~nainte s\ `ncep acest editorial, m-am uitat peinforma]iile Reuters din S\n\tate. ~n coloana de [apte [tiri„tari”, doar patru se refereau la studii medicale. Trei eraudespre afaceri ale firmelor farmaceutice. Glaxo `ncercases\ cumpere, cu 2,6 miliarde de dolari, Human Genome,exploratorul h\r]ii ADN. Gilead Sciences se bucura c\investi]ia sa de 11 miliarde de dolari `n Pharmasset a datroade, un nou medicament `mpotriva hepatitei C fiindtestat cu succes de c\tre aceast\ firm\. ~n fine, J&Jprimise aprobarea CE pentru a „`nghi]i” produc\torulelve]ian de dispozitive medicale Synthes, pentru 21 demiliarde de euro!

O treime din PIB-ul României a fost tranzac]ionat\,`ntr-o singur\ zi, de numai [ase gigan]i ai industrieimondiale de profil. Asta arat\ ce importan]\ acord\domeniului cet\]enii lumii moderne, cheltuielile `ns\n\tate fiind printre pu]inele care cresc, `n criz\. Iar `ncapitalism, nimeni nu d\ bani f\r\ rezultate. O rat\ devindecare de peste 88 la sut\ `n cazul hepatitei cronice,tocmai amintit, nu e posibil\ f\r\ cheltuieli serioase. Darmerit\, `n caz c\ `nseamn\ ceva via]a omului carepl\te[te/i se pl\te[te tratamentul. F\r\ a mai aminticalitatea vie]ii unui pacient care are acces la noile

tehnologii, gândite s\ aib\ efecte secundare cât maireduse [i beneficii cât mai mari.

Alt\ concluzie ar fi c\ `n jurul produc]iei de s\n\tatese vehiculeaz\ sume consistente. Cum o reu[i Guvernuls\ piard\ bani [i s\ distrug\ Institutul Cantacuzino?

~ntr-o economie dinamic\, unde a rezista 50 de anieste o valoare `n sine, Institutul tocmai a `mplinit 90 deani. Pân\ de curând, avea un portofoliu aflat `ntreprimele zece ale Europei. ~n regiune, de]ineam singuracapacitate de produc]ie a vaccinurilor, dup\ o tehnologiemai veche, dar sigur\. ~n cazul unei pandemii, deveneamfurnizori pentru ]\rile din jur. Pre]urile puteau fitemperate, odat\ ce nu depindeam de importuri.

Ast\zi, Institutul mai are `n cont banii pentru salariilepe o lun\ [i datorii cât cuprinde. Atât pentru furnizori, cât[i fa]\ de stat, dup\ ce a fost retras\ o [arj\ de vaccinuri,cu probleme de calitate.

Mai grav\ decât criza financiar\ sunt demotivareapersonalului, alungat c\tre firme private, [i distrugereabrand-ului.

Prima concluzie, `n cazul Institutului, ar fi c\ a avutparte de un management dezastruos. Totu[i, nici cel maibun manager nu poate face minuni, dac\ proprietarul nud\ bani, ba dimpotriv\, sec\tuie[te de resurse compania.Pe lâng\ prostie sau dezinteres, ce ar mai putea explicadezastrul de la Cantacuzino?

O ipotez\ ar fi cea legat\ de importuri. Ca mii dealte firme române[ti de stat, dup\ faliment, pia]a epreluat\ de importatori. Sau se vând pe nimic activele. ~ncazul IC Cantacuzino, exist\ câteva zone de interes:brandul, pia]a, cum spuneam, [i eternele imobiliare.Sediul este lâng\ Casa Poporului, pe o suprafa]\ unde i-ar sta bine [i unui hotel [i unui mall. La B\neasa,Institutul are o ferm\, numai bun\ pentru vile ieftine. Iar`n B\r\gan, unde se produceau furaje pentru caii care ned\deau serul antirabic (ast\zi importat), se poate mutadepozitul importatorilor.

3

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Barometrul s\n\t\]iiInstitutulCantacuzino,noul Cuprumin

Editor: Pharma Net SolutionsAdresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[tiTel/fax: 021.330.18.69E-mail: office@doctorulmeu.comDirector Editorial: Dr. Val VâlcuDirector general: Cristin TocanRedactor-{ef: Stelu]a IndreiSecretar de redac]ie: Alina ChiriceanuColectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. MihaelaLeventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, AlexandraConstantin, Gabriel Olaru

Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [ioriginalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducereaoric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrulserviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizatenumai cu acordul medicului sau farmacistului.

Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Românde Audit al Tirajelor (BRAT)

Foto: SHUTTERSTOCK

Foto copert\: INTACT IMAGES

Distribu]ie cabinete:

GTS SOLUTION

Distribu]ie vânzare:

HACHETTE

Consultan]\ management:

TOCRIS CONSULTING

Tiraj: 40.000 exemplare

ISSN: 2065 - 1473

Urm\toarea apari]ie:

Iunie 2012

Sezon

4

Dr. Mihaela Leventer Medic primar dermatologie Clinica Dermastyle Bucure[tiStr. Sevastopol 13-17 Tel. 021 310 65 07; 0722 363577Fax: 021 310 65 08www.dermastyle.ro

~ntâmpin\ vara cu un corp de invidiat

Vara aceasta, cu ajutorul noilor aparate medicale profesionale, putem uita de aspectulnepl\cut al cojii de portocal\, prin doar câteva [edin]e pe s\pt\mân\, complet nedureroase.

Sub piele,gr\simea estegrupat\ `ns\cule]i, separa]i`ntre ei prinpere]i fibro[i carese leag\perpendicular depiele, destraturile profunde ale pachetului adipos [i demu[chi. Astfel, orice modificare de volum a acestorpache]ele de gr\sime produce trac]iunea pielii [ifavorizeaz\ reliefarea, generând aspectul de coaj\de portocal\.

Cum apare pielea cu aspectul cojii de portocal\

Noile interven]ii dermatologice noninvazivesubstituie cu succes lipoaspira]ia, aparaturamedical\ de ultim\ or\ oferind solu]ii eficiente[i de lung\ durat\ `n tratarea imperfec]iunilorcorporale. Printre cele mai noi tehnologiifolosite se num\r\ radiofrecven]a (laserul AlmaAccent) [i undele de [oc (Duolith).

Celulita reprezint\ o afec]iune complex\ [i,de aceea, `n tratarea sa, este nevoie de oabordare tridimensional\, printr-un programcomplet de remodelare a zonelor afectate.Tratamentul este eficient deoarece seadreseaz\ tuturor defectelor cutanate: pieleflasc\, pere]i fibro[i [i m\rirea volumului de]esut adipos.

Metodele moderne lupt\`mpotriva celulitei dininterior spre exterior

Celulitaatacat\ cu unde de [oc

5

Sezon

Procedura necesit\ operioad\ de vindecarede câteva s\pt\mâni,

iar rezultatele suntvizibile imediat. Dac\pacienta respect\ un

regim de via]\ s\n\tos,efectele se men]in

pentru o perioad\ decâ]iva ani.

REZULTATE

REZULTATEPentru ob]inerea efectului dorit

sunt recomandate trei [edin]e pes\pt\mân\, timp de o lun\. Efectelesunt vizibile dup\ doar [ase [edinte,iar tratamentul este indicat s\ fieefectuat `n dou\ cure anuale.

Program complet de remodelarecorporal\

Tratarea tridimensional\ cuprinde:

Se face o [edin]\ la10 zile, iar efectele pot fiobservate dup\minimum 3 [edin]e detratament. Pentrumen]inerea aspectuluiob]inut se poate repetatratamentul o dat\ pean. Se recomand\minimum 6 sedin]e.

REZULTATEReducerea laxit\]ii cutanate cu ajutorulradiofrecven]ei

Oricare ar fi metoda de tratare a celulitei, este necesar\ mult\ aten]ie pentru a prevenireapari]ia ei. Persoanele cu predispozi]ie [i care continu\ s\ fie sedentare prezint\ risculca, dup\ un tratament reu[it, s\ constate o recidiv\ a celulitei. De aceea, trebuie eradicatesi cauzele apari]iei celulitei: tratarea eventualelor tulbur\ri endocrine [i digestive [i maiales renun]area la via]a sedentar\.

Laserul „Alma Accent” este un aparat de radiofrecven]\ cu dou\sisteme de lucru, unipolar [i bipolar, care `n func]ie de capul de lucru folosit`nc\lze[te mai profund sau mai superficial dermul [i ]esutul subcutanatadipos. Unda de radiofrecven]\ emis\ unipolar p\trunde la 20 mmadâncime sub piele, producând contrac]ia fibrelor de colagen. Totodat\,unda emis\ bipolar p\trunde superficial, la numai 2-6 mm, ducând lareducerea rid\rii cutanate [i `mbun\t\]irea texturii cutanate. Astfel, se lupt\`mpotriva celulitei din interior spre exterior, [i nu invers, a[a cum o faccelelalte tehnici de remodelare a ]esutului adipos. Pacienta simte c\ldur\ pezona de lucru, observ\ c\ treptat pielea se neteze[te [i simte contrac]iasuprafe]ei cutanate ca pe un corset natural. Datorit\ fenomenului delipoliz\ [i drenaj limfatic concomitent, relieful adipos se amelioreaz\.

Corec]ia chirurgical\ se adreseaz\ zonelor limitate de celulit\unde poate face „liposhifting” (netezirea pachetului adipos f\r\extragere) sau opera]ia de subincizie, prin care sunt sec]ionate cu unac special fasciculele fibroase care trac]ioneaz\ pielea [i produc efectulde coaj\ de portocal\. Procedurile necesit\ anestezie local\, iarpacienta va pleca acas\ dup\ câteva ore purtând un corset menit s\ajute la o cicatrizare frumoas\. Procedura se face mai ales pe zonafesier\ [i necesit\ o perioad\ de vindecare de câteva s\pt\mâni.

Desfacerea pere]ilor fibro[i prin subincizie

Remodelarea gr\simii Celulita afecteaz\ pân\ la 90% dintre femei, cele mai

vulnerabile zone fiind coapsele [i bra]ele. La nivelul acestora,undele de [oc aplicate asupra celulelor adipoase duc lacompactarea structurii ]esutului adipos. Undele de [oc (aparatulDuolith) sau lipoliza cu ultrasunete produc o remodelare aadipocitelor f\r\ s\ fie lezat\ pielea. Pentru ob]inerea efectuluidorit sunt recomandate trei [edin]e pe s\pt\mân\, timp de olun\. Tratamentul este complet nedureros.

{tia]i c\...

6

Farmacia naturii

Printre terapiile complementar-alternative mai pu]incunoscute [i aplicate `n ]ara noastr\ este [i terapia floral\ adoctorului Edward Bach.

Terapia floral\

Conceptul de terapie floral\, pe dreptcuvânt denumit\ [i „terapia sufletului”,apar]ine doctorului Edward Bach cares-a n\scut la 24 septembrie 1884lâng\ Birmingham `n Marea Britanie.

Despre sim]urile plantelor s-a scris mult: sensibilitatea lor laatingere, frigul,c\ldura, mirosul, parfumul, alarma,poluarea chimic\ [i fonic\, sunt numai câteva dintre

elementele subtile ale regnului vegetal.

Edward Bach `[i petreceavacan]ele `n }ara Galilor deunde erau p\rin]ii lui.Hoin\rea prin p\duri [imun]i `n preajma copacilor [iflorilor s\lbatice, cunoscândsubtilitatea lor. Aici va revenide multe ori mai târziu,pentru a-[i limpezi gândurile.

Iubind din copil\rie toatefiin]ele aflate `n suferin]\ [idorind s\ le ajute, a devenitmedic. ~nc\ din studen]ieEdward Bach a ajuns laconcluzia c\ pacien]ii diferi]i,cu aceea[i afec]iune, nu sevindec\ `ntotdeauna cuacela[i tratament.

~n tratarea unei afec]iuniconsider\ c\ trebuie s\ se

`nceap\ cu cunoa[tereapacientului, cu concep]iile luide via]\, emo]iile,sentimentele, toate acesteafiind mai importante decâtboala `ns\[i.

Dr. Edward Bach aobservat la vremea lui c\metodele clasice devindecare erau maidureroase decât boala.

Dorea s\ g\seasc\metode de tratament care s\fie simple [i u[or de aplicat,cât mai u[or accesibile, la`ndemâna tuturor, blânde,complet nedureroase [i f\r\reac]ii adverse nepl\cute.Aceste principii sunt ast\zidin ce `n ce mai valabile.

Bolnavi, nu boli

~n anul 1917, Dr. Edward Bacha trecut printr-o `ncercare cumplit\.~n stare de incon[tien]\ a fost operatde urgen]\, având o hemoragieintern\. A fost diagnosticat cucancer, iar [ansa de supravie]uire: 3luni. Dup\ opera]ie, de[i era foartesl\bit, s-a hot\rât s\ se `ntoarc\ lamunca sa. Lucra zi [i noapte, iar pemasur\ ce timpul trecea se sim]eadin ce `n ce mai bine, chiar mais\n\tos decât `n ultimii ani.

Concluziile sale au fost c\ omotiva]ie puternic\, sentimentulprofund de iubire pentru semeni [iun scop precis `n via]\ ne ajut\ s\travers\m momentele grele, chiar lagrani]a dintre moarte [i via]afizic\.

Cum s-a n\scutterapia Bach

Dr. farmacist

Membru al Academieide Stiin]e Medicale

Ovidiu Bojor

8

Farmacia naturii

Nu sunt produsehomeopate [i se prepar\prin alte metode, iarprincipiile de vindecare nucorespund celor dehomeopatie.

Nu sunt uleiuri esen]ialefolosite `n aromaterapie [ise prepar\ diferit deacestea. Se numesc esen]eflorale pentru c\ `n ele estecuprins\ „esen]a `ntregiiplante”.

Nu sunt suport pentrupractici paranormale(m\sur\tori cu ansa,vizualiz\ri `n aur\ saum\sur\tori debiorezonan]\).

Vindecarea sa l-a ajutat s\`n]eleag\ leg\tura strâns\dintre mintal, emo]ional,autoimunitate [i vindecare.

~n martie 1919 a fost numitbacteriolog la spitalul deHomeopatie din Londra unde acunoscut pe cei mai renumi]ihomeopa]i britanici [i a studiatOrganonul Hahnemann, fiinduimit c\ acesta descoperise cucca. 100 de ani `nainte

leg\tura dintre boal\ cronic\ [itoxenia intestinal\. Deasemenea, de la Hahnemanna `nv\]at c\ fiecare caznecesit\ o abordare separat\`n acord cu tr\s\turile depersonalitate ale pacientului,`nsu[indu-[i deviza: trateaz\pacientul [i nu boala.

~n 1930 Dr. Edward Bachpleac\ `n }ara Galilor unde acopil\rit [i de unde a adus trei

plante: Impatiens Glandulifera(Papucul Doamnei, Mun]iiApuseni, denumire local\),Mimulus Guttatus (originar dinAmerica de Nord) [i ClemotisVitaeba (Curpen alb) din carea preparat primele remediiflorale. Le-a prescrispacien]ilor conformpersonalit\]ii lor, iar rezultateleau fost foarte bune. A[a s-an\scut Terapia floral\.

Dr. Edward Bach consider\ c\ tot r\ul porne[te de la mintal. Aconceput o terapie care ]inte[te cauza bolii. Este o terapie accesibil\tuturor. De exemplu, Impatiens Glandulifera se adreseaz\ celorner\bd\tori, care nu suport\ s\ a[tepte, celor repezi]i [i care suntderanja]i de cei care gândesc `ncet.

~n cazul `n care multora le este team\ s\ mearg\ la dentist, serecomand\ Mimulus Guttatus, iar cei care sufer\ de insomnia, nu-iintereseaz\ prezentul, sunt absen]i la evenimente, firilor vis\toare serecomand\ Clematis Vitalba.

Caracterizarea remediilor florale

Recomand\rile remediilor florale se fac pe baza discu]iilor libere [i sincere cu pacientul.Remediile florale nu mizeaz\ pe efectul placebo sau autosugestie. Ele ac]ioneaz\ [i asupracopiilor, animalelor sau chiar a plantelor, deci nu putem lua `n considerare procese decon[tientizare. Nu sunt medicamente, sunt lipsite complet de toxicitate, nu au contraindica]ii,efecte secundare sau reac]ii adverse. Se integreaz\ `n ceea ce numim terapii holiste.

Ce nu suntremediiflorale?

10

Psihologie

1Negarea este un mecanism de ap\rare temporar, `nfa]a fricii inerente, negare care const\ `n refuzuldiagnosticului, emi]ând expresii de genul: „Asta nu

mi se poate `ntâmpla mie”; „Nu se poate, nu e adev\rat”.Mecanismul de ap\rare ini]iat de instinctul de conservare caut\o urm\ de speran]\: „Poate c\ doctorii s-au `n[elat [i

Ne confrunt\m `n ultimii anii cu ocre[tere masiv\ a diagnosticelor deboli grave la vârste din ce `n ce maitimpurii. Auzim zilnic despreravagiile afec]iunilor cardiace, alecancerului sau accidentelorvasculare cerebrale la persoane ceabia au `mplinit 30 de ani.

Travaliul psihoemo]ional al bolii – Modelul Kübler-Ross

Psiholog Daniela Balazs

Simptomele unui accidentvascular cerebral, de exemplu,sunt uneori trecute cu vederea

`n serviciile de urgen]\, `n cazulpacien]ilor tineri, ceea ce `ntârzie untratament prompt [i eficient. De celemai multe ori refuz\m s\ gândim c\ni se poate `ntâmpla nou\ sau cuivadrag, `ns\ cu to]ii suntem supu[i„uzurii”. ~n fa]a unei boli grave,poate chiar incurabile, tr\im oreac]ie emo]ional\ complex\,descris\ foarte bine de modelulpsihiatrului elve]ian Elizabeth Kübler-Ross. Modelul a fost generat decercet\ri pe persoane fie aflate `nfa]a mor]ii (cu boli `n faz\ terminal\,cancer, HIV, boli invalidante), fie lapersoane care au suferit o pierderemajor\.

Cinci etape de tr\iri emo]ionaleModelul Kübler-Ross eviden]iaz\ 5 etape prin care

persoana respectiv\ trece timp de mai multe luni. Nu esteobligatoriu ca o persoan\ s\ treac\ prin toate cele 5 etapesau s\ le parcurg\ `n ordine cronologic\. Ceea ce esteimportant este faptul ca durata de manifestare a `ntreguluiproces psihoemo]ional s\ nu dureze mai mult de 6 luni,pentru c\ altfel se ajunge la faze patologice.

Cum ajut\ mintea la vindecarea trupului

Ideal este ca durata primelor 4 etape s\fie cât mai scurt\ pentru ca prin acceptares\ ajut\m corpul s\ se vindece acceptând[i el la rândul s\u tratamentulmedicamentos prescris.

dignosticul e gre[it”; „Poate trebuie s\ refacemanalizele” etc. Avem totu[i de-a face cu unmecanism de ap\rare temporar, care ne ofer\timpul necesar pentru a ne preg\ti `n vedereaaccept\rii viitorului. Este o reac]ie normal\, dar

evitarea confrunt\rii cu boala nu trebuie s\ durezeprea mult, pentru ca `nceperea tratamentului câtmai repede este esen]ial\. Ceea ce ne ajut\ `naceast\ etap\, ca [i `n celelalte de altfel, estesprijinul moral sincer din partea celor apropia]i.

2Furia este etapa `n care c\ut\m vinova]i pentru ceea ce ni se `ntâmpl\. Este o proiec]ie `nexteriorul nostru a sentimentelor atunci când nu mai putem men]ine prima etap\. Aceast\ furieeste `n general proiectat\ fie c\tre ceilal]i: „Din cauza ta mi se `ntâmpl\ asta”; „Tu mi-ai f\cut

numai mâncare pr\jit\”, fie c\tre Dumnezeu: „Doamne, de ce `mi faci asta?”; „Doamne, cu ce ]i-amgre[it?”, fie arareori asupra propriei persoane: „Uite unde m-a dus incon[tien]a”. Consider\m c\ tot ceeace ni se `ntâmpl\ este nedrept [i de aceea `ncerc\m s\ ne schimb\m soarta prin violen]\. Suntem chiarinvidio[i pe cei din jur. Este foarte important ca persoanele apropiate s\ nu intre `n jocul egoist al`nvinuirilor [i s\ se comporte cu r\bdare [i iubire fa]\ de cel furios.

11

Psihologie

3Negocierea sau târguialaapare atunci când furia s-aconsumat. Este genul de troc cu

Dumnezeu `ncercând s\ ob]inem „ogra]iere” fie prin implorare, fie oferindceva la schimb: „Dac\ m\ fac bine, o samerg mai des la biseric\”. ~n spateleacestor negocieri este o vizibil\ stare devinov\]ie. Ceea ce este esen]ial s\`n]elegem este faptul c\ boala estemanifestarea fizic\ a unor lucruri pe carele-am f\cut gre[it [i vinov\]ia trebuieeliminat\ prin `n]elegere [i modificareacomportamentului.

