' m cu cîteva săptămîni, pe faxul noastre a apărut o anonimă. Tex- * pe calculator şi listat pe o impri- {gtriciaB, comunicat pe faxul redac- ■ "Me ore din 24), era neindifi- ca semnătură, ci şi ca fax Anonima denunţa deciziile luate rtde la Jris”, unde a fost ales ca t a| Consiliului de administraţie dl ^ jjfbu, diiectorarF.P.S.Cluj. Dată Lanţul anonimelor de la Iris a ajuns la Prefectură, via Primăria Cluj-Napoca Şi faxul pentru (tresă a fost anonim! fiind prezenţa activă a salariaţilor de la Jris” şi spiritul activ al P.A.S., am încercat identificarea grupului de contestatari. Con-: ducerea P*AS (conducerea şi salariaţii din IRIS) ne-a declarat, cu cîteva săptămîni în urmă, că nu au nimic de obiectat asupra deciziilor luate în adunarea generală. Mai mult, reprezentanţii PAS consideră că pre- zenţa dlui Sârbu în consiliul de adminis- traţie i-ar avantaja chiar, în perspectiva necesarei privatizări. La nndul său, dl Radu ’ Sârbu a. menţionat că a acceptat alegerea sa în C.Â. al Jris” din considerentul că îi sînt familiare activităţile fabricii, dat fiind faptul că a lucrat în Jris” ca salariat Nea- flînd nici un titular pentru anonimă, am lă- sat ca eventualul conflict să se materializeze pe alte căi. Dar, în mod surprinzător, faxul anonim" a ajuns la prefect, via primarul Gheorghe Funar. în cel mai sec mod cu putinţă, prefectul Alexandru Fărcaş i-a co- municat primarului că are altceva de făcut decîţsă se ocupe cu scrisori anonime. „Vă remît fiţuica” scrie şi semnează prefectul, în adresa nr. 7352 din 11 iunie a.c. A.V. fttnia/2 10 viaturilorS jjh-cukuri- ytmnt/5 ţgicitate/8-10 lament/11 [ iimoră/12 . ANUL IX NR. 1998 ISSN 1220-3203 LUNI 16 IUNIE 1997 12 PAGINI 600 LEI kţ ^JVÎETEO Vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil La munte după-amiaza vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab la moderat din vest. Temperatura maximă 23-26°. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 15, se înregistrau 17°C. Meteorolog de serviciu: loan GIURGIU. ' în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru ari. Im m dată ■ în zona gri... t CALIAN \ n truda de a convinge ţările NATO să admită România in primul val, făcătorii noştri de politică externă au lansat găselniţa potrivit căreia România nu e consumatoare de securitate, ci producătoare de securi- işi stabilitate în zonă. Asta trebuia să dea gata cancelariile lidentale, fericite că, în sfîrşit, cineva le oferă o porţie aide securitate. , ' Numai că, oricît de dureros este să recunoaştem, în şectivă strategică lucrurile nu sînt chiar atît de roze. aii şi geografia ne spun ceva deosebit. După unificarea maniei, românii sînt singurii care au două state Jcpendente şi o seamă de teritorii într-un al treilea stat :o asemenea situaţie generează inevitabile probleme - nu i,darmîine -, probleme care ar pune într-o situaţie delicată a NATO (nu în sensul declanşării unui război, ci l-otrudnică luptă diplomatică, economică etc.). Desigur, isclnija asta ar putea avea un oarecare sens doar în condiţiile care noi am renunţa definitiv la consecinţele Taptului nitorial al URSS. E adevărat, însuşi preşedintele atantinescu, în pofida avertismentelor multor forţe M itice, a făcut o asemenea afirmaţie, reluată apoi şi de alţi JW tanţi ai Puterii, sumai că nici această promisiune n-a impresionat bătrînii ipoi ai politicii externe occidentale. La umia urmelor inie să înţelegem că, în cazul unei asemenea alianţe cum NATO , intră în joc mari interese - europene , şi chiar Me -, astfel că deciziile sînt foarte complexe şi reflectă Şesele marilor puteri. ; • ^ Privindcu ceva mai multă seriozitate harta Europei, vom listata eăMarea Neagră e un lâc care se scurge în Sterana. Or, robinetul e în mîna Turciei, adică a NATO. fi că oricum 'sîntem controlaţi din punct de Vedere îitim . Să ne amintim că Anglia, înainte de război, declara <tstul şi sud-estul Europei fac parte de drept din zona de ienţă a Germaniei. Iar în 1944, la Moscova, Churchill oferea lui Stalin celebra listă a procentelor influenţei ÎŞS în România - 90 %, ceilalţi - 10.%), explicînd-o 1 “Consider astfel, cu totul natural ca Rusia sovietică să ;i interese vitale în ţările riverane Mării Negre, din care ’Uomânia, a atacat-o fară nici un motiv (...)”. Reţinem, afirmaţia lui Churchill că Anglia se prefăcea a nu şti că Vrabia şi Bucovina de Nord au fost răpite de URSS ♦un act brutal, de forţă armată, avînd la bază pactul •feitrop-Molotov. Or, acest pact ă fost consfinţit prin M de pace postbelic, aşa cum au considerat , marile «w câ e bine. S-a schimbat ceva? Dimpotrivă, în epoca iţelor intercontinentale lacul numit Marea Neagră şi-a ^ut mult din importanţa militară (mai ales că fosta flotă I (Şi) USD se destramăi I j Democraţii ar putea decide ruperea alianţei cu PSOR j I Liderii PD încep să se gîndească la ruperea alianţei cu PSDR. Potrivit deputatului Iuliu Păcurariu, din punct de vedere doctrinar PSDR pare I mai apropiat de CDR decît de ■ PD, fapt pe care social- demoeraţii l-au demonstrat în perioada care a urmat alegerilor din noiembrie. Probabil, Iuliu Păcurariu a dorit să spună altceva. Pentru că doctrina PSDR este | înscrisă în Statutul partidului | şi ea putea fi analizată - şi după toate probabilităţile a fost analizată - de către democraţi atunci cînd s-a încheiat alianţa dintre cele două formaţiuni politice. Poate că Iuliu Păcurariu â dorit să se refere la modul de acţiune al PSDR. Care, într- adevăr, a dovedit o apropiere a PSDR de CDR. Iar dintre partidele din CDR, PSDR a arătat un interes mai aparte pentru PNŢCD. La Cluj, de- pildă, în momentul de criză cel mai acut- prin care au trecut relaţiile dintre filialele partidelor de guvemămînt - cînd PD, PNL . şi UDMR au cerut demiterea prefectului ţărănist - PSDR a : luat partea PNŢCD. Aceeaşi înclinaţie, spre PNŢCD, pare a dicta şi modul de acţiune al PSDR în Parlamentul României. Păcurariu a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei conferinţe de presă, că democraţii au ajuns în cele din urmă la concluzia că din alianţa cu PSDR nu mai au nimic de cîştigat. Dimpotrivă. Banii PD au ridicat şi PSDR în campania electorală şi, din cuvintele d-lui Păcurariu, rezultă că democraţii s-au-săturat să cheltuiască (şi) în beneficiul PSDR. Pe de altă parte, arată liderul PD Cluj, PSDR a profitat şl de energia risipită de către democraţi în campania din 1996 şi după. Păcurariu spune că rezultatele I obţinute în alegeri de către | social-democraţi sînt fructul ■ eforturilor • Partidului . Democrat. Bineînţeles, PSDR ■ nu recunoaşte acest lucru. | Liderii partidului spun că au | izbutit, cu bani mai puţini, să fie eficienţi. La Cluj, PSDR a atras atenţia opiniei publice că spaţiile deţinute de către filiala locală a PD şi banii acestei filiale s-ar putea să nu fie ■ fructul celor mai curate ■ afaceri, Vaier Popa, I vicepreşedintele PSDR Cluj, | a depus o plîrigere - din aceste | motive - la Comisia judeţeană . anticorupţie, acţiune care, ■ pînă la urmă, din punct de I vedere politic, s-a întors | împotriva sa. ■ Dan BRIE 1 continuare în pagina a 12-a ^ I Bob Dole va efectua o vizită în România Bob Dole, contracandi- datul lui Bill Clinton la alegerile prezidenţiale de anul trecut, va efectua o •vizită în România, în perioada 22-23 iunie, la invitaţia preşedintelui Emil Constantinescu. ; ‘ Dole se va întîlni cu şeful statului român, cu preşedintele Senatului, Petre Roman, precum şi cu ministrul român de Externe, Adrian Severin. Bob Dole şi-a exprimat dorinţa de a-1 cunoaşte pe preşedintele PNŢCD şi al Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, pe care îl consideră un simbol al luptei împotriva comunismului.. Bob Dole. va efectua, după plecarea de la Bucureşti, o vizită Ia Sarajevo, unde va discuta asupra ofertei române de înlocuire a trupelor americane din cadrul forţelor de pace din Bosnia. continuare în pagina a 12-a Primarul nu răspunde la provocarea lui loan Deac Primarul Gheorghe Funar nu ridică mănuşa aruncată de consilierul local Ioan Deac. Acesta din urmă _l-a provocat pe Gheorghe Funar la un “duel pamfletistic”, care să fie găzduit de presa clujeană. “Eu nu am timp pentru aşa ceva. M-ar bucura ca şi dînsul să pună umărul la rezolvarea problemelor pe care le are municipiul nostru, inclusiv cele din învăţămînt, unde dînsul activează”, declară d-1 Funar. El consideră că pentru consilierul PNL concursul este un mod de a se eschiva: “Regret că d-1 Deac caută să se ascundă după deget spunînd câ a scris un pamflet. De fapt, el a adus ofensă primarului. Urmează ca justiţia să îşi spună punctul de vedere”. Săptămînă trecută, miercuri, Ioan Deac a publicat în cotidianul “Ştirea” un articol cu titlul “Administraţia locală între profesionalism şi delir”. Primarul Gheorghe Funar l-a acţionat în judecată - pentru ofensă adusă autorităţii, insultă , şi calomnie - pretinzînd daune morale în sumă de 100 de milioane lei. D.B. 0 Românie nouă se va integra organic într-o Europă nouă Comunicat de presă Poporul român s-a declarat pentru integrarea ţării în NATO cu scopul de a-şi accelera evoluţia în corelare cu sistemul valorilor euroatlantice. Faptul că România nu a fost inclusă în lista pentru Madrid este o consecinţă a unei proiecţii geostrategice şi geopolitice gîndită de mai mulţi ani şi pe care Bucureştiul s-a făcut că nu o înţelege. Evenimentul, cu posibile consecinţe neplăcute nouă, nu ar trebui să genereze frustraţii extreme în rîndul cetăţenilor ţării, el înfăţişîndu-se mai degrabă ca un eşec al conducătorilor politici ai României de după 1989. Partidul “Noua Românie” consideră că, în loc să-şi consume energia în urmărirea himerelor politicianismului şi experimentelor păguboase, poporul român trebuie încurajat spre o viziune politică realistă, pragmatică, incluzînd şi asumarea valorilor civilizaţiei euroatlantice într-o manieră concretă, în viaţa noastră de fiecare zi. Repetăm ceea ce am enunţat de mai multe ori şi se dovedeşte iarăşi a fi absolut necesar: numai o Românie nouă va fi integrată organic într-o Europă nouă.. Biroul de presă al PNR ’ jjti anunţul care a consfinţit neaderarea României la N.A.T.O. \ Savra crede că revendicările U.D.M.R. ! I I vor mai fi o prioritate pentru Guvern Seinul Ciorbea va fi remaniat, cu siguranţă, şi t a câ ar putea avea loc chiar o remaniere prin1 sîi/iiP* mo(k luI din cconomie”, a declarat «putatul P.U.N.R., Ioan Gavra, într-o conferinţă „t axată, în principal, pe consecinţele refuzului a accepta România ca membru al fj* Unile de I10 consideră că anunţul purtătorului de cuvînt JA lbe consfinţeşte eşecul total al guvernării 7 * Şiîntrevede că, foarte curînd, Executivul va fi .fj™ r®amat, dacă nu înlocuit cu totul. “Ţărăniştii Jrnba cu siguranţă cîţiva miniştri, între carc cei. ^taţii şi Agriculturii. Nu ştiu ce vor face liberalii. P.D., eu ain mai declarat că miniştrii acestui I I I I I partid sînt cei mai dinamici şi, în lipsa fondurilor, sînt singurii care mai fac cîte ceva”, a precizat deputatul P.U.N.R. Gavra este încrezător câ, după eşecul în privinţa N.A.T.O., coaliţia majoritară îşi va schimbă politica în ccca ce priveşte revendicările U.D.M.R., anticipînd că modificările la Legea învăţămîntului şi la Legea - administraţiei publice locale nu vor mai intra în discuţia | Parlamentului în regim de urgenţă. De altfel, Consiliul ■ legislativ al Parlamentului a apreciat drept “excesivi şi ncconstituţionale uncie prevederi ale proiecu>tui de <1 modificare a Legii învăţămîntului. Gavra nu U.D.M.R, va părăsi coaliţia majoritară. ______ _______ ; ______' ( Oficialii români au fost dezamăgiţi de decizia SUA privind extinderea limitata a NATO, aceştia afirmînd că vor continua să încerce să convingă Casa Albă de importanţa admiterii României din primul val, se arată într-un comentariu difuzat, de agenţia REUTER. “Această decizie nu protejează suficient interesele Statelor Unite în zonă”, a 'declarat ministrul de Externe, Severin, în cadrul unei e de presă. < a sugerat că limitată a NATO Washingtonul mai poate fi convins să se răzgîndească. “Formula finală a extinderii nu se va şti decît la Madrid. Pînă atunci, sîntem siguri că administraţia Clinton va lua în considerare toate argumentele pertinente care sînt în favoarea noastră”, a precizat Severin. Declaraţia ministrului de Externe arată că Bucureştiul consideră că aceasta “nu este decizia finală a SUA şi nici a NATO”. Premierul Victor Ciorbea, care se va deplasa, săptămînă viitoare la Washington pentru a face lobby în favoarea României, a declarat că Bucureştiul nu va renunţă la speranţele sale de a şe alătură Alianţei în valul Madrid. “Considerăm că hotărîrea finală va fi luată, prin consens, luna viitoare, la Madrid”, a afirmat Ciorbea. Preşedintele României, Emil Constantinescu, îl va întîlni, la data de 2 iulie, la Bonn, pe cancelarul german, Helmut Kohl, într-o tentativă de a obţine un sprijin de ultim moment, înaintea summit-ului de la Madrid.
Transcript
' m cu cîteva săptămîni, pe faxul n o a s t r e a apărut o anonimă. Tex-
* pe calculator şi listat pe o impri- {gtriciaB, comunicat pe faxul redac-
■ "Me ore din 24), era neindifi- ca semnătură, ci şi ca fax
Anonima denunţa deciziile luate rtde la Jris”, unde a fost ales ca t a| Consiliului de administraţie dl jjfbu, diiectorarF.P.S.Cluj. Dată
Lanţu l anonim elor de la Ir is a ajuns la Prefectură, via Prim ăria C luj-Napoca
Şi faxul pentru (tresă a fost anonim!fiind prezenţa activă a salariaţilor de la Jris” şi spiritul activ al P.A.S., am încercat identificarea grupului de contestatari. Con-: ducerea P*AS (conducerea şi salariaţii din IRIS) ne-a declarat, cu cîteva săptămîni în
urmă, că nu au nimic de obiectat asupra deciziilor luate în adunarea generală. Mai mult, reprezentanţii PAS consideră că prezenţa dlui Sârbu în consiliul de administraţie i-ar avantaja chiar, în perspectiva
necesarei privatizări. La nndul său, dl Radu ’ Sârbu a. menţionat că a acceptat alegerea sa în C.Â. al Jris” din considerentul că îi sînt familiare activităţile fabricii, dat fiind faptul că a lucrat în Jris” ca salariat Nea-
flînd nici un titular pentru anonimă, am lăsat ca eventualul conflict să se materializeze pe alte căi. Dar, în mod surprinzător, faxul anonim" a ajuns la prefect, via primarul Gheorghe Funar. în cel mai sec mod cu putinţă, prefectul Alexandru Fărcaş i-a comunicat primarului că are altceva de făcut decîţsă se ocupe cu scrisori anonime. „Vă remît fiţuica” scrie şi semnează prefectul, în adresa nr. 7352 din 11 iunie a.c. A.V.
fttnia/210 viaturilor S jjh-cukuri-
ytmnt/5
ţgicitate/8-10 lament/11 [iimoră/12 .
ANUL IX NR. 1998 ISSN 1220-3203
LUNI 16 IUNIE 1997
12 PAGINI 600 LEI
k ţ ^ J V Î E T E O
Vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil La munte după-amiaza vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab la moderat din vest. Temperatura maximă 23-26°. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 15, se înregistrau 17°C. Meteorolog de serviciu: loan GIURGIU. '
în pag ina a 12-a: harta priv ind sta rea probabilă a vremii, valabilă pentru ari.
