.Reda~tor de carte: ADINA CHELCEA Tehnoredactot: RADU DOBRECI Coperta: VICTOR SFRLEA

EVERYONE CAN WIN, 1989, Simon & Schuster, Australia ,.~" .~

Republicata n 1989, 1990 (trei editii), 1991 (trei editii), 1992, 1993, (doua editii), 1994 (doua editii). Ilustratia gFafica de Roger Roberts

1996 "STIINTA & TEHNICA" SA Bucuresti, Piata Presei Libere m.l, sector 1, cod 79781 Telefon: 617 58 33; fax: 222 84 94 Toate drepturile snt rezervate. Reproducerea sau transmiterea, chiar si fragmentara, indiferent de forma sau mijloc, este permisa numai cu cordul scris al editorului.

se

ISBN 973-9236-05-7

HELENA CORNBLIUS si SHOSHANA FAIRE

REZOLVARHC6NFLICTELOR..FIECARE POA'IE CSnGA. Traducere: . Ana S.toica-Constantin si Cristopher Clark Prefata: , .Ana Stoica-Constantin

STIINTA , ,

\

STIINT A, & TEHNICA BUCURESTI 1996

SUMAR.'Pre f ata .;.; v Multumiri , Introducere

~' ;,

!"'.;..~ ~: : ;,. ,

",

.6' 14 16 .

Introducere n problematica conflictului : 21 1. Victorie/victorie - advers~ sau parteneri? ; 27 2. Raspunsul creativ - probleme sau provocari? 47 '3. Empatia - deschiderea sau.blocarea comunicarii 61 4. Asertivitatea, adecvata 89 5. Puterea cooperanta :..; 109 . 6. Controlul emotiilor negative J:' v lorta motnce a sch' bV ", ,un am . 137 7. Vointa de a rezolva conflictul/,,~ : 161 8..ntocmirea hartii c'onflictului , 181 9. Proiectarea variantelor ....................................... 199, '

~,',

"

,

10. Negocierea .' ;..~ : : ; 211 11. Me.dierea ............~ ' ,..:................ ; ; ,.: 227 , 12. Largirea perspectivelor , : : 249 Memento pentru rezolvarea conflictelor 257 . ~ Index 261-

Prefata ,Cnd esti prea sarac pentru a-ti pemite cheltuielile necesare depoluarii, economiile facute. astfel, se razbuna prin agravarea acestui fenomen. ntretinerea zveltetei' trupului l preocupa pe individul care are de la ce sc1se ahtina, dupa cum obezitatea este, pna la un punct, un simptom al penuriei de alimente. ' S~tem prea coplesiti de grija zile! de mine)' prea tristi si uneori prea mniosi pentru a ne mai putea reculege, a lua dIStanta si a intra n dispozitia propict reflectiei asupra iesirilor noastre intempestive si conduitei de buldozer n relatiile cu ceilalti, nervilor si descarcarilor'IlOastre necontrolate;',nesuspendate temporar, neseparate de "sfetnicia" unei nopti, cj eXlmlzate frust, hic et nunc. . " Actiunea impulsiva, nestrunita de inhibitii conditionate, nvatate, adnceste disensiunile interumane. Dar iata ca de cteva decenii, dar mai 'intens n ultima decada, Occidentul, desi neocolit de tot soiJ}lde conflicte, sau. poate si de,aceea, si gaseste resursele de a se ocupa de ele, facndu~le obiect~e studIU si actiune constructiva. Ca atare, la intersectia mai multor stiinte ~ psihologia, sociologia, pedagogia; -d;eptul, ,politologia, managementul, etica si nou constituita q-eatologie fiilid'cele mai implicate - ,este n' curs de structurare o 'noua disciplina: rezolvarea conflictelor(RC). "Cu. preocupari demarate prin deceniul s~pJe, ,sub forma de teme subiacente, capitole din lucrari sau chiar mici studii (vezi K. Lewin, M. Deutch, A. Rapaport s.a.),"stiinta rezolvarii.conflictelor" ~ desi actualii promotori~zita sa o 'numeasca astfel, optnd pentru sintagma mai modesta "rezolvarea conflictelor" are sansa sa devina o stiinta de sine statatoare. Aceasta se edifica pe cteva idei fundamentale, care contrariaza prejudecatile si atitudinile noastre vizavi de fenomenul conflictual. n priIn,ul rnd, acceptia termenului "conflict" sufera o extensie, el nsemnnd nu doar forma acuta (violenta verbala, fizica sau armata) a confruntaiii,dintre doua sau mai ~ulte "parti", ci' si cel mai redus grad de intoleranta -fata de persoana de alaturi, pentru