4Depresia apare atunci cânddurerea este cople[itoare, cândam pierdut orice speran]\ `n

negociere. Sentimentele de neputin]\ [i depierdere a speran]ei devin `nl\n]uitoare.Ap\sa]i de sentimentele noastre, nu vrems\ avem leg\turi cu nimeni, dar ceiapropia]i trebuie `n continuare s\ aib\r\bdare [i s\ ne sus]in\ `n recâ[tigarea`ncrederii `n puterile proprii [i mai ales `ncredin]a `n Dumnezeu, pentru a puteatrece la accceptare.

5Acceptarea,care estealtceva

decât resemnareapasiv\, presupunândac]iune l\untric\, esteetapa care restabile[teadev\rul pe care am`ncercat de multe oriincon[tient s\-lacoperim `n trecut, s\-lmodific\m pentru a nesim]i mai bine.Vindecarea noastr\ fizic\ depinde `n foarte mare m\sur\de vindecarea emo]ional\, identificând [i eliminând dinfiin]\ toate acele `nc\rc\turi emo]ionale care au cauzatboala, acceptând c\ tot ceea ce ni se petrece este ceea cese putea mai bun `n acel moment pentru noi.

12

Terapii naturale

Noapte bun\ cu „somnifere” din plante

Dr. Ruxandra ConstantinaMedic specialist medicin\ de familieCompeten]\ apifitoterapieClinica Medical\ Medas

Remedii blânde pentru insomnie

Insomnia este una dintre cele maifrecvente afec]iuni. Ea afecteaz\20-30% din popula]ia general\,având o inciden]\ mai ridicat\ `nrândul femeilor [i a vârstnicilor.

AvertismentMulte persoane nu consider\ insomnia

o problem\ care s\ necesite prezen]a lamedic. Este o mare gre[eal\, deoareceinsomnia are repercusiuni negative atât petermen scurt, cât [i pe termen lung:persoana se simte obosit\, prezint\ asteniefizic\ [i psihic\, sc\derea capacit\]ii la efort[i a capacit\]ii de memorare [i concentrare,reducerea vitezei de reac]ie, prezint\somnolen]\ diurn\, devine irascibil\,nervoas\.

Netratat\ corect, insomnia va afectarandamentul fizic al persoanei cu sc\dereaabilit\]ilor profesionale. Pe plan psihic,persoana va fi predispus\ la apari]ia denevroze, depresii, mergând pân\ latulbur\ri de comportament [i personalitate.

RECOMANDARE

Cauzele insomniei sunt multiple [i de multe ori greu deidentificat sau sunt trecute cu vederea. De aceea, este indicat\ osupraveghere a somnului pe timpul nop]ii [i o polisomnografie.

Insomnia, prin defini]ie, este un termen generalcare desemneaz\: dificultatea de a adormi,dificultatea `n men]inerea continuit\]ii somnului(cu treziri repetate `n cursul nop]ii [i dificultate `na readormi) sau p\rerea subiectiv\ a uneipersoane cu privire la calitatea nesatisf\c\toarea somnului ei (persoana se treze[te obosit\, aresenza]ia c\ nu [i-a recuperat capacit\]ile salefizice [i mentale `n timpul somnului).

13

Terapii naturale

Clasificare [i cauze

Alte cauze tranzitorii ale insomniei pot fi: vecinizgomoto[i, lumina prea puternic\ `n camer\,temperaturi neadecvate `n dormitor (prea cald sauprea rece), membri ai familiei care se trezesc noapteasau care sfor\ie, mese copioase seara, consumul deb\uturi cu efect excitant asupra SNC.

Tratamentul insomniei

SFATURI:lapte cald `ndulcit cumiere de tei, muzic\pl\cut\, baie cu ulei

de sun\toare

Stilul de via]\ este factor important `napari]ia insomniei. Iat\ de ceadoptarea unei alimenta]ii

corespunz\toare [i renun]area la uneleobiceiuri d\un\toare pot ameliorainsomnia. 4Evita]i s\ mânca]i copios `nainte de

culcare sau s\ consuma]i b\uturienergizante, cafea, ceai negru, ciocolat\,dulciuri concentrate, brânzeturifermentate. ~n schimb, efecte sedative auceapa, salata verde, l\ptuca.

4Evita]i s\ petrece]i mult timp seara `n fa]atelevizorului sau a calculatorului.

4Nu practica]i exerci]ii fizice extenuanteseara.

4~nainte de culcare, be]i o can\ cu laptecald `ndulcit cu miere de tei sau desalcâm.

4Seara este bine s\ v\ destinde]i ascultândo muzic\ pl\cut\, citind o carte ce v\ facepl\cere. Face]i o baie c\ldu]\ `n caread\uga]i câteva pic\turi de extract delavand\, sun\toare, valerian\, tei, conuride hamei, passiflora. Aceasta are efectebenefice extraordinare, calmante [irelaxante.

4Dac\ este posibil, face]i o mic\ plimbare(15-30 minute) `nainte de culcare.

4Este bine s\ respecta]i orele de culcare [ide trezire, acelea[i `n fiecare zi.

4Pute]i folosi perne `n care se introducconuri de hamei, lavand\, sulfin\, roini]\.

4Camera trebuie neap\rat aerisit\ bine`nainte de culcare. De asemenea, estebine ca `n dormitor s\ nu existe surse delumin\ aprinse, aparatur\electric\ [i electronic\.

Insomnia trebuie identificat\ [i tratat\ corect `nc\ din prima faz\. Medicamentele, fie ele alopate sau naturiste, nutrebuie administrate aleatoriu, ci trebuie recomandate numai de c\tre un medic specialist. Exist\ o mare varietate demedicamente clasice [i naturiste, schema trebuie strict individualizat\. Mare aten]ie trebuie avut\ la asocierea dintreun medicament alopat [i un preparat din plante cu aceea[i ac]iune, efectele hipnotice [i sedative se cumuleaz\.

Insomnia poate fi clasificat\ ca fiind:- Acut\ – `nseamn\ incapacitatea de a dormi bine `n

mod constant pentru o perioad\ de mai pu]in de o lun\.Aceasta poate fi ocazional\ sau tranzitorie (de scurt\durat\), care poate s\ dureze de la o noapte pân\ la10-15 zile, de obicei fiind declan[at\ de anumiteevenimente perturbatoare din via]\: diferen]\ de fus orar,program de lucru `n ture, schimbarea domiciliului etc.

Insomnia acut\ poate fi [i intermitent\, adic\episoadele de insomnie tranzitorie se repet\ la intervalede timp neregulate.

- Cronic\ – dep\[e[te de obicei perioada de o lun\,este `nso]it\ de tulbur\ri somatice sau psihice. Aceastapoate fi primar\ sau secundar\ (cancer, boli

cardiovasculare, boli respiratorii, boli digestive, bolineurologice, boli reumatismale, depresii, caredeclan[eaz\ simptome pe timpul nop]ii [i trezescbolnavul). De asemenea, tratamentul cronic cu substan]ecu efect hipnotic sau cele cu ac]iune excitant\ asuprasistemului nervos central (SNC) provoac\ insomniecronic\.

14

Terapii naturale

Ceaiuri, tincturi, comprimate cu ac]iune sedativ\Exist\ nenum\rate plante cu ac]iune sedativ\ [i hipnotic\: acestea relaxeaz\, `nl\tur\ tensiunile nervoase, ajut\ la

inducerea [i men]inerea unui somn de calitate. Pot fi administrate sub form\ de ceai, pulbere, tinctur\, comprimate.De obicei, se administreaz\ seara, `nainte de culcare. Pentru persoanele care sunt suprasolicitate fizic [i psihic, estebine s\ se administreze [i `n timpul zilei un preparat natural cu ac]iune calmant\, antistres. Avantajul acestor preparatenaturale este acela c\, administrate corect, au un efect bland, dar de durat\ [i, `n general, nu au reac]ii adverseputernice [i nu dau dependen]\, a[a cum se `ntâmpl\ `n cazul medica]iei alopate.

Melatonina este un hormonnatural secretat `n principal deglanda pineal\ [i care esteresponsabil\ de ritmul veghe-somn.Secre]ia melatoninei este stimulat\de `ntuneric [i inhibat\ de lumin\,de aceea este bine sa dormim faranici o sursa luminoasa in camera,inclusiv luminitele de stand-by de laaparatele electronice; secretia eiscade cu varsta. Are efecte realeterapeutice, ajuta la reglareaceasului biologic, inducerea simentinerea somnului; in plus are siefecte antioxidante. Seadministreaza sub forma decomprimate, seara la culcare.

Valeriana are ac]iuneanxiolitic\, sedativ\ [i relaxant\ atâtasupra sistemului nervos central, cât[i asupra musculaturii. Se poateadministra sub form\ de tinctur\,20-30 de pic\turi de tinctur\ `npu]in\ ap\, seara, cu o ora `naintede culcare; sau sub form\ depulbere: 1 linguri]\ ras\, cu pu]in\ap\, cu 20 de minute `nainte deculcare; sau o infuzie c\ldu]\ dinr\d\cini de valerian\ b\ut\ seara;sub form\ de comprimate.Valeriana poate fi asociat\ cu alteplante cu ac]iune sinergic\, a[a cumsunt lavanda, sun\toarea,passiflora.

Teiul are ac]iune sedativ\,calmant\. Se pot bea 1-2 c\ni pezi de infuzie din flori de tei, ultima`nainte de culcare.

Lavanda se poate administra [i`n timpul zilei, deoarece are oac]iune antistres foarte bun\,relaxant\ [i calmant\. Seadministreaz\ sub form\ deinfuzie, tinctur\, capsule cu ulei delavand\.

Hameiul are ac]iune calmant\.Se prepar\ o infuzie din conuri dehamei care se bea seara, `naintede culcare.

5planteAC}IUNI

InfuziiSeara alege]i alternativ una dintre infuziile

urm\toare, care au un gust foarte pl\cut [i efectecalmante dovedite. Pu]ini [tiu c\ infuzia de mu[e]el esteun excelent sedativ natural. Din talpa gâ[tei se prepar\ ocan\ de infuzie, care se bea cu 30 de minute `nainte deculcare. Infuzia din flori de portocal este delicioas\, sebeau 1-2 ce[ti, cu 30 de minute `nainte de culcare. Dinpassiflora se prepar\ de asemenea o infuzie aromat\,care are propriet\]i sedative [i calmante inducândsomnul. Infuzia din roini]\ are efect sedativ u[or, estetonic nervos, reduce anxietatea [i stresul. Ceaiul dinsun\toare este arhicunoscut datorit\ propriet\]ilor salecalmante [i antidepresive.

Gemoterapia este foarte benefic\, se poateasocia extractul din muguri de tei argintiu cuextractul din muguri de smochin, pentrutratamentul insomniei atât la adul]i, cât [i lacopii.

Printre metodele alternative careajut\ la instalarea somnului senum\r\: reflexoterapia, masajulterapeutic, acupunctura,aromaterapia (uleiuri esen]iale delavand\, ment\, roini]\ ad\ugate`n apa de baie, `n lampa dearomaterapie sau `n uleiul demasaj), medita]ia.

16

Gemoterapie

Ml\di]ele vindec\toareale plantelor

E sezonul terapiei cu muguri de brad

Gemoterapia este o metod\ terapeutic\ relativ nou\, ceutilizeaz\ ]esuturi vegetale embrionare proaspete, muguri,ml\di]e, radicele, scoar]a intern\ a r\d\cinii, scoar]a de peramuri tinere, sev\ sau semin]e. Factorii de cre[tere dinaceste produse biologice realizeaz\ un aport nutritivdeosebit de bogat. Gemoterapia ac]ioneaz\ `n modprofund, blând [i f\r\ reac]ii adverse.

Medic primar medicin\ general\Competen]\ `n acupunctur\,homeopatie, apifitoterapieCentrul de S\n\tate Clar MedTel: 021/665.74.20

Dr. Cristina B\l\nescu

Pentru preparatele gemoderivate se folosesc plante proaspeteculese din zone nepoluate sau din culturi ecologice. Prinrenun]area la procesul de uscare [i prelucrarea imediat\ a

plantei se p\streaz\ nealterat complexul fitoterapic (ac]iuneaterapeutic\ dat\ de compozi]ia fiec\rei plante `n parte).

Gemoderivatele se ob]in prin macerarea `n alcool etilic diluat40%, timp de 4-14 zile cu agitarea amestecului de 4-5 ori pe zi,dup\ care se separ\ solu]ia din reziduul vegetal prin filtrare [ipresarea plantei. Se las\ `n repaus 24 de ore pentru decantare [ise refiltreaz\ `nc\ de 2 ori prin filtre tot mai fine.

Trebuie subliniat faptul c\ alcoolul etilic extrage selectiv o seriede principii active din plante, cum sunt: acizii organici, s\ruri deiod, alcani, uleiuri volatile, compu[i amari, unele zaharuri, dar nudizolv\ [i nu extrage gr\simile, fermen]ii, protidele.

Solu]iile sunt stabile `n timp, se pot p\stra `n condi]ii normale,f\r\ risc de alterare [i contaminare.

Gemoderivatele se administreaz\ dup\ o schem\ de terapeutic\ personalizat\. Deaceea, pacien]ii care doresc s\ apeleze la gemoterapie trebuie s\ se prezinte la medicpentru prescrierea tratamentului. Extractele nu se vor administra dup\ ureche, pentru c\,`n cel mai bun caz, sunt inutile [i ineficiente, dar pot deveni d\un\toare.

Cum se ob]in preparatele

4Extract din ml\di]e de afinAre rol `n sc\derea glicemiei, `nrefacerea capacit\tii vizuale, `ncistite, complica]ii vasculare sauhemoragii retiniene. 4Extract din ml\di]e de ienup\rEste recomandat `n ciroz\hepatic\, afec]iuni renale,glomerulonefrit\, litiaz\ oxalic\,aerofagie.4Extract din ml\di]e de m\ce[Se utilizeaz\ ca adjuvant `nrinofaringite la copii, bronho-pneumonie, alergie, otit\,amigdalit\, oboseal\ cronic\.4Extract din ml\di]e de meri[orEste indicat `n colite, colibaciloz\,colon iritabil, osteoporoz\.4Extract din ml\di]e de

mesteac\nAre efecte benefice `n caz deoboseal\ cronic\, suprasolicitareintelectual\, dificultate deconcentrare.4Extract din sev\ de mesteac\nEste recomandat `n litiaz\ renal\,artroze, hipocolesterolemie,stomatite. Are de asemenea un rolimportant de detoxifiere.4Extract din mugur demesteac\nSe utilizeaz\ `n rinofaringite,convalescen]\ postviral\, cariidentare, rahitism.4Extract din scoar]\ de salcieAre propriet\]i antiinflamatoaredovedite, fiind indicat `nreumatism articular, poliartrit\

reumatoid\, nevralgii, st\ri febrile.4Extract din muguri de salcieEste recomandat `n insomnienervoas\, tulbur\ri nervoase deorigine sexual\, anemii.4Extract din muguri de ar]arSe utilizeaz\ `n dischinezie biliar\,litiaz\ biliar\, hipercolesterolemie,nevralgie facial\/ intercostal\/sciatic\.4Extract din muguri de bradEste bogat `n vitamine [i minerale,fiind recomandat `n anemie,demineralizare la copii [iadolescen]i, caren]e minerale,rahitism, spasmofilie. 4Extract din muguri de calinSe folose[te `n astm bron[ic,bronhospasm, dermatit\ atopic\.4Extract din muguri de castans\lbaticEste indicat `n tulbur\ri decircula]ie (varice), fragilitatecapilar\, deger\turi, hemoroizisângerânzi, tromboz\

hemoroidal\.4Extract din muguri de fagAre efecte diuretice [i detoxifiante,fiind recomandat `n obezitate,celulit\, reten]ie de ap\.4Extract din muguri de vi]\-de-vieSe utilizeaz\ `n artroz\ la tineri,artrite, angine repetate (mai alescu streptococ).4Extract din muguri de nucEste un cicatrizant eficient indicat`n dermatit\ seboreic\, acneerozacee, acnee pustuloas\,dermatit\ infectat\. 4Extract din ml\di]e de lemncâinescEste recomandat `n stomatite,gingivite, afte, amigdalite,faringite.4Extract din ml\di]e de zmeurEste indicat `n majoritateaafec]iunilor specifice femeilor:tulbur\ri premenstruale,dismenoree, fibrom uterin, chistovarian, menometroragii,amenoree, pilozitate excesiv\,tulbur\ri de libidou.

17

Gemoterapie

Denumirea de gemoterapie vine din latinescul„gemmae”, care `nseamn\ mugure.

{TIA}I C|...

Mugurii de brad sunt un adev\rat izvor de s\n\tate.Siropul natural din muguri de brad, preparat `n cas\, este

un remediu eficient `n viroze, afec]iuni respiratorii, combaterea tusei,pentru `nt\rirea imunit\]ii copiilor. Este pl\cut la gust [i bine acceptat de cei mici.Iat\ cum se prepar\ siropul. Se spal\ bine mugurii de brad, apoi se pun `ntr-ooal\ [i se acoper\ cu ap\, astfel `ncât cantitatea de ap\ s\ fie de dou\ ori maimare decât cea de muguri. De exemplu, la un kilogram de muguri se pun doi litride ap\. Siropul se fierbe o or\, apoi vasul se las\ acoperit timp de dou\ zile. ~nacest timp, din muguri ies s\rurile minerale [i uleiurile volatile. Sucul rezultat sestrecoar\ prin tifon [i se `ndulce[te miere, dup\ gust. Se p\streaz\ `n sticle `nchiseermetic. Se recomand\ câte o lingur\ de sirop de dou\-trei ori pe zi, `ntr-un paharcu ap\, `ntre mese.

Re]et\ Sirop din muguri de brad

Nutri]ie

18

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,

Bucure[ti

Adev\rul despre iaurtul probiotic

Iaurtul este un produs tradi]ionalbalcanic, ob]inut prin fermentarea laptelui derumeg\toare (vac\, oaie, capr\, bivoli]\) cumicroorganisme probiotice. ~n modtradi]ional, aceste microorganisme probioticeproveneau din microflora spontan\,fermentând laptele prin `ns\mân]are cu iaurtob]inut anterior. Ast\zi, laptele pasteurizateste `ns\mân]at cu bacterii probioticeapar]inând urm\toarelor genuri:Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus lactis,Lactobacillus kefir, Lactobacillus acidophilus,Lactobacillus helveticus, Lactobacillus casei,Bifidobacterium bifidum, Bifidobacteriuminfantis, Bifidobacterium breve,Bifidobacterium longum, Streptococcustermophilus, Lactococcus lactis, Leuconostoccremoris, Leuconostoc mesenteroides,Kluyveromyces fragilis, Rediococcusacidilactici. Astfel se ob]in alimentefunc]ionale precum: iaurtul, kefirul, sana,brânzeturi.

Iaurtul este un aliment incredibil! Haide]is\ v\ spun câte ceva despre el.

Iaurtul natural con]ine probiotice. Administrarea oral\ a probioticelor(iaurt natural, suplimente alimentare) are efecte benefice asuprasistemul digestiv [i asupra sistemului imunitar, comb\tândconstipa]ia, protejând ficatul (hepatoprotec]ie), prevenind diareea,crescând absorb]ia cancerului, fierului, magneziului.

Cum se ob]ine Aliment „viu”

Produsele lactate – iaurt, kefir, sana –pasteurizate dup\ fermentare nu sunt alimenteprobiotice, deoarece microflora lor probiotic\a fost distrus\ `n procesul de pasteurizare [i numai au beneficiile pentru s\n\tatecaracteristice lactatatelor cu bacili vii – activi.Aceste produse fermentate pasteurizate autermen de valabilitate mai mare de 15 zile,spre deosebire de cele vii – probiotice, care auo perioad\ de valabilitate relativscurt\ 1-2 s\pt\mâni maximum.

Iaurtul este aliment func]ional probiotic, ob]inut prinfermentarea laptelui pasteurizat obligatoriu culactobacili Lactobacillus bulgaricus, Streptococcustermophilus [i bifidobacterii.

Microorganismele probiotice sunt microorganismevii, care atunci când sunt administrate `n cantit\]iadecvate confer\ consumatorului beneficii din punct devedere al s\n\t\]ii.

Iaurtul autentic, natural este un aliment „viu”,deoarece el trebuie s\ con]in\ minimum 100 demilioane de lactobacili activi la 1 gram de produs, petoat\ perioada de valabilitate a acestuia, care nutrebuie s\ dep\[easc\ 1-2 s\pt\mâni.

20

Nutri]ie

Bacteriile probiotice auurm\toarele caracteristici:

• rezist\ la ac]iuneasucului gastric [i as\rurilor biliare;

• sunt sigure, nu semultiplic\ `n intestin [isunt sensibile laantibioterapie;

• ader\ la mucoasaintestinal\ producândsubstan]e care inhib\dezvoltarea bacteriilorpatogene, d\un\toare;

• ofer\ beneficii des\n\tateconsumatorului.

