Proletari din toate țările, uniți-vă!ANUL XXXV

SERIA II,

Nr. 9 345

6 PAGINI

30 BANI

LUNI

11 IUNIE

1979ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Stiinta si cercetarea românească*» 9 99

în pas cu cerințele producției, aleprogresului multilateral al patriei

Viața politică a țării a con­semnat recent un eveniment de o deosebită semnificație — vi­zita de lucru a secretarului ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. în institute de cercetări științifice din Ca­pitală. Nouă și concludentă ex­presie a consecvenței dialogu­lui purtat cu toți oame­nii muncii din patria noas­tră, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu se înscrie în preocu­parea stăruitoare pentru cu­noașterea pe viu, directă, la fața locului a activității în toate domeniile, preocupare menită a impulsiona neînce­tat perfecționarea muncii, pe măsura exigențelor îndeplini­rii în condiții exemplare a hotărîrilor Congresului al XI- lea și Conferinței Naționale ale partidului, a obiectivelor actua­lului cincinal. Desfășurată la Institutul Central de Chimie, Institutul Central de Biologie, Institutul Central de Cercetări pentru Construcțiile de Mașini și Stația pilot de la Periș pen­tru producerea biogazului, vi­zita a permis evaluarea sta­diului actual în care se află cercetarea științifică și teh­nologică din institutele respec­tive, a contribuției pe care și-o aduc, în cadrul general al științei românești — factor pri­mordial al progresului multila- teral al patriei, la ^dezvoltarea

forțelor de producție, a bazei tehnico-materiale a societății.

Ca întotdeauna, ori de cite ori se află in mijlocul celor ce muncesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu a formulat aprecieri și indicații deosebit de pre­țioase pentru îmbunătățirea ac­tivității oamenilor de știință și cercetătorilor care acționează in sfera chimiei, biologiei și con­strucțiilor de mașini, stimulind găsirea mai rapidă a soluțiilor optime pe/fru problemele cu­prinse in planurile tematice ale institutelor, impuse de cerințele dezvoltării prezente și viitoare ale economiei naționale.

Pe parcursul vizitei, in fiecare unitate de cercetare s-a anali­zat. într-un înalt spirit de res­ponsabilitate și competență, modul in care este folosită pu­ternica bază materială de care dispune cercetarea științifică și tehnologică din țara noastră, cum este pusă in valoare capa­citatea de creație a personalu­lui muncitor. Toate acestea avîndu-se in vedere mobiliza­rea tuturor resurselor materiale și umane pentru introducerea cit mai rapidă și pe o scară tot mai largă in economia na­țională a progresului tehnic, pentru creșterea calității și efi­cienței activității economice — premise ale ridicării perma­nente a nivelului de trai și de civilizație al poporului nostru.

în amplul și amănunțitul dia­log pe care secretarul general al partidului l-a avut cu cer­cetătorii din institutele vizitate, s-a evidențiat ca o condiție fundamentală a afirmării știin­ței românești contemporane ro­lul hotărîtor al concepției inte­gratoare și mobilizatoare a to­varășului Nicolae Ceaușescu care se află la temelia științei și tehnologiei actuale în Româ­nia socialistă, concepție care s-a dovedit a fi în practică un fac­tor stimulator de prim ordin al sporirii forței creatoare și efi­cienței cercetării științifice.

După cum se știe, cu ocazia vizitei au fost organizate o se­rie de expoziții în care s-au prezentat o parte din realizările prestigioase ale cercetătorilor, cele mai concludente în acest sens, prin valoarea lor funda­mentală și aplicativă, fiind da­torate colectivului de la Insti­tutul Central de Chimie, insti­tut care își desfășoară activi­tatea sub conducerea și îndru­marea de înaltă autoritate știin­țifică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu. Mărturie ale. acestdi laborioase și rodnice activități a lucrăto­rilor de la ICECHIM sint teh­nologiile care stau la baza pro­ducției marilor combinate chi­mice și petrochimice din în­treaga țară, rezultate apreciate și pe plan mondial.

Remarcind realizările de pină

acum ale colectivelor de cerce­tători de la institutele vizitate, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea impe­rioasă a intensificării pre­ocupărilor pentru soluționarea unor probleme de maximă im­portanță de care depinde insuși progresul economiei noastre naționale. Este vorba despre valorificarea superioară a bazei de materii prime existente in țară, despre elaborarea instala­țiilor necesare pentru folosirea a noi. surse de energie, întări­rea preocupărilor în vederea ameliorării și creării de noi so­iuri de plante, stimularea creș­terii animalelor etc. în aceeași ordine de idei, căutarea și gă­sirea de metodologii și tehnici noi care să ducă la diminuarea cheltuielilor de fabricație, a consumurilor de materii prime și materiale, combustibil și energie, să ducă la sporirea substanțială a productivității muncii, a eficienței economice, a gradului de mecanizare și au­tomatizare a lucrărilor.

Și de această dată, orientările și indicațiile exprimate de se­cretarul general al partidului au fost primite cu bucurie și entuziasm de cercetători, hotă- rîți să treacă imediat la apli­carea lor in practică, conștienți

TRAIAN GANJU

(Continuare în pag. a Il-a)

Uriașul strung Carusel rea­lizat de colectivul întreprin­derii metalurgice din Roman

Fotografie de VASILE RANGA

Performanțe ale industriei românești

ț II IUNIE 1948} - Naționalizarea principalelor mijloace de producție

PROPRIETARI-PRODUCĂTORI-BENEFICIARIAl ROADELOR MUNCII NOASTRE

Pe traiectul procesului de edi­ficare a orînduirii socialiste in patria noastră, actul naționali­zării principalelor mijloace de producție, la 11 iunie 1948. ră- mine un reper fundamental cu profunde semnificații istorice, înscrisă în suita marilor prefa­ceri revoluționare determinate de victoria insurecției naționale armate antifasciste și antiimpe- rialiste din august 1944, trecerea în mîinile întregului popor a principalelor mijloace de pro­ducție a ferit celor muncesc tutui de pini ai 1 țiilor țării, uritori ai priului <

Urmare rectă a ririi puterii po­litice de către clasa munci­toare. putereaeconomică do- bindită prin na­ționalizare și-a pus pecetea ho- tăritoare asu­pra tuturor transformărilor schimbat onomia devenind nostru cea mai ...... .tui adevăr incrustat definitiv in cronica actualității socialiste a patriei, o constituie rezultatele dobindite în anii care au trecut de la actul proclamării ei. La vremea respectivă naționalizarea a fost premisa necesară a pro­cesului de industrializare socia­listă a patriei, proces desfășurat pe linia aplicării creatoare de către partidul nostru a legități­lor generale la condițiile con­crete, specifice ale României, potrivit cerințelor asigurării ri­dicării continue a patriei pe

noi culmi de progres și civiliza­ție. Datorită acestui fapt pri­mordial și prin eforturile eroice ale clasei muncitoare, ale între­gului popor, România s-a trans­format intr-o perioadă istorică foarte scurtă dintr-o țară agrară înapoiată intr-un stat industrial- agrar in plină ascensiune. Noile obiective construite au dus la creșterea numerică a clasei mun­citoare, la ridicarea competentei profesionale a muncitorilor, care se afirmă ca principală forță

ducție, odată cu introducerea în procesul de producție industria­lă a celor .mai înaintate cuce­riri tehnico-știirițifice, cu per­fectionarea structurii industriei, cu repartizarea armonioasă, echilibrată a forțelor de produc­ție în toate județele țării.

42 de Românii într-una sin­gură. Acesta este în prezent ni­velul producției industriale, com­parativ cu producția anului 1938. Amplul proces de așezare pe baze moderne, industriale a agri­

decit bunăstarea și fericirea noastră, a tuturor. Ca exemplu, unul dintre multele care pot fi evocate în acest sens, venitu­rile din. retribuție ale persona­lului muncitor au sporit de 16 ori față de 1950. urmind ca pină în 1980 să crească de circa 21 de ori.

Proprietari, producători, be­neficiari ai roadelor muncii noastre. O relație de conștiință și efort care se

con- ce

sta- stă-

bogâ- , fă-

pro- destin.

• di- cuce-

Marile realizări dobindite in toate domeniile de activitate sînt rodul activității creatoare a clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ele ilustrează elanul revoluționar al întregului nostru popor, care înfăptuiește neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin aspirațiilor vitale ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de națio­nalitate, intereselor supreme de bunăstare, fericire, libertate și indepen­dență ale patriei.

NICOLAE CEAUSESCU

care temelii

românești, progresului

Mărturia

au fizi-din

societății pivotul

multilateral.convingătoare a aces­

proiectează mo­bilizator pra i noastre tente de structori luționari. tind pentru mai buna gospodă­rire a avuției naționale, pen­tru dezvoltarea bunului ob­ștesc. pentru o nouă calitate a muncii fiecă­ruia dintre noi, a fiecărui co­lectiv. Știind că aceasta rămîne întotdeauna iz­

vorul viabil al creșterii bună­stării generale din care se ex­trage bunăstarea individuală.

Firește, acum - marea cea mai acestei opțiuni toare pentru destinul poporului nostru care este industrializarea patriei o constituie cincinalul revoluției tehnico-științifice — etapă fundamentală în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea Româ­niei spre comunism. Bilanțul înfăptuirii prevederilor Congre­sului al XI-lea și Conferinței Naționale ale partidului oferă tabloul unor succese mărețe care

(Continuare în pag. a 77-a)

asu- întregii

exis- • con-

revo- Lup-

dinamizatoare a progresului so­cietății noastre.

Politica consecventă, științific fundamentată a partidului nos­tru de continuă dezvoltare a for­țelor de producție, a bazei teh- nico-materiale a societății, a avuției țării și-a găsit o strălu­cită afirmare în ultimii 14 ani, începînd cu Congresul al IX-lea. de cind in fruntea partidului și statului nostru se află se­cretarul general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. în această perioadă, cea mai rodnică din intreaga noastră istorie, progra­mul partidului cu privire la dez­voltarea econom ico-socială a țării a imprimat un ritm mai rapid creșterii forțelor de pro-

culturii a dus la creșterea de peste 3 ori a roadelor pămintu- lui patriei față de perioada -an­tebelică.

Nu există astăzi pe harta țării oraș sau sat unde politica partidului de industrializare so­cialistă să nu fi produs mutații profunde în standardul de civi­lizație, in calitatea muncii și vieții oamenilor. S-au ridicat și se ridică numeroase obiective industriale, s-au ridicat si se ri­dică locuințe, școli, lăcașe de cultură. Toate elementele care definesc progresul neîntrerupt și multilateral. îmbunătățirea continuă a condiției materiale și spirituale de viață a poporului, pledind pentru faptul că politica partidului nostru nu are alt tel

IN PAGINA o 3-a

între două vîrfuri

de campanie — deocamdată

< în fluxul de montaj : Goluri care „descoperă“ res­tanțele unor furnizori de utilaje < Ancheta noastră la Trustul de construcții industriale și agrozootehnice București : Ițele încurcate ale unui curs de calificare. Cine le descurcă, in interesul citorva zeci de tineri și al șantierelor care așteaptă „ca pîinea caldă“ cadre

calificate ?

lie saptamfna in Consiliul inc agwoctriai Mthaiieș11. județul Buzău h f* JJJllL ww ij ital ”*■* -■-l5 ...-Jfc,"

și aici exprl- concludentă a istorice hotărî-

• • • © • •CAPITALELE PIINII

Mercurul recoltelorla Poiana Mare

predominante sîntdeficiențele de organizare

GOLURILE DINTRE CULTURI SE COMPLETEAZĂ ACUM...

CU PROCESE VERBALE

Inginerul șef al consiliului, Mihai Șerban, ne relatează un amănunt semnificativ : „Am trecut astăzi prin tarlaua „Be- turi". Porumbul e asfixiat de buruieni. Trebuie aplicată ur­gent prașila".

Ce s-a înțeles la Mihăilești, unitatea căreia îi aparține tar­laua, vom vedea mai tîrziu. Poposim în „Balta Glaviș" a cooperativei din Limpeziș. Pră­șeau mecanic a doua oară po­rumbul mecanizatorii Dumitru Ciobotaru. Alexandru Toader și Ion Ilie. Alături de ei, președin­tele unității, Ion Dragomir și inginerul șef Ion Samoilă. „Principalul obiectiv îl consti­tuie atit efectuarea unor lucrări calitative bune, dar mai ales respectarea densității plantelor, ne spune președintele. Ploile căzute în ultimul timp ne avan­tajează și înlesnesc deopotrivă realizarea lucrărilor". Dar se pare că și aici, la Limpeziș entuziasmul a scăzut. Din cele 395 ha cu porumb, n-au fost prășite manual decît... 50. Or, vremea secerișului se apropie și eforturile vor fi concentrate in această direcție. Iată de ce și la Limpeziși se impune de ur­gență mobilizarea tuturor for­țelor satului pe ogoare.

Deocamdată, la nivelul consi­liului unic, se întocmesc procese verbale, iar la nivelul cooperati­vei se caută soluții prin care conducerea să iasă „basma cu­rată". Tarlaua cu fasole e plină de... goluri. Asemănător arată și sfecla de zahăr. Iată, de ce, în loc să se acționeze efectiv la combaterea buruienilor, se încearcă găsirea unor cauze re­trospective. Cine a semănat, ce specialist a supravegheat, care șef de fermă a recepționat lu­crarea etc. ? „Pină atunci (tre­buie făcute și astea), toată lu­mea la treabă", conchide Gh. Radu, președintele consiliului unic. Și, îi dăm dreptate. Re­dăm cîteva secvențe din plani­ficarea muncii pentru ziua ur­mătoare :

Mihăilești : prășit manual po­rumb cu participarea a 13 echi­pe, plivirea soiei cu uteciștii de Ia . școala Mărgineanu, plantat tutun și plantat ultimele supra­fețe cu legume. Limpeziș : pră­șit manual porumb, plantat tutun. Aceste acțiuni însă tre­buiau încheiate de acum citeva zile bune. Timpul a permis e- fectuarea lor, forță de muncă a fost suficientă. Nu s-a făcut simțit însă spiritul de organi-

D. L DINCA

(Continuare in pag. a IZI-a)

Pe platforma industrialăa Zalăului

OANA ELISAVETA

STRAT AN DAN

ti

BRIGADIERII IN CAREULMUNCII PENTRU ȚARA

Ce sint capitalele piinii ? Sint, în primul rînd, marile performere ale griului, acele așezări care, în această epo­că, cea mai fertilă din istoria patriei, au impus o agricul­tură în competiție cu ea însăși, agricultura celor mai mari recolte din toate vremurile acestei lungi lupte a griului.