Im m dată ■ în zona gri...t CA LIAN
\ n truda de a convinge ţările NATO să admită România in primul val, făcătorii noştri de politică externă au lansat găselniţa potrivit căreia România nu e consumatoare de securitate, ci producătoare de securi-
işi stabilitate în zonă. Asta trebuia să dea gata cancelariile lidentale, fericite că, în sfîrşit, cineva le oferă o porţie aide securitate. , 'Numai că, oricît de dureros este să recunoaştem, în şectivă strategică lucrurile nu sînt chiar atît de roze. aii şi geografia ne spun ceva deosebit. După unificarea maniei, românii sînt singurii care au două state Jcpendente şi o seamă de teritorii într-un al treilea stat : o asemenea situaţie generează inevitabile probleme - nu i, dar mîine -, probleme care ar pune într-o situaţie delicată
a NATO (nu în sensul declanşării unui război, cil-o trudnică luptă diplomatică, economică etc.). Desigur, isclnija asta ar putea avea un oarecare sens doar în condiţiile care noi am renunţa definitiv la consecinţele Taptului
nitorial al URSS. E adevărat, însuşi preşedintele atantinescu, în pofida avertismentelor multor forţe
Mitice, a făcut o asemenea afirmaţie, reluată apoi şi de alţi JW tanţi ai Puterii,
sumai că nici această promisiune n-a impresionat bătrînii ipoi ai politicii externe occidentale. La umia urmelor inie să înţelegem că, în cazul unei asemenea alianţe cum NATO, intră în joc mari interese - europene , şi chiar Me - , astfel că deciziile sînt foarte complexe şi reflectă Şesele marilor puteri. ; • ^Privind cu ceva mai multă seriozitate harta Europei, vom listata eăM area Neagră e un lâc care se scurge în Sterana. Or, robinetul e în mîna Turciei, adică a NATO. f i că oricum 'sîntem controlaţi din punct de Vedere îitim. Să ne amintim că Anglia, înainte de război, declara <tstul şi sud-estul Europei fac parte de drept din zona de ienţă a Germaniei. Iar în 1944, la Moscova, Churchill oferea lui Stalin celebra listă a procentelor influenţei ÎŞS în România - 90 %, ceilalţi - 10.%), explicînd-o 1 “Consider astfel, cu totul natural ca Rusia sovietică să ;i interese vitale în ţările riverane Mării Negre, din care ’Uomânia, a atacat-o fară nici un motiv (...)”. Reţinem, afirmaţia lui Churchill că Anglia se prefăcea a nu şti că Vrabia şi Bucovina de Nord au fost răpite de URSS ♦un act brutal, de forţă armată, avînd la bază pactul •feitrop-Molotov. Or, acest pact ă fost consfinţit prin M de pace postbelic, aşa cum au considerat , marile «w câ e bine. S-a schimbat ceva? Dimpotrivă, în epoca iţelor intercontinentale lacul numit Marea Neagră şi-a ut mult din importanţa militară (mai ales că fosta flotă
I ( Ş i ) U S D s e d e s tr a m ă i I
j Democraţii ar putea decide ruperea alianţei cu PSOR jI
Liderii PD încep să se gîndească la ruperea alianţei cu PSDR. Potrivit deputatului Iuliu Păcurariu, din punct de vedere doctrinar PSDR pare
I mai apropiat de CDR decît de■ PD, fapt pe care social-
demoeraţii l-au demonstrat în perioada care a urmat alegerilor din noiem brie. Probabil, Iuliu Păcurariu a dorit să spună altceva. Pentru că doctrina PSDR este
| înscrisă în Statutul partidului | şi ea putea fi analizată - şi
după toate probabilităţile a fost analizată - de către democraţi atunci cînd s-a încheiat alianţa dintre cele două formaţiuni politice.
Poate că Iuliu Păcurariu â dorit să se refere la modul de acţiune al PSDR. Care, într- adevăr, a dovedit o apropiere a PSDR de CDR. Iar dintre partidele din CDR, PSDR a
arătat un interes mai aparte pentru PNŢCD. La Cluj, de- pildă, în momentul de criză cel mai acut- prin care au trecut relaţiile dintre filialele partidelor de guvemămînt - cînd PD, PNL . şi UDMR au cerut demiterea prefectului ţărănist - PSDR a
: luat partea PNŢCD. Aceeaşi înclinaţie, spre PNŢCD, pare a dicta şi modul de acţiune al PSDR în Parlamentul României.
Păcurariu a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei conferinţe de presă, că democraţii au ajuns în cele din urmă la concluzia că din alianţa cu PSDR nu mai au nimic de cîştigat. Dimpotrivă. Banii PD au ridicat şi PSDR în campania electorală şi, din cuvintele d-lui Păcurariu, rezultă că democraţii s-au-săturat să cheltuiască (şi) în beneficiul PSDR. Pe de altă parte, arată liderul PD Cluj, PSDR a profitat ş l de energia
risipită de către democraţi în campania din 1996 şi după.Păcurariu spune că rezultatele Iobţinute în alegeri de către |social-democraţi sînt fructul ■eforturilor • Partidului .Democrat. Bineînţeles, PSDR ■nu recunoaşte acest lucru. |Liderii partidului spun că au |izbutit, cu bani mai puţini, să fie eficienţi. La Cluj, PSDR a atras atenţia opiniei publice că spaţiile deţinute de către filiala locală a PD şi banii acestei filiale s-ar putea să nu fie ■ fructul celor m ai curate ■ afaceri, V aier Popa, I vicepreşedintele PSDR Cluj, | a depus o plîrigere - din aceste | motive - la Comisia judeţeană . anticorupţie, acţiune care, ■ pînă la urmă, din punct de I vedere politic , s-a întors | împotriva sa. ■
Dan BRIE 1continuare în pagina a 12-a I
Bob Dole va efectua o vizită în România
Bob Dole, contracandidatul lui B ill Clinton la alegerile prezidenţiale de anul trecut, va efectua o
•vizită în România, în perioada 22-23 iunie, la invitaţia preşedintelui Emil Constantinescu. ; ‘
Dole se va întîlni cu şeful statului român, cu preşedintele Senatului, Petre Roman, precum şi cu ministrul român de Externe, Adrian Severin. Bob Dole şi-a exprimat dorinţa de a-1 cunoaşte pe preşedintele PNŢCD şi al Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, pe care îl consideră un simbol al luptei împotriva comunismului..
Bob Dole. va efectua, după plecarea de la Bucureşti, o vizită Ia Sarajevo, unde va discuta asupra ofertei române de înlocuire a trupelor americane din cadrul forţelor de pace din Bosnia.
continuare în pagina a 12-a
Primarul nu răspunde la provocarea lui loan Deac
Primarul Gheorghe Funar nu ridică mănuşa aruncată de consilierul local Ioan Deac. Acesta din urmă _l-a provocat pe Gheorghe Funar la un “duel pam fletistic”, care să fie găzduit de presa clujeană. “Eu nu am timp pentru aşa ceva. M-ar bucura ca şi dînsul să pună umărul la rezolvarea problemelor pe care le are municipiul nostru, inclusiv cele din învăţămînt, unde dînsul activează”, declară d-1 Funar. El consideră că pentru consilierul PNL concursul este un mod de a se eschiva: “Regret că d-1 Deac caută să
se ascundă după deget spunînd câ a scris un pamflet. De fapt, el a adus ofensă primarului. Urmează ca justiţia să îşi spună punctul de vedere”.
Săptămînă trecută, miercuri, Ioan D eac a publicat în cotidianul “Ştirea” un articol cu titlul “Administraţia locală între profesionalism şi delir”. Primarul Gheorghe Funar l-a acţionat în judecată - pentru ofensă adusă autorităţii, insultă
, şi calomnie - pretinzînd daune morale în sumă de 100 de milioane lei.
D.B.
0 Românie nouă se va integra organic într-o Europă nouă
C o m u n ic a t d e p r e s ăPoporul român s-a declarat pentru integrarea ţării în NATO cu
scopul de a-şi accelera evoluţia în corelare cu sistemul valorilor euroatlantice. Faptul că România nu a fost inclusă în lista pentru Madrid este o consecinţă a unei proiecţii geostrategice şi geopolitice gîndită de mai mulţi ani şi pe care Bucureştiul s-a făcut că nu o înţelege. Evenimentul, cu posibile consecinţe neplăcute nouă, nu ar trebui să genereze frustraţii extreme în rîndul cetăţenilor ţării, el înfăţişîndu-se mai degrabă ca un eşec al conducătorilor politici ai României de după 1989.
Partidul “Noua Românie” consideră că, în loc să-şi consume energia în urmărirea himerelor politicianismului şi experimentelor păguboase, poporul român trebuie încurajat spre o viziune politică realistă, pragmatică, incluzînd şi asumarea valorilor civilizaţiei euroatlantice într-o manieră concretă, în viaţa noastră de fiecare zi. Repetăm ceea ce am enunţat de mai multe ori şi se dovedeşte iarăşi a fi absolut necesar: numai o Românie nouă va fi integrată organic într-o Europă nouă..
B iroul d e p resă al PNR
’jjti anunţul care a consfinţit neaderarea Rom âniei la N .A .T.O . \
Savra crede că revendicările U.D.M.R. !I
Ivor mai fi o prioritate pentru GuvernSeinul Ciorbea va fi remaniat, cu siguranţă, şi t a câ ar putea avea loc chiar o remaniere prin1
sîi/iiP* mo(k luI din cconomie”, a declarat «putatul P.U.N.R., Ioan Gavra, într-o conferinţă
„ t axată, în principal, pe consecinţele refuzuluia accepta România ca membru alfj* Unile de
I10consideră că anunţul purtătorului de cuvînt
JAlbe consfinţeşte eşecul total al guvernării 7* Şi întrevede că, foarte curînd, Executivul va fi .f j™r®amat, dacă nu înlocuit cu totul. “Ţărăniştii Jrnba cu siguranţă cîţiva miniştri, între carc cei. taţii şi Agriculturii. Nu ştiu ce vor face liberalii.
P.D., eu ain mai declarat că miniştrii acestui
I
I
I
II
partid sînt cei mai dinamici şi, în lipsa fondurilor, sînt singurii care mai fac cîte ceva”, a precizat deputatul P.U.N.R.
Gavra este încrezător câ, după eşecul în privinţa N.A.T.O., coaliţia majoritară îşi va schimbă politica în ccca ce priveşte revendicările U.D.M.R., anticipînd că modificările la Legea învăţămîntului şi la Legea - administraţiei publice locale nu vor mai intra în discuţia |Parlamentului în regim de urgenţă. De altfel, Consiliul ■ legislativ al Parlamentului a apreciat drept “e x ce s iv i şi ncconstituţionale uncie prevederi ale proiecu>tui de <1 modificare a Legii învăţămîntului. Gavra nu U.D.M.R, va părăsi coaliţia majoritară.
______ _______ ;______' (
O ficialii români au fost dezamăgiţi de decizia SUA privind extinderea limitata a NATO, aceştia afirmînd că vor continua să încerce să convingă Casa Albă de importanţa admiterii României din primul val, se arată într-un comentariu difuzat, de agenţia REUTER.
“Această decizie nu protejează suficient interesele Statelor Unite în zonă”, a
'declarat ministrul de Externe, Severin, în cadrul unei
e de presă. <a sugerat că
limitată a NATOW ashingtonul mai poate fi convins să se răzgîndească. “Formula finală a extinderii nu se va şti decît la Madrid.
Pînă atunci, sîntem siguri că administraţia Clinton va lua în considerare toate argumentele pertinente care sînt în favoarea noastră”, a precizat Severin. Declaraţia ministrului de Externe arată că Bucureştiul consideră că aceasta “nu este decizia finală a SUA şi nici a NATO”.
Premierul Victor Ciorbea, care se va deplasa, săptămînă viitoare la Washington pentru a face
lobby în favoarea României, a declarat că Bucureştiul nu va renunţă la speranţele sale de a şe alătură Alianţei în valul Madrid. “Considerăm că hotărîrea finală va fi luată, prin consens, luna viitoare, la Madrid”, a afirmat Ciorbea.
Preşedintele României, Emil Constantinescu, îl va întîlni, la data de 2 iulie, la Bonn, pe cancelarul german, Helmut Kohl, într-o tentativă de a obţine un sprijin de ultim moment, înaintea summit-ului de la Madrid.
ADEVARULde Olui A G E N D Aluni, 16 iunie 1997
• Azi: Calendarul ortodox: (+) Sfînta T reim e - R u sa liile ; Sf; Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Mc. M arcu, episcopul; Calendarul greco-catolic: Sf. Treime şi Sf. Spirit; Sf. T ihon Taum aturgul, ep. A m atuniei C iprulu i (s.V); Calendarul romano-catolic'. Sf.
Francisc Regis, pr.• Mîine: Calendarul ortodox:
Sf. Mc. Manuil, Savel şi Ismail; C alendarul greco-catolic: Ss. Manuel, Sabel, Ismail şi părtaşii lo r, m. (s. IV ); Calendarul romano-catolic: Ss. Nicandru şi M arcian, m. .
îi felicităm p e toţi cei care, îm părtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
7,00 K.f'0 8,30 9,10 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15 20* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei
străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe
iU T A IR :înccpind cu tUla dc 5 mai
m \ a o p e u >i pc rula:Cluj Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -^Timişoara Cluj
20,00 21,50 -22,40 23,25 lî-dnl l,m ilorfi-8
II f l»44-70. 10-20-S7; I I T . r , \ \ 19-78-06
w m iăCURSE INTERNAŢIONALE
din A utogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7.00Şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. , '
• IN F O R M A Ţ II ..Autogara I: 14-24-26
_ Autogara II: 43-52-78
Biblioteca Judeţeană ’Octaviaii G oga ’ Clujva iilcra u ratu it inform aţii rfc'.pie- serviciile de asistenţi sociala:- lejiiibilic,- Comunitatea Fnrope ma prtn C entrul dc In form are C om unita ră, str . M ih a il K iiu jln iccan u nr 7, tel 10 '(> 20Program lum-joi orele 9.00- 16’,00, vineri orele 9,00-14,00.
POLICLINICA FÂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
_ 16 - 20 iunie 1997
M edicină generală . Dr: M. Suciu 16 (14-16), dr. C. Popa 19 (12-14), dr. S. Loga 20(14-16), dr. L. Rasa 16 (16-17), dr. D. Stănescu19 (14-16), dr. C. Ioviţă - 18 (13- 14), dr.D. Beldean 19 (14-16), dr. M. Man 19 (12-14), dr. R. Cotârlă 18(10-12), dr. I. Boilă 16,>17, 19, 20(10-12), dr.V.Tătaru 18 (12-14); T ra tam en t hom eopat. Dr. L. Barbăalbă 18,20 (10-12); Interne. Dr. F. Qherman 16,18 (10-12), dr. A. Iancu 17 (11-13), dr. Cs. Szakacs 18 (14-16), dr. C. Vlad 18 (14-16), dr. D. Pîrv 16 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 18,20 (14-16), dr. I. Alb 17 (12- 14), dr. C. Z otta 20 (13-15); Ginecologic. Dr. C. Fodor 17, 19 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 17,19 (10-12), dr. P. Pitea 19 (10- 12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 17 (13-15), dr. M. Fritea 17 (14-16), d r.L .T om a 19 (10-12), dr. M. Bayrakdar 20 (14-16); Ecografie. dr. I. G hilean 20 (10-12); Dermatologic. Dr. H. Radu 19 (12- 14); Psihiatrie, dr. C. Ştefan 19 (14-16); Ortopedic. Dr. Z. Popa 16 (11-12); O .R .L . Dr. C. Rădulescu 16 (12-14), dr. I. Mihali20 (12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 17(15,30-17).
Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 sau Ia sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap. 12.
■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. :
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis..
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis.
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14..
■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis
Luni, 16 iunie Programul 1:13,00 TVR Timişoara;
14.00 Ştiri; 14,10 TVR Cluj-Napoca; 14,50 TVR Iaşi; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Ştiri; 16,05 Convieţuiri; 16,35 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Alo, tu alegi!;19.00 Căsuţa cu poveşti; 19*05 în faţa dvs. (talkshow); 19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Teatrul ■Naţional de Televiziune prezintă: Cumetrele de Michel Tremblay; 22,40 Avanpremieră la Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” - Braşov, 1997, ediţia a X-a; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Un cîntec, o glumă, un zîmbet...; 23,25 Timpul Europei. Aspecte ale integrării euro-atlantice; 0,05 Camei Planet,.Radio Direct". Rock Live. în recital: „Solomon Band” şi „Schimbul 3” (înregistrare Braşov).
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tinăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut - sport la minut;10.00 Lumea filmului (r); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului;12.00 Confruntările celui de-al II-lea Război Mondial (documentar); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Procesul etapei (r); 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea' zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock;
16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Zona Crepusculară;18.00 Am întîjnit şi români fericiţi (talkshow); 18,25 Chestiunea zilei (divertisment) cu Florin Călinescu; 18,30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Concursul „Cartea poştală Pro'NATO” - extragere efectuată de Florin Călinescu; 20,05 Film: Benny şi Joon, o dragoste trăznită (SUA 1993); 21,45 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy;22,30
telespectatorViaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 Film: Cruda realitate (SUA 1994);1.25 Sport la minut - ştiri sportive; 1,40 Confruntările celui de-al II-lea... '
Marţi, 17 iunieProgramul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,35 Serial: Un bunic fericit; 9,05 Serial: Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,05 Ba da! Ba nu! (r); 11,05 Film: Trei zile în Grecia (r); 12,35 Magazin WorldNet USIA; 13,05 Contele Mac Ducukula (desene animate); 13,30 Tradiţii. La izvoare buzoienc (II); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 Serial: Katts şi cîtaele; 17,35 Pro Patria; 18,30 Sailor Moon (desene animate); 19,00 Căsuţa cu poveşti; 19,05 Interpreţi ai cîntecului popular: Lucreţia Ciobanu;19.25 Medicina pentru toţi. Prevenirea cancerului (II): Cancerul genital al femeii; 19,50 300 de secunde. La zi în agricultură; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Baywatch ; 22,00 în flagrant. Ce se întîmplă, doctore?; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Memoria exilului românesc (documentar); 0,00 Scena. Emisiune de actualitate teatrală; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii. :
P ro g ra m u l 2: 7,00 TVM.
Luni, 16 iunie9 , 0 0
D e s e n e animate; 9,15
Selec tiun i d in spectaco le ; 10 ,00’M atinal NCN; 10,20 Film: Tăticul (r); 11,45 HEAT- m agazin p en tru tin e re t; 17,15 Serial: Trei destine; 18,00 Desene animate; 18,15 R e tro sp ec tiv a săp tăm în ii; 18,25 O pinia z ile i; 18,30 Europa în obiectiv - magazin politic european; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20' în dialog cu parlamentarii; 19,35 C întec, jo c şi vo ie bună; 20,10 în sprijinul legii; 20,25 Film: Weekend reunion; 22,00 Ştiri; 22,05 Film: Sacrificiul suprem; 23,35 Paris „lumini”- reportaj.
Opera Maghiarăprezintă mîine, 17 iunie ora
18.30: Higoletto.
Teatrul National9 -prezintă: azi, 16 iunie, ora 19 - Săptămînă lam inată de M. Săulescu; mîine, 17 iunie-ora 19 - Cameristele.
FARMACIIFarmacii cu serviciu
permanent: Farm acia’Corafarm”, str. Ion Meşter nr.