Stiinta rezolvarii conflictelor

7

simplul fapt ca ea estt altfel dect mine; Or, diversitatea oamenilor este imensa; fiecare individ este un unicat, ntruct el este produsul unui g~notip singular, ;peste care s-a ~uprapus o experienta de viata tot att de singulara. In interactiunea dintre doua sau mqi multe persoane, fiecare se prezinta cu cortegiu! sau de informatij diferite sau diftrit procesate, motive, interese, expectante, credinte, convingeri, aspiratii, atitudini, valori, optiuni. nainte ca rati~nea sa intervina, 'un 'impuls egocentric ne determina sa ne instituim n etalon al corectitudinii si echitatii: "CUJll snt, gndesc si fac eu este bine, corect si frumos; daca tu esti; simti, gndesti sau' faci altfel, este gresit". Cnd diferentele. dintre oameni nu sntacceptate, .apare dezacordul, verbalizat sau nu; esJe prima forma a conflictului,ltsoara si incipit:nta. Rezolvarea conflictelor se ocupa inclusiv de ea. A doua premisa a rezolvarii conflictelor este acceptarea confli.ctului, recunoasterea prezentei sale universale. Nu ideea omniprezentei conflictului este noua (v,ezi Heraclit: "Totul se naste din lupta contrariilor si din cea mai adnca discordie rezulta cea mai perfecta armonie"; vez,i dialectica lui Hegel sau chiar a lui Engels), ci asezarea ei la temelia noii discipline. A ignora' conflictul inJ~ruman,sau a-l,nega jenati, }l-l ascunde acolo unde este exclus ca el sa nu existe, adec1ara demagogic ca traim n tr.:un c1iplat absolut steril, fara germenii contradictiilor, nseamna a duce politica paguboasa a strutului, lasnd liber conflictul sa -se ' dezvolte malign. La nivel macnjsocial, s-a vazut ca mascarea deliberata a conflictului, negarea lui publica tin de natura regimurilor.-autoritare, iarcetateniinascuti si crescuti ntr-un astfel de Climat vor fi u;.evitabil m~e~tj,"'de ac~as'ta;atitudine . ..Promotorii rezolvadi conflictelor merg mai departe: transformarea conflictelor., negative si distructive prin natura lor, n oportunitati; sanse de progres. Aceasta se poate realiza prin convertirea, reorientarea energiei conflictului n directii acceptate si utile social sau, cel putin post faetum, dupa manifestarea acestuia; prin v'!-lorificarea ,lui ca experienta de viata, ca act de nvatare cu beneficii prQfilactice (cum sa evitam repet.area 'lui) sau ~iagnostke, epistemice (aprofundam ntelegerea celuilalt, a'