Ce sînt capitalele piinii ? Sînt toate satele patriei care, chiar dacă n-au vocația griului, o au pe aceea a livezilor și viilor, a laptelui și linii sau a mierii și lemnului. Sînt satele patriei — din cimpie, din deal, din munte —, sate înfloritoare, pe cercurile virstei cărora cei 35 de ani de la Eliberare au trasat contururi de lumină. O incursiune, deci, in această lume mereu fascinantă care a cunoscut din plin marile măsuri ale civilizației socialiste, tinerețea vitală a unei epoci.

Uih nou șantier n sretului — cupă C ea Marea Neagră, chimică Midia

tor mulți, .și-a dat măsura ade­vărată, intr-o competiție in­tegră și pasionantă pentru mai mult. Pămintul insuși pare din griu, o pîine mereu nouă, cer­nută solar printre palme bătă­torite. Pămintul, aici la Po­iana Mare și nu numai aici, este un pergament care poale fi lecturat, care ascunde in el hieroglifa secretelor, taina ro­dirii, taină care nu mai e taină, ci ecuație rezolvată, capăt de rind intr-o epopee a recoltei. Recoltă, iată un cuvînt în jurul căruia gravitează cosmic ano­timpurile, satul, oamenii.

De unde ați începe, tovarășe primar Ion Răducanu, un dia­log despre recoltă ?

Omul de lingă mine are părul cărunt, mai mult chiar decit că­runt pentru că bate spre alb, și dovedește o cumpătare de țăran in răspuns, te așteaptă adică, vrea să vadă bine ce ai de'zis și, mai ales, ce vrei de la el. Discu­ția noastră despre recoltă înce­pe deci greu, apoi primarul își dă drumul, are ce spune și tot ceea ce spune, spune cu mîn- drie. „O discuție despre recoltă, zice el, nu ■ poate face abstrac­ție de niște performanțe, de niște realizări deosebite în anii din urmă, pentru a ști, adică, de unde pornim". „Notați, rice el : 12 027 kg porumb boabe la

brigadieri — muncitori califi­cați și necalificați, elevi de la liceele din oraș care își vor efectua aici o parte din practi­ca lor in producție, cadre teh­nice și de conducere — aliniați in careul prilejuit de deschide­rea festivă a șantierului, tova­rășa Letiția Ionaș. prim secre­tar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R.. făcea un amplu bilanț al marilor prefaceri în­noitoare din acest județ, ca ur­mare a politicii partidului și sta-

ROMULUS LALFotografii de VASILE RANGA

(Continuare in pag. a Ul-aj

obiectiv construcția devii de termoficare. asigure cu energie ii și toate întreprind Constituit, ca și celelalte ti ere la îndemnul secret general al partidului, pe Programului de particip; tineretului la unele obi de investițit sub directa ducere a C C al U.T.C, S fierului național al tineret; de la Zalău i s-a imprimat primele zile un puternic ter de autentică școală s di și educației comuni care activitatea de producție pregătire profesională a tineri­lor se desfășoară intr-o deolinâ unitate, cu o intensă muncă politico-educativâ de formare la tinerii brigadieri a concep­ției înaintate. revoluționare desnre lume si viață, a trăsâ- Virilor morale proprii omului de tio nou.

La Zalău. intre orașele și zo­nele țării cu cel mai mare vo­lum de investiții — circa 12 mi-

te la-

sau

. Ori de unde ai veni la Poiana Mare, parcurgind razele dru­murilor care se dizolvă în cim­pie, va trebui să traversezi o mare de griu, să lași de o . parte și de alta tabla de șah a porumburilor răsărite, să strecori printre compacte nuri de sfeclă de zahărorz. să inspiri mirosul crud al grădinilor de legume. Comună cu 17 000 de locuitori, mai mare ca multe orașe. Poiana Mare este o capitală a piinii, un se­diu al imenselor grine, al cul­turilor de toate felurile, răsă­rind generos din păminturile bogate, negre ca spinările de bivol și grase ca untul. în anii noștri, această valoare mabilă. această cimpie perată din desele riduri ale ră- zoarelor, dăruită palmelor ce-

inesti-recu-

n• Docioda — marea competiție sportivă națională : Sportul — o activi­tate care place foarte mult tinerilor • Gimnastele românce pe pri­mele locuri in ierarhia europeană • Cronica noutăților • Eșalonul de poimiine sau rugbist la 10 ani • Fotbal : comentariu, clasament, dia­

grama etapei, etapa viitoare(In pagina a 5-a) | LUCIAN AVRAMESCU

(Continuare in pag. a IlI-a)

Cronica olimpiadelor școlareSe face tot mai simțit inte­

resul sporit al organizațiilor U.T.C. pentru inițierea unor ac­țiuni care să contribuie efectiv la lărgirea orizontului de cu­noaștere. la educarea materia- list-dialectică a tinerilor. La Berești, județul Galați, de pildă, •ceste preocupări au început de la o evaluare exigenta a posi­bilităților care pot fi angajate ritmic în activitatea de edu­care materialist-științifică a ti­neretului ; s-a accentuat in mod deosebit pe atragerea unui număr mare de intelectuali și pe mai judicioasa folosire a bazei materiale existente pe plan local. A sporit îndeosebi preocuparea pentru corelarea a- cestei activități cu cerințele muncii concrete. Un exemplu de astfel de cerințe este fap­tul că în cadrul cooperativei meșteșugărești „Victoria** din localitate, numărul unor ab­sențe de la lucru aveau drept cauză reținerea unor tinere de a se prezenta la locul de mun­că în zilele marcate de sărbă­tori religioase. Faptul nu a fost scăpat din vedere chiar dacă respectivele țesătoare, e drept foarte puține, a doua zi după ce au lipsit și in continuare, au depus eforturi sporite să recu­pereze pentru producție timpul pierdut.

Constatăm că de obicei pro­bleme de acest fel sînt create de tinere nou cooptate în acti­vitatea cooperativei și câ ce am putea numi ..foaia observație-4 demonstrează gru pe alb că aproape 1 deauna să-și pună amprenta ei sănă­toasă în modul de a gindi al celor în cauză. îmbucurător so­cotim a fi faptul că preocupa­rea biroului organizației U.T.C. de aici a început cu un lucru firesc, dar deosebit de necesar în asemenea cazuri : respecti­vele tinere au trecut sâ lucreze cot Ia cot cu muncitoare cu­noscute pentru puterea de in­fluențare pozitivă, ce a consti­tuit un prim pas înainte, gajind puterea exemplului pro­priu în modelarea unor vingeri ateiste.

Dar iată acum și ce gindește despre tema supusă atenției aici Tudosia Ifrimache. secre­tara biroului organizației U.T.C.: „La un moment dat. planurile noastre de muncă privind edu­cația mxterialist-științifică vi­zau de obicei acțiuni destul de sumare, foarte ușor de conce­put și chiar de realizat, cum

sînt „Originea vieții pe pă- mint“, „Originea și evoluția omului" și alte citeva din ace­eași familie tematică. Sigur că le-am realizat, le-am și rapor­tat, totuși multă vreme ne-a frâmintat ideea găsirii unor ac­țiuni care să răspundă mai bine scopului pe care ni l-am pro­pus. Uneori nu ne-am descur­cat singuri și am cerut spriji­nul comitetului orășenesc. O inițiativă bună s-a dovedit ast­fel colaborarea cu profesorii ti­neri din localitate. Planurile noastre de muncă au ciștigat noi valențe, iar activitatea prac­tică a trezit un mai mare inte­res din partea tinerilor. Aș aminti dezbaterea cu tema „Timpul și măsurarea lui. Ce știm despre calendar4 ; acțiu­nile legate de faptul că zona noastră este deosebit de bogată în descoperiri arheologice im­portante : aș aminti, de aseme­nea, că tinărul profesor de lozofie Nihai Țalașman nu răsește sala de intilnire u teci șt ii pină nu lămurește ultima întrebare referitoare concepția religioasă față față cu concepția științifică des­pre om și societate $.a.*‘.

fi- pă- cu Și la în

O nouă piesă de teatru : „Plinea șiColectivul de teatru al Casei tineretului din Timișoara repetă sarea" — de Ștefan Berciu.

FERESTRE DESCHISEFoto : VASILE RANGA

ceea l de

ne- intot-

colectivitatea a reușitSPRE CUNOAȘTERE

an-

con-

In drumul tlnărului spre lăr­girea orizontului de cunoștințe, spre înțelegerea fenomenelor lumii și vieții și interpretarea lor de pe pozițiile materialis­mului dialectic și istoric, un rol deosebit de important revine cărții. Semnificativ in acest sens este faptul că o investigație fă­cută de biroul organizației U.T.C și anume consultarea fi­șelor de cititori la bibliotecă, spre a constata cine citește, ce se citește și cit se citește, a dus la constatarea că nu mic era numărul tinerelor care nici n-au călcat pe la bibliotecă de ani de zile. Acest fapt a pus organizarea in comun biblioteca orășenească a acțiuni de popularizare a cărții și de atragere a acestor tinere spre lectura organizată. Ar mai fi de notat aici câ biblioteca nu a insistat in suficientă măsură, avind în vedere posibilitățile și

im- cu

unor

bogatul fond de carte de care dispune, pentru ca drumul căr­ții din raftul bibliotecii spre inima și mintea cititoarelor la care ne-am referit, să fie sim­plu și eficient, că sala de lec­tură rar reprezintă locul unor dezbateri, al unor acțiuni bine conturate care să aibă ca obiec­tiv mai buna popularizare a cărții aocial-politice in rindul tineretului.

Dar nici organizația U.T.C. in discuție n-a făcut totul. Nu­meroase teme au vizat familia­rizarea cu unele izbînzi ale gin- dirii. tehnicii și științei româ­nești. Nu s-ar fi avut decit de ciștigat dacă în răstimpul ul­timilor trei ani s-ar mai fi or­ganizat o vizită la Combinatul siderurgic, la șantierul naval și mai ales la întreprinderea textilă Galați, cu țesătoarele, spre a avea in față — in modul cel mai convingător cu putință

or-să

— nivelul pe care l-au atins teh­nica și inteligența românească. De asemenea, bine ar fi fost dacă s-ar fi organizat excursii la Muzeul județean de științe naturale, la Muzeul de istorie, la Muzeul de artă contemporană românească Galați.

Nu putem avea decit cuvinte bune despre insistența cu care biroul organizației U.T.C. ganizează acțiuni prin carele pună pe tinere față in față cu cadre sanitare, cu medici. Nu înțelegem insă de ce invi­tații respectivi practică la infi­nit în toate întîlnirile cu nerele aceeași modalitate lucru care ține mereu și mereu de „Școala mamei11, respectiv de tehnica înfășatului și regi­mul alimentar al viitoarelor mame. De ce nu fac nimic ca să împrospăteze tematica și conținutul acestor întilniri, să folosească cu mai mult curaj

ti­de

materialul audio-vizual pentru ca și acest gen de acțiuni să vină in completarea celor care-și propun lărgirea orizon­tului de cunoaștere in măsură să înlăture confuziile și cepțiile neștiințifice lume și viață.

La aceste acțiuni i fi putut racorda cu punerea în scenă a i de teatru al căror combată concepțiile „Vestitorii*4, de Val Munteanu, care a dat posibilitatea țăsătoa- relor să aplaude un spectacol cu această piesă, realizat de un alt colectiv de muncă, rămineo „floare** cu care nu se face „primăvară*1.

Rar există trecere în revistă a principalelor realizări eco­nomice la nivelul orașului Be- rești, in care țesătoarele de co­voare românești să nu ocupe unul din primele locuri. Totul se face manual, angajind in cel mai înalt grad migala și pasiunea. Se cuvine ca acest co­lectiv de muncă tînăr și capa­bil de performanțe în sfera pro­ducției să aibă parte și de ac­țiuni educative corespunzătoare calitativ cerințelor și exigen­țelor cu care se confruntă.

con- despre

s-ar mai succes și unor piese subiect să

! mistice,

ION TRIF PLEȘA

Biblioteci ••• mobileTn sectorul 8 al Capitalei,

nu departe de Piața Chibr'U, •m vizitat zilele trecute. îm­preună cu un mare număr de elevi, noul bibliobuz con­ceput la întreprinderea „Au­tobuzul**. Al ' patrulea ca număr, dar primul dintr-onouă serie, acest modernmijloc de difuzare a cărții aparține Bibliotecii munici­pale .,Mihail Sadoveanu-.

Silențiosul bibliobuz are un spațiu de expunere pen­tru 5 000 de volume și posi­bilități de depozitare pentru alte 3 000 de cărți in părțile laterale.

Amintim celor interesați că bibliobuzul va staționa lu­nea (orele 9—16) in fața complexului comercial din Piața Chibrit, marțea (orele 12—19) pe Bdul 1 Mai. str.

Av. Popișteanu, miercurea

(orele 9—16) capătul tram­vaiului 24 și autobuzului 3! R. joia (orele 12—19) in fața Autogării Grivița. vine­rea (orele 12—19) in fața De­poului de locomotive de pe Calea Griviței. Se pot îm­prumuta cărți social-politice, de știință și tehnică, beletris­tice. de artă, sport lucrări din programa școlară, dis­curi.

Cele trei bibliobuze ale Bibliotecii ..Mihail Sadovea- nu" au împrumutat pinâ acum 36 000 cărți la peste 4 200 cititori bucureșteni. A- nul acesta vor mai fi puse la dispoziția iubitorilor de lectură alte trei bibliobuze din noua serie care vor de­servi 35 de puncte din di­verse sectoare ale Capitalei. (Radu Levărdă).

Proprietari - producători - beneficiariai roadelor muncii noastre

(Urmare din pag. I)

au urat ii României

lit to;

1 că obiectivul stabi- actualul cincinal ca ;ele țării să asigure o

producție industrială de cel pu­țin 10 miliarde lei fiecare se află in momentul de fată în­tr-un stadiu avansat de finali­zare. peste 30 de județe reali- zindu-1 deja. In ansamblul ac­tivității industriale, s-a amplifi­cat ponderea virf. marele număr industriale recent conferind industriei un caracter de ta te.

Vast șantier al creației libere

industriilor de de unități

construite românești

înaltă tehnici-

In clădirea Institutului de invățămînt tehnic superior din Pitești funcționează expoziția cu caracter permanent cuprinzind lucrări practice ale viiturilor ingineri.

a oamenilor muncii, fără deo­sebire de naționalitate, patria noastră cunoaște astăzi momen­te hotăritoare pentru dezvol­tarea ei prezentă fi de viitor. Trecerea la aplicarea generali­zata, in acest an. a noului me­canism deschis muncii un larg front pentru o calitate muncii, pentru i gii activitâti economice pe trep­te mai înalte de eficientă.

