www.primaria-mizil.ro Anul VIII / Nr. 82 / iunie 2011 GRATUIT Simt o realã nevoie ca în aceste momente sã mã gândesc la viaþa ce fiecãruia pe acest pãmânt ne-a fost datã! Mã gândesc la soare, copaci, munþi, ape, cer, pãsãri...Mã gândesc la ploi, zãpezi, curcubee, apoi la diferitele cãrãri, hãþiºuri, poduri, drumuri labirintice ori drumuri ne- tede, pe care noi, oamenii, suntem nevoiþi sã le parcurgem în mersul nostru prin aceastã viaþã! Mã gândesc apoi la mâinile omului, la rostul lor, la rostul paºilor. Mã gândesc la vise, dorinþã de zâmbet, la starea de bine, precum lumina unei zile de duminicã ºi la tot ce poate sã ne producã satisfacþie cã existãm exclamând cât mai des în putere de zâmbet cã „Viaþa e fru- moasã!”. Dar trebuie sã mã gândesc ºi la lacrimã, suferinþã, tristeþe, adicã la mo- mentele când paºii noºtri se poticnesc în neputinþã sau nedreptate, când frumuseþea zilelor se depãrteazã în fãrã rost pentru noi. Toate acestea ne-au fost date dintotdeauna sã le trãim, sã le simþim! Bucuria ºi tristeþea cred cã au fost dintotdeauna laolaltã, liberul arbitru fiind la latitudinea calitãþilor noastre umane, sufleteºti! Rostuirea ce existã în noi ºi în jurul nostru se aflã deasupra noastrã, în cerurile biruinþei veºnice ºi noi o numim simplu: Dumnezeu! Adevãrul, lumina ºi credinþa în menirea noastrã ºi a tot ce existã, sunt chintesenþe ale unicei realitãþi ce guverneazã viaþa, sunt jaloanele dupã care trebuie sã ne îndreptãm paºii, gân- durile, dorinþele. ªtim, ori ar trebui sã ºtim, cã totul ne vine de Acolo de Sus, însãºi viaþa noas- trã, cu tot ce gãsim aici pe pãmânt ºi prin ce primim în taina Botezului, înseamnã Dumnezeu! Iisus, prin mântuirea de pãcate ºi învãþãmintele lãsate prin apostoli, ne dã fiecãruia dreptul la buna ºi dreapta alegere în mersul nostru prin viatã. Toate acestea, fãrã Bisericã, ar fi fost pentru noi necunoscute! Fãrã Bisericã ºi slujitorii ei am fi fost în întunecimea ºi fãrã-de-rostul vieþii! Multele mãnãstiri ºi biserici, care existã ºi au existat odatã cu omul pe acest pãmânt al românilor, fac legãtura prin lumina rugãciunilor ºi a sluj- belor între pãmânt ºi cer, între nevoile noastre ºi Dumnezeu! „România este grãdina Maicii Domnului”, spunea Papa Ioan Paul al II- lea cu ocazia vizitei în þara noastrã, re- cunoscând prin aceasta rolul imens pe care Biserica Ortodoxã Românã îl are în viaþa spiritualã a Pãmântului! Am încercat pânã acum sã redau frânturi din gândurile ce tot umblã prin mine din momentul când am aflat de vizita Preafericitului Daniel. De aceea, mi le-am notat ºi vi le spun acum, încercând sã fac pe cei care mã ascultã sã înþeleagã reala însemnãtate a acestei vizite, a acestui moment, a acestei zile! Astfel cã, aici, în oraºul nostru, s- a aflat Preafericitul Pãrinte Daniel, Arhie- piscopul Bucureºtilor, Mitropolitul Mun- teniei ºi Dobrogei, Locþiitor al tronului Cezareei Capodociei ºi Patriarhul Bise- ricii Ortodoxe Române! Este pentru prima datã în istoria acestor meleguri când un patriarh al Bisericii Ortodoxe se aflã în mijlocul nos- tru ºi e lesne de constatat ºi comensurat însemnãtatea acestor momente. Am sã vã spun doar cã aceste meleaguri sunt încãrcate de multã istorie, suntem atestaþi documentar din anul 1529, dar dupã descoperirile arheologice care s- au fãcut ºi se vor mai face mult timp, aces- te locuri mustesc de istorie, suntem aici de milenii. Oameni obiºnuiþi suntem ºi cu fricã de Dumnezeu! Mizil, de la „menzil” - o denu- mire turcã care înseamnã „mijloc”, ce semnificã prin asta mijlocul distanþei din- tre Ploieºti ºi Buzãu, locul unde se schim- bau caii poºtalioanelor. Scriitorul ºi dramaturgul George Ranetti, Grigore Tocilescu - istoriograf, culegãtor de literaturã popularã, creatorul epigrafiei româneºti, cel care a elucidat geneza monumentului de la Adamclisi, Aghata Grigorescu Bacovia, poet ºi critic literar, soþia marelui poet George Bacovia, compozitorul ºi profesorul George Brã- tianu, matematicianul Octavian Mayer, cel care a devenit primul doctor în matematici pure din þarã, om de ºtiinþã emerit, Petre Strihan, cercetãtor, poet, profesor universi- tar de drept administrativ..., sunt doar câte- va nume dintre personalitâþile de vazã ale þãrii noastre care s-au nãscut la Mizil. Matei Eminescu fratele Lucea- fãrului poeziei româneºti, a locuit în Mizil, fiind comandantul unui regiment de infan- terie încartiruit aici. S-a cãsãtorit cu o mizileancã, Ana Condeescu, sora primaru- lui de atunci - Leonida Condeescu - cu care a avut patru copii, deci patru dintre nepoþii marelui Eminescu sunt mizileni. Caragiale era un om al locului, prieten cu Leonida Condeescu, din iniþiativa lui con- struindu-se aici un teatru. Oraºul nostru a avut teatru propriu, iar la sfârºitul sec IXX, într-o ºcoalã din Mizil, se preda în limba francezã. Avem profesori universitari în marile facultãþi ale lumii, medici ori in- gineri de prestigiu rãspândiþi, din pãcate, pe alte meleguri decât cele româneºti. Într- o statisticã privind primii 100 de elevi me- rituoºi ai judeþului Prahova, 50 erau din Mizil. Este ºi singurul oraº din þarã strãbã- tut de paralela de 45 de grade latitudine nordicã. În istoria sa Mizilul a avut trei pe- rioade foarte grele: o foamete, un cutremur ºi un incendiu devastator. Cineva diriguit de lumina dumnezeiascã a avut iniþiativa de a aduce aici moaºtele Sfintei Filofteia, iar dupã fiecare pelerinaj Mizilul renãºtea. Din aceste motive Ziua Spiritualã a ora- ºului este pe data de 7 decembrie, sãrbã- toarea Sfintei Muceniþe Filofteia Vreau sã vã mai spun cã aici cresc, ca o binecuvântare pentru noi, mig- dalul ºi smochinul, iar oamenii au în case ºi suflet icoane de credinþã, dragoste, iubire, speranþã. Printre anotimpuri aici se moare, se naºte, se sperã...! Exista lacrimã, alergãturi de tot felul ºi, din când în când, zâmbete! Când eram mic, singurul „tablou” din camera unde am crescut era icoana Sfintei Fecioare cu Pruncul. Au trecut mulþi ani de atunci, dar au rãmas întipãrite în mine privirea ºi felul simplu în care Femeia, din tabloul cu chenar de fori de mãr ºi îngeri, îºi strângea copilul la piept ºi trimitea cãtre mine sentimentul puternic al dragostei ºi iubirii! Am crezut, chiar ºi acum mai simt, cã Maica Maria nãscãtoare de Hristos este de undeva dintr-un sat asemãnãtor cu cel în care am copilãrit eu, purtãnd ie înfloratã ºi doinindu-i lui Iisus despre viaþa noastrã, în timp ce-l strângea la piept cu toatã dragostea lumii noastre. Naivitate de copil sau dram de adevãr trimis din adâncul prea puþin cunoscut al obârºiei poporului român! Pentru nevoile ºi trebuinþele noas- tre, Dumnezeu sã vã þinã mereu aproape în liniºte ºi deplinã sãnãtate! Emil PROªCAN Primarul oraºului Mizil 29 mai 2011 Duminicã, 29 mai 2011, oraºul Mizil a fost onoarat de a-l avea ca oaspete pe Preafericitul Pãrinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureºtilor, Mitropolitul Munteniei ºi Dobrogei, Locþiitor al tronului Cezareei Capodociei ºi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia sfinþirii picturii Bisericii Sf. Nicolae. Zi istoricã, eveniment de mare însemnãtate, mai ales cã a fost pentru prima oarã când un patriarh al Bisericii Ortodoxe din þara noastrã ne- a vizitat oraºul. Grãdina bisericii. Soare, lume, foarte multã lume, priviri aþintite spre scena de unde Prefericitul vorbea despre icoane, credinþã ºi viaþã. Înainte de a îi înmâna Preafe- ricitului Pãrinte Daniel titlul de „Ce- tãþean de Onoare” ºi o plachetã, Primarul oraºului Mizil, domnul Emil Proºcan, a rostit urmãtorul discurs. intre cer si pamant , Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizil “ Nu sãntu vremile supt cãrma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin
Simt o realã nevoie ca în acestemomente sã mã gândesc la viaþa cefiecãruia pe acest pãmânt ne-a fost datã!Mã gândesc la soare, copaci, munþi, ape,cer, pãsãri...Mã gândesc la ploi, zãpezi,curcubee, apoi la diferitele cãrãri, hãþiºuri,poduri, drumuri labirintice ori drumuri ne-tede, pe care noi, oamenii, suntem nevoiþisã le parcurgem în mersul nostru prinaceastã viaþã! Mã gândesc apoi la mâinileomului, la rostul lor, la rostul paºilor. Mãgândesc la vise, dorinþã de zâmbet, lastarea de bine, precum lumina unei zile deduminicã ºi la tot ce poate sã ne producãsatisfacþie cã existãm exclamând cât maides în putere de zâmbet cã „Viaþa e fru-moasã!”.
Dar trebuie sã mã gândesc ºi lalacrimã, suferinþã, tristeþe, adicã la mo-mentele când paºii noºtri se poticnesc înneputinþã sau nedreptate, când frumuseþeazilelor se depãrteazã în fãrã rost pentru noi. Toate acestea ne-au fost date dintotdeaunasã le trãim, sã le simþim!
Bucuria ºi tristeþea cred cã au fostdintotdeauna laolaltã, liberul arbitru fiindla latitudinea calitãþilor noastre umane,sufleteºti! Rostuirea ce existã în noi ºi înjurul nostru se aflã deasupra noastrã, încerurile biruinþei veºnice ºi noi o numimsimplu: Dumnezeu! Adevãrul, lumina ºicredinþa în menirea noastrã ºi a tot ceexistã, sunt chintesenþe ale unicei realitãþice guverneazã viaþa, sunt jaloanele dupãcare trebuie sã ne îndreptãm paºii, gân-durile, dorinþele.
ªtim, ori ar trebui sã ºtim, cã totulne vine de Acolo de Sus, însãºi viaþa noas-trã, cu tot ce gãsim aici pe pãmânt ºi prince primim în taina Botezului, înseamnãDumnezeu!
Iisus, prin mântuirea de pãcate ºiînvãþãmintele lãsate prin apostoli, ne dãfiecãruia dreptul la buna ºi dreapta alegereîn mersul nostru prin viatã.
Toate acestea, fãrã Bisericã, ar fifost pentru noi necunoscute! Fãrã Bisericãºi slujitorii ei am fi fost în întunecimea ºifãrã-de-rostul vieþii! Multele mãnãstiri ºibiserici, care existã ºi au existat odatã cu
omul pe acest pãmânt al românilor, faclegãtura prin lumina rugãciunilor ºi a sluj-belor între pãmânt ºi cer, între nevoilenoastre ºi Dumnezeu!
„România este grãdina MaiciiDomnului”, spunea Papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia vizitei în þara noastrã, re-cunoscând prin aceasta rolul imens pe careBiserica Ortodoxã Românã îl are în viaþaspiritualã a Pãmântului!
Am încercat pânã acum sã redaufrânturi din gândurile ce tot umblã prinmine din momentul când am aflat de vizitaPreafericitului Daniel.
De aceea, mi le-am notat ºi vi lespun acum, încercând sã fac pe cei caremã ascultã sã înþeleagã reala însemnãtate aacestei vizite, a acestui moment, a acesteizile!
Astfel cã, aici, în oraºul nostru, s-a aflat Preafericitul Pãrinte Daniel, Arhie-piscopul Bucureºtilor, Mitropolitul Mun-teniei ºi Dobrogei, Locþiitor al tronuluiCezareei Capodociei ºi Patriarhul Bise-ricii Ortodoxe Române!
Este pentru prima datã în istoriaacestor meleguri când un patriarh alBisericii Ortodoxe se aflã în mijlocul nos-tru ºi e lesne de constatat ºi comensuratînsemnãtatea acestor momente.
Am sã vã spun doar cã acestemeleaguri sunt încãrcate de multã istorie,suntem atestaþi documentar din anul 1529,dar dupã descoperirile arheologice care s-au fãcut ºi se vor mai face mult timp, aces-te locuri mustesc de istorie, suntem aici de
milenii. Oameni obiºnuiþi suntem ºi cufricã de Dumnezeu!
Mizil, de la „menzil” - o denu-mire turcã care înseamnã „mijloc”, cesemnificã prin asta mijlocul distanþei din-tre Ploieºti ºi Buzãu, locul unde se schim-bau caii poºtalioanelor.
Scriitorul ºi dramaturgul GeorgeRanetti, Grigore Tocilescu - istoriograf,culegãtor de literaturã popularã, creatorulepigrafiei româneºti, cel care a elucidatgeneza monumentului de la Adamclisi,Aghata Grigorescu Bacovia, poet ºi criticliterar, soþia marelui poet George Bacovia,compozitorul ºi profesorul George Brã-tianu, matematicianul Octavian Mayer, celcare a devenit primul doctor în matematicipure din þarã, om de ºtiinþã emerit, PetreStrihan, cercetãtor, poet, profesor universi-tar de drept administrativ..., sunt doar câte-va nume dintre personalitâþile de vazã aleþãrii noastre care s-au nãscut la Mizil.
Matei Eminescu fratele Lucea-fãrului poeziei româneºti, a locuit în Mizil,fiind comandantul unui regiment de infan-terie încartiruit aici. S-a cãsãtorit cu omizileancã, Ana Condeescu, sora primaru-lui de atunci - Leonida Condeescu - cucare a avut patru copii, deci patru dintrenepoþii marelui Eminescu sunt mizileni.Caragiale era un om al locului, prieten cuLeonida Condeescu, din iniþiativa lui con-struindu-se aici un teatru. Oraºul nostru aavut teatru propriu, iar la sfârºitul sec IXX,într-o ºcoalã din Mizil, se preda în limbafrancezã. Avem profesori universitari în
marile facultãþi ale lumii, medici ori in-gineri de prestigiu rãspândiþi, din pãcate,pe alte meleguri decât cele româneºti. Într-o statisticã privind primii 100 de elevi me-rituoºi ai judeþului Prahova, 50 erau dinMizil. Este ºi singurul oraº din þarã strãbã-tut de paralela de 45 de grade latitudinenordicã.
În istoria sa Mizilul a avut trei pe-rioade foarte grele: o foamete, un cutremurºi un incendiu devastator. Cineva diriguitde lumina dumnezeiascã a avut iniþiativade a aduce aici moaºtele Sfintei Filofteia,iar dupã fiecare pelerinaj Mizilul renãºtea.Din aceste motive Ziua Spiritualã a ora-ºului este pe data de 7 decembrie, sãrbã-toarea Sfintei Muceniþe Filofteia
Vreau sã vã mai spun cã aicicresc, ca o binecuvântare pentru noi, mig-dalul ºi smochinul, iar oamenii au în caseºi suflet icoane de credinþã, dragoste,iubire, speranþã.
Printre anotimpuri aici se moare,se naºte, se sperã...!
Exista lacrimã, alergãturi de totfelul ºi, din când în când, zâmbete!
Când eram mic, singurul „tablou”din camera unde am crescut era icoanaSfintei Fecioare cu Pruncul. Au trecutmulþi ani de atunci, dar au rãmas întipãriteîn mine privirea ºi felul simplu în careFemeia, din tabloul cu chenar de fori demãr ºi îngeri, îºi strângea copilul la piept ºitrimitea cãtre mine sentimentul puternic aldragostei ºi iubirii! Am crezut, chiar ºiacum mai simt, cã Maica Maria nãscãtoarede Hristos este de undeva dintr-un satasemãnãtor cu cel în care am copilãrit eu,purtãnd ie înfloratã ºi doinindu-i lui Iisusdespre viaþa noastrã, în timp ce-l strângeala piept cu toatã dragostea lumii noastre.
Naivitate de copil sau dram deadevãr trimis din adâncul prea puþincunoscut al obârºiei poporului român!
Pentru nevoile ºi trebuinþele noas-tre, Dumnezeu sã vã þinã mereu aproape înliniºte ºi deplinã sãnãtate!
Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35
PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL
Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin
Registratura, Impozite ºi taxe care au program pânã la 13.30
În ziua de 9 mai 2011, zi cutriplã semnificaþie istoricã, din dorinþade a responsabiliza elevii în demersul deînþelegere ºi respect faþã de eroii neamu-lui românesc, s-a constituit în cadrulªcolii „Sfânta Maria”, Cercul „CultulEroilor”, primul cerc de acest gen înoraºul Mizil. Constituirea cercului s-afãcut în prezenþa domnului lt. col. (r)Cristea Ion, preºedintele filialei judeþene„Cultul Eroilor” ºi a domnului Grigore
Eugen, secretar. Pe data de 29 mai a.c, în cadrul
aceleiaºi instituþii de învãþãmânt, a avutloc deschiderea oficialã a Cercului, prinînmânarea drapelului „Cultul Eroilor”,de cãtre domnul lt. col. Cristea Ion, carene-a declarat:
„În toamna anului trecut amreuºit înfiinþarea Filialei OrãºeneºtiMizil a Asociaþiei „Cultul Eroilor”.Pentru un timp activitatea a stagnat,urmând a fi preluatã, conform statutuluiAsociaþiei noastre ºi protocolului în-cheiat între Ministerul Educaþiei Cer-cetãrii ºi Sportului ºi Ministerul Apã-rãrii Naþionale, de cãtre fiecare unitatede învãþãmânt preuniversitar unde vafi constituit Cercul „Cultul Eroilor”,care îºi propune educaþia patrioticã atinerilor ºcolari ºi slãvirea eroilor nea-mului. Ceea ce am realizat astãzi laªcoala „Sfânta Maria”, prin în-mânarea drapelului, este o primã acþi-une ºi vom continua cu înmânarea car-netelor de membru, sperând cã aceastãactivitate o voi continua ºi în celelalteunitãþi ºcolare din oraºul Mizil”.
De asemenea, preºedinteleCercului „Cultul Eroilor”, prof. OpreaDaniela a declarat: „Este o onoaredeosebitã sã gãzduim în ºcoala noastrãprimul Cerc „Cultul Eroilor” dinoraºul Mizil. Înfiinþarea acestuia s-abucurat de o adeziune totalã din partea
elevilor, dornici sã rãsfoiascã paginilede aur ale istoriei românilor. Unmoment în plus de mândrie este faptulcã existenþa cercului nostru esteîntãritã prin drapelul înmânat de cãtredomnul lt. col. Cristea Ion. Momentulfestiv în cadrul cãruia ne-a fost înmâ-nat drapelul a trezit în inimile elevilornoºtrii dorinþa de a se implica îndescoperirea ºi recunoaºterea fapteloreroilor þãrii”.
În continuare domnul învãþã-tor Rãducanu Victor – vicepreºedin-tele Cercului „Cultul Eroilor” ne-avorbit despre importanþa cunoaºterii ºipreþuirii eroilor neamului nostru:„Acest cerc înseamnã o contribuþie laeducaþia patrioticã a elevilor, chiardacã exprimarea pare pretenþioasã.ªtim cã încã de la debutul ºcolaritãþiipentru copii, eroii sunt niºte personajecare pot influenþa comportametulcopiilor. Încã de la lecþiile de limbaromânã ºi continuînd cu cele de isto-rie, copiii din învãþãmântul primar îipot cunoaºte pe cei care s-au jerfitpentru libertatea acestui popor.Trebuie sã ºtim cã a ne cunoaºte trecu-tul înseamnã sã avem un viitor, iarviitorul sunt aceºti copii care vor reuºisã aducã un prestigiu binemeritat þãrii,sã o facã mai cunoscutã în UniuneaEuropeanã ºi în lume. Cercul o sã fieun prijin pentru noi, profesorii, în des-fãºurarea orelor cu conþinut patriotic”.
La realizarea acestui Cerc auparticipat: prof. Tomescu Ion - preºedintede onoare, prof. Oprea Daniela -preºedinte ºi înv. Rãducanu Victor -vicepreºedinte.
S-a propus ca prin înfiinþareaacestui Cerc, în cadrul Clubului devacanþã sã se organizeze activitãþi variateºi atractive, prin care elevii sã cunoascãfaptele eroice ale neamului nostru.
Cristina COLÞ
Un început de renaºtere apatriotismului în Mizil
IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!
Mi-am dorit dintotdeauna sãintru în dialog cu dumneavoastrã, sãvã aflu problemele, opiniile ºi tot cemai poate fi rezolvat ori înþeles deinstituþia primãriei.
Mai ales acum când existãmai mult ca oricând peste tot lacrimã,când neînþelegerea a ceea ce seîntâmplã în jur îmbracã cele mai teri-fante forme, acum mai mult caoricând oamenii au nevoie de oameni.
M-aº bucura sã aveþi încre-dere ºi sã încercaþi sã vã apropiaþiproblemele de instituþia noastrã, deputerea mea de a face ceva pentru
dumneavoastrã!
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 3
29 Mai, o zi memorabilã, cu oîncãrcãturã spiritualã deosebitã:locuitorii oraºului Mizil au primit vizitaPreafericitului Pãrinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, având cascop oficierea slujbei de sfinþire a pic-turii bisericii „Sf. Ierarh Nicolae”.
Înainte de sosirea acestuia, înfaþa a zeci de credincioºi, preoþii mizileniîmpreunã cu: Arhim.Veniamin Goreanu,Protos. Cons. Petru Ungureanu, Protoie-reu Cazan Valentin (Urlaþi), ProtoiereuMuºat ªtefan (Ploieºti), Pr. Prof. MileaMihail (Catedrala „Sf. Sava” Buzãu), Pr.Pârlea Augustin (Ploieºti), Pr. NeaguVali (Parohia Albeºti – Paleologu), Pr.Cruceru Valentin (Parohia Ungureni), Pr.Tãnase Petroni (Parohia Fântânele), Pr.Negoiþã Ioan (Parohia Grãdiºte), Pr.ªendroiu Ioan (Parohia Ceptura), Pr.Petre Marian (Parohia Gura Vadului), Pr.Cãtescu Eugen (Parohia Vadu-Pãrului),Pr. Paraschivescu Viorel (Parohia
Conduratu), Arhid. Traian Ioan ºi Arhid.Maxim Þifui, au oficiat Sfânta Liturghie.
Preafericitul Pãrinte Daniel afost întâmpinat conform tradiþieiromâneºti cu pâine ºi sare. Ulterior, dupãsfinþirea picturii, Patriarhul le-a vorbitcredincioºilor prezenþi despre importanþaicoanelor, subliniind cã acestea sunt: „Ochemare la rugãciune. Noi intrãm înBiserica lui Hristos ca închinãtori în faþalui Dumnezeu ºi a icoanelor care îlreprezintã pe Hristos ºi pe sfinþii Lui.Icoanele în Bisericã ne aratã cã sfinþiisunt modele ºi învãþãtori ai noºtri”.
Pentru întreaga sa activitatedepusã în slujba Bisericii Ortodoxe,Patriarhul Daniel a ridicat la rangul deiconom stavrofor pe pãrintele parohMilian Ardeleanu, iar Biserica parohieiFefelei a primit din partea Preafericirii
Sale mai multe cãrþi importante pentruactivitatea pastoral-misionarã, unAntimis nou din mãtase, o cruce debinecuvântare ºi un Liturghier. Deasemenea, Preafericitul Pãrinte a maiacordat ranguri ºi distincþii bisericeºtiurmãtoarelor persoane: Pc. DiaconArdeleanu ªtefan, domnului primar EmilProºcan ºi doamnei avocat GabrielaPetre – Diploma de onoare SfântulApostol Andrei; domnilor: MândruVirgil, Marin Ion, ManolescuConstantin, Divoiu Luca, Miºcã Alexan-dru – Distincþia de vrednicie cu chipulSfântului Dimitrie cel Nou; doamnelorLucia Afiliu ºi Ana Paraschiv –Distincþia de vrednicie cu chipul MaiciiDomnului.
La rândul sãu, domnul primarEmil Proºcan (dupã cuvintele adresatePreafericitului, cuvinte care au fost apre-ciate în mod deosebit de acesta, fiindu-icerute pentru a fi publicate în revista
„Lumina” ºi pe care dumneavoastrã le-aþi citit în deschiderea publicaþiei noas-tre), cu ocazia acestui eveniment istoric,a conferit Preafericitului Pãrinte Daniel,titlul de Cetãþean de Onoare al oraºului ºii-a dãruit o plachetã comemorativã.
Preafericitul a mulþumit pentruonoarea acordatã ºi a spus: „Cine estecetãþean de onoare trebuie sã onorezeaceastã demnitate ºi trebuie sã lucrezepentru oraº. Uneori titlul acesta se oferãcelor care au fãcut multe pentru aceloraº, alteori se oferã celor de la care seaºteaptã multe”.
A fost o zi unicã, plinã deemoþie, o zi care va rãmâne veºnic înmemoria ºi istoria orãºelului nostru. Amdorit sã aflãm ce însemnãtate a avutaceastã zi pentru preotul paroh al acesteibiserici, Milian Ardeleanu, dar ºi pentru
fiul sãu, diaconul ªtefan Ardeleanu. Iatãce ne-a mãrturisit acesta din urmã:„Datoritã degradãrii vechii picturi, aufost necesare lucrãri de consolidare îninteriorul bisericii ºi realizarea unei noipicturi în tehnica frescã, lucrãri care s-audesfãºurat între anii 2007-2011 de cãtrepictorul Alexandru Miºcã. De aseme-nea, biserica a suportat lucrãri de înfru-museþare ºi la exterior, înlocuindu-seacoperiºul, tâmplãria de la intrare, efec-tuându-se ºi diverse amenajãri în curteaparohialã.
Dupã îndelungate strãdanii, cuajutorul lui Dumnezeu ºi prin jertfa bine-fãcãtorilor acestui sfânt lãcaº, am ajunsla ziua de 29 mai 2011.
Prezenþa Preafericitului PãrinteDaniel la sfinþirea bisericii noastre, a re-prezentat un eveniment istoric pentru
oraºul Mizil, deoarece a fost pentruprima datã când un Patriarh al BisericiiOrtodoxe Române a pãºit pe aceste me-leaguri. Pe plan personal, pãrintele paroha trãit o satisfacþie duhovniceascã deo-sebitã, dupã o muncã rodnicã pastoralmisionarã de peste 40 de ani.
Venind la aceastã parohie în anul2007, l-am sprijinit pe pãrintele paroh întoate acþiunile sale. Am înþeles ceînseamnã viaþa de parohie, am înþeles cãeste nevoie de multã jertfã ºi rãbdare pen-tru realizarea gândurilor cu care am por-nit la drum. În activitatea mea pastoralãde pânã acum, un rol deosebit la avut ºi îlare în continuare familia, care m-a spri-jinit în momentele de cumpãnã ºi a înþe-les ce înseamnã misiunea unui preot.
Înaintea acestui eveniment cu oîncãrcãturã emoþionalã unicã pentru toþicei care au participat, a fost nevoie canoi, slujitorii împreunã cu enoriaºii bis-ericii sã fim într-o unitate desãvârºitã.Unitatea aceasta am realizat-o prin spri-
jin reciproc fãrã de care nu puteam sãînfãptuim lucrãrile efectuate la aceastãsfântã bisericã. Suntem convinºi, cãacest eveniment va rãmâne veºnicîntipãrit în conºtiinþa enoriaºilor, a tutu-ror celor prezenþi, devenind astfel maibogaþi spiritual.
Gândindu-mã la acest eveni-ment, în faþa ochilor îmi apare o imagineemoþionantã: în momentul sosirii Prea-fericitului Pãrinte Daniel, mai multe per-soane aveau lacrimi pe obraji; erau lacri-mile bucuriei, erau lacrimile jertfei pecare ei le-au adus în slujba bisericii ºimai erau lacrimile împlinirii unei aºtep-tãri.
Am primit binecuvântarea Întâi-stãtãtorului Bisericii Ortodoxe Române,iar acest lucru ne responsabilizeazã ºimai mult pe viitor în realizarea altor
proiecte, în folosul ºi sprijinul bisericii.Mulþumim domnului primar
Emil Proºcan pentru implicareadeosebitã în organizarea acestui eveni-ment istoric, dumnealui a fost alãturi denoi pe toatã durata lucrãrilor de picturã,sprijinindu-ne sufleteºte ºi financiar înrealizarea acestui deziderat.
Mulþumim tuturor binefãcãto-rilor (sponsorilor) care au fost alãturi denoi ºi tuturor creºtinilor care s-au jertfitpentru binele bisericii, devenind astfelmãrturisitori ai credinþei noastre strã-moºeºti.
Bucuria oamenilor a fost imen-sã, iar cuvintele sunt prea sãrace ca sãexprime ceea ce am trãit în acea zi de 29mai 2011.
Mulþumim lui Dumnezeu cã ne-a învrednicit sã ne împãrtãºim de aceastãbucurie ºi împlinire duhovniceascã ºi nevom strãdui ca ºi pe viitor sã înmulþimdarurile pe care le-am primit ºi sã lucrãmcu multã râvnã în ogorul bisericii”.
29 MAI 2011 SaRBaTOAREA iNTREGULUI ORAs
I
I I
,
,,
GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 4
1 Iunie – ziua în care sãrbãtorimcopiii ºi copilãria, inocenþa, sinceritatea ºidragostea necondiþionatã, lumea fantezieiºi a basmelor.
Zeci de copii, pãrinþi ºi buniciemoþionaþi, cele mai frumoase zâmbete,
baloane, desene, jocuri, dulciuri ºi multãveselie au pus stãpânire pe centrul oraºului,definitivând tabloul superb al primei zilede varã.
Startul la voie bunã a fost dat decãtre domnul primar, care le-a urat copiilor:„Sã vã bucuraþi de aceastã etapã minunatãa vieþii voastre, zâmbetul sã primeze înfiecare zi, sã ne mândrim cu voi ºi prin voi,sã fiþi mereu bucuria noastrã! La mulþiani!”
Acestea fiind spuse, prichindeii dela grãdiniþe ºi voinicii ºcolilor cu clasele
I- VIII au concurat (pe grupe de vârstã) ladesene pe asfalt, ºah, cros, biciclete ºi role.
Spre bucuria generalã, premiileînmânate câºtigãtorilor de cãtre domnulprimar au fost substanþiale ºi au constat în:cãºti cu microfoane pentru calculatoare,
receptoare radio multifuncþionale, agende,pixuri, baloane ºi multe dulciuri, de acesteadin urmã bucurându-se toþi copiii prezenþi.
În aceastã desfãºurare masivã deforþã a copilãriei l-am gãsit pe Alex Ioniþã,de 3 aniºori, „un tigru fioros”, însoþit debunica sa, doamna Mariana Radu, care ne-a mãrturisit emoþionatã cã e prima partici-pare a micuþului la aceastã sãrbãtoare. Amvorbit ºi cu Mario Achim (4 ani ºi 5 luni),participant la concursul de biciclete, un picnecãjit cã mami nu i-a „tunat” bicicleta darcare ne-a spus cã e mare fan al DVD-urilor
cu desene animate ºi cã a primit deja câte-va cu ocazia acestei zile. În schimb,Nãstase ªtefania (6 ani) era foarte încântatãcã deseneazã, mãmica sa, doamna Daniela,spunându-ne cã desenul e marea ei pasiune.Domniºoara Roxana Potec (13 ani) ne-aspus hotãrâtã: „Particip la concursul de roleºi vreau sã câºtig, îmi place foarte mult ceni s-a pregãtit, tot timpul a fost frumos de 1Iunie”, iar tãticul Viorel Iordache care avenit sã-ºi susþinã bãiatul, pe Costin (8 ani)la concursul de biciclete, a fost foarteîncântat de organizare ºi de faptul cã s-aþinut cont în primul rând de preferinþelecopiilor.
Ulterior acestor concursuri, 72 decopii minunaþi, care activeazã în cadrulcercurilor Casei de Culturã, pregãtiþi deprofesorii: Milta Popa (canto), LauraStoica (pian), Cristina Sîncrãian (dansmodern), Nicolae Chiriþã (dansuri popu-lare) ºi corepetitorul Marian Iorga, au cân-tat ºi au dansat, oferindu-ne un program
artistic de excepþie.Sã nu vã gândiþi cã s-a terminat!
La Sala Sporturilor au avut loc: meciuri dehandbal bãieþi la care au participat treiechipe, clasamentul fiind: Locul I – ªcoalaNr. 1, Locul II – ªcoala „Sf. Maria”, LoculIII – Liceul „Grigore Tocilescu”; meciuride handbal fete la care au participat douãechipe, ªcoala „Sf. Maria” clasându-se peprimul loc, meciuri de fotbal la care au par-ticipat patru echipe, clasamentul fiind:Locul I – ªcoala Nr. 1, Locul II – ªcoala„Sf. Maria”, Locul III – ªcoala „Sf.
Nicolae”, 16 copii s-au întrecut la tenis demasã, Locul I fiind obþinut de AlexandruFrusinoiu (ªcoala Nr. 1), Locul II de cãtreDevis Voinea (ªcoala „Sf. Nicolae”) ºiLocul III de cãtre Manole Lambru (ªcoala
„Sf. Nicolae”). Aceastã manifestare a bucuriei a
fost coordonatã de cãtre domnul consilierMihai Drãgan – directorul ªcolii Nr. 1,fiind organizatã de instituþia noastrã subdirecta îndrumare a domnului primar EmilProºcan.
