradul de participare al persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad foarte scăzut de autonomie la alegeri este influenţat de: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urmei

Page 20: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

21

mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot.

• 16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi care au participat la alegeri au semnalat situaţii când cineva a încercat să-i influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au încercat să influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali (în peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar – vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. Agitatorii electorali au încercat să-şi impună părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu de autonomie. Părinţii au încercat să influenţeze cum să voteze persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.

• 49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot, traseul de la domiciliu la secţia de votare fiind parţial accesibil sau totalmente inaccesibil.

• Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu dificultăţi şi în exercitarea dreptului la vot în secţia de votare. Acestea cuprind: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu dizabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10, 0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea persoanelor cu dizabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.

• Persoanele cu dizabilităţi au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a alegerilor locale din 2015: (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi amabili cu persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară de socializare, (iii) faptul că au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au făcut pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot, plicul-trafaret) etc.

• Persoanele cu dizabilităţi care nu participă la viaţa politică şi publică au menţionat următoarele motive: nu doresc să voteze, nu sunt interesate să voteze, nu se pot deplasa la secţia de votare, nu le-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota.

• Datele cercetării relevă că rata de participare a la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi ar putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai informate despre candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi, şi nu în ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

Page 21: Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

22

Recomandări

Datele cercetării relevă necesitatea următoarelor acţiuni pentru administraţia publică locală şi centrală, societatea civilă din Republica Moldova pentru a creşe implicarea persoanelor cu dizabilităţi la viaţa politică şi publică:

I. Creşterea accesibilităţii:

a. spre secţiile de votare (îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor spre secţiile de votare prin trotuare, semafoare cu sunet, pavaj reliefat, parcări etc.);

b. la intrarea în secţiile de votare (asigurarea acestora cu rampe de acces, balustrade. În cazul secţiilor de votare care sunt amenajate la etaj să fie evaluate posibilităţile de a le amplasa la parter, dacă nu – de asigurat cu ascensor);

c. în secţia de votare nemijlocit (limbaj mimico-gestual, linie cursivă, prezenţa indicatoarelor contrastante, traducere, prezenţa lupei, iluminării suplimentare etc.).

II. În cazurile când persoanele cu dizabilităţi nu se pot deplasa la secţia de votare,

asigurarea exercitării dreptului la vot la domiciliu cu ajutorul urnei mobile. Este important de asemenea ca în cazul persoanelor cu grad de autonomie foarte scăzut (ţintuite la pat), asistenţii sociali să depună cererea pentru ca aceste persoane să poată vota la domiciliu cu ajutorul urnei mobile.

III. Creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la întruniri în perioada preelectorală (mai multe întâlniri a candidaţilor la care să fie invitate şi persoane cu dizabilităţi).

IV. Creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în societate (crearea

oportunităţilor de incluziune în câmpul muncii, dezvoltarea voluntariatului, creşterea numărului de asistenţi personali etc.).


Recommended