Pentru tineri roadele Indus­trializării sînt conturate de spa­țiul de afirmare și formare prin muncă și pentru muncă in con­dițiile tehnicii celei mai avan­sate, a aplicării cuceririlor științei contemporane. Prezența masivă în rindurile clasei noas­tre muncitoare le asigură tine­rilor exemplul mobilizator de pasiune și abnegație, disciplină și ordine, responsabilitate re­voluționară și combativitate, virtuți proprii făuritorilor de bunuri materiale : fiecare uzi­nă. fiecare șantier constituie pentru tineri o adevărată școală de educație comunistă. Școală în al cărei program receptivita­tea la nou, perfecționarea neîn­cetată a pregătirii, angajarea en­tuziastă in efortul productiv sint „materii44 prioritare.

Astăzi, eforturile clasei noas­tre muncitoare, ale întregului popor sint dominate de cerințele formulate de secretarul general al partidului cu privire la tre­cerea la o nouă calitate a mun­cii și a conștiinței, la mai pu­ternica afirmare a autoconduce- rii muncitorești, stăruitoare, zilnică, buna gospodărire a avuției tării.

economico-financiar a pentru toți oamenii

de luptă superioară a

ridicarea intre-

Preocuparea pentru mai

(Urmare din pag. I)

față de creșterea calității produ­selor muncii, pentru perfecțio­narea competenței profesionale a fiecăruia sînt. in modul cel mai direct, expresia participării fiecăruia la democrația muncito­rească a societății noastre, de­mocrație in care celui ce mun­cește ii revine cuvintul hotărî- tor. Iată, de ce. activitatea per­manentă desfășurată de organi­zațiile U.T.C. pentru mobilizarea tinerilor în frontul muncii crea­toare, de cultivare în rindurile lor a însușirilor proprii omului nou, constituie direcții de ac­țiune care îi angajează pe toți tinerii patriei, animați aducă o contribuție tot mare la progresul patriei, la a- sigurarea unui viitor tot mai prosper pentru poporul căruia îi aparțin, viitor cu care se iden­tifică.

Ca întotdeauna, tot ceea ce am realizat, tot ceea ce reali­zăm își găsește factorul deter­minant în unitatea de monolit a eforturilor întregii națiuni de a înfăptui politica partidului nostru, politică consacrată in întregime intereselor supreme ale poporului și patriei, satis­facerii cerințelor progresului, afirmării și consolidării inde­pendenței și suveranității Româ­niei socialiste. Astăzi, timpul pe care îl trăim impune fiecăruia, conștiinței noastre de comuniști, de revoluționari, să ne unim și mai strins eforturile în marele front ai creației și muncii dedi­cate ridicării patriei pe noi culmi de civilizație și progres, creșterii bunăstării și prosperi­tății noastre, a tuturor.

să-și mai

TRAIAN GANJU

Fotografie de V. RANGA

MANIFESTĂRI DEDICATEANULUI INTERNAȚIONAL AL COPILULUI

• ÎN CADRUL SUITEI DE MANIFESTĂRI dedica­te Anului internațional al eopilului, duminică, a avut loc, la Conservatorul „Ci- prian Porumbescu** din Bucu­rești, un concert-dezbatere pe tema „Sentimentul pa­triei în muzica românească de azi și din trecut", organi­zat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Ministe­rul Educației și Invățămîn- tului și Consiliul Național al Organizației Pionierilor.

Programul a fost susținut de formații și Interpreți ai școlilor bucureștene, care au obținut Premiul I la cea de-a doua ediție a Festivalului național „Cintarea Româ­niei".

In continuare, corul „Ma­drigal" al Conservatorului „Ciprian Porumbescu" a o- ferit un concert.

• LA EXPOZIȚIA NA­ȚIONALA DE PICTURA ȘI GRAFICA „Nicolae Tonit- za*‘, deschisă ia Muzeul de artă al Republicii Socialiste România in cadrul Anului internațional al copilului, a avut Inc, duminică diminea­ța, festivitatea de închidere a Lectoratului „Enciclopedie de artă plastică pentru pre­școlari și elevi44 — ediția a Xl-a. Organizat de Muzeul- gazdă, împreună cu Inspec­toratul școlar lui București municipal al

• pionierilor și triei, Lectoratul constituie o modalitate de educație artis­tică a tineretului, facilitînd înțelegerea fenomenelor de artă, cunoașterea operelor și personalităților reprezentati­ve, aducind o contribuție im­portantă la dezvoltarea gus-

al municipiu- și Consiliul

Organizației șoimilor pa­

tului pentru frumos, ia lăr­girea orizontului artistic.

în anul școlar Lectoratul a fost de elevi din 14 licee și școli generale și de preșcolari de la 19 grădinițe din Capitală. In cadrul Lectoratului aufost prezentate lecții —structurate în două cicluri — despre istoria artei româ­nești și artei universale, zentate de specialiști ai zeului. Expunerile din de conferințe, însoțite proiecții de diapozitive, fost urmate, pentru Ilustra­rea temei, de vizita în mu­zeu. Ca formă complemen­tară a Lectoratului, din luna martie a început să funcțio­neze, la de artă, plastică școlari.

cultura! și1978—1979, frecventat

pre- mu- sala

deau

Muzeul colecțiilor Studioul de creație

pentru preșcolari și

Există, în ceea ce privește pregătirea pentru olimpiada in­ternațională de chimie, un nu­măr de intenții comune pen­tru organizatori și concurenți — care, dacă ar fi traduse în fapt, cu consecvență, ar constitui, credem, garanția unui mare succes. De pildă :

„Dorim să-i pregătim foarte Intens pe elevi pentru că vor avea o concurență serioasă" — este de părere prof. Virginia Marian, director adjunct al Di- reției învățămînt liceal, membru In Comisia centrală de zare a olimpiadelor din Ministerului Educației vățămîntului”.

„Noi ne-am dovedit bili la faza națională, acum e necesa­ră o pregătire superioară, fi­indcă vom da piept cu concu­renți pe care-i știm din anii trecuți deosebit de puternici** — este convins și Liviu Bîrzan de la Liceul de ști­ințele naturii nr. 1, București.

„Din obser­vațiile noastre la etapele an­terioare, am tras concluzia că un acent deosebit . rea practică44 — subliniază prof. Virginia Marian.

I „Proba care ne mari emoții la este cea practică, stăruim mai mult ne spune și eleva mie, de la Liceul București.

Cu Intențiile comune am pu­tea continua. Interlocutorii sînt unanim de acord că : „nu tre­buie pierdută nici o zi” că „e necesar să se ocupe de concu­renți oameni de știință de pres­tigiu" ș^.m.d. Insă din clipa cînd ne Interesăm — concret — ce s-a făcut și ce se face în pre­zent pentru materializarea aces­tor bune intenții, grupul intere-» sat se împarte în două „tabere". Din partea organizatorilor, to­varășa Virginia Marian iși păs­trează optimismul. După păre­rea sa „și pină acum copiii au lucrat foarte mult, de diminea­ța pină noaptea. Le-am dat toa-

organi- cadrul

și în-imbata-

insă

te problemele «posibile și impo­sibile* după toate existente ; stat etc. lor, „Gh,defini toată activitatea perioade (care a cu trimestrul III de curînd) în „m-am odihnit44. Liviu Bîrzan, cu periență în asemenea pregătiri, conchide : „în orice caz, efor­turile noastre pină acum cu mulări

La minister,Virginia Marian treqe ușor, fără

culegerile în laborator au tot timpul**... etc.

partea concurenți- Budiș (Liceul

din București)

maiDinAdriana-Lazăr" din București) se mai rezervată: „aș putea

primei început odată și a ținut pină

trei cuvinte Colegul său,

mai veche -=x-

efor- nu s-au soldat prea multe acu-

tovarășa prof.

în tabăra chimîștîlor este nevoie deun catalizator

trebuie pus pc pregăti-

dă cele mai internaționale Am vrea să asupra ei” — Gabrfela Ifti- industrial 5,

a insista asupra amănuntelor, peste această primă etapă și preferă să vorbească mai mult despre cea de-a doua, cind „toa­tă pregătirea se va desfășura impecabil". Precizează că s-a bătut la mașină și s-a multipli­cat un program riguros... pe care insă nu-1 ara și nici nu-și amintește detalii. In sfirșit, gă­sim un exemplar. Așa cum e scris aici noua etapă de pregă­tire a debutat din plin pe 30 mai. Spicuim citeva din inte­resantele teme ale primelor două zile : „Determinări ale durității apei și metode de de- durizare" (îndrumător, șef de lucrări dr. Ion Mihalcea), după amiază „Electroliza — legi și aplicații" (îndrumător șef de lu­crări dr. Aurora Gref). Joi. 31 iunia — după o lecție aplicati­vă la laboratorul de tehnologie chimică al I.P.B., urma un se­minar cu rezolvări de proble­me (îndrumător dr. Aurora Gref). Să ne întoarcem la liceu

să vedem cum apreciază concu- renții acest program.

Cu mare surpriză constatăm că au sosit doar 4 (patru) elevi din 14 (și aceasta in a doua zi a etapei, fiindcă in prima zi n-a venit nici unul). Aceeași surpri­ză a avut-o și dr. Aurora Gref care în prima zi s-a deplasat degeaba și in cea de-a doua, cînd a găsit micul grup de en­tuziaști, a trebuit să se mulțu­mească să-și desfășoare lecția in cabinetul directorului, deoarece laboratorul era ocupat. Nu pu­tem acuza de lipsă de ospitali­tate conducerea liceului gazdă, pentru că, după cum ne mărtu­risește directoarea adj. ing. Fe­licia Geană, „nouă nu ni transmis conținutul lecțiilor,

— în mare orele la i trebuie să gurăm portul la " sau sitaie".

Vă propunem să întrerupem aici șirul exem­plelor (care ar mai putea con­tinua) asupra defecțiunilor î- vite in bunul mers al pregă­tirii lotului de

chimie, cu speranța că organiza­torii au luat deja măsuri pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum trebuie. Să nu uităm că aici, la București, au fost reu­niți elevi cu deosebite calități, probate și pină acum in compe­tiții de ținută. Au avut în șco­lile lor profesori foarte buni și noul plan întocmit de comisia de organizare — dacă sș va res­pecta — le va da posibilitatea să-și completeze pregătirea la un nivel superior, sub îndru­marea unor personalități cunos­cute ale școlii românești de chi­mie .Ar fi fost desigur mai bine și mai normal ca pregătirea să fi început în acest mod chiar din prima etapă (așa cum s-a făcut la matematică). Insă nu este tirziu nici acum. Valoarea fiecărui concurent in parte ne face să credem că rezultatele obținute la precedenta ediție a olimpiadei internaționale de chimie pot fi sensibil depășite.

MONICA ZV1RJINSCHI EMILIA VASILIU

s-a ci

care asi-

trans- elevilor

Politehnică la Univer-

Cînd clipa de rătăcireîntîmpină măsurile preventive...

l-a

Acum, cînd lucrurile au rein­trat pe făgașul normal. totul pare simplu, cele petrecute încep să fie date uitării. Le reamintim totuși, pentru a re­ține citeva învățăminte...

Tentația nesăbuită care„amețit" la un moment dat pe tinărul Gheorghe Raicu, din co­muna Găneasa, județul Ilfov, pu­tea să însemne începutul unui drum deosebit de periculos. Așa începe fiecare infractor, cu o faptă aparent minoră. Neob­servată la timp, ea se repetă, cel in cauză prinde curaj...

Spre șansa lui, tinărul din Găneasa, de 22 ani, șofer la I.T.A. Autobaza nr. 3. atunci cînd s-a lăsat atras într-un an­turaj nociv, cînd „mirajul" pe­trecerilor începuse să-1 capti­veze, pierzînd zile și nopți ală­turi de inși fără ocupație, aflați deja în atenția mi­liției, primul care s-a alarmat a fost tatăl său, muncitor la o fermă agricolă. Faptul că băia­tul începuse să vină noaptea tirziu, sub influența băuturilor alcoolice, obosit, iar a doua zi nu se mai grăbea să meargă la muncă, i-a dat de gîndit. A în­cercat să afle adevărul, l-a sfă­tuit pe băiat să se reîntoarcă la întreprindere, i-a explicat el. pe cît s-a priceput, unde poate duce viața parazitară, dar și-a dat seama că vorbele nu prea i-au fost luate în seamă. Atunci a mers și i-a cerut sprijinul lui Ion Burghelea, șeful postului de miliție.

— Vă rog să vedeți dumnea­voastră ce se intîmplă cu el. Aveți mai multe posibilități să verificați. Faceți tot ce este ne­cesar numai iă-1 împiedicați de la fapte rele...

Șeful postului de miliție i-a

înțeles îngrijorarea și i-a apre­ciat hotărîrea de a solicita tor. A promis că va face ce-i stă în putință și s-a de cuvint.

Curînd, Ion Burghelea sâ afle că, într-adevăr, Gheor- ghe Raicu părăsise de circa două săptămini locul de muncă, irosindu-și timpul pe la diverse localuri, în compania unor indi­vizi cu comportament dubios. Ocupindu-se mai îndeaproape de cunoașterea activității tină-

aju- tot

ținut

avea

Să discutăm

despre tinerețe

educație,

răspunderi

Stiinta si cercetarea româneascăcerințele producției

rului respectiv, după ce nu mai prezentase la locul muncă, șeful de post avea descopere o faptă penală comi­să deja de cel în cauză, împreu­nă cu un alt tînăr, Vasile Micu din Cozieni, care și el părăsise întreprinderea. Pentru a-și procura banii necesari petrece­rilor care îi preocupau in ulti­mul timp, aceștia au sustras di­verse materiale de pe un șan­tier al I.A.S. Afumați, materiale pe care le-au vindut la doi ce­tățeni din Găneasa.

Fiind vorba de prima lor fap­tă penală, cu un prejudiciu nu prea mare, descoperită operativ, iar bunurile recuperate integral, și avindu-se în vedere atitudi­nea corectă pe care au manifes­tat-o în timpul cercetărilor, re- gretînd sincer cele intimplate, organele de miliție, ca și cele de procuratură și justiție au putut

se de să

aprecia că. într-adevăr. a fost doar o clipă de rătăcire.

Dealtfel, dintr-o discuție pur­tată cu citeva zile in urmă la sediul postului de miliție Gă­neasa rezultă cu prisosință pre­ocuparea manifestată atit in comună, cit și la locul de mun­că al celor doi tineri, pentru a fi ajutați să nu mai cadă in a- semenea greșeli.