4, telefon 17-51-05.Garda de noapte: Farmacia nr.
5 "Clematis", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 20-8.
13 - 19 IUNIERepublica - Puterea - SUA -
premieră (13; 15,30; 18; 20,30) * Victoria - Beverly Hills Ninja - SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) ‘ Arta- Romeo si Julieta - SUA (1 1 ; 13,30; 16; 18,30) * Mărăşti - sala A : Risc maxim - SUA ( 13; 15; 17; 19); sala B : Dragoste de înger- SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) *
18,30)' Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea "B.B.C. World Service la ora 111,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Rcmcmbcr, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Ccntralc).8.00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Localc, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografic sonoră).14.00-19,00 Contact FM (Muzică
non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. . 22,00-24,00 Caleidoscop. Emisiune cu caracter cui tural-ştiin
UNIPLUS RadioLuni, 16 iunie
6,00 Un alt început; *6,00-6,30 Program informativ BBC; *8,00, 9,00, 10,00 Ştirile Uniplus; *7,30, 8,30, 9,30 Ştiri pc scurt; *7,15 Informaţii din domeniul politicii localc şi naţionale; *7,40 Cursul valutar; *7,45, 8,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; *8,15 Informaţii sportive; *8,35-8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct; * 8,50 Punct ochit - comentariul zilei; *9,20 Revista presei localc; *9,35 Programul cinematografelor; *9,50 Agenda culturală; 10,00-14,00 „Show biz Expres"; *11,00-11,15 Program
informativ BBC; *12,00,13,00 Ştirile Uniplus; 14,00-14,30 Program informativ BBC; 15,00 Ştirile Uniplus; 15,05-16,00 "Music by request"; 16,00 Ştirile Uniplus; 16,05-18.00 "Coca Cola Planet Live" - reluare; *17,00 Ştirile Uniplus; 18,00- 18,45Program informativ BBC;19,00-21.00 "Uniplus la raport" - retrospectiva zilei; 21,00-21,30 Program informativ BBC; 21,30-23,00 "Grcatcst Ilits"; 23,00-01,00 "Univers rock" - realizator Sebastian Hetea; 01,02-02,00 "Music by request"; 02,00-06,00 "VOA Express".
Luni, 16 iunie: 6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor
Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio laşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 11,30 Diapazon, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş & Sergiu Alex.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031, vă răspunde Anca Mureşan.’ 13,55 Buletin .de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice. 19,20 Magazin sportiv, rcdactor Radu Săplăcan. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Serata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închiderea programului.
Telematinal; 8,00 Grădinfle (documentar); 8,30 Aventuri W Odiseea (desene animate); 9,00 O Cumetrele (r); 10,40 Magâin13.00 Doar o vorbă săţ-i mai ^ 13,05 Serial: Baywatch (r); 14,00 si Lupii aerului (r); 14,50 Chop„ Prinţesa (desene animate); ij Domino la circ (r); !6,2o’s^ Secretele nisipului; 17,15 ZodijBiy: (educaţie juridică); 17,40 Serial:18.30 Club 2020. Ştiinţă, ci anticipaţie; 18,55 Opţiuni t a19.35 Meridianele dansului: Jniotţ în Paradis”. Film premiat la Gala iş- 1997 cu premiul pentru film dt iţ metraj; 20,05 Serial: Puterea, pas^20.30 Forme şi culori; 21,00 7 arte. Arhitectură; 21,05 Cu cărţile pi t Noutăţi editoriale; 22,05 TOI Msj?22.35 Serial: Misterele Sţ Petersburgului; 23,25 Film: O lv
(Italia ’42).: PR O TV: 7,00 Ori 7, fc
dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi nelinişti 9,45. Sport Ia minut; 10,00 Sgj, M.A.S.H.; 10,30 Forţa dragoste:(t 11,15 Serial: Capcana timpului; iyc Aventurile lui Brisco Coimty; 12,55 j;13.00 Profesiunea mea - culturi; ly Desene animate; 14,55 Povestea zitj Magicianul; 15,00 Serial: Matlock; l(i Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragosi17.30 Peştera monstrului sacru; II;
. Sport la minut; 18,25 Chestiune» $18.35 Cine este şeful?; 19,00 Şj cîştigi !;. 19,30 Ştirile Pro Tv; li;
. Concursul „Cartea poştală P R O K t t
-• extragere efectuată de Fio:
Călinescu; 20,05 Chicago Hope; !|; Secrete de familie; 21,50 ŞtirikPto!22.00 Familia Bundy; 22,30 ViaUa filme; 23,00 Ştirile Pro Tv;!!,: Profesiunea mea - cultura (r); 1,00 Sj la minut - ştiri sportive; 1,15 Fikfc de microfon (România Matlock (r).
■ Redacţia nu îşi asumi reţ sabilitatea pentru schimiiii in te rven ite în progrm posturilor de televiziune.
' POLICLINICA INTERSERVISAN
str. Pascaly nr.5, cart. Gheorjla INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ Ml
LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ M X B NOLOGJE ♦ REUMATOLOfI ECOGRAFIE ♦ ALERGOLO(W DERMATOLOGIE ♦ CfflRUWS*
ORTOPFDIE ♦ O .R U (FFALM 04_ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOOI
(Biochimie - Bacteriologie Imaiolî Parazitologie Determinare Rb - M 1 sa rd n ă - Antigen HBS - Elita V Examinări citologice pentru depW' cancerului de col uterin - Investigaţi fi sterilitatea feminină ş masculină) ZILNIC, I n c lu s iv DUMNlfl
o r e l e 7 - 2 1 M edic de gardă: orele 21 -" Rezervare, consu lta ţii
. la tel. 41.41.63.
S.C. Dental ROVA SOCOLOV
Calea Moţilor 106, ap.5 T ra tam en te stomatologi
sîmbăta 9-14 P en tru stu d en ţi, pension*11 şomeri, reducere 20%
PROF. UNIV. Dr.Dr. ANGELA CĂLUGÂRD
Str. Prahovei nr. 11(Ungă bktrka Bob)
L, Mi, V -17-20 S - - 8-12’
Tel.: 42.56.18;
ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE— - | Sunctul»«trub«■/* dumncavoastii Tda® ♦ de noapte, te le fon^ '
â i — 1 9 16 4 7 |G ardă tic noapte, orele 20^/
'k
m l u n i , 1 6 i u n i e 1 9 9 7 R O Z A V ÎN T U R IL O R........... f i D E V A R U L
de ClujV . A
INTEGRĂRII LOR IN NATO Şl (IEpa vecinătate dintre ţările j, Europa de siid-est şi iispectiva înfiinţării unui 9tia economic comun s-a aflat ’sp de două zile în centrul guliei la conferinţa balcanică de la Salonic, în *fdul Greciei, care a început ; iunie. .Această conferinţă balcanică s a doua de la sfîrşitul ţo iu lu i din fosta Iugoslavie.
a avut loc la Sofia, în ,|je 1996. în afară de jtodoros Pangalos, la această ■uniune au participat patru jiitri de externe: Nadejda (liilova (Bulgaria), Blagoj nJzinski (Macedonia), jiian Severin (România) şi jluMilutinovici (Iugoslavia), siiin şi doi secretari de stat: Iert Rakipi (Albania) şi Aii ijgan (Turcia). Jandranko •fc, ministrul de externe al jsiiei-Herţegovina şi şedinţe al Iniţiativei Central- jopene, se află la Salonic în Iile de observator. Croaţia (reprezentată, de asemenea,i observator de Hidajet «viei, secretar de stat Ia îiislerul de : Externe, jiezeatanţi ai Grupului de ilact pentru Bosnia iimania, Statele Unite, n!a, Marea Britanie, Rusia), (aţiunilor Unite, ai OSCE pizaţia pentru Securitate şi sperare în Europa) şi ai UE participat de asemenea la iiiune. în cursul unei reuniuni
o sută de oameni de -4 «n, bancheri şi experţi
îiomici au discutat întărirea itiilor economice în regiune,i special în materie de «porturi şi energie. - Conflictele actuale , din lania nu ameninţă stabilitatea' onală, dar încălcările
RC arilor minorităţilor din
ţările vecine ar putea determina bulgar şi român, care s-aunoi tulburări în Balcani, a întîlnit cu ocazia summit-ului dedeclarat în prima zi a conferinţei la Salonic, au decis să aibă oAlbert Rakipi, ministrul-adjunct întrevedere la Atena sprede externe al Albaniei. Rakipi a sfîrşitul acestei luni; între
aducerea Bisericii ortodoxe ruse a hotărît Ia 11 iunie să anuleze Suire istorică între patriarhul Alexei al II-Iea şi Papă Ioan Paul. -te, care trebuia să faciliteze apropierea dintre cele două Biserici -le, Decizia Sfîntului Sinod al Bisericii ortodoxe ruse, care sşte 12 patriarhi ai regiunilor ruseşti şi pe patriarhul Moscovei
;ii Rusii, Alexei al II-lea, a fost anunţată de un purtător «întal Patriarhiei. Toate deciziile Sfîntului Sinod sînt luate în *itate, a precizat el. Sfîntul Sinod nu a oferit imediat explicaţii $tură cu anularea întîlnirii, Patriarhia precizînd, însă, că este ® de elaborare un comunicat în acest sens.•licanul nu a comentat deocamdată această decizie, dar un *r de cuvînt al Sfîntului Scaun a afirmat că o declaraţie în ţwis ar putea fi făcută după ce vor fi cunoscute motivele* Întîlnirea trebuia să fie prima de acest fel între un conducător Sricii catolice şi cel al celei mai importante Biserici ortodoxe
schismă a Orientului din 1054, consecinţă a mai multor
subliniat că lipsa de progrese iri ceea ce priveşte drepturile etnicilor albanezi din Balcani „ ar putea distruge tot” ce s-a construit în direcţia promovării cooperării regionale.
Grecia, singura ţară membră a UE din Balcani, promovează eforturile ţărilor vecine de a adera
la grupul „Celor 15” şi la NATO.Grecia şi Rusia au propus
organizarea în 1998 a unui 'summit privind stabilitatea în Europa de sud-est, la care vor participa ţările din regiune, ţările membre ale UE şi membrele permanente ale Consiliului de Securitate. Potrivit doc umentului comun dat publicităţii după conferinţă, Grecia şi Rusia au propus organizarea în prealabil în cursul primului semestru al anului 1998 a unor întîlniri ale miniştrilor de externe, .ai energiei, ai transporturilor . şi comunicaţiilor, pentru „a defini orientări concrete în sectoare vitale”. Grecia şi Rusia invită ţările prezente la conferinţa de la Salonic să susţină această iniţiativă şi să participe, începînd din toamna anului 1997, la o reuniune de experţi în vederea pregătirii summit-ului.
Bulgaria şi România au- exprimat opinii opuse privind proiectul de construire a unui pod peste Dunăre, considerat indispensabil de Sofia, dar pe care Bucureştiul dojeşfe deocamdată să-l ainîne. înalţi, diplomaţi greci au declarat că Nadejda Mihailova şi Adrian Severin, miniştrii de externe
România şi Bulgaria există un dezacord privind locul construirii acestui pod, care ar face parte din reţeaua transeuropeana a UE, spre dezamăgirea Greciei, care ar avea de cîştigat în urma facilitării accesului produselor sale spre nordul Europei. Bulgaria doreşte ca acest pod să lege Vidinul şi oraşul Calafat. România preferă ca această legătură să fie tăcută mai la est, legînd oraşele Tumu-Măgurele şi Nicopole. între cele două ţări există în prezent un singur pod, care face faţă cu greu traficului.
Un studiu de fezabilitate realizat de o firmă independentă britanică sprijină poziţia Bulgariei. Costurile construirii podului care ar urma să lege Europa de Turcia şi de Orientul Mijlociu sînt estimate între 320 şi 450 de milioane de dolari. Grecia intenţionează să strîngă fonduri de la unele, organizaţii internaţionale, ca Banca Europeană de Investiţii, dar a avertizat cele două ţări că această finanţare ar fi în pericol dacă proiectul continuă să fie blocat. Oficialităţile române prezente la reuniune au declarat că problema nu mai este la fel de urgentă ca pe vremea cînd criza din fosta Iugoslavie
. îngreuna transportul în Balcani, insistînd că acest pod trebuie să fie construit acolo unde o cer interesele României sau deloc. El face parte dintr-un coridor european important şi trebuie să treacă prin mijlocul României, nu printr-o zonă mărginaşă, a declarat un înalt diplomat român.
SĂ-ŞI SPOREASCĂ NUMĂRUL DE MEMBRI?Polonia, Cehia, Ungaria sînt
principalele candidate pentru a fi primite în NATO. Toate acestea se realizează fără a se ţine seama de opinia negativă a Moscovei. în treacăt fie spus, nu pentru prima dată opinia Rusiei este ignorată de către conducerea Alianţei. De exem plu, . planurile de bombardare cu rachete a sîrbilor bosniaci în recent încheiatul război din fosta Iugoslavie nu au fost convenite cu conducerea Rusiei. Liderii NATO a u . semnat un memorandum secret cu ONU, fără a informa pe unii membri permanenţi ai Consiliului de - Securitate - Rusia şi China. Şi astăzi se descoperă amănunte referitoare la faptul că SUA, împreună cu alte ţări ale Alianţei, precum şi cu o serie de state musulmane, au acordat ajutor militar musulmanilor croaţi şi bosniaci, încălcînd grav acordurile realizate.
Intr-un interviu acordat recent ziarului „Boston Globe”, patriarhul diplomaţiei americane, George K ennan,. vorbea despre refacerea în conştiinţa poporului rus a imaginii „duşmanului extern”, . subliniind că extinderea NATO este „un pas extrem de prost pregătit şi insuficient gîndit”; Agitaţia făcută în legătură cil intrarea în blocul nord-atlantic ar putea fi înţeleasă în cazul unor pregătiri periculoase sau al ameninţării cu un atac asupra ţărilor care se grăbesc astăzi să stea la coadă la NATO. Dar graba de a-şi
instala drapelul la sediul blocului din Bruxelles, cum o dovedesc, de exemplu, ţările baltice, este înţeleasă cel puţin cu surprindere. Şi aceasta, avînd în vedere faptul că Finlanda şi Suedia, cu care Rusia a avut momente de relaţii tensionate, nu se grăbesc să devină membre ale acestei alianţe.
Preţul economic al primirii de noi membri în blocul NATO
('N ezavisim aiaiG azeta')
este de asemenea ridicat: potrivit unor calcule făcute de analişti am ericani, suma totală a cheltuielilor statelor occidentale pentru nevoie n o ilo r . ţări membre se poate ridica la 120 miliarde dolari.
în ceea ce priveşti restul lumii, extinderea NATO spre Est va stîrni o contradicţie în diferite zone ale planetei. Nu este exclus ca actuala lume multipolară din dom eniul raporturilor economice şi comerciale să se transform e. într-o lume multipolară în sfera apărării şi securităţii, mai exact, într-o multitudine de blocuri.
'Ideea securităţii Europei prin extinderea NATO poate duce astfel la o reacţie în lanţ prin crearea de n o i organizaţii regionale de asigurare a securităţii.
Ţinîndu-se seama de resursele energetice existente şi de dependenţa Occidentului de acestea, precum şi de ritmurile ridicate de dezvoltare industrială a unor ţări din Asia şi America Latină, conştiinţa de bloc poate
duce în anumite situaţii la opoziţie şi confruntare cu NATO.
Cu toate acestea, cererile de primire în NATO continuă să sosească. Dorinţa de a intra în b loc şi-au exprim at-o numeroase ţări, începînd cu Albania şi statele baltice şi terminînd cu Ucraina, care şi- a exprimat dorinţa ca în viitor să devină membră a Alianţei. Evoluţia punctelor de vedere ale politicienilor ucrainieni a fost, trebuie recunoscut, destul de consecventă - de la „o opinie'separată” în momentul adoptării unor decizii legate de problem ele vitale ale dezvoltării CSI, pînă la „un parteneriat separat” în cadrul N A T O , în care îş i pune speranţa Kievul.
A ctiv itatea conducerii NATO şi a liderilor politici din Occident privind extinderea blocului pune tot mai multe probleme politicienilor ruşi. Ideea construirii unei case europene comune, exprimată de M oscova în perioada perestroikăi, renunţarea de a folosi prima armele nucleare, în legătură cu care se pronunţase încă URSS cu mult timp înaintea venirii la Kremlin a lu i M ihail Gorbaciov, precum şi faptul că Organizaţia Tratatului de la Varşovia, înfiinţată ca o reacţie; la crearea NATO, s-a dizolvat, iar blocul nord-atlantic se extinde - toate acestea sînt fapte care demonstrează esenţa politicii externe a Rusiei şi a ţărilor NATO. ’ :
SERICA ORTODOXĂ RUSĂ ANULEAZÂ ÎNTÎLNIREA DINTRE PATRIARHUL ALEXEI AL ll-LEA Şl PAPA IOAN PAUL AL ll-LEAsecole de tensiune între Imperiul bizantin şi Roma. Ea urma să aibă loc în preajma celei de-a doua adunări ecumenice europene, de Ia Graz, Austria, programată între 23 şi 29 iunie şi consacrată problemei „reconcilierii”. O dovadă că această întîlnire era mai sigură ca ori- cînd este că surse ecleziastice de la Viena auarătat la sfîrşitul jun^ maj că„doar starea sănătăţii Suveranului Pontif” ar putea determina anularea ei. De la această întîlnire nu se aştepta o conciliere definitivă între Bisericile catolică şi ortodoxă rusă, care numără aproximativ un miliard şi, respectiv, 86 milioane de credincioşi, însă ea trebuia să permită apropierea dintre cele două instituţii şi contacte mai frecvente între ele.
După aproape 30 de' ani de dialog ecumenic constructiv, relaţiile dintre Biserica catolică şi lumea ortodoxă răsăriteană s-au deteriorat de la prăbuşirea regimului comunist din Rusia şi Europa de est.
Autorităţile ortodoxe au acuzat Biserica de la Roma de „prozelitism agresiv” în teritoriile unde, în mod tradiţional, comunităţile catolice erau aproape inexistente, precum şi în ţări ca Ucraina, unde comunitatea catolică, dispersată în perioada stalinistă, reclamă în prezent restituirea bisericilor şi a instituţiilor încredinţate în acea perioadă Bisericii ortodoxe. In ultima vreme Biserica catolică s-a angajat, totuşi, să promoveze o colaborare foarte concretă cu ortodocşii.