8

~

Helena Comelius si Shoshana Faire

noastra nsine, a fenomene~or psihosocia1e). Vom nvata deci sa nlocuim exclamatia: "Vai, un conflict!" cu: "Un conflict! Ah, ce ocazie!" .. ntr-un autentic spirit etic, de fair-play, democratic, disciplina rezolvarii conflictelor propune o noua abordare, finalitate si, implicit, metoda de rezolvare a conflictelor, la sfrsitul .careia ambii sau' toti protagonistii beneficiaza de avantajele care n mod curent revin exclusiv nvingatorului, si anume strategia victorie/victorie. Este "filozofia" rezolvarii conflicte. lor, forta ei (ofera o rezolvare' de durata, deoarece convine integral si, n consecinta, este acceptata de partile implicate), temeiul etic si psiholo.gic. Aici, n abordarea strategiei victo. rie/victorie, gasesc autoarel~ luqarii de fata chmtesenta si simboluLrezolvarii'conflictelor. In aceasta sta explicatia optiunii lor pentru subtitlul cartii: Fiecare poate cstiga. Net superioara compromisului prin chiar faptul ca nu ofera solutii n jumatati de masura, Iasndu-i partial nesatisfacuti si oricnd dispusi la redeschiderea conflictului, rezolvarea victorieI victorie uzeaza de creativitatea partenerilor pentru a descoperi sau crea o paleta larga de variante de rezolvare, pna se ajunge la . una care raspup.de integral nevoilor foimulate de fiecare. Perspectiva anterioara asupra rezolvarii conflictelor nu avea n vedere aceasta strategie. D.R. Forsyth (An lntroduction to Group Dynamics, 1983) descrie procesualitatea conflictului la nivel de grup,' analiznd cinci Secvente: dezacordul, confruntarea, eS'caladarea, dezescaladarea si rezolvarea. Rezolvarea (termen pe care pe buna dreptate A. Rapaport, 1974, Lsocotealimitativ,ntruct conoteaza doar "reconclierea", ignormd posibilitatea ca partile sa se "dezangaje~e" sau sa se' "distruga") era vazuta de autori, inclusiv de catre Forsyth, ca o ncetare a conflictului prin una din urmatoarele cai: a) "Disputantul" renunta la cerere, fara sa fie convins ca cealalta, parte este corecta, dreapta; b) O factiune si impune punctul de vedere asupra celorlalte. parti, printr-un act de autoritarism; c) Acord prin compromis " (prin negociere sau "tocmeala"); d) Cop-versia la punctul de vedere expriinat de cealalta parte (prin justificari adaptative).

Stiinta rezolvarii confliCtelor

9

La Helena Cornelius si ,Shoshana Faire regasimvariantele clasice, li conceptualizare proprie (rezolvarile prn reprimare, abandon, victoriefiIJ.frngere si compromis).\ dar punctu~ forte al cartii - si nU numai al cartii, ci si al conflictologiei ~ l constituie introducerea strategiei victorie/victorie. Conflictele snt diverse, iar o taxonomie a lor va trebui sa mbratiseze mai multe criterii. Mihaela VIasceanu (nPsiho,, logia organiza;tiilat si conducerii, 1993, p. 172) citeaza definitia pe care o dadea conflictului Louis Stern (1970):"Conflidul... poate fi considerat .din punct de vedere comportamental- ta o forma de opozitie care este centrata pe adversar; este bazata pe incompatibilitatea scopurilor, intentiilor sau valorilor partii.opo- . ' nente; opozitie car~ este directa, si personala, n care adversarul controleaza scopul sau intentia dorite de ambele parti". nsa conflictul parea fi ~ai divers, iar cteva clasificari ne vor convinge de acest lucru. nsesi criteriile pot varia, de la cel comportamental, pe care am .vazut ca-l uiiteaza Stern, la aria sociala, partiCipanti, litigii, mijloace etc. (M. Deutch, 1965). n functie de aria sociala,' primul nivel este' cel indiyidual, intrapersonal (conflicte interne, de exemplu, ntre cele doua pulsiuni contrare, Eros si Thanatos), dar de care se ocupa psi-. hologia si psihiatria. Urmeaza conflictele sociale interpersonale, intragrupale (familii, ntreprinderi) si intergrupaJe (bande, grupari etnice, rasiale, politiGe), internationale (implicndnatiuni sau chiar bloeuri -NATO, SEATO). A. Rapaport (Conflict in Mal1-Made Bnvironment, 1974) consacra un -capitol ntreg taxonomiei cOI:1f1ictelor,pe care le . . grupeaza n functie de sistemele irllplicate si de modul de percepere a adversarului. Primul criteriu, sistemele implicate n conflict, discerne ntre conflictele endogenesi cele exogene; simetrice si asimetrice; oriel).tate spre litigiu (care ,s-au stins n clipa.n care s-a rezolvat problema) sau spre structura (cazul revolutiilor social-politice); co'mpetitia (economica, lupta pentru putere). Valerie Sessa (1994) mai mentioneaza, h dinamica grupelor de munca, conflictul orientat-spre-sarcina (care se refera la substanta activitatii: idei sau metode) si conflictul orientat-spre,