Subofițerii de miliție avut liniște pină nu s-au con­vins că Gh. Raicu și V. și-au reînceput activitatea, pri­mul tot ca șofer la Autobaza Cățelu, cel de al doilea, la ve­chiul loc de muncă — „Neferal". Dar nu numai atit. „Cazul*4 lor a fost pus în discuția cetățeni­lor din comună, ca și în ca­drul colectivelor de la între­prinderile respective, pentru a înțelege mai bine cît de peri­culos este drumul necinstei, al vigții parazitare.

Subofițerii continuă să comportarea atit la locul și in timpul ile purtate cu Viorel Volintiru, șeful serviciului personal, Ște­fan Ionescu, șef secție turnăto­rie la „Neferal“, cît și cu șeful de coloană. Ștefan Paraschiv, de la Autobaza Cățelu, rezultă că

- tinerii respectivi se află pe un drum bun.

înconjurați de oameni care le poartă de grijă și Je dau sfa­turi înțelepte, tinerii tentați sâ vină in conflict cu normele de conviețuire socială au fost ast­fel preveniți de a săvirși abateri și mai grave.

Modul în care factorii educa­ționali, începînd cu familia, au reacționat față de ,.cazul" celor doi tineri, subliniază necesitatea intervenției prompte in astfel de situații, confirmă cu priso­sință eficiența măsurilor de pre­venire a faptelor antisociale.

n-auMi cu

postului de miliție se interezeze de celor doi tineri, ■

de muncă, precum k liber. Din discuți- *

MIHAI GROZAVU

peele vor duce la ridicarea treaptă superioară a activi-

sporind astfel contri-că o tații, buția pe care și-o aduc Ia dez­voltarea patriei noastre, la mărețelor obiective Congresul al XI-lea și Confe­rința Națională ale partidului.

Desigur, prezența unui număr Important de tineri în rinduri­le colectivelor de cercetători din țara noastră, inclusiv în institu­tele vizitate, solicită din partea acestora asumarea intr-o măsu­ră sporită a responsabilităților ce decurg din orientările și in­dicațiile secretarului general al partidului, creșterea contribu­ției lor de inventivitate și spi­rit creator la îmbogățirea patri­moniului de valori științifice și tehnice de care progresul socie­tății noastre are a'tîta nevoie. In acest context, după cum s-a relevat cu pregnanța în timpul vizitei, se cere conlucrarea mai strînsă între cercetare. învăță- mînt și producție, proces care angajează cu deosebire tînăra generație, determinînd formarea ei pentru muncă, la nivelul cu­ceririlor revoluției tehnico-știin- țifice, ale cunoașterii contem­porane. De asemenea, un loc important deține, în ceea ce pri­vește aportul tinerei generații la afirmarea științei în viața so­cietății românești, mișcarea de masă „Știință — tehnică — pro­ducție", organizațiilor U.T.C. re-

economico-socială a înfăptuirea trasate de

venindu-le îndatorirea antrenă­rii unui număr mereu mai mare de tineri în această tradițională mișcare, menită să pună loare, prin inițiativele în cadrul ei, puterea de și spiritul novator vîrstei tinere.

După cum se știe, în ziua In care a avut loc vizita de lucru a secretarului general al partidului au început lucrările Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Convocată pentru dezbaterea ansamblului de măsuri adoptat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea organi­zării ș! funcționării C.N.S.T., plenara a discutat și adoptat direcțiile corespunzătoare de acțiune pentru înfăptuirea pro­gramului stabilit de partid, asi- gurîndu-se creșterea substanția­lă a rolului Consiliului Național pentru Știință șl Tehnologie în realizarea politicii partidului și statului în domeniul științei și tehnologiei. Cu acest prilej, ți- nîndu-se seama de rolul deose­bit deC.N.S.T. în•trălucitele conducerea tivitâțil de nerie tehnologică, ca președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie și pre­ședinte al Biroului Consiliului a fost desemnată tovarășa aca-

în va- lansate creație proprii

Important conferit actuala etapă, de merite cucerite în și coordonarea ac-

cercetare și ingl-

demician doctor inginer Elena Ceaușescu.

Participanții la lucrările ple­narei au primit, cu adincă satis­facție hotărîrea conducerii de partid și de stat de a o numi pe tovarășa Elena Ceaușescu în fruntea Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, personalitate marcantă a vieții noastre politice și științifice, om de știință de reputație mondială care și-a adus și își aduce o contribuție valoroasă și nova­toare la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, bucurindu-se de stima și admi­rația Întregului nostru popor, a tuturor oamenilor de știință din România socialistă.

Așa cum se arată In telegra­ma pe care participanții la plenară au adresat-o C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc în do­meniul științei și tehnologiei sînt hotărîți să facă totul In a valo­rifica condițiile minunate ce le-au fost create pentru desfă­șurarea activității lor, punîn- du-și cu pasiune și abnegație gîndirea șt capacitatea crea­toare în slujba înfăptuirii Pro­gramului partidului de făurire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate și înaintare. a României făptuind orientările secretarulle-a exprimat în timpul recen­tei sale vizite prin unele insti­tute de cercetare din Capitală.

spre comunism, în- în mod exemplar și Indicațiile pe care general al partidului

Complexul turistic pentru tineret din Bușteni. Foto : V. TANASOF

S2• sfii

„SCiNTEIA

—TREI POEME E)E LUCIAN AVRAMESCLCînd floarea păcii

TEATRU

• • • • ••••••••vă așteapta !

contactul firii la pămirer ne-ncearcă junghiul >U la ma<

tăișul vorbelor de hai

CARTEA 0 sinteză

de referință''

• ••••••••••• PUBLICITATE PENTRU TINERET •

spre patru zări credința

Sfaturi simple să colorăm cu zimbet viața sădind pe buze un cireș chiar dacă-n poligonul țintei mai dăm citeodată greș

Un apel la veghea conștiințelor

PLASTICĂMetamorfozele

MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

CENTRALA INDUSTRIALA DE MAȘINI Șl UTILAJE PENTRU INDUSTRIA UȘOARA

GRUPUL ȘCOLAR „TEHNOMETAL" BUCUREȘTI

CLUBUL ȘCOLAR DE BASCHET BUCUREȘTI

DACIADA marea competiție sportivă națională J

Gimnastele românce pe primeleNe-am propus să urmărim ce

fel de activități sportive se desfășoară într-o zi obișnuită, într-un oraș oarecare. într-o zi din cursul săptăminii. Deci nu simbătă și nici duminica. Ne-am ales orașul Urziceni, din județul Ilfov, o așezare care se racordează într-un ritm ra­pid la industrializarea și urba­nizarea modernă. Surprizele au fost plăcute. „Sportul este o activitate care place foarte mult tinerilor —ne-a spus Ion Vasile, secretarul adjunct al Comitetului orășenesc Urziceni al U.T.C. După „Cupa 1 Mai", competiție la care am antrenat elevii Liceului de matematică și fizică. Liceului industrial de construcții și Liceului agroin­dustrial, tineri muncitori de la întreprinderea de ferite, coope­rativa „Unirea meșteșugarilor", întreprinderea de produse ce­ramice și I.C.F.T., care s-au în­trecut la disciplinele preferate, zilele trecute am avut o a doua acțiune, de data aceasta desti­nată exclusiv pasionaților „spor­tului alb". Am invitat, la în­treceri și jucători de tenis

din comunele învecinate cu orașul nostru". Și cu aceasta am ajuns la un sport care. în această perioadă, ne interesea­ză intr-un mod mai deosebit — tenisul de cîmp. Pină la sfir- șitul acestei luni trebuie să se desfășoare întrecerile din ca­drul etapei de masă a „Cupei Scinteii tineretului Ia tenis". Interlocutorul ne-a mărturisit că s-au luat o serie de măsuri

cul tineretului, care va sta la .dispoziția concurenților.

INTENSE PREGĂTIRI PENTRU „CUPA SCINTEII TINERETULUI

LA TENIS"La terenul de tenis al între­

prinderii de cultivare și fermen­tare a tutunului — Urziceni (I.C.F.T.), teren excelent, pre­miat cu mai mulți ani in urmă

Sportul-o activitate careplace foarte mult tinerilorpentru declanșarea întrecerilor și că zilnic cei care doresc să se înscrie pe listele de concurs se antrenează de zor. Mai mult, prin acțiuni de muncă patrio­tică ale tinerilor și cu concursul factorilor locali și al unităților economice, s-a realizat, alături de alte terenuri sportive — vo­lei, handbal. baschet — și o nouă suprafață pentru tenis, in incinta bazei sportive din Par-

6 metri la lungime pentru elevul Ion Dorobanțu din Armășești

LiceuiuxSe antrenează Emil Dan și Ion Mitre, ambii în ciasa a IX-a a de matematică și fizică Urziceni

CUPA U.T.C." - FAZACENTRU

In cadrul acțiunii-concurs a ziarului nostru „Pentru cea mai frumoasă bază sportivă de tenis și cu activitatea cea mai boga­tă", erau adunați peste 20 de tenismeni. Toți de la Liceul de matematică și fizică. Unul din­tre cei mai buni, Marius Stan, clasa a Xl-a A — secretarul U.T.C. — ne-a spus că pină acum pe tabelul turneului pe școală din cadrul „Cupei Scin­teii tineretului" sînt înscriși 17 concurenți. Lista este deschisă și se speră că se va ajunge la un tablou de 32 de participanți. Tenisul este un sport foarte în­drăgit. în ce le privește pe fete, ele sînt mai puține, dar și pentru ele se vor organiza Întreceri. Anul acesta vor fi aruncate în luptă ambiții mari. Anul trecut și acum doi ani tit­lul de campion pe oraș și pe județ la categoria elevi obținut Dumitran Ionel, III, Liceul industrial de strucții. un adevărat polispor­tiv. Dumitran practică, alături de tenis, și atletismul cu mult succes, știe să arunce la coș, să ridice o minge la fileu, sau să șuteze necruțător Ia poarta de fotbal. „Anul trecut, deși am obținut locul întii la „Cupa Scinteii tineretului" pe județul Ilfov — ne spune Dumitran — nu m-am putut prezenta la turneul final de la Costinești, pentru câ am avut examen de treaptă. Anul acesta, insă, nu voi rata ocazia". —' *intre participanții nu va intilni un puternic. Oricum, și colegii lui de că și fizică" — loan Florin, To- mescu Marian, Canacheu Du­mitru. Georgescu Dan, Man Octavian. Toșca Ioan, etc. — sint hotâriți să-și apere cu dir- zenie șansele in cea mai mare competiție de masă pentru te­nis — „Cupa Scinteii tineretu-

l-a anul con-

Firește, dacă ediției actuale adversar, mai Marius Stan

la „matemati-

PE

ti- de-

Pe stadionul din Parcul neretului, la fel, animație osebită. Pe o căldură puterni­că se desfășurau întrecerile din cadrul „Cupei U.T.C." la atle­tism, faza pe centru. Erau pre- zenți, aici pe stadion, gata să

lupte din răsputeri cu distanțele și secundele, peste 120 de atleți care se calificaseră, in această etapă, a competiției, de la lice­ele agroindustriale din Urzi- ceni, Armâsești, Fierbinți, Li­ceul industrial de construcții, Liceul de matematică și fizică din Urziceni. Profesorul de e- ducație fizică. Const. Alexan- drescu, ne prezenta probele la care se desfășoară întreceri : mai întii probe individuale — 100 m plat, băieți și fete, 80C m. fete, 1 500 m. băieți. apoi lungime. înălțime și aruncarea greutății, băieți și fete. Concu­rează cite un reprezentant dc fiecare liceu. Evident, campio­nul. Deci, întreceri contind pen­tru „Pentatlonul atletic școlar" și „Concursul de ștafete" al elevilor cu cite patru băieți și patru fete, care aleargă, in pri­mul schimb 800 m. al doilea — 100. al treilea — 200 și ultimul schimb — 100 m' la băieți, iar la fete — 400. 300, 200, 100 m. împotriva căldurii excesive în­trecerile au fost dîrze, ambițiile mari, iar rezultatele, în conse­cință, destul de bune. Iată cîțiva dintre cei care s-au cla­sat pe primul loc și care și-au cucerit dreptul de a reprezen­ta școala la etapa superioară : Dorobanțu Ion (Liceul agro­industrial Armâsești) : lungime: Zamfire8cu Paulina de la Li­ceul de mat. și fizică Urziceni ia 800 m, iar colegul ei. Nițu Sandu, la 1 500 m, proba de vi­teză 100 m plat a revenit re­prezentantului Liceului din Ar- mășești, iar la 400 m cea mai bună a fost Oprea Maria de la Liceul de matematică și fizică din Urziceni. Foarte disputate au fost ștafetele, unde ati avut

'ciștig de cauză elevii din Urzi­ceni.

Așadar, citeva secvențe spor­tive dintr-o zi obișnuită la Ur­ziceni, care sînt tot atitea do­vezi că sportul este iubit, cu pasiune, de tineri și că factorii de organizare iși fac, pe cit cu putință, datoria.

Campionul ultimelor două ediții — elevul Ionel Dumitran din

Urziceni

întrecerile de ștafetă au fost pasionante

locuri în ierarhia europeanăî îîîîî îîL.

al celor din Eu-

într-un clasament mai bune gimnaste ropa după prima jumătate a sezonului internațional, locul întii este ocupat de Comăneci (România) cu 214 puncte, urmată de Eberle (România) 165 punc­te. Stela Zaharova (U.R.S.S.) 104 puncte, Natalia Șapoșni- kova (U.R.S.S.) 90 puncte, E- lena Muhina (U.R.S.S.) Steffi Krăker (R.D.G.).

★Concursul feminin de gim­

nastică pentru „Cupa orașu-

Nadia

Emilia

și

UN FILM DESPRE NATALIA MÂRĂȘESCU

De citeva zile, se află țara noastră o echipă de fil­mare din Olanda, care și-a propus să realizeze o pelicu­lă dedicată atletei romance Natalia Mărășescu. una din­tre marile vedete ale semi- fondului internațional. După primele cadre, filmate la București, pe Stadionul Re­publicii. echipa de filmare s-a deplasat la Craiova, ora­șul unde locuiește și se an­trenează Natalia. Acolo, ur­mează să se realizeze cea mai mare parte a filmului.

în

ILEANA SILAIARE NEDUMERIRI...

Firește, subtitlul nostru se referă la filmul Nataliei Mărășescu, pala adversară a celeilalte

nu dedicat princi-VASILE CABULEA

Ei se pregătesc pentru „Cupa Scinteii tineretului la tenis*

FOTBAL XXXII. O etapă cu opt victorii ale gazdelor și... o mare surpriză. • Derbiul de la Pitești a redus numărul candidatelor la titlu. • Performera zilei - Gloria Buzău. • U.T.A. - o candidată nescontată la retrogradare. Lupta pentru supraviețuire continuă. • Duelul F.C. Argeș - Dinamo menține trează

atenția pină la ultimul fluier.

viitoare(duminică 17 iunie)

Bi-

v

CLARIFICĂRI PARȚIALEPunctul de mare atracție al etapei de

ieri a fost, neîndoielnic, derbiul de la Pitești, care avea să precizeze candidații la titlu pentru ultimele două secvențe de campionat, meci in care nu interesa decit victoria, un rezultat de egalitate avanta- jînd pe Dinamo. Au ciștigat gazdele și pe merit pentru că tot piteștenii au fost aceia care au condus mai mult ofensiva pe cîmpul de joc. avind și acțiuni mai pe­riculoase la poarta stelistilor și ocazii mai clare de a înscrie. Partida s-a caracteri­zat prin combativitate, consum mare de energie, prin ambiție și încredere in vic­torie, însă fotbal de clasă nu s-a văzut, manevrele tactice și subtilitățile tehnice fiind, in primul caz, confuze, iar in al doilea de neobservat, excepție fârind. in parte Dobrin pe care l-am regăsit cu ci­teva momente de inspirație. S-a jucat mult, s-a combinat mult de-a latul tere­nului, fără luciditate. Steaua dovedin- du-se, în această intilnire, incapabilă să organizeze atacuri clare, eficiente, care să ducă la realizarea scopului propus. In- fringerea de la Pitești o scoate, cel pu­țin teoretic, din cursa pentru titlu, rămi- nînd, astfel, doar doi pretendenți la lau­rii anului '79, F.C. Argeș, care a trecut peste unul din obstacole, și Dinamo, care și-a rotunjit golaverajul pentru orice eventualitate. Ce se va întîmpla mai de­parte, cu privire la partea superioară a clasamentului, greu de spus. Lăsăm citito-

rilor libertatea să judece singuri arâtin- du-le că actualul lider mai are de jueaL meciul următor, cu Olimpia, tot pe teren propriu, iar ultima intilnire — pe terenul principalului său adversar Ia titlu — Di­namo. In acest meci, credem că se va de­cide, pină Dinamo se Iași.

Etapa de furtunoasă, pele aflate lui. pentru____ ___ ____ ___nâ in prima divizie a țârii. Din punct de vedere s-au consumat trei „der- biuri ale codașelor" : la Hunedoara. Rm. Vilcea și Arad, unde la fel, toată lumea viza numai victoria. Dacă in primele două locuri au avut ciștig de cauză gazdele, la Arad s-a consumat o adevărată dramă : Gloria Buzău, de mai multă vreme o prezumptivă retrogradată, iată că schimbă complet configurația clasamentului in subsolul acestuia : victoria sa de ieri — un „colac de salvare" ce reaprinde spe­ranțele in tabăra inimoșilor suporteri bu- zoieni, aducind tristețea în sufletele arâ- danilor. Va găsi noul lor antrenor Coco Dumitrescu, readus de fapt în aceste mo­mente critice, „arma secretă" ? Echipa lui Puiu Ioncscu are, intr-adevăr, șanse rea­le să nu se reîntoarcă pe drumul de altă­dată, dacă ne gindim joacă acasă, cu Jiul,

la urmi, cucerirea deplasează dau

titlului, viitoare la

ln schimb, pentru echl- clasamentu-

ieri s-a dovedit, dramatică chiar, la polul opus al formațiile care luptă să rămi-

“ “ acest

râ in etapa viitoare iar in ultima intil-

nește. in deplasare. • eehipâ care la acea oră — de fapt și acum — este o virtuală retrogradată — F.C. Bihor. Marele dezno- dimint se va amina, in mod sigur, insă pentru ultima etapă dacă U.T.A. va ob­ține victoria, sau chiar numai un punct la Rm. Vilcea. in meciul de duminica viitoare. Un alt derbi al supraviețuirii. In aceeași „horă a disperării" intră și Cor­vinul care are de susținut partide grele, cu S.C. Bacău, in deplasare, si cu Poli Timișoara, acasă, in ultima confruntare. Nu dorm pe roze, ba vor fi zile de grele încercări și pentru celelalte două formații cu 29 de puncte — Poli și Jiul.

Dar oricit de pasionant ar fi acest final de campionat, oricit interes ar suscita spectaculosul duel F.C. Argeș — Dinamo, nu trebuie să uităm că fotbalul noMru. in planul reprezentării la nivel național, a avut cel mai slab sezon, ratind. una după alta, toate calificările in etapele supe­rioare ale unor competiții de elită și an­vergură. ca rezultat al comportării neco­respunzătoare a selecționatelor noastre. Reamintim acest lucru ca nu cumva, luin- du-se cu vorba, despre acest final inte­resant și agitat de sezon fotbalistic să se uite esențialul, adică să fie trecută cu vederea o analiză temeinică a soccerului nostru ce se impune

Sportul studențesc — F.C. hor ; F.C. Argeș — Olimpia Satu Mare ; Politehnica Iași — Di­namo ; Gloria Buzău — Jiul Petroșani ; Politehnica Timișoa­ra — A.S.A. Tg. Mureș ; Steaua — F.C. Baia Mare ; C.S. Tirgoviște — Universitatea Cra­iova ; Chimia Rm. Vilcea — U.T. Arad : S.C. Bacău — F.C. Corvinul Hunedoara.

Diagrama etapei DIVIZIAF.C. Argeș — Steaua 1—0

(0—0). Unicul gol al partidei a fost marcat de Mihai Zamfir in min. 54. La juniori, 2—2.

Mihalcea, min. 41 și Dănilă, min.70. La juniori, 0—0.

F.C. Baia Mare — Sportul stu­dențesc 2—1 (0—0). Pentru gazde au înscris Dragomirescu, min. 63 și Koller, min. 72 ; pentru oaspeți a redus din handicap A. Rădulescu, min. 81. La ju­niori, 2—1.

Chimia Rm. Vilcea — Poli. Ti­mișoara 1—0 (1—0). Singurul gol, al meciului a fost Coca în min. 27.2—0.

marcat de La juniori.

Buzău 0—1U.T.A. — Gloria(0—0). Autorul golului oaspeților— Ghizdeanu (min. 58). La ju­niori, 2—0.

C.S. Tirgoviște — Jiu! Petro­șani 2—0 (1—0). Autorii goluri­lor : Sava, min. 36 și Alexan­dru, min. 86. La juniori, 3—2.

Olimpia Satu Mare — Univ. Craiova 2—0 (0—0). Punctele au fost înscrise de Smarandache, min. 64 din 11 m, și V. Mureșan In min. 79. La juniori, 0—0.

Corvinul Hunedoara — F.C. Bihor 3—1 (2—1). Au înscris : Dumitriu IV, min. 39. din lovi­tură de la 11 m ; Nicșa. min. 43 și Agud, min. 70 pentru gazde ; pentru oaspeți a deschis scorul Gherghely, min. 35.

Seria ICeahlăul Piatra Neamț —

Portul Constanța 3—0 : Musce­lul Cîmpulung — Victoria Te­cuci 4—1 ; I.C.I.M. Brașov — Delta Tulcea 2—2 : C.S.M. Su­ceava — F.C.M. Galați 1—0 ; Constructorul Iași — Viitorul Vaslui 1—2 ; Minerul Gura Hu­morului — Tractorul \ Brașov 2—0 : F.C. Constanța — F.C. Brăila 2—1 ; Progresul Brăila — Steagul roșu Brașov 4—0 ; Ni- tramonia Făgăraș — Oltul Sf. Gheorghe 3—2.

In clasament conduce F.C.M. Galați, cu 47 puncte urmată de Steagul roșu — 44, C.S.M. Su­ceava — 41, iar 4—5 se află F.C.Viitorul puncte.

Vaslui

ne locurile Constanțacu cite

și34

II-aSeria aGiurgiu — Rapid * ' Electroputere

Rulmentul Alexan-

Politehnica Iași — A.S.A. Tg. Mure* 2—0 (1—0). Au marcat 1

Dinamo — S.C. Bacău 4—0 (2—0). Autorii golurilor : Dudu Georgescu, min. 7, Dragnea, min. 25, Augustin, min. 59 și din nou Dragnea (min. 80).

F.C.M.București 1—1 : Craiova ~ dria 1—0 ; Metalul Plopeni — Autobuzul București 2—0 ; Pe­trolul Ploiești — Dinamo Sla­tina 3—1 ; Ș.N. Oltenița — Po­iana Cîmpina 3—4 ; Metalul București — Chimia Tr. Măgu­rele 2—0 ; Viitorul Scornicești—

lui Geneva", care a reunit sportive din 10 țări, a prile­juit afirmarea gimnastelor românce, ciștigătoare a 4 medalii de aur prin Teodora Ungureanu, Irina Murvai Anca Grigoraș, clasate locurile I la paralele, sol respectiv, birnă, precum echipe.

Și pe ȘbȘi

★în concursul special pe

parate al competiției femini­ne de gimnastică de la Anti­bes (Franța), Anca Chiș

a-

(România) a obținut medalia de aur la sol cu 19.50 puncte, urmată de Leslie Russo (S.U.A ) 19.20 puncte, Suzy Kalians (S.U.A.) 19,15 punc­te, Rodica Dunca (România) 18.85 puncte,. Katalin Ujszi- geti (Ungaria) 18.80 puncte. Anca Chiș s-a clasat pe lo­cul doi la birnă și la para­lele, aparate la care a cîști- gat Zhu Zheng din R.P. Chi­neză. La sărituri, locul întii a revenit concurentei Rensch (R.D.G.).

î•A

valoroase alergătoare ro­mânce, Ileana Silai. ci la o serje de... neatenții cu care tratează federația de specia­litate condițiile de pregătire ale sportivei de la Metalul București. Printre altele, an­trenorul Ilenei Silai. profe­sorul Silviu Dumitrescu, ne spunea că — în mod ciudat —. eleva sa face parte din lotul de atletism al tării, mai beneficiază de ment corespunzător și că nu­mai datorită eforturilor fă­cute de clubul Metalul a fost posibilă continuarea pregăti­rii la nivelul parametrilor stabiliți. Să reamintim citito­rilor noștri că. avind 38 de ani. Silai a realizat cu prile­jul recentelor internaționale cele mai bune mondiale ale anului in pro­bele de 1 500 și 800 m.

cu totul nu mai olimpic că nu echipa-

Campionate ale României

performanțe

ANTRENORUL GEORGE CONDOVICI -

LA STEAUA

Apreciatul antrenor de gimnastică George Condovici. cel care s-a ocupat intr-o vreme și de pregătirea Na- diei Comâneci. va activa la Steaua, unde urmează să ia in primire echipa masculină. Timp de mai mulți ani, George Condovici a funcțio­nat ca antrenor la clubul Di­namo București fiind in pre­zent și coordonatorul lotului de juniori al tării.

MASURI DE ÎNTINERIRE IN HANDBAL

• LA CEA DE-A 105-A EDIȚIE a competiției de ca­notaj academic „Regata Pra- ga", echipajul feminin de schif doi fără cirmaci s-a situat pe primul loc.

• DUPĂ CUM TRANS­MITE agenția France Pres- se, selecționatele de fotbal ale Argentinei și Olandei vor susține două meciuri demon­strative, în luna august, în Japonia. Partidele, reeditări ale finalei campionatului mondial de anul trecut, vor disputa la 8 august, Osaka, și la 13 august, Tokio.• COMPETIȚIA CICLISTA

INTERNAȚIONALA „Cursa Victoriei", organizată de clu­bul sportiv „Steaua", s-a în­cheiat duminică, odată cu desfășurarea celei de-a 6-a etape : Predeal — Sinaia — Pietroșița — Pucioasa — Tir­goviște — București (160 km). învingătorul a fost de­cis la sprintul final. Primul a trecut linia de sosire Va­sili Koropkov (Ț.S.K.A ) ur­mat de C. Bonciu (Steaua) și

se la la

N. Savu (Dinamo), toți cro­nometrați cu același timp : 3 h 47’ (medie orară 45,300 km). După 1'03“, a sosit gro­sul plutonului in care se a- flau liderii cursei.

In clasamentul general, pri­mul loc a fost ocupat de St. Federenko (Ț.S.K.A.) urmat ta 38“ de Tudor Vasile (Di­namo) și la 2’30" de I. Cojo- caru (Steaua). Dinamovistul M. Romașcanu a ocupat pri­mul loc in clasamentul „că­țărătorilor".• PARTICIPIND LA TUR­

NEUL DE BOX DE LA HEL­SINKI, organizat cu prilejul aniversării a 60 de ani de la înființarea orga­nizației sportive muncito­rești finlandeze „Tul", pu- giliștii români s-au compor­tat excelent, obținind trei medalii de aur și locul intii pe echipe. în finala cate­goriei cocoș. Dumitru Voi- nescu l-a întrecut prin K.O. tehnic pe Niemikorpi Peka (Tul). La categoria „semi- ușoară", Paul Căpriceanu a terminat victorios la cu o decizie de 5—0, lui Tibor Dezamits riaf), iar în limitele riei „grea". Dumitru l-a învins, în finală, la punc­te, pe Risto Grenroos (Tul). La turneu au luat parte bo­xeri din 7 țări• IN TURNEUL FEMI­

NIN DE ȘAH de la Novi Sad, după 7 runde conduce Nana Aleksandria (U.R.S.S.) cu 5,5 puncte. Maestra româncă Dana Nuțu, care in runda a 7-a a ciștigat la iugoslava Velici, se află pe locul 3, cu 5 puncte.

Buletinul informativ al Fe­derației de specialitate ne a- nunță câ s-au luat măsuri pentru o substanțială promo­vare a tineretului in echipele divizionare de handbal. Ast­fel, începind cu sezonul com- petitional 1979—1980. echipele din eșaloanele A și B vor putea beneficia permanent de aportul juniorilor preluați cu „dublă legitimare" (5 la nu­măr), ca urmare a faptului că etapele campionatului de juniori nu se vor mai supra­pune cu etapele de divizie, fiind programate la mijlocul sâptămînii. De asemenea, merită să fie subliniată ini­țiativa federației de a de­numi eșalonul secund „Cam­pionat, republican de tineret, categoria B". urmare firească a faptului că regulamentul prevede obligativitatea pre­zenței pe foaia de arbitraj a 8 sportivi de maximum 24 de ani, dintre care 7 trebuie să joace efectiv. Nerespec- tarea acestei prevederi regu­lamentare va duce la pier­derea jocului cu 0—6.