Efecte beneficeCercet\rile efectuate asupra efectelor consumului de iaurt natural

bogat `n probiotice pot fi rezumate astfel:4contribuie la aprovizionarea organismului cu nutrien]i esen]iali –

vitamine: tiamin\, niacin\, riboflavin\, acid folic, vitaminele B6 [i B12;4determin\ intensificarea absorb]iei mineralelor `n organism, `n special

a calciului necesar s\n\t\]ii sistemului osos;4contribuie la sc\derea concentra]iei colesterolului sangvin;4atenueaz\ efectele intoleran]ei la lactoz\;4combate apari]ia diareei [i constipa]iei, contribuind la detoxifierea

organismului, oferind str\lucire [i tinere]e tenului;4reface microflora intenstinal\ distrus\ `n urma unor afec]iuni

gastrointestinale sau prin utilizarea antibioticelor (disbioz\);4influen]eaz\ pozitiv procesul de cre[tere, `n special la copii;4m\re[te speran]a de via]\, crescând longevitatea;4suprim\ activitatea enzimelor secretate de bacteriile depun\toare

asociate `n special cu cancerul de colon;4intensific\ r\spunsul imun prin stimularea produc]iei de anticorpi (IgA);4reduce propor]ia bacteriilor patogene `n sistemul gastrointestinal.

Indica]ii terapeutice

Efectele benefice aleiaurtului natural probioticasupra s\n\t\]ii au fost

stabilite [tiin]ific, `n func]ie detulpinile de probiotice utilizatela fabricarea lui. Astfel, efectebenefice ale iaurtului probioticau fost eviden]iate `nurm\toarele boli:

Enterocolita necrotic\ –scade inciden]a acesteia.

Infec]ia cu Helicobacterpylori – care determin\ ulcerulgastric, poate fi eradicat\ prinpoten]area ac]iuniitratamentului specific cuantibiotice.

Diareea – poate ficomb\tut\ prin consumulfrecvent de probiotice.

Boala Crohn – ameliorând-o [i prevenind recidivele dup\tratamente specifice.

Constipa]ia – poate ficomb\tut\ prin consum deprobiotice [i fibre alimentare.

Sindromul intestinului iritabil– poate amplifica efectul derestabilire a echilibruluifactorilor psiho-somaticiimplica]i.

Concluzie

2121

Nutri]ie

Cancerul colorectal – esteinhibat prin blocarea enzimelorficale care transform\ factoriipro-cancerigeni `n factoricancerigeni, `n special rezulta]idin consumul excesiv deproduse industriale din carne(mezeluri) [i carne ro[ie, pr\jit\sau preparat\ la gr\tarul cu focdirect.

Cancerul de vezic\ urinar\– se reduce inciden]a recidiveiatunci când se consum\probiotice cu Lactobacillus caseiShirota, prin atenuareamutagenit\]ii urinare [imodularea r\spunsului imun.

Cancerul de sân [i cancerulcervical – se `mbun\t\]e[teeficacitatea radioterapiei (`ncazul cancerului cervical uterin)[i se reduce inciden]acancerului mamar princonsumul de probiotice.

Infec]ii ale c\ilorrespiratorii superioare –restabilind microfloranazofaringeal\, scade risculapari]iei acestora prin

consumul de lactatefermentate cu Streptococcusoralis [i S. sanguis.

Toate aceste beneficii potfi ob]inute numai princonsumul frecvent de iaurt [iproduse probiotice fermentate,„vii”, f\r\ adaos de zah\r,arome [i aditivi alimentari(coloran]i, agen]i de`ngro[are, conservan]i,edulcoran]i [.a.).

Reduce colesterolul seric [iscade tensiunea arterial\ –

unele tulpini de Lactobacillushelveticus inhib\ enzima ACEr\spunz\toare de hipertensiune.

Reduce riscul bolilorcoronariene (infarct [i AVC) –prin ac]iunea antiaterosclerotic\[i antilipogenic\ a aciduluilinoleic conjugat (CLA),sfingolipidelor [i acidului butiric.

Alergii – se previneapari]ia acestora `n specialcând se consum\ produsefermentate din lapte cuLactobacillus rhamnosus GG.

Iaurtul autentic trebuie fabricat numai din lapte proasp\t pasteurizat. Pentru ob]inereabeneficiilor de s\n\tate, iaurtul trebuie consumat frecvent (chiar zilnic), `n cantitate de100-150 de grame, putând fi combinat cu fibre alimentare (spre exemplu f\ina depsyllium, f\ina de semin]e de in). De preferin]\ iaurtul se consum\ pe stomacul gol,neasociindu-se cu alte alimente.

Un iaurt natural probiotic trebuie s\ aib\ o compozi]ie format\numai din lapte integral, proasp\t pasteurizat, culturi de bacteriiprobiotice, vii pe toat\ perioada de valabilitate a produsului, caretrebuie s\ fie relativ scurt\ de 1-2 s\pt\mâni maximum.

22

Oftalmologie

{TIA}I C|...

Glaucomul congenitalpoate duce la orbire

Dr. Ramona BaracMedic primar oftalmologSpitalul Clinic de Urgen]eOftalmologice Bucure[tiClinica RetinaAsistent universitar UMF„Carol Davila” Bucure[ti

Glaucomul este o boal\ oftalmologic\ grav\ care, `n absen]a unui diagnostic corect [iprecoce, respectiv a unui tratament adecvat, duce la orbire. Glaucomul reprezint\ afectareanervului optic având drept principal\ cauz\ presiunea intraocular\ crescut\.

Glaucomul este cunoscut sub denumireapopular\ de „ap\ neagr\”. Pu]ini cunosc `ns\faptul c\ aceast\ afec]iune poate s\ apar\ [i lacopil. Inciden]a glaucomului congenital este de1 la 10.000 de na[teri, iar `n majoritateacazurilor apare bilateral.

P\rin]i, aten]ie la simptome!Glaucomulcongenital esteglaucomul prezent

la na[tere, glaucomulinfantil este caracteristiccopilului mic, glaucomuljuvenil fiind prezent laadolescent.

Prezen]a anormal\ aunei membrane face calichidul din interiorul ochiuluis\ nu dreneze, astfel cre[tepresiunea intraocular\ careapas\ pe nervul optic, ceeace produce distrugerea saprogresiv\ [i ireversibil\.

De aici, rezult\importan]a diagnostic\riiprecoce a acestei afec]iuni(lipsit\ de semne), care arputea s\-i alarmeze pep\rin]i sau pe mediculpediatru.

Copilul suspect de glaucom, indiferent de vârst\, poate s\prezinte:

fotofobie (nu suport\ lumina, soarele sau lumina artificial\); epifor\ (l\crimare), confundat\ cu obstruc]ia de c\i lacrimale;blefarospasm (strânge pleoapele).Se observ\ c\ simptomele sunt pu]ine, copilul nu [tie s\ vorbeasc\

sau s\ explice ceea ce `l deranjeaz\.}esuturile la copil sunt mult mai

elastice ca la adult, de aceeapresiunea crescut\ duce ini]ial lacre[terea dimensiunilor ochiului. A[ase explic\ de ce copiii cu glaucomau ochi mari (buftalmie - Fig. 1), cudiametrul corneei mare(megalocornee). Corneea poate s\-[i piard\ transparen]a, iar `n stadiile avansate devine albicioas\ dincauza edemului.

Diametrul normal al corneei la nou-n\scut este de 10-10,5mm. Corneea cu diametrul mai mare de 12 mm senume[te megalocornee [i poate fi semn de glaucomcongenital.Este u[or pentru p\rin]i sau medicul pediatru s\aprecieze diametrul corneei a[ezând o rigl\ `n fa]aochiului.

Fig. 1 Pacient cu buftalmie [imegalocornee

Orice copil cu ochi mari, cu cornee mai mare de12 mm, care l\crimeaz\ [i `nchide ochii la soaretrebuie OBLIGATORIU trimis pentru un consultoftalmologic, INDIFERENT DE VÂRST|.

Consult oftalmologicConsultul oftalmologic la copilul suspect deglaucom presupune:4m\surarea tensiunii intraoculare; la nou-

n\scut [i copilul mic acest lucru se poaterealiza doar cu o u[oar\ anestezie pe masc\.Aici intervine importan]a medicului pediatrusau oftalmolog nu numai de a emitesuspiciunea de glaucom, ci [i de a explicap\rin]ilor gravitatea acestei boli, respectivnecesitatea acestei manevre.

4m\surarea diametrului corneean;4ecografia ocular\ cu m\surarea axului

anteroposterior;4examinarea polului anterior [i a polului

posterior, adic\ fundul de ochi;4m\surarea acuit\]ii vizuale (`n func]ie de

vârsta copilului).Pentru examinarea sub anestezie, copilul

trebuie s\ fie clinic s\n\tos, s\ nu fie r\cit, s\ num\nânce sau s\ bea lichide cu 3 ore `nainte deexaminare.

TratamentTratamentul medicamentos nu este eficient,

tratamentul glaucomului congenital estechirurgical. Odat\ stabilit diagnosticul deglaucom congenital, interven]ia chirurgical\trebuie cât mai rapid efectuat\.

F\r\ tratament, aceast\ afec]iune greu decontrolat duce la orbire ireversibil\, de aicirezult\ importan]a medicului neonatolog,pediatru, a medicului de familie sau a p\rin]ilor`n a sesiza semnele [i simptomele (pu]ine dealtfel), pe care le determin\ glaucomulcongenital [i, mai ales, responsabilitatea de a nule ignora.

24

Fi[a de observa]ie

Profesorul John Kanis, de laUniversitatea din Sheffield, acalculat c\ ]\rile Uniunii Europenecheltuie peste 39 de miliarde deeuro, anual, din cauza unorprobleme de s\n\tate generate deosteoporoz\. Peste 26 de miliardede euro reprezint\ cheltuieliledirecte, necesare tratamentuluifracturilor, iar restul sunt costuri derecuperare pe termen lung apersoanelor cu fracturi grave,invalidante. Jum\tate din cheltuielisunt cauzate de fracturile de [old.

Asta fiindc\ europenii cheltuie multpe proteze, care reduc dependen]apersoanelor cu fracturi [i costurilede `ngrijire la domiciliu. ~nRomânia, este posibil ca statul s\transfere costurile c\tre familie,care e nevoit\ s\ `ngrijeasc\persoanele care nu se mai potdeplasa `n urma fracturilor grave.Pentru prevenirea acestor drame,europenii nu investesc decât 2miliarde de euro, costulmedicamentelor care `mpiedic\osteoporoza.

Director EditorialDr. Val Vâlcu

Nout\]i pe frontul luptei cu osteoporozaDin p\cate, nu este o impresie fals\, ci trista realitate: pe m\sur\ ce`mb\trânesc, oamenii scad `n `n\l]ime. Spatele lor se `ncovoiaz\. Astaar fi vestea rea. Devin ei mai fragili sau rezisten]a oaselor cre[te,odat\ cu mic[orarea dimensiunilor? Nu, nu putem vorbi `nc\ de oveste bun\. Dac\ se `ntâmpl\ s\ cad\, oasele lor se rup cu u[urint\.Fragilitatea osoas\ este mai grav\ la femei [i se instaleaz\ mairepede decât la b\rba]i.

Vestea bun\ ar fi c\ procesulnu e „inevitabil”. Dimpotriv\,exist\ mai multe

medicamente decât `n urm\ cu undeceniu, cu rezultate mai bune [i cuefecte secundare mai reduse. Acesteaar fi concluziile CongresuluiEuropean de Osteoporoz\ [iOsteoartrit\, desf\[urat la sfâr[itullunii martie, la Bordeaux, Fran]a.

Osteoporoza este o afec]iunecronic\, pe care speciali[tii oconsider\ un inamic t\cut, fiindc\ obun\ perioad\ de timp lipsescsimptomele. Numeroase femei cuosteoporoz\ nu simt nicio durere,totu[i au risc de fracturi, `n special lanivelul coloanei vertebrale, [oldului [i`ncheieturii mâinii. Una din trei femeicu vârste peste 50 de ani sufer\ celpu]in o fractur\ cauzat\ deosteoporoz\.

Boala `i cost\ pe europeni 39 de miliarde de euro, anual

Un studiu efectuat `n Marea Britanie, prezentat la Congres,demonstreaz\ c\ mineralizarea osului este legat\ de masa muscular\ aunei persoane. Cercet\rile au urm\rit leg\tura `ntre masa muscular\ [idensitatea osoas\ a 3000 de persoane `n vârst\ de peste 65 de ani. Ca [imu[chii, oasele devin mai puternice dac\ se practic\ exerci]iile fizice.Orice form\ de mi[care are efect benefic, fiind recomandate alergarea,mersul pe jos (peste 6 kilometri pe zi), dansul.

O alimenta]ie s\n\toas\, echilibrat\ poate reduce riscul pierderiimasei osoase. Cel mai important este aportul de calciu [i vitamina D.

Sportul `ncetine[tedemineralizarea

Primele medicamente folosite `n tratarea osteoporozei au fost bifosfona]ii.Exist\ multe tipuri de bifosfona]i, care se administreaz\ sub form\ de comprimate cuadministrare zilnic\, s\pt\mânal\ sau trimestrial\. Formele injectabile pot fiadministrate mai rar, chiar o dat\ pe an. Ranelatul de stron]iu este alt\ terapie cuadministrare zilnic\ ce influen]eaz\ remodelarea [i cre[te masa osoas\.Denosumab este o nou\ op]iune de tratament care fortific\ oasele [i le face mai

pu]in susceptibile la fracturi. Noua linieterapeutic\ inhib\ osteoclastele, celulele responsabile de distrugerea masei osoase.Se administreaz\ la intervale de 6 luni de c\tre o persoan\ instruit\ `n privin]atehnicii de injectare, sub forma unei simpleinjec]ii subcutanate („sub piele”).

Fi[a de observa]ie

2525

Medicamentele `mpiedic\ distrugerea osoas\

SEMNELEOSTEOPOROZEI

Sc\derea maseiosoase asociat\ cuosteoporoza estetreptat\ [inedureroas\. Multefemei nu [tiu c\ sufer\de osteoporoz\, a[a`ncât primul semn arputea fi atunci cândsufer\ o fractur\.

Dac\ observa]i c\`n\l]imeadumneavoastr\ scadesau c\ `ncepe s\ apar\o cocoa[\, e cazul s\merge]i la medic.Fracturile nedureroaseale coloanei au tasatvertebrele, ducând lasc\derea `n `n\l]ime [ila deform\rile amintite.

Injec]iile anti-osteoporoz\ au efect timp de 6 luni

Dac\ oasele [i-au pierdutrezisten]a, chiar [i o „simpl\ c\z\tur\”,indiferent de `n\l]ime, poate provoca ofractur\ a `ncheieturii mâinii, a [olduluisau a coloanei vertebrale.

M\suri care reduc riscul dec\dere:4Face]i exerci]ii precum mersul pe jos

sau gimnastica, care vor `mbun\t\]ifor]a [i echilibrul

4Purta]i `nc\l]\minte robust\, cutalp\ aderent\

4Anun]a]i-v\ medicul dac\ sim]i]i c\v\ pierde]i echilibrul

4~ncerca]i s\ evita]i medicamentelecare v\ dau st\ri de ame]eal\

4Dac\ ave]i probleme de vedere,programa]i-v\ la un consultoftalmologic

4Purta]i ochelari dac\ vi s-au prescris4Lua]i m\suri pentru a preveni

c\derile `n locuin]\: evita]i covoarelecare alunec\ sau v\ `mpiedic\, nuuita]i pe jos obiecte pe care sepoate aluneca, pune]i gresieaderent\, folosi]i covora[e speciale`n cad\, pentru a prevenialunecarea

Cum putem preveni c\derile

Oasele sunt structuri `n permanent\ schimbare. Osul`mb\trânit este `n permanen]\ `nlocuit cu os nou `ncadrul unui proces denumit „remodelare osoas\”. Câttimp distrugerea [i reconstruc]ia sunt `n echilibru, oaseler\mân puternice. ~n osteoporoz\, osul se resoarbe mai

rapid decât se formeaz\ [i astfel masa osoas\ scade, iaroasele devin „poroase”. ~n timp, aceasta `nseamn\ c\oasele `[i pot pierde rezisten]a, astfel `ncât se rup maiu[or. Medicamentele care previn osteoporoza `ncearc\ s\limiteze procesul de distrugere a osului.

Factori de risc

26

Geriatrie

Osteoporoza este o boal\ cronic\, progresiv\, cuetiologie multifactorial\, caracterizat\ prin masaosoas\ deficitar\ [i deteriorarea micro-arhitecturii]esutului osos, având drept consecin]\ cre[tereafragilit\]ii osoase [i a susceptibilit\]ii pentru fracturi.

Cum descoperimosteoporoza

Medic specialist geriatrie [i gerontologie

Medic rezident recuperare, medicin\

fizic\ [i balneologie

Membru al Asocia]iei Tinerilor Medici Geriatri

Dr. Ioana Simona Neagoie

Osul este un ]esut dinamic,permanent remodelat pe parcursulvie]ii, bine vascularizat, bogat `nminerale – calciu, magneziu, fosfor,fiind implicat `n func]iilehomeostatice ale organismului.Arhitectura dual\ – os spongios [ios compact – ofer\ densitatea [irezisten]a necesare pentru protec]ie[i mobilitate.

Formarea osului reprezint\ unproces activ, care `ncepe `n via]aintrauterin\ [i se continu\ pe totparcursul vie]ii, sub influen]a adiver[i factori modelatori: hormoni,factori nutritivi [i de mediu. Masaosoas\ de vârf se `nregistreaz\ lamijlocul celui de-al treilea deceniude via]\ [i este cu 30- 40% mairedus\ la femei decât la b\rba]i, laaceea[i vârst\. Este condi]ionat\genetic [i implicat\ `n apari]iaosteoporozei.

Rolul osului `norganism

Clasificare Osteoporoza se clasific\ `n: primar\ [i secundar\. Osteoporoza

primar\ este cea mai frecvent\ form\ [i este la rândul s\u de trei tipuri:idiopatic\ – rar `ntâlnit\, postmenopauz\ (tipul I) [i de involu]ie (tipul II).Osteoporoza secundar\ se poate instala `n cursul evolu]iei unor afec]iuniendocrine, neoplazice, reumatologice, renale sau ca urmare aconsumului `ndelungat al unor medicamente: glucocorticoizi, droguriantiepileptice.

DiagnosticOsteoporoza necomplicat\ esteasimptomatic\. Diagnosticul estestabilit prin:4examenul radiologic – pu]in

sensibil, sugestiv când se pierdemai mult de 30% din masa

osoas\;4computer tomograf cantitativ –

metod\ foarte sensibil\ pentrudiagnosticul ini]ial, dar careimplic\ doz\ mare de expunere laradia]ii [i cost ridicat;

4Vârsta peste 65 ani4Sexul: femeile sunt de 2-4 ori mai

afectate decât b\rba]ii;menopauza precoce (`nainte de40 ani)

4Rasa: popula]ia alb\ [i asiatic\ auo predispozi]ie mai ridicat\

4Deficitele nutri]ionale: calciu,proteine, vitamina D, greutatecorporal\ sc\zut\

4Sedentarismul4Fumatul, consumul de alcool4Istoricul familial (rude de gradul

1) cu osteoporoz\ sau fractura de[old, antecedentele personale defractur\ de fragilitate

28

Geriatrie

4Dieta adecvat\,bogat\ `n fructe [i legume, `ncalciu [i vitamina D (lapte [iproduse lactate, uleiurivegetale, pe[te), cu un aportoptim de magneziu;suplimentarea dietei cupreparate pe baz\ de calciu[i vitamina D poate finecesar\. Se indic\suplimentarea cu vitaminaD3 `n doz\ de 800-1.000UI/zi. Trebuie evitat excesulde proteine [i sodiu,deoarece acestea cresceliminarea calciului `n urin\.4Men]inerea unei greut\]icorporale adecvate. Trebuiecomb\tut atât deficitul –pacien]ii cu osteoporoz\având adesea greutate [imas\ muscular\ mici,dar [i excesul(obezitatea).4Evitareaconsumului dealcool [i afumatului.

Dup\ stabilirea diagnosticului deosteoporoz\ se impune consultul lamedicul specialist `n vedereaadministr\rii preparatelor farmacologicepotrivite gradului [i tipului deosteoporoz\ [i a urm\ririi r\spunsuluiterapeutic.

Fractura — cea mai grav\ complica]ie

Cea mai important\ complica]ie a osteoporozei estefractura. Aceasta poate ap\rea `n urma unei c\deriaccidentale, cu numeroase urm\ri, `n special la pacientulvârstnic:4sc\derea mobilit\]ii pacientului ca urmare a durerilor,

imobiliz\rii temporare, a sc\derii capacit\]ii func]ionale asegmentului afectat;

4sc\derea calit\]ii vie]ii pacientului, pierderea `ncrederii `npropriile puteri, modific\ri ale imaginii de sine, teama deo nou\ cadere;

4cre[terea gradului de dependen]\.Alterarea structurii osoase la persoanele cu osteoporoz\

cre[te riscul de fractur\ dup\ o c\dere. Fractura poate surveni la orice nivel, dar este mai

frecvent\ la nivelul colului femural, vertebrelor, pelvisului,articula]iei pumnului [i humerusului proximal. Fracturile printas\ri vertebrale pot s\ survin\ `n timpul activit\]ilor zilniceobi[nuite, `n absen]a unui traumatism sau dup\ untraumatism minim. Fracturile cu tas\ri multiple pot determinadurere cronic\, surd\, localizat\ `n special la nivel toracicinferior [i `n regiunea lombar\, reducerea `n `n\l]ime,modific\ri de static\ vertebral\ – cifoz\ toracal\.

Fractura de [old este cea mai sever\, deoarece esteurmat\ de o perioad\ `ndelungat\ de recuperare [i are orat\ mare de mortalitate (15-20% la pacientul vârstnic).

Pacien]ii cu osteoporoz\ sever\ nu

trebuie s\ se angajeze `n efectuarea

exerci]iilor fizice f\r\ consultarea [i

supravegherea unui fiziokinetoterapeut,

deoarece anumite mi[c\ri pot agrava

statusul coloanei lombare.

4DEXA (Dual Energy X-ray Absorbtiometry) – metod\ de electie,care m\soar\ densitatea mineral\ osoas\ la nivelul coloaneilombare sau a [oldului.

Este util\ atât `n stabilirea diagnosticului, cât [i `n urm\rirear\spunsului terapeutic. Are avantajul unei expuneri reduse la radia]ii [ial unui cost mai mic. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii define[te `nfunc]ie de rezultatele ob]inute la DEXA:4normal: scorul T este -1.0 sau mai mare;4osteopenia: scorul T este `ntre -1.0 [i -2.5;4osteoporoza: scorul T este de -2.5 sau mai mic.

2929

Semnal de alarm\: România, frunta[\ la tuberculoz\

Redactor-{efStelu]a Indrei

Tuberculoza r\mâne o problem\ major\ de s\n\tate public\ `n ]aranoastr\. ~n anul 2010, România s-a situat pe primul loc `ntre ]\rileUniunii Europene din punct de vedere al inciden]ei tuberculozei [i pelocul [ase `n regiunea Europa a OMS, dup\ Kazahstan, RepublicaMoldova, Georgia, K`rg`stan [i Tadjikistan.

TBC la copii

Dr. Victor Olsavszky,coordonatorul Biroului localOMS `n România, semnaleaz\

c\ tuberculoza trece deseori neobservat\`n rândul copiilor din cauza dificult\]ilorde recunoa[tere a simptomelor. Deaceea, tuberculoza este subdiagnosticat\la copii. Copiii contracteaz\ bacilultuberculozei de la p\rin]i sau al]i adul]ibolnavi de tuberculoz\ din jurul lor. Dinacest motiv, OMS recomand\ tratareapreventiv\ a copiilor care locuiesc `ngospod\rii unde un adult sufer\ detuberculoz\.

Potrivit OMS, `n fiecare an aproape9 milioane de oameni din `ntreaga lumese `mboln\vesc de tuberculoz\, dintrecare peste o jum\tate de milion suntcopii [i bebelu[i sub 1 an. Mai grav,70.000 de copii mor anual din cauzatuberculozei. ~n România, `n 2011, s-au`nregistrat 770 de cazuri de tuberculoz\la copii.

Tuberculoza este o boal\infec]ioas\, care se transmite pe caleaerian\. O persoan\ care aretuberculoz\ [i nu se trateaz\ poateinfecta 10-15 persoane pe an, doartu[ind lang\ acestea. Simptomeletuberculozei sunt:4tuse persistent\, care dureaz\ mai

mult de 2-3 s\pt\mâni,4febr\,4transpira]ii `n timpul nop]ii,4pierderea apetitului,4pierdere `n greutate,

4tuse cu sânge.Tuberculoza poate afecta orice

parte a organismului, dar `n 90% dincazuri ea se localizeaz\ `n pl\mâni.Marea majoritate a persoanelorbolnave de tuberculoz\ pot fivindecate cu un tratament antibioticieftin, dar care dureaz\ [ase luni.Dup\ numai câteva s\pt\mâni detratament boala nu mai estecontagioas\ [i apare `mbun\t\]ireast\rii pacien]ilor. Netratat\ `ns\,tuberculoza poate ucide!

Un bolnav de tuberculoz\ poateinfecta 10-15 persoane

Cu toate c\ `n România se `nregistreaz\ cele maimulte cazuri de tuberculoz\ din UE, inciden]abolii a sc\zut constant `ncepând din 2002. Astfel,

`n perioada 2002-2011, inciden]a tuberculozei a sc\zutcu 42%, de la peste 142 de cazuri la 100.000 de locuitorila 83 de cazuri la 100.000 de locuitori. Num\rul cazurilor

noi de tuberculoz\ `nregistrate `n anul 2011 a fost de14.607, fa]\ de 15.963 `n anul 2010. ~n ciuda acestorconstat\ri pozitive, se men]in dou\ motive de `ngrijorarecu privire la situa]ia tuberculozei `n ]ara noastr\:tuberculoza la copii [i tuberculoza rezistent\ lamedicamente.

Cea mai grav\ form\ estetuberculoza multidrog-rezistent\(TB-MDR). Pacien]ii cu TB-MDRau cele mai mici [anse devindecare, pentru c\ boala esterezistent\ la cel pu]in dou\medicamente antituberculoase.Mai grav, ei pot transmiteaceea[i form\ de tuberculoz\

provocat\ de bacili rezisten]i laantibiotice. Potrivit OMS, se`nregistreaz\ cre[terea cazurilorde TB-MDR, `n lume existând `nprezent aproape 500.000 debolnavi cu TB-MDR. ~nRomânia, `n 2010, au fost`nregistra]i 530 de bolnavi cuTB-MDR.

Bacilii rezisten]i la antibiotice

Pneumologie

30

Maternitate

Alimentul ideal pentru nou-n\scut [i sugar este laptele de mam\. Pân\la 6 luni, laptele matern trebuie s\ fie alimentul exclusiv. Dup\ 6 lunise va introduce progresiv alimenta]ia complementar\ (diversificarea),dar al\ptarea va fi men]inut\ [i dup\ aceast\ vârst\ pân\ la 2 ani.

Laptele matern, scut contra infec]iilor

Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului

Imediat dup\ na[tere, nou-n\scutul s\ fie a[ezat pe burta mamei, astfel ca mama [i copilul s\ seodihneasc\ `mpreun\ dup\ eforturile depuse la na[tere. ~n aceste momente, bebelu[ul este capabil s\caute sânul mamei, s\-[i mi[te capul `n stânga [i-n dreapta. Nou-n\scutul se orienteaz\ `n modexcep]ional dup\ miros, recunoscându-[i mama [i laptele ei. Contactul direct piele pe piele `ntre mam\[i prunc asigur\ confort termic, ocrotire, siguran]\. A[ezarea nou-n\scutului dezbr\cat pe pielea mameifavorizeaz\ lacta]ia [i armonizarea leg\turii profunde dintre mam\ [i copil.

Hr\nire la cerereAl\ptarea la cerere f\r\ orar s-a

dovedit a fi modalitatea ideal\ pentruhr\nirea unui nou-n\scut, care de obicei„cere sânul” la un interval de 1-4 ore.Al\pteaz\-l pe copil ori de câte ori dore[te[i reclam\ sânul. Nu-i oferi lichidesuplimentare (ap\, ceai, suc) pân\ lavârsta de 6 luni. Laptele matern esteforma cea mai complet\ de alimenta]ie asugarului. El con]ine exact cantitatea deproteine, gr\simi, glucide [i ap\ de careare nevoie copilul. Majoritatea copiilordiger\ cel mai bine laptele matern decâtorice formul\ de lapte.

Al\ptarea, imediat dup\ na[tereIni]ierea primului supt este recomandat\ s\ se fac\ `n prima jum\tate de or\ de la

na[tere. Nou-n\scutul este apt s\ sug\ imediat dup\ na[tere, de aceea trebuie s\ fie pus lapieptul mamei. Aceast\ situa]ie se `ntâmpl\ `n mod real [i `n maternit\]ile din România careau aderat la ini]iativa „Spitale prietene ale copiilor”. Primul lapte supt dup\ na[tere estecolostrul. Acesta este prezent `n cantitate adecvat\ pentru capacitatea stomacului [i nevoilelichidiene [i metabolice ale nou-n\scutului `n primele ore dup\ na[tere. Colostrul con]inecantit\]i mari de anticorpi [i numeroase leucocite cu `nalte propriet\]i antibacteriene [i este unputernic stimulator al elimin\rii de meconiu.

4Al\ptarea scade riscul apari]iei alergiilor.4Copiii al\pta]i se dezvolt\ armonios, cresc normal `n

greutate, iar mai târziu au un risc redus de a devenisupraponderali sau obezi.

4Copiii prematuri al\pta]i se dezvolt\ mai bine comparativ cucei alimenta]i cu formule de lapte.

4Dezvoltarea creierului la copiii al\pta]i este superioar\ `nraport cu cei care nu beneficiaz\ de alimenta]ie la sân.

4Laptele matern con]ine anticorpi care protejeaz\ copilul deinfec]ii cu microbi [i virusuri. Studii recente arat\ c\ protec]iaimunitar\ a copiilor hr\ni]i `n primele 6 luni exclusiv cu laptematern se men]ine `n decursul copil\riei, ace[tia fiind feri]i deotite, diaree, boli respiratorii.

AVANTAJE

32

Medicin\ dentar\

Tratamentul ortodonticla adul]i

Specialist `n ortodon]ie, ortopediedento-facial\ [i tehnic\ lingual\OrthoExclusive Dental CareStr. Roma nr. 420722.88.44.33; 021/230.86.60www.orthoexclusive.ro

Dr. Marinela Ciocotisan

Motivele pentru care unii pacien]i `ncep tratamentulortodontic la maturitate sunt variate. Poate tratamentulle-a fost refuzat `n copil\rie sau poate au observat

impactul extraordinar al tratamentului ortodontic asupra copiilorlor sau deseori tratamentul ortodontic este recomandat de c\trespeciali[ti ca parte a unei transform\ri complete `n perioada demijloc a vietii, ce implic\ deseori tratamente de estetic\ [ichirurgie ortognatic\.

O prejudecat\ r\spândit\ este aceea c\ tratamentulortodontic dureaz\ cu mult mai mult la adul]i decât lacopii. ~n realitate, tratamentele simple de corectare aproblemelor de aliniere pot fi relativ rapide, `n jur de 6luni. Problemele complexe care implic\ tratamente maidificile [i speciali[ti diferi]i vor dura mai mult, `ntre 20 [i 28de luni. Pot exista varia]ii `ntre diverse biologii osoaseindividuale, iar unele dintre dispozitivele moderneconcepute special `n acest scop vor afecta viteza cu care semi[c\ din]ii scurtând mult tratamentul. Acceledent este unmod nou de a gr\bi tratamentul ortodontic cu aproximativ30%, [i implic\ doar 20 de minute de utilizare zilnic\.

Tratamentele adul]ilor vor fi similare cu tratamenteleadolescen]ilor, cu program\ri regulate pentru ajustareadispozitivelor, iar utilizarea pe termen lung a retainerelordup\ tratament este un angajament esen]ial din parteapacientului.

Rezultate `ntre 6 luni [i 20-28 luni

Nu exist\ limit\ de vârst\Pe m\sur\ ce tot mai mul]i adul]i v\d cât de u[or

este pentru copii s\ fac\ tratament ortodontic aproapef\r\ dureri, ideile preconcepute despre aparatul dentarpe baza amintirilor din copil\rie s-au schimbat. ~nprezent, mul]i adul]i con[tien]i `[i rezerv\ propriaconsulta]ie ortodontic\, iar `n unele cazuri, chiar merg latratament `mpreun\ cu copiii lor.

Vestea bun\ pentru pacien]ii adul]i este c\ nu exist\o limit\ de vârst\ pentru a face tratament ortodontic,atât timp cât s\n\tatea denti]iei [i a ]esuturilor de sprijineste bun\. De men]ionat c\ nu exist\ o diferen]\ derezultate sau period\ de tratament referitoare la adul]i `ncompara]ie cu pacien]ii ortodontici adolescen]i. ~n plus,pacien]ii adul]i sunt deseori mai motiva]i [i meticulo[i cuigiena oral\, iar uneori tratamentul este mai rapid decât`n cazul comparabil al unui adolescent.

Unii oameni sunt surprin[i c\ adul]ii pot face tratamentortodontic. De fapt, `n jur de 30-40% din pacien]ii no[trisunt adul]i, [i reprezint\ unele dintre cele mai complexecazuri ale noastre. Un num\r mare de adul]i, atât tineri,cât [i mai `n vârst\ `[i doresc o transformare complet\a zâmbetului lor.

Nu sunte]i niciodat\ prea `n vârst\ pentru a face

tratament ortodontic! Este una dintre cele mai bune

investi]ii pe care le pute]i face pentru aspectul [i

s\n\tatea danturii. Tratamentul ortodontic la vârst\

adult\ v\ poate `mbun\t\]i radical `ncrederea [i respectul

de sine, cât [i s\n\tatea dentar\ f\când cur\]area mai

u[oar\, reducând tendin]a apari]iei uzurii din]ilor, [i ca

parte a tratamentelor dentare mai complexe.

~n anumite situa]ii, dentistului `i este aproapeimposibil s\ realizeze coroanele, pun]ile [i implanturile`nainte de repozi]ionarea din]ilor prin mijloaceortodontice. L\sate netratate, multe problemeortodontice se agraveaz\. Tratamentul f\cut cu unspecialist ortodont este deseori mai pu]in costisitor [i maidurabil decât tratamentul dentar suplimentar necesarpentru a trata problemele mai grave care se potdezvolta `n anii urm\tori. De asemenea, ortodon]iaurmat\ de albire poate fi cea mai durabil\ op]iune `nlocul procedurilor dentare cosmetice invazive costisitoare[i ireversibile.

De ce alinierea din]ilorla maturitate?

Tratamentul la un pacient care s-a oprit dincre[tere poate varia de la simpla `nchidere aspa]iilor frontale sau realinierea din]ilor`ngr\m\di]i la o reabilitare complet\ a unei gurineglijate care poate dura cam doi ani, [i uneorieste urmat\ de lucr\ri dentare cosmeticesuplimentare.Noua tehnologie dentar\ a f\cut procesul maiu[or [i mai eficient ca niciodat\, cu mai pu]indisconfort, mai pu]ine vizite la cabinet [i perioademai scurte de tratament. Tehnicile autoligaturante,arcurile mai suple, mai pu]in vizibile, dispozitiveleminiaturizate sau transparente [i chiar aparatuldentar „invizibil”, toate acestea au determinatadul]ii s\ solicite tratament ortodontic.

Noile tehnologii dentare

34

Dermatologie

Pe zonele mai sensibile (pielea p\roas\ a capului) nu se utilizeaz\ formulele pe baz\

de lipide. De preferat sunt lo]iuni ce con]in acid fumaric. Esen]ial\ este protec]ia

scalpului de substan]e chimice (geluri de p\r, spray-uri, [ampoane cu substan]e

agresive). Vopsirea p\rului [i permanentul trebuie evitate. Scalpul necesit\ protec]ie

`mpotriva soarelui, contrar indica]iei de expunere la ultraviolete pe restul corpului

afectat de psoriazis.

CE TREBUIE {TIUT PENTRU PREVENIREARECUREN}ELOR ~N BOALA PSORIAZIC|Dup\ apari]ia articolului „Ce trebuie [tiut despre psoriazis” `n revista nr. 34 din aprilie 2012, consider\m util a`ncerca s\ r\spundem, chiar [i numai par]ial, la `ntrebarea pe deplin justificat\ pe care o pune orice pacient cupsoriazis medicului curant, [i anume: „Ce trebuie f\cut pentru a preveni recidivele [i implicit a prelungi perioadelede acalmie (f\r\ prezen]a erup]iei cutanate)?”.

Prof. Dr. Ion }olea Desigur, r\spunsul este foarte dificil pentru c\ el implic\ atât medicul, cât mai ales

pacientul, care trebuie s\ respecte tratamentul indicat [i s\ adopte un mod de via]\

echilibrat. Dac\ la acestea ad\ug\m faptul c\ frecvent este vorba de o predispozi]ie

genetic\ mo[tenit\ pe care ac]ioneaz\ o multitudine de factori cunoscu]i, `n]elegem de ce

adesea nu g\sim cele mai adecvate mijloace pentru asigurarea succesului pe termen lung,

precum [i a unor metode de prevenire eficiente.

Factori de riscFiind unanim recunoscut la ora

actual\ c\ psoriazisul este o boal\

plurifactorial\, este important s\ amintim

cei mai cunoscu]i factori implica]i `n

declan[area bolii sau a reapari]iei erup]iei.

1) Factorii nervo[i – stresul, traumele

psihice pot constitui adesea motive

declan[atoare.

2) Factorii climatici sunt determinan]i,

fiind unanim recunoscut efectul benefic al

expunerii la soare (ultraviolete), versus

efectul negativ al frigului [i umezelii.

3) Factorii lega]i de exercitarea profesiei:

microtraumatismele repetate,

suprasolicitarea, microclimatul poluat.

4) Foarte importante sunt dezechilibrele

alimentare `n favoarea gr\similor (acizii

gra[i), la care se adaug\ tulbur\ri

metabolice [i biochimice.

5) Utilizarea mai mult sau mai pu]in

`ndelungat\ a unor medicamente (ex.

betablocantele) pot declan[a erup]ia

psoriazic\.

6) Factorii infec]io[i (focarele infec]ioase)

pot chema erup]ii de tip psoriazis `n

pic\turi, cu prec\dere la copii [i

adolescen]i.

7) Tulbur\rile imunologice cu activarea

celulelor T urmate de mari dezechilibre `n

maturarea keratinocitelor.

Orice bolnav de psoriazis trebuie s\ respecte o anumit\ conduit\ de `ngrijire a

pielii, mai ales `n perioadele de lini[te (f\r\ erup]ii). O aten]ie deosebit\ trebuie

acordat\ zonelor predilecte pentru erup]ie, cum ar fi: coate, genunchi, pielea capului,

regiunea presacrat\, palmele, plantele, unghiile [i `n general zonele traumatizate

repetat.

Substan]ele folosite vor fi noniritante [i cât mai compatibile cu fiziologia pielii.

Tegumentul va fi cât mai bine protejat de agresiuni externe, schimb\ri de temperatur\

(expunerea la frig), germeni patogeni, substan]e iritante, se va evita transpira]ia

abundent\ [i se va combate apari]ia pruritului (mânc\rimii). Hainele trebuie s\ fie

lejere, din materiale moi (se evit\ lâna sau alte materiale hidroizolante). Pentru du[

este bine s\ se foloseasc\ produse neiritante (de ex. cele pentru copii). Peelingurile

mecanice (abrazive), chiar [i pe zone limitate, nu sunt indicate.

Pe zonele cutanate deshidratate, mai iritate sau keratinizate se pot aplica creme

u[or keratolitice [i hidratante (acid salicilic, uree) cu vitamine (A, E, F) prescrise de

specialistul dermatolog. Sunt utile lo]iunile calmante cu panthenol, acid fumaric, acid

linoleic, glicerolat de amidon etc. Deoarece este vorba de arii `ntinse de piele afectat\,

aplica]iile se pot face pe pielea ud\. Subliniem c\ aceste mijloace de `ngrijire a pielii

psoriazicului trebuie bine individualizate.

~ngrijirea pielii

Este important\ respectarea unui regim igieno-dietetic, interzicându-se mânc\rurilegrase, pr\jelile, f\inoasele, produsele lactate fermentate, zah\rul [irecomandându-se `n schimb cre[terea cantit\]ii de legume (crude sau g\tite),uleiul de m\sline crud `n salate, consumul crescut de ap\ `n decursul zilei, sucurileproaspete de fructe [i legume (morcovi, ]elin\ etc).

Clinica deDermatologie UMF Craiova

Chirurgie

36

Fistula perianal\

Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran

{eful Clinicii Chirurgie dinSpitalul de Urgen]\Floreasca

Fistula perianal\ reprezint\ o comunicare `ntre interiorul canalului anal [i tegumentul dinjurul anusului. Prin intermediul acestui traiect de comunicare se elimin\ con]inut purulent dininteriorul canalului anal la nivelul tegumentului perianal, murd\rind lenjeria intim\ [iafectând igiena local\. Pacien]ii pot prezenta episodic durere local\ `nso]it\ de apari]ia uneiumfl\turi la nivelul regiunii perianale.

Pacien]ii cu fistule perianale pot prezenta `nantecedente interven]ii chirurgicale de drenaj ale unor

abcese perianale. ~n majoritatea cazurilor, inspec]ia regiuniiperianale poate pune `n eviden]\ orificiul extern al traiectului

fistulos.

Complica]ii ale abceselor anale

Majoritatea fistulelorperianale apar secundarinfect\rii complexuluicriptoglandular cu bacteriiintestinale (vezi Figura 1).Glandele anale se g\sescla nivelul canalului anal,`ntre mu[chiul sfincteranal intern [i extern, iarprin canalul lor deexcre]ie se elimin\ mucusla nivelul canalului anal.Acest mucus are rolemolient, de a favorizaalunecarea bolului fecal`n timpul defeca]iei. Dat\fiind cantitatea crescut\de bacterii existent\ lanivelul canalului anal,aceste glande anale sepot infecta. Apare astfelun abces perianal. ~ncontinuarea evolu]iei,puroiul de la nivelulabcesului perianal se

poate elimina spontan laexterior. Astfel s-a stabilito comunicare `ntreinteriorul canalului anal [itegumentul din jurulanusului. Acela[i fenomense `ntâmpl\ [i atunci cândse evacueaz\ chirurgicalpuroiul de la nivelul unuiabces perianal. Propor]iaabceselor perianale carese complic\ cu apari]iaunei fistule perianale estefoarte mare, ajungândchiar pân\ la 50%.

Cu toate c\majoritatea fistulelorperianale apar secundarunor abcesecriptoglandulare, `n unelecazuri ele pot fi secundarebolii Crohn, rectocoliteiulcerohemoragice saucancerului rectal.

Figura 1: Se observ\ cripta anal\ (un„buzun\ra[”) la nivelul c\reia se deschideglanda anal\. Aceast\ gland\ anal\traverseaz\ sfincterul anal intern [i se g\se[tela nivelul spa]iului intersfincterian (`ntresfincterul anal intern [i cel extern). Cândaceast\ gland\ se infecteaz\ apare abcesulperianal. Dup\ evacuarea spontan\ sauchirurgical\ a abcesului perianal se poatestabili o comunicare `ntre interiorul canaluluianal [i tegumentul din jurul anusului. Aceastaeste o fistul\ perianal\.

37

Chirurgie

DiagnosticPentru ca tratamentul unei

fistule perianale s\ fie `ncununatde succes este foarte importantca localizarea, extensia [icomplexitatea traiectului fistulars\ fie evaluate cu acurate]e.

Examenul clinicInspec]ia regiunii perianale

precum [i examenul digital rectalocup\ un rol central `ndiagnosticul pozitiv al unei fistuleperianale. Trebuie c\utate cuaten]ie zonele de indura]ie,dureroase, precum [i orificiulextern al traiectului fistulos, de la

nivelul c\ruia se poateexterioriza o secre]ie purulent\.

Anuscopia [iproctosigmoidoscopia

Aceste investiga]ii presupuninspectarea canalului anal,rectului [i colonului sigmoid prinintermediul unui tub rigid.

Ecografia endorectal\ Aceast\ investiga]ie

presupune introducerea uneisonde ecografice `n interiorulcanalului anal, prin intermediulei ob]inându-se informa]ii despretraiectul fistulos.

Imagistica prin rezonan]\magnetic\ (IRM)

IRM ofer\ informa]ii foarteutile, cu acurate]e crescut\,despre traiectul fistular [i rela]iileacestuia cu sfincterul anal intern,cu sfincterul anal extern [i cumu[chiul ridic\tor anal.

FistulografiaPrin aceast\ investiga]e se

injecteaz\ substan]\ de contrastprin orificiul extern al traiectuluifistulos [i se efectueaz\ apoi oradiografie a regiuniianoperineale.

TratamentDe[i exist\ multiple

modalit\]i de abordareterapeutic\ a unei fistuleperianale, rata de vindecarecea mai mare se ob]ine prinfistulotomia traiectelor joase(ce nu traverseaz\ sfincterulanal extern sau mu[chiulpuborectal) [i fistulotomiaprin folosirea seton-ului `ntraiectele `nalte (cetraverseaz\ mu[chiul sfincteranal extern sau mu[chiulpuborectal). O alt\ tehnic\de tratament, cum esteavansarea unui lambou demucoas\, poate fi util\ `ncazuri speciale, cum suntfistulele rectovaginale (ocomunicare `ntre rect [ivagin).

Preg\tirea preoperatorie

Fistulotomia

~n mod uzual preg\tirea preoperatotie trebuie s\ includ\efectuarea unei clisme evacuatorii. ~n fistulele perianale complexepoate fi util\ preg\tirea colonului cu polietilenglicol (4 litri desolu]ie, care dup\ ingestie va cur\]a `ntreg intestinul). Tratamentulchirurgical al unei fistule perianale necesit\ o anestezie rahidian\sau general\, aceste anestezii oferind confort pacientului, precum[i posibilitatea chirurgului de a explora adecvat traiectul fistular.Uneori este imposibil de stabilit cât de `nalt este traiectul fistular,pân\ când nu se realizeaz\ explorarea intraoperatorie.

Principiul acestei interven]ii chirurgicale este de a deschidetraiectul fistular, pe toat\ lungimea sa. Prin aceast\ tehnic\ se permitevindecarea dinspre profunzime a fistulei perianale. Totu[i, fistulotomianu poate fi efectuat\ `n fistulele ce traverseaz\ o por]iune mare dinsfincterul anal, pentru c\ sec]ionarea sfincterului va produceincontinen]\. Dup\ realizarea fistulotomiei se realizeaz\ lavajulantiseptic al pl\gii [i pansamentul acesteia. ~n special `n cadrulfistulelor perianale complexe, multiplu recidivate, se va prelevaunfragment al traiectului fistular pentru examenul histopatologic. Astfelpoate fi realizat diagnosticul de boal\ Crohn anorectal\.

38

Chirurgie

Tratamentul postoperator~n perioada postoperatorie este necesar tratamentulantialgic [i prevenirea constipa]iei prinadministrarea de laxative emoliente u[oare.

Aproximativ 90% din fistulele perianale pot fi vindecate printr-o singur\interven]ie chirurgical\, `n restul cazurilor, cu fistule complexe, putând finecesare interven]ii multiple.

Fistulotomia prin folosirea seton-ului implic\ traversarea traiectului fistular cu un tub elastic,ce va fi strâns progresiv pe parcursul urm\toarelor s\pt\mâni. Astfel, se sec]ioneaz\ lent traiectul fistular[i va ap\rea o cicatrice `n spatele seton-ului, `mpiedicând apari]ia incontinen]ei anale. Dup\ efectuareaacestui gen de procedur\, pacientul va fi reevaluat s\pt\mânal [i seton-ul strâns progresiv. Este foarteimportant\ supravegherea pacientului, pentru a detecta precoce o eventual\ recidiv\ a fistulei perianale.

Fistulotomia prin folosirea seton-ului

FistulectomiaFistulectomia presupune

excizia traiectului fistular `n`ntregime. De[i exist\controverse privindefectuarea fistulotomiei saua fistulectomiei `ntratamentul unei fistuleperianale, tot mai multestudii sus]in avantajelefistulotomiei. Fistulectomiapresupune excizia traiectuluifistular [i a ]esutuluiinflamator din jur, ducândla apari]ia unor pl\gipostoperatorii semnificative,cu o durat\ a vindec\riimult mai lung\. Pe de alt\parte, capetele sfincteruluianal se g\sesc la o distan]\mai mare dup\ ofistulectomie, rezultând orat\ mai mare aincontinen]ei anale. De aicipreferin]a tot mai marepentru a se efectuafistulotomia [i nufistulectomia `n fistulaperianal\.

Acoperirea cu lambou mucosAceast\ procedur\ chirurgical\ necesit\ experien]\

chirurgical\ [i este indicat\ `n special `n fistulele rectovaginale. Prinaceast\ procedur\ se acoper\ orificiului fistular intern prin coborâreaunui lambou de mucoas\ [i sfincter anal intern.

Injectarea gelului de fibrin\ la nivelul traiectului fistular, reprezint\ ometod\ simpl\ [i cu complica]ii minime `n tratarea fistulelor perianale.Principalul avantaj al acestei metode `l reprezint\ simplitatea ei [i ratafoarte sc\zut\ a complica]iilor Principalul dezavantaj `l reprezint\ ratasc\zut\ de vindecare a fistulei, existând studii care prezint\ o rata asuccesului metodei de doar 14 – 33%.

Injectarea de gel de fibrin\ `n traiectul fistular

Acest plug se introduce [i se fixeaz\ la nivelul orificiului fistularintern. {i aceast\ procedur\ este urmat\ de o rat\ minim\ acomplica]iilor postoperatorii. De[i diferite studii raporteaz\ valorifoarte neuniforme, se pare c\ rata de succces a acestei proceduri, `ncazul unor pacien]i atent selec]iona]i este de 70% `n fistulele simple [ide 35% `n fistulele complexe.

Utilizarea unui plug (”dop”) de colagen

Psihologie

40

Medic specialist `n psihiatrieMedicover

Dr. Dan Ghenea

Ritmuri umane: Activitate, Pl\cere [i Relaxare

Dezvoltarea accelerat\ atehnologiei din ultimii 10-20 deani, f\r\ precedent `n istorie, aimpus o accelerare a ritmurilorbiologice, o via]\ mai trepidant\.

A luat-o tehnologia `naintea evolu]iei noastre, a dezvolt\rii rela]iilor interumane?

S\ lu\m exemplul stresului. Printre altele, stresul `nseamn\ dep\[ireacapacit\]ii de adaptare [i ne`nscrierea `n ni[te ritmuri biologice.Bioritmurile nu s-au prea schimbat din neolitic `ncoace. Or, ritmul de

via]\ cotidian s-a accelerat mult `ncepând cu revolu]ia industrial\ [i foartemult `n anii din urm\.

Ritmul normal de munc\-relaxare e de 90-120 de minute deactivitate intens\, alternând cu 10-20 de minute de relaxare. Evidentc\, `n mediile urbane, ritmulmunc\-relaxare nu e men]inut [i secreeaz\ a[a-numitele datorii destres.

~n societatea industrial\tradi]ional\ ap\reau compens\riperiodice, care anulau datoriile destres: timpul liber de la sfâr[itul zilei,relaxarea de la sfâr[itul des\pt\mân\, concediile de odihn\anuale.

~n societatea post-industrial\,mecanismele de compensare numai func]ioneaz\, din cauzadispari]iei grani]elor dintre birou [icas\, dintre spa]iul public [i celprivat. Aceast\ dispari]ie se

datoreaz\ tocmai noilor tehnologii.Cu alte cuvinte, suntem continuu `npriz\. O dat\ cu folosirea pe scar\larg\ a calculatorului, Internetului,telefonului mobil, viteza de lucru acrescut. Paradoxal, `n loc ca timpulde lucru s\ r\mân\ constant sauchiar s\ scad\, s-a m\rit [i el.

Normal: 90-120 minute de munc\, 10-20 minute relaxare

Este preg\tit omulpostmodern s\ absoarb\ valul denoi tehnologii care ne inund\?Da, omul modern poate, dac\vrea, s\ se serveasc\ detehnologie, nu s\ fie un rob alacesteia. Trebuie doar s\respecte 3 reguli de baz\ aleutiliz\rii ma[in\riei numite Homosapiens sapiens: s\ m\nâncis\n\tos, s\ permi]i exprimareaemo]iilor, s\ dormi bine.

1S\ m\nânci s\n\tos nu`nseamn\ numai ([i nici m\car`n primul rând) alegerea unor

alimente a[a-zis s\n\toase. S\n\tateanu e livrat\ `n alimente, ci depinde deceea ce face organismul cu ele.A[adar:

a. Nu s\ri]i peste micul dejun –dac\ o face]i, adrenalina va cre[tepentru a ajuta la eliberarea glucozeidin rezerve (pentru a furnizaorganismului energia pe care i-orefuza]i; dac\ v\ baza]i pe cafea, eibine, aceasta func]ioneaz\ tot prinintermediul mobiliz\rii mecanismelorde stres).

b. Lua]i pauza de prânz – dac\mânca]i `n fug\, nici digestia nu estece ar trebui s\ fie, nici nu beneficia]i deoportunitatea de a readuce nivelul deadrenalin\ `n zona de optim (activarearitmului de hr\nire este corelat\ cudezactivarea mecanismelor de stres).

3 reguli de baz\

Mul]i dintre noi se gândesc la vacan]e ca la unmijloc eficient de a regla datoriile de stres. Nu e chiara[a. Formula complet\ este: deconecta]i-v\ o or\ pezi, o zi pe s\pt\mân\, o lun\ pe an. A[adar:

4Include]i ca necesitate de baz\ `n programul zilnic

o or\ de pl\cere pentru dumneavoastr\: poate fi

un hobby, poate fi exerci]iu fizic, poate fi o `ntâlnire

sau o convorbire cu prietenii, poate fi jocul `n

familie, poate fi orice `ncepe cu „`mi place/`mi

doresc”.

4 Ziua liber\ s\pt\mânal\ nu o petrece]i dormind –

v\ ajut\ mai mult s\ vede]i oameni [i locuri [i s\

ave]i timp s\ da]i sens pove[tii de via]\.

4Despre vacan]e vorbim pe larg data viitoare.

Cu gândul la vacan]\

c. Ultima mas\ a zilei ar trebui s\ fie luat\ cu2-4 ore `nainte de culcare.

2Emo]iile sunt for]a noastr\ motrice; a lereprima `nseamn\ a merge cu frâna demân\ tras\. A[adar:

a. Recunoa[te]i-v\ emo]iile drept ceea ce sunt– nu `ncerca]i s\ le nega]i sau s\ le justifica]i,`ncerca]i s\ le `n]elege]i semnifica]ia real\.

b. Verbaliza]i emo]iile – e singura caleeficient\ de „domesticire” a acestora.

c. Respecta]i ceea ce v\ spun emo]iile cel pu]inla fel de mult ca [i ceea ce v\ spun ra]iunea [icredin]ele dumneavoastr\.

3Un somn bun este rezultatul zilnic al uneibalan]e de stres echilibrate. Sunt [i aicicâteva reguli legate de ritmuri:

a. E mai important\ regularitatea schemei desomn decât cantitatea de somn.

b. Men]ine]i reflexul de somn nefolosind patulpentru activit\]i [i ner\mânând `n pat f\r\ s\dormi]i mai mult de 30 de minute.

c. Cel mai important lucru este `ns\men]inerea unui ritm zilnic `n trei timpi: activitate –relaxare – somn (un ritm [chiop, `n doi timpi:activitate – somn va duce mai `ntâi la un somn deproast\ calitate – somnul de epuizare – apoi lainsomnii).

42

Cover Story

Doctorul Meu: Ultima oar\când ai mers la medic, a fost careporter sau ca pacient\?

Carmen Avram: Ultima dat\am fost acum câteva s\pt\mâni[i am fost pacient\. ~ns\ am fost`n sistem privat. Spitalele de statdin România, `n marea lormajoritate, m\ deprim\. Am fost`n str\in\tate de câteva ori, `nspitale finan]ate de la buget, [i`n Europa, [i `n SUA, [i defiecare dat\ m-am `ntrebat dece, la noi, spitalele trebuie s\ fieatât de urâte, de reci, deg\l\gioase, de s\race. Ajungiacolo [i te sim]i ap\sat, timorat,speriat, uneori ignorat. Adic\,nu e de ajuns c\ ai o boal\ [ic\ te temi de ce ]i se va spune,mai e [i toat\ atmosfera aceea`nc\rcat\, triste]ea, privirileabsente ale unora, tonul r\stit alaltora. Eu `n]eleg c\ e un sistem

s\rac [i vitregit, c\ personalulmedical trebuie s\ plece din]ar\ ca s\ poat\ tr\i omene[te,dar pu]in\ compasiune n-artrebui s\ lipseasc\. Ar trebuipredat\ `n [coal\, ar trebui s\ lise explice celor din sistem c\nimeni nu vine acolo de drag [ic\ un zâmbet cald, din când `ncând, poate face mai mult decâtun medicament.

D.M.: Ce imagine te-aimpresionat din sistemul des\n\tate din România?•

Carmen Avram: Eu, `nspitale de stat, experien]e bunenu prea am avut. Adic\, amajuns s\ ne mir\m de un spital`ngrijit [i cu personal amabil cade Taj Mahal. Nu e normal.Astea n-ar trebui s\ fie excep]ii.Cel mai mult m-a marcatexperien]a pe care a tr\it-o

Carmen Avram: „Sistemul medical românesc e inuman [i `isf\tuiesc pe cei care iau decizii s\ steacâteva zile interna]i incognito”

Spitalele de stat din România o deprim\. Cel mai mult amarcat-o experien]a tr\it\ de mama ei, care a fostneglijat\ de medic `n ultimele luni de via]\. CarmenAvram, realizatoarea emisiunii „~n premier\” de laAntena 3, cunoa[te [i medici români de excep]ie, darconsider\ c\ sunt nedrept\]i]i de sistemul care `i ignor\.Afla]i `n continuare cum a trecut printr-o opera]ie laViena [i de ce `n reportajele sale se afl\ numai personajecu pove[ti de via]\ impresionante.

43

Cover Story

mama mea, Dumnezeu s-oierte!, `ntr-un mare spital dinBucure[ti, `n care doctorul careo `ngrijea trecea pe la ea dindou\ `n dou\ luni [i, `n rest,veneau reziden]ii [i asistentele.Nu e normal, din nou. Mama aavut o boal\ grav\, incurabil\,`n faz\ terminal\, doctorul eiar fi trebuit s\ o vad\, nu s\ oabandoneze. Poate c\, dac\ arfi f\cut asta, ultimele luni devia]\ ale mamei mele ar fi fostmai pu]in crunte. Norocul ei afost o doamn\ asistent\ cald\[i dr\gu]\, care `i ]inea mânacând `i era r\u [i care `izâmbea ori de cate ori intra.{i, când era acea doamn\ `ntur\, mama era mai vesel\.Dup\ care, se pr\bu[ea psihic.Mai grav a fost când, f\r\delicate]e, cineva din personali-a spus verde-n fa]\ ce boal\are [i i-a mai [i spus c\ vamuri, de[i mama nu [tia, [i noi`ncercam s\ `i ridic\m moralul.

~mi pare r\u c\ trebuie s\spun asta, dar n-ar trebui s\ se`ntâmple. Am prieteni foartebuni doctori [i [tiu cât de greue s\ lucrezi `n România, `naceast\ meserie, s\ n-aimedicamente, aparatur\ [ibani s\ renovezi un salon. Cese `ntâmpl\ `n acest sistem einuman [i `i sf\tuiesc pe ceicare iau decizii s\ stea câtevazile interna]i, incognito. Poatedup\ aceea o s\ `n]eleag\ c\distrug spitalele [i lumeamedical\ [i, implicit, pe noito]i.

D.M.: Ca reporter de front,ai o experien]\ legat\ despitale, medici? Ai putea face ocompara]ie cu clinicile dinstr\in\tate?

Carmen Avram: Cel maibine cunosc ClinicaUniversitar\ AKH, din Viena.Am fost acolo [i ca pacient, [ica reporter. Ce te frapeaz\, `nprimul rând, e cur\]enia,atitudinea personalului [ilini[tea de pe culoare. Apoi,doctorii. Sigur c\ e [i acolobirocra]ie [i, ca român, trebuies\ pl\te[ti mai mult, dar ]i seofer\ variante mai ieftine, f\r\s\-]i poarte cineva pic\ pentrufaptul c\ ai ales s\ stai la oclinic\ privat\ vecin\, undepatul cost\ mai pu]in, [i nu laclinica la care doctorul t\u edirector, de exemplu, sau `nspital, unde e foarte scump.Pacien]ii au asigur\ri foartebune de la stat [i asigur\riprivate, `n func]ie de gradul deconfort de care au nevoie.Doctorii, de[i au cabineteprivate, nu te cheam\ acolo, cite `ngrijesc `n spital cu acela[iinteres. Mie mi s-a f\cut oopera]ie [i chirurgul mi-a datde ales, dac\ o fac `n spitalul`n care el era [ef dedepartament, sau `n sistemprivat. ~nainte de opera]ie, astat cu mine – ca, de altfel, cufiecare pacient – o jum\tate deor\ s\-mi explice, cu filme [idesene, ce urmeaz\ s\ fac\,cum va decurge opera]ia, ce

riscuri sunt [i ce consecin]e. Aavut r\bdare, mi-a r\spuns latoate `ntreb\rile, m-a lini[tit.Apoi, `n sala de opera]ie, aintrat zâmbind, a glumit cumine, m-a `ncurajat. A fostblând [i vorbea lini[titor [i a[aa reu[it s\-mi alunge toat\frica. {i, pentru c\ eu am aleso clinic\ privat\ – cu care el nuavea contract, dar mi-arespectat alegerea – a venit lamine `n fiecare diminea]\, laora 7, `nainte de a merge laspital, str\b\tând toat\ Viena,s\ vad\ cum m\ simt. Legea edur\ acolo [i gre[elile sepl\tesc. A[a c\ nimeni nu-[ipermite s\ trateze superficialun pacient. {i, sigur, n-amauzit pe nimeni s\-mi spun\„Nu mai avem tifon pentrubandaj, trimite]i pe cineva s\cumpere”. Sper din inim\ s\ajungem [i noi acolo, `ntr-o zi.

D.M.: Care este re]etaemisiunii?

Carmen Avram: Am venitla Antena 3 `n septembrie2010, pentru c\ m-a contactatMihai Gâdea [i mi-a spus c\ elcrede c\ eu ar trebui s\ facmai mult decât ce f\ceam lamomentul respectiv. M-amgândit câteva s\pt\mâni laplecare, de[i am sim]it dinprimul moment c\ trebuie s\fac asta, pentru c\ `mi doreamde ceva vreme a[a un proiectde care s\ m\ ocup. {i, dup\ce am venit, am pornit

44

Cover Story

imediat la construit echipa. Auvenit la „~n premier\” reportericu experien]\, foarte buni, carelucrau deja `n Anten\, dar [ijurnali[ti de la alte televiziuni.

Unii au mai plecat dinechipa original\, `ns\ nucleuls-a p\strat, am ajuns s\ necunoa[tem bine [i s\ ne fie dince `n ce mai u[or s\ lucr\m.Am primit o mansard\ `nsediul Antenei, ne-amamenajat-o noi astfel `ncât s\dea impresia c\ suntem totacas\ [i s\ fie un mediu cald [icreativ, pentru c\ se st\ foartemult la munc\ [i ambian]aconteaz\. Subiectele le alegem`n func]ie de gradul de interespentru public, dar se `ntâmpl\uneori s\ facem o povestepentru c\ ne place nou\ foartemult personajul sau ideea. {icel mai mult ne bucur\m cândputem inova. Chiar dac\,uneori, subiectul nu e `npremier\, nu exist\ emisiune `ncare s\ nu fie ceva care nu s-amai f\cut sau v\zut. {itelespectatorii v\d asta, amr\mas surprins\ de mesajecare ne l\udau pentru oanumit\ tehnic\ folosit\ sau,cum s-a `ntâmplat `n seara dePa[te, de tat\l meu, care n-arenicio preg\tire `n jurnalism,dar care l-a felicitat pe editorpentru montajul „de film”, cuma zis el, la unul dintremateriale.

D.M.: Care e cel maidramatic reportaj?

Carmen Avram: Cel maimult m-a impresionatreportajul f\cut de CarmenMoise [i Cristian Tama[, pegropile de gunoi ale României.{tiam c\ exist\, dar nu mi-amimaginat niciodat\ c\ acolo,pe mun]ii de gunoi, se nasc [itr\iesc oameni, genera]ie dup\genera]ie [i, mai mult, c\ aceioameni au atâta bun-sim] [ichiar patriotism. A fostrealmente [ocant [i fiecarecadru pus acolo e uluitor. {i, `nseara de Pa[te, am avut unreportaj despre Stelu]a Du]\, ofat\ cu `n\l]imea de 1,48 m,care a ajuns de trei orivicecampioan\ mondial\ labox, dup\ ce a trecut prinorfelinate, a cer[it, a dormit pestrad\ [i `n sc\ri de bloc, iarmama ei nu vrea nici ast\zi s\[tie de ea. Ne plac foarte multastfel de pove[ti, cu oamenicare pot deveni modele [i lefacem ori de câte ori g\simaceste personaje. Am avut [ipove[ti cu doctori români deexcep]ie [i o s\ mai facem,pentru c\ e p\cat s\ nu [tielumea c\ mai avem [i noi cuce ne mândri `n domeniu, de[isistemul \sta nenorocit `iignor\.

D.M.: Ce hobby-uri ai, cumte relaxezi?

Carmen Avram: Nu preaam timp s\ m\ relaxez, `n

sezon de emisiune. Dac\suntem `n extrasezon, `mi iauni[te zile libere [i m\ duc s\-mi v\d sora [i fratele, care nulocuiesc `n ]ar\, sau, dac\r\mân acas\, m\ duc `n vizit\la prieteni, st\m `n gr\din\,vorbim sau juc\m Whist. Altfel,seara târziu, când vin de lamunc\, m\ uit la filme. ~miplace mult s\ fiu la curent cutot ce apare [i acum, de cândlucrez la „~n premier\”, m\ uitla filme [i ca telespectator, dar[i ca jurnalist, `ncerc s\descop\r tehnici de montaj [imoduri de abordare a unuisubiect. {i mi s-a `ntâmplat decâteva ori ca, din aceast\relaxare la film, s\-mi vin\câte o idee de reportaj.

D.M.: Cum te odihne[ti?Carmen Avram: M\

odihnesc pu]in. Duminica esingura mea zi de odihn\ [i odorm aproape pe toat\. Mi-amschimbat complet bioritmul, decând cu emisiunea. Dar nu-mipare r\u, e [i \sta un mod devia]\. Dac\ a[ avea timp, m-a[duce `n parc, s\ stau la soare,pe o banc\. E cel mai bunmod de a-]i odihni mintea [ide a te `nc\rca.

D.M.: Ai o diet\ preferat\? Carmen Avram: De un an,

nu mai m\nânc carne. Doarpe[te. Dar nu pentru ca a[ ]inevreo diet\, ci pentru c\, `ntr-ozi, am sim]it c\ nu mai pot

mânca animale. Sacrificarea lor mi se pareo cruzime. Am fost carnivor\ toat\ via]a, `mie dor de carne `n continuare, dar pur [isimplu, când o vad `n farfurie, nu m\ maipot atinge de ea. ~n rest, diete nu prea ]in.Dar [tiu din experien]a mea [i a altora, c\,daca ai r\bdare, po]i face minuni renun]ândla pâine [i la dulciuri. {i de la tata [tiu c\polenul luat diminea]a, pe stomacul gol, eextraordinar pentru organism. Tata are, m\rog, nu vreau s\ spun câ]i ani are, dar ecert c\ arat\ cu 20 de ani mai tân\r [i nuexagerez. El `[i ia polenul cucon[tiinciozitate `n fiecare zi. {i mai [tiu dela o prieten\ despre curele de cur\]are acolonului, care, de asemenea, fac minuni.

D.M.: Un lucru frumos care ]i s-a`ntâmplat?

Carmen Avram: Am avut, de curând, unmaterial despre copiii cu HIV. {i acolo, `nreportaj, au ap\rut ni[te doamne - doctori [iasistente - care cre[teau ca pe propriii copii,micu]i abandona]i de mamele lorseropozitive, `n maternitate. Copiii au ajunsla Matei Bal[ [i acolo erau chiar iubi]i.Acesta a fost unul dintre cele mai frumoaselucruri pe care le-am v\zut `n ultima vreme.Faptul c\, la plecarea unuia dintre copii, laorfelinat, o asistent\ a vrut neap\rat s\-l`nso]easc\ [i nu se mai putea desprinde deel, mi s-a p\rut extraordinar. Femeia aceeaa trecut dincolo de ce era ea, de profesie, [ia l\sat omenia din ea s\ ias\ la iveal\. Spreasta ar trebui s\ tindem. {tiu c\ e un idealgreu de atins, dar putem spera. ~n rest,lucruri frumoase mi se `ntâmpl\ `n fiecareduminic\ seara, când v\d emisiunea pe post[i apoi, comentariile oamenilor, pefacebook. Acelea sunt cele mai frumoasemomente din s\pt\mân\. {i oricât de greuar fi, pentru ele merit\.

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Unii cercet\tori au atras aten]ia

c\ [i emo]iile negative (triste]ea,

suferin]a, vinov\]ia) pot influen]a

apari]ia comportamentelor prosociale.

B. Underwood [i colaboratorii s\i au

constatat c\ exist\ o corela]ie `ntre

afectele negative [i altruism. Dup\

vizionarea unui film depresiv,

oamenii devin mai caritabili

decât dup\ ce s-a proiectat o

pelicul\ cinematografic\

neutr\ din punct de vederea

afectiv. Se poate spune c\, de multe

ori, persoanele care se simt vinovate

au tendin]a da a-i ajuta pe al]ii din

dorin]a de se reabilita fa]\ de ei `n[i[i.

46

Psihologie

Când acord\m mai mult ajutor:

la bucurie sau la triste]e?

ST|RILE DE BINE {I DORIN}A DE A AJUTA

Camelia Anca BaciuPsiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583Camyanca.baciu@gmail.comwww.anxidepresie.ro

Când dispozi]ia noastr\ este una de triste]e, de deprimare,care poate duce pân\ la insatisfac]ia de a tr\i [i nu nesim]im `n stare sau chiar nu putem s\ ajut\m sau s\ nepunem `n „pielea altruist\”, un gest sau o vorb\ care s\ lefac\ pl\cere celorlal]i e un „truc” foarte potrivit. Fire[te c\asta cere ceva efort… Dar merit\, pentru c\ ei vor zâmbi,noi vom zâmbi la rândul nostru, ca-n oglind\, iar zâmbetuldeja `nseamn\ modificarea st\rii `n bine…

Bucuria `l deschide pe om spre lumeCele mai multe cercet\ri au pus `n eviden]\ o corela]ie direct\ `ntre

st\rile afective pozitive (bucurie, optimism, sentimentul succesului etc.) [i

frecven]a comportamentelor prosociale. Persoanele care tr\iesc emo]ii

pozitive manifest\ o tendin]\ mai accentuat\ de a-i ajuta pe al]ii. De ce?

Pentru c\ o stare afectiv\ pozitiv\ ne face s\ evalu\m mai generos

resursele de care dispunem, ne determin\ s\ fim mai aten]i la tot ce ne

`nconjoar\, ne spore[te `ncrederea `n noi `n[ine [i `n capacitatea noastr\

de a-i ajuta pe al]ii. Bucuria `l deschide pe om spre lume, triste]ea `l face

s\ se `nchid\ `n sine, s\-i creasc\ egoismul. Depresia, insatisfac]ia de a

tr\i determin\ nep\sare sau pur [i simplu neputin]a de a ajuta. Omul

zice „mi-e mil\ de el, dar de mine mi se frânge inima”…

Vinov\]ia [i dorin]a de reabilitare

Dezvoltarea altruismului

ALTRUISM

Comportamentul altruist se dezvolt\ dup\ o dinamic\

proprie, `n timp, variabila „vârst\”, ca pilon `n aprecierea

calit\]ii judec\]ilor morale, fiind esen]ial\. ~n abordarea

psihanalizei clasice, Sigmund Freud [i Ana Freud sus]in c\

altruismul are la baz\ refularea unor instincte de

autodistrugere [i sexuale. Contrar teoriilor despre altruism

– a `nv\]\rii sociale sau a dezvolt\rii ego-ului – celebra

psihanalist\ afirm\ c\ o persoan\ care a fost privat\ de

ajutor [i daruri `n copil\rie poate deveni extrem de

cooperant\ la maturitate, ca reac]ie la nerezolvarea unor

anxiet\]i timpurii. ~n concep]ia lui E. Erikson, C. Olden, R.

Ekstein sau L.G. Wispe, persoanele altruiste sunt cele care

de foarte de timpuriu au manifestat o dragoste intens\ fa]\

de mam\. ~n adolescen]\ [i la maturitate, aceste persoane

se identific\ cu mama care ajut\ [i ofer\ asisten]\ celor

care au nevoie. ~n general, comportamentul altruist se

dezvolt\ pornind de la un model de identificare de baz\

cu o figur\ care ajut\, iube[te [i nu este agresiv\ (nu

neap\rat figura mamei). Cu cât rela]iile dintre copii [i

modele au fost mai bine `ntre]inute, cu atât mai mult

ace[tia s-au manifestat la maturitate ca altrui[ti. Al\turi de

vârst\, inteligen]a joac\ un rol esen]ial `n perceperea

corect\ a situa]iilor `n care trebuie s\ te compor]i altruist.

Conceptul de empatie este comun celor trei tipuri de

inteligen]\: mental\ (cognitiv\), emo]ional\, social\. G.H.

Mead, care concepe empatia ca pe o capacitate de a

„prelua rolul celuilalt”, este de p\rere c\ aceast\ abilitate

constituie esen]a inteligen]ei sociale.

Un rol important `n declan[area comportamentelor

prosociale `l joac\ simpatia fa]\ de persoana `n cauz\.

Simpatia este motivul pentru care acord\m, cu prec\dere,

ajutor persoanelor care seam\n\ cu noi, care au tr\s\turi

de personalitate similare cu ale noastre. Recompensele

emo]ionale pozitive [i negative incit\ la ac]iune `n

favoarea celorlal]i. ~i ajut\m mai mult pe prieteni pentru

c\ recompensa emo]ional\ ob]inut\ de la ei ni se pare

mai mare. Cu cât `ntâlnim situa]ii [i persoane care ne

`ntristeaz\ mai mult, cu atât va fi mai prompt ajutorul

nostru pentru a reduce emo]ia negativ\ provocat\.

48

Endocrinologie

Dac\ hipotiroidienii func]ioneaz\ „la foc mic”,hipertiroidienii, dimpotriv\, „ard intens”. Metabolismulhiperactiv determin\ produc]ie excesiv\ de c\ldur\:bolnavii se simt bine `n mediu r\coros [i suport\ greumediul cald. Hipertiroidienii se decompenseaz\ vara, pecând hipotiroidienii – mai degrab\ iarna.

Când tiroida produce hormoni `n excesGu[a sau hipertiroidismul

Dr. Cristina SpiroiuMedic primar endocrinologSpitalul Universitar de Urgen]\Militar CentralClinica Medical\ Dr. Blaj {tefan

Pacien]ii cu hipertiroidism aupielea cald\ [i fin\ datorit\vasodilata]iei – care se produce cuscopul de a disipa `n mediu c\lduracorpului; transpira]ia excesiv\ sedatoreaz\ aceluia[i motiv. P\rul efin, lucios, se rupe cu u[urin]\ [icre[te repede. Unghiile sunt elastice[i lucioase. B\t\ile inimii sunt rapide, deoarecenevoile metabolice crescute aleorganismului reclam\ o activitatecrescut\ a sistemului circulator.Pulsul e rapid [i amplu, pot ap\reapalpita]ii din cauza ritmului cardiacrapid sau unor tulbur\ri de ritm –extrasistole, fibrila]ie atrial\. Bolilecardiovasculare preexistente seagraveaz\ o dat\ cu apari]iahipertiroidismului [i se amelioreaz\cu tratamentul corect al acestuia.Hipertiroidienii au o cre[tere atensiunii arteriale, `n special amaximei, `n timp ce tensiuneaminim\ scade.

Puls rapid, palpita]ii,hipertensiune arterial\

Tranzitul intestinal eaccelerat, apetitulexagerat – uneorivorace. Din cauzaintensit\]iiexcep]ionale aarderilor,necesarul caloricpoate fi maimare decâtpoate aduceaportulalimentar, iarbolnavii scad`n greutate, `n ciuda faptului c\ m\nânc\ mult. Aceasta evalabil\ mai ales `n cazul vârstnicilor [i al celor cu formesevere de boal\. ~n formele u[oare – mai ales la tineri –apetitul crescut poate compensa sau chiar dep\[i cre[tereaarderilor, cu câ[tig ponderal. Deci nu to]i hipertiroidieniisl\besc – de[i mul]i o fac – [i nu to]i cei care sl\besc – maiales dac\ nu au poft\ de mâncare – au hipertiroidism.

B\rba]ii cu hipertiroidism pot aveaginecomastie (cre[terea sânilor) [i tulbur\ri dedinamic\ sexual\, femeile au frecventtulbur\ri de ciclu menstrual.

Sunt slabi, de[i m\nânc\ mult

49

Endocrinologie

Tratamentul corect normalizeaz\analizele de laborator, ca [istarea clinic\ a pacien]ilor.Tratamentul se efectueaz\ cumedicamente care blocheaz\sinteza de hormoni tiroidienidenumite antitiroidiene. Terapia corect\duce la remiterea complet\ asimptomelor `n 2-3 luni. ~ns\ `nunele cazuri este necesartratamentul ablativ – chirurgicalsau prin administrare de iodradioactiv – frecvent urmat dehipotiroidism.

Deoarece terapia eeficient\ [i relativ u[or decondus, depistareaafec]iunilor tiroidiene esteprima condi]ie pentrurestabilirea st\rii des\n\tate. Cum disfunc]iile tiroidiene nu sunt chiarrare, evaluarea clinic\ [i/sau testarea de laborator artrebui f\cute la cea mai mic\ suspiciune – `n caz deastenie, c\derea p\rului, tulbur\ri psihice,dislipidemie, aritmii cardiace, tulbur\ri de ciclumenstrual, modific\ri de greutate [i nu numai.

Diagnosticul tulbur\rilor func]ieitiroidiene se face prin analize de

laborator – dozarea hormonilor tiroidieni(T3, T4) [i a hormonului tireotrophipofizar (TSH) – care coordoneaz\func]ia tiroidei. Analizele imagistice(ecografie, scintigram\ tiroidian\), ca [idoz\rile de anticorpi antitiroidienicompleteaz\ diagnosticul, stabilind [i

cauza bolii.

Sistemul nervos alhipertiroidienilor este hiperactiv,toate func]iile psihice suntstimulate. Hipertiroidienii gândesc[i fac conexiuni rapid, uneoripân\ la fuga de idei; uneori le egreu s\-[i focalizeze aten]iadatorit\ acestor procese rapide.Fluxul vioi al gândirii e reflectat deun flux verbal exagerat – vorbescrepede, sar cu u[urin]\ de la un

subiect la altul; au frecvent tremoral extremit\]ilor, sunt nelini[ti]i –nu pot sta locului, nu au r\bdare– uneori `i enerveaz\ pe ceilal]isau intr\ `n conflict cu familia saucolegii. Dorm pu]in, dar se trezescodihni]i, cu poft\ de treab\. Trecu[or de la o stare emo]ional\ laalta.

Pot sem\na cu anxio[ii, laprima vedere. Spre dosebire de

nevrotici `ns\, hipertiroidienii sesimt obosi]i doar „de la gât `njos”. Au mult entuziasm [iini]iativ\, dar au oboseal\muscular\ cauzat\ de pierdereaproteinelor musculare din cauzabolii [i de tulbur\rile electroliticecare o `nso]esc. Hormoniitiroidieni cresc metabolismul osos,favorizând osteoporozasecundar\ [i fracturile.

Gândesc [i vorbesc rapid

Pacien]ii cu hipertiroidismpot avea gu[\ – adic\ om\rire a tiroidei vizibil\ lasimpla privire a gâtului, daraceasta nu e obligatorie.

CauzeHipertiroidia este frecvent cauzat\ de o

boal\ autoimun\ – `n care sistemul imunproduce anticorpi `mpotriva glandei,conducând la cre[terea [i activitatea eiexcesiv\ (boala Basedow Graves). ~n altecazuri, excesul de hormoni tiroidieni edeterminat de prezen]a unor noduli autonomi– solitari sau `n gu[i polinodulare.

Tratament

Iradiereaterapeutic\ poatefi:

50

Oncologie

Radioterapia superficial\ metod\ de tratament `n cancerele de piele

Radioterapia este o metod\ de tratament care folose[teradia]iile ionizante `n terapia tumorilor maligne. Iradiereasuperficial\ (Roentgenterapia) este o metod\ deradioterapie extern\ care utilizeaz\ radia]ii X `ntratamentul leziunilor de suprafa]\, pu]in profunde, cumsunt cancerele de piele.

Dr. {tef\nel VladMedic primar radioterapieHIFU Terramed Conformal Str. Pelinului nr. 22Tel: 021/344.00.40info@hifu.ro; www.bio-clinic.ro

Echipamentul de radioterapie superficial\(cum este cel disponibil la Clinica HIFUTerramed Conformal din Bucure[ti) este ideal

pentru tratamentul leziunilor maligne tegumentare,cum sunt carcinoamele bazocelulare [ispinocelulare, dar poate fi folosit cu succes [i `ntr-oserie de alte afec]iuni maligne [i benigne sau `n`ngrijirea paliativ\ a pacien]ilor cu cancereavansate [i metastatice.

Cancerele de piele (de tipulcarcinoamelor bazocelulare [ispinocelulare) au o inciden]\ dince `n ce mai mare. Suntdeterminate de expunerea`ndelungat\, mai mul]i ani, laradia]iile ultraviolete.Radioterapia reprezint\ omodalitate important\ detratament a acestor leziuni, `nspecial la pacien]ii vârstnici,având o serie de avantaje:4se p\streaz\ intact\ anatomia

pacientului4se evit\ interven]ia

chirurgical\ `n anumitesitua]ii clinice:

n când tumorile suntlocalizate la nivelul fe]ei; n când pacien]ii se afl\ subtratament anticoagulant; n când pacien]ii suntvârstnici [i au afec]iuni carecontraindic\ anestezia sauchirurgia;4se evit\ recidiva tumorii,

dup\ ce aceasta a fostoperat\, `n cazurile `ncare marginile de rezec]iechirurgical\ sunt pozitive(rezec]ie incomplet\) sauexist\ factori care crescriscul de recidiv\ local\;

AVANTAJE

4exclusiv\ – unica metod\ detratament, `n cazul `n careleziunea este inoperabil\ sauexist\ contraindica]ii pentruchirurgie (inclusiv refuzulpacientului pentru interven]iachirurgical\)

4adjuvant\ (saupostoperatorie) – `n cazul `ncare excizia tumorii esteincomplet\ sau exist\ risccrescut pentru recidiva local\;radioterapia este folosit\, `nacest caz, dup\ interven]iachirurgical\.

~n perioada 7-18 mai, `n cabinete medicale despecialitate din toat\ ]ara se vor face test\ri gratuitepentru depistarea astmului. De asemenea, bucure[teniise pot testa [i `n Parcul Tineretului, pe 12 [i 13 mai.

Test\rile sunt parte a campaniei f\cute cu ocaziaZilei Mondiale a Astmului de c\tre Societatea Român\de Pneumologie, cu sprijinul AstraZeneca [iGlaxoSmithKline. Mesajul speciali[tilor pentru 2012 este„Tu po]i avea astm. Astmul nu te are pe tine! Astmulpoate fi controlat!”. Primul pas `n controlul astmului estetestarea; aceasta se face cu ajutorul unui aparat numitspirometru ce m\soar\ cât de mult aer `ncape `npl\mâni [i cât de mult aer poate intra sau ie[i dinpl\mâni. Mai multe informa]ii despre campanie [i listacabinetelor unde se fac test\rile g\si]i pewww.invingeastmul.ro.

Teste gratuitepentru astm

10% din popula]ie sufer\ zilnic arsuri gastrice, iar15% cel pu]in o dat\ pe s\pt\mân\, arat\ dateleSociet\]ii Române de Gastroenterologie.

Acestea sunt cele mai frecvente simptome din boalade reflux gastroesofagian, considerat\ ca fiind `ntre celemai frecvent `ntâlnite afec]iuni ce nu necesit\ spitalizare.Principalii factori care pot cauza sau agrava arsurilegastrice sunt: alimenta]ia incorect\, stresul,sedentarismul, obezitatea [i fumatul. Pe lâng\disconfortul imediat resim]it ca durere sau arsur\gastric\, persoanele care sufer\ de refluxgastroesofagian mai pot avea probleme digestive, tuse[i insomnii. Conform statisticilor, 78% dintre pacien]i auraportat simptomatologie nocturn\. Totodat\, 40%dintre persoanele care sufer\ de dureri gastrice `ntimpul nop]ii nu se mai pot odihni, ceea ce duce lasc\derea randamentului activit\]ilor zilnice, afectându-lecalitatea vie]ii.

Arsurile gastrice,frecvente `n rândulromânilor

52

Kinetoterapie

Spondilita ankilopoietic\ este un reumatism inflamatorprogresiv, care afecteaz\ persoane tinere sub 40 de ani, `nspecial b\rba]i. Aceast\ afec]iune duce la anchilozarea coloaneivertebrale.

Exerci]ii care ]in la distan]\ reumatismul

{erban Indrei

Kinetoterapeut principalPoliclinica {erban Vod\,Calea {erban Vod\ nr. 211, 0722.350.381

Boala debuteaz\ cu dureri sacro-lombareasem\n\toare unei discopatii. Durereaapare `n a doua parte a nop]ii [i este de

intensitate variabil\. Durerea se `nso]e[te deredoare matinal\, ce se amelioreaz\ dup\ mi[care

[i se accentueaz\ dup\ repaus prelungit. Diagnosticul precoce al bolii este de mare

importan]\. Cu cât este depistat\ [i tratat\ maidevreme, cu atât spondilita ankilopoietic\ are oevolu]ie mai lent\.

Obiectiveleterapiei

SFATURI PENTRU SOMN

Noaptea – pacientul trebuie s\doarm\ pe un pat tare, f\r\ pern\, cuun sul la nivelul gâtului pentrup\strarea lordozei cervicale.

Ziua – pacientul nu trebuie s\ stea`n pat ore `n [ir. Se recomand\ doar unrepaus de 2-3 ori pe zi, pe spate saupe burt\, `n pozi]ii alungite pe plan dur.

Kinetoterapia reprezint\ o metod\terapeutic\ indispensabil\ `n controlulspondilitei ankilopoietice (SA). Printreobiectivele kinetoterapiei amintimmen]inerea unui bun tonus muscular lanivelul trunchiului, `mbun\t\]irearespira]iei având `n vedere c\ SA duce `ntimp la limitarea amplitudinii cutieitoracice, men]inerea unei mobilit\]iarticulare optime.

Exerci]iul 1

Trage]i de câte un genunchi la piept [i men]ine]ipozi]ia timp de un minut, dup\ care schimba]i piciorul.

Exerci]iul 2 Stând pe burt\, cu mâinile pe prima bar\ la spalier,

duce]i mâinile din ce în ce mai sus [i men]ine]i în pozi]iamaxim\ cât mai mult.

Exerci]iile se efectueaz\ zilnic, `n câte3-4 serii, a câte 20 de repet\ri.

Exerci]iul 3

Stând cu bra]ele `ntinse, duce]i bra]ele lanivelul bazinului.

Exerci]iul 4

Stând cu bra]ele pe lâng\ corp, palmele lanivelul umerilor, `ntinde]i coatele, cu extensiatrunchiului [i men]ine]i 30 de secunde.

Exerci]iul 5

Cu un picior pespalier, face]i ofandare `n fa]\,reveni]i, apoischimba]i piciorul.

54

ORL

Rinosinuzitele reprezint\ cea mai frecvent `ntâlnit\patologie a nasului [i a sinusurilor paranazale.

Dr. Daniel MireaMedic primar ORLDoctor `n [tiin]e medicaleSec]ia ORL, Spitalul Universitar deUrgen]\ Elias

Rinosinuzitele acute Cele mai frecvente suferin]e ORL

Rinosinuzitele sunt definite cainflama]ii ale mucoasei nazale[i ale sinusurilor paranazale.

Mucoasa nazal\ reprezint\ un stratepitelial ce acoper\ fosele nazale [isinusurile paranazale ca un covor.Mucoasa fosei nazale se afl\ `ncontinuitate cu mucoasa sinusurilorparanazale, de aceea afec]iunea estedenumit\ rinosinuzit\, nu rinit\, nicisinuzit\. Dac\ simptomele suntprezente de mai pu]in de 3s\pt\mâni, rinosinuzitele suntconsiderate acute, dac\ simptomeledureaz\ mai mult de 3 luni, ele suntconsiderate cronice.

Sinusurile paranazale sunt cavit\]ipline cu aer situate `n interiorulcraniului. Sinusurile paranazale sunt:maxilare, etmoidale, frontale,sfenoidale. Ele comunic\ cu foselenazale prin mici orificii care se numescostiumuri. Prin aceste orificii, aerul dinnas p\trunde `n sinusuri, iar secre]ii sinusale sunt eliminate prinnas la exterior (vezi figura).

De la o r\ceal\ banal\ la rinosinuzit\

Ini]ial, rinosinuzitele semanifest\ ca o „r\ceal\”banal\. Bolnavul are nasul`nfundat, cu secre]ii clare,str\nut\ des. Aceast\ etap\dureaz\ de regul\, maximum5-7 zile. Majoritateapacien]ilor se vindec\ completdup\ aceast\ perioad\. La oparte dintre ei, boala continu\s\ evolueze, obstruc]ia nazal\se agraveaz\, secre]iile nazaledevin abundente, galben-verzui, apare senza]ia de„presiune facial\”, câteodat\febra, starea general\ se

`nr\ut\]e[te. La ace[tipacien]i, suspect\m osuprainfec]ie bacterian\intrasinusal\. Aceasta aparedatorit\ bloc\rii comunic\riidintre sinus [i nas, secre]iileintrasinusale nu mai pot fieliminate, aerul nu mai poatep\trunde `n sinusuri, lipsa deoxigen favorizând dezvoltareabacteriilor. Cele mai frecventebacterii ce pot determina orinosinuzit\ bacterian\ suntStreptococusPneumoniae,Haemophillus influenzae,Moraxella Catharalis.

Este important de re]inut faptul c\ antibioticelesunt necesare doar `n aceste forme mai severede rinosinuzit\, `n formele u[oare descriseanterior antibioticele nefiind necesare.

Aten]iela

complica]ii!

ORL

55

~n majoritatea cazurilor, diagnosticul derinosinuzit\ acut\ este u[or de stabilit, fiindnecesar un consult la medicul specialist.Examinarea nasului (rinoscopia anterioar\ [iposterioar\) eviden]iaz\ semne clinice sugestive:4secre]ii nazale (rinoree);4mucoas\ nazal\ inflamat\, congestionat\;4la palpare se constat\ sensibilitatea punctelor

sinusale. Pentru diagnosticul de rinosinuzit\acut\, de regul\, radiografia sinusurilorparanazale nu este indicat\. ~n anumite situa]ii,ea poate fi necesar\, mai ales dac\, `n ciudatratamentului administrat, evolu]ia nu estefavorabil\. Mai util\ decât radiografia esteexamenul computer tomografic al sinusurilorparanazale.

Diagnosticul

Ini]ial, tratamentul rinosinuziteloracute const\ `n:4spray nazal decongestionant;4antiinflamatoare nesteroidiene;4antihistaminice, dac\ este

suspectat\ o cauz\ alergic\.~n formele cu suprainfec]ie

bacterian\, `n plus sunt indicate:4antibioticele – se administreaz\

minimum 7 zile;4mucoliticele – determin\

fluidifierea secre]iilorintrasinusale, f\cându-le maiu[or de eliminat.Punc]ia sinusal\ este indicat\ `n

situa]iile `n care con]inutul patologicintrasinusal nu se poate elimina cuajutorul medica]iei mai susmen]ionat\.

Tratamentul

Complica]iile oculoorbitare ale rinosinuzitelor pot mergepân\ la pierderea ochiului afectat, `n timp ce complica]iileintracerebrale pot amenin]a via]a pacientului.

~n cazul prezen]ei de complica]ii oculoorbitare sauintracerebrale, este indicat tratamentul chirurgical de urgen]\,constând `n drenajul larg al sinusurilor afectate.

Prevenirea rinosinuziteloracute [i a complica]iilor

Rinosinuzitele acute se potcomplica `n cursul evolu]iei,din cauza faptului c\

sinusurile paranazale sunt situate`n vecin\tatea unor structurianatomice extrem de importante:creierul [i ochiul.

Complica]iilerinosinuzitelor apar din cauza

absen]ei tratamentului corect, dar

[i din cauza unui teren

imunosuprimat al pacientului sau

din pricina unei virulen]e crescute

a agentului patogen.

O respira]ie nazal\ bun\, corect\ din punct de vederefunc]ional este esen]ial\ pentru prevenirea apari]ieirinosinuzitelor. Factorii favorizan]i ai rinosinuzitelor sunt:4devia]ia septului nazal – deseori, mai ales la pacien]ii cu

rinosinuzite acute repetate este indicat\ interven]iachirurgical\ de corec]ie a septului nazal deviat;

4rinita cronic\ hipertrofic\;4alergia rinosinusal\ – tratamentul corect al alergiei

rinosinusale, controlul simptomelor previn apari]iacomplica]iilor infec]ioase sinusale;

4depresia imunitar\ – favorizeaz\ apari]ia de frecventeepisoade acute rinosinusale.

56

Doctorul lunii

Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandache se afl\ la conducerea Spitalului Clinic de Urgen]\pentru Copii „MS Curie” din anul 2009. S-a n\scut la 17 februarie 1973, la Bucure[ti. Aabsolvit `n 1991 Liceul Teoretic „Hermann Oberth” Bucure[ti, sec]ia cu predare `n limbagerman\. ~n 1998 a absolvit Facultatea de Medicin\ din cadrul Universit\]ii de Medicin\[i Farmacie „Carol Davila” Bucure[ti.

C\t\lin-Gabriel Smarandache, directorul Spitalului Clinic de Urgen]\ pentru Copii „MS Curie”

Activitatea medical\ [i didactic\

Activitatea profesional\ adoctorului C\t\lin-GabrielSmarandache debuteaz\ `n

noiembrie 1998 ca medic stagiar. ~nperioada noiembrie 1999 –noiembrie 2004 este medic rezidentde chirurgie general\. ~n februarie2000-octombrie 2003 a activat capreparator universitar `n Clinica deChirurgie IV a Spitalului UniversitarBucure[ti din cadrul UMF „CarolDavila”. Apoi pân\ `n octombrie

2011, ca asistent universitar `n Clinicade Chirurgie II a aceluia[i spital. Dinoctombrie 2011 pân\ `n prezent este[ef de lucr\ri (lector universitar) `nClinica de Chirurgie II a SpitaluluiUniversitar de Urgen]\ Bucure[ti dincadrul UMF „Carol Davila”.

~n 2004 devine medic specialistchirurg. Tot `n acela[i an a absolvit unMaster `n Conducerea strategic\ `ndomeniul securit\]ii na]ionale,Universitatea Na]ional\ de Ap\rare,

Colegiul Na]ional de Ap\rare. ~nperioada 2005-2009 este consilier peprobleme medicale al MinistruluiAp\r\rii. ~n anul 2006 devine medicprimar chirurg, iar `n 2007 doctor `n[tiin]e medicale. ~n prezent este [ef delucr\ri UMF „Carol Davila” [imanager al Spitalului Clinic deUrgen]\ pentru Copii „MS Curie”.

Activitatea [tiin]ific\

Preg\tire profesional\l 2000 - Competen]\ `n

Managementul Serviciilor deS\n\tate

l 2001 - Competen]\ `nEcografie general\

l 2006 - Curs de manager `ndomeniul sanitar

Alte cursuri [i specializ\riNumeroase stagii [i cursuri

de preg\tire `n ]ar\ [i str\in\tate Particip\ri la congrese

Numeroase `n ]ar\ [istr\in\tate

Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandachedesf\[oar\ o activitate de cercetare `ncadrul c\reia este coordonator [imembru `n multe echipe de cercetare.De asemenea, este autor [i coautor anumeroase articole de specialitatepublicate `n reviste indexate [i `nvolumele de rezumate ale unorcongrese. Este deopotriv\ autor dec\r]i [i coautor de capitole din tratatede chirurgie.

Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandacheeste membru al urm\toarelor societ\]i[tiin]ifice na]ionale [i interna]ionale:

4Societatea Român\ de

Psihoneuroendocrinologie din anul

1996,

4Organiza]ia Mondial\ de

Hidatidologie din anul 1999,

4Societatea Român\ de Chirurgie

din anul 2000,

4Societatea Român\ de Medicin\

Aeronautic\ din anul 2000,

4Uniunea Medical\ Balcanic\ din

anul 2001.

Premii interna]ionale~n mai 2005 a primit Premiul

„Best Poster of the Session” decernat laal 6-lea Congres de Cancer Gastric,Yokohama, Japonia

Ce sunt flocoanele vitreene, zise [i„musculi]e zbur\toare”?

Sunt opacifieri ale vitrosuluirezultate din alter\rile proteinelor dincompozi]ia acestuia.

Ce semnifica]ie clinic\ are vedereaacestor flocoane vitreene?

Atunci când vedem flocoanevitreene `nseamn\ c\ vitrosul sufer\transform\ri ale structurii sale.

Este grav s\ vedem flocoanevitreene?

Nu, dar este un simptom care nutrebuie subevaluat!

Ce trebuie s\ facem atunci când`ncepem s\ vedem flocoane vitreene?

Este recomandat\ o vizit\ lamedicul oftalmolog pentru evaluareastructurilor interne ale ochiului (retin\etc).

Dac\ flocoanele vitreene suntasociate cu str\luciri spontane sunt maipericuloase?

Când apar aceste str\lucirispontane `nseamn\ c\ a ap\ruttrac]iunea de retin\. ~n cele mai multecazuri, vitrosul se desprinde de peretin\ f\r\ nici un simptom. Alteoriexercit\ o trac]iune asupra acesteia [ialteori poate ap\rea dezlipirea deretin\.

Dac\ apare dezlipirea de retin\devin orb?

~n cea mai mare parte din cazurieste suficient tratamentul laser. Dac\ nuse intervine imediat pot ap\reamodific\ri grave.

Dac\ v\d flocoane vitreene pot s\fac sport?

Da, chiar dac\ esterecomandat\ vizita la mediculoftalmolog [i evaluarea retinei.

Utilizarea computerului producemodific\ri la nivelul vitrosului?

Pân\ ast\zi nu a fost demonstrat[i nici descris existen]a unui efectd\un\tor.

De ce flocoanele vitreene semi[c\ `n timp ce mi[c\m privirea?

Pentru c\ flocoanele vitreenesunt opacifieri din interiorul ochiului,de fiecare dat\ când mi[c\m ochiul,vitrosul tinde s\ men]in\ statusul s\uini]ial. Datorit\ aderen]elorfiziologice dintre peretele ochiului [ivitros, chiar [i corpul vitreal semi[c\, deci se mi[c\ [i opacifierilesale.

MIODESOPSIA- o patologie ce provoac\ un real disconfort

Advertorial

~ntreb\ri [i r\spunsuri

58

Forum

„Deregl\ri hormonalela menopauz\”

„Am 46 de ani [i a[ dori s\[tiu mai multe informa]ii despremenopauz\, care suntprincipalele deregl\ri hormonale[i ce se poate face pentru adep\[i cu bine aceast\perioad\?”

Pas\re Mariana, Bal[, Olt

Dr. Camelia Valentina Cimpoe[uMedic specialist endocrinologieCentrul Medical FocusBdul Ferdinand nr. 1410733 072 910; 031/711 15 15

„Menopauza este consecin]apierderii rezervei folicularerezultând `n sc\dereaestradiolului (principalul hormonprodus de ovare) [i cre[tereagonadotropinelor (FSH, LH).Dup\ intrarea `n menopauz\,principalul estrogen nu va mai fiestradiolul, ci estrona, unestrogen mult mai slab decâtestradiolul, produs `n ]esuturiextragonadale (]esut adipos,mu[chi, ficat, m\duva osoas\

etc.). Testosteronul prezint\ [i elo sc\dere, dar nu la fel deabrupt\ ca estradiolul.

Simptomele deficitului deestrogeni sunt: valurile dec\ldur\ `nso]ite de transpira]iimai ales nocturne [i `njum\tatea superioar\ a corpului(bufeuri), `nso]ite sau nu dero[ea]a fe]ei [i decolteului,insomnii, atrofia vulvo-vaginal\cu usc\ciunea vaginal\, cepredispune la infec]ii urinare [idispareunie, cre[tere `n greutate,balonare, tulbur\ri deafectivitate, mastodinii, cefalee,fatigabilitate, artralgii, mialgii,pierderi de memorie, tegumenteuscate, c\derea p\rului ,hirsutism. Odat\ cu sc\dereaestrogenilor apare o accelerarea pierderii de mas\ osoas\ajungând pân\ la 3% pe an,ceea ce predispune laosteoporoz\. De asemenea,cre[te inciden]a bolilorcardiovasculare [i a boliiAlzheimer.

Dieta femeii aflate lamenopauz\ trebuie s\ aduc\

aport de calciu [i vitamina Dpentru protec]ia sistemului osos,vitamine [i minerale, gr\siminesaturate, reducerea aportuluide dulciuri, evitarea fumatului,consum moderat de cafea.Tratamentul menopauzei serefer\ strict la valurile de c\ldur\[i usc\ciunea vaginal\ [i const\`n terapia de substitu]iehormonal\ (TSH). Const\ `npreparate combinateestroprogestative (pentru femeilecare nu au suferit histerectomie),preparate cu estrogeni pentrucele histerectomizate sau terapiecu preparate de estrogeni [iseparat se adaug\ progestativ.Unele dintre aceste preparatepot fi utile [i pentru prevenireapierderii de mas\ osoas\(tibolon). Terapia de substitu]iehormonal\ prezint\contraindica]ii la femeile cuistoric de trombembolism,sânger\ri vaginale neinvestigate,istoric de cancer de sân, cancerendometrial, boli hepaticesevere, hipertrigliceridemie. Deaceea, TSH se indic\ dup\ un

Cititorul `ntreab\, medicul r\spunde

Ai nevoie de un sfat privind problemele tale medicale? Scriepe adresa redac]iei sau trimite un e-mail [i vei primi r\spunsde la speciali[tii no[tri. Adresa redac]iei: Str. Cuza Vod\ nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti, E-mail: office@doctorulmeu.com

59

Forum

control endocrinologic,mamografic [i ginecologicam\nun]it. ~n cazul femeilor ceprezint\ contraindica]ii pentruTSH se pot folosi preparate cuextract de cimicifuga racemosa,evening primrose oil saumedicamente ce inhib\recaptarea serotoninei [.a.”

„Fibroame uterinemultiple”

„Am fost diagnosticat\ cufibroame uterine multiple. Mi s-apropus histerectomia, dar am 49de ani [i nu accept aceast\interven]ie. Exist\ [i alt\ metod\de tratament?”

Moga Leti]ia, C\rpini[, Timi[

Dr. Rare[ NechiforMedic primar radiologieinterven]ional\Delta HospitalBucure[ti, 031/620 80 93

„Da, `n cazul dumneavoastr\poate fi evitat\ histerectomia,`ntr-adev\r o interven]ie invaziv\,care presupune extirpareauterului, prin aplicarea celei mainoi [i eficiente metode `ntratamentul fibroamelor uterine.Este vorba despre embolizareauterin\. Aceasta este o metod\de radiologie interven]ional\care se efectueaz\ f\r\ bisturiu,f\r\ t\ieturi, f\r\ anesteziegeneral\, f\r\ transfuzie desânge, f\r\ imobilizare la pat.Se face o anestezie local\, cuxilin\ `n zona arterei brahiale(zona din care de obicei se

recolteaz\ sânge). Urmeaz\punc]ia arterei brahiale [imontarea unei teci arteriale (undispozitiv de plastic cu diametrulde numai 2 mm). Se injecteaz\substan]\ de contrast iodat\, iarprin teac\ se introduce uncateter (tub sub]ire din plastic) [i,sub control radiologic, seghideaz\ cateterul pân\ lanivelul arterei uterine. Aici seintroduc prin cateter particulebiocompatibile care astup\vasele de sânge ce alimenteaz\fibromul. Acesta nemaifiindhr\nit cu sânge se opre[te din

evolu]ie [i, cu timpul, seresoarbe. ~n timpul procedurii deembolizare, pacienta nu resimtenici o durere, doar la `nceput osenza]ie de c\ldur\ la loculanesteziei locale [i aceea[isenza]ie la nivelul abdomenului`n timpul inject\rii substan]ei decontrast. Este necesar\ o singur\zi de spitalizare, iar recuperareaeste extrem de rapid\(comparativ cu histerectomia,opera]ie invalidant\ carepresupune internare cel pu]in 7zile [i 6 s\pt\mâni derecuperare).”

