" A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " D i r e c t o r , Teodor Abagiu I n f o r m a þ i i * O p i n i i * A t i t u d i n i * A n c h e t e * D e z v ã l u i r i O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 818 17 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu Misiune imposibilã la Cotroceni Avea ºi scaun. Scaun bun la primãrie, domnul Iohannis. Nu l-a vãzut nimeni crispat vreodatã. Poate doar lent ºi adormit. La Cotroceni este scaun, dar Iohannis pânã acum a arãtat cã are doar diaree. ªi nu e una verbalã. Nu iese decât pe o parte. Problema este cã mulþi spun cã nu mai are ce sã arate ºi cã ar fi nevoie de ceva alegeri anticipate. Dar cum sã îl suspenzi pe Iohannis, dacã nu face nimic?! Misiune imposibilã! „Strãinul” de lângã noi C I T I Þ I Î N P A G I N I L E 3 ª I 6 p a g . 6 Marius Screciu, un candidat mult mai puternic decât în 2012 p a g . 4 - 5 LA(N)SAREA LA POST A CANDIDAÞILOR Totul, la secret p a g . 8
Transcript
"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"
Director, Teodor Abagiu
Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri
Obiectivmehedinþean
Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT
Obiectiv mehedinþean în format electronic
ww
w.o
biec
tiv-m
ehed
inea
n.roAnul XVIII Nr. 818
17 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu
Misiune imposibilãla Cotroceni
Avea ºi scaun. Scaun bun laprimãrie, domnul Iohannis. Nu l-avãzut nimeni crispat vreodatã.Poate doar lent ºi adormit. LaCotroceni este scaun, darIohannis pânã acum a arãtat cãare doar diaree. ªi nu e unaverbalã. Nu iese decât pe o parte.Problema este cã mulþi spun cãnu mai are ce sã arate ºi cã ar finevoie de ceva alegeri anticipate.Dar cum sã îl suspenzi peIohannis, dacã nu face nimic?!Misiune imposibilã!
„Strãinul” de lângã noi
CITIÞI ÎN PAGINILE3ªI6
pag. 6
Marius Screciu,un candidat mult
mai puternicdecât în 2012
pag. 4 - 5
LA(N)SAREA LAPOST ACANDIDAÞILOR
Totul, lasecret
pag. 8
social - politicOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.03. 2016pag. 2
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Relaþia dintre PSD ºi PNL s-a deteriorat foarte rãu din 2012încoace. Pânã la urmã însã e oîntoarcere la normalitate, cu douãpartide opuse, faþã în faþã, ºi pentrucare episodul USL a fost doar unmoment izolat de compromis necesarcontra sistemului bãsist. Tocmaisistemul bãsisit, a cãrui expresielocalã e chiar primarul ConstantinGherghe (fost lider local al PDL; chiarBãsescu a venit la Severin sã-lsusþinã în campania electoralã,
Gherghe e doar un foarte abiljucãtor de conjuncturã
înaintea primului mandat) va fi se parecel care va învinge ºi acum, la localeledin acest an, lãsându-i ºi pe liberaliºi pe social-democraþi ºi certaþi ºi cubuzele umflate. Coalizarea acestora,posibilã în 2012, acum e absolutimposibilã. Sigur, dacã ar fi fostalegeri în douã tururi, lucrurile ar fiputut sta altfel, dar nu e cazul. PSD ºiPNL sunt din nou partide antagonice,cu viziuni diferite ºi atitudini diferite.
Eºecul previzibil la localele din2016 al liberalilor ºi social-democraþilor vs primarul ConstantinGherghe, a fost prefigurat încã din2012. PSD a gafat enorm, fãcând„achiziþii” politice din rândurileconsilierilor locali ºi judeþeni dar ºiale directorilor instituþiilordeconcentrate ai PDL ºi a stricat foartegrav delimitãrile pe harta politicã
localã, identitãþile partidice, dar ºiorice scarã valoricã a unei organizaþiipolitice cum e PSD a cãrei bazã eîncrederea ºi meritul, nuautoritarismul tribal ºi traseismul.Compromisul a fost împins mult preadeparte, uneori la cote hilare, cuconsecinþe dramatice pentru PSDcare se confruntã cu o gravã crizãinternã de încredere în lideri. Camtoate „achiziþiile” din 2012 de la PDLau fost pãstrate pe funcþii (nu maivorbim de cei din PC, puþini dar abiliîn a-ºi rezerva poziþii cheie) ironiasorþii e cã multe dintre aceste„achiziþii” între timp au întors spateleunui PSD decredibilizat ºi confuz.
Asupra lui Gherghe, în 2012, planaameninþarea unei suspendãri, dar PSDnu a schiþat nici un gest. Gherghe afost tolerat de PSD, þinut bine mersi în
braþe. Dacã în 2012 PSD ar fi fostintrasigent, Gherghe ar fi fostsuspendat, scos din joc, ºi astãzi PSDar fi avut ºanse reale la primãrie, cãciGherghe e doar un mic „mit” local,cum era ºi Dinu, nu un om în spatelecãruia e vreo structurã de partidputernicã, bine articulatã, sau vreomare viziune edilitarã. Gherghe e doarun foarte abil jucãtor de conjuncturã,exploatând interesele ºi slãbiciunileunor partide (PSD, PDL, MP, UNPR)ºi dominând o scenã cu actori politicide mâna a doua. Gherghe s-a distratcopios în aceºti ani, cu ifosele, orgoliileºi megalomania tuturor liderilorpolitici întâlniþi în cale, dovedind cã ecu mult mai aplicat ºi mai inteligentdecât ei. Toþi au trecut, Stãniºoarã,Nicolicea, Elena Udrea, Duicu, dar ela rãmas în picioare, ºi va rãmâne ºi lalocalele din acest an, dacã nu seîntâmplã lucruri grave, de sãnãtate saujudiciare, Doamne fereºte!
Tocmai de aceea pentru PSD ºiPNL campania electoralã de acumnu ar trebui sã fie motiv de dihonie,de lovituri sub centurã cu atât maipuþin, cãci este inutil ºi ridicol.Lupta lor va fi sã ocupe cât mai multdin zona consiliului local ºi sãîncerce sã facã un front comun anti-primar. Altfel Gherghe va jonglacum va vrea în consiliul local, cuma fãcut ºi pânã acum.
Raportul euro/leu are unadintre cele mai stabile perioade dinultimul timp, fluctuaþiile cursuluilimitându-se la 0,5 – 1 bani.
Perioada a debutat 4,4629, iarminimul a fost de 4,4608 lei pentruca la finalul intervalului sã fieînregistrat un maxim de 4,4705 lei,într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,4660 ºi 4,4730lei, în timp ce cotaþiile de laînchidere erau de 4,47 – 4,4730 lei.Creºterea de la finalul perioadei s-adatorat unei majorãri a cereriicomerciale ºi a unei uºoareascensiuni a aversiunii faþã de risc.
Evoluþia raportului euro/leu dinsãptãmânile urmãtoare va fi decisã de
Euro a adormit la 4,46 – 4,47 leisentimentele pe care le vor avea pieþeleinternaþionale faþã de recentele deciziide politicã monetarã ale BCE dar ºi decele pe care le va lua Comitetul depoliticã monetarã al Rezervei Federaleamericane (FOMC).
BCE a decis sã coboare dobândasa de politicã monetarã de la 0,05 la0%, cel mai redus nivel din istorie, ºidobânda pentru facilitatea de depozit dela -0,3 la -0,4%, dar a ºi majoratprogramul de achiziþii de obligaþiuni alestatelor sau companiilor din zona eurocu 20 de miliarde de euro pe lunã, la 80de miliarde de euro pe lunã. Reamintimcã programul de achiziþii a debutat înmartie trecut ºi ar fi trebuit sã funcþionezepânã în septembrie a acestui an. Toate
aceste mãsuri auscopul de aridica inflaþiapeste zero ºi dea stimula relan-sarea economieiprin creºtereacreditãrii.
C u r s u ld o l a r u l u iamerican a fostmult mai volatil.
El a început perioada la maximul de4,0733 lei. Dupã atingerea unuiminim de 4,0221 lei, intervalul s-aîncheiat la 4,0351 lei, când cotaþiiledin piaþa valutarã fluctuau între 4,017ºi 4,036 lei.
Moneda elveþianã, care a s-adepreciat pe pieþele internaþionale de1,092 la 1,1002 franci/euro, a fluctuatîntre 4,0625 în debutul intervalului ºi4,0799 lei, la finalul lui.
Volatilitatea perechii euro/dolara fost una ridicatã, tranzacþiile pepieþele internaþionale realizându-seîntre 1,0822 ºi 1,1275 dolari. Lasfârºitul perioadei, cotaþiile erau de1,1074 – 1,1119 dolari.
Aprecierea euro se datoreazãdeclaraþiilor preºedintelui BCE,Mario Draghi. Acesta a afirmat cã nuvor mai exista alte reduceri aledobânzilor ºi cã instituþia pe care oconduce are ºi alte pârghii ladispoziþie, investitorii fiind mulþumiþide aceastã declaraþie, în condiþiileîn care ei nu se aºteaptã ca FOMCsã majoreze dobânda la ºedinþa sadin aceastã sãptãmânã.
Analiza cuprinde perioada 9 –15 martie. Radu Georgescu
„În acest moment aniversar pentru Protecþia Consumatorului la nivelmondial, pentru cã este Ziua Mondialã a Protecþiei Consumatorului, amconsiderat oportun sã facem un bilanþ al activitãþii pe anul 2015 alComisariatului Judeþean. Din datele statistice prezentate am reþinut cã aufost efectuate 1290 de acþiuni de control, din care la produse alimentare425, produse nealimentare 251, produse financiare 6, servicii alimentare52, servicii nealimentare 212, servicii financiare 38, alte segmente 305 acþiunide control. În urma acestora amenzile aplicate au fost în valoare de 2.382.750lei, au fost prelevate probe în 37 de acþiuni de control, valoarea mãrfurilorneconforme oprite de la comercializare fiind de 117.801 lei. Numãrul totalde petiþii înregistrate anul trecut este de 612, petiþii care au ºi fost verificate.Din acestea închise au fost 603. Valoarea despãgubirilor acordate a fost de27.537 lei”, preciza Felix Manta, director Protecþia Consumatorului.
„Strãinul” de lângã noi
Anunþat, în prealabil, pe o reþea desocializare ca fiind PROTESTCULTURAL CONTRA IMPOSTURII,evenimentul s-a dovedit un fâsmediatic, pentru cã au fost mai mulþijurnaliºti decât oameni de culturã,scriitori, membri sau nemembri aiUSR etc., º.a.m.d. Circa 6-7 dinaceºtia au fost prezenþi marþi, 15martie, la ora 14,00, în faþa PalatuluiCulturii, nu la sala „Virgil Ogãºanu”,
„CUTREMUR” pe 4 martie,la Casa Corpului Didactic
Luni, 14 martie 2016, nouldirector al C.C.D. Mehedinþi a
organizat o conferinþã de presã lasediul instituþiei din Drobeta
Turnu Severin, str. Calomfirescu,nr 94. Pe lângã detaliile istorice
pe care le-a oferit cu privire laclãdirea instituþiei sau a
mobilierului de patrimoniu aflatîn biroul sãu, domnul director
Emil Miricã a exprimat opinii cuprivire la învãþãmântul
preuniversitar românesc, încomparaþie cu sistemele deînvãþãmânt din Europa ºi a
rãspuns la întrebãrilereprezentanþilor presei locale.
La conducerea Casei CorpuluiDidactic Mehedinþi au intervenitmodificãri. Care au fost aduse lacunoºtinþã de noul director, EMILMIRICÃ, numit pe ordin de ministruîn data de 4 martie, în urma încetãriidelegãrii atribuþiilor specifice pentrudoamna Rodica Teleguþã.
„Pentru mine este detaºare îninteresul învãþãmântului din 4 martie.Avem de lucru destul de mult, de faptam ºi schimbat scaunul azi, auapãrut ISU care nu este mulþumit decâteva aspecte, au fãcut un referat...Eu am demarat toatã procedurapentru a obþine autorizaþia defuncþionare din toate punctele devedere, clãdirile nu au autorizaþie,am început procedura, totuºi. Suntacomodat cu ceea ce se întâmplãaici, biroul directorului este cel lacare am mai stat în altã calitate,patru ani, acest birou este construitde cãtre elevii de la ªcoala de arte
ºi asta pentru cã ar fi luat cinevacheile de acolo. Subiectul adunãriiprotestante ar fi faptul cã laconducerea Palatului Culturii ar fifost adus „un domn strãin, ins fãrãpregãtire în domeniu, fãrã a fi fãcutpersonal ceva efectiv cultural,neagreat de niciuna dinpersonalitãþile noastre (...) uncontabil de la Opera Românã dinCraiova care nu a lucrat efectivniciodatã în culturã, fãrã studiiumaniste sau de specialitateculturalã, care nu cunoaºte nevoileseverinenilor ºi pe care le sfideazãîn permanenþã”. Dupã care aurmat „scoaterea la concurs a
postului de manager al PalatuluiCulturii prin care se cereau condiþiineprevãzute în lege, astfel încât sãse elimine din start orice posibilitateca la acesta sã poatã participacineva din judeþul Mehedinþi”. ªi unuldintre cei care au vrut sã participe estechiar Viorel Mirea, protestatar.Acestea fiind spuse, lozinca VENIÞISÃ NE SALVÃM SEVERINUL! arãmas la stadiul de lozincã...