FC Argeș 32 18 5 9 44—26 41Dinamo 32 16 8 8 47—23 40Steaua 32 17 4 11 53—30 38FC Baia Mare 32 16 4 12 36—34 NCS Tirgoviște 32 15 5 12 38—32 35Univ. Craiova 32 13 8 11 35-24 34Sportul stud. 32 13 7 12 39—39 33SC Bacău 32 13 6 13 35—35 32Poiiteh. Iași 32 11 8 13 34—37 30ASA Tg. Mureș 32 12 6 14 45—55 30Olimpia S.M. 32 13 4 15 37—48 30Poli Timiș. 32 12 5 15 31—33 29Jiul 32 12 5 15 37—49 29Gloria Buzău 32 12 S 15 31—44 29Chimia Rm.

Vilcea 32 12 5 15 34-48 29Corvinul 32 12 4 16 42—48 28U.T.A. 32 10 7 15 37—41 27FC Bihor 32 9 8 15 34-45 23

fiind sub o briză ușoară, în lu-

IIORIA ALEXANDRESCU

puncte, in fața (Unga- catego-

Micu

sport de masă. Alături de „cei mai mici", jucători la 10—12 ani (care joacă in VIII), mai există in București alte zece e- chipe cu jucători de 13-15 ani (în XII) și douăsprezece echipe cu jucători de 16—17 ani (in XV) ; in total,, peste o mie de copil descoperă și-și însușesc tezaurul de bărbăție și frumu­sețe la vîrsta cînd foștii mari internaționali băteau mingea de cîrpă sau jucau turca pe mai­dane. Să mai amintim că. a- nul acesta, in Campionatul re­publican de juniori participă 48 echipe și se desfășoară, in para­lel un campionat al elevilor din rețeaua de învățămint a Minis­terului Transporturilor și Tele­comunicațiilor, cu 28 echipe, că

Ieșit dintr-un cvasi anonimat prin citeva victorii asupra Co­coșului galic, rugbyul româ­nesc a continuat să stea multă vreme in urma altor sporturi, deoarece naționala noastră a fost și incă mai este virful unei piramide cu baza foarte Jucători de excepție nu lipsit niciodată, dar ei reau dintr-un buchet modest ca număr, după cițiva ani de evo­luție intr-o echipă de seniori, etapa junioratului fiind, in cele mai multe cazuri, doar o sim­plă obișnuință in purtarea ba­lonului. Tehnica individuală și dezinvoltura in joc. elemente ce se dobindesc intr-o lungă pe­rioadă de ucenicie, erau numai parțial asimilate, uneori bine suplinite prin pregătirea fizică, gindirea tactică și dăruirea to­tală in meciurile cheie, cu fran­cezii și englezii. Iată de ce noi niciodată n-am putut alinia două- trei echipe de valoare egală, a- șa cum fac. cu regularitate, tradiționalii noștri adversari ; cam același XV ne reprezintă ani in șir. Acest fenomen e pe cale de dispariție, spre lauda pa­siunii și interesului multor foști jucători și antrenori puse întru atragerea și impătimirea tinere­tului in acest nobil sport. Și rugbyul încetează astfel să mai fie al unui clan de entuziaști, desființind bariere care cu puțin timp în urmă păreau veșnice ; pentru câ Ia noi pă­reau „povești" relatările despre miile și zecile de mii de copii din Franța și Marea Britanie care joacă rugby în chip orga­nizat, incă de la virsta de 9—10 ani...

într-o duminică a sfîrșitului de mai. m-am convins că puș­tii de pe malurile Dîmboviței nu-s cu riimic mai prejos decit cei crescuți în metropolele de pe Sena și Tamisa. Stadionul Tineretului, fieful de la Șosea al rugbyului românesc, Intrat în conștiința primelor generații de bataiori supli și inteligenți, care învățau că „rugbyul nu e dur. dacă știi să-ți respecți ad­versarul" (profesorul — nor Al. Paloșanu) și că nu moare la rugby" rul — antrenor Radu era împodobit cu drapelele tri­colore și ale DACIADEI, fîl-

micâ. ne-au râsă-

mina soarelui văratic. Pe trun­chiul unui copac era prins un carton mare ; citim : „Campio­natul municipal de rugby pen­tru copii — Cupele lunilor oc- tombrie-noiembrie 1978, aprilie- mai și iunie 1979‘*. Pe aleea ce desparte cele patru terenuri, au fost aduse o masă și citeva scaune. Pe masă, bărbații de la care am învățat că rugbyul este o repriză de viață au așezat, în stivă, pachete cu daruri, pre­cum se face la Pomul de Iarnă. Ora 8. Gravi, oameni trecuți de prima tinerețe, mulți încărun­țiți, pregăteau foi de arbitraje, revedeau clasamente, programau jocurile ce aveau să dureze o jumătate din zi (din două în

l victoriile asupra oricăror echipe ! de pe glob nu vor mai putea fi i socotite intimplătoare, iaf jucă­

torii mari o excepție ! Placa- i jele erau placaje, cursele cura- - joase se soldau cu plonjoane in i terenul de țintă, lupta in mar- ! gine și grămadă se desfășura• sub imperiul aceleiași legi fun­

damentale a rugbyului-senior :i nu lovi pe cel căzut la pămint.!

Fiecare echipă a jucat cite 4 sau 5 meciuri (două reprize a cite 10 minute) : cam prea mult și obositor considerau și orga-

• nizatorii, dar de la toamnă se va putea trece la o altă formu­lă, cu mingii și regulament a- decvate virstei — experiența începutului oferind criterii. în­vățăminte și bază pentru recu­noașterea de facto a rugbyului- pitic. Cea mai importantă dintre observații este că la ora actua­lă sînt mai mulți elevi decit pot fi pregătiți de către numă­rul restrins de profesori-antre- nori ; vara ce vine trebuie fo­losită și pentru organizarea u- nei tabere, in care foști jucă­tori și cadre didactice să se specializeze în pedagogie și sâ cunoască tainele acestui scop. Mai sint incă multe de făcut, dar important este că acum a- vem rugbyști la 10 ani, eșalon care asigură pe temeiuri foarte solide viitorul rugbyului ro­mânesc.

Ieri s-a consumat etaoa finală a mini-festivalului rugbystic de pe stadionul Tineretului. în cla­samentul final .locurile fruntașe au fost astfel stabilite: 1. C S.S. Locomotiva — 31 n: 2. C.S.S. Steaua 1 — 30 p: 3. C.S.S. Triumf — 23 p. Să amintim însă si ce­lelalte participante : R.C. Spor­tul Studențesc, Școala generală nr. 175, R.C. Grivița Roșie, C.C.S.E. nr. 2 si Olimpia (unele cu cîte 2—3 echipe). Duminica viitoare va avea loc pe terenul din Parcul copilului, înaintea meciului divizionar Grivița Ro­șie — Dinamo, premierea tu­turor formațiilor de mici rug­byști. Să le urăm la mulți ani. multe victorii și satisfacții pe terenurile cu „hașuri", pentru că de la toamnă copiii vor avea un campionat al lor.

C. VASILE •de mai multă vreme.

Progresul Gaz Metan Me-

__ T _ _ , Șoimii Sibiu — D.C.M. Dr. Tr. Severin 2—0.

In clasament, pe primul loc se află Viitorul Scornicești. cu 41 puncte, pe locul 2 — Meta­lul București — 39 puncte, ur­mate de Metalul Plopeni cu 38 puncte, Rulmentul Alexandria — 36. Rapid și Petrolul cu cite 35 puncte.

Seria a III-aMinerul Cavnic — înfrățirea

Oradea 1—0 ; F.C.M. Reșița — Dacia Orăștie 1—1 ; Gloria Bu­zău — Ind. Sîrmii Cp. Turzii1— 0 ; Aurul Brad — Metalur­gistul Cugir 1—0 ; Chimica Tir- năveni — C.I.L. Sighet 4—0 ; Victoria Călan — Minerul Mol­dova Nouă 3—0 ; C.F.R. Timi­șoara — Universitatea Cluj- Napoca 1—2 ; Mureșul Deva — U.M. Timișoara 3—0 : ”Cluj-Napoca — Minerul2— 6.

Continuă să conducă sament „U" Cluj-Napoca, 44 puncte, urmată de Bistrița — 38 puncte, pe locurile 3—4 situindu-se F.C.M. Reșița și C.F.R. Cluj-Napoca cu cite 34 puncte, Minerul Anina cu 33 puncte.

Chimia București - di aș 2—0 ;

C.F.R. Anina

în cla- cu

Gloria

antre- „nimeni (ingine-

Demian),

două săptămîni). Pe micile tri­bune, grupați în jurul antre­norilor, peste 250 de prichindei guralivi se dezbrăcau, scoțînd din sacoșe autentic-sportive sau simple pungi de plastic tricouri, jambiere. chiloți și bocanci cu crampoane sau teniși, adică echipamentul recusut și ajustat de mămici pentru trupurile lor fragede, neîmplinite. Da, se punea la cale marea dispută a celor mai mici jucători de rug­by din Capitală, închinată Zi­lei copilului și Anului interna­țional al copilului, prin com­petiție de acest gen din isto­ria de șapte decenii a rugbyului românesc ! Zece echipe, care pină în acea dimineață dispu­taseră cîte 20 de meciuri „ofi­ciale", aveau să demonstreze că peste puțini ani se va vorbi despre un al doilea pionierat al acestui sport, că se va putea vedea fața nevăzută și nebănui­tă a ceea ce înseamnă rugby —

au început să prindă gustul ba­lonului oval puștime din Con­stanța, Brașov, Birlad, Iași, Cluj-Napoca și alte orașe, pre­cum și-n comuna Firțănești (Galați).

Ceea ce pentru mulți părea o utopie, cind NADIA începea, la 7 ani, lungul drum olimpic, a- cum nu mai reprezintă miracol pentru gimnastfcă, inot, patinaj, lupte greco-romane, tenis „Viața sportivă" începută primele clase a infirmat riile scepticilor, i-a asigurat împătimați că au avut dreptate, acționînd nu numai pentru „azi" sau „miine" ci în contul lui „poimîine".

Acest „poimîine" evolua în fața părinților, a conducerii Federației Române de Rugby și a Comisiei municipale, aceasta din urmă punind în mișcare un întreg mecanism, pasionat și competent menit să ne asigure că, peste aproape un deceniu,

etc. din

teo- pe

VALENTIN HOSSU-LONGIN

HOTARE( «știri,note, comentarii •știri, note, comentări ia )

Necesitatea edificării unei lumia păcii, justiției și cooperării

Evidențiată în declarația finală adoptată la sesiu­nea ministerială a Biroului de coordonare al țărilor

nealiniate de la ColomboCOLOMBO 10 — Trimisul special al Agerpres, Paul Diaconu,

transmite : La Colombo s-au încheiat, duminică, lucrările sesiunii ministeriale a Biroului de coordonare al țărilor nealiniate, con­sacrate definitivării pregătirilor în vederea Conferinței la nivel înalt, programată să aibă loc în septembrie a.c., la Havana.

Au participat 481 de delegați — între care 44 de miniștri —- reprezentînd 96 de țări, mișcări de eliberare și organizații in­ternaționale. Din România, care are statut de invitat permanent la mișcarea de nealiniere, a participat o delegație condusă de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe.

In declarația finală a sesiunii se subliniază că principala ca­racteristică a evoluției vieții in­ternaționale o constituie întă­rirea luptei împotriva imperia­lismului, expansionismului, co­lonialismului, neocolonialismu- lui, apartheidului, rasismului, exploatării și a tuturor forme­lor și manifestărilor ocupației străine, dominației și hegemo­niei. astfel îneît să se asigure dezvoltarea cu adevărat inde­pendentă a statelor și să se creeze condițiile necesare pentru o nouă ordine internațională în care pacea, justiția, egalitatea și cooperarea să prevaleze. Unita­tea și solidaritatea țărilor neali­niate, respectarea obiectivelor și principiilor mișcării de nealiniere, atît în raporturile reciproce, cît și în relațiile cu celelalte state în curs de dez­voltare sînt considerate de im­portanță fundamentală pentru apărarea independenței și forței acestei mișcări, a rezultatelor obținute pînă acum, pentru în­tărirea rolului său In soluțio­narea problemelor cu care este confruntată omenirea. Se reafir­mă cu tărie dreptul inalienabil al fiecărui stat de a-și hotărî propriul sistem politic, economic și social, de a-și rezolva proble­mele interne fără nici un ames­tec din afară, sub nici un pre­text, apreciindu-se că este o- portună adoptarea, sens, a unei declarații vire la neamestecul in le interne ale statelor, mîndu-se ___ ______nealiniate că pactele militare constituie o sursă de tensiune în viața internațională și sub­minează grav independenta și suveranitatea statelor, în de­clarație se exprimă speranța că tendințele pozitive spre desfiin­țarea alianțelor militare vor fi accelerate, salutîndu-se in con­text încetarea existentei unor pacte militare ca S.E.A.T.O. și C.E.N.T.O. Documentul cheamă la extinderea procesului de re­ducere a încordării în toate re­giunile globului și în ansamblul relațiilor internaționale, subli- niindu-se că pacea și securitatea

convingerea

că este în acest

cu pri- treburi- Reafir- țărilor

lumii pot fi asigurate numai prin sistemul de securitate pre­văzut de Carta O.N.U., prin de­mocratizarea relațiilor interna­ționale și participarea egală a tuturor statelor la soluționarea marilor probleme internaționa­le, printr-o dezarmare reală și cuprinzătoare, în primul rînd prin dezarmarea nucleară. Se condamnă cu vigoare cursa înarmărilor și imensa risipă de resurse pe care aceasta o im­plică, declarația pronunțîndu-se pentru înfăptuirea urgentă a programului de acțiune adoptat de sesiunea specială a Adună­rii Generale a O.N.U. consacra­tă dezarmării, pentru întreprin­derea unor măsuri eficiente de dezarmare.

În partea economică a Comu­nicatului final se subliniază că actuala criză în sistemul econo­mic internațional nu este un fe­nomen de natură ciclică, ci un simptom al crizei structurilor e- conomice existente, ceea ce face și mai imperativ pentru țările nealiniate să-și intensifice efor­turile pentru instaurarea grab­nică a noii ordini economice in­ternaționale.