„Am 29 de ani [i m\ confrunt frecvent cu st\ri depresive.Sunt o persoan\ activ\, orientat\ spre carier\ [i, de[i `n general`mi ]in mintea ocupat\, uneori simt c\ triste]ea m\ cople[e[te.V\ rog s\-mi recomanda]i câteva remedii din plante care s\ m\ajute s\ trec mai u[or peste astfel de momente.”

Bogdan Petrescu, Bucure[ti

Dr. Cristina B\l\nescuMedic primar medicin\ general\Competen]\ `n acupunctur\, homeopatie, apifitoterapieCentrul de S\n\tate Clar MedTel: 021/665.74.20

„Una dintre cele mai eficiente plante cu efect antidepresiveste sun\toarea. Aceasta se administreaz\ sub form\ de infuzie,o linguri]\ de plant\ la 250 ml de ap\ clocotit\. Se beau câtedou\-trei c\ni pe zi. Foarte benefic\ este [i tinctura, câte 10-15pic\turi de dou\ ori pe zi. Pentru a combate depresia se poatefolosi [i tinctura de lavand\, care are efect calmant [i se iaucâte 20 de pic\turi de dou\ ori pe zi. ~n general, tratamentul cuplante cu efect antidepresiv se administreaz\ timp de 2-3s\pt\mâni, se face o pauz\ de o s\pt\mân\, iar apoi cura sepoate relua, eventual cu alte plante cu efect asem\n\tor.”

„Remedii contra depresiei”

60

Magazin

Pancreasulartificial testat `n curândla InstitutulClinic Fundeni

Speran]\ pentru pacien]ii cudiabet tip 1. ~n curând, diabetulinsulino-dependent va putea fitratat cu ajutorul unui dispozitivnumit pancreas artificial. Dezvoltatde o companie israelian\,pancreasul artificial se afl\ deja`ntr-un program de testare laUniversitatea din Dresda, urmândca pân\ la sfâr[itul anului s\ fietestat [i `n ]ara noastr\, `n cadrulInstitutului Clinic Fundeni, aanun]at profesorul doctor IrinelPopescu, la cel de-al VII-leaSimpozion „Academician NicolaeCajal”. Dispozitivul, prezentat `ncadrul acestui eveniment, seimplanteaz\ sub piele [i estecapabil s\ restabileasc\ valorilenormale ale glicemiei. Profesoruldoctor Constantin Ionescu-Târgovi[te a declarat c\, dintretoate metodele revolu]ionare detratare a diabetului, „aceasta pares\ fie cea mai avantajoas\ [i deperspectiv\”. Pancreasul artificialcon]ine celule beta-pancreaticeob]inute din celule stemembrionare. „Ar fi un mare succespentru viitorul pacien]ilor insulino-dependen]i care tânjesc s\ nu maifac\ injec]iile cu insulin\”, asubliniat profesorul Ionescu-Târgovi[te.

(Stelu]a Indrei)

Substan]a care poate fi [i spermicid, [i antiseptic

Clorura debenzalconiu reprezint\ unamestec de compu[i cudubl\ ac]iune: antiseptic\(antimicrobian\, antiviral\[i antifungic\), dar [icontraceptiv\. De aceea,pe baza clorurei debenzalconiu au fostdezvoltate atât produseantiseptice locale(cutanate), cât [i capsulevaginale contraceptive. ~n]ara noastr\ au fostlansate de curând dou\asemenea produsefarmaceutice. Pharmatexcapsule este uncontraceptiv local,

recomandat de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii ca metod\ contraceptiv\ce poate fi utilizat\ f\r\ restric]ii medicale [i f\r\ limit\ de vârst\. Prof. dr.Ostin Mungiu sus]ine c\ acest contraceptiv este [i antiseptic, [i spermicid(are atât rol de `mpiedicare a contactului dintre spermatozoizi [i ovul, cât[i rol protectiv `mpotriva unor infec]ii cu trasmitere genital\: herpes,candida, chlamydia). Tot datorit\ clorurii de benzalconiu, Dermobacter, unantiseptic local, previne infec]iile pielii, având efect observabil dup\ 1minut [i care dureaz\ 6 ore.

Primul club sportiv al medicilor

Funda]ia Român\ a Inimii [i Societatea Român\ de Cardiologie aulansat Athletic CardioClub – primul club sportiv al medicilor dinRomânia. Din club pot face parte medici, rudele acestora, iar `n curândse va crea [i o sec]iune adresat\ publicului larg. Singurele condi]ii suntca membrii s\ fac\ dovada c\ practic\ o activitate fizic\ cel pu]in 30de minute zilnic, cinci zile pe s\pt\mân\ sau 150 de minute pes\pt\mân\ [i s\ fie nefum\tori, a precizat dr. Gabriel Tatu-Chi]oiu,pre[edinte Athletic CardioClub. Pentru `nscrieri accesa]iwww.romanianathleticcardioclub.ro. (Stelu]a Indrei)

Cursuri de perfec]ionare `n insulinoterapie

~n România, aproximativ 800.000 de persoanesufer\ de diabet, dintre care peste 200.000 sunt pacien]iafla]i `n tratament cu insulin\. Terapia cu insulin\ esteconsiderat\ cea mai complex\ form\ de tratament dinmedicin\. Pentru c\ ea presupune o participareinteractiv\ `ntre pacient (care `[i administreaz\ singur

insulina) [i medic-asistent educator-familie. Din p\cate,din cauza complexit\]ii sale, insulinoterapia nu se face`ntotdeauna corespunz\tor. De aceea, compania Sanofilanseaz\ Facultatea de Excelen]\ `n Insulinoterapie(FITS), un program educa]ional unic `n ]ara noastr\ carecuprinde cursuri de perfec]ionare adresate medicilor,asistentelor medicale, pacien]ilor cu diabet [i publiculuilarg. Pân\ la sfâr[itul anului, peste 400 de medici, 300de asistente-educator [i mii de pacien]i vor beneficiagratuit de proiectele educative incluse `n FITS. „Suntemconvin[i c\ Facultatea de Excelen]\ `n InsulinoterapieSanofi va contribui `n mod decisiv la calitatea asisten]eidiabetologice din România”, a declarat cu prilejullans\rii prof. dr. Nicolae Hâncu, pre[edintele onorific laFedera]iei Române de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice.„Persoanele cu diabet zaharat tip 1 se trateaz\`ntotdeauna cu insulin\, iar 20-30% dintre cele cu diabetzaharat tip 2 beneficiaz\ tot de acela[i tratament. Stareatuturor acestor oameni depinde de insulinoterapie, iar obun\ insulinoterapie presupune o echip\ foarte binepreg\tit\, care are `n centrul ei chiar pacientul cu diabetzaharat, care trebuie s\-[i administreze zilnic insulina,s\-[i m\soare glicemia, s\-[i ajusteze dozele de insulin\`n func]ie de valorile glicemiei, s\ aib\ un program demese ordonat [i un regim alimentar corespunz\tor”, aexplicat profesorul Nicolae Hâncu.

(Stelu]a Indrei)

Nout\]i medicale

62

Tabletele delicioase de calciu [imultivitamine din Gama Cavit leofer\ copiilor necesarul zilnic devitamine [i minerale esen]ialepentru o cre[tere s\n\toas\ [i `iajut\ s\ fie `n form\ maxim\ `nperioada [colii. Produsele dinGama Cavit le asigur\ celor mici energia de care au nevoie pentru a-[i desf\[uraactivit\]ile [colare, le `mbun\t\]esc vederea (Cavit Junior Luteina) [i memoria (CavitMemo) [i le dau un plus de imunitate (Cavit Junior Imun).

Pentru zilele `n care diareea nu te las\ s\ tr\ie[ti!

Diareea este o afec]iune destul de frecvent\, mai ales `n sezonul cald, cauzelesale fiind gre[elile de alimenta]ie, infec]iile, unele afec]iuni intestinale etc. Simptomele

acestei afec]iuni `ncep de regul\, prin crampe abdominale,urmate de un numar mare de scaune apoase, uneori vom\,febr\ [i stare general\ proast\.

Fiind destul de des `ntâlnit\ este indicat ca atunci când teconfrun]i cu episoadele de diaree, s\ ai la `ndemân\ câtevasolu]ii rapide [i eficiente care te vor ajuta s\ controlezisitua]ia.

Noul produs antidiareic herbomineral de la Himalaya,Diarex, prin efectul antibacterian [i astringent, regleaz\peristaltismul, fiind eficient `n tratarea diareei acute saucronice. Efectul antispastic calmeaz\ colicile abdominale, iarpropriet\]iile antiinflamatoare [i antioxidante faciliteaz\procesul de vindecare a mucoasei intestinale.

CavitSecretul premian]ilor!

Nout\]i medicale

63

SennaLax®

Adio Constipa]ie!Constipa]ia [i complica]iile ei

Constipa]ia poate afecta orice individ [i este de 3ori mai frecvent\ la femei decât la b\rba]i.

Materiile fecale reprezint\ o acumulare desubstan]e toxice pe care organismul trebuie s\ leelimine. ~ntârzierea evacu\rii acestora duce la o seriede complica]ii foarte grave : inflama]ii, ulcera]ii,precum [i obstruc]ii intestinale ce necesit\ interven]iichirurgicale. De asemenea, constipa]ia poate duce ladiferite afec]iuni ale anusului [i rectului, cele maifrecvente fiind hemoroizii [i fisurile anale. Mai multdecât atât, acumularea de fecale `n intestine duce lacre[terea concentra]iilor substan]elor toxice cu originea`n intestine. Efectul pe termen lung al acestor substan]easupra peretelui intestinal ar putea determina apari]iacancerului de colon. Sennalax®

4 Laxativ natural f\r\ reac]ii adverse (Extract uscat deSenna, plant\ cultivat\ pentru uz farmaceutic [icosmetic `n valea Nilului [i sudul Indiei)

4 F\r\ dureri abdominale4 Ac]ioneaz\ local, f\r\ efecte secundare la nivelul

`ntregului organism4 Pre] accesibil

Gama Bella Cotton BIOcuprinde dischete demachianterotunde [i ovale fabricate dinbumbac organic nemodificatgenetic, crescut f\r\ pesticide saualte chimicale [i be]i[oare igienicedin hârtie cu capetele acoperite `n100% bumbac.

Produsele din gama BIO suntambalate `n folii biodegradabile.

www.bella.ro

Bella Cotton BIO,

calitatesuperioar\ `n armonie cu natura

Divertisment

Bancuri cu medici

n Doi medici psihiatrischimb\ pareri:

- ~l [tii pe cel de la salonul 3? - Cel care `[i `nchipuie c\

este Ludovic al XIV lea? - Nu-]i d\ impresia c\ se

simte mai bine?- Ba da. Acum zice c\ este

Ludovic al XIII lea

n - Domnule doctor, colegulmeu de camer\ se credeveioz\.

- {i care este problemadumneavoastr\?

- P\i, eu nu pot s\ dorm culumina aprins\.

n Un b\rbat se duce ladoctor [i zice:

- Doctore, nu [tiu ce se`ntâmpl\. Când dau gaze, elenu miros!

Doctorul `i cere s\ mai trag\

un b\rbat cu privirea r\t\cit\.- Vede]i, acest b\rbat [i-a

pierdut min]ile fiindc\ femeiacu care trebuia s\ sec\s\toreasc\ l-a refuzat. ~nurm\toarea rezerv\ `l vomvizita pe cel care a luat-o.

n Vine o femeie la cabinet cuditamai nasul.

Doctorul, fiind prieten cuso]ul femeii, se apropie de ea[i o `ntreab\ `ncet:

- Albina?- Da, r\spunde femeia.- S-a pus pe nasul dvs.?- Da.- V-a `n]epat?- N-a avut timp, c\ so]ul meu

a [i lovit-o cu lopata.

n - Doctore, so]ia mea [i-apierdut vocea, ce s\ m\ fac?

- ~ncerca]i s\ veni]i acas\ latrei diminea]a [i pu]in b\ut.

n Doctorul c\tre pacient:- Am o veste bun\ [i una

rea, pe care o vre]i prima? - Pe cea bun\. - Mai ave]i de tr\it 72 de

ore! - Cuuum? {i vestea rea care

mai e? - V\ caut de ieri s\ v\ spun

asta!

n Un b\rbat merge lapsihiatru:

- Doctore, so]ia mea einfidel\. ~n fiecare sear\ mergela barul pescarilor [i aga]\

unul. Pacientul trage un vântserios, apoi doctorul dispareun timp, dup\ care se `ntoarcecu un b\] lung, cu un cârlig `nvârf.

- Vai, doctore, ce o s\ face]icu b\]ul \la?

- O s\ deschid geamul!Problema ta e la nas!

n Radiologul zice: - Am dou\ ve[ti, una bun\ [i

una rea. Pe care s\ v-o zic`nainte?

- Pe cea rea.- P\i, ave]i o tumoare imens\

la pl\mâni.- {i care e cea bun\?- Se poate rezolva `n

Photoshop.

n Un medic `[i aducestuden]ii `n vizit\ la un ospiciu.Se opresc la un salon unde era

64

65

Divertisment

de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTALl 1) COTAT LA MIJLOC! – R|S|RIT – ~N SCUT l 2) SFID|TOR l 3)

LUAT LA CENTRU! – ~N VALE! – A SE USCA l 4) {IRET – TOB| DE

CARTE l 5) 13 SOLZI! – 12 NIVELURI! – ASOCIAT LA ~NCEPUT! l 6)

~N RAFT! – SEPARAT l 7) (Continuare glum\- 3 cuvinte) l 8) A STRICA

l 9) DOMOL l 10) A}E RUPTE.

VERTICALl 1) CONTRAR - A EGALA CU ZERO l 2) ADMINISTRARE DE SÂNGE

PROASP|T(pl.) l 3) ~N HAOS! – ~N BULB| – MI{CARE A AERULUI l 4)

CALCAR CALCINAT – CAD|! l 5) ZEUL VÂNTURILOR – SIGUR l 6)

SAC GOL – A CHEMA LA JUDECAT| l 7) A COMPACTA – ~N BAIE!

l 8) PLATFORM| PE ACOPERI{UL UNEI CL|DIRI l 9) GHEBOS l 10)

DU{M|NIE – BOTIT ~N TALIE!

(G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)

Dezlegarea rebusului din num\rul trecut:ORIZONTAL:

Orizontal:

l 1) IDEE – FI – SF l 2) NENOROCITE l 3) EVA – UN – RÂT

l 4) LA – ADEVERI l 5) S| M| MU{TE l 6) UTA l 7) ZA l 8) TU

l 9) DOR l 10) ARS.

Vertical:

l 1) INEL – UZ –DA l 2) DEVASTATOR l 3) ENA – AA – URS

l 4) EO – AM l 5) RUD| l 6) FONEM l 7) IC – VU l 8)IRES

l 9) START l 10) FETIE.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

AVERTIZARE

- Se pot face copii`n eprubet\?

- Da, dar s\fi]i aten]i

s\...

b\rba]i. Chiar mai r\u, se culc\ cu oricine `iiese `n cale! ~nnebunesc! Ce crezi c\ artrebui s\ fac?

- Relaxeaz\-te, respir\ adânc [i `ncearc\s\ te calmezi. Acum spune-mi, unde e maiprecis barul acesta?, r\spunde doctorul.

- Suferi]i cumva de vise erotice?, `ntreab\doctorul un pacient.

- Nu suf\r, domnule doctor. Chiar `mi facpl\cere!

n Medicul c\tre pacient: - Ave]i o boal\ contagioas\ extrem de

rar\. O s\ fi]i mutat `ntr-o camer\ separat\[i acolo ve]i mânca numai pizza [i cl\tite.

- {i astea m\ vor ajuta s\ m\ fac bine? - Nu, dar asta-i singura mâncare care

`ncape pe sub u[\.

n - Bun\ ziua!- Bun\ ziua, domnule poli]ist!- Dumneata, tinere domn, pe ghea]a asta

conduci cu 70 km pe or\? Vrei s\ ajungi laspital?

- Da!- Bravo, frumos r\spuns! E[ti [mecher?- Nu! Sunt doctor!

n - Domnule doctor, am urmattratamentul cu sfin]enie. N-am mai fumat,n-am b\ut, n-am mâncat cu sare. Darpicioarele m\ dor la fel ca `nainte. Abia maimerg. Ce-ar trebui s\ iau?

- Autobuzul, metroul, tramvaiul...

n Cum se face avortul la ]ar\?-Se `mpu[c\ barza!

n - Domnule doctor, fumatul afecteaz\gândirea?

- Nu prea, deoarece cel ce gânde[tecâtu[i de pu]in nu fumeaz\ deloc...

66

Simona Istrate, o pictori]\

care lupt\ nu numai cu o

problem\ de s\n\tate

mintal\, ci [i cu prejudec\]ile

societ\]ii, a acceptat s\ se

implice `n acest proiect. Ea a

donat 38 de lucr\ri, care pot

fi cump\rate de oricine, iar cu

banii strân[i se va realiza un

film [i o campanie de

promovare a proiectului.

Astfel, reprezentan]ii Asocia]iei

pot prezenta proiectul `n

scopul ob]inerii de fonduri

pentru realizarea acestuia. Pe

site-ul

www.forumulsanatatiimintale.r

o/expozitie-tablouri/ sunt

postate tablourile pictori]ei

Simona Istrate. Oricine poate

ajuta Campania prin

achizi]ionarea unei lucr\ri.

Case pentru recuperarea persoanelorcu probleme de s\n\tate mintal\

Asocia]ia Aripi lupt\ cu stigmatizarea printr-un proiect ambi]ios

Redactor-{efStelu]a Indrei

Una din trei persoane este afectat\ `n prezent de o boal\ mintal\, potrivitOrganiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii (OMS). Persoanele cu probleme de s\n\tatemintal\ se confrunt\ cu fenomenul de marginalizare din partea societ\]ii. Aceastaeste una dintre cele mai mari dificult\]i pe care le au de `nfruntat. Stigmatizareaeste mai rea decât boala [i are efecte nefaste asupra vie]ii pacientului.

„Stigmatizarea `ncepe cu etichetarea cuiva. Stigmatizarea permitemen]inerea prejudec\]ilor, duce la pierderea suportului social, determin\finan]area sc\zut\ a serviciilor psihiatrice. Pacientului `i provoac\ umilin]\,jen\, suferin]\, descurajare, amplificarea tulbur\rilor psihice [i, `n unelecazuri, suicid”, a declarat prof. dr. C\t\lina Tudose, medic psihiatru [i

pre[edintele Societ\]ii Române de Alzheimer.

Pentru a lupta cu stigmatizarea persoanelor

cu probleme de s\n\tate mintal\, Asocia]ia Aripi

a lansat un proiect ambi]ios. Organiza]ia `[i

propune s\ realizeze `n apropiere de Sighi[oara

un Complex European destinat recuper\rii

persoanelor cu probleme de s\n\tate mintal\.

Proiectul Cas\ cu Cas\ se Face Sat s-a n\scut `n

momentul `n care Asocia]ia Aripi a primit o

dona]ie ce a constat `n terenul de 3,75 de

hectare pe care va fi construit complexul.

Proiectul are cinci dimensiuni: cultural\,

social\, economic\, terapeutic\, turism de ni[\,

a explicat {tefan Bandol, pre[edintele Asocia]iei

Aripi. Complexul va cuprinde 12 case române[ti,

specifice regiunilor istorice, [i 26 de case

specifice fiec\rei ]\ri din UE. Centrul va

func]iona, va fi coordonat [i condus de persoane

cu probleme de s\n\tate mintal\. ~ns\ pentru

beneficiari – persoane cu probleme de s\n\tate

mintal\ – cea mai important\ dimensiune e cea

terapeutic\. Ateliere de artizanat, ergoterapie,

psihoterapie, meloterapie, artterapie sunt

destinate beneficiarilor.

Cas\ cu Cas\ se Face Sat

O pictori]\ sfideaz\ stigmaprin art\

Campania prin care Asocia]ia Aripi

`ncearc\ s\ demonstreze talentul [i

complexitatea persoanelor cu

probleme de s\n\tate mintal\ se

bucur\ de sprijinul unor personalit\]i

din România precum Felicia Filip,

C\t\lin {tef\nescu, Mircea Toma,

Liana Stanciu, Lumini]a Ghildu[.

Campanie