PLĂGILE

Plagă este numită orişice traumatizare mecanică a organismului

asociată cu dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor – al

tegumentelor sau al mucozităţilor.

DEFINIŢIE

Semnele de bază ale plăgilor sunt:• Doloritate;• Hemoragie;• Dehiscenţa marginilor plăgii.

Semiologia plăgilor

Semiologia plăgilorSindromului dolor • Localizarea plăgii • Caracteristica armei traumatizante • rapiditatea producerii plăgii • Starea neuro-psihică a bolnavului

Hemoragia • calibrul vasului lezat şi tipul lui• Localizarea plăgii • Starea hemodinamicii sistemice • Starea sistemei de coagulare

Dehiscenţa

Dereglările funcţionale

Simptomele generale • Declanşarea anemiei acute şi a şocului• Alipirea infecţiei

•După origenea lor se clasează în:•Chirurgicale;•Accidentale

•Militare.

CLASIFICAREA PLĂGILOR

În dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor• Tăiată; (vulnus incisum)• prin înţepare; (vulnus

punctum) •contuzionată; (vulnus contusum)

•lacerată; (vulnus laceratum)• strivită; (vulnus caesum) •muşcată; (vulnus morsum) • prin armă de foc. (vulnus sclopetarium

• mixtă; (vulnus mixtum)

TIPURILR DE PLĂGI

•mixtă; (vulnus mixtum)•lacerată; (vulnus laceratum)

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• prezenţa a trei zone de traumare

E = mv² /2

1000 аtm - 120 кg/сm²

I – zona canalului plăgii;

II – zona de necroză primară

III – zona de comoţie moleculară sau necroză secundară

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• caracter anatomic complex al lezărilor

Plagă prin armă de foc al ficatului

Plagă prin armă de foc a gambei gambei

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• întotdeauna sunt considerat infectate

Plaga prin armă de foc după caracterul canalului poate fi:

• Transfixiantă – este prezent şi poarta de intrare şi ieşire al glontelui;• oarbă – este prezentă numai poarta de intrare;• tangenţială – canalul plăgii trece prin ţesuturile superficiale, fără

pătrunderea în cavităţi interne ale organismului.

Clasificarea plăgilor după referirea către cavităţile organismului:

•nepenetrante

• penetrante •Cu lezarea viscerelor•Fără lezarea viscerelor

Clasificarea plăgilor după gradul de infectare:

•plăgi aseptice;•infectate;•purulente.

PROCESUL DE PLAGĂ

1 fază – faza de inflamaţie (1-5 zile)

- Perioada dereglărilor vasculare;- Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic.

2 fază – faza de regenerare (6-14 zile)

3 fază – faza de formare şi reorganizare al cicatricelui (de la a 15 zi)

Procesul de plagă – este un complex a dereglărilor consecutive,

ce se petrec în plagă şi reacţiile locale şi generale ale

organismului.

Faza 1 al procesului de plagă (I perioadă)

(1) spasmul vascular trece în vasodilataţie (2) dereglarea permiabilităţii peretelui vascular(3) tromboza al capilarelor şi a venulelor(4) acidoza(5) edemul tisular (hidratarea)(6) migrarea leucocitelor

(1) Liza (2) Fagocitoza(3) Răspuns imun

Faza 1 al procesului de plagă (II perioadă)

Neutrofilele sunt responsabili de:

fagocitarea microorganismelor, maselor necrotice;proteoliza extracelulară;liza ţesutului devitalizat;eliberarea mediatorilor inflamaţiei.

Macrofagii sunt responsabili de:

eliberarea fermenţilor proteolitici;fagocitarea maselor necrotice parţial distruse de neutrofile;fagocitarea neutrofilelor alterate;fagocitarea productelor dezintegrate bacteriene;participarea în reacţiile de răspuns imun.

Faza 2 al procesului de plagă

(1) Sinteza colagenei (2) Recanalizarea şi maturizarea vaselor(3) Dehidratarea

Rolul ţesutului granulant (1) completarea defectului de plagă; (2) protecţia plăgii de penetrare microbiană şi de corpi străini; (3) sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat;

CREŞTEREA ŢESUTULUI GRANULANT

Faza 3 al procesului de plagă

Reorganizarea colagenului

Procesul de plagă

CICATRIZAREA PER PRIMA

CICATRIZAREA PER SECUNDA

CICATRIZAREA SUB CRUSTĂ

dermaderma

Fundul plăgiiFundul plăgii

Epiteliu în regenerareEpiteliu în regenerare

regeneratregenerat

COMPLICAŢIILE PLĂGILOR

• Hemoragia

Hemotorace posttraumatic pe stânga

Hemoragie externă primară

COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE VINDECARE A PLĂGII

• Alipirea infecţiei (supurarea plăgii)

Staphylococcus aureus

Streptococcus faecalis Clostridium tetani

COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE VINDECARE A PLĂGII

• eventraţia (dehiscenţa marginilor plăgii)