10,

Helena Comelius si Shoshana Faire

structura (lupta pentru conducere, ncarcarea inegala cu saicini. de lucru si diferente de personalitate). Luptele (dominate de afecte, urmarind distrug~rea, avertizare a sau ndepartarea dusmanului), jocurile (ratiomde, aXate,pe situatie, n cate conduita ambilor 'adversari este ghidata de reguli) si dezbaterile (schimburi de stimuli verbali care urmaresc aducerea' adversarului sau a unei terte parti (proc;esele din instanta judecatoreasca, c;lezbaterile din corpurile legislative - la propriul mod de a percepe si .evalua situatia) snt incluse de Rapaport n categoria conflictelor,aepasind astfellimite1e trasate de definitia lui Stern. "Scoala australiana" a 'rezolvarii conflictelor opereaza cu cinci genuri de conflicte, n functie de intensitate a sau nivelul acestora. Autoarele cartii de 'fata le prezinta chiar n introducere: disconfortul, incidentul, nentelegerea, tensiunea si criza. Dincolo de 'taxonomii, o simpla enumerre a tipurilor de 'conflicte ce pot fi solutionate prin metodologia propusa n acest volum ne va ntregiimagihea diversitatii si omniprezentei acestora: conflictul marital, ntre parinti si copii, ntre c'opiii unei familii, conflictele din institutiile educative, ntre vecini, etnice, religioase, conflictul salariatilor si ind.ustrial, conflIctul consumatorului, comercial, ecologic, cu autoritatile statale"conflictul politic, Iiiilitar, international, conflictul valorilor. Conflictologia ca disciplina emergenta este obiectul unor departamente speciale din cadrul unor facultati (de filosofie, politica, psihologie, sociologie"studii asupra pacii etc.), al unor' centre sau institute de studiere a conflictului (existente n state ca New York, Caro lina de Nord, Oregon, Texas, Virginia, fl Anglia si Islanda, n Africa de Sud, Rusia, Australia, Tasmania sau No~a Zeelanda) sau organizatii mai largi, cum este Reteaua Internationala pentru Rezolvarea Conflictelor (CRN), cu sediul la Chaiswood, Australia. Institutul pentru Analiza si Rezob:area Conflictelor (ICAR) de la George Mason University, Virginia, SUA, condus de Kewin Clements, a fost prima institutie de nvatamnt superior-n domeniul rezolvarii conflictelor. .Siinta "la zi" este promovata prin publicatii de specialitate si ntruniri stiintifice. Numai n 1995 au avut loc mai multe con-

Stiinta rezolvarii conflictelor ,"