ºi meserii de la Vânjuleþ, a fostconstruit pentru Regele Mihai, el eaici, este construit din lemn de cireº.Am ajuns aici pentru cã pe 26ianuarie, la solicitarea mea, ColegiulTehnic „Decebal” a considerat cã nupot sã-mi urmez activitatea ºi pe 27ianuarie am transmis MinisteruluiEducaþiei curriculum vitae al meu ºiam rugat dacã au nevoie de mine. ªis-a gãsit soluþia aici, în aceastãformulã. Nimeni din judeþul Mehedinþinu m-a promovat, absolut nimeni, nusunt membru niciunui partid, niciodatãpublic nu am folosit cuvântul partidpolitic sau un anumit partid. Niciodatãnu am fost promovat politic”, declaraEmil Miricã în cadrul unei conferinþede presã la care a fost prezent ºipersonalul Casei Corpului Didactic.
Casa Corpului Didactic esteîncadratã cu 10 oameni care aunormã întreagã, din care doi auîncadrare permanentã, restul fiinddetaºaþi în interesul învãþãmântului.
LA(N)SAREA LA POST A CANDIDAÞILOROrice s-ar spune, sãptãmâna trecutã a fost
sãptãmâna politicã a precampanieielectorale. S-au înghesuit mai toate forþele
politice sã ne arate „muºchii”, ba, pe alocuri,dincolo de factorul surprizã am asistat ºi la
veºnicele vãicãreli ale unora la adresa altora,cu toate cã babele au trecut...
Surprize, surprize de la...PNÞCD! Victor Gurbinã, preºedinteleacestei formaþiuni politice, sperãsã dea lovitura localã, ºi la Drobetaºi la Orºova, cu doi candidaþi devaloare. La Drobeta l-a „aruncat”în lupta pentru primãrie pe nimenialtul decât dr.ing. ILIE PISOI, fostdirector SECOM ºi foarte buncunoscãtor al metehnelorprimarului actual: „Pânã zileletrecute activam pe baricada PSD,dar având în vedere cele petrecutela nivel central ºi local m-au fãcut sã-mi schimbopþiunea ºi sã aleg PNÞCD, partid care ºi-aschimbat discursul politic. Eu nu vin sã facpromisiuni deºarte, sã ofer locuri de muncã, nuprimãria creeazã locuri de muncã, nu este societatecomercialã, poate sã creeze condiþii propice pentrugenerarea locurilor de muncã, prin stimulareainvestitorilor strãini ºi locali, prin crearea de facilitãþicare sã atragã, pentru cã ei sunt cei care creeazãlocuri de muncã. Pe vremea mea s-a început
DIN DRAGOSTE de... PSD!
Când mai toþi credeau cã Aladin o sã zboare cucovorul de pe Consiliul Judeþean ºi din balconul PSDºi o sã rãmânã singur Loþi acolo, sã batã lacãtele cutoporiºca, de la Tâmna a venit special la Severin IONCIOARÃ (sau John Crow pentru prieteni), sãtul deliberalii noi, vopsiþi sau doar transformaþi: „E unmoment deosebit pentru mine dar încã mã considersportiv politic, chiar dacã am cinci mandate, 20 deani de când conduc primãria, mã consider încã înformã sportivã, atât fizic cât ºi mental. Pentru aceastam-am hotãrît sã candidez la un nou mandat de primar.Aº fi lãsat culoarul liber altcuiva, dar vã spun sincercã încã mã simt în forþã pentru un nou mandat. Înultimii doi ani, instituþional am avut relaþii bune cutoate cã eu eram în limita inferioarã a clasamentului,ca sã zic aºa. Domnul Aladin Georgescu nu a þinutcont de acest lucru ºi am avut un principiu de la care
implementarea programului ISPA, vecheaconducere ºi actuala nu ºtiu ce înseamnã asta, s-au trezit invitaþi la recepþie. Pisoi nu a mai fost bunsã continue programul, master planul s-a realizatpe vremea mea, contractul de finanþare a fostsemnat de mine. Termenul de finalizare era 31decembrie 2015. Actualul primar Gherghe aconsiderat cã nu se poate finaliza acest programde finanþare POS Mediu ºi prin jocuri murdare deculise ºi trafic de influenþã a schimbat conducereaSECOM ºi a pus oameni „competenþi“ care sã steape post de ghiocei ºi sã asigure condiþii propicepentru parandãrãt. Asta e, a trebuit sã mã retrag,
am plecat, atât timp câtam fãcut o echipã,indiferent din ce partid,am avut curajul ºi putereade a merge cu aceaechipã pânã la capãt. Nuam abandonat indiferentcã a fost în opoziþie saula putere. Aveþi încredereîn mine cã nu voiabandona aceastã echipãa dvs. ºi vã voi susþine la
alegerile locale cât ºi la PSD”.Alãturi de Ion Cioarã a mai venit ºi primarul GELU
PANTELIMON, de la Salcia, probabil ultimulsupravieþuitor al UNPR în judeþ, dacã nu punem lasocotealã ºi... familia! „Spre deosebire de primarulCioarã, eu sunt mai tânãr ºi ca vârstã ºi în mandate.Ce m-a determinat sã intru în echipa PSD? Amfost în cadrul USL un partener viabil, am muncit încampanii cu domnul Aladin Georgescu ºi rezultatelede la Salcia au fost apreciate de domnul preºedinteAladin Georgescu”, povestea, cu emoþie în glas ºilacrimi jucând în ochi, Gelu Pantelimon. Ca sã nu-ºi piardã mandatele la sfârºit, cumîºi pierde þiganul firea luat de valul care i-a luatcalul, primarii anunþaþi ÎNCà nu fac parte dinPSD. Aºa cã poate Aladin sã-i plimbe cucovorul, cât mai e benzina ieftinã...
pentru cã eu nu fac lucruri nelegale“.La Orºova, candidatul se numeºte AURELIANTRUªCÃ, liberal pe care Virgil Popescu îl creditaacum ceva timp ca fiind om de onoare, hotãrât ºipe care se poate bizui la Consiliul Judeþean, cã epus pe loc eligibil pe listã. Numai cã socoteala dela casa pãrinteascã a lui domn Virgil nu sepotriveºte cu „târgul” fãcut de acelaºi VictorGurbinã. „Cât timp am fost preºedinte liberal laOrºova s-a observat cã PNL a crescut la 28 lasutã. Acest lucru a deranjat, fapt care a dus laschimbarea mea ºi a domnului Sperdea. Aºa cãam decis sã candidez la Orºova din orgoliuprofesional. Ceea ce vreau sã facem în Orºova,avem un program bine stabilit ca urmare asugestiilor ºi discuþiilor cu cetãþenii acestuimunicipiu. Valorile ºi ideile bune pot fi promovate.Sunt premise pentru rezultate bune”, declaraAurelian Truºcã.
Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA) informeazã cã începând cu datade 16.03.2016 efectueazã plata pentru acciza lamotorina utilizatã în agriculturã în conturilesolicitanþilor înscrise în cererile de platã, conformOrdinului comun al MADR ºi MF nr.286/08.03.2016 care a aprobat cantitãþile de motorinãutilizate în trimestrul IV al anului 2015, publicat înMonitorul Oficial nr. 183 din 11.03.2016.
Ajutorul de stat sub formã de rambursare seacordã ca diferenþã dintre rata accizei standard dela titlul VII - Accize ºi alte taxe speciale din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, ºi rata accizei reduseprevãzutã la art.2 alin(2) din Hotãrârea Guvernuluinr. 1174/2014 pentru motorina utilizatã laefectuarea lucrãrilor mecanizate în agriculturã.
Valoarea accizei a fost de 1,7975 lei /litru pentruanul 2015, ºi pentru anul 2016 rãmâne identicã.
Plata se efectueazã în conformitate cu prevederileart.9, alin.(3) ºi (4) din H.G nr. 1174/2014 cumodificãrile ºi completãrile ulterioare ºi art. 9alin.(4) din OMADR nr.1727/2015 privindinstituirea unei scheme de ajutor de stat pentrureducerea accizei la motorina utilizatã înagriculturã, care prevede urmãtoarele:
(4)“Dupã aprobarea de cãtre MinisterulFinanþelor Publice a deschiderii creditelorbugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale se alimenteazã contul Agenþieide Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, carevireazã sumele cuvenite în conturile beneficiarilor,conform legislaþiei în vigoare.”
Plata pentru acciza la motorinautilizatã în agriculturã
Pentru cã la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier nu se poateface nimic cã e nãmol, pomii n-auînflorit, sunt câini care te muºcã ºi-n somnul paznicului de acolo, laOrºova riscãm sã asistãm la unadevãrat rãzboi româno-român, cãdacii au plecat în munþi, sastisiþi decampania asta electoralãincomensurabil de anostã. Aºa dupã cum ºtiþi, DoiniþaMariana Chircu, directorulMuzeului de aici, candideazã la
Primãria Orºova din partea PNL. ªiîn 2012 a mai candidat doamna, totacolo, ºi era sã ia bãtaie. La propriu.Acum, dânsa e ofuscatã de faptulcã toþi ceilalþi candidaþi, sprijiniþisau nu de Popescu, floricultorulOrºovei, s-au aliat împotrivafaptelor bune pe care are de gândsã le facã pentru orºoveni: „Orºovaeste într-o suferinþã acutã, arenevoie de noi, oameni responsabili,care nu se înconvoaie, oameni carenu pot fi butonaþi. Despre PSD nupot vorbi nimic, se aflã într-o maresuferinþã, am înþeles cã domnulPãtãºanu nu mai candideazã. Darpot vorbi de ceilalþi, domnul Truºcãºi Cican; eu ºtiam de mult timp cãdomnul Truºcã este butonat dePopescu Constantin. Tot ceea ce afãcut Truºcã ºi Sperdea de acolo apornit, domnul Loga în continuareeste mentorul care ia luminã de laPopescu ºi se duce sã-i luminezepe Truºcã ºi pe Sperdea, dar mareamea dezamãgire este domnulCican. Ei au înþeles toþi cã trebuiesã se poziþioneze împotriva mea.Dacã avem obiective comune de ce
DANIEL OLIMPIU vrea PARC...
...industrial, dacã se poate, cã aºa i-o fi spus un senator cã dã bine:„Cere ºi þi se va da!”. ªi la conferinþa de presã de la sediul PNL de pestrada... Carol am mai aflat de la stimabilul Virgil Popescu despre faptulcã primarul Gherghe i-ar fi fãcut o „bucurie” candidatului Marius Screciupe la A.N.I., agenþia aia care se ocupã de integritatea lor, cã de a noastrãs-a ales praful, ne calcã toþi în picioare, cã au imunitate. Dar ºi liberalii l-au reclamat pe Gherghe la aceeaºi A.N.I. ºi ãsta e doar începutul. Urmeazãplângeri la FBI, KGB, CIA, FCSB ºi CS Craiova. Sau Curtea de Apel, cãtot stau pe acolo, prin sertare, dosarele ºi condamnãrile cui ºtim noi...GIGI CROITORU vrea... BANCÃ!
Nu de aia de care a luat Gherghe, de 46 de milioane, cum ne spuneaonorabilul prefect Drãghiea la înscãunarea pe post, vrea Bancã pentruPrimãrie. De parcã nu s-ar fi furat destul, acum trebuie sã vedem cum sefurã ºi corect, ºi legal, ºi cu sacul. Sau cu duba! Candidatul PRM la Primãria Drobeta din partea Partidului RomâniaMare a vorbit mult la ultima conferinþã de presã. Auditoriul, din pãcate, ecam puþin ºi nu se meritã sã-þi pierzi timpul. Care este foarte preþios,important este sã ºtii cum sã-l cuantifici!
MUZEUL CANDIDAÞILOR ORªOVENI e gata!nu reuºim sã ne poziþionãmîmpotriva celor care au prejudiciatOrºova?!. Truºcã butonat dePopescu, Jinga butonat deNeghinã, care este salariatul lui ValiPopescu. Nu-l înþelegeam pedomnul Cican. Dupã ce aînsãrcinat-o pe fiica lui sã postezeo fotografie din 2013 am înþeles cãºi Cican, care în 2012 mãdetermina sã bat palma cu domnulPopescu pentru 500 de voturi, ºiCican se strãduia sã bat palma cu
Popescu, lucru pe care l-am refuzatcategoric. ªtiu exact cine a fãcutpoza atunci, s-a întâmplat la uneveniment în Orºova, a fost fãcutãla comanda lui Popescu, el nu maipoate sã facã nimic acum, are osituaþie de control judiciar ºilucreazã prin alþii, Loga ºi ceilalþicontracandidaþi, Popescu a pasatpoza lui Cican, Cican a pasat-o feteilui, nu mã aºteptam sã-ºifoloseascã copiii în aceastãcampanie murdarã. Sunteþi toþimanipulaþi de Popescu, eu nu mãlas manipulatã de Popescu...“ Sincer, noi nu credem cã domnPopescu mai câºtigã un mandat deprimar pentru nu ºtiu cine. Oficial,s-a retras din tot. Neoficial, am aflatpe surse cã la Muzeul Porþile de Fiersituaþia e mult mai alambicatã ca laOrºova. Niºte acte adiþionale fãrã capºi fãrã coadã or sã facã liniºte încurând. Cã de pace nu au nevoie niciorºovenii. Chiar dacã au început uniisã cânte prohodul cã viitorul citymanager va fi veºnicul, anticul, dedemult, dintotdeauna ºi de acumînainte acelaºi domn Negulescu!
Ceremonie de trecere în rezervã a unui camaradÎncepând cu data de 1 martie a.c., prin Ordin al ministrului afacerilor interne,
domnul colonel Antonie Dumitru a trecut în rezervã, ducând la bun sfârºit ocarierã în slujba patriei sale pe care a servit-o cu credinþã, devotament ºi loialitate. Drumul sãu de la soldat la colonel, de la muncitor la intelectual, de la copilulde ieri la adultul de azi, în toþi cei 30 de ani de activitate, a fost parcurs cubune ºi rele, cu greu ºi uºor, sub sloganul „Cu viaþa mea apãr viaþa!”. În semn de apreciere ºi recunoºtinþã pentru eforturile depusecamaradului nostru i-a fost oferitã o plachetã onorificã. Ceremonia de trecere în rezervã de astãzi, 11.03.2016, a fost un momentemoþionant ºi îi urãm pe aceastã cale colegului nostru, multã sãnãtate,fericire, bucurii alãturi de cei dragi ºi o pensie cât mai lungã.
PURTÃTOR DE CUVÂNT, Lt. Mona VOICU
opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.03. 2016pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* Vasãzicã organismul carevegheazã la încadrarea în spaþiulconstituþionalitãþii a tot ceea ce seîntâmplã în þara asta ºi la care, pânãnu de mult, eram puºi sã ne închinãmca la sfintele moaºte – de CurteaConstituþionalã a României vorbesc!– a decis cã Serviciul Român deInformaþii nu poate face interceptãriîn dosarele Direcþiei NaþionaleAnticorupþie, trebuºoara astarevenind, de drept, procurorilor. Câtse poate de logic, de natural. Dintr-odatã, ca la un semnal, CurteaConstituþionalã a României a devenit,pentru cercurile obiºnuit gureºe dinpretinsa noastrã „societate civilã”,conectatã, de regulã, prin agenþiibãsismului multilateral ramificat, latot felul de butoane, de comenziexterne, inamicul public numãrulunu, organism ultraconservator, bachiar salvatorul marilor corupþi,înãlbitorul biografiilor acestora chiar!Trebuie sã fii complet cretin, definitivbãtut în cap, ca sã avansezi senin, fãrãsã clipeºti, o asemenea ipotezã. Astaar fi singura concluzie, dacã nu am
Pruna care face varzã drepturile omuluiavea neta senzaþie cã totul este efectuloperaþiunii tenace de „încãlecare” decãtre „ binom” a spaþiului publicromânesc, a mentalului colectiv, casã zic aºa. * Ce ciudatã este istoria! În urmãcu mai bine de un sfert de veac,românii cereau în stradã, pe baricade,moartea securitãþii lui Ceauºescu, ostructurã de forþã a Statului, care va fiavut, desigur, pãcatele ei, dar care adovedit spirit patriotic ºi luciditate înprocesul de asigurare ºi apãrare aindependenþei ºi suveranitãþiinaþionale ºi în alte câteva împrejurãri,de pildã, în contextul evenimenteloratât de turbulente ºi de confuze dindecembrie 1989. Acum, privim cumirare cum zone distincte ºi destulde compacte ale societãþii „iau înbraþe” serviciile ca pe niºte garanþi aiinstaurãrii dreptãþii sociale, bine ºtiutfiind cã misiunea lor primordialã ecu totul alta, luxul de a avea acces laaspectele strict intime ale vieþiicetãþenilor ºi a le folosi, la nevoie, camijloc de presiune sau de ºantajnemaifiind, cel puþin la nivel de
principiu, de actualitate în mentalitateaeuropeanã, pe care tot sperãm a oasimila. ªi mai ciudat este faptul cãParlamentul, forul legislativ suprem,care are între atribuþii ºi exercitareacontrolului civil asupra serviciilorsecrete ºi care este ales de electorat odatã la patru ani, se aflã, în mai toatesondajele de opinie, sub cifreleprocentuale cu care sunt creditate depopulaþie componentele „binomului”.Subiect numai bun de analizat, dedezbãtut, pentru atâtea contingente desociologi ºi psihologi. Care, fie vorba-ntre noi, cam lasã impresia cã taiefrunzã la câini. Fiindcã, dacã nu vomprimi finalmente un rãspuns laaceastã chestiune, singura concluziecât de cât logicã ar fi aceea cã noi,românii, nu prea ºtim ce vrem. ªi nuprea evaluãm împrejurãrile prin caretrecem cu suficientã profunzime. * „Cu o urmãrire penalã ºi cu ocombatere a infracþionalitãþii slabe,discuþia despre drepturi (drepturileomului –n.n.) este un lux teoretic” –declarã, de-a dreptul sinucigaº pentruministrul de Justiþie care este,madame Raluca Prunã. Bravo,cucoanã, se vede de la o poºtã cã eºtidiscipoliþa (iertat fie-mi acestbarbarism!) fostului procurorcomunist Monica Macovei,cunoscutã, din motive care ne scapã,ºi sub numele de Madona dintreCiocãlãi. Drepturile omului, pentrucare de atâtea ori a curs sânge înIstorie, sunt pentru dumneata un „luxteoretic”? Sã fie adevãrate zvonurilepotrivit cãrora aceastã Prunã areascendenþe securistice de tipbolºevic în famelion? În cazul acestatotul are o explicaþie.
* ªi totuºi, problema care ne dãserios de gândit este alta: despreacest guvern „tehnocrat” (aiurea!) s-a spus (ºi încã se mai spune!) cã arfi fost impus de Bruxelles (mã rog,de U.E.). De la Bruxelles, dupã cumse ºtie, noi luãm Luminã. Aºaderutantã, aºa amestecatã, sã fieLumina de Bruxelles? Pânã la a oconfunda de-a dreptul cu celebravarzã ce poartã numele acesteicelebre metropole? Actuala politicãpromovatã acum în Europa sã aibãgustul, dar, mai ales, aspectul verzeicreþe ºi desfoliate? * Dupã redeschiderea PalatuluiCultural Teodor Costescu, niºtemucaliþi de meserie avansau pãrereacã aceea nu este adevãrata inaugurare,mã rog, redeschidere. Am zis-o ºi noi,în vreo douã rânduri, dar a fost înglumã. Iatã, însã, cã, acum douã zile,un grup de scriitori severineni aprotestat în faþa amintitului edificiu,reclamând faptul cã acesta, în fapt,este, în continuare, închis, astfel încâtei nu pot organiza activitãþile aºteptatede publicul, nu-i aºa, avid de culturã.Înþeleg, de asemenea, cã a rãmas însuspensie organizarea concursuluipentru desemnarea unui manager allãcaºului recent reabilitat, asta fiind oaltã nemulþumire a protestatarilor. Fraþicãuzaºi, acum pe bune, de ce nu l-aþiabordat pe cel cãruia unii dintre voi i-aþi ridicat atâtea osanale, mareleprotector al artelor ºi culturii locale,Incomparabilul, Irepresibilul ºiIrefutabilul edil-ºef al urbei? Ei, da,chiar, de ce? Aveaþi nevoie de vreonouã cheie a oraºului ºi nu dispuneaþide garda cãlare ºi de covorul roºunecesare spre a i-o înmâna? Sau ce?
Luna Pãdurii este unuldintre cele mai importanteevenimente din calendarul ecologic.Cu acest prilej, muzeografii Secþieiªtiinþele Naturii a Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier în colaborare cuAgenþia pentru Protecþia MediuluiMehedinþi ºi Liceul de Arte I. ªt.Paulian au organizat un evenimentprin care au subliniat importanþaecosistemelor forestiere ºinecesitatea conservãrii acestora.
Povestea pãdurii întunecate
”Povestea pãdurii întunecate”conceputã cu ajutorul copiilor ºiinterpretatã de aceºtia, a transformatelementele de florã ºi faunã dinRezervaþia Domogled în personaje depoveste, pornind de la aspectelemorfologice, ecologice, etologicearealografice ale acestora. Copiii auînþeles cã pãdurea poate ficonsideratã un tezaur albiodiversitãþii, pe care trebuie sã îlpãstrãm viu. Biroul de presã
Monumente de demnitate pentru istoria neamului românesc Trãitori în aceste vremuri tulburi,fiecare dintre noi avem nevoie demodele demne de urmat. Existãcâþiva oameni înaintea cãrora trebuiesã-þi pleci fruntea ºi mergi de acoloîntãrit pentru a rezista în vâltoareavieþii. Aceºti oameni sunt foºtiideþinuþi politic ºi deportaþi în Bãrãgan.Astãzi mai sunt doar câteva mii înRomânia. În Mehedinþi sunt doar 10deþinuþi politic ºi aprox. 1000 dedeportaþi în Bãrãgan. Când ai ocaziasã te întâlneºti ºi sã vorbeºti cu ei aiimpresia puternicã cã au coborât deundeva, poate chiar de pe Columnalui Traian, ºi doresc sã transmitã cevageneraþiilor urmãtoare. Da, ar dori sãºtie cã pe suferinþa ºi jertfa lor seclãdeºte prezentul ºi viitorul neamuluiromânesc. Nu sunt cuvinte mari, suntadevãrata istorie, scrisã cu suferinþãºi cu sânge de cei care acum 65 deani au trebuit sã lase totul în urmã ºiplece departe, în necunoscut.Ascultându-i cu atenþie te întrebifiresc: Ce trebuie sã simþi când într-ozi cineva îþi bate în poartã ºi îþi spunerãspicat cã în cîteva ceasuri trebuiesã laºi totul ºi sã pleci...sã plecideparte ºi într-un loc necunoscut?
Cei care au pãtimit atunci seaseamãnã Sfinþilor 40 de mucenici
Preºedintele Asociaþiei FoºtilorDeþinuþi Politic ºi Deportaþi înBãrãgan – filiala Mehedinþi, ValeriuBosoancã, rememoreazã cu dureremomentele cumplite trãite în varaanului 1951, când la vârsta de 11ani a fost forþat sã plece din satulmehedinþean Crãguieºti spreCâmpia Bãrãganului: „Sunt fiu deþãran, pãrinþii mei erau oamenigospodari, aveau o gospodãriefrumoasã ca ºi ceilalþi ºi ei (n.r.comuniºtii) considerau cã din cauzanoastrã nu se poate facecolectivizarea þãrii la vremea aceea.Am fost niºte vinovaþi fãrã vinã. Maigrav a fost la mine, cã tata a fostarestat ºi dus la Canal, dupã carenu l-am mai vãzut doi ani. Dar nusunt singurul, mai sunt ºi alþi colegide-ai mei cu aceeaºi suferinþã ºi potspune cã suferinþa a fost mai mareîn cazul celor cãrora le-au muritpãrinþii acolo. A fost greu sã suporþi
sã îþi moarã pãrintele acolo, sã-lîngropi într-un lan de grâu sau deporumb, sã îi pui o cruce la cãpãtâiºi atâta tot”.Pãrintele Vicar Eparhial,Mihai Zorilã ne-a vorbit despreepisodul trist care a schimbatdestinul multor oameni: “Pomenimastãzi pe toþi cei care în perioadacomunistã au fost fie închiºi înlagãre ºi în închisori, fie deportaþi,în special din zona noastrã, dinMehedinþi. Au fost luaþi de la caselelor ºi duºi în locuri necunoscute, înspecial în Câmpia Bãrãganului. Uniiprezenþi astãzi la aceastã slujbã decomemorare, erau prunci atunci,erau copii, ºi împreunã cu pãrinþiilor au fost duºi de pe meleagurilenatale pentru simplul fapt cã erauoameni harnici, oameni gospodaricare s-au opus unui regim ce nupunea accent pe demnitatea umanãsau pe credinþã. Cei adunaþi astãziaici duc mai departe mesajul ºinãdejdea ca ceea ce s-a întâmplatatunci, sã nu se mai întâmpleniciodatã în istoria poporului român.Cei care au pãtimit atunci seaseamãnã Sfinþilor 40 de muceniciprãznuiþi la 9 martie de BisericaOrtodoxã, pe care i-au avut dreptmodel al vieþii lor. Pentru rãbdare ºipentru credinþa lor, asemeneamucenicilor, Dumnezeu a îngãduitsã nu li se uite numele. Îicomemorãm, îi pomenim astãzi ºine rugãm ca Dumnezeu sã le iertecele ce au greºit cu voie sau fãrã voieºi sã aºeze în loc luminat sufletelelor mult pãtimitoare în lumeaaceasta”.
9 martie – zi de cinstire pentruînaintaºii noºtri
În ziua de 9 martie, membriiAsociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politic ºiDeportaþi în Bãrãgan, filialaMehedinþi, au organizat la DrobetaTurnu Severin un ceremonial decomemorare a victimelorcomunismului. Un sobor de preoþi dela Centrul Eparhial din municipiu asãvârºit slujba parastasului pentrusufletele mehedinþenilor care autrecut prin grele suferinþe ºi s-aumutat la Domnul. În fiecare an,supravieþuitorii torturii comuniste îi
pomenesc ºi îi cinstesc pe fiiineamului românesc care au plãtit cusângele lor credinþa în dreptate ºilibertatea conºtiinþei. În ziua prãznuiriiSfinþilor 40 de mucenici din SevastiaArmeniei, la monumentul din ParculDragalina se reunesc puþinii membriai asociaþiei rãmaºi în viaþã ºi aducun omagiu rudelor ºi cunoscuþilorcare au îndurat un alt soi demucenicie, rãbdând exilul, sãrãcia ºichiar moartea. ªi anul acesta, celorcâteva zeci de participanþi li s-aualãturat în rugãciune cinci preoþi, careau oficiat în sobor o slujbã depomenire, sub protia pr. Mihai Zorilã,vicar eparhiaº al EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei ºi colaboratorapropiat al Asociaþiei Foºtilor DeþinuþiPolitic. Cei prezenþi au aprins olumânare ºi ºi-au îndreptat gândul,preþ de câteva minute, cãtre ceiapropiaþi care au pierit în timpulregimului comunist.
Anul 1951- Momentul când mii defamilii au fost deportate în Bãrãgan
Din Mehedinþi au fost ridicate forþatºi strãmutate în Bãrãgan 1243 defamilii cu un numãr de 3851 depersoane din 100 de localitãþi. Prinfixarea acestor familii pentru operioadã nedeterminatã atunci, însud-estul Bãrãganului, în câmpulgol, s-au înfiinþat optsprezecelocalitãþi noi. Operaþiunea a începutcu defriºarea culturilor de grâu, orz,porumb, rapiþã. În doi, trei ani acesteaºezãri în câmp au devenit sate cuprimãrii, posturi de miliþie, ºcoli ºibiserici. Cu chipurile umbrite detristeþe, foºtii deportaþi care încã maitrãiesc au dat cu greu mãrturie
Mesajul deþinuþilor politici
Fraþilor care am suferitTimpul se scurge grãbitDin mulþi ce eram cândvaAstãzi mai suntem câþiva Unul câte unul a plecatTimpul pe loc nu a statªi aºa plecãm azi, mâinePânã UNUL va rãmâne ªi acesta va plecaCei duºi îl vor aºteptaDar urmaºilor vã rugãm pe voiNU UITAÞI DE NOI Am luptat pentru mai bineFãrã regret, fãrã ruºineAcum privind spre ce-a fostVedem cã am luptat cu rost Prin tot chinul ce-am trecutPuterea Sfântã ne-a ocrotitCã am avut suflet curatPentru dreptate am luptat Îþi mulþumim DoamneNe-ai sãturat când ne-a fost foameNe-ai dat putere sã muncimNe-ai dat putere sã trãim. Membrii Asociaþiei FoºtilorDeþinuþi Politic, filiala Mehedinþi,împreunã cu foºtii deportaþi înBãrãgan, se vor aduna ºi laînceputul lunii iulie la monumentulvictimelor comunismului de laIzverna - Mehedinþi, pentru acomemora pe eroii martiri cãzuþi întimpul regimului ateist.
despre suferinþele îndurate.Amintirile sunt încã vii ºi dureroase.Deºi nu a fost prezentã laevenimentul de anul acesta, poetaAristiþa Buciu Stoian, în vârstã de 77de ani, dã glas trãirilor sale într-oemoþionantã poezie pe care o redãmîn întregime:
Cetãþenii români sîntmanipulaþi prin declaraþii ºi condei!Autoritãþile mint cu neruºinare cãar fi gãsit „vinovatul„ îmbolnãviriiºi morþii pruncilor din Argeº: brînzade Brãdet. E doar o declaraþiepublicã bacteriologicã cu rol demanipulare! Oricine ºtie cã prunciide cîteva luni nu mãnîncã brînzã.Tovarãºe Ministru Achim Irimescu,prea uºor cãdeþi de acord cu piaþafãcãturilor! Aici este vorba despreinterese meschine. Producãtorul delactate „Lactag” din Judeþul Argeºeste în stare de insolvenþã, iar o altãfirmã din Timiº a forþat piaþaargeºeanã pentru distribuirea
laptelui în ºcoli, situaþie în care,fabrica de produse lactate „Brãdet”- societate cu capital integral privatromânesc, înfiinþatã în 2001 - adevenit concurent incomod ºitrebuia eliminatã din grafic cuajutorul unor bacterii „descoperite”
Totul, la secretîn brînzã. Ministrul Agriculturii,Achim Irimescu a declarat pentruAgerpres cã „o cantitate de brînzãproaspãtã de vacã produsã deSocietatea Lactate «Brãdet»conþine bacteria E-coli”. Mesajulcodat ar fi cã lactatele autohtone dela „Brãdet” ucid copiii, deci, daþicopiilor voºtri lactate de importgarnisite cu chimicale! ªtim cu toþiicã nu este aºa, bacteria E.Coli a fost„plantatã” ca þap ispãºitor, iarîmbolnãvirea ºi moartea pruncilorse datoreazã vaccinurilor ºi altorcauze bine pãzite.
La 23 de ani, direct la B.N.R.! Numai miniºtri unul ºi unul areGuvernul Julien Cioloº! MinistrulFinanþelor, Anca Paliu Dragu,cunoscutã în popor ca „DoamnaF.M.I.”, autoarea declaraþiei extremde jignitoare, cum cã românii artrebui sã munceascã ºi pe doi lei,pãleºte din nou opinia publicã,aruncîndu-i un pietroi direct înmoalele capului: „creºtereaeconomicã peste potenþial estepericuloasã”. Care creºtere? Care
economie, careproducþie? Pericol pentrucine? De fapt MinistrulFinanþelor vorbeºtedespre o creºterenesustenabilã, bazatã peîmprumuturi uriaºe ºi pestatisticile de consum,întocmite de Crãciun ºide Paºti sau cu prilejulaltor sãrbãtori, cîndromânul consumã ceeace a economisit în urmastrîngerii curelei. Trebuieºtiut cã dupã terminareafacultãþii, la 23 de ani,Anca Paliu Dragu s-aangajat direct la B.N.R.!Întrebarea este cum puteaintra în 1996, în BancaNaþionalã, o tînãrã, fãrã o
trambulinã, cînd vãtafii de atuncierau matusalemicul guvernatorIsãrescu de Drãgãºani, Ilici Iliescuºi Vãcãroiu.Cam pe toþi miniºtrii cabinetului
Cioloº îi ia gura pe dinainte! Dar sã nu uitãm de pruna pe care
ministreasa Justiþiei, aflatã înperioada de concediu de la ComisiaEuropeanã, a scãpat-o, precumcorbul, caºul, din gurã, încãlcîndlegea ºi antepronunþîndu-se publicpentru re-numirea lui Köveºi lafotoliul D.N.A., o astfel denominalizare impunîndu-se strictîn cadrul unei proceduri. Cam petoþi miniºtrii cabinetului Cioloº îiia gura pe dinainte! Cînd Ponta avrut schimbarea lui Köveºi, a avutde-a face cu Coldea ºi s-a trezitimediat cu dosarul penal pe tapet.Atîta timp cît Köveºi va fi în frunteaD.N.A., marinarul ºi alþi lupi demare (anvergurã) vor dormiliniºtiþi, legea va lucra pentru ei.Mai ºtiþi reclama F.N.I.? „Dormiliniºtit, F.N.I. lucreazã pentru tine!”O mare familie a crimei organizatetrãieºte ºi se mãreºte în România!Procurorii-unealtã îºi fac datoria cusupuºenie! Pentru aceºtia ar trebuiintrodusã „legea rãspunderiiprocurorilor!
Prietenii din „copilãrie” audosarele încuiate ºi bine pãzite
în sertare ascunseLa bilanþul D.N.A., Laura
Codruþa Köveºi a mãrturisit cã nua prins toþi corupþii. Foarte sincerã,de altfel! Sigur cã nu i-a prins pecorupþii agreaþi! În zeci de cazuri,D.N.A. s-a prefãcut cã nu ºtie deescrocheriile regimului Bãsescu!Cîþiva „prieteni din copilãrie” auîncã structurile în funcþiune, iardosarele încuiate ºi bine pãzite însertare ascunse. Unul dintre ei,Traian Bãsescu, cel care a pusstele de general pe epoletul luiGabriel Oprea, dã acum cu el depãmînt, cînd nu-i mai e de folos,afirmînd la B1.TV cã aºa-zisaAcademie a generalului plagiatoreste „o sectã care paraziteazãstatul, o sectã de ºmecheri, ocloacã, gaºcã de masoni, un felde lojã masonicã a ºmecherilor,cu un buget uriaº, de 34 demilioane de lei, care acum aucapacitatea de a influenþa deciziileîn România. În 2015, ºi-au dattitluri de academicieni. Poate îiîntreabã D.N.A. pe cei de la
A.S.S.N. de unde au banii.A.S.S.N. trebuie pulverizat!”Decizia Parlamentului European:
niciun nume sau un cap deacuzare nu vor mai fi fãcute
publiceDe acum înainte, corupþia, hoþia,
absurdul, tupeul, mita, deturnarea defonduri (care au atins cote alarmante,începînd cu aleºii, apoi cei de la „doiºi un sfert”, pînã la liderul de sindicatLiviu Luca ºi a doua casã pierdutãde Iohannis în instanþã), toate actelede corupþie ºi plimbatul infractorilorpolitici cu cãtuºele la mîini prin faþacamerelor de luat vederi vor trece lasecret. Niciun nume sau un cap deacuzare nu vor mai fi fãcute publice,potrivit unei decizii a ParlamentuluiEuropean (P.E.), care va fiimplementatã ºi în România. Deci,totul, la secret: ºi hoþia ºi corupþia ºijudecata. Dacã P.E. se afla în treabãmai devreme, eroul-generel GabrielOprea, ar fi scãpat de gura presei.Prea puþini ar fi ºtiut cã fãceaplimbãri penale cu girofar acasã, larestaurant, la saloanele de cosmeticãºi la piaþã. Cã avea un Audi de lux,full option, de 92.000 de euro, dinbani publici, un jacuzi cu hidromasaj,în biroul de la M.I., niºte canapeleexotice din piele, cumpãrate din baniipentru operaþiuni secrete ºi livrate defostul ºef al D.I.P.I., astfel ca noi,gloata, sã vedem în fiecare zi latelevizor un ministru proaspãtscãldat, ras, frezat, parfumat ºisatisfãcut, muncind pentru siguranþasa, nu pentru cea naþionalã.Închipuiþi-vã cã mulþi astfel depuºcãriabili din Guvern ºi dinParlament, care au întors buzunareleRomâniei pe dos, merg regulat lasaloanele de cosmeticã, îºi pun cîteo mascã de frumuseþe ºi îºi ascutfrecvent ghearele. Dacã bietul poliþistdin coloana oficialã nu mureaprãbuºit în canalul din asfalt,„academicianul” Oprea,conducãtorul de doctorate plagiate,îºi vedea în continuare de mînalungã, liniºtit ºi pãzit.