Dorim sã salutãm prezenþa ºiimplicarea directã a tuturor profesorilor desport din oraºul nostru.
Intenþia mea, de cele mai multeori declaratã, este ca oraºul Mizil sã sufereacele schimbãri necesare ºi suficiente pen-tru ca tinerii, de azi ºi de mâine, sã rãmânãaici în acest oraº. Sã existe acele motivaþiipentru ca ei sã-ºi construiascã viaþa, viseleºi viitoarele familii aici, pe aceste melea-guri pe care s-au nãscut ºi care, în modnormal, ar trebui sã le primeascã cu plã-cere mâinile ºi paºii copiilor urmãtoarelorgeneraþii.
În afarã de marele avantaj de atrãi pe locurile sfinþite de copilãria lor, ar
putea sã contribuie ºi chiar sã punã umãrulla dezvoltarea ºi înfrumuseþarea acestui o-raº, dupã bunul lor plac. S-ar realiza în fe-lul acesta normala continuitate a dãinuirii,arãtând respect ºi mulþumire pentru zba-terile înaintaºilor de pe aceste meleaguri,iar Mizilul nostru ºi-ar pecetlui dreptul,indiferent de calitatea vremurilor, de aexista în continuare în configuraþia acesteiplanete. Pentru cã, în conjuctura actualã încare tinerii de azi asistã nãuciþi la tot acestspectacol degradant al societãþii noastre, încare tot mai mulþi oameni îºi cautã pâinea
cea de toate zilele în ofertele umilitoare alealtor þãri, iar localitãþile româneºti au caunicã ºansã de a fi doar fata morgana pro-iectelor europene, este limpede cã multelocalitãþi vor dispãrea.
Eu cred cã Dumnezeu ne va ajutasã fim lucizi, sã înþelegem ºi sã credem cãdreptul nostru la dãinuire ºi la o viaþã maibunã, stã ºi în mâinile noastre.
Din aceste motive, vreau sã fac unapel cãtre tinerii mizileni studenþi caredupã terminarea studiilor vor sã se întoar-cã ºi sã trãiascã aici, în oraºul lor, sã-ºi
decline aceastã opþiune, iar eu le promit cã,în limita posibilitãþilor, vor beneficia defacilitãþi pe care, cel mai nimerit ar fi sã lediscutãm împreunã. M-am gândit deja laposibilitatea de a fi angajaþi în perioadavacanþei, la finanþarea unor cursuri de per-fecþionare sau chiar niºte burse pentru ceiale cãror familii au probleme sociale.
Mi-ar plãcea sã cred cã voi fiasaltat de oferte ºi multe dorinþe de arãmâne aici, în oraºul nostru,
Vã aºtept ºi vã urez succes în totce vã propuneþi sã faceþi!
EEmmiill PPRROOªªCCAANN
1 IUNIE ZIUA INOCENTEIGGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ
„„Copilããria eestee o luumee dee miracolee ºi dee uuimiree a creeaþieei scããldatee în luuminãã, ieeºind din întuuneeric, neespuus dee nouuãã ºi proaspããtãã ºi uuluuitoaree”. Euugeenee Ioneesco
,
I
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 5
CASETA LUNIICalendar iulie
SArbAtori religioase ortodoxe
SArbAtori Laice
Aniversari si comemorari
Zile nationale
Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã
5121926
6
132027
7
14
2128
1
8
152229
2
9162330
31017
2431
4111825
20 iulie – Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul
1 iulie – Ziua Muzicilor Militare1 iulie – Ziua Mondialã a Arhitecturii2 iulie – Ziua Internaþionalã a Ziaristului Sportiv4 iulie – Ziua Crucii Roºii Române7 iulie – Ziua Internaþionalã a Cooperaþiei8 iulie – Ziua Justiþiei (România)11 iulie – Ziua Mondialã a Populaþiei15 iulie – Ziua Mãrcii Poºtale Româneºti20 iulie – Ziua Aviaþiei (România)20 iulie – Ziua Mondialã a ªahului23 iulie – Ziua Presei Militare Române24 iulie – Ziua Grãnicerilor (România)26 iulie – Ziua Arhivelor Militare (România)29 iulie – Ziua Imnului Naþional
I iulie – 53 de ani de la apariþia la Bucureºti sub conducerea luiMihai Benciuc a revistei Luceafãrul, organ de presã al Uniunii Scriitorilor dinRomânia
2 iulie – 85 de ani de la naºterea scriitorului, jurnalist ºi ompolitic OOccttaavviiaann PPaalleerr
2 iulie – 233 de ani de la moartea filosofului, scriitorului ºimuzicologului francez JJeeaann JJaaccqquueess RRoouusssseeaauu
3 iulie – 183 de ani de la moartea poetului ºi traducãtorului IIooaannCCaannttaaccuuzziinnoo
4 iulie – 88 de ani de la naºterea prozatorului HHaarraallaammbb ZZiinnccãã6 iulie – 128 de ani de la moartea compozitorului CCiipprriiaann
PPoorruummbbeessccuu9 iulie – 23 de ani de la moartea lingvistului român AAlleexxaannddrruu
GGrraauurr9 iulie - 65 de ani de la naºterea cântãreþei AAnnggeellaa SSiimmiilleeaa10 iulie - 60 de ani de la naºterea cantautorului VVaassiillee ªªeeiiccaarruu16 iulie – 68 de ani de la moartea criticului ºi istoricului literar,
prozatorului ºi traducãtorului EEuuggeenn LLoovviinneessccuu17 iulie – 88 de ani de la moartea publicistului ºi omului politic
TThheeooddoorr RRoosseettttii, membru de onoare al Academiei Române18 iulie – 73 de ani de la moartea RReeggiinneeii MMaarriiaa19 iulie - 65 de ani de la naºterea tenismanului IIlliiee NNããssttaassee21 iulie – 190 de ani de la naºterea poetului, dramaturgului ºi
omului politic VVaassiillee AAlleeccssaannddrrii22 iulie - 65 de ani de la naºterea omului politic PPeettrree RRoommaann27 iulie – 73 de ani de la naºterea prozatorului brãilean IIoonn
DDuummiittrruu TTeeooddoorreessccuu
1 iulie – Canada1 iulie – Hong Kong3 iulie – Belarus4 iulie – SUA5 iulie - Venezuela10 iulie – Bahamas11 iulie – Mongolia13 iulie - Muntenegru
14 iulie – Franþa17 iulie – Irak20 iulie – Columbia21 iulie - Belgia23 iulie – Egipt25 iulie – Argentina28 iulie – Peru29 iulie – Insulele Feroe
GEORGERANETTI
PERSONALITATIMIZILENE
Poetul, prozatorul ºi dramaturgul,nãscut sub numele de George Ranete, afost fiul lui Matheiu Vasile ºi al Elenei.
ªcoala primarã a fãcut-o în oraºulnatal, dupã care a urmat liceul la Ploieºti,unde a avut ca profesor, un timp, pe AntonBacalbaºa.
Debutul l-a realizat pe când eraelev în clasa a VII-a, în „AdevãrulLiterar”. La Bucureºti urmeazã studii dedrept, farã sã le încheie.
A semnat cu pseudonimeleRomeo, Tarascon, Gh. Biciuºcã, Jorj De-lamizil, Chiriac-Napadarjan, Contele deTekirghiol, Prinþul Ghiþã, Coco, Cyrano,Sandernagor sau Ghiþã Delagambrinus.
Spirit independent, cu o þinutãdemocraticã ºi consecventã, Ranetti facepublicisticã militantã de-a lungul aaproape trei decenii. În 1901 a scos revista“Zeflemeaua”, continuatã din 1904, derenumita “Furnica”. A fost colaborator la“Moftul român”, revista lui Caragiale,ºi la “Moº Teacã”, revista luiBacalbaºa. Revista “Fur-nica”, scrisã în cea maimare parte de el, crit-ica guvernul, curtearegalã, oameniipolitici, moravu-rile ºi instituþiiletimpului. Rane-tti autodefinin-du-se ca “umo-rist de profe-sie”.Discipol al luiCaragiale, poetulpractica un misti-cism voios, reme-morând personajelescriitorului. Alegoriafabulelor sale se refe-rea, atât la animale, câtºi la obiecte, iar im-provizaþiile satirice þin-tesc în Dom` Paladu, avocat ºi oratorpolitic, tipul clasic al arivistului. P r o z ascurtã – tableta gazetãreascã sau schiþa –reia situaþii ºi personaje caragialiene.Comediile în versuri speculeazã comiculfacil, caricatura artificialã ºi deformarealexicalã. Ranetti improviza cu o rarã uºu-rinþã, obþinea prin extravaganþa imaginii ºirimele sale efecte insolite. Scriitor prolific,scrie enorm, în grabã, ajungând la o faci-litate ce frizeazã neglijenþa ºi superficiali-tatea. Tehnica sa, întemeiatã pe glumã ºi omare uºurinþã de a caricaturiza limbajul,nu atestã o conºtiinþã artisticã pe mãsurafanteziei sale comice.
A dus o viaþã în sãrãcie, pe care aironizat-o de nenumãrate ori. În ciuda lip-surilor materiale, scrierile sale sunt plinede umor ºi de energie, dar pe alocuri super-ficiale, din cauza grabei cu care scria. Ascris ºi o piesã-parodie de teatru comic,„Romeo ºi Julieta la Mizil”, în careironizeazã moravurile politice româneºti. Ca manierã a scrisului a fost printre ceimai distinºi discipoli ai lui TonyBacalbaºa. Scãpãrãtor de inteligent, aveala îndemânã ºi gluma care înveseleºte ºisatira care îndreaptã, dar ºi rãneºte. A scrispagini de umor serios ºi lucrãri de comicgrotesc. Foarte sprinten ºi vioi ca om, eraplin de vervã ºi la grai ºi la scris. Ca ziarist,George Ranetti avea felul lui de a vedea
chestiunile zilei ºi-ºi exprima aceastãnotã personalã aºa de plãcut cã, chiar dacãþi se pãrea câteodatã paradoxal, nu puteaisã nu fii de acord cu el. Fondul primsufletesc al lui Ranetti nu a fost de omhain. Era chiar un sentimental. Era unamant al florilor. Cum oare putea sã fie rãuun om care adora florile? Iubea florile cu opasiune arzãtoare ºi se revolta împotrivacelor care insultau cu neîngrijire un parcpublic.
Adora ghioceii ce apar sfioºi desub zãpadã, se extazia în faþa unei garoafeparfumate, diviniza trandafirii, toatã suitadumnezeiascã de îmbãlsãmare a pri-mãverii de eterna frumuseþe ºi de renãscã-tor imbold la viaþã. Poate de aceea Ranettia avut o îndreptãþire postumã pe care nu i-a acordat-o nici oficialitatea, nici cei carei-au admirat scrisul: George Ranetti amurit în luna florilor, în luna mai 1928.
George Ranetti a fost decorat cuOrdinul Steaua României în grad de
cavaler, Medalia Bene Merentiºi Medalia francezã Pal-
mele Academice în gradde ofiþer.
“Nãscut în epo-ca lui Caragiale ºiîn subdiviziunealiterarã a lui An-ton Bacalbaºa,care a sleit genulumoristic al ca-tegoriei în câte-va numere dinrevista MoºTeacã, GeorgeRanetti, fãrã sã fifost un europeanca primul, niciproletar socialist
ca secundul, a pur-tat în vioiciunea lui
spumantã, incontes-tabilã, timp de zece
ani, reminiscenþele ºi obsesii de la cel din-tâi ºi influenþa ºtrengãrismului cãlare pebãþ al tiflei gasconale de la cel de al doilea.E adevãrat cã aceste douã esenþe au fostamplificate de el printr-o exploatare epi-gramaticã a calamburului scris.” (TudorArghezi)
De inimã albastrã (1899) Strofe ºi apostrofe (1900) Ahturi ºi ofuri (1901) Eu râd, tu râzi, el râde (1903) Franþuzomania (1904) Scrisori din Italia (1904)Romeo ºi Julieta la Mizil, Sãracu’Dumitrescu!... (1907) Schiþe vesele (1908) Matache Pisãlog (1914) De atunci ºi de-acolo. Versuri uºurelescrise-n clipe grele (1921)Poezii (1924) Domniºoara Miau (1926) De inimã albastrã. Dom Paladu (1928) Madam Strakinidy (1928)
InAl�area DomnuluiSfinte sunt clipele acestea în care
sãrbãtorim Înãlþarea Domnului nostruIisus Hristos de pe pãmânt la cer! Ochiisufletului nu se saturã privind frumuseþeaneasemuitã a acestei minuni, când porþilecereºti, larg deschise, primesc pe Mân-tuitorul lumii. Cât de minunat este eveni-mentul istorisit de Sf. Evanghelist Luca:„ªi i-a dus afarã pânã în Betania ºi,ridicându-ªi mâinile i-a binecuvântat ºi,pe când îi binecuvânta S-a despãrþit de eiºi S-a înãlþat la cer”(Luca 24, 50 - 51), iarîn Faptele Apostolilor ne completeazã ºiamãnuntul cã Domnul a fost luat de laochii lor de un nor(Fapte 1,9), iar pe cândEl mergea la cer, iatã doi bãrbaþi au statlângã ei, îmbrãcaþi în haine albe, ºi zicân-du-le: „Bãrbaþi galileeni, de ce staþiprivind la cer? Acest Iisus Care S-a înãlþatde la voi la cer astfel va ºi veni precum L-aþi vãzut mergând la cer”(Fapte 1, 10 -11). Cei doi bãrbaþi în haine albe sunt dupãunii exegeþi doi îngeri, cum vedem imor-talizat acest lucru ºi în Icoana Înãlþãrii.
Mulþi nu pricep cum se poateînþelege Înãlþarea Domnului, deºi învãþã-tura e uºoarã chiar ºi pentru oamenii deºtiinþã, care spun cã toate corpurile uºoare
se ridicã spre cer. Trupul înviat e trupduhovnicesc; are calitãþi pe care nu le aretrupul firesc sau pãmântesc. Trupul înviate fãrã greutate: uºor, luminos, ceresc, nes-tricãcios, îngeresc, puternic. Cu siguranþã,cuvintele omeneºti sunt prea slabe ºi preaneputincioase în a exprima în profunzimetaina acesta mare a Înãlþãrii la Cer a Dom-nului. Înãlþarea Domnului pecetluieºte ac-tivitatea pãmânteascã a lui Hristos. Hristoscel înãlþat la cer nu Se desparte de umani-tatea asumatã la Întrupare ºi nici de lumeanoastrã, ci El pãstreazã umanitatea pe carea îndumnezeit-o ºi rãmâne cu noi „în toatezilele pânã la sfârºitul veacurilor”(Matei28, 19). Înãlþarea la cer inaugureazã unnou mod de lucrare a lui Hristos în lume,o lucrare pentru toate locurile ºi pentru toþioamenii.
Praznicul Înãlþãrii exprimã ceamai mare bucurie a noastrã ºi împãrtãºeºtecele mai sfinte trãiri, care devin un simbolal adevãratei legãturi între cele pãmânteºtiºi cele cereºti, între noi ºi Dumnezeu. Fiullui Dumnezeu s-a pogorât din cer ca sã neînalþe de pe pãmânt la cer, sã ne ridiceinima ºi cugetul spre tot ce este bun ºi fru-mos, spre cele sfinte ºi dumnezeieºti, spre
cele cereºti, acolo unde fericirea întreceorice închipuire.
Deodatã cu Înãlþarea Domnuluisãrbãtorim Ziua Eroilor. A ieºit la luminãun gând înþelept când s-a aºezat cultuleroilor pe temelia credinþei în Învierea ºiÎnãlþarea Domnului. Noi pomenim eroiipentru cã avem o credinþã sfântã ºi neclin-titã: credinþa nemuririi. Sãrbãtoarea ce ofacem în toatã þara, are rãsunet ºi în cer,unde ºi eroii fac sãrbãtoare; se lumineazãºi se bucurã sau se întunecã ºi plâng, dupãcum îºi vãd moºtenirea în stare înflori-toare sau ofilitã ºi încovoiatã. Mergem lamormintele eroilor ca sã ne împrospãtãmamintirea jertfei lor, sã ne împãrtãºim dinduhul lor, sã ne îmbãrbãtãm ºi înãlþãminimile prin puterea vitejiei lor. Oaseleeroilor sunt pietrele de temelie ale þãrii.Mormintele lor sunt tot atâtea altare înfaþa cãrora mergem sã le ascultãm ºoap-tele, sã ne mãrturisim pãcatele ºi sã neînnoim juruinþele ºi credinþa în idealulpentru care ei s-au jertfit. Eroii neamuluiau murit încredinþaþi cã cine luptã pentrudreptate ºi libertate, luptã pentru Dum-nezeu, luptã ºi apãrã familia, moºia, cul-tura, limba, legea, neamul, Patria. Ei au
murit, dar din trupul lor creºte þara, petemelia jertfei lor , mândrã, biruitoare ºinemuritoare. Tot pãmântul strãmoºesc esteîngrãºat cu carne ºi rãscumpãrat cu sângeºi cu jertfe nenumãrate de eroi. Plugurilepãrinþilor ºi fraþilor noºtri, în toatã þara,taie brazde care au servit de leagãn ºi mor-mânt eroilor noºtri.
În fiecare credincios este un erouºi în fiecare erou un adevãrat credincios.Istoria consemneazã decât eroi stãpâniþi deputerea credinþei neclintite, mângâiaþi devirtutea speranþei înviorãtoare ºi aprinºi devraja dragostei nemuritoare.
Biserica Neamului, rugându-sepentru odihna eroilor, le binecuvânteazãamintirea, le stropeºte cu aghiasmãmormintele ºi nu înceteazã a face din cul-tul lor nu numai o zi de sãrbãtoare, ci maiales o pilduitoare ºcoalã a caracterelor, oºcoalã de înãlþare a sufletului pânã la vir-tuþile creºtineºti ºi cetãþeneºti care auîmpodobit viaþa eroilor nemuritori.
Prin hotãrârile Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române din anii 1999 ºi2001, sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului a fostconsacratã ca Zi a Eroilor ºi sãrbãtoarenaþionalã bisericeascã.
Cultul eroilor la români, acordarearespectului cuvenit ºi pomenirea, din gene-raþie în generaþie, a celor cãzuþi jertfe pecâmpurile de luptã pentru apãrarea þãrii, fac
parte din conºtiinþa ºi credinþa româneascã.ªi noi, mizilenii la fel ca în fiecare
an, am participat la celebrarea Înãlþãrii ºi aZilei Eroilor, desfãºuratã în centrul oraºu-lui.
În deschiderea manifestãrilor,domnul primar Emil Proºcan a spus printrealtele: „Este o zi plinã de luminã ºi spiritu-alitate, ziua în care ne omagiem eroii care
ºi-au dat viaþa pentru ca noi sã fim, sãexistãm. Fiecare jertfã, a însemnat un pascãtre continuitatea neamului românesc ºimã bucur sã constat, uitându-mã lamulþimea de oameni adunatã, cã aceastã zi,a început sã capete o semnificaþie profundãîn sufletele ºi gândurile noastre”.
Alãturi de noi, a fost domnul pro-fesor Viorel ªoldea (ieºit de curând la pen-sie) ºi domnul Eugen Grigore, reprezentantal pensionarilor militari, punctând înalocuþiunile dumnealor importanþa acesteizile. Ulterior, în semn de omagiu ºi pre-þuire, la monument au fost depuse coroanede flori din partea: Primãriei Mizil ºi a
Consiliului Local, Poliþiei Orãºeneºti,Detaºamentului de Jandarmi, pensionarilormilitari, Liceului Teoretic „Grigore To-cilescu”, Grupului ªcolar „Tase Du-mitrescu” ºi a Cercului „Cultul Eroilor”. S-au mai depus coroane la cimitirul eroilordin partea membrilor Asociaþiei „CultulEroilor”, a Cercului „Cultul Eroilor” ºi apensionarilor militari. Dupã Sfânta Li-turghie, preoþii mizileni au oficiat slujba depomenire.
În încheiere, elevi de la ªcoala„Sf. Maria” ºi de la Liceul „Grigore
Tocilescu” au prezentat un program artisticce a cuprins momente poetice ºi eseuri de-dicate eroilor neamului ºi din care vã spi-cuim câteva rânduri sugestive ºi emoþio-nante.
Iatã ce ne spune Cergãu Cristina,reprezentanta clasei sale, elevã a Liceului„Grigore Tocilescu”:
„Prea repede, prea uºor martiriilibertãþii au ieºit din vieþile noastre pentru aintra în ceaþa istoriei. Ne considerãm im-portanþi, puternici, autocunoscãtori ºi totuºisuntem atât de mici, atât de laºi ºi atât deinsignifianþi. Tocmai de aceea, în fiecarean, de Ziua Eroilor, e timpul sã ne plecãm
capul ºi sã ne gândim, mãcar o clipã, la ceice nu mai sunt, la cei ce au luptat pentru canoi sã trãim în pace ºi sã nu uitãm: Eroii numor niciodatã! Fiecare dintre noi putem fieroi, dacã ne strãduim ºi dacã înþelegemsensul cuvântului „altruism” sau dacã nu,putem face ceva mult mai uºor, sã neamintim de adevãraþii eroi care s-au sacri-ficat ºi sã le mulþumim”.
Consider cã mizilenii în ziua de 2mai au realizat acest lucru – toate gândurilebune s-au înãlþat la Dumnezeu ºi la eroiicare iatã, „nu mor niciodatã”!
„În þara mea, România, legislaþiacare reglementezã întreaga procedura dedesfãºurare a achiziþiilor publice este în aºafel construitã încât entitatea achizitoareeste parcã suspicionatã de necinste,incorectitudine, subiectivism, interes per-sonal..., toate acestea în detrimentul per-sonalitãþii ce ar trebui sã funcþioneze atuncicând, pentru importante investiþii ale loca-litãþilor noastre, trebuie sã selectãm pe ceimai viabili ºi buni constructori. Pentru cãasta trebuie sã prioriteze legislaþia achiziþi-ilor publice: profesionalismul, seriozitateaºi capacitatea prestatorilor de servicii!Pentru partea de loialitate, în fiecare þarã,deci ºi în România, existã legi ºi instru-mente necesare sã producã corecþiile nece-sare în cazuri când aceasta nu este respec-tatã.
Unul din importantele criterii careinfluenþeazã în mare mãsurã adjudecareaproceselor licitative, îl constitue preþul celmai mic dat de ofertanþi, fãrã se þinã cont deprincipiile de calitate, cantitate ºi valoare.Aºa se întâmplã cã pentru a câºtiga licitaþiaunii ofertanþi subevalueazã, chiar sub ju-mãtate, valoarea realã a investiþiei respec-tive. În cazul în care sunt eliminaþi pemotive de crasa subevaluare, aceºtia se
adreseazã instanþelor judecãtoreºti care, înconcordanþã cu legislaþia existentã, în celemai multe din cazuri, le dau câºtig decauzã. Suntem astfel puºi în situaþia de a fi
obligaþi sã le adjudecãm licitaþiile, „bene-ficiind” astfel de investiþii de foarte proastãcalitate, care în cele mai multe cazuri nu sepot finaliza decât dacã acceptãm situaþii deplatã adiþionale, care mãresc cuantumuloferit iniþial investiþiei.
Un alt aspect nociv, cu efectedezastruoase asupra încadrãrii în termeneleºi graficele de execuþie ale investiþiei res-pective, ce le prezintã legislaþia licitativã,
îl constituie posibilitatea oricãrui ofertant,în condiþii deosebit de facile, de a contestade nenumãrate ori o aceeaºi licitaþie. Unexemplu în acest sens s-a derulat chiar înoraºul Mizil, unde o licitaþie pentru un pro-iect european ce viza extinderea ºi moder-
nizarea unei staþii de epurare, a fost con-testatã de 5(cinci) ori de aceiaºi entitate.Abia a ºasea oarã Comisia de Soluþionare aContestaþiilor i-a respins definitiv contes-taþia, dar cu ce preþ: investiþia a fost întârzi-atã cu aproape un an, ea executându-se întimpul foarte scurt rãmas ºi în condiþii grelede iarnã. Astfel putem sã vorbim cã la noia apãrut o tagmã a contestatarilor care suboblãduirea permisivã a legislaþiei producserioase obstrucþii investiþiilor supuse pro-cedurii de achiziþie, sau chiar le pot com-promite definitiv, producând astfel pagubeimense.
Propun armonizarea legislaþiei curealitatea pe care v-am prezentat-o, pentrueliminarea urgentã a acestor aspecte ano-male ºi modificarea ei în sensul de a per-mite entitãþilor achizitoare, în speþã, nouãprimarilor, bineînþeles în condiþii de ma-ximã responsabilitate, sã selectãm în pro-cesul achiziþiilor publice, entitãþile care neasigurã lucrãri de calitate impuse denormele în vigoare.
În speranþa cã cele câteva aspecteprezentate de mine v-au sensibilizat în su-ficentã mãsurã încât sã impuneþi de la niveleuropean mãsurile necesare, în numele pri-marilor din România, vã mulþumesc!”
ORAªUL MIZIL, PARTENER DE PROIECTALÃTURI DE ALTE ORAªE DIN EUROPA
În perioada 8-9 iunie, a.c, a avutloc Conferinþa finalã a ProiectuluiURBACT, conferinþã ce s-a desfãºurat înoraºul Obidos din Portugalia. ProiectulURBACT „Clustere creative” este unproiect care în esenþã a permis schimbulde experienþe inovatoare între parteneriiproiectului, un numãr de ºase oraºe dinzona oraºelor mici ºi mijlocii din Europa,ºi anume din Anglia, Italia, Ungaria,Portugalia, Finlanda ºi România (Mizil),în contextul în care toate aceste oraºe seconfruntã cu aceeaºi problemã de fond,respectiv necesitatea redobândirii uneiidentitãþi economice, educaþionale ºi cul-turale.
Aceastã problemã apãrutã pefondul unor schimbãri majore intense înultimii 20 de ani, cu precãdere în sectoruleconomic (dispariþia activitãþii economicede bazã în oraºele de referinþã ºi necesi-tatea înlocuirii acestora cu alte activitãþicare sã permitã continuarea dezvoltãrii),dar ºi prin schimbãrile corelate cu aceastaºi care trebuie avute în vedere în sectoruleducaþional, au impus o altã abordare dinpartea autoritãþii publice locale, în sensulidentificãrii acelor elemente care sã con-tribuie la reinventarea ºi dinamizareavieþii oraºului pe toate planurile, aceastafiind o aþiune extrem de importantã, inclu-siv pentru oraºul Mizil, oraº care se con-fruntã cu o scãdere a activitãþii industriale,o creºtere a ºomajului, o dislocare a forþeide muncã cãtre alte localitãþi din þarã saudin strãinãtate. Într-un cuvânt se confrun-
tã cu o posibilã pierdere a identitãþii deoraº cu o dinamicã proprie de dezvoltare.
În cadrul conferinþei au fostprezenþi reprezentanþi ai municipalitãþilorlocale ºi partenere, primari, viceprimari,consilieri, precum ºi echipa de proiectURBACT, condusã de managerul deproiect, Miguel Rivas.
În prima zi a vizitei, 8 iunie,municipalitatea gazdã, a organizat o vizitãde studiu, care a avut drept repere princi-pale, vizitarea Liceului de Artã ºi Design,ESAD din localitatea Caldas da Rainha, oinstituþie în care tinerii creatori sunt încu-rajaþi printr-o curriculã extrem de flexi-bilã, sã-ºi materializeze ideile artistice,inovatoare în domeniul design-lui ºi al ar-telor frumoase (ceramicã, picturã, graficã,sculpturã).
Vizita a continuat la noua ºcoalãmunicipalã din Alvito, o ºcoalã modernãcu un numãr de 250 de elevi, începând dela nivelul de grãdiniþã pânã la clasa a VIII-a, o ºcoalã în care accentul se punede asemenea pe oferirea de condiþiielevilor de a-ºi manifesta talentul creativºi astfel, în viitor, de a contribui ca ce-tãþeni adulþi la dezvoltarea continuã alocalitãþii.
Un popas interesant l-a reprezen-tat ºi vizitarea incubatorului de industriecreativã, ABC, care, în esenþã este o plat-formã de iniþiere în afaceri ºi care oferãconsultanþã gratuitã tuturor celor intere-sanþi sã iniþieze o activitate proprie, con-sultanþã atât în plan juridic ºi financiar, cât
ºi în planul creerii de afaceri, modele ºiplanuri de afaceri. Acest centru creativrealizat în clãdirea unei foste mãnãstiri,este una din realizãrile cu care municipa-litatea din Obidos se mândreºte, propu-nând acest model ºi celorlalþi parteneri dinproiect.
Vizita a continuat la Bibliotecadin Sao Tiago, instituþie reinventatã demunicipalitate în ambientul unei vechibiserici, în dorinþa de a redeºtepta încetãþenii localitãþii dorinþa de a citi ºi de ase instrui continuu.
Acest element de educaþie con-tinuã, este reþinut a fi una dintre cerinþelemajore pentru ca reinventarea identitãþiioraºului sã aibã succes. ªi asta deoarece,cetãþenii sunt cei care furnizeazã în primulrând înfãþiºarea privind nevoile lor ºicomunicã autoritãþii locale aºteptãrile lor,ori în acest sens, nevoia de educaþie per-manentã este deosebit de importantã.Vizita a luat sfârºit la Complexul dinFuradoua, unde elevii ºcolii municipaleau oferit un spectacol de dans ºi luminã.
Cea de-a doua zi a vizitei a fostdedicatã exclusiv conferinþei propriu-zise.În cadrul acesteia, cuvântul de deschiderea fost oferit de domnul Telmo Faria, pri-marul din Obidos, care a prezentat într-oalocuþiune extrem de interesantã paºii cetrebuie fãcuþi de cãtre oraºele mici ºimijlocii în vederea redefinirii identitãþiiproprii, în plan economic, educaþional ºicultural. Prezentarea reþelei URBACT ºi aconcluziilor derivate din derularea proiec-
tului, au fost fãcute de Miguel Rivas,expertul de proiect, care a punctat, nunumai aspectele concrete derulate încadrul proiectului, dar a subliniat aportuldeosebit pe care partenerii l-au adus înacest sens, aducându-se mulþumirideosebite ºi municipalitãþii Mizil pentruorganizarea work-shop-lui de la Ploieºtidin 2010.
Au luat cuvântul o serie întreagãde alþi invitaþi, printre care aº dori sã-iamintesc pe: doamnna Roberta Comu-nian, expert asociat pe dezvoltarea indus-triei creative la Universitea din Kent,Marea Britanie, care a prezentat o serie deexemple de economie creativã derulate încadrul Universitãþii, domnul Jose CarlosMota, profesor la Universitatea Aveirodin Portugalia care a prezentat idei asoci-ate conceptului „sã faci mai mult curesurse puþine” ºi pe doamna CristinaCaelho din partea Centrului CulturalGuimaraes, care a prezentat agenda cul-turalã, proiectul ºi ideile privind calen-darul culturii europene 2012. Au fost încontinuare prezentate experienþe dinpartea oraºelor Barnsley din Finlanda ºiTerni din Italia.
Conferinþa a constituit ºi punctulfinal al traseului parcurs de partenerii a-cestui proiect. Au fost exprimate concluziiextrem de motivatoare ca relaþia de cola-borare ºi schimbul de experienþã sã conti-nue pe mai departe, iar crearea reþelei sãpoatã sã amplifice schimburile de idei ºicu alte oraºe mici ºi mijlocii din Europa.
EEmmiill PPRROOªªCCAANN
Intervenþia domnului primar Emil Proºcan înºedinþa din 11 mai 2011, în cadrul grupului politic
ALDE, pe tema achiziþiilor publice în þãrile UE
DE LA BRUXELLESLA MIZIL
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 8
În permanenþã, în diferite sectoaredin oraºul nostru, se executã lucrãri deinvestiþii, de modernizare, de reparaþii lastrãzi, parcuri, spaþii verzi, iluminat public,apã-canal.
Una din cele mai importanteinvestiþii o reprezintã piaþa oraºului, in-vestiþie finalizatã nu de mult timp.Parterul deþine 1200 mp iar etajul1000 mp. Piaþa a fost închisã cu gea-muri ºi uºi din termopan, aiciregãsindu-se ºi un spaþiu destinatproduselor lactate.
Momentan, existã 90 detonete (tarabe) ºi 30 de colþare caresunt insuficiente în acest sezon, ast-fel încât s-au mai comandat 20 detonete ºi 6 colþare. Existã, de aseme-nea, spaþiu destinat administrãriipieþei ºi grupuri sanitare.
În Sãptãmâna Mare a Paº-telui s-a dat în folosinþã parterul, încare se vor comercializa numai pro-duse agroalimentare iar pe 6 iunie aavut loc licitaþia pentru adjudecareacelor 44 de spaþii de la etaj unde sevor comercializa numai produsenealimentare (textile, obiecte de artã, bi-roticã, papetãrie, librãrie, ceramicã etc.). Ma-gazinele de la etaj sunt compartimentate prinpanouri cu geam ºi uºi din termopan. Suntprevãzute douã scãri de acces cãtre etaj. Piaþaeste dotatã cu centralã termicã care asigurãîncãlzirea sediului administrativ ºi a gru-purilor sanitare de la parter. Încãlzirea etaju-lui se face cu ajutorul a 6 generatoare de aercald. Piaþa este dotatã ºi cu un lift de marfã.Pe timpul nopþii piaþa este închisã pentru a seevita transformarea acesteia într-o toaletãpublicã (cum se obiºnuia). Valoarea totalã ainvestiþiei s-a ridicat la peste 3,5 mil de lei.Trebuie sa subliniem cã odatã cu deschidereapieþei, în zonã s-a deschis ºi o cantinã pu-blicã, în subordinea Primãriei, care funcþio-neazã în regim de autoservire.
Cantina oferã zilnic, într-un mediuprietenos ºi igienic, un meniu diversificat,
cuprinzând mâncãruri de la ciorbe pânã laproduse de grãtar, toate cu specific românesc.