Deşi patriarhul ortodox de la Constantinopol este, din punct de vedere istoric, cel mai înalt reprezentant al lumii ortodoxe, patriarhul de la Moscova a dobîndit în realitate un rol predominant, datorită importanţei poziţiei sale în deciziile colective ale diferitelor Biserici ortodoxe, Constantinopolul păstrînd primatul de ordin simbolic. Actualul patriarh al Constantinopolului, Bartolomeu I, care ar fr trebuit să participe de asemenea la întîlnire, a fost nevoit să renunţe din motive de sănătate.
0 PARTE A MONARHIŞTILOR RUŞI SE OPUN REÎNTOARCERII ROMANOVILOR ÎNTARĂ
te monarhişti ruşi care nu Cunosc Marelui Prinţ )rghi, descendent al uhi ţar, Nicolae al II-lea
W de succesiune la tron °pun reîntoarcerii
iovilor în ţară, denunţînd ,sţcinţele tragice pentru PiJ ale unui asemenea act. pc cale de a se produce sacrilegiu: decretul
iniţial care acordă un 4lţ>ficial Casei Imperiale a ;"ci 'n persoana Marelui J1! Ghcorghi”, a declarat ^ preşedintele Mişcării fiului Rus, V ia cesla v '■ ®v- «Nici un Romanov
® prezent în viaţă nu are ' să aibă pretenţii la Rusiei”, a precizat el.
Prinţul Gheorghi şi familia sa intenţionează să se întoarcă în Rusia, o decizie care alimentează zvonurile în legătură cu o posibilă restaurare a monarhiei.
Mişcarea C onciliului, care numără mai m ulte sute de
membri, contestă autoproclama- rca Marelui Prinţ Kiril, bunicul lui Gheorghi, ca moştenitor la tron după asasinarea dc către bolşevici a ţarului Nicolae al II- lea şi a familiei sale în 1918, în Urali. Oponenţii Romanovilor invocă o hotărîre a lui Nicolae al II-lea prin care ţarul retrage lu i Kiril şi descendenţilor acestuia dreptul la succesiunea
tronului Rusiei, ca: urmare a căsătoriei lui cu verişoara sa, contrar legii civile şi religioase ruse. Ulterior, Nicolae al II-lea a recunoscut această căsătorie, dar nu a mai revenit asupra deciziei sale privind succesiunea la tron. O pozanţii Romanovilor îl acuză totodată pe Marele Prinţ Kiril că „ a sprijinit” revoluţia bolşevică din .1917 împotriva familiei imperiale şi că a avut chiar „relaţii cu partidul lui Ilitler”. Ei se opun totodată intenţiei lui •Gheorghi, care a atins majoratul dinastic de 16 ani şi îşi face studiile la Madrid, de a veni la sfîrşitul lunii iunie în Rusia pentru „a depune jurăiriîntul de credinţă fală de patrie".
S l J I M Y I E T i m GUVERNULUI CEH AL U E U IH ILUI VtflAY I IAIUĂHiM I M LLI tlU H Â
Guvernul de centru-dreapta a lui Vaclav Klaus are la dispoziţie doar cîteva luni pentru, a redresa situaţia economică a Republicii Cehe, după votul de încredere obţinut în mod miraculos la 10 iunie, care i-a permis să se menţină la putere cu un singur vot diferenţă. în .opinia unui politolog ceh, guvernul „nu are decît cîteva lun i” la dispoziţie pentru a recîştiga popularitatea în rîndul opiniei publice, pe care a pierdut-o începînd din luna aprilie, în favoarea op oziţie i social- democrate. „Dacă guvernul nu va reuşi să convingă opinia publică la toamnă că este capabil să schimbe cursul nefavorabil al econom iei, presiunile în vederea demisiei
sale vor deveni foarte puternice”, apreciază, analistul ceh. M ajoritatea com entariilor consideră că guvernul a pierduto şansă luna trecută, cînd semnalele politico-economice indicau un viraj spre roşu,
neprocedînd la o remaniere radicală a cabinetului, sau pur şi
. simplu la schimbarea primului ministru. După votul obţinut de guvern, coroana cehă, care a suferit o devalorizare luna trecută, nu a înregistrat nici o redresare pe piaţa de schimb, ci, dimpotrivă, o uşoară scădere.
Analiştii sînt de părere că dificultăţile pe care le are de înfruntat coaliţia care a reuşit să se menţină cel mai mult timp la
putere în Europa posteomu- nisţă nu pot decît să se accentueze, aceasta intenţionînd să iniţieze severe reduceri bugetare şi îngheţarea salariilor pentru a soluţiona problemele despre care Klaus însuşi a declarat că sînt rezultatul unor decizii politice incorecte. Un sondaj
. publicat la 11 iunie confirmă avansul social-democraţilor asupra Partidului Civic Democrat (ODS) al lui. Klaus - care, în urmă cu numai cîteva luni, conducea în sondajele de opinie - obţinînd recent cu opt procente mai puţin decît opoziţia (28/20). Popularitatea partidelor de opoziţie, inclusiv a Partidului Comunist, de extremă stînga, şi a Partidului Republican, de extremă dreapta, a crescut de la 34 la 40 la sută.
ADEVĂRUL A R T Ă -C U L T U R Â -ÎN V Â Ţ A M ÎM Tluni, 16 iunie 1997
S ta g iu n ea X X X I I a A ca d em ie i d e M u z ic ă
Spectacolul cu opera modernă MEDIVfl•
Opera modernă, în care “cîntul vorbit (Sprechgesang) domină limbajul acestui gen, în dauna cantabilităţii numerelor (aria, duetul, terţetul etc.) se află în continuare în faţa unei mari întrebări: Opera trebuie compusă printr-o totală elaborare de gîndire, dezvăluind astfel, mai ales, ideea textului, sau atmosfera scenică, precumpănirea spontaneităţii lirismului asupra reflecţiei, cantabilitatea în Variatele ei ipostaze, trebuie să rămînă elemente principale ale efectului muzical-dramatic necesar comunicării cu publicul? Timpul a hotărît ca sensibilitatea contemporană, spaţiul de receptare a oricărui fenomen şi creaţie artistică trebuie “subvenţionată” de un cvantum dramatic tradiţional, prin care spectatorii să se acomodeze noilor forme valoroase ale genului.
Compozitorul italian Gian Carlo Mefiotti (născut în anul 1911) autorul operei “Medium” recent prezentată de clasa de operă a Academiei de Muzică “G. Dima”, în colaborare cu Opera Maghiară
| de Stat, face parte din acei creatori care condiţionează fiinţarea genului prin necesitatea “continum-ului” muzical dramatic ce permite spectatorilor înţelegerea operei modeme şi a limbajului ei înnoit. Muzica lui Menotti are plasticizări sonore caracteristice situaţiilor dramatice; tensiunea artistică se dezvoltă în parametrii scenici, cantabilitatea, recitativul, armonia şi polifonia se adecvează spiritului muzical-dramatic al operei. Se poate spune că muzica compozitorului italian este, în fapt, o proiecţie peste timp a verismului puccinian transfigurat după noile cerinţe ale limbajului. Apropierea dc tensiunea vieţii modeme este evidentă chiar şi prin
IIIIIIII
£
construcţia antitetică a scenelor şi personajelor - oameni pătimaşi induşi de vicii pe drumul fără de spiritualitate al pierzaniei şi pe de altă parte, puritatea nobleţei umane exprimată şi prin sentimentul iubirii şi al curăţeniei sufleteşti. Toate aceste caractere motivează buna alegere pe care regizorul Emil Strugaru (autor şi al versiunii în limba română a libretului) a realizat-o pentru studioul clasei de operă. Pentru că nu se mai poate rămîne numai la Verdi...
Creat ca un spectacol experimental - cameral, cu publicul pe scenă alături de interpreţi şi redat sonor într-o versiune muzicală . utilă (bandă cu părţile orchestrale şi lectura la pian a celor vocale) studenţii clasei de operă a conservatorului clujean au realizat o prezentare dramatizată a partiturii cu multe calităţi interpretative. Soprana Alpina Albeşteanu (Monica) se dovedeşte a fi şi în acest rol o interpretă cu variate subtilităţi vocale şi de mişcare scenică, în rolul dificil Madame Flora, solista Mânyoki Măria a avut o frumoasă participare, creînd un personaj autentic cu o exprimare artistică între forţă şi dramatism. Cu valenţe expresive s-au integrat în spectacol Szakacs Eva (dna Gobineau) Alexandru Suciu (dl Gobineau) şi Lavinia Roşu (dna Noian). Un personaj cu tentă de mim l-a realizat Szdkely Zselyke (Toby). Este desigur meritul conf. univ. Emil Strugaru pentru reuşita acestui spectacol, căruia i s-ar fi putut acorda o montare scenografică mai exigentă. Frumos, â fost realizată partea pianistică de către conf. univ. Francisc Fuchs.
Em iliu DR AG EA
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
J
în cadrul Bibliotecii judeţene “Octavian Goga” a fost inaugurat
Centrul de Informare ComunitarăCentrul de Informare
Comunitară (CIC) al Bibliotecii judeţene “Octavian Goga” şi-a deschis porţile.. Avînd ca obiective şi priorităţi, sprijinirea autorităţilor locale şi judeţene, a programelor de reformă ale guvernului; prin asigurarea unor servicii de informaţii de primă necesitate pentru public. Privind în mod deosebit, asistenţa socială, locurile de muncă, sănătatea, dialogul s o c ia l ,- - reforma
' democratică. în acelaşi timp, se urmăreşte schimbarea paradigmei clasice a raportului bibliotecă - cititor - lectură într-o nouă paradigmă, mult mai aproape de ceea ce trăim noi astăzi, bibliotecă u tilizator - informare. în fine, oferirea de informaţii gratuite, în prima etapă, din domeniile asistenţei
-sociale şi legislaţiei. în etapele următoare sînt vizate direct domeniile asistenţei medicale, administraţiei publice, locale,
educaţie şi învăţămînt, cultură, loisirc.
Două au' fost punctele de plecare. în primul rînd, preocuparea bibliotecii pentru modernizarea şi diversificarea serviciilor către public. în al doilea rînd, cuprinderea într-un Program PHARE de dezvoltare a Bibliotecilor publice, derulat pe 18 luni (1996-1997). Care a cuprins studii ale personalului Bibliotecii judeţene “Octavian Goga” în biblioteci şi centre de informare din Marea Britanie (Essex), Olanda şi Grecia; definirea şi pregătirea noilor servicii în raport cu rezultatele sondajului sociologic şi acordul autorităţilor locale;implementarea noilor servicii printr-un program local şi unul de diseminare pentru întreaga ţară, ce se va derula la Cluj- Napoca la finele acestei luni (24-25 iunie). Mai mult, în zilele de26 şi 27 iunie, în paralel cu
programul naţional de diseminare a noilor servicii, va avea loc şi conferinţa naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din bibliotecile publice din România, fiind aşteptaţi peste 130 de specialişti din întreaga ţară, precum şi şapte delegaţii de peste hotare.
Djn discuţiile purtate cu . amfitrionii noştri - Traian Brad (director al Bibliotecii judeţene “Octavian Goga”), Augusta Pervain (şe f GIC), Călina Retişan (şef birou) şi Georgeta Dudu (bibliotecar) - am mai reţinut următoarele aspecte, toate de interes major: bibliotecile publice din ţară au trecut în subordinea consiliilor locale’ Ca o primă consecinţă negativă a acestei treceri, la Ciucea, localitate cu peste 4500 de locuitori, singurul şi unicul bibliotecar va fi trecut la jumătate de normă! Şi este primul semnal negativ • în judeţul Cluj există 78 de biblioteci publice, din care
numai 32 au primit bani pentru achiziţionare de cărţi • se funcţionează după o lege din 1973 (!!!). Lunar, din salariul unui bibliotecar se reţine 10 % drept garanţie de gestiune, legea datînd din 1968/1969! • La noi, cartea este socotită mijloc fix, alt lucru aberant Ea trebuie ţinută 15 ani abia apoi casată. în străinătate, o carte se casează după 15 lecturi sau după o jumătate de an, în primul rînd din motive de sănătate şi protecţie a cititorului • trebuie schimbată radical mentalitatea privitoare Ia lectură şi informare. în ideea educării comunităţii, în ideea obîşnuirii ei de a veni la bibliotecă şi pentru altceva decît pentru carte.
Cîteva concluzii: biblioteca trebuie să fie privită ca un centru al comunităţii, un centru vital, o cale de integrare europeană.
Dem ostene SO FRON
BaletulIa ora premierek
“ C e n u ş ă r e a s a ”
)
Amalia Uţiu şi Dezideriu Olteanu: ideali pentm "Cenuşă reasa".
Fără îndoială, premiera baletului “Cenuşăreasa” pe scena Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca poate fi considerată o reuşită. Pentru solişti şi ansamblu, pentru instituţie, pentru arta coregrafică în general. La care au contribuit, în egală măsură, mai mulţi factori.
Istvan Ament se dovedeşte â fi în povestea Cenuşăresei coregraful stăpîn pe mijloace expresive şi dansante, conferind dansului nobleţe. Textura coregrafică simplă cucereşte de la primele mişcări, dînd trăinicie şi cursivitate povestirii. E drept, şi prin solişti şi ansamblu. Am alia Uţiu (Cenuşăreasa) şi De- zideriu Olteanu (Prinţul) sînt balerinii pe care, cred acest lucru, şi-i doresc multe ansambluri şi companii de balet. Supli,, precişi şi exacţi, eleganţi, cuceritori prin naturaleţe şi detaşare. Sînt perechea ideală pentru “Cenuşă-, reasa”. ■
Spuneam că spectacolul
se împlineşte artistic şi pn celelalte roluri: o mamă hotărîtă şi ambiţioasa (Gabriela Rusu), douj surori ţîfnoase şi îmbufnate, mîndre (Dara Timofte şi Barabas Julis), un tată ’blînd şi iertător (Mihai Mîndruţiu), un bifa poate prea grav şi seiios (Sever Preda). Toţi la «o loc completînd fericii galeria “Cenuşăreser.
în fosa orchestrei, Haiy Bela a asigurat unitatea s coerenţa orchestrală. Ci unele minusuri la suflate (trompeţii în mod decişii care, sînt sigur, verfi eliminate pe parcurs. Şiai mai fi de rezolvat un “puf, momentul s im fon ic din actul III, preferabile fii mijloacele optice, v iz u a || mult mai avantajoase o cortină lăsată.
Spaţiul c o re g semnat de S ta rm Katalin, de largă deschidere, vine în ajut®! balerinilor oferind posB- tăţi de mişcare şi etalarea calităţilor interpretative D em ostene ŞOFROI
Foto: G. E10
Iii
lit
A m p r e n t e l e lu m in i iPetale sau fu lg i cetatea o bîntuic, tfe umbrele lor oare cine ne mîntuic? Urme de paşi ale necunoscutului, gravă amprentă, fantoma trecutului Nu-s zile, nu-s luni, nu-s anotimpuri ci doar veşnicia pierdută-n răstimpuri Paşii Profetului, . paşii Poetului..
loan POP
Prof. univ,. dr. IO A N P IS O, despre săpăturile din Piaţa Unirii:
I m p o r t a n ţ ă a v e a n u m a i f i n a l i t a t e a p o l i t i c ă a l u c r ă r i l o r
s i n u c u n o a ş t e r e a u n u i t r e c u t u n e o r i a t î t d e c o n t r o v e r s a t ’5
- S-a afirmat - şi aţi făcut-o şi dv. - că dcscopcririlc arheologico din Piaţa Unirii sînt importante, fn acest context, cum explicaţi concluzia comisiei de lă Bucureşti potrivit căreia rezultatele sînt neconcludente? De cc a fost criticat modul dc desfăşurare a săpăturilor?
- îmi menţin părerea că rezultatele ştiinţifice sînt importante. Puţini crezuseră că oraşul roman s-a păstrat atît de bine îneît să se poată distinge fazele de construcţie şi să se găscască materiale valoroase în sine şi databilc. Foarte profitabile au fost în acest sens ccrcctărilc din str. Deleu şi de pe locul Monumentului Memorandiştilor. în ccca ce priveşte Piaţa Unirii, aici rezultatele sînt promiţătoare, dar într-adevăr neconcludentc. Comisia a constatat că nu au fost rcspcctatc regulile arheologiei. Din cauza ingerinţei factorilor politici o primă sccţiune a rămas ncterminată, pentru a fi începută o aha la sud de ea, iar aceasta a rămas la rîndul ci ncterminată, pentru a se deschidco suprafaţă la vest, unde ar fi urmat să sc implanteze Lupoaica. Nu s-a săpat nicăieri pînă la lutul virgin, aşa cum ccr regulile arheologiei, şi nu au fost păstraţi “martorii” intermediari, ale căror “profile” ar fi trebuit
■ în mod obligatoriu desenate. La un moment dat au fost găsite, peste dărîmătura romană, vetre de foc din secolele IV-VI, cu material ceramic specific. Arheologii care săpau şi carc îşi cunosc meseria au
primit de la conducerea şantierului ordinul să dărîme totul, pentru că importanţă avea numai finalitatea politică a lucrărilor şi nu cunoaşterea unui trecuf uneori atît de controversat Comisia a luat cunoştinţă şi de faptul că s-a lucrat la minus 5 sau la minus 10 grade Celsius, sub zăpadă, în noroi, deci ca pe un şantier de construcţii şi în condiţii nemaivăzute în arheologie. Este un motiv în plus pentru a salva din punct de vedere ştiinţific un sit arheologic de mare importanţă prin continuarea şi finalizarea săpăturilor în cele mai bune condiţii.
- Ilotărîrca comisiei a fost interpretată în sensul că în decurs dc trei luni săpăturile din Piaţa Unirii vor fi astupate. Cc intenţionaţi să faceţi în următoarele trei luni?
- Există răul obicei de a interpreta un text fară a-1 cunoaşte. în urma publicării de către dv. a pasajelor esenţiale din hotărîrea comisiei, sper că totul a devenit clar. Mi-am asumat obligaţia de a evalua în decurs de trei luni situaţia săpăturilor din punct de vedere financiar şi ştiinţific. Această evaluare nu sc va putea face dccît în fimeţie de evoluţia lucrărilor şi de descoperirile pe caic le vom facc. Nu prevăd încheierea lucrărilor înainte de sfîrşitul anului viitor. Am toată încrederea în discemămîntul clujenilor şi nu cred că, dacă miza politică dispare, ei se vor dezinteresa de soarta cercctării istoriei oraşului tor. Cred, prin urmare,
E
că vom obţine şi finanţarea necesară.- Vă rog să precizaţi dacă v-a fost fixat un tif
pentru încheierea lucrărilor arheologice înW Unirii.
- Nu a fost fixat nici un termen. Comisii^ încredinţată de buna noastră credinţă şi nu v o n # de încrederea acordată. De altfel, o comis* profesionişti, ca aceea care nc-a vizitat, nici nuf gîndi altfel. Termenul va fi dictat de evoluţia fud^
- Cum interpretaţi celelalte conduzii, de extff cca privind astuparea săpăturilor?
- Ceea ce am găsit pînă acum este valortf punct de vedere ştiinţific, dar ca aspect nu poaifif
, în concurenţă cu frumuseţea şi armonia Pieţei Dacă vom găsi ceva foarte spectaculos, de pilii yj mozaic multicolor, eu voi fi primul carc voi c ' comisia şi voi cere conservarea descoperirii' atunci, ideea readucerii pieţei la aspcctul de dini® începerii săpăturilor mi se parc corectă. Cîşti|<1 care ne vom alege va fi, cu toate accstea, foarte Obiectele găsite şi macheta ruinelor romane expuse în muzeu, iar bogăţia de informaţii p r i# ( la istoria oraşului va pătrunde în conştiinţa cţujtţ şi nu numai a lor. în felul acesta Muzeul Naţio# Istoric a Transilvaniei îşi va împlini adevărata n r Este singura politică pe care dorim s-o faccm. j
M. TRIP™
lt
luni, 16 Iunie 1997 m V Ă T Â M IN TADEVARULlcfle Cinai |
IiispectoratuB Şcolar Judefean Cluj, P-ţa Şteîan cel Biare nr. 4 anunţă planul efle şcolarizare aprobat pentru anul şcolar 1997-B998
în v ă t a m în t l ic e a l - C u r s u r i d e ssi' Unitatea şcolară »
iceul de Muzică Cluj-Napoca Muzică lb. romană 2/501/25
{ fcul de Arte Plastice Arte Plastice lb. română 2/50liceul de Coregrafie Coregrafie lb. română 1/25
|j( Liceul pentru Deficienţi de Vedere Uman lb. română 1/10Qii-Napoca '
, Seminarul Teologic Ortodox Teologie lb. română 2/50 ■, Seminarul Teologic Reformat Teologie Ib. maghiară 2/50* Seminarul Teologic Baptist “Emanuel” Teologie umanist lb. română 1/25r Ij-Napoca Teologie real lb. română 1/25î t a l Teologic Adventist “Maranatha” Teologie lb. română ' 1/25 .
' jjoul Teologic Unitarian Clui-Nanoca Teologie Ib. maghiară 1/25legiul Naţional “Andrei Mureşan” Dej Real mat-fiz. Ib. română 1/25
Real chim.-bio. lb. română 1/25Real . fiz.-chimie lb. maghiară 1/25Uman intens.engl. lb. română 1/25Informatic Ib. română 2/50
“Al. Papiu llarian" Dej Uman intensiv franceză lb. română 1/25' - ‘ : Real • chimie-bio. lb. română 1/25
Informatic Ib. română 1/25'Sportiv baschet fete, lb. română 1/25
f volei băieţi /j, uceul “Mihai Viteazul” Turda Real mat-fiz. lb. română 2/50 •
Real mat-fiz. lb. maghiară 1/25« ' . Uman bilingv engl. lb. română . 3/75 .
ist.-stsoc.
J ' filolog.Informatic lb. română 1/25
Ittul ‘Tavel Dan” C. Turzii Real mat-fiz. lb. română 2/50K chim.-bio.
Uman filolog. lb. română 1/25l«ul “Petru Maior” Gherla Real mat-fiz. lb. română 2/50
* chim.-biol.Real fiz.-chim. lb. maghiară 1/25
a Uman ist-ştsoc. lb. română 1/25Informatic lb. română 1C5
km uAna Ipătescu" Gherla Uman filolog. lb. română 1/25 .Economic finant-contab. lb. română 1/25
“0 , Goga” Huedin Real mat-fiz. lb. română 2/50 -$ Real mat-fiz. lb. maghiară 1/25
Uman intensiv franceză lb. română 1/25Silvic lb. română 1/25
( ^iicolar Agricol Cnzdrinara Agricol lb. romană 2/50< ”‘«P şcolar "Victor Babcş” Cluj-Napoca Real chimic-biol. lb. română 2/501 W . Economic lucr.turism Ib. română 1/251 s ^ o ia r lnd. C-tii C.U.G Tchnic lb. română 3/75
>^w)iar ina. u-ţn de Maşini Tchnofrig Tchnic lb. romană 3/75>M)lar lnd. hlcctrotchnic Cluj-Napoca kcal lb. romana " 1/25
Tchnic intensiv franc./cngl. lb. română 1/25v _____ Tchnic lb. rom ână ■7/ fl
Nr. Unitatea şcolară Profilul Cls. Lb. de predare Nr. clase/crt 2 2A Nr. locuri
38. Gr. Şcolar lnd. Electrotehnic Cluj-Napoca Tehnic, lb. maghiară 1/25Uman - lb. română 1/25
39. Grup Şcolar Agricol Cluj-Napoca Agricol Ib.. română 2/50Tehnic» lb. română 2/50
40. Grup Şcolar lnd. Uşoară Cluj-Napoca Tehnic lb. română 4/10041. Grup Şcolar lnd. Alimentară Cluj-Napoca Tehnic lb. română 4/10042. Gr. Sc. Ind. “Tr. Vuia" Clut-Napoca Tehnic lb. română 4/10043. Gr. Sc. Economic Admin. Cluj-Napoca Economic lb. română 6/15044. Gr. Şc. Ind. “Unirea” . Tehnic lb. română 3/75
Sportiv • lb. română 1/2545. Gr. Sc. Ind. Energetic Clui-Napoca Tehnic Ib. română 4/10046. Gr. Şc. Ind. ‘Terapia” Cluj-Napoca Tehnic lb. română 3/75
Real lb. română 1/2547. Gr. Şc. Forestier Cluj-Napoca Tehnic lb. română 2/50
Silvic lb. română 1/2548. Grup Şc. Transporturi C.F. Chij-Napoca Tchnic lb. română 5/125
Informatic Ib. română 1/2549. Grup Şcolar M.R. Cluj-Napoca Tehnic lb. română 4/10050. Grup Şcolar Postă si Telecomunicaţii tehnic lb. română 3/75 v
Cluj-Napoca Informatic lb. română 1/25Sportiv -atletism 1b română 1/75
51. Gr. Sc. Ind. C-tii de Maşini Dej Tehnic lb. română 3/75Economic Ib. română 1/25
52. Grup Şcolar Chimie Ind. Turda Rcai lb. română 1/25Tehnic lb. română 2/50 : •Sportiv atletism băieţi Ib. română 1/25
- volei fete53. Grup Şcolar “Dr. I. Raţiu” Turda Tehnic lb. română 3/7554: Grup Şcolar Ind. Sticlei Turda Tehnic lb. română 5/12555. tir. Şc. Agricol Turda Agricol lb. română 4/100
Economic adm. lb. română 2/5056. Grup Şcolar Metalurgic C. Turzii lb. română 5/125
înv&ţ&raîiKtiil liceal seral
Nr. , Unilatea şcolară Profilul Clasa Lb. de predare Nr.clas./crt ' - ■ ' v • ■ ■ Nr. loc.
1. Liceul T. “Samuel Brassai” Chij-Napoca Real matem.-fiz. Ib. română 1/25Uman filologie lb. maghiară 1/25
2. Grup Şcolar Tehnofiig Cluj-Napoca Tehnic electronist %montator depanat J- Ib. română 1/25tehnică calcul J
Înirâţămînt £&r& frecvenţâNr. Unitatea şcolară Profilul Clasa Lb. de predare Nr. cls./crt Nr. loc.
1. Grup Şcolar “V. Babeş” Cluj-Napoca Real chimie-biologie Ib. română 1/25
învăţăraint liceal particularNr. . Unilatea şcolară Profilul Clasa Lb. dc predare Nr. cls./crt Nr. loc.
1. Liceul particular “Virgil Madgearu” economic Ib. română 2/50Cluj-Napoca
Informaţii se pot obţine la sediul Liceului str. Avram Iancu nr. 44.
în legătură cu modul dc organi/arc şi desfăşurare a co n ciliu lu i de admitere, facem următoarele prun/ari-
- înscrie rea la unităţile dc învăţa in in l sc orgam/ca/a în perioada 20 iunie - 3 iulie;
- înscrierea la liccele de artă - 17 -20 iunie,- înscrierea la liceele (clasele) cate au prevăzute
probe dc aputudini * 16 - 23 iunie;* susţinerea probelor dc aptitudini si afişarea
rezultatelor lb iunie - 1 iulie,- susţinerea probelor de specialitate la liceele de
artă - 24 - 28 iunie:- afişarea rezultatelor U liceclc dc artă - 29 iunie;- la concursul de admitere in liceu ln \â ţăm în t dc
zi, au dreptul să sc inscric promovaţii clasei a VlII-a dc gimnaziu din seria curenta şi dm si.ni anterioare, dacă ia data înccpcrii anului şcolar nu depăşesc vîrsta de 17 ani:
- la concursul dc admitere în liceu pentru învăţămîntul seral, se pot inscric absolvenţi ai şcolii generale de 7 {8) ani, sau ai clasei a VIH-a de gimnaziu. indiferent dc vîrstă şi fara obligaţia dc a 11 angajaţi in muncă
- la înscriere, candidaţii vor menţiona pe fişă
(cererea), in ordinea preferinţelor, toate categoriile de clase pe profile şi meserii, pentru care se organizează concurs în instituţia dc învăţămmt respectivă;
- Proba dc limba şi literatura română - 7 iulie ..- Proba de matematicii - 9 iulie- 1’k 'Im de limha şi liieratma materna - pentru
candidaţii dc la unităţile încalc (c l;ise Ic) cu predaie în limbi ale minorităţilor naţionale - 8 iulie,
- Redistribuirea pe locurile ramase libere a candidaţilor respinşi cu cel puţin midia 5,00 - 30
- |a stabilirea recita telo r in situaţia în carc mai mulţi candidaţi au medii egale cu a ultimului admis, departajarea se va realiza in funcţie de numărul maxim legal admis de kx-uri iar in ca/ul depăşim acestuia după media generală de absolvire a claselor V - VIII
- sesiunea a H-a (27 - 29 august) - înscrierile 18- 26 august - sc va organiza in ca/ul in u r c după redistribuire au mai ranws kxruri ncouipatc.
Notă- Planul de şcolari/are nc-a fost remis sprc publicare dc către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj
iDÎrm îî]n,iîn perioada 16-22 iunie, cu prilejul apariţiei numărului 2000 al ziarului nostru şi a -7 ani şi
jumătate de existenţă, clienţii noştri vor beneficia de reduceri de tarife.La mica publicitate:- reducere de 30 la sulă pentru persoanele care prezintă chitanţa de abonament pe luna iunie;- reducere de 15 la sută pentru persoanele care aduc cuponul decupat din ziarul din tiua
precedentă.,La redamă: '> reducere cu JO la sută a tarifelor pentru clienţii persoane fizice şi juridice care au realizate
abonamente-pe luna iunie a.a r --------------------------------- ------
TALON t»E PUBLICITATE| N u m ele ........... ......... .....................Prenumele ..................... ........ domiciliat î n .......... .................
sau “adie si n-am cuvinte”• «17” - F.C.M. Bacău 0-2 Co-l) •
Cu o înfrîngerc logică pe propriul teren, “U” a reuşit să încheie sîmbătă unul din cele mai proaste retururi din istoria clubului. Avînd în “ 11”-le de start jucători, ce pot fi împărţiţi
, în două categorii (carc nu vor să joace şi alţii care habar n-au dc fotbal), rezultatul nici nu putea fi altul. Nu are sens să mai amintim aici motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie, dar o putem judeca măcar la rece. Paradoxal, rezultatul de la Tîrgovişte a salvat echipa dc la retrogradare, dar în acelaşi timp ■ a înfundat-o într-o mlaştină din carc nu ştiu cum va mai ieşi. Acel punct de la Tîrgovişte i-a permis conducerii clujene să îndepărteze de la echipă jucători cc deveniseră incom ozi, înlocuindu-i eu “marii, magnificii, fenomenalii” (citate din presa vremii) jucători ce ne- au adus un punct. Ce â ieşit se vede. Mare încasează, goluri cu
sîrgul unui activist ce strîngea cotele. Marcă e incompatibil cu postul de titular, iar în ceea ce priveşte infuzia de tineret te loveşte damblaua cînd te uiţi cum joacă băieţii. Marea lor majoritate vor ajunge jucători de divizia naţională cînd struţii au să vină la iernat în Delta Dunării. Cine joacă acum la “U ”?- Monea? Foriş? Ciubotaru? (Ăsta am auzit că s-a apucat în toamnă de fotbal şi asta se vede, aleargă de parcă ar fi o găină cu ou!). Să vă fie ruşine domnilor din Consiliul de administraţie că v-aţi trezit acum, în al 12-lea ceas să vă ridicaţi împotriva celui pe care nu mai departe de acum trei luni îl periaţi de scame cînd şi-a înaintat demisia! Aţi distrus o mare echipă, dar ce vă pasă, nu daţi nimănui socoteală!
Gata, să revenim la meci. La două minute de la fluierul de debut, Olariu, bine deschis în careu, pe partea stingă, prelungeşte
momentul şutului şi un apărător băcăuan respinge în corner. In minutul 15 Marcă trimite cu capul pe lîngă poartă o centrare venită de la Mîndru, pentru ca cinci minute mai tîrziu, Maier (aflat în una din acele zile ale lunii în care vrea să joace), să şuteze de la 18 metri, portarul respingînd cu mare greutate. Ocaziile clujene culminează cu pătrunderea Iui Stan pe partea dreaptă urmată de un şut puternic, dar. noroiul şi mîna portarului fac ca balonul să ocolească la milimetru bara. Vine minutul 35, fault nesancţionat la Truşcă la mijlocul terenului, băcăuanii pornesc pe contraatac, urmează o centrare înaltă în careu, Marc priveşte cerul şi Zlati înscrie o nestingherit. Incredibil! Clujenii nu se regăsesc nici după golul oaspeţilor. Ar fi fost şi greu în condiţiile în care la construcţie ei lipsesc cu desăvîrşire. Zotincă
■ încearcă la nesfîrşit şutul ce nu vrea să întîlnească spaţiul porţii. Olariu lucrează m ingile cu sporul meşterului Manole, în timp ce Stan ratează cu nonşalanţă.‘El porneşte lansat în minutul 40, scapă singur-singurel perpendicular pe poartă, bineîn
ţeles, că şutează în portar, iar Truşcă, urcat în atac, trimite cu capul spre gol şi doai prezenţa de spirit a lui Manta, apărut ca din pămînt pe linia porţii zădărniceşte egalarea.
Vine şi repriza secundă, minutul 54, Ovidiu Maier pătrunde cu balonul în careu, face pe-acolo un “tur de orizont” avînd în spate jumătate din echipa Bacăului ce se uita la picioarele lui ca Adam la merele interzise, cade în cele din urmă, dar nu se alege decît cu un cartonaş galben. în sfîrşit, pentru liniştea tuturor, oaspeţii au o acţiune de atac prelungită, Mare scapă din braţe un balon la care insistă Căpuşe şi e 0-2! Atît şi nimic mai mult pînă la final! Păcat! Deşi nu mai contează prea mult, toţi fiind o apă şi-un pămînt, iată jucătorii care au intrat sîmbătă în teren: “ U” : Mare - Jula, Fedor, Ghenţi, Mîndru : Marcă (60 Foriş), Zotincă (70 Ciubotaru), • Stan, Truşcă - Olariu, Maier; F.C.M. Bacău: Bogdan - Condurache, Gireadă, Popovici, Manta - Rotariu, Pavel, Petcu, Zlati - Căpuşe, Răducan.
M ih a i H O S S U
, D i v i z i « P k l l ^ o t l l a l S 3 4
Seria I: Foresta Fălticeni a sărbătorit ultima victorie şi promovarea în Divizia Naţională printr-un spectacol de sunet si lumină
înaintea căderii cortinei finale Foresta Fălticeni promovase în Divizia Naţională. Sîmbătă, în ultima etapă, pe baza aprobării primite “de sus”, întîlnirea “lemnarilor” cu Poiana Cîmpina s-a desfăşurat la orele 18,00 şi nu acasă la Fălticeni ci la Suceava pe Stadionul
. “Arini”, fluierul final'al întîlnirii fiind urmat de o mare sărbătoare populară de sunet şi lumină. Vă prezentăm, în continuare, rezultatele înregistrate: Precizia Sâcele - “Poli” Iaşi 2-1, Dunărea Galaţi - FC Bucovina Suceava 2-3, Tractorul Braşov - Dacia Unirea Brăila 4-0, Metalul Plopeni - Metrom Braşov 2-1, Foresta Fălticeni - Poiana Cîmpina 2-0, Petrolul Moineşti - Dunărea Călăraşi 2-1, Gloria Buzău - Rocar Bucureşti 4-0, Steaua Mizil - Cetatea Tg. Neamţ 1-1. Lipseşte rezultatul AS Ploieşti - FC Oneşti.
Clasamentul final al seriei îl vom prezenta în momentul cînd vom începe să publicăm materialele de analiză. Deocamdată ordinea primelor trei clasate: Foresta 76, Precizia 61 şi Dacia Unirea Brăila 60 puncte. Cetatea şi Steaua Mizil au retrogradat în Divizia B.
Seria a TT-a: Craiovenii au cîştigat, dar reşiţenii au... promovat în Divizia Naţională
Sîmbătă, la Craiova, partida derby Electroputere - C.S.M. Reşiţa. Pentru, trupa craioveană ultima şansă de a accede pe prima scenă fotbalistică a ţării, lui Electroputere fiindu-i necesară victoria la două goluri diferenţă. Pînă la urmă Electroputere a cîştigat dar numai la uri gol diferenţă şi drept urmare în Divizia Naţională (la egalitate de puncte) a promovat... C.S.M. Reşiţa. Pe scurt despre etapa ultimă. ,
• Electroputere - C.S.M. Reşiţa 2-1. Lume peste lume şi multe feţe simandicoase prezente la acest derby (inclusiv Mircea Lucescu). Explozie de-proporţii mari în tribune la primul gol al craiovenilor marcat de Fabian (10). Tăcere şi atmosferă de înmormîntarc la golul lui Ciucur (25) şi egalitatea de 1-1 a rezistat pe tabela de marcaj pînă cu cinci minute înainte de finalul partidei: Biţă a marcat al doilea gol pentru craiovcni; s-a pornit apoi un.cumplit asediu,
în ultimele patru minute, lipsit însă de luciditate şi după alte vreo patru minute de prelungire a fost fluierat finalul care a consemnat... promovarea în D.N. a formaţiei reşiţene.
• CFR Cluj-Napoca - Unirea Dej 4-2. Revanşă pentru ceferiştii clujeni (apropo de înfiîngerea din tur). Amănunte în cronica partidei.
• FC Inter Sibiu - A.S.A. Tg. Mureş 0-1. S-a întîmplat ca în min. 37 apărătorul sibian Mihart să marcheze în... propria poartă şi mureşenii au obţinut în final victoria. :
• Minaur Zlatna - ARO C-lung 0-0. O “remiză” într-un decor montan aproape pustiu ne referim la spectatori). '
• Gloria Reşiţa - F.C. Maramureş 2-0. Cîte un gol de fiecare repriză, marcate de Decuseară (38) şi Dacica (67). ,
• Corvinul Hunedoara - C.F.R. Timişoara 8-1. Ploaie torenţială de goluri la Hunedoara.. “Bombardamenţul” la poarta feroviarilor timişoreni a fost dezastruos, dovadă cele opt goluri marcate (şapte de către gazde iar ultimul a fost un... autogol).
• Dacia Piteşti - Olimpia Satu Mare 1-0. Unicul gol a fost semnat de Şerban (34, din penalty).
• Gaz Metan Mediaş - U.T. Arad 5-0. Iar a încasat “Bătrîna doamnă” o bătaie cumplită. în prima repriză au fost doar două goluri marcate de Luca (10) şi Iorga (41). Celelalte trei din repriza secundă au fost semnate toate de Marcadonatu (68, 74 şi 81).
• Minerul Motru - F.C. Apullum Alba Iulia 5-2. S-a jucat cu garda deschisă gazdele fiind mai incisive şi... productive la finalizare.
Clasamentul final al seriei a Il-a1. C.S.M. Reşiţa*2. Electroputere
* Deşi cu golaveraj mai slab decît Electroputere, la egalitate de puncte, a promovat în Divizia Naţională C.S.M. Reşiţa pentru că s-a ţinut cont de golaverajul direct dintre ele. în context, în tur a fost 1-0 pentru C.S.M. Reşiţa; în retur, sîmbătă, a cîştigat Electroputere cu 2-1. La scorul egal de 2-2 a fost decisiv golul marcat dc resiteni, sîmbătă, la Craiova, deci în deplasare.
de fapt, în penultima etapă)• Ultima etapă a fost a oaspeţilor care au obţinut şase victori (gazdele doar trei) • Finalul penibil al echipei “17*, salvaţi di la retrogradare ca prin urechile acului ş i care a încheiat campionatul cu o nouă şi ultimă înfringere, defensiva dujeani dovedindu-secea mai şvaiţer dintre toate princele67degohti! recepţionate * !
id
• CHINDIA - STEAUA 1-4. In fosta cetate de scaun a Ţării Romanţ un fel de joc-şcoală cu jucători-rezervă, o serie de titulari plecind» vacanţă. Victorie scontată şi meritată a campionilor prin golurile nmţ de Roşu (4 şi 39), Răchită (24, din penalty) şi C. Munteanu (75) Gty gazdelor a fost semnat de Luca (53)- • F.C. NAŢIONAL - CEAHLĂUL 3-0. Scor de forfait în parai, platani într-o dispută în care pe primplana fost revanşa ‘iMnca pentru înfiîngerea din tur. Revanşa n-a reuşit să şteargă amărăciia celor două înfrîngeri consecutive suferite de “bancari” în faţa Stelei marcat: Ciubotarul (13), Petre Tinel (35) şi Liţă (82).
• SPORTUL STUDENŢESC -OŢELUL 0-2. Scor stabilit în deci de numai şase minute, în prima repriză, la capătul a două acţiuni viguri ale gălăţenilor. Pentru studenţii din capitală un meci-corvoadi obligativitate fără sens din moment ce s-au salvat de la retrograd* Golurile gălăţenilor au fost marcate de Tofan (30) şi Tănase (36).
• F.C. ARGEŞ - GLORIA 2-0. Defensiva bistriţeană a rezistate: brio pînă cu zece minute înainte de final, cînd a cedat de douaocl golurile înscrise de Drăguş (80) şi Năstase (87).
• JIUL - PETROLUL 0-1. Golul marcat de “găzari” prin (51), introdus în teren la pauză, a rezistat pînă în final şi Petrolul înclee întrecerea în prima jumătate a clasamentului.
• DINAMO - F.C. BRAŞOV 2-1. Adevărat meci de vacan ţă mai ib după ce Bătrînu (10) a deschis scorul printr-un şut înşelător, cu cate l-a păcălit pe portar. Scorul a fost majorat de Mihalcea (53) iţ. care mare plictis. Braşovenii, care cu nespusă ambiţie exersează setai pe care le vor aplica în turul Diviziei A au reuşit să reducă din handie prin Buga (80) care a înscris la capătul unui contra-atac.
• UNIVERSITATEA CRAIOVA - FARUL 2-3. Universitarii î Bănie au mai oferit o mostră de imprevizibilitate şi mai ales neserios (dacă n-o fi mocnind iar ceVa nemulţumiri). început în tromM craiovcnilor şi 1-0 Luţu (8). Un început de duş-gheaţă în min. 30 Bănică Oprea a ratat un 11 metri (pînă la penalty gazdele s-au întrec în ratarea cu uşurinţă a unor ocazii). Duş cumplit de rece şi pe nş masă cînd un debutant în trupa litoralului, Liviu Ştefan, egaleazt nonşalanţă (37). Alte două goluri constănţene după pauză marcat Bănică Oprea (47) şi Degan (63). Şi chiar dacă Luţu (67) teducel diferenţa înscriind din 11 metri, pînă în final, spre marea dezihn celor prezenţi pe Stadionul “Ion Objemenco”, înfrîngerea n-a putut evitată. . \ ^
• “POLI” - RAPID 1-2. Retrogradaţi încă din penultima etapă, de pe Bega” au cedat în faţa giuleştenilor prin golurile marcate oaspeţi de Andone (35) şi C. Popa (48). încercarea de a refacei terenul pierdut s-a soldat doar cu golul de onoare semnat de Velcea(S Şi astfel la Timişoara doliu dublu prin retrogradarea Iui “Poli” în eşaii secund şi a lui C.F.R. în Divizia B.
• “U” - F.C.M. BACĂU 0-2, O imensă amărăciune pentru acest fc penibil de campionat, cînd după un tur excelent a urmat un retur execS Despre această discrepanţa în analizele ce vor urma. Cît despre preste echipei în ultima etapă amănunte şi “puncte de vedere” în cronica medit
V ic to r MOREiClasamentul final al Diviziei Naţionale
' Viitoarea ediţie a campionatului Diviziei Naţionale va debuta t 2 august.
(Ira şi la gară!• C.F.R. - Unirea Dej 4-2 (z * l) •
Partidă de vacanţă şi rezultat dc salon, sîmbătă, pc gazonul stadionului C.F.R., într-o partidă
•care a adus faţă în faţă pc feroviarii clujeni şi dejenii de la Unirea. Confirmînd (relativ) bunele relaţii cc s-au stabilit între cclc două echipe, clujenii au cîştigat la un scor identic cu cel pc carc Unirea îl realizase în tur, în compania acclcaşi echipe, la Dej. Diferenţa de două goluri sc parc că era ştiută încă înaintea
primului fluier al arbitrului Ghe. Moisc din Bucureşti, aşa că numai confirmarea acestui pronostic a convins pc cei aproape 200 de spectatori să urmărească această partidă fără nici o miză şi lără nici o implicaţie majoră în configuraţia clasamentului, dar carc, tocmai dc accca, a fost una spectaculoasă, cu şase goluri frumoase.
A fost ultima partidă a lui Alin Mintcuan sub culorile „alb-
violct” ale clubului feroviar şi sc parc că încă pentru alţi mulţi jucători ceferişti, astfel că viitorul sezon compctiţional se anunţă cu multe, multe probleme. Antrenorul Adrian Coca se află şi cl la sfîrşit de contract.
Partida începc cu cîte o ocazic de partea fiecărei echipc (min.' 8- Şimon pentru clujeni şi min.15 - Pîrvu pentru oaspeţi), dar scorul va fi deschis de Iepure, în min. 27: lovitură liberă dc la 20 de metri, “nouarul” clujcan execută impccabil la vinclu făcînd inutil plonjonul lui Ciucur şi C.F.R. - Unirea 1-0. Egalitatea survine după numai
trei minute: Pîrvu centrează în faţa porţii, fundaşii centrali clujeni erau deja cu gîndul la locul unde îşi vor petrece vacanţa şi Bar reia din şapte metri, ca la antrenament. Clujenii revin în avantaj după alte două minute prin Sălăgean, care finalizează superb o acţiune dc atac clujeană cu un lob perfect dc la 16 metri, peste portarul Ciucur, plasat greşit.
Scorul la pau ză(2 -l) va fi dublat după cele 45 dc minute ale cclei dc a doua reprize. în min. 47 marchează din nou Iepure: Mintcuan centrează şi golgeterul clujcan reia cu capul
din apropierea lin iei porţii. Dejenii vor reduce din diferenţă în min. 64 printr-un gol “copie la indigo” cu cel marcat de Iepure în prima repriză, doar că de data acesta Cremeniţchi a fost autorul. Scorul final va fi stabilit de Mintcuan care, dintr-un orgoliu demn subliniat în sensul bun al cuvîntului, nu a conceput să plece de la această ultimă partidă jucată pentru C.F.R. fară a înscrie: acţiune solitară, un-doi cu Marian şi şut imparabil din interiorul careului.- Şi astfel s-a încheiat o ediţie
de campionat dacă nu în mod onorant, atunci în mod sigur
onorabil. A arbitrat o , care nu a pus nici un mon» probleme brigada condusă * centru de Ghe. Mp'** (Bucureşti), ajutat la linii concitadinul său D. Lazărcscu! orădcanul C. Pantca.
luni, 16 iunie 1997 S P O R TA P i V A B U L d e C l u i
Divorţuri în stil italian” şi posibile “mariajuri” de senzaţie. Unul din cei mai valoroşi şi
de perspectivă fotbalişti pe care avut CFR Cluj-Napoca este
(au mai bine zis a fost), în m od ' ^indiscutabil, Alin.Mintcuan. îîpropulsat în primul “11” încă
je la vîrstă junioratului, dar tsclusiv prin calităţile incontestabile pe care acesta ţe-a dovedit în teren, Alin a jucat ănbătă ultima lui partidă pentru CFR. El va lua de marţi drumul apitalei unde va juca la umbra podului Grant, acolo unde George Copos, sponsorul (cbipei Rapid, nu se uită la bani jjbd e vorba de un fotbalist de valoare. Şi Alin o are! întrebat li (inele partidei cu Unirea Dej tu ce gînduri părăseşte echipa, il a replicat imperturbabil: “Cu niciun regret!”. Scurt şi concis. . Chiar dacă ne aşteptam lă o 1 tolaraţiemai... sentimentală, noi i dorim succes.
tehnico-tactic aL lotului şi peste posib ilităţile financiar- administrative ale clubului. Păcat, mai ales pentru că se pare că această echipă se va destrăma. D epăşeşte puterea mea de înţelegere faptul că o Regională de Căi Ferate, o instituţie cu atîtea mii de angajaţi (a se citi bani), nu poate ţine onorabil o echipă în Divizia A. Apreciez eforturile dom nului Mircea Bălaş, dar după părerea mea, o echipă la nivelul Diviziei A nu se poate conduce doar înafara programului de serviri. Viitorul meu ca antrenor nu îl comentez momentan, contractul mi-a expirat, nimic nu este sigur.”
Cristian BARA
£*
- \
C l Adrian Coca □
Tot la finele partidei CFR - rea Dej, antrenorul oaspeţi
br, domnul Tătăran, şi-a expri-, Bt interesul în achiziţionarea li sezonul viitor a clujenilor Jelţan şi Iepure. Plecarea lor va
înaltă lovitură dată în plexul gflfeducerii clubului feroviar, dar
ţramal plecarea lui Iepure mă tocură, pentru acesta ar fi ultima
de reală afirmare a lui Iii, fotbalistul a cărui carieră * confundă, pe durata a wmeroşi ani, cu cea a clubului
Mult succes şi ţie, Rică!■ m m ■■ ■■ hh a
• Pe coridoarele stadionului CFR a fost sîmbătă agitaţie mare. Ne-am întîlnit şi cu Dănuţ Matei,- ex-feroviarul care a cîştigat inima şi banii lui Jean Pădureanu. Am aflat dintr-o discuţie cu el că din sezonul următor va face tot posibilul să se întoarcă acasă, la Cluj: “Indiferent unde, la “U ” sau la CFR. E vremea să mă trag şi eu ; mai aproape de casă şi familie”. Oriunde va poposi dintre cele două cluburi (dacă într-adevăr se va întîmplă acest lucru) noi, ca de altfel toţi iubitorii de fotbal din acest oraş îl vom primi cu braţele deschise. • "
• Stelică Gherman se va număra şi el mai mult ca sigur,; între cei care vor purta tricoul “alb-negru” al lui “U”. Aflat la final de contract cu Unirea Dej, el se va decide definitiv în perioada im ediat următoare sfîrşitului de vacanţă. Te aşteptăm, Stelu!
• R evenind la capitolul “divorţuri”, se prevede şi cel al antrenorului echipei feroviare clujene Adrian Coca, căruia i-a expirat, de asemenea, contractul. Intenţia de “divorţ” doar am intuit-o din declaraţia făcută la sfirşitul partidei de sîmbătă: “Consider că lotul din acest final de campionat este peste nivelul
D om n u le R ică C oroiaţi, •
Astăzi debutăm în “Cupa Presei1(scrisoare deschisă de PTTR)
, Aflaţi despre noi că sîntem bine şi sănătoşi, ceea ce v-o dorim şi dumneavoastră. Astăzi, după ce găinile se duc să facă nani-nani, adică de la ora 20,00, echipa noaistră joacă primul meci - în “Cupa Presei”, pe terenul de rugby din parcul sportiv Iuliu Haţieganu. Noi ne-am antrenat mult pentru meci, da’ am jucat cu badoage de bere, că băşica aia ce ne-aţi promis-o anu’ trecut o fi făcut mucegai pe drum. Nu-i nici un bai, cum am jucat anul trecut, aşa o să facem şi
acum. Să ştiţi că, aşa cum bine ne cunoaşteţi, vom cîştiga şi acum, dar ne vom uita cu jind, ca un copil înţărcat la sinul mamei, către vecinii noştri ce nu au rezultate, dar au în schimb minge donată. Că tot vorbim de vecini să ştiţi că jucăm şi acum cu ei. I-am bătut cînd erau o singură echipă, vă daţi seama ce facem cu ei după ce s-au scindat în două. Mai jucăm şi cu TVR-ul, chiar astăzi. Ei sînt partenerii noştri tradiţionali, odată îi batem noi, odată ei. Anul trecut i-am bătut noi. Dar ce contează? Oţelul nu a scos punct de aici? Mai jucăm şi cu ^Transilvania Sport”. Hă, hă, hă! în contradicţie cu legile firii jucăm şi cu “Vitrina Press”, nişte băieţi cu cravată, tare, tare drăguţi. Ultimul meci e cu NCN-ul. Se zice câ-i “blat”, dar noi nu ştim nimic.
Astea fiind spuse, domnule Coroian,'vă aşteptăm să ne vizitaţi şi tare ne-am bucura dacă o să aveţi la dumneavoastră ceva rotund, ce se umflă. Nu, nu e vorba de o femeie gonflabilă!
!Elcond 3 1 2* 5:8 4 Interesant, foarte interesant
|:'!t turneu final al “Cupei mâniei”, ultim act în ceea ce a
!sl 1996-1997. Cu meciuri Vibrate, cu surprize neastep- !k(TT ARDAF - Steaua'1-3,
i • Steaua 2-3, Someş Dej «ana 3-2, cea mai mare dar şi
cea mai importantă), cu o desfăşurare a competiţiei captivantă, cîştigătoarea decizîndii-se abia după ultimul meci. învingători în faţa Elcondului, clujenii şi-au luat o frumoasă revanşă după înfrîn- gerile suferite în campionat, demonstrând că victoria zălăuanilor a fost doar una de circumstanţe. Comentariile asupra turneului în sine le amînăm pentru zilele următoare. Noi urmînd a ne concentra asupra...
V
“ w -s-ir? '> \ I
^pa României o dedicăm celui a fost M IR C EA IMICORICI"
jW. Neculae POP (“ U”“Am început compe-
Bl,tiai greu, printr-o înfringere 'Optată la Steaua. Dar pe
ţWsul competiţiei, echipa s-a redresat, pentru a-şi
?i demonstra valoarea reală.Wnia zi, împotriva Zalăului,
îlc,icînd un joc de calitate."ouai îi felicit pe băieţi pentru
j.Cc au făcut, pentru voleiul ,+an şi pentru echipa naţională.'Jţ* României^ o dedicăm* care a fost seniorul Clujului,
'•"ului preşedinte MIRCEA
NICOR1CI. Nu ştiu încă ce va urma pentru noi. Aşteptăm hotărîrile C onsiliului de administraţie ARDAF. Care cuprinde oameni de calitate. Am credinţa că îşi vor îndrepta privirile şi asupra acestei frumoase echipe de volei care este “U” ARDAF.
Rezultatele com plete ale turneului: vineri, 13 iunie: Someş Dej - Elcond 2-3 (- 8, - 11, 12, 12, - 11, arbitri C. Butoi, D. Dobrescu), “U” ARDAF - Steaua 1-3 (- 12, - 10, 10, - 5, L. Vlad,
C. Malaxia); sîmbâtă, 14 iunie: Elcond - Steaua 2-3 (11, - 11,- 14, 10, - 13, D. Dobrescu, C. Malaxia), “U” ARDAF - Someş Dej 3-1 (-13 , 12, 4 ,11 , L. Vlad, € . Butoi); duminică, ÎS iunie: Someş Dej - Steaua 3-2 (- 13,- 13, 14, 9, 11, D. Dobrescu, L. Vlad) şi “U” ARDAF - Elcond 3-0 (7,.J 10, 1, C. Malaxia, C.
Butoi).Ne încearcă regrete. Absenţa
lui Mircea Nicorici este unul dintre regrete. Al doilea, absenţa din sală, pe toată durata competiţiei, a membrilor din conducerea ARDAF (!). Poate de acum înainte. .
D e m o ste n e SOFRON Foto: Ion PETCU
RUGBY D.N. etapa 20-a, sîmbătă, 14 iunie
“U” - Minerul Lupenl 1 7 -1 0 (0 -1 0 ) cu Iz de penibil!
i n , »
7. •«* r
* / &
Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, spectatori circa 100 • “U” 16 Februarie: Budai, Cilincă, Socaciu, Ciorăscu (Paloşanu), Samuil, Tincu, Rădulescu, Tămaş, Flutur, Nichitean, Săuan, Răcean, Dragomir, Iacob, Maftei. Antrenori Ştefan Ionescu, Octavian Chihaia. Minerul: Pingherţ, Steran, Ioniţă, Pavăl, Hossu, Suiogan, Scărariu, David, Cera, Ivănuş, Văduva, Tudor, Tudose, Opaină, Patrichi. Antrenor Vasile Bercu • arbitru: Nicolae Chiciu; judecători de margine Viorel Pe teu şi Gheorghe Gheorghe (toţi trei din Bucureşti) • marcatori: Săuan (eseu, min. 70), eseu de penalizare (min. 72), Dragomir (eseu, min. 80), Nichitean 1 tr (min. 73), pentru “U”; Văduva (eseu, min. 5), Ivănuş 1 tr (min. 6) şi 1 1. p. (min. 16). .
Zvonul că ,“U” 16 februarie ar urma să dea meciul Minerului Lupeni era să se adeverească. Şi au lipsit doar zece minute... Zece minute din finalul întîlnirii, în care aripile clujenilor au întors practic rezultatul. Un rezultat compromis timp de 70 de minute. Compromis din cauza unor lucruri ce nu âu nimic comun cu fair-play-uL Şi în care s-au compromis şi complăcut Nichitean, Flutur, Maftei şi Răcean, penibili şi mediocri pe toată durata partidei. E vorba de situaţii favorabile clujenilor, tratate cu multă superficialitate şi lipsă de responsabilitate de cei amintiţi: baloane scăpate intenţionat în înainte, în tuşe, ratări din situaţii de superioritate numerică, prin greşeli individuale, ratări'de transformări şi 1. p.-uri din situaţii favorabile. Noroc cu ultimele zece minute, noroc cu TămaşrSăuan şi Dragomir. Apărarea Minerului Lupeni a fost bună, cu placaje exacte. Notînd în' jocul oaspeţilor şi o bună circulaţie a balonului, susţinerea în atac şi apărare, segment important al jocului cu balonul oval. '
A rămas gustul amar al unei victorii clujene neconcludente, care ridică multe, foarte multe semne de întrebare.
Rezultatele complete ale etapei a 20-a: “U” 16 Februarie - Minerul Lupeni 17-10 (0-10), Rapid - REMIN Baia Mare 34-24 (16-10), Steaua - Griviţa Castor 15-3 (6-3), Farul Constanţa - Ştiinţa Petroşani 61-24 (30-14), Foresta Sibiu - “U” Timişoara 25- 22 (8-3) şi Dinamo - CFR Constanţa 87-16, cel mai mare scor realizat în actualul campionat naţional A. Pc fondul a 13 eseuri şi 11 transformări dinamoviste.
că au fost contactaţi, unii nu...”“De umblat s-a umblat la jucătorii noştri. Deoarece antrenorul şi
delegatul minerilor au sosit la Cluj-Napoca cu o zi înainte de meci. Întîmplător am aflat acest lucra. I-au contactat pe unii jucători. Unii jucători, nu e cazul să dau nume acum, m-au anunţat că au fost contactaţi, unii nu,... unii nu-Am sperat să prind o mişcare în timpul nopţii, stînd în gara clujeană de la orele 9 seara la 7 dimineaţa (...) M-au dezamăgit complet Flutur, Răcean, cu jumătate de măsură Nichitean, Maftei...” întreaga declaraţie va vedea lumina tiparului în- ziarul nostru de mîine.
D e m o s te n e S O FR O N
In zonei co i lor!Vineri, sîmbătă şi
duminică, la Hipodromul Jucu s-au desfăsurat întrecerile zonale de călărie (obstacole şi dresură), contînd pentru finala campionatului naţional. Cu toată vremea nefavorabilă, concurenţii aliniaţi la start au dem onstrat stâruintă si
asiduă pregătire. Datorită ploii, pînă la închiderea ediţiei de ieri, n-au fost stabilite rezultatele finale, urmînd să revenim în ziarul nostru de mîine cu cei calificaţi la etapa superioară a campionatului. -
r .vfoto: E. OLARIU
P U B L IC IT A T E<1.1 .!-N «HX A: lum-\ intri 8-16; sîmb.)( j ţ>- M; teL fax 19-73-Wi M luni-vineri 8-16; tel/foi 31-43-23; SUBREDACflA DEJ: luni-vincn 8-16, tel/fai
luni, 16 iunie 1997
CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJA N U N Ţ A
în conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 12/1993:A C H IZ IŢ IA PRIN CERERE DE O FE R T E DE PR E Ţ A PROIECTĂRIIURM ĂTOARELOR DOCUM ENTAŢII DE U RBANISM ŞI AM ENAJAREATERITORIULUI'1. P.A.T.LC. Jichişu de Jos, Mica, Cîţcău, Cuzdioara, Căşeiu;2. P.A.T.I.C. Turda, Cîmpia Tuizii; :3. P.A.T.LC. Mintiu Gherlii, Fizeşu Gherlii, Sic, Iclod;
• 4. P.A.T.I.C. Depresiunea Huedinului - Sîncrai, Izvoru Crişului, Fildu de Jos (Jud. Sălaj), Poieni; -
5. Studiu - Zonele de risc natural în localităţile din mediul rural din judeţul Cluj;6. Studiu privind identificarea şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă
potabilă existente în judeţul Cluj;7. P.A.T.Z. Munţii Apuseni: zona aferentă judeţului Cluj - Studiu pilot privind strategiile şi
scenariile de dezvoltare - Transportai - căi de comunicaţii;8. P.A.T.J. Strategii şi scenarii de dezvoltare - optimizarea alimentării cu apă şi a canalizării
localităţilor urbane şi rurale din judeţul Cluj; ♦9. P.A.T.J. Strategii şi scenarii de dezvoltare - Transporturi - căi de comunicaţie .10. P.A.T.J. Strategii şi scenarii de dezvoltare - Alte infrastructuri: alimentare cu energie
electrică, alimentare cu gaze naturale, reţele telefonice, colectarea, transportul, depozitarea, tratarea deşeurilor menajere şi industriale; ^
11. P.A.T.J. Strategii şi scenarii de dezvoltare - Valorificarea potenţialului economic natural, cultural, protecţia mediului;
12. Studiu - Alimentare cu apă a Cîmpiei; Transilvaniei, etapa II; -13. Baza de date judeţene, etapa II;14. P.U.D. - Sediu Consiliul Judeţean Cluj. -
Sursa de finanţare: Bugetul propriu al Consiliului Judeţean Cluj
Pot prezenta oferte numai proiectanţii autorizaţi, unităţile şi firmele de specialitate cu experienţă în domeniu.
Caietele de sarcini se pot ridica de la Direcţia de Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi Lucrări Publice a Consiliului Judeţean, din B-dul 21 Decembrie nr. 56-58, cam. 65, începînd cu data de 17.06.1997, ora 10,00, contra unei taxe dc participare de 50.000 lei/lucrare, sumă vărsată la caseria unităţii. .. . .
Termenul limită de depunere al ofertelor este de: 01.07.1997 ' Adjudecarea ofertelor: 03.07.1997
' Pentru detalii suplimentare vă rugăm a vă adresa la telefoanele:'■ V 19.85.49 (19.64.16/257) - director arh. Radu Spânu
19.64.16/109 - ing. Serena Floca 19.64.16/240 - ing. Alexandru Creţu
V I IM D E Distribuitor en gros Magazin cu am ănuntul
adaos 0% ad a o s 0-30%• S I N T E Z A O R A D EA - VO PS ELE (Linolux, Brilux. Sinlux, Durax, Prevent,
Grund de lemn, Chit de cuţit, Oxid alb, Alb de titan)• PO LICO LO R B U C U R E Ş T I-V O P S E L E , G R U N D U R I, CHITURI, DILUANŢI
AUTO (Emaur, Chit de cuţit, Chit de stropit, Solvoxol, Em asolv, Alsatil, paiux, Badulac, Emalac, Proxilac, Linoxin)
• PERIND O R A D E A - PERII (perii frecat, perii uns, perii lustru, perii haine, perii unghii, perii baie, perii W C, perii sticle, perii auto), M Ă T U R I (Lux, Nova, Ligia), SET GĂLEATĂ cu STO R C Ă TO R (bumbac, sintetic, mopuri rezervă), spălător geam.
MATERIALE DE C O N S TR U C ŢII - VA R 2 ,5 kg; H U M Ă 2 ,5 kg; IPSOS 1/1; C IM EN Ţ ALB 1/1; CR ETĂ DE M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT ROŞU 1/1.
adaos 0-12%O LACURI (Nitrolac, Lac lucios, Aluminiu lac), D ILU A N ŢI (Terpinol, Firnis, Ulei
de in, Whitespirit, Petrosin, Diluant D.254, Nitrodiluant)O D IVERSE (Anstifon, Sigmarom, O xizi/P igm enţi, Tem pera , Aracet 1/1,1/2,
1/3, Prenadez, Codez, Caolină, Apret, Apă distilată, Acid pentru acumulatori, Lichid de frînă, Cremă de ghete tub sau cutie, C eară de parchet, Naftalină, Sfoară, Luminări, Soluţii pentru curăţat şi lustruit mobila)
O C O VO R PVC, FE ŢE DE MASĂ PE S U P O R T TE X T IL , IM ITA ŢIE DE PIELE, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE (şerveţele, prosoape hîrtie, hîrtie igienică), PLASTICURI (găleţi, canistre, rafturi, ram e W C , pungi, saci, furtun)
O DETERG ENŢI GRANULAŢI (Nova 600 g, 10 kg, 3 0 kg; Solo; Spumo, Bona Prima; DeroÂctiv', Perşii; Ariei; Dosia; Rex), D E T E R G E N Ţ I L ICH IZI (Rex, Dosia, Clio, Dalma, Pur, Domestos), SO LUŢII P E N TR U C U R Ă Ţ A T şi DEZINFECTAT (Detartranţi, Clorox, Trium f aragaz)
O VASE EMAILATE (Garnituri, Seturi oale, Seturi cratiţe), OALE, CRATIŢE, GĂLEŢI, CĂNI, T IGĂI, FARFURII, CAPACE. '
O VA SE ZINC AŢE (găleţi, stropitoare, vase diferite)O STICLĂRIE (pahare, boluri, scrumiere)O TACÎM URI INO X (linguri, furculiţe, cuţite diferite, polonice, seturi tacîmuri)
ffP E N T R U CANTITĂŢI’MAI' MARIrASIGURAM TRANSPO RTU® MĂRFURILOR:
I
A D E V A R !L D & .' d e C lu j
[ C O i l EPE COMERŢ EXTEWOB SJL
Calea Victoriei 22-24,70012 Bucureşti ROMANIA
S u c u r s a la C lu j f p r in T r ib u n a lu l C lu j
vinde ia licitaţie publică teren în suprafaţă de 8490 mo,
situat în Cluj-Naooca (intravilan), str. Becaş nr. 41-42,j : ’
cu acces îa reţeaua electrică, telefonică, de gaz şi apă.
Licitaţia va avea loc în data de 23.06.1997, ora 10,00 la Judecătoria Cluj-Napoca, camera 10I ' ,, Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 8 sau fa telefoanele: 064/195253 si 064/192944. •______ ' (760834)
a n i n
S i m ţ i ţ i c ă n u
m a i p u t e ţ i t r ă i
î n a c e a s t ă l u m e
î n c o n t i n u ă
m i ş c a r e ?.9
Informaţiile pe care găsiţi
în paginile ziarului nostru vă pot salva!
H o t e l - R e s t a u r a n t
B > E B _ T Adin Autogara 2, telefon 132507
• CAZEAZĂ persoane sau grupurila preţul de 20.000 lei/pat/noaptes.Ss
60.000 d e firme din tară si străinătate. t iB-dul Eroilor nr.2, cam.4
Telefon 195589
° G 4 - 1 9 4 0 « 1 s | Vinde ia PRET DE PRODUCĂTOR produsele!sc SINTEZA COLOR s a O ţadea 1vopsele u]ei email, grundun, chituri,diluant® SC POLICOLOR SăBuciuresU 1 emaur, palux, email, lacuri, diluanti. chituri9 SC PERIND sa Oiadaabidlnele, perii, mături n
si alte produse chimice cu adaos Hlacuri, aracet c ^ r eaoase/ox&i, coloranţi,!SapUnp f^ sW ;a ^ fe na W
l £ 5 ^ £ ^ MJ l £ RSDUSELE h o a s t r e I1 PROFITUL DVS. WA FI Mfll MARE 1!? 8
S C SUPR EM E DISTRIBUTION
7 1 IM PEX CLUJ SR L ^
distribuitor NOVA BRASILIA
SOCIETATE CU CAPITAL P R IV A T
A N G A JEA ZĂ IN G IN E R DE SISTEM
Condiţii de angajare:• studii superioare de specialitate• experienţă minim 2 ani în adm inistrarea
reţelelor• disponibilitate de a lucra program întreg• referinţe din activitatea anterioară
Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum Vitae pe adresa: O.P. 1 > Cluj-Napoca până la data de 30 iunie 199/
| Pentru a vâ asigura în continuare un abonament Ba ziarul - J ^ D E E V Â R U L1 v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . ^ Q | p |
. . 7~. I . n o _ n t MB» § M f'M '& 'A 'T 'E !! n . l ,.l-iNmX'\:lunM incri8-l«;sîniba(a!M 4;lcLTM l9-7J-04^Sl'lM H)\(TIA,l l RIH: A D E V Ă R U L9 ) luni, 16 iunie i y y / r l M B L M k * ! J L n L I C lunuincri S-16; tel/bx 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; <el/fei2i-<>(l-75 o O C B B J J
dialogGSM
203.33.33g e
Taxa de conectare
AbonamentMinute
incluse m abonament*
Luni-vineri Sâmbătă Duminica şi sărbătorile 1
Dialog spre fix | Dialog spre Dialog . Dialog spre fix Dialog spre Dialog Dialog spre . fix
S u c u r s a la C lu j p r in T r ib u n a lu l C lu j
vinde la licitaţie publică
10 autotractoare tip "R EN AULT"Licitaţia va avea loc în data de 24.06.1997, ora 9,00, în
Cluj-Napoca, str. Pata R ît nr. 17.
Infoimaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 8 sau la telefoanele: 54/195253 şi 064/192944. ^
S I
* deschiderea unui nou depozit în Huedin, str. Gării nr. 43 (în incinta cooperativei Progresul),
* deschiderea unui nou depozit în Dej ^ | str. 1 Mai nr. 41 (în incinta SC Ricona SRL). | Zilnic, la adresele de mai sus se primesc comenzi pentru livrarea |
| renumitelor produse EUROPEAN DRINKS. . II Garantăm onorarea comenzilor în oraşe şi judeţe în maxim 481I de ore de Ia primirea comenzii. JJ Transportul este gratuit, preturile sunt identice cu cele practicate*■l^depjaziţele din^Oj^de^ — — ™ _ ■■ — — d
p E v m u ACHITĂRI LVtEGBAlJE v e A J A f a o o i L s i
S.C. “FLACĂRA” S.A. Clujrevocă Adu n a r e a Generală
extraordinară a Acţionarilor
fixată p e 23 iunie 1997, la o dată care s e v a
comunica ulterior.(603412)
B Str. Oaşului nr. 42A tel: 433555,136*22, ORAR 848
Hala Agroalimentară P-ţa .Mihai Viteazul etaj 1
tel. 132897, ORAR 9-18 o Calea Victoriei nr, 100
(Materna, TURDA) tel.: 433804
MAI COMERCIALIZAMmRCHEt palux, mm,
WC, D ium CLEI DE OASE,CULE'IMAdRT pentru
IEHN. 5AUELE RELAXA
• Vînd 3 camere 80 mp zona verde, lin iştită , im pecabil zugrăvit, ocupabil im ediat, preţ deosebit de convenabil. TeL 14-42-42. (558466)
• Cumpăr apartament 3- 4 camere confort mărit sau I, etajul I-III din 4, cartier Grigorescu. Tel 42-04-42. (588458)
• Vînd casă 2 camere, bucătărie, hol şi anexe, în comuna Valea leril Relaţii comuna Valea Ierii nr. 24 (588470) V
• Vînd casă în Cluj-Napoca 2 camere cu dependinţe si grădină mare. Tel. 43-80-68. (558363)
• Vînd 2 camere. Tel. 15-74- 25 .(558410 )
• V înd sau schim b cu garsoniera Fiat Tempra 1,9L an fabricaţie 1992. Telefon 42-61- 39. (558481)
• Vînd apartament 2 camere Mănăştur, str. Primăverii nr. 6, ap. 130. (588424)
• Vînd apartament 3 camere decomandate, telefon, TV cablu, parcare cartier Gheorgheni. Tel 14-15.64. (588481)
âeEQBttlgjUIL P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâlâ9-14;tcl/fax 19-73-04;SUnKEDAQlAri KIH luni-vineri8-16; (el/fa*3143-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vinen 8-16; tel/fax 21-ftH-.
lunÎ , i 6 iunie <997 (jJj
DAEWOO AUTOMOBILE. Adevărata valoare nu se schimbă.