Grafica - Ion MãldãrescuMaria Diana Popescu, Agero
Stupoare la Cotroceni. Nu: doarputoare! O mare putoare, care în locsã fie germanã este de cel mai purromânism. Este de un românismferoce. Aproape cã nici românii nuse recunosc în Klaus Iohannis. Ãiacare se trezesc la 5 sau la 6 dimineaþãºi dispar care încotro sã facã un leusau mai mulþi lei. Unul în construcþii,altul la solar, altul la spital, altulprofesor. Altul în politicã. Da, suntunii care ºi-au fãcut un rost înpoliticã. Iohannis nici nu putea sã fiealtceva decât profesor de fizicã ºiprimar. Apoi preºedinte. Numai cã lapreºedinte te mai vãd ºi ziariºtii dinalte þãri, dacã cei de la tine de acasãnu se pun ºi eºti imun la criticile ºiobservaþiile lor. Deja ºtie toatã lumeacã Marele Iohannis, cel care face pascu pas lucrurile bine fãcute a fostpulverizat pur ºi simplu de opublicaþie germanã, care îl considerãdiletant. Cea mai mare realizare dinepoca Iohannis este faptul cã s-a
ªtefan Bãeºiu
Misiune imposibilã la Cotroceniocupat în detaliu de modernizareavilei în care s-a mutat. ªi pe la tvapãreau ºtiri cu muncitorii caredãdeau jos ziua ce lucrau noaptea,pentru cã preºedintele sau PrimaDoamnã nu erau mulþumiþi deculoarea tapetului sau de finisaje saude peretele fals care avea doicentimetri în plus. În cele din urmãau reuºit ºi muncitorii sã o dreagã ºisã punã la punct vila prezidenþialã.Poate cã pânã la finalul mandatuluiva fi mulþumit ºi Iohannis de operasa ºi va termina ºi cu echipele demuncitori. Pânã la urmã putea sã ofacã ºi singur, dacã tot a anunþatînainte de a se înscãuna la Cotroceni,cã pune singur faianþã ºi gresie. Cum spuneam, nemþii lui de la opublicaþie germanã l-au fãcut praf ºi îlconsiderã un preºedinte care nu areniciun cãpãtâi ºi niciun obiectiv clar.Un ºef de stat care pur ºi simplu nu seremarcã prin nimic, nu face nimic, nuspune nimic. Fotoliul de la Cotroceni
nu seamãnã cu cel de la liceul sauºcoala pe unde a predat sau cu fotoliulde primar. Ca profesor a avut norocpentru cã dacã a învãþat bine fizica ºisã predea, atunci nu a avut altceva defãcut decât sã stea pe scaun ºi sãpredea. Acasã la fel a fãcut: a învãþatsã stea pe scaun ºi sã ofere meditaþii.Mã rog, la multiplele case pe care le-aadunat de-a lungul anilor, prineconomiile fãcute din meditaþii ºi dinfaptul cã nu a avut copii în care sãinvesteascã. Nici nu am auzit sãfumeze. Poate cã ºi din economia lapachetul zilnic de þigarete a mai pusde o locuinþã în centrul Sibiului... Adicã un preºedinte care nu face ºinu spune nimic este un preºedintede nimic? Omul acesta nu este înstare sã emitã o singurã frazã care sãnu fie un cliºeu ordinar sau un locmai mult decât comun. Adicã luptãmcontra corupþiei, vrem sã aducemprosperitate. Cetãþenii meritãadevãrul. Morþii de la Colectiv aucerut o clasã politicã necoruptã. Vomface luminã în dosarele politicienilorºi alte vorbe care nu mai prind nicimãcar la nevastã-sa, aia înfloratã. Cedrac o fi avut în cap serviciile cândau pus ok-ul pe Iohannis? Ce seîntâmplã acum, de îl lasã de izbeliºte?Nici consilieri ca lumea nu are. Îl arepe Adormilã care ne-a fãcut de râsprin Serbia ºi pare cuplul perfect.Fiecare adoarme pe unde apucã.
Numai cã Iohannis adoarme încizmele sale nemþeºti ºi, în loc sãvedem ºi noi ceva politicã internã dela guvernul sãu tehnocrat, cevapoliticã externã pe filierã germanã, cuniscaiva investitori, vedem nimic. Lace i-o folosi germana pânã la urmã,pe care o cunoaºte ca urmare asuptului de la mamã, cã în Floridanu se vorbeºte germana. A fost maides în vacanþã, în SUA, decât laMerkel, sã îi cearã investitoripentru România ºi altele. Iohannis nu existã pentru nimeni.Doar cã este prezentabil. Doar unpurtãtor de costum cu danturã carepare falsã. Aºadar, revenind la tema debazã. La ºcoalã Iohannis cel lent, sãnu spun leneº, a avut noroc de faptulcã a avut o meserie care îi permitea sãstea mult pe scaun. La primãrie, laSibiu, a avut noroc de faptul cã prinlege a beneficiat ani de zile deviceprimar care alerga în locul sãu.Avea ºi scaun. Scaun bun la primãrie,domnul Iohannis. Nu l-a vãzut nimenicrispat vreodatã. Poate doar lent ºiadormit. La Cotroceni este scaun, darIohannis pânã acum a arãtat cã are doardiaree. ªi nu e una verbalã. Nu iesedecât pe o parte. Problema este cãmulþi spun cã nu mai are ce sã arate ºicã ar fi nevoie de ceva alegeri anticipate.Dar cum sã îl suspenzi pe Iohannis,dacã nu face nimic?! Misiuneimposibilã!
Campania electoralã pentru alegerile locale din acest an nu seprefigureazã, cel puþin în municipiul Drobeta Turnu Severin, prea diferitã
faþã de cea similarã din anul 2012. Aceeaºi competiþie durã, candidaþimulþi ºi mari orgolii politice. Existã totuºi o diferenþã mare raportat la
alegerile din anul 2012, iar aceasta rezidã în configuraþia politicã existentãla acest moment ºi în poziþionarea principalilor candidaþi.
MariusScreciu, uncandidat multmai puternicdecât în 2012Marius Screciu, candidatul PSDMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin a mai candidat ºi în anul 2012 pentru aceastã funcþie. Atunci a fostsusþinut de USL Mehedinþi, cea mai puternicã alianþã politicã localã la aceavreme. Deºi atunci a beneficiat ºi de sprijinul liberalilor, ca membri ai alianþei,paradoxal, Marius Screciu are acum mult mai multe ºanse decât avea înanul 2012. Atunci a candidat împotriva unui primar în funcþie care avea lasfârºitul mandatului plin de realizãri, ceea ce nu mai este cazul acum. Deasemenea, Marius Screciu este susþinut de cea mai mare organizaþie politicãlocalã din judeþ, respectiv PSD Drobeta Turnu Severin. ªi din punctul devedere al notorietãþii, Marius Screciu a fãcut mari progrese în ultimii patruani, remarcându-se atât în calitatea de viceprimar, cât ºi cea de preºedinte alPSD Drobeta Turnu Severin. Cu alte cuvinte, cota sa de popularitate a crescutinfinit mai mult, fapt care îi oferã mari perspective în competiþia localã pentrufuncþia de primar al municipiului Drobeta Turnu Severin. M. P.
Îmi dãdusem întâlnire într-osearã cu un amic în capãtul strãzii depromenadã urbanã, unde aceasta seintersecteazã cu cel mai intens circulatbulevard al oraºului, care îl strãbatede la est la vest. În imediata vecinãtatese aflã douã instituþii ºcolare, unagimnazialã ºi alta licealã, cu profilartistic. Cum obiºnuiesc sã ajung laîntâlniri un pic mai devreme, deºi sespune cã ºi asta e o lipsã depunctualitate, am privit curios în jur,mai ales cã fuseserã aprinse instalaþiilede sãrbãtori ºi multã lume, mai alestineret, îºi fãcea plimbarea de searã. Aveam sã constat cu o imensãnedumerire cã din locul acela, unde seîncruciºau perpendicularele oraºuluidispãruse un chioºc de ziare pe care îlºtiam de când eram elev de liceu, înurmã cu 40 de ani. Ce anumedeterminase desfiinþarea acelui chioºcare mai puþinã importanþã. Fapt e cã,lângã douã instituþii de învãþãmânt ºi încalea a sute ºi sute de oameni, chioºculacela de ziare nu mai era un reper, unpilon de orientare culturalã. Era un golacolo, o niºã a nimicului zilelor noastrebezmetice. Chiar de-acolo reuºisem sãcumpãr nu cu multã vreme în urmãcartea lui Marin Sorescu, La lilieci, dupãce o cãutasem febril prin tot oraºul. Mai adaug cã, tot în zonã,funcþionase ºi un anticariat,stabiliment a cãrui lipsã este deneînchipuit într-un oraº care sepretinde a fi unul „universitar”. LaTimiºoara, unde am urmat cursurilefacultãþii, a trece zilnic prin librãrii ºipe la anticariate þinea de un adevãrat
T A B L E T A D E S C R I I T O R Chioºcul de ziareritual ºi se întâmpla sã realizãmadevãrate „capturi” cu care noi,studenþii, ne lãudam unii altora, cavânãtorii ºi pescarii. Am început sã fiu interesat deliteraturã încã din primii ani ai liceuluiºi aveam sã aflu în cenaclurile dinoraº cã, în formarea unui scriitortânãr, este crucialã lectura revistelordin domeniu. O asemenea publicaþietrebuia cititã în întregime, nu numaipentru beletristicã, ci ºi pentruformarea unei gândiri critice care seîmpletea strâns cu un limbaj despecialitate, cu o terminologiespecificã, ceea ce Mircea Martinnumea într-o carte a sa dicþiuneaideilor. E foarte greu pentru mulþitineri din ziua de azi sã înþeleagãnecesitatea unui asemenea tip deexprimare. Pe scurt, cã nu poþi sãredactezi o tezã onorabilã, la clasã saula bacalaureat cu vorbele pe care lefoloseºti la hipermarket sau lastadion. Nu e suficient sã povesteºticã Moromete le administrezã ocorecþie severã fiilor sãi, conteazã ºicalitatea limbajului pe care îlîntrebuinþezi când comentezisimbolistica scenei respective, cuîntregul sãu conþinut psihanalitic. Ziua de joi era dedicatã pentruRomânia literarã, iar cea de sâmbãtãpentru Luceafãrul. Cele douã revisterivalizau, întreþineau polemici,existau tabere, iar disputa asta era cutotul fascinantã. Ieºeam de la cursuriîn pauza mare, cumpãram revista ºieram grozav de mândru cã merg cuea sub braþ, sã se vadã clar cam cepasiuni am eu ºi, probabil, ºi cã suntun tânãr interesant din pricina asta. În vremea aceea încã mai aveaputere de atracþie partea de sud aoraºului, cu celebra sa cafenea Ada-Kaleh, care, la ora 10, era plinã ochi.Cafeaua bunã ºi, mai ales o anumitãcitronadã, atrãgeau clienþii ca unmagnet. ªi aproape toþi cei veniþiaveau în faþã un ziar sau o revistã. Sediscutau cu însufleþire subiectelezilei, majoritatea fiind despre sport,cãci politicã, e de la sine înþeles, nudiscuta nimeni. Erau prezenþi ºi unii scriitori care seantrenau adesea în comentarii aprinsesusþinând sau combãtând o carte, un
articol de presã sau „bârfind” pur ºisimplu viaþa în cea mai nonmajoritarãgrupare profesionalã a þãrii care era ºieste Uniunea Scriitorilor. Niciunde maibine ca la condeieri nu se adevereºteînþelepciunea popularã a diversitãþii:„Câte capete, atâtea pãreri”. ªi totuºibreasla aceasta, atât de dezbinatã - nunumai în România - a reuºit sã macineprofund pe dedesupt ºi sãprãbuºeascã regimurile totalitare aleþãrilor estice cu ideile sale nobile dedemocraþie ºi libertate a cuvântului. Iatã, însã, cã exact în zilele de azi,când mult râvnita libertate a cuvântuluieste un indubitabil drept câºtigat,gazetele de literaturã se sufocã, uneleau trecut la apariþii online ºi, ceea ceeste cu totul trist, este cã tineretului înformare nu i se mai înlesneºte nicicumnecesarul drum spre culturã. Existã chioºcuri de ziare în oraº, darvând o presã tabloidizatã, cu ºtiridespre cãlcâiele, fesele sau sânii unortinerele care au ajuns „vedete” dupãce au citit de pe prompter la tv de douãori cum va fi vremea a doua zi. Maimult, intrând într-un „salonaº”- sã-izic – de presã de lângã o mare instituþiede sãnãtate mi-au atras atenþiatipãriturile voit religioase, caietele cuintegrame, câteva ziare de cancan ºi...surprizã: numeroase compact-discuricu filme pentru adulþi. Iatã, m-amgândit, ce înseamnã în haosulcomerþului capitalist „dificultatea de aalege”, cum zic francezii. Între nu ºtiucare duhovnic care vorbeºte desprenemurirea sufletului ºi „Pisicuþeleroz”. Când am cerut acolo o revistãliterarã aveam sã aflu cã „nu se trece lalume, nu primim”. Mi-ar fi plãcut, cãtot s-au împlinit luna trecutã 100 deani de la apariþia dadaismului, caprãvãlioara aceea simpaticã sã secheme „La Eros ºi Thanatos”. Dar cinesã mai ºtie în graba contemporanãabsolutã ce au însemnat cele douãzeitãþi. Eros, mai treacã-meargã, maiintrã lumea la o idee, dar „T ºi nu maiºtiu cum, na, uite cã m-am zãpãcit detot ºi am uitat...” Câtã vreme chioºcul acela de ziaredespre care am vorbit va sta desfiinþat,îmi permit sã atrag atenþia cã acolose vor întâlni în mod fatal „golul cunimicul”. ªi e pãcat...
Mihai Octavian IOANA
În data de 14 aprilie 2016AJOFM
Mehedinþi vaorganiza
Bursa Generalãa Locurilor de
MuncãÎn data de 14.04.2016, joi,
începând cu ora 10.00, instituþia noastrãva organiza Bursa Generalã a Locurilorde Muncã, la HOTEL CONTINENTAL(PARC) din Drobeta Turnu Severin,bulevardul Carol I nr. 2, acþiune menitãde a pune faþã în faþã angajatorii cusolicitanþii de locuri de muncã, scopulfinal urmãrit fiind acela ca un numãr câtmai mare de persoane sã poatã gãsi unloc de muncã corespunzãtor pregãtiriilor profesionale. Salariaþii AJOFM Mehedinþi auînceput acþiunile de contactare aagenþilor economici, în vedereaidentificãrii locurilor de muncãvacante, într-un numãr cât mai mareºi din diferite domenii de activitate. La acest târg de locuri de muncãsunt aºteptate sã participe toatepersoanele care se aflã în cãutareaunui loc de muncã, având astfelposibilitatea de a se întâlni directcu agenþii economici participanþi. Pentru buna organizare ºidesfãºurare a acestei acþiuni vor fiîntocmite materiale publicitare,invitaþii de participare, chestionarepentru solicitanþii de locuri demuncã ºi angajatori, catalogulagenþilor economici participanþi. În contextul socio-economicactual, în care criza economicã aafectat puternic judeþul nostru,angajatorii care au locuri de muncãvacante sunt rugaþi sã participe laaceastã bursã a locurilor de muncãdin judeþul Mehedinþi. Informaþii suplimentare privindmodul de organizare ºi desfãºurarea acesteia pot fi obþinute de la sediulinstituþiei noastre din Drobeta TurnuSeverin, bd. Carol I nr. 3, etaj 2,camera 30, unde se pot depune ºiofertele privind locurile de muncãvacante care vor fi oferite în cadrulacestui târg de locuri de muncã.
Director executiv, Ioan SuruÎntocmit, Mihail Sorin Marinescu
Clãdirile hidroizolate: mai sigure, mai confortabile, mai rezistente Lucrãrile de hidroizolaþie ale unei clãdiri
sunt necesare atunci când infiltrãrile de apã, dela ploaie sau depunerile de zãpadã, au ca efectapariþia mucegaiului, prãbuºirea tencuielii, aunor pãrþi sau, chiar, a întregului acoperiº.
De asemenea, „una dintre cele maiimportante caracteristici ale unei clãdiri esteeficienþa energeticã, care permite menþinereacãldurii în interior, explicã dl. CiprianConduraru, directorul firmei Conduraru GrupHidroizolaþii. Totodatã, trebuie împiedicatãinfiltarea apei, mai ales cea provine de la nivelulacoperiºului. Pentru rezultate cât mai bunerecomand alegerea unei companii specializate.Dacã hidroizolarea este fãcutã de neprofesioniºtipot fi lãsate crãpãturi prin care apa va trece lafel de uºor ca ºi înainte. Ceea ce va aducec h e l t u i e l isuplimentare, fiindnecesarã reluareaprocesului”.
Sectorul carevizeazã lucrãrile dehidroizolaþii cunoaºteo evoluþie constantã,atât din punct devedere al execuþieipropriu-zise cât ºi almaterialelor utilizateºi tehnologiilor deaplicare specifice.
Cu o experienþãde peste 15 ani,compania ConduraruGrup furnizeazã ºimonteazã sistemeintegrale, fiindspecializatã pesectorul lucrãrilor dehidroizolaþii ºitermoizolaþii pentruconstrucþii civile ºii n d u s t r i a l edeopotrivã, atât înBucureºti cât ºi lanivel naþional. Servi-ciile sale cuprindlucrãri de la zero încadrul proiectelor deridicare a clãdirilornoi sau de reabilitareîn cazul celordeteriorate.
„Orice clãdire arenevoie de protecþieºi siguranþã, cu ostructurã rezistentã,
pentru a putea sã îºi îndeplineascãrolul pânã la capãt, crede dl. CiprianConduraru. Certificãrile ISO 9001 ºiISO 14001 demonstreazã calitateaserviciilor noastre, a faptului cã sãasigurãm calitatea îndelungatã asistemelor de termoizolaþie ºihidroizolaþie. Oferim o garanþieintegralã asupra fiecãrui sistemexecutat, f ie cã vorbim de ohidroizolaþie monostrat, hidroizolaþie în dublu-strat sau sistem complet de termohidroizolaþie”.
Compania dispune de toate resursele necesarerealizãrii lucrãrilor de hidroizolaþii cu membranebituminoase, hidroizolaþiei cu pvc, lucrãrilor deimpermeabilizare cu soluþii pensulabile,hidroizolaþie monocomponentã.
„Ne bucurãm de un portofoliu mare de clienþiprecum ºi de numeroase recomandãri din parteaacestora, antreprenori generali, dezvoltatoriimobiliari, asociaþii de proprietari sau beneficiaripersoane fizice”, afirmã dl. Ciprian Conduraru.
Mai multe informaþii se pot obþine vizitândsite-ul www.hidroizolatii-conduraru.ro .
În data de 14 martie anulcurent, o delegaþie a DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi,condusã de doamna director executivadjunct a participat la cea de-a treiaediþie a Galei Naþionale a Excelenþeiîn Asistenþã Socialã ce s-a desfãºuratla Ateneul Roman în prezenþa a sutede participanþi din toatã þara ºi a avut-o ca anfitrion pe Andreea Marin.
La eveniment au participatreprezentanþi ai instituþiilorguvernamentale ºi neguvernamentale,asistenþi sociali ºi susþinãtori aiasistenþei sociale din România.
Gala, organizatã de cãtre ColegiulNaþional al Asistenþilor Sociali dinRomânia, celebreazã Ziua Mondialã a
Gala de excelenþã înasistenþã Socialã
Primarul oraºului Cluj-Napoca, Emil BOC, prefectulGheorghe Ioan VUªCAN ºivicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj, Istvan ValentinVAKAR, adicã trei dintre cei maiimportanþi oficiali ai judeþului Cluj,au rãspuns afirmativ propuneriiUniunii Naþionale a PatronatuluiRomân (UNPR) de a semnaun pa r t ene r i a t c a re s ãstatuteze câteva direc þ i i decolaborare ºi comunicare. Primiþi cu cãldurã ºi deschidere decãtre primar, cei ºase reprezentanþiai UNPR, Ioan LUCIAN, Mihaela
DE TREI ORI DA PARTENERIATULUICU UNIUNEA NAÞIONALÃA PATRONATULUI ROMÂN
Asistenþei Sociale ºi recompenseazãperformanþa ºi excelenþa celor care ºi-au adus contribuþia la dezvoltareaasistenþei sociale ºi la promovareaprofesiei de asistent social.
Festivitatea a inclus recitalul deexcepþie al lui Alexandru Tomescucu a sa vioarã Stradivarius. Pescena Ateneului au mai urcatProconsul ºi actriþa Daniela Nane.
Cu acest prilej, directorulexecutiv al Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, domnulValentin Popescu, transmitetuturor asistenþilor sociali LAMULÞI ANI! ºi mult succes înmunca pe care o depun.
Ofiþer de presã, Daniela Ariciu
RUSU, Florin BALINT, RãzvanKOGLER, Raluca GIURGIU ºiAlexander ALTMANN, au fãcut oscurtã trecere în revistã a ceea ceînseamnã UNPR ºi care estestrategia de colaborare cu PrimãriaMunicipiului Cluj-Napoca. Parteneriatul, înfiinþarea a douãcomisii consultative pe lângãConsiliul Local (una de monitorizarea achiziþiilor publice, organizatã dePrimãria Cluj ºi una de dialogeconomic), realizarea unor proiectecomune pe fonduri europene –acestea au fost propunerile concretefãcute de confederaþie primaruluiEmil BOC. Impresionat de faptul cã,existã deja în România un foarte bunexemplu de colaborare primãrie-organizaþie patronalã, acesta le-atransmis reprezentanþilor UNPR cãva trata cu toatã responsabilitateaaceste propuneri. Prefectul VUªCAN ºi vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Cluj VAKAR auafirmat hotãrât cã trebuie reconciliatã,categoric, relaþia organizaþii patronale– instituþii judeþene. De asemenea, audeclarat cã vor sprijini demersurileUNPR pentru înfãptuirea acestui lucru. Datele semnãrii acordurilor vor fistabilite în cel mai scurt timp.
BIROUL DE PRESÃ,UNIUNEA NAÞIONALÃ APATRONATULUI ROMÂN
Mai multe echipe desalvatori din cadrul ISU „Drobeta”al judeþului Mehedinþi au intervenit,miercuri, 16 martie a.c., în jurul orei09.50, pentru salvarea a treipersoane surprinse de prãbuºireaunui mal de pãmânt, pe razamunicipiului Drobeta Turnu Severin. Victimele, trei bãrbaþi, cu vârstecuprinse între 27 ºi 50 de ani, aufost surprinse de surparea unui malde pãmânt în timp ce executaulucrãri la sistemul de canalizare. Pompierii au intervenit timp de o orãºi jumãtate pentru salvareapersoanelor, douã dintre victime fiindîngropate pânã la nivelul taliei, iar cea
Operaþiune de salvare contracronometru
de-a treia fiind în totalitate surprinsãsub pãmânt. Misiunea salvatorilor afost una deosebit de dificilã, întrucâtexista pericol de surpare a marginilorºanþului. Cu eforturi deosebite dinpartea salvatorilor, s-a reuºit extragereaa douã victime, conºtiente, care au fostpreluate de echipajele SAJ Mehedinþiºi transportate la UPU Drobeta Turnu
Severin.Pentru scoaterea celei de-atreia victime, pompierii au sãpat timpde 45 de minute, aceasta fiind gãsitãla o adâncime de aproximativ treimetri. Ulterior efectuãrii manevrelorde resuscitare, persoana a fostdeclaratã decedatã.
PURTÃTOR DE CUVÂNTLt. Mona VOICU
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Centrul de interes al Berbecilor pentrusãptãmâna care începe va fi dragostea. Ceisinguri vor începe sã caute ceva serios, sauchiar se vor gândi sã reia o fostã relaþie. Ceicuplaþi vor dori sã facã un pas înainte. Grijilefinanciare vor trece pe planul al doilea, mai alescã un prieten le va veni în ajutor cu o micã, darbinevenitã, sumã de bani. Nici profesia nu îi vastresa prea mult, vor primi sarcini de rutinã decare se vor achita fãrã probleme. Sã fie atenþi larelaþiile cu prietenii, vor apãrea niºte tensiunilegate de atitudinea intolerantã a Berbecilor.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
ÎÎn perioada urmãtoare, Taurii vor fi camdezorientaþi în ceea ce priveºte situaþia lorprofesionalã. Vor primi tot felul de propuneriderutante din mai multe pãrþi ºi nu vor ºti ce sãcreadã. Mai bine ar fi sã se concentreze asuprajobului actual, pentru cã aºa au mai multe ºansesã evolueze. O sumã de bani primitã de la cinevadin familie îi va ajuta sã-ºi rezolve niºteprobleme legate de locuinþã. Pe plan sentimental,pot avea loc certuri pasionale finalizate cuîmpãcãri cel puþin la fel de dramatice.
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
În sãptãmâna urmãtoare, Gemenii vor fi foartecreativi ºi spontani în relaþia de cuplu. Parteneriilor se vor bucura de multe surprize ºi momenteleplãcute se vor þine lanþ. Din pãcate, aceastã starede veselie continuã va avea efecte negative asupraplanului profesional: mintea Gemenilor nu va stadeloc la job ºi vor fi tentaþi sã lase lucrurile peultima clipã. Banii vor fi cheltuiþi, chiar aruncaþicu dãrnicie pentru plãceri personale, însã vor venialþii curând. O problemã minorã de sãnãtate arputea revela altele mai serioase.
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
Racii vor fi nevoiþi sã înveþe sã comunice maibine cu partenerul de cuplu... comunicareînsemnând altceva decât vãicãrealã continuã. Deºiei pun foarte mare accent pe comunicare în teorie,se pot dovedi destul de nerãbdãtori ºi insensibiliîn practicã. Partenerul nu se va mai mulþumi cuvorbe goale, ci va aºtepta o schimbare vizibilã decomportament. Atenþie ºi la job, o vorbã scãpatãfãrã judecatã le poate face necazuri. Vor petrecefoarte mult timp fãcându-ºi planuri financiareîndrãzneþe, însã este recomandat sã se concentrezemai degrabã asupra reducerii cheltuielilor actuale.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Multe discuþii legate de bani vor transformasãptãmâna Leilor într-o negociere durã.Proiectele lor pot da rezultate foarte bune, darva fi nevoie sã lupte mult pentru ele. Planurile lise vor schimba de mai multe ori ºi nu vor primiun rãspuns sigur pânã la sfâºitul sãptãmânii.Câteva neplãceri legate de sãnãtate îi vor facemai iritabili, dar nu se vor mobiliza pentrurezolvarea lor. Aspectul sentimental este foartemulþumitor, partenerul de cuplu le va arãta foartemultã înþelegere ºi cãldurã.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Fecioarele fac multe eforturi în aceastãperioadã pentru a se remarca profesional. Nu evorba doar de mai multã muncã, ci ºi deînvãþarea unor lucruri noi care le-ar puteaevidenþia profesional. Vor avea spor în tot ceîntreprind, cu condiþia sã-ºi facã un programde lucru eficient... ceea ce nu e greu pentruaceastã zodie. O cheltuialã neprevãzutã riscã sãle strice planurile de week-end. Oricum, baniile vor scãpa printre degete zilele acestea.Comunicarea cu familia este foarte bunã.Fecioarele singure au succes la flirturi, însãnimic serios nu se vede încã la orizont.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Balanþele se vor concentra foarte mult asuprafamiliei în zilele urmãtoare. O rudã apropiatã leva cere un ajutor financiar, dar ar fi recomandatca Balanþele sã nu parã cã au cedat prea uºor,altfel li se va cere ºi mai mult. Tot de uneveniment de familie va fi legat un drum lasfârºitul sãptãmânii. Vor apãrea multe cheltuielilegate de casã, dar vor reuºi sã se descurceonorabil. În dragoste, partenerul nu se vaarãta prea încântat de planurile legate deviitorul relaþiei.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Profesia va fi pe primul plan pentru Scorpioniîn aceastã sãptãmânã. Relaþia cu superiorii va fiun pic tensionatã în primele zile, dar se vadestinde pe la mijlocul sãptãmânii. Scorpioniitrebuie sã mai renunþe puþin la cuvintele acideºi la încãpãþânare. O reacþie bunã la stres va fiprivitã cu admiraþie de cãtre ºefi. Va fi mult demuncã, dar, dacã trec de acest hop, vor avea ºiavantaje financiare. Relaþia cu partenerul decuplu va fi excelentã, plinã de surprize plãcuteºi de momente intime deosebit de tandre.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Pentru Sãgetãtori, urmeazã o sãptãmânã foartefavorabilã dialogului. Orice probleme ar avea cucei din jur, din orice motive, acum estemomentul sã ia taurul de coarne. Vor fi extremde convingãtori, aºa cã sunt toate ºansele sã fiemulþumiþi de rezultatele discuþiilor. În profesie,vor avea ocazia sã încerce ceva nou, sã abordezeun proiect îndrãzneþ ºi sã se facã remarcaþi.Totuºi, sã nu încerce sã obþinã totul prea repede,aºa cum au obiceiul. În cuplu, li se vor cereinsistent noi ºi noi dovezi de iubire, ceea ce i-ar putea enerva un pic.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
Sãptãmâna Capricornilor se va caracterizaprintr-o lipsã totalã de racordare la tot ceea cese întâmplã în jurul lor. Vor întârzia mult, nuvor respecta termenele care li se impun, voruita multe lucruri importante. Ar fi bine sã aibãagenda bine organizatã, dacã vor sã evitediscuþiile cu ºefii. Banii se vor duce la fel derepede cum vor veni, dar nu vor apãreaprobleme din cauza lor. Cupidon este de partealor, pentru cã vor avea o comunicare excelentãcu persoana iubitã.
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
Pentru Vãrsãtori, urmeazã o sãptãmânã plinãde stres, în care li se vor contesta anumiterealizãri ºi vor fi nevoiþi sã ia unele lucruri de lacapãt. Nici domeniul amoros nu este scutit.Vãrsãtorii singuri vor fi nevoiþi sã-ºi justificemulte acþiuni în faþa partenerului, însã ar fi maibine sã fie fermi, pentru cã altfel vor da curândpeste aceleaºi probleme. Se întrevãd multecheltuieli care le vor da bugetul peste cap ºi doarcei foarte chibzuiþi vor ieºi cu bine din aceastãsituaþie. Cineva din familie vine cu veºti bunelegate de o achiziþie.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
Peºtii au în faþã o sãptãmânã reuºitã în ceea cepriveºte negocierile de orice fel, fie cã e vorba deo mãrire de salariu, sau de realizarea unor planuriîmpreunã cu persoana iubitã. Ei vor ºti sã îºiimpunã ideile fãrã sã creeze invidie în jurul lor,iar succesele de acum vor avea consecinþe petermen lung. Sã fie atenþi cu banii, existã risculde a pierde sume importante, sau de a fi victimeleunor jafuri sau escrocherii. Suprasolicitarea lepoate aduce neplãceri cu sãnãtatea, în specialdureri de stomac. În dragoste, Peºtii singuri aunoroc la cuceriri trecãtoare.
Sala Polivalentã din DrobetaTurnu Severin a fost gazda în acestweekend a Finalei CampionatuluiNaþional de U16, masculin ºi feminin,individual ºi a Finalei CampionatuluiNaþional pe echipe Euroregiuni,pentru aceeaºi vârstã, la care auparticipat sportivii calificaþi de laetapele de euroregiune. Competiþia a adunat la start 278sportivi de la 61 de cluburi. CSM Drobeta a mai adaugat înpalmares rezultate notabile pentruaceastã vârstã prin:Loc I- COVACIU IASMINA -40 kg- DEMETRIO DANIELA -57 kg,sportiva care a punctat pentru LPSCraiova (antrenor Pîrvu Nicolae) laaceastã competiþie, urmând ca dinvara anului sã fie sportivatransferatã la CSM Drobeta.Loc V- NAE ALEXANDRA -48 kg- IOVIÞA ROBERTA -52 kgLoc IX- AL-FLOARI FLORIANA -44 kg
- TOPALA VLAD -66 kg- GÎRJOABÃ GABRIEL -42 kgNeclasat -AL-FLOARI MIHAI -42 kg În acelaºi weekend cadeþii CSMDrobeta au început circuituleuropean de acumumulare de puncteîn Rankingul EJU prin participareala Cupa Europeanã de la Zagreb,CRO, unde au venit pentru acelaºilucru 609 sportivi din 31 de naþiuni. S-au clasat în primii zecesportivi:Loc IX- STROE ANA MARIA -40 kg- BORONTIª ANDREEA -52 kg- DEMETRIO GABRIEL -50 kgNeclasaþi - VÂLVOI ANDA -57 kg- VOAIDEª ALIA -44 kg Urmeazã Finala CampionatuluiNaþional de juniori, Cluj Napoca,de unde aºteptãm o comportaremeritorie a juniorilor Ianicu Ionuþºi Tatar Krisztina, dar ºi a cadeþilorcare vor participa.
Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM
Drobeta Turnu Severin
CSM Drobeta a maiadaugat în palmares
rezultate notabile
JUDOVOLOIAC – OAMENI ºi LOCURI
Satul Ruptura (2)
În anul 1933, Primãria comuneiRuptura raporta Preturii PlãºiiStrehaia cã în raza comuneivieþuiau: la Cotoroaia – 628locuitori, la Ruptura – 285 iar laVoloiecel – 186 locuitori, în totalcomuna avea 1044 locuitori. La 1aprilie 1943, comuna Ruptura aveaun total de 1.570 locuitori. Astãzi, la aproape 73 de ani,cifrele au scãzut simþitor, populaþiaa îmbãtrânit, tinerii au plecat iarsãrãcia a cuprins majoritatea zonei. Litigiile dintre sãtenii satuluiRuptura, se cunosc de sute de ani.Astfel la 15 februarie 1817, IonRuptureanu din Ruptura se plângeaIspravniciei judeþului Mehedinþi,împotriva lui Dumitru Ciocia, a fraþilorMatei ºi Nedelcea Ruptureanu, careîi ocupaserã moºia pãrinteascã înperioada când el copilãrise înstrãinãtate ºi studiase la Paris. Acestareclama ºi la 15 august 1821 pe IoanCiocia, din acelaºi sat, care-i pusesefoc la o pivniþã cu vin ºi rachiu, fiindpãgubit de 10.000 lei. Acelaºireclama ºi în 1824 abuzuri asupraunei mori a mãtuºei sale, aflate peapa Huºniþei.
Înscrisul din 24 decembrie 1834 allui Nedelcea Pozdarie care cereaîmpãcarea cu Ioan Ruptureanu.Acesta a fost scris de popa Raducanu. O adeverinþã a sãtenilor din Rupturacu 19 semnãturi, pentru a-i servi lajudecata lui Ioan Ruptureanuîmpotriva lui Ioan Ciocia, care s-aexprimat în public cã-l va omorî, fiindºi cel care îi pusese foc la bunuri.Închei cu jalba fãcutã de Ioan ºiªerban Ruptureanu împotrivacãpitanului Matei care a dat un ordinmânios unui arnãut din subordine sã-i aducã la isprãvnicie pe cei doi.Negãsindu-I, a fost ridicatã de ladomiciliu Sofia Ruptureanu, soþia luiIoan Ruptureanu. Din neamulRupturenilor, de-a lungul anilor audevenit ingineri, preot, profesori,avocaþi ºi un aviator. Nu pot sã omito adevãratã legendã care a circulat însat ºi spunea cã în 1688, ConstantinBrâncoveanu a construit în Ruptura
un fel de palat asemãnãtor celui de laMogoºoaia, cu camere ºi coridoarelargi, cu stâlpi ºi scãri de marmurã,prevãzut la rãsãrit cu o camerã în carese fãceau rugãciunile. Acesta s-ar fisituat în locul fostelor case ale luiAurelia Pozdarie pânã la Kausturiªtefan, un etnic maghiar pripãºitlocului. Dupã mai mulþi ani pare dela Ada Kaleh ar fi dispus demolareaconstrucþiei, materialele bune deconstrucþii fiind duse pe insulã,celelalte rãmânând pradã satenilor. Cum se observã, turcii au dominatvremelnic ºi aceste meleaguri, lãsândîn urmã, obiceiuri, metehme ºi poatechiar nume: Bechir, Becheru, Zarafu. Aceasta sã fi fost istoria, maiveche, a satului Ruptura aflat pemeleagurile unde m-am nãscut ºiam lucrat aproape 45 de ani caprofesor ºi primar al comuneiVoloiac. Tinerilor de astãzi ºigeneraþiilor viitoare le doresc sã nu-ºi uite locurile natale ºi sã-ºiaminteascã de cei care nu vor mai fiºi au însemnat ceva pentru localitate.
Tuturor cu drag!Prof. Constantin Draghici
URMARE DIN NUMÃRUL TRECUT
Specialiºti din cadrulcompartimentului Prevenirea ºiCombaterea Faptelor Antisocialedin Jandarmeria Mehedinþi, audesfãºurat în data de 10 martie2016, o activitate informativ-educativã la ªcoala ,,Regele MihaiI” din Drobeta Turnu Severin.
În cadrul activitãþii, jandarmii le-auprezentat elevilor aspecte referitoare
Jandarmii îi învaþã pe elevi cum sãprevinã faptele antisociale
Acþiunea a avut caracter interactiv,elevii au aflat care sunt consecinþele
pe termen lung ale consumului dedroguri, cum pot deveni victime darºi traficanþi, ºi cum pot fi traºi larãspundere conform legislaþiei îndomeniu, chiar dacã sunt minori.
Au mai fost purtate discuþiireferitoare la prevenireaabsenteismului ºcolar, cele maiîntâlnite forme de violenþã în zonainstituþiilor de învãþãmânt, în scopulconºtientizãrii ºi educãrii elevilor pebaza respectului ºi comportamentuluicivilizat în ºcoalã ºi societate.
Astfel de activitãþi vor continua ºiîn perioada urmãtoare, în bazaparteneriatelor educaþionale încheiatecu instituþiile de învãþãmântpreuniversitar din judeþul Mehedinþi.
INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI
Compartimentul Informare RelaþiiPublice ºi cu Publicul
Rezultatele primei etape dinacest an au avantajat liderul Ligii a IV-a
Mehedinþi. Contracandidatele au
Liderul, avantajat de jocul rezultatelor
În Liga a V-a, primaetapã a returului s-a
evidenþiat prin numãrul marede goluri înscrise în cele 5partide programate la sfârºitulsãptãmânii precedente. La Vânju Mare, liderul adispus cu 4-3 de InterCrãguieºti, dupã ce oaspeþiiau condus cu scorul de 2-0. Tot 7 goluri s-au înscris ºi înpartida disputatã de ocupantalocului secund, DunãreaHinova. Contracandidataechipei Real Vânju Mare s-aimpus însã fãrã emoþii, scor 6-1 cu CS Dunãrea Pristol. Celemai multe goluri s-au marcatîn partida ªtiinþa Broºteni -Viitorul Floreºti. Dupã 2-2 lapauzã, oaspeþii s-au dezlãnþuitîn partea secundã ºi au învinscu 7-2. Profitând de remiza dinpartida Unirea Gârla Mare -Voinþa Vrata (2-2), ViitorulFloreºti a urcat pe locul al III-lea în clasament.
remizat, iar campioana Pandurii Cerneþia mai fãcut un pas spre un nou titlu.
Învingãtoare cu 3-0 îndeplasarea de la CoºuºteaCãzãneºti, prin golurile luiAndrei Enea (‘5, ‘32) ºiMãdãlin Mãtãsãreanu (‘90),liderul s-a distanþat la 7 punctede ocupanta locului secundCS Strehaia, care n-a izbutitdecât un rezultat de egalitate laªimian, scor 0-0. Nedecis s-a încheiat ºi derby-ul vecinelorde clasament Recolta Dãnceuºi AS Corcova. Deºi s-au aflatîn inferioritate numericã încãdin minutul 20, când Florin
Piciorgros a fost eliminat pentru
cumul de cartonaºegalbene, gazdele aucondus cu 2-0 la pauzã,prin golurile lui CãtãlinChirfot (‘29) ºi CosminTãerel (‘44).
AS Corcova a reuºitsã egaleze în parteasecundã, prin DumitruSchinteie (‘64) ºiGheorghe Truºconiu(‘83), dar remiza e îndefavoarea ambelorechipe, care par ieºitedefinitiv din lupta pentru primul loc. Fãrã sã influenþeze lupta pentrutitlu, ultimul meci al etapei a XV-anu s-a jucat, deoarece Dunãrea
Gruia nu a mai ajuns la Cujmir,invocând faptul cã mijlocul detransport cu care fãcea deplasareas-a defectat pe drum.
Restartcumultegoluri înultimuleºalon
Liga a V-aEtapa a XIV-a
ªtiinþa Broºteni - Viitorul Floreºti 2-7Dunãrea Hinova - Dunãrea Pristol 6-1Real Vânju Mare - Inter Crãguieºti 4-3Unirea Gârla Mare - Voinþa Vrata 2-2AS Ghiciulescu Hinova - Voinþa Opriºor 1-2Speranþa Punghina - AS Corlãþel 0-3 (N)Inter Salcia a stat
Clasament1. Vânju Mare 13 11 1 1 59-17 342. D. Hinova 13 11 1 1 54-22 343. Floreºti 13 9 0 4 35-25 274. Vrata 13 8 1 4 39-24 255. Gârla Mare 13 7 1 5 34-27 226. Crãguieºti 13 6 2 5 37-30 207. Corlãþel 13 5 1 7 21-28 168. Salcia 12 5 0 7 30-31 159. Pristol 13 4 3 6 23-33 1510. Opriºor 13 5 0 8 21-41 1511. Broºteni 13 3 1 9 24-52 1012. G. Hinova 13 3 0 10 25-35 913. Punghina* 13 1 1 11 16-53 4* S-a retras în iarnã din campionat ºi vapierde toate meciurile din retur cu 3-0. M. O.
M. O.
Dupã prestaþiade la etapa de calificaredesfãºuratã la Târgo-viºte, CSM Drobeta vaavea 8 reprezentanþi înfinala CampionatuluiNaþional de lupte libere,rezervat cadeþilor, careva avea loc la SatuMare, în luna iunie. Zilele trecute, subTurnul Chindiei,severinencele RoxanaCapezan (60 kg) ºiLarisa Niþu (70 kg) s-au impus lacategoriile respectivede greutate, iar AdinaGiura (56 kg) s-aclasat pe poziþ iasecundã. Pe ultimatreaptã a podiumuluiau urcat Elena Buºoi (43 kg), Roxana Dinicã (65 kg) ºi ValentinaUngureanu (65 kg), în timp ce Andrei Breazu (63 kg) ºi AndreiSeimeanu (100 kg) s-au calificat de pe locul al V-lea.
“Am avut 8 sportivi la etapa de calificare ºi toþi ºi-au câºtigat dreptulde a lupta pentru medalii. A fost o concurenþã acerbã, fiind categorii lacare au participat peste 30 de sportivi. Nici nu concep ca cele 6 fetecare au urcat pe podium la Târgoviºte sã nu ia medalii la Satu Mare.Câºtigãtorii vor reprezenta România la Europenele de cadeþi, care voravea loc în varã, în Suedia”, a spus Marin Dobrescu, antrenorul de lasecþia de lupte libere a clubului severinean. La sfârºitul acestei sãptãmâni, cadetele Niþu ºi Dinicã vor lupta, la SfântuGheorghe, ºi pentru calificarea în finala Campionatului Naþional de luptelibere rezervat juniorilor. “Vom merge cu 6 sportivi la Sfântu Gheorghe ºivreau sã calific cel puþin 4”, a dezvãluit Dobrescu.
Mã fraþilor, al bãtrân al lu albãtrân avea o vorbã: cine sãaseamãnã, sã adunã. Da probabil oºtiþi ºi dumnevoastrã, numai cã ebine sã ne-o aducem aminte, dincând în când. Numai cã vedeþidumneavoastrã, cetitorii mei deObiectiv Mehedinþean, la unii sãadunã bine, la alþii sã adunã proºtii.Pã aºa spunea al bãtrân al lu albãtrân, cã el o spunea pe aia dreaptã,cã nu-i plãcea sã o ia pe ocolite.
Pã ºtiþi dumnevoastrã cum sãnumesc ãia de nu ºtiu sã scriecorect româneºte? Agramaþi sãnumesc, da io sunt sigur cã ºtiaþi,cã cetitorii de Obiectiv sunt maideºtepþi decât mulþi alþii. ªi ºtiþicum sã mai numesc, tot peromâneºte? Analfabeþi.
Cã gramatica limbii române enumai una, da dacã n-ai prea dat pela ºcoalã, te duci la PNL cu o lunãjumate înainte de campanie, aruncicu noroi în toþi ceilalþi, faci pe Albaca Zãpada în pat cu cei ºapte pitici,
nea Mãrin
Nea Bãlu ºi ºleahta de analfabeþi, nea Popescu binefãcãtoru di la Orºova,nea Cîrjan ºi proiectele alandala, ºi nea Gherghe ºi muzeul din pãdure
da te dai fatã mare ºi te baþi cupumnii în piept cã se uitã alþiagramaþi la ce postezi pe Facebook.Cã cine altcineva þi-ar citi aberaþiileºi elucubraþiile?! Da e bine, nea Bãlu,e bine, cã cine sã aseamãnã, sãadunã. Numai cã unii adunã primariºi alþii adunã analfabeþi.
Mã fraþilor, pã în afarã deFacebook, sã mai ocupã liberalii cuceva? Pã face nea Cârjan coduri dupãcoduri, texte dupã texte, o alandalaîn toatã regula, din care nu înþeleginimica. Cã-l pusãi ºi pe Sucã sãîncerce sã înþeleagã, numai cã ãstasã lãsã pãgubaº dupã prima fazã, cãzisã cã aºa nerozii n-a mai vãzut nicicând ierea la grãdiniþã. Pã da, poatela grãdiniþã ar putea fi primar neaCârjan, cã mai are multe de învãþatpãnã sã sã apuce serios deadministraþie. Cã nu-i pentru toatãlumea ºi mai ales pentru ãia care autrecut prin ea, ca gâsca pin apã.
Cât despre nea Bãlu ce sã maizici, cã-l vãzu Tanþa lu Pecingine
într-o pozã, cã cicã ridicãMehedinþiul împreunã. Împreunã cucine? Cu nea Cornu, cu Confortu,cu cine ridicã Mehedinþiul?! Hai mãnene, mai lasã-i pe mehedinþeni, cãdacã sã uitã la poza aia din care râzimatale cu gura pãnã la urechi, dacãiei ºi matale neºte sute de voturi, sãfii mulþumit. Pã cum sã râzi, mãfraþilor, cu gura pãnã la urechi, sãzici cã ridici Mehedinþiul, cândjudeþu ãsta a sãrãcit în ultimii 20 deani în care aþi tot fost stãpâni pe aici.Mãcar puþinã decenþã, cã de sfidaresunt sãtui oamenii.
Mã fraþilor, da deterã veterinarii înclocot. Da nu toþ ci ãia de la sediu, dela DSV, cã dacã n-au ce face, sã apucãde prostii. Dacã le-ar face doar îninstituþie ar fi bine da le fac ºi pe teren,de pun instituþia pe care o reprezintãîntr-o poziþie mai mult decât delicatã.Beneficiarii serviciilorreprezentanþilor DSV sunt nu numaicontrariaþi de comportamentul unora,ci au ajuns la disperare, ameninþândcã se vor muta în alte judeþe. Camasta rezultã ºi dintr-o solicitareadresatã conducerii DSV Mehedinþide conducerea Asociaþiei Judeþene aCrescãtorilor de Ovine ºi Caprine, daºi a unei sesizãri semnatã de mai mulþiangajaþi ai Direcþiei. Vizaþi suntSinteionii ºi Luncan, medici veterinaricare tot încurcã þurcana cu carpatinaºi confundã Direcþia cu un colþ destradã unde, pânã nu vine cinetrebuie sã te ia, poþi sã te dezbraci lapielea goalã a unui comportamentarogant, agresiv ºi vulgar.S(f)inteioane! S(f)inteioane! Sucã zicecã nu e frumos un asemeneacomportament de intelectual ºi tragede mânecã conducerea DSV
Mehedinþi, pentru a duce lucrurile pefãgaºul normal, pânã nu se ajungela... conflicte ciobãneºti.
Mã nepoate, da în ultimul timp, laOrºova, se pare cã forþosul de neaPopescu a ajuns un fel de buricutârgului, fiind scos la înaintare de toþicandidaþii la funcþia de primar almunicipiului. Se întâmplã exact ca pevremea lui Ceauºescu când un ...escuera implicat în toate, era capul tuturorrelelor dar ºi al lucrurilor bune, dupãcum îºi amintesc unii nostalgici. Pãidacã e aºa priceput, de ce onorabiliicandidaþi nu ar ajunge la o înþelegerepentru a-l propune ºi susþine pe dl.... escu la funcþia de primar alOrºovei? N-ar fi bine?!
Se întâmplarã schimbãri la vârfulconducerii DIICOT Mehedinþi, cã aºase auzise de ceva vreme prin locurilefrecventate de cei pricepuþi înmanipularea de informaþii. Sucã auzicã unii se bucurã, da sunt ºi mulþicare varsã deja lacrimi cã rãmân ºifãrã libertate ºi fãrã ºpaga datã. Cãdeh! Dosarele cu faptele cusute aurãmas ºi vor fi finalizate de cei ce aupreluat conducerea instituþiei.
Mã fraþilor, da liniºtea de prinpreajma lu nea Gherghe, primarulSeverinului, i-a cam dat de bãnuit luSucã cã ar pregãti o loviturã deimagine, da nu nepotu-meu ci dom’Costel, ºi iote cã aºa fu. Nea primareledoreºte sã facã, deocamdatã pe sticlã,cu microfonu în faþã, un muzeu alsatului mehedinþean. Unde? Înpãdurea Crihala, unde s-au bãgat ogrãmadã de bani pentru amenajareaunei oaze de liniºte ºi de petrecere atimpului liber, iar acum s-ar mai puteacheltui niºte crãiþari pentru un muzeu.N-ar fi o problemã cã instituþiile
abilitate ar rãmâne fãrãobiectul muncii, da Sucãîntreabã dacã acolo vorajunge ºi serbãrile delângã cimitir.
Da mai bine sã numai vorbim de trecut ºi sãne uitãm spre viitor. Aºacã, pãnã data viitoare, haisã fiþi iubiþi ºi optimiºti!