Aproape zilnic se pregãteºte ºivestita ciorbã de burtã, iar preþurile sunt maimult decât acceptabile în condiþiile în care sefolosesc numai produse de calitate, iar bucã-tarii dispun de atestate profesionale ºi de
experienþã. Suprafaþa utilã a sãlii deservit masa este de 60 mp, fiindamplasate un numãr de 6 mese cu 24 delocuri. Aceastã suprafaþã se preco-nizeazã a fi extinsã cu încã cca. 40 mpsub forma unei terase unde se vor servipreporderent produsele la grãtar, inclu-siv mici. Cantina dispune de un sorti-ment bogat de bãuturi ºi de spaþii frigo-rifice pentru rãcirea acestora. Programulde funcþionare este în fiecare zi a sãptãmânii,între orele 07:00 – 15:30.
Pentru a afla opiniile celor caredescind de ani de zile în piaþa oraºului Mizilcu privire la noua locaþie, am stat de vorbã cuo parte din producãtorii mizileni ºi nu numai,dar ºi cu câþiva cumpãrãtori, care ne-aurelatat urmãtoarele:
Miroslav Violeta, Glodeanu Sãrat,42 de ani.
Desfac produse proprii în piaþaoraºului Mizil din 1990. Ce vreau sã vã spuneste cã la început viaþa de producãtor era maibunã ca acum. Acum investim mult,preþurile noastre sunt micuþe, încercãm sãieºim din timp cu marfa, dar tot degeaba ºiasta din cauzã cã privatizaþii ne-au acaparat,
iar noi am rãmas cu mult în urmã. Înpofida acestor greutãþi, suntem foartemulþumiþi de noua locaþie a pieþei.Suntem mai bine vãzuþi, pot spunechiar cã este una din pieþele în careproducãtorii mai au un cuvânt de spus,de asemenea una din pieþele în care nemai putem valorifica marfa.
Pufulete Ion, Fulga, 65 de ani. Sunt producãtor din 1985. Ce s-a în-tâmplat acum, modernizarea pieþei,
este un lucru nemaipomenit pentru noi pro-ducãtorii. În primul rând cã nu mai stãm învânt, ploaie, frig iar produsele noastre sunt ºiele ferite ºi se pãstreazã mult mai bine. Cepot sã spun mai mult este cã aceste condiþiide acum sunt cu mult peste ce ne-am fi ima-ginat.
ªtefan Laurenþiu, Fulga, 33 de ani. Am 10 ani de când desfac marfa ca producã-tor în piaþa oraºului Mizil, unde mi-a mers
bine, am reuºit de fiecare datã sã-mi valorificmarfa. Condiþiile vechi nu se pot compara cucele de acum, este o piaþã modernã, fru-moasã, spaþioasã, poate mult mai modernãca altele din judeþ. La noi la sate nu avemposibilitatea de a ne vinde marfa cum ofacem aici. O singurã problemã existentã ºicare probabil toþi producãtorii de aici o au,este cea a agenþilor economici care îºi impunpreþul faþã de noi. Însã administrarea pieþei s-a implicat întotdeauna în problemele noas-tre ºi am reuºit sã trecem ºi peste astfel deprobleme.
Grigoroiu Elisabeta, 69 de ani,Mizil – cumpãrãtor: Nu ne-am aºtepat capiaþa sã devinã ce este acum. Este un lucruminunat cã s-a reuºit acest lucru. Nu maistãm în ploaie, în vânt, ne putem alege pro-
dusele în condiþii bune, espaþiul mult mai mare, nu nemai înghesuim. Ce sã zic, e oinvestiþie extraordinarã pen-tru oraº.
Preda Marinela – Izabela,26 de ani, Gura – Vadului –cumpãrãtor: Eu vin de mulþiani la Mizil pentru a facecumpãrãturile necesare. Mise pare un lucru foarte bun ces-a fãcut aici, mai ales cã lanoi nu prea s-a fãcut marelucru, dar la Mizil se vãd oserie de modernizãri (strãziasfaltate, parcuri amenajate,piaþa) ºi cu siguranþã maisunt. Înainte, când veneam lapiaþã ºi era timpul ploios, nu
mai gãseam pe nimeni, acum acest lucru nuse va mai întãmpla.
Platon Ana, 57 de ani, Mizil –cumpãrãtor: Având în vedere criza econo-micã care este în toatã þara, Mizilul a reuºit sãrealizeze un lucru extrem de bun ºi de impor-tant, pe lãngã altele, binenþeles.. piaþa! Gãsimde toate aici, o sã fie ºi mai frumos când seva da drumul ºi la etaj. Eu sunt foarte mulþu-mitã de tot ce s-a fãcut în oraº.
Tot mai desele avarii la instalatiilede distributie gaze naturale (scurgeri de gazeºi chiar înlocuirea unui tronson întreg pe str.22 Decembrie), au fãcut ca în ultimul timp sãse insinueze tot mai puternic în rândullocuitorilor oraºului ideea cã reþeaua de dis-tribuþie gaze naturale din oraºul nostru estede o calitate îndoielnicã, existând afirmaþiiconform cãrora Mizilul stã pe un „butoi depulbere”. Cei mai mulþi cetãþeni afirmã cãnicãieri nu mai existã o astfel de situaþie, cuavarii serioase aproape sãptãmânal, unelechiar zilnice, ºi privesc cu groazã din acestpunct de vedere perspectiva din viitorulapropiat.
Aproape toate strãzile nou asfaltateau fost sadic mãcelãrite de intervenþiile lucrã-torilor de la gaze, de cele mai multe orilucrãrile efectuându-se fãrã ºtirea ºi acordulPrimãriei ºi fãrã obþinerea autorizãrilorlegale. Strada Eroilor este una din strãzilecare au suferit intervenþii pe o bucatã deaproximativ 100 ml în urma sesizãrii unorscurgeri de gaze, din cele spuse de cetãþeni.Mai sunt ºi alte strãzi precum NicolaeBãlcescu, Spitalului etc.
Nici despre calitatea reþelei de dis-tribuþie gaze nu ºtim prea multe ºi nici dacãs-a determinat în urma unei expertize tehnicea acestei reþele. Însã, problema arzãtoare, atâtpentru administraþia localã, cât ºi pentrucetãþenii oraºului, rãmâne distrugerea strã-zilor proaspãt asfaltate. Având în vedere cãsolicitãrile din partea Primãriei pentru a seremedia problemele apãrute la reþeaua degaze au fost fãcute cu mult timp înainte de a
se asfalta, nu putem înþelege de ce s-a ajunsîn aceastã situaþie, ca cea de acum. Nu seputeau remedia toate probleme legate deavarii înainte de asfaltare? Mai ales cã înoraºul Mizil existã un plan laborios ºi inten-siv de asfal-tare. Acestãîntrebare,dar ºi altele,au fost trim-ise oficialBiroului depresã alOMV Pe-trom, pentrua ne relatap u n c t u ldumnealorde vederecu privire laacesta, darpânã în pre-zent nu amprimit ni-ciun rãs-puns. Nu mai vorbim de casieria din stradaTohani nr. 2 Mizil, unde de cele mai multe orise produc cozi ºi aºteptãri inutile pentrucetãþeni.
În foarte multe cazuri, conducta gal-benã care face legãtura între reþeaua stradalãºi locuinþa cetãþeanului deseneazã cele mainãstrusnice ºi neplãcute traiectorii pentruochiul uman, producând daune estetice fru-museþii caselor, curþilor, blocurilor. În alte þãrinu s-a mai vãzut asemenea afront adus arhi-
tecturii clãdirii ºi acolo suntem convinºi cã serespectã legislaþia care asigurã siguranþaacestor lucrãri cu grad de periculozitate cres-cut.
În oraºul Mizil mai existã strãzi ºiporþiuni undenu s-a extinsreþeaua degaze. Sperãmsã primim câtmai curândun rãspunsdin parteacelor de lagaze prin caresã se comu-nice modul ºitermenele deextindere areþelei de dis-tributie ºi aici,e l i m i n â n dastfel nedrep-tatea celor cenu benefici-
azã de aceste servicii.Pentru a clarifica multe dintre situ-
aþiile, întrebãrile, reclamatiile, reproºurile ºipunctele de vedere diferite, înregistrate deorganele administrative, precum ºi diver-genþele apãrute între populaþia oraºuluiMizil, Primãrie ºi instituþia prestatoare deservicii, am descins în teren pentru a sta devorbã cu cetãþenii, în principal cu privire laavariile aduse strãzilor din oraºul nostru, du-pã efectuarea asfaltãrilor. Astfel, am obþinut
urmãtoarele rãspunsuri:Ionescu Voica, strada Eroilor –
Înainte de a se asfalta strada am fost anunþaþide la Primãrie sã ne branºãm la utilitãþi,(gaze, apã, etc.) Aºa am fãcut. Acum, dupãce strada a fost asfaltatã, au venit de la gaze,pentru niºte scurgeri care spuneau cã sunt peacestã porþiune din strada Eroilor, ºi au spartpãnã aproape de linia feratã pentru a se gãsiproblema. Acum nu ºtim dacã au fost scur-geri sau nu, însã, trebuia ca înainte deasfaltare sã se ia aceste mãsuri. La mine lapoartã se strângea toatã mizeria, nu maivorbesc cã mã inundam atunci când ploua.Este un lucru urât ceea ce s-a fãcut.
Catrinoiu Ion, strada Eroilor – Ce sãspun de aceastã problemã, este foarte ade-vãrat cã strada nu mai are deloc un aspect fru-mos cum era dupã asfaltare. ªi calitativputem spune. Au venit, au spart, dar nu augãsit nicio problemã. Practic au spart degea-ba. Vin în fiecare zi de verificã. Eu personalnu am gaze bãgate. Dar, ca sã strici un lucrudupã ce e bun fãcut, mi se pare rãu. Puteau sãintervinã pânã-n asfaltare ºi nu mai era aºa.Acum, ce putem face noi? Asta e!
Ghinea Gheorghe, strada Spitalului- Strada asta a fost mereu cu probleme. Dupãce a fost asfaltatã, s-a intervenit pentru cã nuse lãsaserã guri de scurgere pentru apa plu-vialã, stãtea apa de o jumãtate de metru pestradã. S-a spart pentru a se face canalizãri.Acum, s-a spart iar pentru scurgeri de gaze. Efoarte urât aºa. Problemele de acest gen tre-buiau rezolvate cu cap, înainte de a se apucade asfaltare.
Nu ne putem preface ca nu vedemCristina COLÞ
{{
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 9
În continuarea activitãþii de per-fecþionare a personalului din adminis-traþia publicã, Agentia Naþionalã aFuncþionarilor Publici - ANFP, dincadrul Ministerului Administraþiei ºiInternelor, a organizat în perioada 23 - 27mai, la Predeal, programul de per-fecþionare “Management Strategic înAgriculturã ºi Dezvoltare Ruralã”.
Au participat specialiºti din ca-drul Ministerului Agriculturii ºi Dez-voltãrii Rurale, ai Camerelor Agricoleprecum ºi în domeniul dezvoltãrii dincadrul Programului Naþional de Dez-voltare Ruralã.
abilitãþilor profesionale necesare utilizãriiºi gestionãrii instrumentelor ºi tehnicilorspecifice managementului strategic apli-cat în domeniul agrar ºi al dezvoltãriirurale durabile;
Dezvoltarea aptitudinilormanageriale ºi decizionale în aplicarea ºiutilizarea eficientã a instrumentelor ma-nagementului strategic aplicat în dome-niul agrar ºi al dezvoltãrii rurale durabile;
Înþelegerea rolului ºi a modu-lui în care sectorul agricol contribuie laconsolidarea economiei româneºti, la
dezvoltarea durabilã a societãþii ºi laîmbunãtãþirea vieþii din mediul rural.
Agricultura de la CAP la...PAC (rolul agriculturii; mecanismele deelaborare a politicilor agricole la nivelnaþional ºi comunitar);
Resurse strategice în agricul-turã sau strategia resurselor agricole(importanþa resurselor agricole; termeniicheie în microproiecte de managementintegrat al resurselor agricole);
Reforma administrativã ºicreºterea performanþelor la nivelul
administraþiei agricole (organizareaadministraþiei agricole din România ºidin alte state membre UE; rolul instru-mentelor de reformã administrativã);
Planul Naþional deDezvoltare Ruralã – PNDR ºi finanþarealeadership-ului (mãsuri ºi oportunitãþi definanþare prin PNDR; importanþa ºi utili-tatea GAL-urilor în dezvoltarea ruralã;etapele elaborãrii unui plan de dezvoltarelocalã).
MMaatteerriiaall pprreelluuaatt ddee llaaAAggeennþþiiaa NNaaþþiioonnaallãã aa FFuunnccþþiioonnaarriilloorrPPuubblliiccii ddiinn ccaaddrruull MM..AA..II..
MANAGEMENT STRATEGIC ÎN AGRICULTURêI DEZVOLTAREA RURALÃ
În uurma proieectuuluui „„Reeabilita-reea ºi modeernizareea reeþeeleei dee strããziuurbanee”, finanþat prin Program Opee-raþional Reegional, Primããria oraºuuluuiMizil a reeuuºit sãã aduucãã o îmbuu-nããtããþiree a strããzilor din oraºuul nostruu.Astfeel, pee 3 iuuniee 2010 a fost dee-marat contractuul dee eexeecuuþiee din ca-
druul proieectuuluui, duurata aceestuuia deeimpleemeentaree fiind dee 18 luuni.
La aceeastãã datãã, luucrããrilee auufost finalizatee pee 4 din ceelee 10 strããzicaree suunt în proieect, aceesteea fiind:Cuuza-VVodãã (1)), Deemocraþieei (2)),ªteefan ceel Maree (3)) ºi GeeneeralPraporgeescuu (4)).
Meenþionããm cãã proieectuulînainteeazãã cuu paºi reepeezi spree final,toatee strããzilee uurmând a fi finalizateepânãã la 2 noieembriee 2011. Scopuulaceestuui proieect eestee, duupãã cuum v-am mai reelatat, îmbuunããtããþireeacondiþiilor dee transport si circuulaþieepreecuum ºi atrageereea oraºuuluui în cir-
cuuituul tuuristic naþional prin creeº-teereea nuumããruuluui dee fuurnizori dee tuur-ism ºi tuuriºti, diminuuareea costuurilordee transport, creeºteereea arieei ºi asuuprafeeþeelor dee deezvoltaree ºicreeareea uunor locuuri dee muuncããdireectee ºi indireectee în seectoareeleeconeexee.
‘‘ ‘‘- -Cristina COLÞ
ASA ARATAU ATUNCI . . . ASA ARATA ACUM!
((11)) ((22))
((44))((33))
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 10
11.. CCOOMMPPEETTEENNÞÞÃÃ
Naºterea se înregistreazã laprimãria municipiului, sectorului,oraºului sau comunei în circum-scripþia cãreia a avut loc evenimentul,pentru ca acesta, prin serviciul publiccomunitar de evidenþã a persoanelor,sã întocmeascã actul de naºtere, careva fi primul act de stare civilã anoului individ sau este TITLUL datpersoanei la intrarea sa în viaþã.
- 15 zile de la data naºteriipentru copilul nãscut viu ºi aflat înviaþã;
- 3 zile de la data naºterii,pentru copilul nãscut mort;
- 24 de ore de la data decesu-lui pentru copilul nãscut viu care adecedat înãuntrul termenului de 15zile.
-Întocmirea actului de naºtereal copilului gãsit se face în termen de30 de zile de la data gãsirii copilului.
-În acelaºi termen de 30 dezile de la întocmirea procesului ver-bal de constatare a pãrãsirii copilului,semnat de reprezentantul DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþie a Copilului, de reprezentan-tul poliþiei ºi de cel al maternitãþii, seîntocmeºte actul de naºtere al copilu-lui pãrãsit de mamã în maternitate.
33..CCOONNDDIIÞÞIIII
În registrul de naºteri seînregistreazã atât copilul nãscut viu,cât ºi copilul nãscut mort. Naºtereatrebuie declaratã în termenul pre-vãzut de lege.
Conform prevederilor art. 8alin. (1) ºi (2) din Legea nr. 272/2004
privind promovarea ºi protecþia drep-turilor copilului: „Copilul are dreptulla stabilirea ºi pãstrarea identitãþiisale”. „Copilul este înregistrat ime-diat dupã naºtere ºi are de la aceastadreptul la un nume, dreptul de adobândi o cetãþenie ºi, dacã este posi-bil, de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi de a fiîngrijit, crescut ºi educat de aceºtia”.
În scopul realizãrii dreptuluila stabilirea ºi pãstrarea identitãþii,unitãþile sanitare care au în structurãsecþii de nou-nãscuþi ºi/sau de pedi-atrie au obligaþia de a angaja un asis-tent social sau, dupã caz, de a desem-na o persoanã cu atribuþii de asistentsocial (art. 9 alin. 1).
În vederea stabilirii identitãþiicopilului pãrãsit sau gãsit ori apãrinþilor acestuia, organele de poliþie
competente au obligaþia de a desemnauna sau mai multe persoane respon-sabile cu realizarea demersurilor ce lerevin, potrivit legii, pentru înregis-trarea naºterii copilului (art. 9 alin. 1).
Conform art. 10 din aceeaºilege, certificatul medical constatator alnaºterii, atât pentru copilul nãscut viu,cât ºi pentru copilul nãscut mort, seîntocmeºte în termen de 24 de ore de lanaºtere. Rãspunderea pentru înde-plinirea obligaþiei de mai sus revinemedicului care a asistat sau a constatatnaºterea ºi medicului ºef de secþie.
Când naºterea a avut loc înafara unitãþilor sanitare, medicul defamilie, având cabinetul înregistrat înraza teritorialã unde a avut locnaºterea, este obligat ca, la cerereaoricãrei persoane, în termen de douãore, sã constate naºterea copilului,dupã care sã întocmeascã ºi sãelibereze certificatul medical con-statator al naºterii copilului, chiardacã mama nu este înscrisã pe listacabinetului sãu.
Pe data de 26.05.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, toþi mem-brii Consiliului Local Mizil s-au întrunit însedinþã plenarã, sub preºedinþia de ºedinþãa domnului consilier Ilie Gigel, cu urmã-toarea ordine de zi:1. Aprobarea procesului verbal al ºedinþeidin data de 28.04.2011;2. Proiect de hotãrâre privind aprobareadecontãrii sumelor reprezentând drepturilede deplasare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuniversitardin oraºul Mizil pentru luna aprilie 2011;3. Proiect de hotãrâre privind transferulbunurilor valorice conform listelor deinventar de la Poliþia Comunitarã Mizil laPoliþia Localã Mizil;4. Proiect de hotãrâre privind acordareaindemnizaþiei lunare cuvenite membrilorConsiliului de administraþie al SpitaluluiOrãºenesc „Sfânta Filofteia” Mizil.5. Proiect de hotãrâre privind aprobareacontului de execuþie al bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2010;
6. Proiect de hotãrâre privind aprobareacontului de execuþie al bugetului local aloraºului Mizil la data de 31.03.2011.
La propunerea executivului,Consiliul Local a aprobat completareaordinii de zi cu urmãtoarele proiecte dehotãrâre: 1. Proiect de hotãrâre privind împuterni-cirea Domnului Istrate Constantin sãreprezinte interesele oraºului Mizil înConsiliul de Administraþie al S.C. SALUBINTERSEV S.A Mizil;2. Proiect de hotãrâre privind aprobareaincluderii în linia de gardã pediatrie a d-luiAndronache Vasile – medic specialistmedicinã generalã pediatrie, la SpitalulOrãºenesc „ Sfânta Filofteia” Mizil. Su-pusã la vot, cu modificãrile ulterioare,ordinea de zi a fost aprobatã cu unanimi-tate de voturi.
Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, Consiliul Local a deliberat ºia decis aprobarea proiectelor de hotãrâredin ordinea de zi cu unanimitate de voturi.
Pe 15 Iunie, în organizareaPrimãriei Mizil, la Casa de Culturã amcinstit cu emoþie memoria nemuritoare acelui mai iubit poet al neamului românesc– Mihai Eminescu.
În holul Casei de Culturã, ceiprezenþi au putut admira o veritabilãexpoziþie eminescianã ilustrând viaþa,opera, dragostea ºi geniul marelui poet.
Copiii cercurilor din cadrul Caseide Culturã, au prezentat un program artis-tic ce a cuprins momente poetice unice,demonstrându-ne încã o datã aºa cumspunea ºi G.Cãlinescu cã Mihai Eminescu„reprezintã piscul cel mai înalt al roman-tismului românesc, de la sfârºitul secoluluial XIX-lea, precursor, în acelaºi timp, alpoeziei moderne de la noi ºi din Europa”.
Poezia lui Eminescu ºi caracterulei naþional construiesc un univers, opera
lui, aceastã avere artisticã, rolul ei în isto-ria spiritualitãþii româneºti va spori mereu,ca lumina unui soare care nu a ajuns încãla apogeu. Incursiunile filozofice ale luiEminescu susþin coordonatele comple-xitãþii operei sale.
Abordând atâtea probleme fun-damentale ce þin de viaþã ºi de moarte,naturã ºi iubire, genezã ºi sfârºitul lumii,poetul subliniazã zbaterile ºi nefericirileomului de geniu, într-o societate totalstrãinã de el.
La final, solistul Ivan Nicolae asusþinut un frumos recital pe dulcele versal poetului.
Toate generaþiile se vor afla subinfluenþa creaþiei eminesciene în tot ce areea mai bun, mai frumos, ridicându-se spreacel intelectualism rafinat al „Mioriþei”, aldoinelor sau basmului popular.
În perioada supusã atenþiei,aducem la cunoºtinþa cetãþenilor mizileni,faptul cã accidentele de circulaþie soldatecu vãtãmãri corporale uºoare ºi grave, suntîntr-un trend ascendent, în sensul cã faþã deaceeaºi perioadã a anului trecut, atât peraza oraºului Mizil, cât ºi pe raza celor 12comune aflate în arondare, atât numãrulaccidentelor cât ºi numãrul persoanelorcare au suferit traume, este mult mai mare.
Pe raza noastrã de competenþã,cauzele producerii accidentelor rutieresunt dupã cum urmeazã: indisciplinapietonilor, bicicliºtilor, cãruþaºilor ºimopediºtilor, mai puþin a conducãtorilorauto, neputând fi comparate cu cauzeleexistente la nivelul judeþului, ca de exem-plu: viteza, viteza neadaptatã la condiþiilede drum, alcoolul ºi neacordarea de priori-tate.
Pe aceastã cale atragem atenþia ºiadresãm totodatã, rugãmintea ca pãrinþii,factorii educaþionali, tutorii sau orice altepersoane care au în îngrijire copii sã iamãsuri pentru ca aceºtia sã nu mai fieimplicaþi în evenimente rutiere, în primulrând prin abordarea unor discuþii care sã leimprime respectarea regulilor de circu-laþie, indiferent de calitatea de participantla trafic pe care o au, sã nu le permitãdeplasarea pe patine cu rotile, biciclete saumopede ºi motoscutere, pe drumurile pu-blice, exemplificându-le cauzele ºi con-secinþele unor accidente prezentate înmass-media sau chiar cele care au avut
loc pe raza localitãþii unde îºi au domici-liul. Conducãtorilor de atelaje hipo lereamintim încã o datã cã le este interzisãcirculaþia pe DN 1 B - E577, de altfel peacest traseu ºi pe traseele principale careconduc spre artera principalã, fiind insta-late indicatoare rutiere care au semnifi-caþia: „Accesul interzis, vehiculelor cutracþiune animalã!”, folosind pentru de-plasarea lor urmãtoarele trasee:-Zona Fefelei ºi cartierul de romi –str.Bradului – traversare DN 1 B –str.Locotenent Erou Radu Nicolae – B-dulGãrii – bariera Fulga;-Strada Þepeº vodã ºi 22 Decembrie –tra-versare DN 1 B – str. Democraþiei ºi str.Victoriei – str. ªtefan cel Mare –B-dulGãrii – bariera Fulga.
Referitor la vacanþa de varã, îisfãtuim pe copii sã-ºi aleagã locuri dejoacã cât mai ferite de traficul rutier, sãrespecte regulile de circulaþie la traver-sarea strãzii ºi în timpul deplasãrii pe dru-murile publice, sã nu foloseascã bicicletedacã nu au împlinit vârsta de 14 ani ºimopede dacã nu au împlinit 16 ani, dupãabsolvirea obligatorie a unui curs de circu-laþie rutierã, sã poarte obligatoriu cascã deprotecþie.
Cu aceastã ocazie le urãm tuturorvacanþã plãcutã ºi fãrã evenimentenedorite!
Mihai Mircea Neºu a evoluatcea mai mare parte a carierei sale laSteaua Bucureºti, iar în anul 2008 s-atransferat la echipa olandezã FCUtrecht, unde a jucat titular toate me-ciurile din tur ºi a primit distincþia de„Cel mai bun fundaº stânga dinEredivisie”.
Jucãtorul român accidentatgroaznic cu o lunã în urmã la coloanavertebralã, ne-a dat tuturor emoþii, cânddoctorii au dat verdictul nemilos cã varãmâne paralizat.
Atunci, sute de oameni,români, olandezi ºi nu numai, au ridicatochii cãtre cer ºi s-au rugat Domnului
pentru sãnãtatea acestui bãiat. ªi noi, mizilenii, am fost alã-
turi de el. Dinamoviºti, rapidiºti sausteliºti – am fost în primul rând români,din acestã categorie fãcând parte ºidomnul Bebe Ursu care a ridicat dea-supra ferestrei sale drapelul din ima-gine, un gest care face cât o mie decuvinte.
Noi toþi îi urãm în continuaremultã sãnãtate ºi-i spunem din toatãinima:
iunie, autori necunoscuþi au pãtrunsîn SC PAJURA din Mizil, unitatehotelierã, de unde au sustras pro-duse electronice în valoare de 4000de lei.
În urma activitãþii de
investigaþie, autorul a fost identifi-cat în persoana C.M., cunoscut cuantecedente penale, prejudiciulfiind recuperat în totalitate ºi resti-tuit pãrþii vãtãmate.
AAnnaa SSaanndduu:: Este un subiectextrem de sensibil pe agenda de zi aministerului agriculturii, a oamenilor deºtiinþã ºi nu în ultimul rând pe agenda delucru a Uniunii Europene, care pânã înprezent este destul de reþinutã în a fi saunu de acord cu aceste organisme modi-ficate genetic, lãsând la latitudinea fie-cãrei þãri în parte sã ia o decizie... dar caun simplu cetãþean european ce mã aflu,mã întreb: oare de ce ar fi atât de be-nefice aceste organisme modificate ge-netic ºi de ce UE are aºa mari reþineri?
AA..SS..:: OMG-ul este un organismal cãrui material genetic a fost alteratprin tehnici de inginerie geneticã. Altfelspus, se izoleazã ADN-ul unei fiinþe vii(aici intrând, bacterii, virusuri, animaleºi bineînþeles omul) ºi se injecteazã înmaterialul ereditar al alteia. Pentru asta,genele care se adaugã unui virus cu careorganismul dorit este contaminat, seintroduc în nucleul unei celule printr-o
minuþioasã tehnicã de laborator.RR..:: CCee eeffeeccttee ppoott aavveeaa aacceessttee
organizaþie internaþionalã de protejare amediului, spune cã toate culturile deplante modificate genetic reprezintã unpericol pentru mediul înconjurãtordatoritã folosirii substanþelor toxice,prin contaminarea geneticã, pierdereabiodiversitãþii, prin degradarea irever-sibilã a solului ºi a ecosistemelor în ge-neral. Fãrã excepþie, toate organizaþiilepentru protecþia mediului sunt împotrivacultivãrii organismelor modificate ge-netic. Americanii sunt cei mai mari pro-ducãtori din lume de organisme modifi-cate genetic (ºi când America strãnutã,întreaga lume rãceºte). ªi cum sunt des-curcãreþi, ºi-au gãsit un aliat de încre-dere în persoana domnului ministru Va-leriu Tabãrã, care încearcã prin diferitemetode sã ne convingã de avantajele
biotehnologiei. Ar fi interesant de arãtatcã pe glob, în ultimii 5 ani, suprafeþelecultivate cu plante modificate genetic aucrescut de cel puþin 25 de ori, cele mairãspândite fiind soia ºi porumbul (mo-dificate pentru a le creºte rezistenþa laierbicide ºi la pesticide), iar SUA deþineaproximativ 70% din totalul acestorsuprafeþe. România, deocamdatã are unprocent mic, alãturi de Australia, Franþa,Germania ºi Bulgaria. În Brazilia nu secultivã plante modificate genetic.
AA..SS..:: În primul rând, legumelese pot culege verzi, pentru cã nu-i aºa, secoc în TIR-uri pe drumul cãtre desti-naþie. Se amelioreazã culoarea ºi aromafructelor, creºte timpul de conservare(alimentul rezistã mai bine la transport,îºi menþine aspectul comercial pe raftulde la supermarket o perioadã îndelun-gatã), se pot produce tot anul fructe
sezoniere (cãpºuni, roºii etc.). Tot ce seºtie este cã ºoarecii din laboratoarehrãniþi cu cartofi modificaþi genetic aumurit toþi, fãrã excepþie. S-a mai demon-strat faptul cã organismul uman nu maireacþioneazã la anumite antibiotice cumsunt ampicilina ºi kanamicina, în parte ºidin cauza alimentaþiei modificate gene-tic. Alergiile sunt mai virulente ºi maigreu de tratat. Efectele nedorite, neaºtep-tate ºi necontrolate asupra mediului suntdezechilibre ecologice masive provo-cate, de exemplu, de ierbicidele puter-nice care prilejuiesc apariþia de „superburuieni”. Acestea cresc viguroase ºinestânjenite pentru cã s-au selecþionatclone rezistente la respectivele ierbicide.Sau, dimpotrivã, prin dispariþia buruie-nilor dispar ºi insectele care se hrãneaucu ele, dar ºi pãsãrile care se hrãneau cuinsecte. Aºa au dispãrut privighetoriledin unele zone ale Americii.
AA..SS..:: Orice fiinþã de pepãmântul acesta, existã pentru o raþi-une ºi are raþiunea de a exista. Dispareo „umilã” bacterie din tubul digestivºi ne îmbolnãvim. Dispare un fluture,ºi în biosferã se întâmplã undezechilibru care antreneazã un altulºi nu ºtim care este efectul final. Ornoi inventãm fiinþe, care nu au existatniciodatã, ºi probabil cã asta va aveaefecte greu de imaginat asupra mediu-lui. Sunt acþiuni incontrolabile ºi noine jucãm ca niºte copii iresponsabili,de-a Dumnezeu.
Românii au avantajul de a aveaacces la gustul, parfumul ºi consistenþarealã a legumelor, asta ºi datoritã unoroameni ca domnul Marinescu Aurel, carese numãrã printre puþinii producãtori carecomercializeazã produse BIO.
Dar, sã vedem care este povesteasa, cum a început ºi cum reuºeºte sã neofere produse sãnãtoase ºi de calitate.
27 de ani muncitor în UzinaMecanicã ºi câþiva ani maistru instructor(profil agricol) la ªcoala din Fântânele,domnul Marinescu se hotãrãºte în anul1982, sã porneascã pe alt drum – evident,pe cel al grãdinãritului. Cu pasiune ºimuncã susþinutã, ajutat de soþia sa, doamnaMaria, a reuºit sã dezvolte o afacere înflori-toare. Acum, privind cu mândrie cei 1500
mp, unde se aflã grãdina ºi sera pe care aridicat-o în anul 1985, ne mãrturiseºte cã ameritat tot efortul.
Mi-a vorbit cu mult drag despretoate legumele ca despre niºte copii, aretoate culturile începând de la verdeaþã pânãla conopidã ºi broccoli, soiurile de roºii,ardei ºi vinete fiind 100% româneºti.Foloseºte numai îngrãºãmânt natural, odatã pe an, toamna, irigarea o face prin
inundare cu apã din fântânã, stopirea serealizeazã numai cu fungicide cubriceadmise de comunitatea europeanã, iar se-minþele sunt producþie proprie. Toaterãsadurile care se pun în grãdinã sunt repi-cate la pãhãrele de plastic, având în com-poziþie: turbã de pãdure, mraniþã, pãmântnegru ºi nisip.
Are trei producþii pe an prin cul-turi succesive, astfel cã ºi în plinã iarnãputem mânca ceapã verde, usturoi ºi ridichide lunã.
La pãrinþii sãi, mai deþine 6000 mpde teren unde are culturi de rãdãcinoase,varzã de toamnã ºi conopidã.
Acum, este foarte încântat de fap-tul cã poate sã-ºi comercializeze produseleîn noua ºi moderna Piaþã a oraºului ºidoreºte sã-i mulþumeascã domnului primarpentru acest proiect, pentru condiþiile cre-ate, fapt care a adus bucurie, atât negusto-rilor, cât ºi clienþilor.
Ne-am bucura sã aflãm cã existãcâþi mai mulþi grãdinari ca dumnealui,oameni cu conºtiinþã care se gândesc înprimul rând la sãnãtatea noastrã, a tuturorºi care nu lasã „legumele bunicii din grã-dinã” sã devinã un mit. FFeelliicciittããrrii!!
AUREL MARINESCU VERSUS ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC
**Vând casã, zona centralã în Mizil, pestr. Victoriei nr. 15 (fosta BancãAgricolã), 1000 mp, din care 290 mp îireprezintã construcþia – deschidere pedouã strãzi. Preþ negociabil. Informaþiisuplimentare la telefonul: 0767 179213.
**Vând casã, situatã pe str. Democraþiei, 6camere, apã, canalizare, curent electric.Preþ negociabil. Relaþii la telefonul:0724 923 563.
**Vând casã în Mizil, 5 camere, 2 holuri,bucãtãrie, dependinþe, teren 600 mp,boltã de viþã, pomi fructiferi, apã ºigaze la poartã + 6 tone lemne de foc.Preþ 40 000 Euro – negociabil. Relaþii latelefonul: 0733 121 189.
**Cumpãr cãrucior de butelie. Telefon:0766 226 457.
**Vând apartament semidecomandat – 3camere, str. M.Bravu, nr. 112.Informaþii suplimentare la telefoanele:0244 251 773 sau 0720 327 590.
**Arendãm 4 ha, pãmânt arabil în comunaGura Vadului. Informaþii suplimentarela telefoanele: 0751 022 914 sau 0744425 104.