Documentul exprimă sprijinul deplin și solidaritatea țărilor nealiniate cu lupta și cauza jus­tă a popoarelor din Zimbabwe, Namibia și Africa de Sud, cu statele africane din prima linie, și prezintă pe larg poziția ță­rilor nealiniate într-o serie de probleme internaționale cum sînt situația din Orientul Mij­lociu, situația din Cipru, trans­formarea Mării Mediterane și a Oceanului Indian în zone ale păcii și cooperării. Reuniunea ministerială a aprobat proiectul de agendă a Conferinței la ni­vel inalt de la Havana și alte proiecte de documente care ur­mează să fie prezentate șefilor de stat și de guvern din țările nealiniate. De asemenea. Biroul de coordonare al țărilor neali­niate a examinat și recoman­dat Conferinței la nivel înalt ce­rerile de primire în mișcarea de nealiniere prezentate de Bolivia, Grenada, Iran, Pakistan și Su­rinam.

ITALIA — Aspect din timpul unei demonstrații organizate la Roma împotriva șomajului care afectează un mare număr de tineri italieni

0 declarație a secretarului general

al U.N.C.T.A.DSecretarul general al Confe­

rinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Gamani Corea, a declarat că țările în curs de dezvoltare vor trebui să continue să militeze pentru instaurarea unei noi or­dini economice internaționale cu vigoare și perseverență re­înnoite, în perioada care ur­mează.

Aflat într-o scurtă vizită la Colombo după recenta sesiune UNCTAD de la Manila, Gamani Corea a subliniat că este pe deplin de înțeles că țările în curs de dezvoltare nu vor fi sa­tisfăcute cu rezultatele reuniu­nii din capitala filipineză. El a spus că aceste țări vor trebui să fructifice ceea ce au reali­zat și să promoveze celelalte obiective neatinse încă.

ORIENTULMIJLOCIU

• Convorbiri egipteano-ame-ricane

• Protest in legătură cu înfiin­țarea unei noi așezări israeliene

în Cisiordania

WASHINGTON. — Vicepre­ședintele Egiptului, Husni Mu­barak, a sosit într-o vizită ofi­cială în Statele Unite.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, Tom Reston, Mubarak este purtătorul unui mesaj special al președin­telui Anwar El Sadat adresat președintelui Jimmy Carter.

Luni, vicepreședintele Mu­barak va conferi cu președinte­le Jimmy Carter, cu secretarul de stat, Cyrus Vance, precum și cu reprezentantul special al pre­ședintelui Statelor Unite la ne­gocierile tripartite egipteano- israeliano-americane, Robert Strauss. Husni Mubarak ya avea, de asemenea, convorbiri cu vicepreședintele Walter Mon- dale.

APRECIERI PENTRU EXPONATELE ROMÂNEȘTI

La Tirgul internațional de la Poznan

Duminică s-au deschis por­țile Tîrgului internațional de la Poznan aflat la cea de-a 51-a ediție. Tirgul se bucură de participarea reprezentanți­lor industriei și economiei din peste 40 de țări care expun produsele lor cele mai repre­zentative. /

Pavilionul României, aflat pe o suprafață de peste o mie de metri patrați, prezin­tă vizitatorilor mașini-unel- te, utilaj de construcții, pro­duse electronice și electro­tehnice, produse chimice, produse ale industriei ușoare și alimentare.

Chiar în ziua deschiderii, pavilionul țării noastre a fost vizitat de Mieczyslaw Ja- gielski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Ștefan Olszowski, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., de membri ai Comitetului Cen­tral al P.M.U.P., de miniștri. Oaspeții, întîmpinați de Ion Cosma, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România în Republica Populară Polonă, au avut cuvinte de înaltă a- preciere pentru calitatea pro­duselor expuse.

„Zilele românești66 Ia Mannheim

Plantațiile de curma­li ce se întind de jur- imprejurul orașului Basrah, situat tntr-un ținut pitoresc pe ma­lul fluviului Shatt al ’Arab, conferă un far­mec cu totul aparte regiunii din sudul Ira­kului. Acești arbori deosebit de semeți, al căror rod constituie una din multiplele bo­gății ale țării, cresc peste tot : în parcuri­le orașului, de o par­te și de alta a străzi­lor, a șoselelor. Nu întâmplător ii întâlnești pină in apropierea zo­nelor industriale, con­tribuind din plin la eliminarea poluării at­mosferei. După 26 de kilometri pe care i-am parcurs intr-un adevă­rat decor de basm, creat de marea dc curmali ce ne încon­jura. am ajuns la Combinatul de îngră­șăminte chimice, una din cele mai modeme unități industriale de acest gen din Orien­tul Mijlociu. Această uzină a cunoscut, con­form declarației direc­torului administrativ Ahmad Taib Al Taib, o dezvoltare in două etape — prima în­cheiată în 1971, iar a doua In 1977. Crea­rea combinatului această regiune strins legată dexistența din abun­dență pe aceste me­leaguri a gazului na­tural. El asigură în întregime materia pri­mă necesară uzinei, fiind transformat in retortele „magice" ale științei și tehnicii mo­deme în amoniac, u- ree, sulfat de amoniu, acid sulfuric. Sulful folosit aici provine, de asemenea, din Irak, dar din nordul țării. Edificatoare pentru dezvoltarea pe care a

cunoscut-o combinatul in ultimii ani este

-comparația dintre in­stalațiile existente in 1971, care produceau, de pildă, 160 tone de uree pe zi, și cele date cu doi ani în urmă m folosință, care zează 1300 uree pe zi.

Aparatura cată cu care

reali- tone de

compll- este do-

in este

e-

exportă în Afganistan, Pakistan, Sri Lanka, Singapore, Kuweit.este firesc avînd vedere că marea joritate a celor 1500

Indonezia, Iordania,

Malayezia, Acest fapt

in ma-

Cetatea chimieidin marea de curmali

BONN — în cadrul ciclului de manifestări consacrate celei de-a 35-a aniversări a eliberă­rii României de sub dominația fascistă, în orașul Mannheim din R.F.G. au fost inaugurate „Zi­lele românești", cuprinzînd o paletă largă de programe cul- tural-artistice, expoziții, con­ferințe și simpozioane pe teme științifice, economice și turisti­ce. La festivitatea de deschi­dere au participat primarul o- rașului, Manfred David, repre­zentanți ai municipalității, oa­meni de știință și cultură, un numeros public, precum și am­basadorul român în R.F.G., Ion Morega.

In alocuțiunea rostită cu acest prilej, primarul orașului a evidențiat prestigiul și con­secvența politicii externe pro-

movate de președintele Româ­niei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, precum și contribu­ția pe care o aduc „Zilele ro­mânești" de la Mannheim la dezvoltarea și aprofundarea re­lațiilor de colaborare dintre cele două țări.

Manifestările includ o expozi­ție reprezentativă de carte și discuri, în cadrul căreia un loc central 11 ocupă opere ale pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu a- părute In țară și în străinătate.

La programul manifestărilor muzicale și folclorice își dau concursul cvintetul „Musica no­va", ansamblul „Transilvania" din Cluj-Napoca, precum și for­mații locale în repertoriul că­rora au fost incluse lucrări de compozitori români.

Însemnări de călătorie din Irak

lată uzina este, con­form relatărilor Ingi­nerilor F.I. Karam și Mowafak Suleiman, ce s-au dovedit gazde deosebit de primitoa­re, mînuită de tineri. Tot lor le revin punderile pentru rea­lizarea producției, — acoperă necesitățile interne. Iar o parte se

răs-ce

de angajați al combi­natului sînt tineri. De­altfel, îi vedeam tre- cînd grăbiți în timp ce parcurgeam aleile din dreptul instalațiilor ce se contorsionau in complicate figuri geo­metrice. Procesul industrializare desfășoară cu tate in Irak a

de ce se rapldi-

atras

mare număr de tineri atît la Basrah, cit și în celelalte im­portante centre econo­mice ale țării. Ei sint dornici să îmbrățișeze noile meserii ce nece­sită un grad din ce in ce mai mare de pregă­tire. La combinatul vi­zitat numeroși tineri urmează cursuri de calificare. Lor li se a- sigură o serie de faci­lități : învățămint și asistență medicală gratuite, transport gra­tuit la locul de muncă și apoi la domiciliu. De asemenea. Ii se pun Ia dispoziție ma­nualele după care să învețe pentru ridi­carea calificării profe­sionale și li se repar­tizează locuințe in cartierul înălțat în a- propierea întreprinde­rii. Numai cu o pre­gătire temeinică, avînd în vedere gradul înalt de mecanizare al în­treprinderii ei vor pu­tea să-și îndeplinească sarcinile de producție din ce în ce mai mari. Dotări din cele mai noi, mașini și utilaje, pot fi întâlnite inclu­siv la sectorul de îm­pachetare și încărcare. Privirea îți esțe atra­să, în mod deosebit, de două din benzile transportoare care asi­gură încărcarea vapoa­relor ce urcă pe flu­viul Shaft al ’Arab pînă în dreptul combi­natului, pentru ca a- pol să transporte pro­dusele uzinei pe me­ridiane din ce tn ce mai diverse ale globu­lui.

TUDORPRELIPCEANU

Preocupări energetice în lume

Evoluția situației din NicaraguaMANAGUA. — Deși un co­

municat militar al armatei nica- raguane care-1 sprijină pe dicta­torul Anastasio Somoza afirmă că unitățile Frontului Sandinist de Eliberare Națională (F.S.L.N.) au fost respinse din regiunea de sud, fiind obligate să se retra­gă din orașele Leon, Masaya și Matagalpa, agențiile de presă precizează, reluind declarații ale unor martori oculari, că luptele continuă cu deosebită înverșu­nare într-o serie de localități. *

Reporterii care au ajuns în

R.P. MONGOLA - Imagina din Ulon Botor, cel mai important centru economic ți cultural al țarii

Masaya declară că lupte grele de stradă continuă să se desfă­șoare în acest oraș, aflat la 24 km sud de capitală.

La Managua, populația spriji­nă activ pe membrii formațiu­nilor sandiniste, ajutînd la ridi­carea baricadelor. La Leon, oraș aflat la circa 90 km nord-est de Managua, avioane militare au bombardat pozițiile deținute de sandiniști, fără ca Garda Națio­nală să poată ocupa din nou o- rașul. Comunicațiile între Mata- galpa și Chichigalpa au fost în­trerupte. formațiunile patrioti­ce sandiniste mențin în conti­nuare controlul asupra mai mul­tor orașe și localități rurale.

SAN JOSE. — Guvernul oos- tarican a protestat împotriva violării de către trupele somo- ziste a teritoriului său național. Purtătorul de cuvînt al președin­telui Republicii Costa Rica, mi­nistrul Jose Rafael Cordero, a precizat că două elicoptere ni- caraguane au pătruns, în mai multe rînduri, în spațiul aerian costarican și au aterizat chiar în sectorul Conventillos. El a ară­tat că guvernul costarican va denunța în fața O.S.A. această nouă violare a teritoriului său național.

WASHINGTON. — Guvernul S.U.A. consideră situația din Ni­caragua suficient de gravă pen­tru a avea în vedere repatrierea unui număr de cetățeni ameri­cani rezident! în această țară — a declarat purtătorul de cuvlnt al Departamentului de Stat.

Alegerile legislative

din Egipt

TEL AVIV. — După cum In­formează agenția France Presse, crearea, cu cîteva zile în urmă, la Elon Moreh, în apropiere de orașul Nablus, din Cisiordania — teritoriu ocupat de Israel în urma războiului din 1967 — a unei noi așezări israeliene a ge­nerat organizarea unei adunări de protest, la care au luat parte circa 3 000 de israelieni.

Rezultatele parțiale ale primu­lui tur de scrutin al alegerilor legislative desfășurate joi în Egipt, în vederea reînnoirii componenței Adunării Poporu­lui, indică o largă majoritate în favoarea Partidului Național Democrat, al președintelui An­war El Sadat — transmite agenția M.E.N., citind un co­municat al Ministerului de In­terne egiptean.

După numărarea voturilor în 165 din totalul de 174 circum­scripții, din cei 196 deputați aleși, 172 reprezintă Partidul Național Democrat, 18 deputați au fost aleși din partea Parti­dului Muncitoresc Socialist, 5 sînt candidați independenți.

întâlnirea cosmică din noaptea de 8 spre 9 iunie, care s-a în­cheiat cu navei pilot ^Soiuz-34' stația orbitală

cuplarea cosmice fără

cu Sa-

liut-6“, a constituit un moment deosebit, scrie agenția T.A.S.S.. citind declarațiile con­ducătorului de zbor, Aleksei Eliseev. Eli­seev a arăzaî că in cursul apropierii na­vei „Soiuz-33“ de stația orbitală a in­tervenit o perturbare care a făcut să se re­nunțe la cuplare, iar cosmonautii Ni­kolai Rukavișnikov (UJtSS.) și Gheor- ghi Ivanov (R.P. Bul-

garia) să se întoar­că pe Pâmint. Spe­cialiștii au trebuit să dea un răspuns rapid la întrebarea ce s-a întâmplat cu mo­toarele care asigură apropierea de obiec­tiv și corectarea tra­iectoriei. Statisticile privind testele la sol la care a fost supus acest sistem nu con­semnau nici o defec­țiune, motoarele res­pective funcționind cu succes și pe orbi­tă de zeci de ori. Au fost analizate sute de diferite combina­ții, apelîndu-se și la specialiști în dome­niul teoriei probabi­lității și, la finele a-

cestei activități, au fost perfecționate motoarele ce echi­pează „Soiuz-34“.

De ce s-a hotărît trimiterea pe orbită a unei nave fără e- chipaj ? Pentru con­structori, a arătat A- leksei Eliseev, a- ceasta a constituit o testare a motoarelor ce au fost perfecțio­nate pe baza obser­vațiilor. „într-o ase­menea situație, noi nu am putut risca viața oamenilor, a relevat el. Avem a- ceastă convingere și acum, zareaspus Eliseev.

după cuplării-

reali- ", a

• PREȘEDINTELE IUGO­SLAVIEI, Iosip Broz Tito, l-a primit pe Halfdan Mahler, direc­torul general al Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.K aflat în vizită în Iugoslavia. Cu acest prilej, s-a subliniat că lupta pentru ameliorarea condi­țiilor de asistență a sănătății pe plan mondial face parte din ca­drul eforturilor mai largi ale omenirii de rezolvare a proble­melor dezvoltării și de îmbună­tățire a condițiilor de viață în statele cele mai sărace. în acest context s-a subliniat importan­ța înfăptuirii noii ordini econo­mice internaționale.