11

ferinte internationale axate, direct pe conflictologie: Introducere n rezolvarea conflic;telor de.mediu, Ontario si Banff (Canada), A IX-a Conferinta anuala a Canadei pe tema medierii fai1)iliale, Conferinta Regatului Unit asupra conflictelor, Herdfordshire (Anglia), Conflictele .iI1terCl1lturale(Malta), Armonia persoJ)a- . la/globala, St. Petersburg (Rusia) si trei conferinte pe tema construirii pacii si rezolvarii conflictelor (San Sebastian' - Spania, Malta, Minneapolis ""SUA). Centrul pentru Rezolvarea Conflictelor de la ,Macquarie University.din Sidney, Australia (condus de Oregory Tillet) ne va. da o imagine a amplorii ,si diversitatii fenomenulUi: centrul asigura cursuri universitare in facultatile care pregatesc profesionisti n rezolvarea conflictelor (mediatori si conciliatori),. dar si pentru cei ale caror r.esponsabilitati profesionaIe incumQajmpli/ carea n rezolvatea conflictelor: asistenti sociali;' consilieri, ma- .. 'gistrati, ingineri, m:anageri ai resurselor'umane, oficialitati, proft. sori. Aceste cursuri asigura o introducere n teoria conflictului, dar 'si practicar~a analizei conflictelor, comunicarii interperso- / naIe,negocierii si medierii. Centrul organizeaza, de asemenea, .cursuri postuniversitare n cadrul unor programe peritru oj:>tinerya urmatoarelor atestate: certificat, diploma d.e'licenta, mastersi doctor n rezolvarea conflictelor si, separat, n mediere . . Reteaua Interpationala pentiu Rezolvatea Conflictelor (CRN), initiata si condusa de Stella COTIteliussi Helena Cornelius; are drept.scop"cercetarea, dezvoltarea, predarea,si implementarea teoriei si;practicii'\rezolva,rii conflictelor printr-o retea nationala si internationala". Ea ofera noua categorii deservicii, printre care pregatirea de pr6fesori (instFuctori) de rezolvarea conflictelor, grupe de consultanta, resurse (carti, manuale, c.asete audio si video), asisJenta pentru predl;lfearezolvarii conflictelor n nvatamlntul scolar, proiecte speeiale (de exemplu, rolul mass-media n rezolvarea eon-flictelor,.analiza problemelor fierbinti din pl:mctul de"vedere al rezoivarii conflictelor,managememul 'conflictelor, aCtivitati,internationale), sprijinirea profesionistilor n rezolvarea conflictelor, organizarea de workshop-uri.publice pentru industrie, administratia de stat, organizatii profesionale si persoane'particulare.

12

.Helena Comelius si Shoshana Faire

Recent, CRN s-a implicat n schitar~a profilului cOl)1unitatii care -stie.sa-si rezolve conflictele etic si nonviolent (Stella Cornelius, 1994): omul capata nu doar sentimentul securitatii lisihologice si fizice, dar si putere personala, ca rezultat al dezvoltarii capacitatilor de consultare, optitine si participare, Deca'lajul dintre cei puternici si cei slabi se reduce, deoarece capacitatile de a rezolva conflictele i tonifica pe cei care credeau ca vocea lor nu este deloc auzita sau ca le este refuzat orice rol. Asertivitatea adecvata' (exprimarea propriei pozitii fara a incita reactia de aparare sau de atac), capacitatea de a-i asculta necazurile celuilalt, forta colaborarii si vointa de a rezolva snt caracteristici cheie pentru O' comunitate care' pretuieste contributiile tuturor membrilor sai . .Valorile centrale ale unei comunitati"" care stie sa-si rezolve conflictele snt libertatea alegerii, responsabilitatea individului .si promovarea unei s.ocie;tati echitabile. Ea va trebui sa fie 'apta sa genereze Variante optiomile, sa largeasca perspectivete, sa . avanseze solutii creative mai degraba dect sa devina prizoniera polaritatilor bun-rau, corect-gresit. Sensibilizati de problematica acestei lucrari,' ceea ce ne revine noua, romnilor, n pl,anul edificarii conflictologid ca disciplina, este de a explora diversitatea oferita de specificul nostru "si de a-l, face cunoscut comunitatii stiintifice internationale. De la noi, ca de altfel, de la oricare societate 'n parte, se asteapta identificarea,particularitatilor culturale, psihologice, sociale, politice, religioase, etnice s.a.m.d., particul,aritati care reclallla adaptarea manierei de rezolvare a conflictelor si implicit retusarea isciplinei. Esteinteresanta si utila testarea si stimularea receptivitatii diferitelor categorii. , de persoane (pe viste, profesii, medii de' rezidenta, nivel de yducatie etc.) fata de tehnicile, metodele si strategiile de rezolvare a conflictelor, probate ca eficiente n alte Il).edii culturale. Putem mbogati fonqul informational al acestei discipline cu noi date faptice si experiente, cu interpretarea materialului deja existent;' eventual de pe pOZitiilestiintei dinspre care,venim. Dar actul nemijlocit' util, la ndemna fiecaruia dintre noi, consta n modificarea conduitei n situatiile de conflict personal sau de rezonanta sociala.

Stiinta rezolvarii conflictelor , t'~.*

13

Cartea Everyone Can Win. How to Resolve Conflict, pe care v-o propunem n traducere romneasca, este -un best-seller n tarile de limba engleza. Aceasta a mai fost tradusa n limbile !lisa si spaniola, cu perspectiv~ de a aJ'area si n limba chineza. In colabor~re cu Shoshana Faire si Sonya Hall sau ~u Fiona HoHiersi Keriie Murray, Helena Come1ius a mai redactat un manual pentru profesori (CR Trainer's ManuaI). Prezentat n trei variante (fiecare publicata n doua-trei editii pe an),acesta este un ndrumator metodic: contine indicatii metodologice detaliate, exercitii, teme de "discutie , material didactic pentru uzul cursantilor .. Precedata de alte doua traduceri n limba romna: W. Ury, Dincolo de refuz. Ghid al negocierilor cu parteneri dificili., Editura"deVest, Timisoara, 1994, si R. Fishel', W. Ury, B. Patton, Succesul n negocieri,. Editura Oacia, Cluj-Napoca, 1995 -, cartea Helenei Comelius si Shoshanei Faire este integratoare. Negocierea si. medierea snt capitole ale cestei carti, terenuri de aplicare a instrumentelor propuse . .Cartea are o mare adresabilitate, prin caracterultransferabil al tehnicilor, atitudinilor, .deprinderilor de re,zolvare a problemelor, prin limbajul voit ne specific .si accesibil si, nu mai putin, prin stilul practic-aplicativ. ' Aceasta carte poate fi utilizata ca manual n scoli, institute de nvatamnt superior, la cursuri de perfectionare, n organisme ale conducerii de stat la toate nivelurile? precum si n. cohtextul educatiei permanente de catre orice adult sau-adolescent..Cunostintele si abilitatile de rezolvare a conflictelor ne ajuta sa le prevenim sau, n cel mai rau caz, sa le atenuam si sa gasim solutiile' cele mai multumitoare pentru toata lumea .

.

'"

.

\

Dr. Ana Stoica-Constantin

Multumiri ,.

\

n primul rnd, am vrea sa multumim miilor de participanti la cursurile care au testat, slefuit si mbogatit deprinderile de care ne ocupam n aceasta carte si apoi"ni le-au pus la dispozitie pentru mbogatirea programului . . Am vrea sa multumim n mod deosebit' celor doi mari profe. sori pentru conceptele cheie pe care le-am preluat din lucrarile lor - Robert Kiyosaki, _de la Excellerated Leaming Institute, si I Thomas Crtim, de la Windstar Foundation and Aiki Works. Multi membri ai Retelei pentru Rezolvarea Conflictelor au contribuit cu cte ceva din experienta si competenta lor. Aducem multumiri speciale lui Daniel Braham, Gill Goater, Patricia Janssen, Mike Minehan si Kerrie Murray. Rita Spencer a aaus o contributie substantiala la capitolul 7, despre modul de abordare a persoanelor refractare la rezolvarea problemelor, si la capitolul Il, paragraful referitor la generatorii de conflicte. Christine James, coautor al seriei de 'casete audio n 12 parti, Rezolvarea conl1ictelor, a prelucrat notitele luate la- cursuri si a , , valorificat exercitiile de grup la care se refera Apendi