**Vând casã în Tohani, la ºosea, 1000 m,deschidere 22 m – baie, bucãtãrie, 2camere ºi living, beci, centralã delemne, aer condiþionat. Preþul este de 95000 euro, informaþii suplimentare latelefonul: 0726 212 060.
**Vând combinã Daewo cu 3 CD-uri,dublu casetofon recorder, radio, douãboxe 40 W la preþul de 400 lei.Informaþii suplimentare la telefonul:0723 323 725.
**Vând apartament zona bazar, 3 camere,complet mobilat+îmbunãtãþiri, et. I,preþul fiind de 72 000 Euro. Relaþii latelefonul: 0726 147 174.
**Vând apartament, 3 camere, zona Teilorcu îmbunãtãþiri, et. III, preþul fiind de60 000 Euro. Relaþii la telefonul 0766472 606.
**Vând apartament, 3 camere, zona bazar,et. II, îmbunãtãþiri, preþul fiind de 65
000 Euro. Relaþii la telefonul: 0726 169084.
**Vând casã (în comuna Vadu-Sãpat) – 3camere + hol+ bucãtãrie, beci spaþios,magazii, lemne, coteþe, apã potabilãtrasã în curte. Ca bonus vã oferim unpogon de pãdure salcâm ºi un pogon depãºune (Valea lui Moº). Informaþiisuplimentare la telefonul: 0766 328979.
**Vând 2 geamantane mari pe rotile, douãmici, 8 taburete mici (tip Relaxa); 2telefoane fix – (tip vechi cu tastaturã);geamuri - tâmplãrie lemn, 3 bucãþi,toate la preþ negociabil. Informaþii supli-mentare la telefonul: 0244 251 381.
**Vând apartament în zona centralã, etajII, cu trei camere, decomandat, douãbalcoane, douã bãi, garaj ºi beci. Relaþiisuplimentare la telefonul 0720 258 029.
**Vând butelie ºi douã arzãtoare de gaze. In-formaþii suplimentare la telefonul 251 578.
**Vând apartament cu douã camere, situatla parter, str. M.Bravu, nr. 191, Relaþiisuplimentare la numerele de telefon:
0724 551 079 sau 0762 625 442.**
Vând 1 pogon viþã-de-vie - situat încomuna Tohani; vând 1 hectar depãmânt la ºosea în zona Relaxa. Relaþiisuplimentare la telefonul: 0764 396964.
**Vând casã cu trei camere, bucãtãrie,magazie în suprafaþã totalã de 280 metripãtraþi, posibilitate de racordare la gaze.Relaþii suplimentare la telefonul: 0733352 581.
**Vând furtun de aragaz+butelie ºi omaºinã de cusut ruseascã, la preþ con-venabil. Relaþii la telefonul: 0244 252215.
**Vând apartament în zona M.F.A., relaþiisuplimentare la telefonul: 0724 041821.
**Vând în zona Teilor, apartament cudouã camere, etajul 4, preþ avantajos.Relaþii la telefonul 0745 858 176.
**SC GALDUM IMP-exp SRL Mizil cusediul în str. Fefelei nr. 67, angajeazãpersonal calificat: jurist, contabil, econ-omist. CV-urile se depun la sediulfirmei.
MMaarriiaa DDrraaggoommiirr ((6622 ddee aannii)) ––vvâânnzzããttooaarreeDeºi au mai fost invitate, aº dori sã lerevãd pe Nico ºi pe Mirabela Dauer, înceea ce priveºte cântãreþii de muzicã po-pularã, mi-ar plãcea sã vinã SofiaVicoveanca ºi Aneta Stan.
AAlliinnaa PPooppeessccuu ((1155 aannii)) –– eelleevvããO surprizã plãcutã ar fi sã-l aduceþi peDinu Valentin, cel care a participat la„Românii au talent”, mai ales cã este dinPloieºti.
FFlloorriinn SSttaann ((2233 ddee aannii)) –– ssttuuddeennttªtiu cã domnul primar pregãteºte mereuo surprizã de final, o formaþie bunã – aºdori sã invite formaþia Holograf ºi peAlex, deoarece mi-a plãcut foarte multanul trecut.
MMaarriiaann PPooppaa ((3311 ddee aannii)) –– ººoommeerrAº dori sã-i vãd pe soþii Lupu, pe AdrianDaminescu care are o voce de aur ºi peGabriel Cotabiþã – artiºti adevãraþi.
DDaanniieellaa BBrraattuu ((4422 ddee aannii)) –– ccoonn-ttaabbiillããÎmi place foarte mult Andra, Corina carea participat la „Dansez pentru tine”, Alexºi formaþia Voltaj. Cu muzica popularã nuprea cochetez, dar cred cã ar fi antrenantsã-l aduceþi pe Benone Sinulescu.
La muzicã mi-ar plãcea sã-i aud pe urmã-torii artiºti: Pepe, Elena Gheorghe ºiNico, iar la comici pe Arºinel cu StelaPopescu – au rãmas cei mai buni; la mu-zicã popularã nu am preferinþe.
AAnnccaa BBooaarrccã㺺 ((4422 ddee aannii)) ––vvâânnzzããttooaarreeMie îmi place foarte mult Semnal M,Laurenþiu Cazan ºi Andra, la comici mi-ar face plãcere sã-l vãd pe Jean Paler, iarla muzicã popularã pe DanielaCondurache ºi Dinu Iancu Sãlãjanu.
RRoobbeerrtt PPaannaaiitt ((1188 aannii)) –– eelleevvPentru mine cei mai tari sunt: Alex,Corina, Andreea Bãnicã ºi Andra. Cumuzica popularã nu mã împac, iar lacomici i-aº vrea pe Þociu ºi Palade.
SSaannddaa IIoonneessccuu ((5577 ddee aannii)) –– ppeenn-ssiioonnaarrããEu aº dori foarte tare sã-i vãd pe urmã-torii: Laura Lavric, Maria Cârneci,Carmen Rãdulescu, Daniel Iordãchioaie,Nico, trupa de dans de la Chiºinãu ºi lacomici pe Stela ºi Arºinel.
VVaassiillee DDuummiittrraacchhee ((6622 ddee aannii)) ––ppeennssiioonnaarrMie îmi plac artiºtii mai vechi, aº dori sã-i vãd pe: Furdui Iancu, Aneta Stan,Holograf, Gabriel Cotabiþã, iar la comicipe Þociu ºi Palade.
DDoorriinnaa PPaavveell ((3388 ddee aannii)) –– ccaass-nniiccããAr fi extraordinar dacã i-aþi putea aducepe cei doi care au participat la „Româniiau talent”, pe Valentin Dinu ºi pe IustinNarcis Ianãu. În ceea ce priveºte muzicapopularã aº dori sã vinã Dinu IancuSãlãjanu ºi Daniela Condurache, iar la
comici pe Sãndel.CCoonnssttaannttiinn DDoobbrree ((4455 ddee aannii)) ––
iinnggiinneerrPersonal, mi-au plãcut artiºtii care au par-ticipat pânã acum, chiar nu-mi vin înminte cei care „au lipsit” de la serbãrileMizilului. Dintr cei care au fost, mi-arplãcea sã-i revãd pe cei de la Voltaj, peAlex, iar din cei care nu au fost, peAdrian Daminescu. De asemenea mi-aplãcut ºi trupa de dans de la Chiºinãu,adevãraþi profesioniºti.
LLaauurraa MMaatteeii ((2299 ddee aannii)) ––ccrrooiittoorreeaassããMã bucur cã domnul primar le orga-nizeazã ºi în acest an. Aº dori sã-i vãd pe:Andra, Pepe, Valentin Dinu, trupa Akcentºi pe Anda Adam. ªi mai am o rugãmintela dumnealui: sã vinã mai mulþi comer-cianþi cu lucruri de artizanat, anul trecutau fost foarte puþini. Vã mulþumesc!
MMiihhaaii AArrddeelleeaannuu ((1144 aannii)) –– eelleevvAdi de la Vâlcea, Bendeac, Corina, for-maþia Voltaj, Tudor Chirilã ºi pe Inna, darnu cred cã puteþi sã o aduceþi.
Aº dori sã o vãd pe Nicola, pe PaulaSeling, Gabriel Cotabiþã, Maria Cârneci ºiîn mod deosebit pe Marcel Pavel. Cel maimult mi-au plãcut serbãrile de acum doiani, felicitãri!
DDooiinniiþþaa ªªtteeffaann ((2233 ddee aannii)) –– ssttuu-ddeennttããPe Andreea Bãlan ºi pe Alex, aceºtia ºtiusã facã show, pe cei de la Holograf sãcânte cu Dinu Valentin, Corina, Akcent ºimi-aº dori mult sã-l vãd pe Pepe, nu a fostniciodatã.
MMiirruunnaa FFrruussiinnooiiuu ((3366 ddee aannii)) ––mmaannaaggeerr RRUUMi-ar plãcea sã-l vãd pe ªtefan Bãnicãdar cred cã este mult prea costisitoarevenirea lui, pe Iustin Narcis Ianãu, peAndra, pe Daniela Condurache, iar lacomici pe Bendeac, consider cã e cel maitare la ora actualã.
Puþini cunosc istoria miraculoasãa familiei de albine, puterea lor asupraomului, asupra naturii, dar ºi beneficiul decare ne bucurãm prin consumarea miereilor. Albina a apãrut pe pãmânt înainteaomului. Arãta ca o larvã ºi se hrãnea cuferigi. Apoi treptat, când flora s-a dez-voltat, i-au crescut aripi ºi a început sãzboare pe flori, sã adune nectar. S-au gãsitdesene pe pereþii peºterilor din Spania,datând din epoca de piatrã, ce ilustreazãmodul în care oamenii preistorici culegeaufagurii de miere folosindu-se de fum.
Albina a memorat în codul eigenetic cã fumul reprezintã
pericol.
Când simt fum, albinele îºi umplu guºile cumiere de rezervã ºi pleacã. Când guºilesunt pline, nu-ºi mai pot îndoi abdomenulsã înþepe.
În Egipt ºi India anticã, mierea eraconsideratã un dar al zeilor. Elevii dinEgiptul antic, care primeau în raþia lormiere, erau mai sãnãtoºi ºi puteau învãþamai bine decât ceilalþi. Nu era doar un ali-ment extraordinar de hrãnitor ºi energizant,ci ºi un antiseptic ºi un conservant deexcepþie.
Trupul lui Alexandru Macedon afost îmbãlsãmat într-un sicriu cu miere ºipropolis. Mai târziu, în Evul Mediu,aproape toate mãnãstirile aveau stupine, iarþãranii ce aveau casã pe pãmântul mãnã-stiresc erau obligaþi sã plãteascã o danie înmiere ºi mai ales cearã, pentru fabricarealumânãrilor. Documentele amintesc exis-tanþa unei ceri verzui în Moldova, care nuscotea fum la ardere, din care se fãceau
lumânãrile ce ardeau în palatele dogilordin Veneþia.
Mierea conþine toate vitaminele,mineralele, enzimele cunoscutevreodatã în lumea medicalã. Are
toþi aminoacizii esenþiali cunos-cuþi, ceea ce o face hranã proteicã de
excepþie, are glucide ºi chiarhormoni. Sunt foarte multe
asemãnãri între organis-mul uman ºi produsele
stupului. Dacã Dumnezeu ar
vrea, ar putea crea un om din substanþelecare se gãsesc în stup, pentru cã toate seregãsesc ºi în corpul uman. Înclusiv hor-monii, care sunt de o asemãnare uluitoarecu cei umani ºi care nu au nici o contraindi-caþie sau efect negativ, faþã de cei de sin-tezã.
Mierea este perfect igienicã, anti-septicã ºi un antibiotic de excepþie. Oricemicrob, inclusiv agentul patogen al ciumeibubonice, care în Evul Mediu a distrusoraºe întregi, dacã stã în miere, este ucis.
Nu ar trebui cumpãratã miereacare stã pe tarabe în plin soare. Aceea arecu 40% mai puþine calitãþi. Mierea este cre-atã de albine la întuneric, ea nu trebuieexpusã luminii solare, ci doar la luminaîncãperii ºi la o temperaturã constantã, cenu depãºeºte sub nicio formã 40 de grade.
Lãptiºorul de matcã este un fel devitaminã naturalã, cel mai energizant ali-ment care a fost creat vreodatã de lumeavie. Nu existã ceva mai energizant!Polenul, elementul mascul al florii, este unrezervor de acizi ribo ºi dezoxiribonucleici.Are o valoare colosalã în alimentaþia ºimedicaþia umanã.
Este un aliment impresionant decomplet, conþine toþi aminoacizii esenþialiºi neesenþiali, care îl transformã într-ohranã proteicã absolut completã.
Polenul este adus pe picioruºe,descãrcat de alte albine, aºezat în faguri,îmbunãtãþit cu enzime, frãmântat cu puþinãmiere ºi apoi bãtut ºi lipit în celulã cu
capul, cu miºcãrile berbecului. Masa prote-icã ce se creazã se numeste pãsturã. Viitoriitrântori primesc ca hranã ºi pãsturã. Are ovaloare biologicã mai mare decât polenulsimplu, pentru cã este suplimentatã cu en-zime. Un grãunte de polen are 2 înveliºuri,extinã ºi intinã, ºi nucleul care este cel maivaloros. Unii oameni mãnâncã polen de-geaba pentru cã, datoritã unor deficienþe,sucurile gastrice nu pãtrund intina ºi nu potdizolva nucleul, ca atare substanþele nu seasimileazã. Pãstura este un polen care, încondiþiile de umiditate ºi cãldurã din stup,suferã un proces controlat de fermentarecare face ca nucleul sã iasã din intinã,devenind sutã la sutã asimilabil. Cãpãcealade pe faguri are ºi ea importanþã medicalãmare, cãci conþine un antibiotic extrem deimportant în bolile aparatului repirator,care este distrus imediat de soare.
Cãpãceala trebuie extrasã într-oîncãpere unde nu intrã soarele ºi depozitatãîn vase cu pereþi opaci.
Mierea ºi derivatele au capacitãþiantitumorale, antivirale, combat toatetipurile de anemie ºi, în anumite dozãri,ajutã imens în leucemii.
Produsele apicole ajutã la fixareacalciului, care nu are nevoie doar de vita-mina D2, ci ºi de încã 22 de elemente, min-erale, vitamine, enzime ºi hormoni pentru adeveni bioactiv.
Apiterapia vindecã infertilitatea,fibroamele, chisturile ovariene, dar ºiendometrioza.
DESPRE ALBINE SI MIERE...
Nr. 82 / iunie 2011 Pagina 15
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: ConjuncþiaJupiter-Uranus este pasionalã ºi dornicã deaventurã în sine, iar acest lucru se simte cuatât mai mult în iulie 2011, când se produceîn Berbec, zodie a iubirilor fierbinþi ºi aerotismului neobosit.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Inclusiv profesio-nal se poate sã resimþi frenezia conjuncþieiJupiter-Uranus, care te bagã în trepidaþie:toate celulele tale strigã dupã acþiune,înnoire ºi schimbare. Pe lângã lucrurilenemaipomenite pe care le poþi face în iulie2011, apar ºi iniþiative care se cer materia-lizate rapid, în forþã, indiferent de con-secinþe.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc:: Îniulie 2011 continui sã funcþionezi în bazaunui excedent masiv de energie. Jupiter ºiUranus te racordeazã la o reþea de înaltãtensiune, care te alimenteazã generos, darcare, dacã nu aplici mãsurile de protecþie amuncii, te poate electrocuta farã milã.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Atenþie ma-ximã în toate domeniile, mai ales în ultimadecadã din iulie 2011 ºi mai ales dacã te-ainãscut în martie!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Este destul demultã agitaþie în casa pasiunii ºi sexului înluna iulie 2011. Marte ºi Saturn pun pro-blema cam abrupt ºi îþi pot crea unele pro-bleme în prima decadã, dar dupã aceea cli-matul devine mult mai romantic ºi maicald.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Te afli într-operioadã complexã, în care poþi accede la ocomoarã secretã ce poate fi deopotrivã denaturã materialã sau spiritualã.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc:: Înprimele douã decade din iulie 2011 te lauzicu foarte multã vitalitate ºi cu un mare chefde distracþie.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: În toiul pasi-unii, nu uita sã te protejezi! Fii cu ochii pecopii, dacã ai. Dacã eºti femeie ºi eºti însãr-cinatã, ai grijã!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: În iulie 2011,relaþiile tale stau sub semnul neprevãzutu-lui, al noului, ineditului ºi schimbãrii.Nimic nu este bãtut în cuie, indiferent cã evorba de planurile de cuplu, de atitudinea tafaþã de pereche.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Prietenia ºi acþiu-nile colective se animã sub un impulsproaspãt. Se ivesc noi proiecte curajoase,de anvergurã.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc:: Înprima decadã din luna iulie 2011 nu ai dincale-afarã de multã energie, dar Venus înLeu, în casa minþii ºi a comunicãrii, îþi asi-gurã un moral bun ºi multã bunã dispoziþie.În decada a doua tonusul fizic se îmbunã-tateºte, ai performanþe intelectuale foartebune, dar se poate sã creascã ºi stresul într-o oarecare masurã.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Încearcã sãvezi oportunitãþile care se ivesc în situaþiicritice ºi nu le lãsa neexploatate!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Asteaptã-te la ovarã tumultoasã, cu întâmplãri care îþi potrãvãºi viaþa sentimentalã! La polul negativ,existã un risc de conflict sau chiar dedespãrþire.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Cariera, aspiraþiile,poziþia socialã ºi prestigiul sunt revigoratemasiv în iulie 2011 de conjuncþia Jupiter-Uranus, care cere acþiune - ºi nu orice fel de
acþiune, ci una în stil grandios. Ambiþiile ºigesturile mari pot crea mici cutremure lanivelul relaþiilor cu superiorii ierarhici,colaboratorii sau asociaþii, acestea dinurmã fiind deja intrate de la o vreme într-oerã a transformãrilor.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc:Stresul este aproape nelipsit din viaþa ta.Eºti permanent în prizã, acþionezi sub pre-siune, þi-e greu sã te destinzi. Pe acest fondeste posibil sã aparã dezechilibre emo-þionale, unele semnale de alarmã la nivelulsãnãtãþii, ba chiar o predispoziþie la acci-dentãri sau alt gen de agresiuni asupraorganismului.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Atenþie ma-ximã în toate domeniile, mai ales în ultimadecadã din iulie 2011 ºi mai ales dacã te-ainãscut în iunie!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Viaþa de cuplupare sã se anime sub incitarea unor interesecomune, care pot fi la fel de bine de naturãmaterialã, intelectualã sau spiritualã. Dacãeste vorba de o relaþie mai veche, primeazãcele de naturã materialã; dacã este vorba deo iubire aflatã încã în stadiul pasional, estevorba de nevoia de împãrtãºire a con-ceptelor ºi viziunilor, de a descoperi împre-unã lumea, de a experimenta împreunã.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Se amplificãfoamea de cunoaºtere sau de studii profe-sionale foarte specializate, perspectiva seschimba, modul de a gândi se înnoieºte...totul graþie conjuncþiei Jupiter-Uranus dinBerbec. Mercur în Leu îþi aduce o avalanºãde idei ºi o mare nevoie de comunicare, iarSaturn, Marte ºi Venus îþi stimuleazãinteresul pentru afaceri, investiþii saugãsirea unor noi surse de venit.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Pluto se aflã de mai mult timp în casasãnãtãþii, iar acum este foarte deranjat deJupiter ºi Uranus, iar mai apoi de Saturn ºichiar de Pluto. Ameninþarea la adresasãnãtãþii devine astfel destul de serioasã, iarspre sfârºitul lunii chiar foarte serioasã.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Atenþie mareîn ultima decadã din iulie 2011 la ceea cespui, scrii ºi semnezi, la negocieri ºi decizii!Nu cãlãtori decât dacã este cu adevãratnecesar ºi, oricum, fii prudent(ã)!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Aflat în zodiata, Marte sporeºte pasiunea ºi creºte apeti-tul erotic.Senzualitatea, magnetismul sexual ºinevoia de dragoste se accentueazã vizibilîncepând din a doua decadã a lunii iulie2011, când lui Marte i se alãturã ºi Venus,planeta iubirii ºi a cuplului.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Cu Marte ºi Saturnîn Fecioarã, iulie 2011 se anunþã o lunã deefort ºi de concluzii urmate de hotãrâri rea-liste.Venus ajunge ºi ea în Fecioarã pe 10iulie 2011, aducând ºi câte o rezolvare dincând în când.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Marte pune umãrul sã înlãture oboseala ºislãbiciunea saturnianã: îþi dã energie, curaj,decizie. Partea neplãcutã este cã te predis-pune la conflicte ºi accidentãri.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Vegheazã cuatenþie asupra copiilor, dacã ai! Nu speculaºi nu alerga dupã câºtiguri uºoare, fiindcãeste risc de pagubã!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: În luna iulie2011 te aºteaptã o perioadã palpitantã înmaterie de dragoste ºi cuplu. Stai pe un vul-
can care clocoteºte în adâncuri, dar a cãruierupþie se lasã aºteptatã.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Suflul energetic îþiactiveazã zona asocierilor ºi colaborãrilor.Aici se pot petrece schimbãri, pot apãreanoi propuneri sau se pot încheia parteneri-ate mai vechi. Problema se pune în termenide respect al libertãþii de decizie ºi acþiune.Ultima decadã din iulie 2011 este încãrcatã,stresantã, dificilã ºi conflictualã..
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Primele douã decade din iulie 2011 pot fineplãcute în materie de sãnãtate, fiindcã nueste uºor sã ai de-a face cu Marte ºi Saturnîn casa bolilor grave, spitalelor ºi peri-colelor ascunse. Odihna ºi relaxarea suntsub semnul întrebãrii, iar bariera imunitarãeste scãzutã.
SSffaattuull aattrroolloogguulluuii:: Atenþie ma-ximã în toate domeniile, mai ales în ultimadecadã din iulie 2011 ºi mai ales dacã te-ainãscut în septembrie!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Focalizareaamoroasã a mai scãzut în intensitate, com-parativ cu lunile trecute. Factorul pasionals-a mai domolit, fãcând loc raþiunii. Existão undã de complicitate ºi amiciþie în viaþata sentimentalã. Iulie 2011 este o perioadãîn care, prin comunicare, cuplul poatecãdea de acord asupra unor planuri deviitor.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Un val de energieinundã sectorul muncii în iulie 2011: opor-tunitãþi de transfer, de avansare, de obþinerea unui second job sau apariþia unei ocazii devalorificare la cote înalte a potenþialului, deremarcare ºi apreciere. În ce priveºte banii,la prima vedere nu ar exista o prognozãnegativã, dar nu existã nicio îndoialã cãimprudenþele se pot reflecta ºi asupra situ-aþiei materiale.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Existã un mare excedent de energie, careeste foarte greu de strunit. Acesta îþi poateda o uriaºã putere de muncã sau îþi poate dapeste cap organismul, dupã caz. Oricum,este recomandabil sã-þi supraveghezi cuatenþie sãnãtatea, mai ales în caz de hiper-funcþii.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Nu lua deciziiextreme din încãpãþânare sau ca sã ºochezi!Judecã la rece ºi abia dupã aceea hotãrãºte!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Viaþa sentimen-talã este în delir, aventura te cheamãirezistibil, iar pofta de distracþii n-are li-mitã. Jupiter ºi Uranus au intrat în casaiubirii ºi a dorinþei, ca o tornadã, gata sã teia pe sus.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Lucrurile staudestul de sobru când vine vorba de carierãºi statut social. Fiind marcate de Marte ºiSaturn, aceste domenii sunt supuse efortu-lui, stresului ºi presiunii. Se pare cã estemusai sã finalizezi anumite demersuri, sãconcretizezi, sã miºti ceva din loc.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Chiar dacã Marte ºi Saturn te streseazã ºiîncearcã sã te faulteze fizic (risc de rãniri ºiaccidentãri), totuºi forma ta se încadreazãpe o pantã ascendentã.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Supra-vegheazã-þi cu grijã copiii, dacã ai. În nici-un caz nu te deda la speculaþii financiare,fiindcã riºti sã pierzi!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: În primele douãdecade din iulie 2011, Soarele se aflã încasa cuplului, luminând, reliefând ºi vita-
lizând acest domeniu. Eclipsa anunþã ºi eacã aici sunt de aºteptat evenimenteneobiºnuite ºi semnificative.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Se intrevede ofrenezie... domiciliarã! Te muþi, renovezi,redecorezi, cumperi bunuri de folosinþãîndelungatã etc.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Nu este cea mai exuberantã parte din an.Vitalitatea este în scãdere ºi acumulezidestule presiuni interne, fizice ºi psiholo-gice. Dacã în primele douã decade ale luniiiulie 2011 mai poþi spera ca Marte ºi Saturnsã-þi susþinã rezistenþa, în ultima decadã numai ai pe cine sã te bizui.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Atenþie ma-ximã în toate domeniile, mai ales în ultimadecadã ºi mai ales dacã te-ai nãscut îndecembrie!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: În viaþarelaþionalã se intrevãd douã direcþii semni-ficative: una subliniazã comunicarea ºi pre-ocupãrile intelectuale comune, iar cealaltãmarcheazã o creºtere a interesului pentrusexualitate, nu atât pentru plãcerea în sine,cât pentru influenþa pe care o poate aveaasupra armoniei de cuplu.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Traversezi ultimaetapã a unei perioade financiare apãsãtoare.Se pun la punct ultimele amãnunte, se batepalma, se plãtesc ultimele poliþe, se decidestrategia financiarã viitoare.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Forma fizicã, igiena personalã, alimentaþia,dietele ºi stilul de viaþã sunt subiecte carerevin adesea în atenþie. Ai un contact buncu medicii ºi mediul spitalicesc, deci ar fiun moment potrivit pentru un check-up desãnãtate.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Nu conducecu vitezã si nu te sui în maºina decât dacã eîn perfectã stare tehnicã! Cãlãtoreºte cu avionul doar dacã ai unhoroscop natal armonios!
DDrraaggoossttee ººii ccuupplluu:: Dragostearãmâne în fruntea preocupãrilor. Pentrucã Soarele se aflã în casa iubirii ºi Saturn,Marte, iar apoi Venus, se afla în casacuplului, nevoile afective, romantismul ºiimpusul sexual sunt mult accentuate.Totuºi, ai tendinþa de a forþa nota, în ge-nul “totul sau nimic”, ceea ce este camriscant.
CCaarriieerrãã ººii bbaannii:: Cariera începe sãaibã o orientare mai pragmaticã. Þelurilesunt orientate în funcþie de profitabilitate. Jupiter, stãpânul carierei ºi al statutului,este în conjunct cu Uranus în casa ba-nilor ºi te impulsioneazã sã gãseºti noimijloace de sporire a veniturilor.
FFoorrmmãã ffiizziiccãã ººii eecchhiilliibbrruu ppssiihhiicc::Stres, obosealã, senzaþie de înaintaredificilã. Cu Marte ºi Saturn în zodiadiametral opusã þie, energiile sunt con-trariate ºi creºte probabilitatea apariþieiconflictelor, care altereazã tonusul psihicºi a accidentãrilor, ºi care îl pericliteazãpe cel fizic.
SSffaattuull aassttrroolloogguulluuii:: Nu risipi, nute hazarda în investiþii costisitoare, nuface împrumuturi dacã nu ai garanþiiextrem de solide cã le poþi achita!
PP rr ii mm ãã rr ii aa RR ee dd aa cc þþ ii aa TT ee hh nn oo rr ee dd aa cc tt aa rr ee
Cu toate cã descoperirileºtiinþifice au reuºit sã ne dezvãluielucruri despre organismul nostru pecare nu le ºtiam acum 50 de ani, cor-pul uman are încã secrete ºi mecan-isme incredibile.
Cel mai complex organ alcorpului ºi cea mai puþin înþeleasãparte a anatomiei umane este, fãrã
îndoialã, creierul. Corpul poate fimenþinut în viaþã cu ajutorulaparatelor medicale, însã fãrã creiero persoanã nu poate trãi.
Creierul nu „simte” durerea.Deºi el proceseazã semnalele carecorespund senzaþiilor de durere,creierul în sine nu percepe durerea.
Creierul are o mare nevoiede oxigen. Astfel, pentru a funcþionanormal, acest organ are nevoie de 20% din totalul de oxigen ºi de caloriinecesare organismului, deºi creierulnu reprezintã decât 2% din greutateatotalã a unei persoane.
Aproximatv 80 % din creiereste reprezentat de apã. De aceea,prin hidratarea corespunzãtoare (2litri de apã pe zi), o persoanã asigurãºi necesarul de apã pentru creier.Creierul este activ ºi atunci când noidormim. Deºi existã convingerea cãºi creierul se „odihneºte” cândmergem la culcare, lucrurile nu staudeloc aºa. Astfel se explicã ºi pro-ducerea viselor.
Creierul opereazã cu aceeaºi
cantitate de energie ca ºi a unui becde 10 w. Aceastã energie este gene-ratã chiar ºi atunci când dormim. Deaici vine probabil imaginea dindesene cu un bec deasupra capuluiatunci când unei persoane îi vine oidee. Cu cât avem un IQ mai mare,cu atât visãm mai mult. Însã dacã nune amintim ce am visat, nu trebuie
sã ne îngrijorãm, ne liniºtesc specia-liºtii, deoarece acest aspect nu are le-gãturã cu coeficientul de inteligenþã.
Creierul nostru poate stocaorice, de la ceea ce am simþit pânã laceea ce am vãzut sau auzit.
Marea problemã este cã nune putem aminti tot ceea ce creierula înregistrat.
În prima lunã de viaþã,copilul „învaþã” multe lucruri dincauzã cã sinapsele din creierul luiajung de la 50 de trilioane la 1cvadrilion. Însã dacã ºi corpul lui s-ar dezvolta cu aceeaºi vitezã, copilular cântãri 77 de kilograme dupãprima lunã de viaþã.
Creierul uman genereazãmai multe impulsuri electrice decâttoate telefoanele mobile din lume.Atunci când ne naºtem, creierulconþine în jur de 14 miliarde decelule.
Dupã 25 de ani, începem sãpierdem zilnic în jur de 100.000 decelule, iar dupã 50 de ani, creierulîºi reduce simþitor volumul.
CEEA CE STIM DESPRE
CREIERUL UMAN Fiecare persoanã are un mirosdiferit al corpului, acesta fiind diferitchiar ºi la gemenii identici?
Copiii au capacitatea de arecunoaºte mirosul unic al mamei?
Femeile se pricep mai bine sãdiferenþieze mirosurile decât bãrbaþii?
Nasul îºi poate “aminti” peste50.000 de mirosuri diferite?
Auzul slãbeºte uºor imediatdupã ce mâncãm foarte mult?
Fiecare om are o amprentãunicã a limbii, ca ºi în cazulamprentelor digitale?
Ochiul poate distinge un mil-ion de nuanþe coloristice diferite?
Atunci când atingem unobiect, semnalul circulã prin corp, prinintermediul nervilor, cu peste 200 dekilometri pe orã?
Un plãmân conþine în jur de300.000 de milioane de vase capilare?
Inima unei persoane bate detrei miliarde de ori în timpul vieþii?
Stomacul unui adult poateconþine pânã la un litru ºi jumãtate dehranã?
Mãrimea inimii unui om esteegalã cu cea a pumnului sãu?
Plãmânul drept reþine mai mult
aer decât cel stâng?De-a lungul întregii vieþi, omul
poate produce pânã la 24.000 de litride salivã?
Unghiile de la mâini cresc deaproximativ de ºase ori mai repededecât cele de la picioare?
În medie, o persoanã pierde înjur de 100 de fire de pãr pe zi?
O persoanã inspirã ºi expirã deaproximativ 23.000 de ori zilnic?
Este imposibil sã strãnuþi cuochii deschiºi?
Ne naºtem cu 350 de oase, iarla maturitate avem doar 206, din cauzãcã multe din acestea se unesc?
Oasele umane au o rezistenþãcomparabilã cu cea a granitului?
Muºchii oculari se miºcã deaproximativ 100.000 de ori pe zi.Acelaºi numãr de miºcãri pentrumuºchii picioarelor este echivalentul a80 de kilometri parcurºi în fiecare zi?
Atunci când doarme, o per-soanã, poate creºte cu 8 milimetri, pen-tru ca dimineaþa sã revinã la înãlþimeainiþialã?
Pentru a ne încrunta folosim 43de muºchi ai feþei, iar pentru a zâmbi,numai 17?
---------------------------------
CCaaccaaoo. Dacã pielea ta e uscatã,atunci bea cacao cu lapte degresat, pentrucã aceastã bãuturã o poate hidrata.
LLaapptteellee.. Persoanele care beauregulat lapte degresat prezintã un risc maimic de hipertensiune.
SSuuccuull ddee ccããttiinnãã.. Conþine vitami-na C, acid folic, magneziu, fier ºi man-gan, blocând efectele nocive ale hor-monilor de stres.
SSuuccuull ddee rrooººiiii.. Licopenul, sub-stanþa care dã tomatelor culoarea roºie,reduce efectul nociv al razelor ultravio-lete asupra pielii.
CCaaffeeaauuaa.. Cofeina inhibã lipireatrombocitelor din organism, reducând ast-fel riscul formãrii cheagurilor de sângecare pot provoca accidente vasculare.
arterelor ºi apariþia bolii Alzheimer. AAppaa.. Ajutã în cazul problemelor
renale ºi urinare, este bunã pentru indi-gestie ºi circulaþie.
CCeeaaiiuull vveerrddee.. Stimuleazãregenerarea celulelor ºi a þesuturilor ºiprevine cancerul.
SSuuccuull ddee mmoorrccoovvii.. Betacarotenulºi vitamina A din morcov întãresc sis-temul imunitar.
OOþþeettuull ddee mmeerree.. Este eficient îndetoxifierea organismul ºi rezolvã pro-blemele de tranzit intestinal.
SSuuccuull ddee ppoorrttooccaallee.. Dupã meselecopioase, bogate în grãsimi, este indicatsã se consume un pahar de suc de porto-cale proaspãt stoarse, pentru cã împiedicãformarea radicalilor liberi, care distrugvasele de sânge ºi favorizeazã atacul decord.