Perioada Obţinerile

Grecia antică • Primul ajutor în caz de plăgi

Imperiul Roman • noţiunea despre efectul ne dorit al puroiului în plagă• vindecarea plăgii prin intenţie secundară

Sec.XVI A. Paré

• utilizarea pansamentului şi ligaturarea vasului în tratamentul plăgilor

John Hunter1728-1793

• deosebirea între cicatrizare primară şi secundară a plăgii

N.I.Pirogov Răz-boiul din Krimea 1853–1856

• noţiunea despre triajul bolnavilor• importanţa rolului asistentei medicale în tratarea bolnavilor cu plăgi

Războiul Civil din SUA1861-1865

• iniţierea utilizării antisepticilor

PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR

PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR

Perioada Obţinerile

Primul Război Mondial

• principiile prelucrării chirurgicale şi aplicarea suturilor amânate al plăgilor mai tardiv de > 8ore de la primire, suturarea primară a plîgilor mai tardiv de 8 ore. Explicarea şocului prin pierderea de sânge. Utilizarea apei de mare pentru substituire.

Al doilea Război Mondial

• utilizarea prelucrării chirurgicale suturarea amânată a plăgii • hemotransfuzia, evacuarea rapidă, spitale chirurgicale în apropierea frontului

Războiul din Corea

• utilizarea elicopterelor pentru evacuare•Dezvoltarea chirurgiei vasculare

Războaiele din Vietnam şi Afganistan

• dezvoltarea aviaţiei sanitare cu micşorarea perioadei traumare-operaţie până la o oră

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI

• lichidarea complicaţiilor precoce,ce pot servi pericol pentru viaţa bolnavului

Aplicarea garoului în caz de plagă prin armă de foc cu lezarea arterei

femurale

Pansament aseptic în evisceraţia organelor într-o plagă largă a

peretelui abdominal

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI

Pregătirea traumatului pentru evacuaţie cu aviaţia sanitară cu elicopterul (Irac, 2004)

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI

• prevenirea infectării plăgii

Sanarea mecanică a tegumentelor din jurul plăgii

Sanarea plăgii cu soluţie de antiseptic

TRATAMENTUL PLĂGILOR ASEPTICE

(1) Anestezia

(2) Profilaxia infecţiei secundare

(3) Accelerarea proceselor de cicatrizare a plăgii

(4) Corecţia dereglărilor stării generale a

organismului

TRATAMENTUL PLĂGILOR INFECTATE PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Prelucrarea primar chirurgicală a plăgii – aceasta este prima operaţie chirurgicală efectuată bolnavului cu plagă cu respectarea regulelor aseptice şi cu anestezie

Etapele :•transecţia sau debridarea plăgii;•revizia canalului plăgii;•excizia marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii;

Metodica exciziei marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii

Etapele:• hemostaza • restabilirea integrităţii a organelor şi structurilor traumate

Plaga antebraţului cu lezarea nervului radial

PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Hemostaza în plagă

etapele:• suturarea şi drenarea plăgii

PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Plaga nu se suturează în:

PPC tardivă

Plagă poluată cu sol

Traumare masivă a

ţesuturilor

Prezenţa patologiilor

concomitente (diabeta

zaharată, imunodeficienţă)

Localizarea plăgii pe plantă

Plăgi prin armă de foc

SUTURA PRIMARĂ

Sutura primară amânată

Sutura primară

SUTURA SECUNDARĂA PLĂGII

Sutura secundară tardivă

Sutura secundară precoce

FELURILE DE SUTURĂ

Sutura secundarăSutura primară a plăgii a feţei

TRATAREA PLĂGILOR PURULENTE

Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii

Metode fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente •Sanarea plăgii cu jet pulsativ de antiseptici•Cavitaţie ultrasonoră •Utilizarea laserului chirurgical •Raze ultraviolete •Tratarea plăgii în mediu abacterian dirijat

TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN PRIMA FAZĂ A PROCESULUI DE PLAGĂ

Soluţii de antiseptici• soluţie de 3%-5% de acid boric• soluţie de 0,02% de clorhexidină • dioxidinî 1% • furacilină• soluţie hipertonică (10% soluţie de NaCl)

Unguente hidrosolubile • levosina• levomicol • mafedin-acetat

Enzimoterapia • tripsin• himotripsin • iruxol

TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN FAZA DOI A PROCESULUI DE PLAGĂ

Unguiente lipofile

• unguient cu metiluracilă

• troxavazin

• unguient Vişnevschii

•emulsie cu sintomicină

• unguient cu tetraciclină

• unguient cu neomicină

TRATAMENT GENERAL

• Antibioterapie

• dezintoxicare

• imunocorecţia

• alimentaţie prin sondă

• hiperbarooxigenare

• tratament simptomatic

METODELE DE DERMOPLASTIE

Lambou migrator după Filatov

Lambou integral deplasat

METODELE DE DERMOPLASTIE

Cu lambou liber perforat

METODELE DE DERMOPLASTIE

Perforarea transplantului. Locul donator.

TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE

TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE

TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE