+ All Categories
Home > Documents > Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii Curs

Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii Curs

Date post: 09-Oct-2015
Category:
Upload: corinaroses
View: 534 times
Download: 19 times
Share this document with a friend
Description:
Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii CursNotiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii Curs

of 17

Transcript

Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii

1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii3. Planul de ingrijire la un pacient internat in sectia de boli dermato-venericeAs.Univ.Asistent medical Generalist Principal Licentiat M.Cucu1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venericeIntroducere

Obiectul dermato-venerologiei l constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice varsta.

are competenta de a le trata prin mijloace medicale si chirurgicale.

Venerologia-are ca obiect tratarea in totalitatea infectiilor cu transmitere sexuala, apartine acestei specialitati deoarece atat calea de contaminare cat si majoritatea manifestarilor clinice a acestor infectii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.

Rolul asistentei medicale

Analizeaz semnele si simptomele specifice din afectiunile dermatologice.

Identific problemele de dependent si stabileste diagnostice de ingrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice.

Elaboreaz planul de ingrijire in functie de prioritatile problemelor si a satisfacerii nevoilor de baza Fixeaza obiective realizabile pe termen scurt si lung,urmarind atingerea performantelor specifice individului

Atitudine de intel colaborare cu persoane abilitate,cunoscandu-si rolul si locul in echipa de ingrijire Aplic interventiile proprii si delegate specifice bolilor dermatologice

Pregtirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor

Pregtirea fizic si psihic a pacientului

Efectuarea interventiilor Aplica regulile si normele de prevenirea transmiterii infectiilor Asigura mediul de siguranta pentru pacient si pentru sine

Asigura cofidentialitatea persoanei ingrijite

Cunoasterea modului de sterilizare al instrumentarului utilizat

Cunoasterea regulilor de asepsie si antisepsie a mediului,materialelor,tegumentelor

Cunoasterea tehnicii de tratament,de recoltare a analizelor,toaleta,circuite septice,aseptice

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pieliiPielea, un organ senzorial care potejeaz organismul fiind o barier ntre organism i mediu extern si experimentand senzatii de atingere / presiune, temperatura si durere prin intermediul multor terminatii nervoase si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.

La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i hipoderma, la 18-20 kg. Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel mai subire pe abdomen (6-36m).

Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea n funcie de sex, hran i condiiile de via.

Funciile pielii(fig1) funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii)

funcia termoregulatoare la meninerea unei:

temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din sudoare, temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc.

funcia de aprare fa de razele ultraviolete aceast funcie e realizat de stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.

funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele.

funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii:

de durere (fiind pn la 200/cm2),

de presiune (corpusculii Vater-Pacini),

termoreceptorii (corpusculii Krause),

receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini),

receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).

pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n transplanturi.

Fig.1.Functiile pielii

functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee si difera in functie de sex,varstaStructura pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig.2si fig.2 a):

hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);

dermul (pielea propriu-zis) (corium);

epiderma (epidermidis).

Fig.2-Structura pielii:epiderma (cu straturile sale, remarca lipsa vaselor de sange), derma (care inglobeaza vasele de sange si limfatice, nervii, firele de par si muschii aferenti, glandele sudoripare si sebacee).(Sursa: J. Malmivuo & R. Plonsey) Hipodermul(esutul subcutanat (subcutis, hypodermis)-numit de asemenea hypodermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al pielii. Este format din tesut conjunctiv si cu exceptia catorva locuri acesta este bogat in celule grase (grasime subcutanata) Tesutul subcutanat este flexibil, are o elasticitate la stimulii mecanici si poate face cute. Vine in contact cu fibrele musculare si periostul. Vasele de sange, nervii (receptori tactili) glandele cutanate (foliculii firelor de par, glandele sudoripare) se gasesc in subcutis.

Dermul (corium)-impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub numele de cutis. Este format dintr-o retea de: colagen si fibre elastice,

nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.

Dermul se imparte in 2 straturi:

Stratul reticular(stratum reticulare) -acesta este stratul cel mai de jos al dermului si este format dintr-o retea densa, neregulata de tesut conjunctiv.

Dermul papilar(stratum papillare)-stratul superior al dermului vine in contact cu epidermul, fiind conectat prin punti dermice. Tesutul conjunctiv al dermului bogat vascularizat si inervat este raspunzator pentru aspectul pielii cat si pentru elasticitatea si fermitatea acesteia.

Epiderma(epidermidis)-este un epiteliu scuamos gros, keratinizat, pluristratificat care acopera corpul si a carei grosime variaza intre 0.3 mm si cativa milimetri. Straturile epidermului sunt:

Strat bazal (stratum basale)-celulele epidermale noi se formeaza in stratul bazal. Celulele migreaza incet si se keratinizeaza catre stratul cornos (invelis cornos). Melanina care este necesara pentru protejarea pielii impotriva luminii solare este sintetizata in stratul bazal. Strat spinos(stratum spinosum)-spatiile intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului spinos si acestea contin provizii de nutrienti si oxigen pentru celule.

Strat granulos(stratum granulosum)-este format din celule fusiforme care contin granule de keratina necesare pentru refractia luminii.

Strat cornos(stratum corneum)-este tesutul superficial de la suprafata pielii si este format din celule epiteliale keratinizate moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare. Formeza bariera principala impotriva factorilor nocivi ai mediului.

Fig2.a1. Muschiul;2.Fascia;3.Vena;4.Artera;5.Nerv;6.Vase limfatice;7.Tesut adipos;8.Fibre de colagen din tesutul conjunctiv

9.Glande sudoripare;10.Foliculul firului de par;11.Papila;12.Glanda sebacee;13.Receptor (ex. receptor tactil);14.Por al glandei sudoripare;15.Strat cornos;16.Strat bazal;17.Melanocit;18.Muschiul erector al firului de par

Terminaiile nervoase libere-recepioneaz excitaiile tactile, termice, dureroase, presionale i vibratorii. Sunt situate n toate straturile pielii.

Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc la nivelul papilelor dermice.

Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de cald, traciunile i deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm.

Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de intensitate mic. Sunt situai n hipoderm, muchi, tendoane i articulaii.

Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de rece. Sunt mai numeroi la nivelul minilor i feei (n derm).

Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaz lent i parial. Sunt situate n epiderm.

Anexele pielii:

Glande sudoripare ecrine-distribuite pe intreaga

suprafata,predomina pe palme,plante,frunte

Secretia acestor glande este merocrina

Gande sudoripare apocrine- se dezvolta complet la pubertate si

sunt grupate in:

regiunile axilare

perimamelonare

inghinale

pubiana

perineala

perianala

Glande sebacee-glandulare-sunt distribuite neuniform pe suprafata

cutanata,pe pielea paroasa a capului,frunte,braji,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu se gasesc pe plante si palme)

In 24 ore ele produc 1-2 gr.sebum,aceasta realizandu-se in flux continuu Firul de parprezinta din profunzime spre suprafata: papila foliculara-constituita din tesut dermic,bine vascularizat cu rol in nutritia firului de par bulbul-reprezentat de extremitatea profunda,bombata,care coafeaza papila radacina-portiunea din grosimea pielii

tija(firul de par)-partea vizibila a firului de par

Unghiile-sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale ultimelor falange

cresterea lor este mai rapida ziua decat noaptea(ritm cicardin)

unghiile cresc mai rapid la tineri,gravide

in caz de afectarea se ajunge la o patologie infectii,psoriasis

modificarile unghinale pot fi congenitale sau dobandite

Inflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de patrunderea unui agent flogogen in piele, fie din mediul extern, fie din cel intern.

Leziunile cutanate elementareLeziunile cutanate reprezinta modificrile morfoclinice,ca raspuns fata de agrsiunile interne sau externe.Simptomatologia

Leziuni elementare in derm(dermita)se traduc prin leziuni :

circulatoare

hiperplazice

degenerative

neoplazice Tulburarile circulatoare Congestia sau hiperemia -in orice stare patologica inflamatoare, cantitatea sangelui din vasele tesuturilor afectate creste, fenomen denumit congestie. Aceasta poate fi Eritem sau congestia activa-prin flux arterial exagerat si se manifesta clinic printr-o roseata limitata sau difuza, care dispare la digitopresiune si este hipertermica.

Daca roseata este limitata, vorbim de eritem, daca este generalizata, se numeste eritrodermie.

Eritem sau congestia pasiva-prin staza venoasa, se manifesta clinic printr-o roseata violacee, care dispare la digitopresiune.

Temperatura locala este scazuta si leziunea este usor dureroasa. Macula purpurica este format din serozitatea care se acumuleaza in sistemul lacunar.La inceput are culoarea rosie,in timp violacee,apoi galben-verzui si dispare in 20-30 de zile

In majoritatea cazurilor este inflamator, fiind insotit de congestie, iar in cazuri rare poate fi neinflamator, de origine mecanica, toxica, nervoasa. Hemoragia este produsa cu sau fara ruptura peretilor vasculari. Clinic, hemoragia apare pe pielea sanatoasa, sub forma unor pete rosii-purpurice, numite dupa marime si forma petesii sau echimoze. Tulburari inflamatoare ale dermului Hiperplazie celulara -cand cauza nociva actioneaza prin excitatiile primite de la receptorii cutanati, iar procesele nu se limiteaza la tulburarile circulatoare care sunt in faza initiala a inflamatiei, ci ele se amplifica, Infiltratul este o aglomerare de celule care modifica sau tranforma structura dermului. Infiltratul are o compozitie celulara diferita, dupa cum inflamatia este acuta, subacuta sau cronica. Infiltratele inflamatiei cronice se numesc granuloame. Tipurile cele mai cunoscute sunt: granulomul tuberculos, granulomul sifilitic, tuberculul micotic, tuberculul lepros, tuberculul leucemic si sarcoidic.

Leziunile vasculare la nivelul pielii:

Peteiile:sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de form rotund sau oval ce apar pe piele sau mucoase. Echimozele :sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.

Telangiectaziile:sunt dilatri ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar n hipovitaminoze B, sarcin, ciroz, consum de anticoncepionale.Leziunile cutanate elementare sunt:

Macula sau pata este o leziune elementara caracterizata printr-o coloratie, care se formeaza pe piele intr-un teritoriu circumscris sau difuz.

Coloratie este conditionata de modificarea factorilor care in ansamblu lor imprima coloratia normala a pielii, si anume pigmentul melanic, vasele sanvine si structura epidermului. Pata sau macula-modificare de culoare circumscrisa la nivelul pielii .

CuloareCauza

RosieCresterea irigatiei sanguine

Inmultirea vaselor

Iesirea hematiilor prin peretele vascular

pata mica=petesii

pete mari=echimoze

BrunaInmultirea melaninei sau a melanocitelor

Depunere de hemosiderina

albaPierderea pigmentului

Ingustarea vaselor

Petele discromice se caracterizeaza prin aceea ca nu dispar la digitopresiune, sunt permanente sau trecatoare si nu sunt insotite de fenomene inflamatoare. Se pot intalni: Pete hipercromice sau pigmentare, conditionate de un exces de pigment, avand o culoare bruna-neagra si pot fi: -congenitale (nevii pigmentari) -dobandite Pete acromice, conditionate de lipsa de pigment melanic si sunt. -congenitale-albinism -dobandite- primitive(vitiligo) -secundare(leucodermia) Pete artificiale, conditionate de substante colorante introduse artificial in piele sau substante

care se formeaza in piele pe cale hematogena. -circumscrise: macule, cerule, tatuaj -difuze: argirie(ingerare de preparate pe baza de argint) Petele vasculo-sangvine sunt provocate de alterarea celor doua elemente, strans legate din

punct de vedere fiziologic, adica de vase sangvine si de sangele circulant. Caracteristica comuna a acestor pete este culoarea lor rosie-violacee, datorita prezentei sangelui. -Pete vasculare :congenitale-nevi vasculari, angioame,sau dobandite -Pete eritematoase, conditionate de un proces inflamator. Ele au culoarea roz sau violacee, dispar la digitopresiune si evolueaza rapid -Pete purpurice, conditionate de revarsarea sangelui in tesuturile pielii. Nu dispar la digitopresiune, evolueaza rapid, nu sunt inflamatoare. Dupa marimea lor, deosebim petesii, echimoze, sufuziuni. Culoare lor variaza cu vechimea: albastre, brune, verzui, galbene.

Leziunile degenerative ale dermului Leziunile degenerative ale tesutului cutanat se traduc prin necroza, necrobioza, gangrena si prin infiltratia pielii cu substante straine de structura tesutului cutanat.

Necroza se produce prin mortificarea circumscrisa sau totala a tesuturilor, rezultand dintr-un proces brusc si brutal. Necrobioza reprezinta un proces identic cu necroza, insa mortificarea tesuturilor se realizeaza lent si progresiv. Gangrena se produce prin mortificarea tesuturilor care sunt invadate ulterior de microbi anaerobi, determinand bule gazoase si enfizem gangrenos.

Culoarea partilor gangrenate este livid violacee, apoi bruna, avand un miros fetid in urma putrefactiei. Degenerescenta se datoreaza tulburarilor metabolice si depunerii unor substante particulare in piele.

Tulburarile metabolice produc la inceput o hiperfunctie a celulelor, iar mai tarziu ating vitalitatea lor realizand o moarte lenta. Degenerescenta tesutului elastic se produce la persoanele in varsta ca o manifestare a senilitatii sau sub influenta diverselor tulburari metabolice.

Leziuni inflamatoare ale epidermului Epidermul fiind lipsit de vase, procesele inflamatoare se petrec deosebit fata de cele ale dermului.

Alterarile sunt conditionate de leziunile dermului.

Ele sunt variate si se traduc prin exoseroza, exocitoza si prin modificari evolutive ale celulelor epiteliale in diferitele etaje ale epidermului. Leziunile glandelor sudoripare se numesc hidroze. Inflamatia lor, datorita infectiei stafilococice, da nastere la hidrosadenita, caracterizata printr-un proces acut urmat de supuratie. Inflamatia anexelor pielii Inflamatia foliculului pilos se traduce printr-o pustula perifoliculara proeminenta, centrata de un fir de par.

Continutul pustulei este purulent sau seropurulent.

Se poate intalni:

foliculita superficiala in care parul nu cade

foliculita profunda in care parul cade usor. Leziunile inflamatoare ale unghiilor (onicoza, onixis) Unghia formata de lama cornoasa poate fi sediul proceselor inflamatoare localizate fie la matrice, fie la patul unghiei.

Procesul inflamator duce la caderea unghiei, iar unghia nou formata nu este la inceput compacta, ci formata din lamele cornoase moi. Cand unghia este invadata de paraziti criptogamici, ea se disociaza partial sau total, ea devine friabila.

Examenul unghiilor:

Se analizeaz forma, grosimea, friabilitatea i culoarea lor. Bombarea accentuarea patologic a convexitii unghiilor apare n cazul degetelor hipocratice i se caracterizeaz prin hipertrofia esuturilor moi ale ultimei falange i aspectul unghiei de sticl de ceasornic. Aspectul apare n diverse boli bronho-pulmonare (neoplasm, broniectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiiale), boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecioas, insuficiena cardiac), boli digestive (ciroz hepatic, polipoz intestinal, rectocolit ulcero-hemoragic), poliglobulii. Escavarea unghiilor (coilonikia) apare n anemii feriprive, mixedem, acromegalieLeziuni elementare solide sunt provocate de procesele inflamatoare acute, sub acute si cronice(edem, infiltratie, hiperplazie, hipertrofie si degenerescenta). Caracteristica lor comuna o constituie faptul ca sunt solide, au consistenta dura, sunt proeminente si nu contin lichid1.Placa urticata este o ridicatura circumscrisa, turtita sau emisferica, proeminenta, de culoare rosie sau alba ca portelanul, inconjurata de un halo eritematos.

Intinderea ei variaza de la un bob de orez pana la dimensiuni mari.

Durata ei este efemera, ea poate sa apara fara simptome subiective, insa de obicei este insotita de prurit ori usturime. 2. Papula este o ridicatura circumscrisa a pielii, dura, rezistenta la palpare, rezolutiva si care nu contine lichid.

Nu lasa cicatrice. 3.Tuberculul este o ridicatura circumscrisa, rotunda.

Are evolutie lenta, adesea cu tendinta la necrobioza si formare de ulceratii. 4.Goma este o formatiune caracterizata printr-un nodul, de obicei mai mare, la inceput dur, rotund, care prinde succesiv toate straturile pielii, avand punctul de plecare in hipoderm.

Datorita fazelor ei evolutive, goma duce prin necroza la distrugerea pielii si la formarea unor ulceratii profunde

5. Keratoza se caracterizeaza printr-o hiperplazie circumscrisa, sau difuza a stratului cornos, care duce la ingrosarea acestui strat si la modificare consistentei tegumentului.

Cand keratoza este generalizata, productia cornoasa este mai discreta (de exemplu ihtioza). 6.Lichenificarea se caracterizeaza printr-o ingrosare excesiva a unui teritoriu cutanat mai mult sau mai putin limitat, suprafata acestuia prezentand un cadrilaj cu cute adanci incrucisate in sensuri opuse.

Ea poate fi primara sau secundara, cand este produsa prin frecare, scarpinat repetat, putand surveni, deci in bolile pruriginoase, cronice.

7.Vegetatia se caracterizeaza printr-o excrescenta moale, filiforma sau globuloasa, cu suprafata ramificata ca o conopida.

Vegetatiile pot fi primitive(vegetatiile veneriene) sau secundare pe inflamatiile cronice(piodermita vegetanta). 8.Tumoarea este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatoare, care are tendinta sa persiste sau sa creasca. Aceasta definitie cuprinde o serie intreaga de leziuni foarte deosebite unele de celelalte si ca dimensiuni si ca substrat histologic. Leziuni elementare cu continut lichid 1. Vezicula este o formaiune n relief, cu diametrul sub 1cm,colectie de serozitate clara, circumscrisa Evolutia se caracterizeaza prin ruperea plafonului veziculei si formarea unei eroziuni care se acopera cu o crusta. Nu lasa cicatrice. Vezicula este o, cu coninut lichidian care apare n varicel, zona zoster, herpes.2.Bula, sau flictena este o colectie de serozitate circumscrisa de dimensiuni mai mari decat vezicula. 3. Pustula este o colectie circumscrisa a pielii cu continut lichid purulent. Ea poate fi primara, cand continutul de lichid a fost de la inceput purulent,

secundara, cand pustula a rezultat din transformarea purulenta a unei vezicule sau bule.

Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor sau deseuri cutanate sunt formatii morbide care rezulta din acumularea la suprafata pielii a secretiilor fiziologice sau patologice, sau de tesuturi necrozate ori de celule epiteliale care se desfac mai abundent de pe suprafata stratului cornos. 1.Scuamele sunt mici fragmente, sfaramituri cornoase, care se desprind la suprafata epidermului.

Dupa marimea lor intalnim:

scuame pitiriaziforme avand dimensiunile elementelor taratei(pitiriazis) scuame lameloase, cu diametrul pana la cativa centrimetri (psoriazis, dermatite exfoliative.)

scuame in forma de lambouri cu dimensiuni mari (scarlatina, unele eritrodermii) 2. Crusta este o concretiune care se formeaza pe suprafata epidermului in urma uscarii secretiilor fiziologice ori patologice(serozitati, puroi, sange, sebum, paraziti).

Crusta apare ca o faza din evolutia veziculelor, bubelor, pustulelor si ulceratiilor.

Ea poate rezulta si din ingramadirea parazitilor. 3.Escara este leziunea care rezulta din necroza unei parti limitate a pielii.

Ea se elimina din piele lasand o ulceratie care se termina prin cicatrice (gangrena).

Escara este o gangren mai profund circumscris, situat la nivelul zonelor supuse presiunii externe (fese, regiunea sacrat, clcie).

Sechele cutanate Cicatricea este formatia consecutiva a proceselor care distrug straturile pielii, fiind constituita dintr-un tesut neoformat, menita sa inlocuiasca pierderile de substanta suferite.

Ea poate fi, dupa caz, de culoare alba-sidefie sau pigmentara si poate fi;

cicatrice normala, cand aceasta este neteda, avand suprafata lipsita de peri si pori;

vicioasa cand este aderenta de planurile subiacente; cheloida cand este dura, rosie dureroasa, fibroasa si adesea hipertrofica. Cicatricea este martorul postum al ulceratiei. Atrofia se traduce printr-o alterarea a pielii in special a tesutului elastic si conjunctiv. In acest caz pielea se subtiaza, devine neteda, uscata. Leziunile pielii provocate de frig Degeratura este o afectiune locala, insotita uneori de fenomene generale, produsa prin actiunea frigului asupra organismului. In majoritatea cazurilor, la actiunea frigului se adauga o serie de factori favorianti, atat interni, in care reactivitatea nervoasa este decisiva, cat si externi(meteorologici, imbracamintea). Degeraturile au fost clasificate din punct de vedere anatomo-clinic in 4 grade. Degeratura de gradul I se caracterizeaza printr-un eritem rosu-violaceu, cu usor

edem, insotit de dureri vii, senzatie de arsura, prurit, usturimi sau parestezii. Dupa vindecare bolnavul ramane cu prurit si cu o sensibilitate exagerata la frig. Degeratura de gradul II este caracterizata prin aparitia flictenelor, pline cu lichid

clar, sau sangvinolent si necroza epidermului. Dupa deschiderea flictenelor, se vede dermul de aspect violaceu, uneori cenusiu, mortificat. Ulceratiile atone cenusii se repara foarte greu. Durerile intense la inceput, mai ales cand apare infectia secundara, dispar dupa un timp oarecare.

Degeratura de gradul III-pielea si tesutul hipodermic sunt mortivicate, reci,

livide, fiind acoperite de flictene mari, albastrui, cu continut hemoragic.

Parte din tesuturi se elimina sub forma de escare, lasand ulceratii care evolueaza de obicei intr-un timp indelungat si se cicatrizeaza foarte incet. Degeratura de gradul IV se caracterizeaza prin fenomene de gangrena uscata sau

umeda care intereseaza pielea, tesuturile moi si chiar oasele. dupa 9-17 zile apare un sant de demarcatie, care separa tesuturile necrozate de cele sanatoase.

Tesuturile necrozate se elimina in 2-3 luni.

Perioada de cicatrizare este foarte lunga si urmata de tulburari nervoase care explica persistenta tulburarilor trofice si a osteoporozei la nivelul segmentului de membru lezat. Complicatiile degeraturilor sunt de trei feluri: infectioase, infectioase generale, tulburari trofice reziduale. Tratamentul de urgenta al fenomenelor reversibile in perioada prereactiva trebuie sa urmareasca: - reactivarea conditiilor termice locale: se scoate degeratul de sub actiunea frigului si se face incalzirea progresiva.

Frictiunea cu zapada este interzisa.

Se prefera baile calde prelungite (baile balneologice cu plante) care combat spasmul.

Apa se incalzeste progresiv in 20-30 minute de la 18-37 grade. - reactivitatea circulatiei locale prin vasodilatatoare. - prevenirea infectiei.Leziuni provocate de razele Rontgen si de substante radioactive daca sunt supradozate, produc la nivelul pielii o serie de leziuni numite radiodermite.

Aspectul clinic si evolutia acestor reactii inflamatoare sarace, variaza in raport cu intensitatea si puterea de patrundere a iradiatiilor. Radiodermitele pot fi:

Radiodermitele precoce se produc la bolnavii iradiati dintr-o data sau la un interval scurt cu o doza de raze X care depaseste doza minima(500r) Dupa o perioada de latenta de maximum 3 saptamani, apar leziunile care variaza de la eritem si pigmentatie pana la radionecroza. Cu cat razele sunt mai moi si doza mai mare, cu atat perioada de latenta este mai scurta. Si aici se pot intalni radiodermite de gradul I, II si III(radionecroza). Radiodermitele tardive, survin dupa mai multi ani de la iradiere, ca rezultat al cumularii unor doze mici si repetate de radiatii. Se intalnesc mai ales la radiologii care nu iau masuri suficiente de protectie. Cancerul de radiodermite apare la 10-20 de ani dupa iradiere. Neoplaziile se produc la nivelul leziunilor hiperkeratozice, sau fisurilor si ulceratiilor atone. Boli de piele provocate de razele luminoase Razele spectrului solar sunt capabile sa produca o serie de afectiuni cutanate cunoscute sub numele de lucite sau fotodermatoze. In raport cu mecanismul lor patogenic, fotodermatozele se impart in: - Fotodermatoze traumatice sunt modificarile suferite de pielea normala expusa la raze luminoase prea intense sau un timp indelungat.- Eritemul solar este leziunea fototraumatica tipica si este comparata cu o arsura de gradul I, iar in cazul ca s-au produs si flictene, cu una de gradul II. Leziunile apar la cateva ore si chiar la o zi de la expunere, putandu-se insoti de cefalee si febra. Afectiunea se vindeca in cateva zile, fiind urmata de o descuamatie si pigmentatie difuza. Eritemul solar este usor de prevenit daca expunerea la soare se face progresiv. Aplicarea pe piele a unor creme sau solutii uleioase, care contin substante chimice ce absorb razele ultraviolete, face epidermul sa reziste chiar la expuneri prelungite. Pielea de marinar sau agricultor-expunerea prelungita si repetata la razele solare, mai ales in contitii meteorologice particulare(vant), provoaca la nivelul regiunilor neacoperite ale corpului pigmentarea, atrofia si degenerescenta pielii cunoscute sub numele de piele de agricultor sau marinar. La indivizii cu astfel de alteratii cutanate apar mai frecvent keratoamele de tip senil si cancerele de piele.Dermatozele fotodinamice se produc sub influenta unor substante aflate in piele care intaresc efectul razelor luminoase.Leziunile pielii provocate de arsuri Arsurile sunt leziuni locale asemanatoare plagilor, foarte des infectate cu repercursiuni asupra intregului organism. Ele sunt provocate prin actiunea caldurii asupra tesuturilor. In functie de agentul termic care le-a provocat, arsurile pot fi clasificate in:

arsuri prin caldura sau termice (lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri solide incandescente, flacara, radiatie termica);

arsuri chimice (acizi, baze si unele saruri minerale); arsuri date de flama electrica;

In esenta, modificarile tesuturilor produse sub influenta caldurii sunt datorate coagularii proteinelor tisulare, urmata de inflamatie uneori necroza. Boala are o desfasurare dinamica, stadiala, , intrunind sindroame majore ca: deshidratare, hipoxie, anemie, dismetabolism, toxemie, infectie, denutritie prabusire imunitara.Arsurile se insotesc de fenomene generale "boala arsilor"pe primul plan situandu-se socul(asemanator socului traumatic)de care uneori depinde viata bolnavului. Arsurile au fost clasificate din punct de vedere anatomoclinic in raport cu intensitatea alterarilor tisulare si cu adancimea leziunilor, in trei grade, la care seadauga al patrulea (carbonizarea tesuturilor) Arsurile de gradul I (dermatita eritematoasa prin arsura) este o alterare reversibila aepidermului si dermului, care se traduce prin eritem, ce depaseste suprafata arsa, are marginile sterse si se insoteste de edem. Pentru un adult nu prezinta nici o gravitate daca nu este intinsa, insa la sugar si copil poate produce moartea. Arsura de gradul II (dermatita buloasa prin arsura)de la producerea accidentului, pepielea rosie si edermatiata se formeaza flictene pline cu plasma, localizate fie intre epiderm si derm, fie in grosimea epidermului. Arsura de gradul III (necroza prin arsura) este rezultatul necrozei prin coagulare,care intereseaza in afara de epiderm, dermul si hipodermul si uneori chiar si muschii. Din cauza ca terminatiile nervoase sunt distruse, leziunile sunt mai putin dureroase decat cele de gradul II. Arsura de gradul IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate,carbonizand musculatura si chiar vasele. Culoarea escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura; (carbonizarea) se produce atunci cand caldura a distrus prin carbonizare un segment de membru(deget, mana, etc), bolnavul ramanand mutilat. Clasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata

Pentru a putea face calculul suprafetei arse, exista tabele de calcul, in care se specifica pentru fiecare segment de corp procentul acestuia fata de suprafata totala a corpului. Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta cca. 1 % pot fi calculate din ochi proportiile leziunii. Astfel, se pot calcula :

capul si gatul insumeaza cca. 9%;

fiecare membru toracic (superior) cca. 9 %;

fiecare membru pelvin (inferior) cca. 18 %;

trunchiul anterior cca. 18 %;

trunchiul posterior cca. 18 %;

zona pelviana cca 1%;Arsurile care depasesc 10% din suprafata corpului sunt insotite de fenomene de soc, care apar in primele ore dupa accident. Acest soc trece printr-o perioada de excitatie si o perioada de inhibitie. In perioada de excitatie, bolnavul este

agitat, delireaza, s coate tipete de durere, pulsul este rapid. In perioada de inhibitie, bolnavul este adinamic, palid, raspunde cu greu la intrebari sau este in stare de inconstienta. Pulsul este slab, temperatura si tensiunea arteriala scazute(aceasta ultima perioada este deseori urmata de coma si moarte, care se produce in 12-24 ore). Daca bolnavul a depasit faza critica, creata de socul neurogen in primele 24 ore, situatia continua sa fie grava, datorita tulburarilor hemodinamicce si metabolice, consecutive plasmoragiei. Bolnavul este intr-o stare de amorteala, cu respiratia lenta si neregulata, oliguric, febril. Arsul care a depasit aceste accidente ramane expus pericolului grav al infectiei scundare, care este o complicatie constanta a arsurilor. Arsurile infectate se insotesc de un sindrom toxiinfectios casectizant care poate duce la moarte prin septicemie. Rezistenta la infectie, precum si cicatrizarea sunt stanjenite de asa-zisul soc cronic al arsului, caracterizat prin hipotensiune, hipoproteinemie si anemie. Tratamentul arsurilor trebuie sa fie local si general. Tratamentul general este primordial in toate cazurile care depasesc 10% din suprafata corpului. Acest tratament general trebuie sa se adreseze in primul rand socului si incalzirea moderata a bolnavului la 22-24 grade celsius. Tratamentul socului este un tratament de urgenta si trebuie facut preventiv, inainte de aparitia sa sau in perioada de excitatie. Infectia trebuie prevenita incepand din primele 24 ore. Tratamentul local se face in general dupa trecerea socului, deoarece executarea pansamentului ar exagera socul. Una din teoriile revolutionare de tratare a asurilor grave de piele este aceea de a trata pacientul in aer liber cu baie de lumina si raze infrarosii concomitent cu aplicarea pe piele a unui extract de orgine animala si vegetala.Acestea pot preveni aparitia socului, tulburarilor hemodinamice si metabolice, previn infectiile secundare iar pielea se vindeca rapid. Deocamdata acest produs numit bioregenerator epitelial este inca in stadiul de experimentare.Ordonarea si distributia elementelor eruptive cutanate se va face in functie de:

marimea

delimitarea-precisa,imprecise

configuratia-arcuita,rotunda,ovala,liniara

Criterii morfologice-in diagnosticul bolilor de piele:

localizarea,

distributia(simetrica,unilaterala,segmentara)

ordonarea.

Eruptie difuza-afectarea unor portiuni mari de piele sau a intregului corp,fara insule de piele sanatoasa

Ex.eritrodermie,albinism

Elemente eruptive diseminate-generalizare pe tot corpul

Ex.rujeola,varicela,psoriasis vulgaris grav

Elemente eruptive grupate-eruptie unica in care elementele eruptive au tendinta de grupare si confluare(ulterior delimitatya policiclic)

Ex.herpes zoster

Elemente eruptive in forma de cocarda-ordonare concentrica a diferitelor elementelor eruptive.

Ex.bula centrala cu eritem marginat,eritem exsudativ multiform

Elemente eruptive predominant marginal(inelare)-extindere centrifuga cu aparenta vindecare centrala.

Ex.eritem anular centrifug,granulom anular

Elemente eruptive in forma de ghirlanda-confluenta mai multor focare anulareElemente eruptive secundare

Scuama:descuamare cornoasa lamelara

Ex. Psoriasis vulgaris,eczema hiperkeratozice ale mainii,micoze

Crusta coaja de pe o plaga superficiala,constand din secretie,sange si puroi uscat

Eroziune- defect cutanat superficial pana la limita inf. A epidermului,vindecare fara cicatrice

Ex.bule sparte,efecte de grataj=escoriatii,zgarieturi.

Ulcer-defect cutanat adanc pana sub limita epidermica,vindecare cu cicatrice.

Ex.arsura gr.3,degeratura,coroziune,bazaliom,ulcere neurotrofice in polineuropatie

Ragada-fisura liniara a pielii

Ex.supraantindere,regade la colturile gurii,fisura anala.

Atrofie-subtierea pielii prin disparitia tisulara.

Ex.trat.prelungit cu glucocorticoizi,lupus eritematos,atrofie senils,acrodermatita cr.atrofica,sclerodermie.

Cicatrice-epiderm atrofiat pe tesut conjuctiv dur,dupa vindecarea unui defect adanc.

Necroza(escara)-proces de degenerescenta ce duce la distrugerea unei cellule sau a unui tesut.tesut mortificat

Necroza uscata=mumificare

Necroza umeda(suprainfectata)=gangrena

Ex.herpes zoster necrotic,vasculita necrotizanta,erizipel gangrenos

Lichenificare-ingrosare in suprafata a pielii cu inasprirea desenului cutanat.

Ex.eczema cr.,neurodermita

Examenul prului:

Hipotrichoza reprezint rrirea prului (hipotiroidism, boala Addison). Calviia este pierderea pilozitii pe o arie determinat. Alopecia este cderea prului de pe cap, dinrdcina sa. Hipertrichoza este creterea densitii prului n zonele cutanate caracterizate prin pilozitate. Hirsutismul reprezint o hipertrichoz pe zone mai extinse

Modificrile calitative ale prului se refer la grosimea firului, luciul i pigmentarea prului.Cursul 2. Elaborarea planul de ngrijire

Culegerea datelor-modalitti culegere date:

interviu, observatie clinicdiscutii cu echipa de interventie si apartintorii, cercetare documente medicale, anchet epidemiologic

Formularea obiectivelor de ingrijire sa fie: specific, performant, implicare, realism, observabil(SPIRO). Planificarea interventiilor:ierarhizarea priorittilor de ingrijire;stabilirea interventiilor proprii si delegate, manifestri de independent, si manifestrile de dependent, surse de dificultate

Implementarea planului de ingrijire

Evaluarea

Semne si simptome:

Leziuni primare si secundare :

macula,

vezicula,

pustula,

papula,

flictena,

ulceratia,

scuama,

bula,

eritemul,

sancrul sifilitic,

eruptia, pruritul, tumora,

leziuni de grataj, edeme, durere, papilomatoz,

prezenta parazitilor, greturi, vrsturi, febr,frison, etc.Probleme de dependent

1. alterarea integrittii tegumentelor si mucoaselor,2. modificari patologice ale secretiilor,sangelui,urinii Manifestari de dependenta:

igiena precara

tegumente murdare

leziuni

prurit

febra

disconfort

anxietate

Probleme de dependent 3. Alterarea starii de veghe si somn

Manifestari de dependenta:

insomnie

cefalee

oboseala

agitatie

paliditate

Probleme de dependent4. Lipsa cunoasterii5. Alterarea relatiilor cu cei din jur

Manifestari de dependenta:

Comunicare inadecvata

Jena

Inchidere in sine

Intelect in limita

Alte probleme de dependenta:

risc de infectie, vulnerabilitatea,

alterarea confortului fizic si psihic,

risc de alterare a imaginii de sine,

durere acut,

refuzul de a se conforma tratamentului,

edeme ale membrelor

dezinteres fat de msurile de igien si protectieObiective :

pacientul sa inteleaga ca trebuie sa-si mentina o buna stare de igiena

sa accepte prescriptiile medicale

sa accepte interdictiile de diseminare a infectiei

sa poata sa se odihnesca corespunzator

sa inteleaga ca in starea de veghe trebuie sa se relaxeze

sa accepte spitalizarea si izolarea pe o perioada de timp de membrii familiei,colegi,anturaj

sa poata sa-si exprime starea de neliniste

sa accepte comunicarea

informatii si sa invete regulile de igiena

sa-si schimbe comportamentul si modul de viataPrioritti de ingrijire

mentinerea functiilor vitale,

a strii de constient,

supravegherea functiilor vegetative,

profilaxia infectiilor,

prevenirea complicatiilor.

Interventii proprii

comunicare,

hidratare,

alimentare,

igien,

mobilizare,

profilaxie,

educatie,Interventii delegate

recoltri produse patologice, secretii, aplicarea unguentelor,

pansamente, interventii electrocauter,interventii chirurgicale, estetice, laser

terapie, radioterapie, cauterizareEvaluearea rezultatelor ngrijirilor aplicate trebuie sa fie:

Realizat: manifestri de dependent,absente sau ameliorateDupa un interval de timp,zile,saptamani se va face referire la:

starea tegumentelor pac. comportamentul pac.

ore de odihna/ore de veghe

rezultatul functiilor vitale

daca pacientul a reusit sa inteleaga si sa respecte tratamentul prescris de medic si planul de ingrijire

rezultatul analizelor de laboratorNerealizat: manifestri de dependent care se mentin

Reformulare obiective in caz de nerealizare sa fie:

adaptate la capacittile fizice ale pacientului

adecvate manifestrilor de dependent prezente


Recommended