STOCKHOLM — în cadrul măsurilor vizînd economisirea de energie, după recenta redu­cere a limitei vitezei de circu­lație a automobilelor pe șose­lele țării, guvernul suedez a aprobat majorarea de că­tre companiile petroliere a prețului de vînzare a benzinei. A fost hotărîtă, de asemenea, abolirea controlului asupra pre­țurilor la unele categorii de combustibil lichid „greu" (păcu­ră etc).

Totodată, în contextul îngri­jorării care se manifestă la Stockholm în legătură cu pe­nuria de produse petroliere, mi­nistrul comerțului, Hadar Cars, i-a convocat pe reprezentanții principalelor companii petrolie­re care operează în Suedia — British Petroleum, „Texaco", „Shell" și ESSO, pentru a le cere, în numele guvernului, să asigure livrări constante de car­buranți pieței suedeze. Agenția U.P.I. informează, însă, că a- ceștia nu au dat asigurări că vor fi in măsură să onoreze ce­rerea guvernului în condiții preferențiale.

realizarea proiectului unei tur­bine cu gaz care să înlocuiască motorul cu explozie la automo­bile. Potrivit experților, turbina cu gaz este un înlocuitor po­tențial al motorului actual, a- vînd darul de a realiza o eco­nomie importantă de energie, prin aceea că are o putere de tracțiune superioară cu 30 la sută celei a motorului cu ex­plozie. Ea va putea utiliza toate tipurile de carburant, fiind ca­pabilă să funcționeze la tempe­raturi foarte ridicate grație fo­losirii unor materiale noi pe bază de ceramică. De asemenea, nivelul emisiunilor poluante va fi mai redus. Departamentul e- nergiel consideră posibilă pro­ducerea unui automobil dotat cu o turbină cu gaz pînă în anul 1984.

Este Ruhru!

bolnav?

BRUXELLES — Guvernul belgian a hotărît să cumpere petrol direct de la, țările ex­portatoare pentru a constitui o rezervă de produse petroliere. Constituirea acestei rezerve ar permite Belgiei să nu mal cum­pere produse petroliere furni­zate la prețuri majorate arti­ficial de către companiile trans­naționale.

TOKIO — Compania „Nippon Oil“ a decis majorarea in me­die a produselor sale petroliere cu 13,9 la sută, începînd de la data de 16 iunie. Majorarea este a patra efectuată de firma ja­poneză în ultimele trei luni.

WASHINGTON — mentul american al urmează să desemneze viitor apropiat grupul trial căruia II va

Departa- energiel într-un indus-

încredința

LONDRA. — Marea Brltanîe va trebui să adopte, în viitoarele lunL importante măsuri în ce privește accelerarea producției sale de electricitate de provenien­ță nucleară, se apreciază Ia Lon­dra. Ministrul energiei, David Howel, a recomandat locuitorilor țării să reducă cu cel puțin 5 la sută consumul de produse pe­troliere. Primul ministru, Mar­garet Thatcher, a lăsat să se în­țeleagă că Marea Britanie va hotărî într-un viitor apropiat să accelereze realizarea programu­lui său de centrale nucleare.

Companiile petroliere care a- provizionează plata britanică au anunțat, în ultimele zile, reduce- cerea livrărilor cu 5 pînă la 15 sută în raport cu livrările din anul precedent. în prezent. Ma­rea Britanie dispune de 19 cen­trale nucleare cu o capacitate totală de 5 500 MW, care asigură 15 la sută din producția de elec­tricitate a tării si care va creste la 20 la sută în 1980.

Se preconizează ca, pînă la sfîrșitul secolului, 50 la sută din producția de electricitate să fie furnizată în Marea Britanie de centrale nucleare.

• ȘASE BOMBE, expediate sub formă de scrisori, au explo­dat la centrul de triere a poștei din orașul britanic Birmingham, rănind șase persoane. Politia n-a identificat pe expeditorii tero­riști.

COMUNICAT MEXICANO-COLUMBIAN

actelor de agresiune împotriva persoanelor fizice a sporit cu 6 la sută în Marea Britanie, în primul trimestru al anului, com­parativ cu perioada octombrie— decembrie 1978. La acest capitol, criminalitatea a crescut constant pe plan național în ultimii pa­tru ani. Numărul cazurilor se­rioase de încălcare a legii a fost, fn primele trei luni ale a- nulul, dd 583 000.

V*

I \

*

* II $I

1

„Centura verde"Delegați din 15 țări africane,

zentanți ai Programului O.N.U. dezvoltare (P.N.U.D.) și ai altor

repre- pentru

,.............. , — ___ organi­zații internaționale, au elaborat, în cursul unei reuniuni care a avut loc la Dakar, un proiect ce prevede crearea unei „cen­turi verzi** in jurul statelor africane pen­tru a preîntâmpina înaintarea continuă a deșertului Sahara.

După cum a declarat Galal Magdi, di­rectorul general al Organizației Națiuni­lor Unite pentru regiunea sudano-sahe- liană (U.N.S.O.), proiectul recomandă plantarea de arbori in fiecare din aceste țări, pentru a crea, de la Atlantic la Ma­rca Roșie, o veritabilă perdea forestieră, capabilă să oprească avansul deșertului pustiitor.

Furt la Muzeul figurilor de cearăDoi hoți, îmbrăcați tn costume de paz­

nici, au pătruns tn Muzeul figurilor de ceară din Londra cu puțin timp înainte de deschiderea acestuia, pe ușa de ser­viciu, profitând de neatenția portarilor, care i-au luat drept niște confrați nou angajați în citeva minute, hoții au reușit să deschidă casa de bani, să scoată de

)

acolo 250 000 de dolari ți să dispară tot atât de ușor cum au intrat in muzeu.

Administrația a anunțat că, in cazul cînd poliția va reuși să depisteze hoții si să-i aresteze, nu este exclus ca mulajele lor să fie expuse în secțiunea muzeului rezervată criminalilor celebri.

teau fi văzute inscripții cu „Interzis pen­tru ctini și negri**. De atunci, dinii fi-au croit drum.

El Dorado, sub apă

Supertax pentru... câțeicu­Meniu „ă la carte", televiziune In —

lori, cameră separată cu baie, cameristă

Ploile torențiale din ultimele zile au provocat creșterea bruscă a nivelului unor cursuri de apă din statul american Kansas. Riul Walnut s-a revărsat, inun- dind mai multe cartiere ale orașului El Dorado, care a fost complet izolat. In această situație, a fost dispusă evacuarea citorva sute de locuitori ai orașului, din­tre care unii, refugiați pe acoperișurile locuințelor lor, au fost salvați cu ajutorul elicopterelor.

Pagubele materiale sint evaluate, nu­mai in această zonă, la cîteva milioane de dolari.

• KIM IR SEN, președintele R.P.D. Coreene, a primit, la Phe­nian, delegația guvernamentală malayezianâ, condusă de Ma­hathir bin Mohamad, vicepre­mier și ministru al comerțului și industriei, aflat in vizită în R.P.D. Coreeană. A avut loc, cu acest prilej, o convorbire — re­latează agenția A.C.T.C. In a- ceeași zi, a fost semnat un a- cord comercial, între guvernele R.P.D. Coreene și Malayeziei.

LUCRĂRILE CONFERINȚEI P.G DIN NORVEGIA

în comunicatul comun sem­nat la încheierea vizitei pre­ședintelui Columbiei, ” Cesar Turbay ,Mexic, părțile au convenit să intensifice . bilaterală, semnînd trei a- corduri în acest sens — în domeniile tehnico-științific, al turismului, al educației, învățămîntului și culturii — și să depună eforturi con­jugate pentru impulsionarea programelor de cooperare la scara întregului continent. „Mexicul și Columbia — se spune, de asemenea, în do­cument — își vor uni efor­turile pentru stabilirea unui sistem de rezerve de materii prime la nivel mondial, care să reglementeze cere­rea și oferta de aceste pro­duse".

Julio Ayala, în

cooperarea

ARESTAREA MEMBRILOR UNOR COMANDOURI TERORISTE IN SPANIA

Potrivit unuî comunicat al po­liției spaniole, Ia San Sebastian au fost arestate patru persoane suspectate de a face parte din ramura militară a organizației separatiste basce — E.T.A. Cei patru, afirmă comunicatul, sînt acuzați de a fi întreprins mai multe acțiuni teroriste.

Pe de altă parte, poliția a anunțat arestarea, la Barcelona, a membrilor unui comando te­rorist și confiscarea a patru ki­lograme de dinamită, a multor arme de foc, între o mitralieră, precum și a cantități de muniție.

mai care unei

și îngrijitor. Pentru 150 de franci fran­cezi pe zi, vă puteți lăsa dinele sau pisica la hotelul de lux cu patru stele din Gar­den Grove, California „Animal Inn", re­zervat exclusiv acestor animale.

Feline și canini de tot felul, dar din cea mai bună rasă, sînt îngrijiți cu multă atenție în absența temporară a stăpinilor lor înțelegători, care împing sublimul pînă la ultimele rafinamente : le înre­gistrează vocea, care va fi apoi difuzată stereo pentru cei dragi...

Acum 20 de ani. In Statele Unite pu-

AvertismentPachetele cu țigări care vor fi vândute

în Emiratele Arabe Unite începind de la 1 ianuarie 1980 vor purta inscripția ..Fumatul este dăunător sănătății**, in limbile arabă și engleză, informează zia­rul cotidian „Khallej Times**.

Se precizează că agenții de profil din emirate vor lua mai multe măsuri pen­tru descurajarea fumatului, incluzind in­terzicerea reclamei pentru țigări in locu­rile publice.

La Oslo au început lucrările conferinței Partidului Comunist din Norvegia consacrată exami­nării problemelor legate de pre­gătirea partidului în vederea a- legerilor din toamnă pentru or­ganele locale. Președintele P.C. din Norvegia, M. G. Knutsen, a prezentat referit la și sociale gia, aluptei partidului pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, a abordat aspecte ale vieții inter­naționale.

un raport tn care s-a problemele economice care confruntă Norve- reliefat însemnătatea

• PRIMUL MINISTRU al Olandei, Andreas Van Agt, va conferi, la 15 iunie, la Paris, cu șeful guvernului francez, Ray­mond Barre, și va fi primit de președintele Valery Giscard d’Estaing.

Un purtător de cuvînt al gu­vernului de Ia Haga a precizat că această vizită se înscrie în ca­drul contactelor primii miniștri țâri.

• ÎN CURSUL primelor tru luni ale acestui an, importu­rile de țiței ale Franței au cres­cut cu 8 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare a anu­lui precedent, relevă statisticile oficiale date publicității la Paris.

pa-

periodice dintre ai celor două

UNOR STAT1S-• POTRIVIT TTCI guvernamentale, numărul

• ÎN ANGOLA a fost consti­tuită Asociația națională pentru protecția mediului ambiant. în declarația dată publicității cu acest prilej se arată că scopul asociației constă în protecția flo­rei și faunei țării, ca și în înfăp­tuirea tn acest domeniu a unei politici conforme cu măsuri pe plan internațional în domeniul protecției mediului.

Bazinul industrial a! Ruh- rului este de multă vreme simbolul dezvoltării indus­triei vest-germane, pecetea succeselor întregii economii in perioadele de avint. Dar, de la o vreme —- așa cum a demonstrat și greva îndelun­gată ce a zguduit industria siderurgică vest-germană a- nul trecut — acest uriaș con­glomerat de întreprinderi pare să «e sufoce de propriul său gigantism, de șomaj și mono-industrie și să se ce tub fumul oțelăriilor___Cel puțin aceasta a fost pre­misa și mobilul pentru care s-a organizat In landul nania de Nord — Westfalia o reuniune a unui grup de 150 experți — economiști, demografi, sociologi, oameni politici — consacrată proble­melor din Ruhr, în urma că­reia nu s-a obținut decit o confirmare că simptomeie sînt intr-adevăr preocupante.

Pentru a arăta că nu e vorba de o constatare senti­mentală, specialiștii s-au ser­vit de o serie de cifre, cre- ionfnd tabloul unei regiuni pe care cronicarul ziarului francez „Le Figaro", și nu numai el, o califică drept „bolnavă". Astfel, intr-un interval de circa un deceniu în Ruhr au fost suprimate peste 450 000 locuri de mun­că, iar aportul gigantului in­dustrial la realizarea pro­dusului brut al R.F.G. a scă­zut in ultimii opt ani cu 1 la sută. Rata șomajului — os­cilant* fn jurul cifrei de 4,2 la sută pe plan național — atinge aid niveluri de peste 6,4 la sută. O altă constatare neplăcută pentru industriașii șl oamenii politici din lan­dul amintit este că majori­tatea șomerilor au un scăzut de calificare, descurajează de la orice Inițiativă de tare a unor industrii bazate pe tehnologiile înalte. Colac peste pupăză, Ruhrul — spun același specialiști — nu dis­pune de zone ce ar putea fi destinate dezvoltării altor o- blective, fapt explicabil, in- truclt alei se află cea mal mare concentrare industrială din Europa occidentală. In sffrșit. Investigațiile efectua­te de sociologi au permis constatarea că numeroși lo­cuitori al Ruhrulul și-au pă­răsit meleagurile natale șl, pentru că duceau lipsă de a- men&jări turistice, erau su­focați de poluare și de stresul provocat de ambianță, tn ultimul timp, peste 330 000 de persoane au plecat tn alte părți să-și caute un loc de muncă, Iar în prezent ba­zinul Ruhrulul este părăsit anual de circa 40 000 de oa­meni. Dealtfel, numai 1976 și pină prinderi an să-și Închidă du! tinerelor tîndu-se o evidentă reticen­ță cînd e vorba să-și aleagă un loc de muncă in regiune.

In fața acestei situații s-a propus guvernului federal să contribuie cu o sumă de cîte­va miliarde de mărci pentru tnfilnțarea unor noi unități care să absoarbă forța de muncă neintrebuințată. Exi­stă in-ă opinia că o soluție optimă impune o revizuire a întregii politici economice a Ruhrului.

Pentru ea starea „bolnavu­lui4* să se îmbunătățească...

îne- sale.

Re-

grad ceea ce început implan-

din acum 14 între-

fost nevoite porțile. In rîn- cadre manifes-

ȘTEFAN NICOLAE

REDACT IA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Plata „Sclntell*. Tel: 17 SO 10, 17 60 20. Abonamentele te fac la oficiile poștale și ditu/nril din Întreprinderi șl instituții — Tiparul! Combinatul Poligrafic „Casa SctnteU* Cititorii din străinătate te pot abona adreslndu*se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, ttr. 13 Decembrie nr. 3, 40362