C IE L O S E D A N C IE L O H A T C H B A C K T IC O D A M A S E S P E R O
* modele:GL - standardGLE - cu închidere centralizată GLE + A/C - cu aer condiţionat GLE + A/C + A/T -aer condiţionat şi transmisie automată
* interior extrem de spa(ios şi confortabil* stabilă şi foafte manevrabilă* caroserie rezistentă, şi aerodinamică* partenerul ideal pentru oamenii de succes* disponibilă cu plata integrală sau în rate
* model:GL + A/C - cu aer condiţionat
* maşină cu aspect sport* portbagaj practic şi spaţios* maşină de oraş practică şi confortabilă cu mult spaţiu pentru bagaje* disponibilă cu plata integrală sau fn rate
‘ modele:SL - standardSX • cu aer condiţionat
* avantajos şi cu excelente ; performante de rezistentă* uşor de manevrat şi de parcat* interior foarte spaţios* consum redus de carburant - cea mai economică maşină.de oraş* disponibilă cu plata integrală sau în rate
a c c e s i b i l S IS T E M p,e v M « m « ' n R A T E
* modele:COACH - 7 locuri pasageri
STD- standard DLX - de luxe SUPER DLX
VAN- 2 locuri pasageri şi spa{iu pentru marfă* acces uşor în interior şi interior
’ flexibil prin rabatarea fotoliilor* maximizarea spaţiului interior prin designul înalt al acoperişului "Ideală pentru trafic aglomerat* consum redus de carburant* prej avantajos* ideală pentru transport pasageri sau marfă* disponibilă cu plata integrală - sau în rate
* 1.5 GLX - modele:GLX A /C -cu aer condiţionat GLX A/C ABS - cu aer
condiţionat şi sistem ABS* 1.8 CD - modele:
C/D A/C - cu âer condiţionat C/D A/C ABS - cu aer
condiţionat şi sistem ABS C/D AC/AT - cu aer condiţionat
şi transmisie automată* interior de lux* facilităţi modeme de securitate* puternică şi performantă* design modem* maşină de lux - simbolul inconfundabil al oamenilor de afaceri prosperi* disponibilă cu plata integrală sau în rate
a u t o\ I I 1 minim m u I A ’ 'A't.'P A tj I < illlf *. w înnhum n li 3
C LU J I A T .S A Tel: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07 65 • C LU J FELEACTel: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42 • BUCUREŞTI EUROCAR Tal: 01/628.31.45 Fa*. 01/312 80 66 • BUCUREŞTI • EU R O S ER V CE S R L- Tel 01/675 66 95 Fax: 01/330.39.99 • BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tel/Fax: 01/210.76.52/211.10.46 • BUCUREŞTI • SEBASTIAN S.R.L. Tal: 01/330.28.52 Fax: 01/330.60.09 • BUCUREŞTI • EUROCENTER-fiANEASATet: 01/665.60.35 F a c 01/666 42.67 • BUCUREŞTI C AR SERVICE STAR Tel: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • ALBA4UU A SATEX S.R.L. Tal: 05081.04.57 Fax: 058/81.01.53 * ALEXANDRIA GRUPO TRANSNATfONAL Ta!: 047/32.43.97 Fax 047/32-50 00 • ARAD I A T .S A Tal: 057/26.76.36 Fax: 057/26.73.66 • ARAD FRANCKMAR Fax: 057/28.96.00* B A C A U IA T .S A .T 4 :034/15 27.30 Fax: 034/16.13.90 «BAIA MARE I AT.S A .Tel: 062/42.45.66 Fax: 062/42.33 03* BAIA MARE SIROMEX Tal/Fax: 062/41.71.37/43.44.34 • BÂRLAD I.A .T8 A . Tal: 035/41.4321 Fax: 035/41 J î 89* BISTRIŢA COMALfTOSPORT Tal/Fax: 063/23.15.50/25.01.93* BOTOŞANI SATTTel: 031/53.12.15 Fax: 031/53.17.99* BOTOŞANIXANDOR Tel 031/52.50.39 Fax: 031/51 44.80 • BRAŞOV I A .T.S A Tel: 066/31,12.46 Fax: 068/31.25.96 • BRAŞOVROM INTR AOESATeLTax: 068/15 39W* BRĂILA COMIHAIL Tal: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10 «BUZAUAGROMECANICAS A. Tel: 036/41.59.12 Fax: 038/42.32-40*c A l ARA9 SEYTW: 042/31.18.36 Fax: 042/32.40 65 «C A M PM A G tA M OTORS Tel/Fax: Q44/37.46.50*CONSTANŢAKAMSASTal: 041/66.42.95 Fax: 041/69.17.56 • CONSTANŢA I A T .S A Tal: 041/64.28.47 Fax. 041/64.24.91 • CÂMPULUNG IA .T .S A Tel: 043/21-63-99 Fax: 048/81 47.24 • CRAIOVA CENTRUL DE VANZAAI Şl SERVICE Tal: 051/14.46.52 Fax: 051/14.59.78 « CRAIOVA REDEXIM Tel/Fax: 051/41 46.88* DEVA DAQASERVICE Tel: 054/22.58.40 F « 054/22.58.41 • FOCŞANI OIVERSiS S A. Tal: 037/61.40.54 Fax: 037/61.75.89 • C ALA ŢI IA .T S A Ta* 036/44.26.33 F n : 036/46.29.54 ■ GIURGIU PROOAS Tel: 046/21.35.23 Fax: 046/22£8.94*1AŞI INTERNAŢtONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/1376.20 Fax: 032/13.01.25*LUGOJ FORTIM S A Tel: 056/31.16.40 Fax: 056/31,28.&4 • MIERCUREA CIUC I A T .S A . Tal: 066/12.48.06 Fax: 066/12.39.62*ONEŞT1MIHOC Tel: 034/31.19.42* ORA OEA (FEUX) I A T .S A Tel/Fax: 059^43.14.80* ORADEA (BIHOR) LUCON S R L . Tel: 059/13 30 03 Fax: 059/4Î.66W PETROŞANI GENERALTRANS S A Tal: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 «PIATR A NEAM Ţ TRANS SERV S .R L. Tel/Fax: 033/22.1900* PITEŞTI I A T .S A Tel: 048/63.42.00 Fax: 046W3.02.06 • PITEŞTI CARA 3 A Tell/Fax: 048/62.56.40 • PLOIEŞTI FAREDO S R L. Tal: 044/11.38 98 Fax: 044/11.43.58 • RAM NICU-VALCEA INDACOM S A Tal/Fax: 050/73.70 21 • R E Ş I]* MERCUR TeVFax: 055/22.50.21/22.29.80* ROMAN (NEAMŢ) LUlGl PRODTai/Fax: 033/72.15.76/73.13.04 «S A TU MARE IA T .S A . Tel: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68 «SIBIU I A T .S A Tal:069/22.68.63 Fax: 069/22.96 62 • SLATW A I A T .S A Tal: 049/43 41.90 Fax: 049/43.43.94 • SLOBOZIA MIVA SERV TeVFax: 043/23.12.03 * SUCEAVA I A T .S A Tal:030/21.35.10 Fax: 030/22.52.78»SUCEAVA SEVERkN Tat: 030/21.00 32 Fax: 030/52.03.69 • TECUCI WOTAN IMPEX S R L TeVFax: 036/81.28.58/61.79.54 «TIMIŞOARA I A T .S A TeL 056/20.02.15 Fax: 056/20.02.16 • TIMIŞ GlROC GIROTIM LTD. Tel: 058fl8.41.55 Fax: 056/16.71.75 • TARGOVIŞTE VIRAFAT! PROO SERVCOM S R L .Tal/Fax: 045/63 49.31 • TA R G U -JU I A T S A Tel/Fax: 053/21.27.96 * TARGU MUREŞ MONOO TRACE Tel/Fax: 065/16 67 75/1613 81 * TARGU MUREŞ I A T .S A Tal:065/25.40.26 Fax: 065/25 55.44*TULCEADELTASERVICETel: 040/52.36 07 Fax: 04062 39.04 - TURNU-SEVERIN I A T .S A Tel: 052/31 47.72 Fax: 052/31.1983 • RM.VALCEAAUTOSERVILTel/Fax: 050/71.04.57 *ZIMMCEATRANSlM'M:047/2l.72.50Fax: 047/21.49.10
DAEWOOA U TO M O B ILE ROMANIA
S.C, NIGE IMPEX S.R.L. Cluj-NapocaTel/Fax 064-142876 Tel 064-149033
Angajează persoană cunoscătoare a limbii italiene şi cunoştinţe minime pe calculator.'
Pentru relaţii sunaţi la telefoanele enumerate.___________________ - (603415)
D I V E R S E
• Angajăm vopsitori auto! Tel 13-03-08 sau 13- 58-51. (588445)
• Vînd ieftin Mercedes 508 an fabricaţie 1985. Relaţii la tel. 19- 59-66. (558428)
• Vînd electromotor Opel Corsa. Tel. 42-52-88. (558452)
• Cumpăr cocker spaniei maro deschis, 1-2 luni, cu pedigree. Tel 43-72-64 între orele 16-19. (588306)____________ .
Î N C H I R I E R I
• Intermedieffi chirii. Tel. 19- 09-28 (558501)
• Vînd ieftin PC 486, ladă frigorifică P hilips, casă de marcat. Relaţii la tel. 19-59-66. (558429)
• Vînd combină Class Europa cu motor diesel şi masă dc 2 m. Informaţii tel. 41-19-18 sau 17- 54-83. (558493)
*. Vînd combină agricolă Masscy Fcrguson, stare bună dc iimcţionarc. Tel 15-26-47 după ora .18, (588168)____________
Vînd convenabil pian vienez. Turda, str. Republicii nr. 10, tel. 31-13- 84. (000100)
. * Caut chirie atelier tîmplărie utilat pentru pal şi masiv. Tel 43-53-92 ora 8-15; 15-65-86 , seara (588217)
• Dau în chirie garsonieră confort 1 m obilată şi telefon, în zona liniştită, plata în avans pe minim 3 lu ni. " In formaţii la tel. 15- 45-78. (558489)
• Dau în chirie garsonieră Mărăşti str. Cojocnci nr. 4 bl. T12 ap. 17. (558386)
• Caut chirie apartament2-3 cam ere, m obilat, cu telefon, în Zorilor. Tel 12- 81-92 orele 15-19. (588364)
Caut dc închiriat apartament confort I, cu 2-3 camere, telefon şi mobilat, pentru pretenţioşi, Turda-ccntru. Tel 14-06-06 între orele 9-16. (588426)
•. Vînd ambalaj bere. Efectuăm transport marfă 1,5 tone si internaţional. Tel. 13-90- 98. (558404)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Cuantic Producţie Desfacere SRL Cluj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu la atelierul de confecţii încălţăminte şi scule abrazive din str. Maramureşului nr. 84- 86. Eventualele sugestii sau sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (558486)
• SC East Comerce SRL angajează supraveghetoare. Str. Maramureşului nr. 93. (558508)
• Angajăm muncitor necalificaţ. Str. Fabricii de zahăr nr. 123, orele 8-17. (588472)
• Angajăm agent comercial şi manipulant depozit. Interviul în17 iunie, orele 16’, pe str. Lăpuşului nr. 23. Tel 13-78-03. (588491)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Baciu Viorel din sat Crişeni nr. 75 comuna Mociu judeţ Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu în vederea, extinderii imobilului proprietate personală. Eventualele reclamaţii se depunla sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (558426)
• Caut partener drum în Germania 4-5.07.1997. Tel. 42- 52-88. (558451)
• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Suciu Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit, situat în Cluj-Napoca, str. Codrului nr. 61/A Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (558494)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Goslan Mircea anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de locuit în comuna Baciu f. n. Eventualele sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (558509)
• Se citează Deleanu Florin cu dom iciliu l necunoscut, în calitate de pîrît, în proces cu Cîmpean Cornel, Cîmpean Veronica, Raţiu Emil, Raţiu Rozalia în calitate de reclamaţi, în dosarul nr. 16120 /1996 al Judecătoriei Cluj-Napoca, cu termen la 07.07.1997, sala 125, ora 8. (588358)
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Pătraş Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere locuinţă în str. Parcul Feroviarilor nr. 8. Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(588488)
• în conformitate cu legea nr. .137/ 1995, Dcak Tibor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere locuinţă în str. Maramureşului nr. 179. Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(588489)
• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Birtaş Viorel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere şi etaj are locuinţă în str. Baladei nr. 19. Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99.(588490)
D E C E S E
C O M E M O R Ă R I
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost IOAN PETRUŢA, în vîrstă de 74 ani. înhumarea va avea Ioc în data de 16 iunie, ora 14, la Cimitirul CentraL Soţia Florica, fiica Viorica, Hui Ionel, nora Margareta, nepoţii Sorin şi Sorana. (588487)
* Sincere condoleanţe colegului nostru Zeicu Gheorghe, Ia decesul tatălui său, din partea SC ERS CUG SA, Serviciul Finan- ciar-In vest iţii. (588435)
• După trei luni de la despărţirea defin itivă , constatăm tot mai mult lipsa ta ca mamă şi soţie. Ady, Luci şi Ioan Luduşan. (558395)
• Cu aceeaşi durere în suDet anunţăm că se împlinesc 5 ani de cînd a plecat pe calea fără întoarcere iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, BACIU GLIGOR din Apahida. Nu te vom uita niciodată. Familia. (588177)
• S-â scurs 2 ani tristeţe şi lacrimi de cîtfj iubita noastră mamă fi soţie, ANTONESCU ADRIANA (născuţi Chirilă) nu mai este printn noL Dormi în pace, d ADRIANA. Sandu |i Mircea Antonescu; (588221
» Azi se împlinesc 5 aii de cînd moartea nemOoas a smuls dintre noi pe iubiţii nostru tată, socru şi bunii CORNE A PETRU. M putem crede câ ne*s> părăsit pentru totdeam» Te vom păstra în inimii* noastre cît vom trăi Fi"' Ioan cu familia şi n ep o tu l
Cristi (588393)
• Azi se împlinesc 5 an de cînd iubitul nostro >4 tată, socru şi bD1'c’ CORNEA - PETRI' (PETICO) din Corn?,» trecut în eternit*t*- Am intirea ta va râmi»* veşnic vie în inimile noastre. Familia. (588478)
’ La zece ani de Ja dcceS soţului meu drag SÂNTOM- VASILE TOMIŢÂ, rugi înăl®pentru odihna lui. Soţia Săni şi Mihaela cu familia din Sibi1(558445) ^
ADEVĂRULd e C lu j
Un cotidiancare satisface
gusturile (dumneavoastră-
$
ADEVARULlcfle Ciui 1luni, 16 iunie 1997 EVENIMENT
D u p ă 5 0 d e a n i , j
C i n d f i n e r e f o a b a l e c O in a r i p i
;,a pana,.. 1961, tU alexandru ]llR0\p<‘‘a
izhordin k\!<I nr ce ;r:r.urmtc(’.
i,wp, lotul (uit,
,r . "\inire ii /u'iM iilor.
pupi anul m uie kiu
Scut primulde simplă comandă, iar
jtaici pînă la performanţă au uniat luni , şi luni de anulări. Atunci cînd am ieşit i lumea largă, cum se spune, iirlicipînd la concursuri ilemajionale, realizam 50 de tîometri distanţă liberă, 1000 Inietri cîştig de înălţime şi 5 sdezbor. . , .
Apoi aţi d even it iitnictor sportiv...• La Dezmir sau la Cluj, la jeeava sau aiurea, sportivii jşitiţi de mine au obţinut sfonnanţe deosebite, atît la ionirile de distanţă şi viteză, i şi în cele de acrobaţie. La
rîndul meu, am participat la campionatele naţionale, reuşind să îmbunătăţesc, în permanenţă, propriile-mi recorduri. /
- V orb in d d e în a ltă acrobaţie cu planorul..
- .„acesta este un aparat care zboară datorită curenţilor verticali sau dinamici. Există o deosebire esenţială între planor şi avion. Acesta din urmă are un motor care te duce unde ai nevoie. Şi, sincer, nu ai nevoie de prea multe calităţi. Planorul, nea vînd motor, trebuie să fie lansat cu autom osorul sau avionul de remorcare. D e la înălţimea unde se întrerupe
legătura, planorul zboară singur. Pentru menţinerea de viteză, de regulă, e nevoie de curenţi, verticali, pe care trebuie să-i foloseşti în mod inteligent. .Pe de altă parte, exploatarea curenţilor ascendenţi, solicită calităţi deosebite de zburător. A poi curenţii dinamici, sau ondulatori. La curenţi de pantă am realizat cel mai lung zbor, de 7,15 ore. în Australia au fost realizaţi şi 600 de kilometri zbor, eu realizînd 200 de kilometri de zbor planat
- Aţi făcut ş i paraşutism, aţi condus şi avioane cu motor.
A ţi tră it în aer, toate |sfidările gravitaţiei Acum i sîn teţi co leg cu prop riiidumneavoastră sportivi. E Iun în ceput? O nouă |tinereţe? . |
- E un ciclu firesc, o i imprecaţie în faţa dorinţeiomului de a se desprinde de *lume, planînd peste destine. IVoi zbura atîta timp cît trupul |şi mintea nu mă vor trăda, jSingur, fără să sfidez legile . naturii şi fiz ic ii, forţînddestinul numai cînd zeii Iîngăduie acest lucru. Altfel... |
Radu V ID A i
Arta aviaţieiS a u e x p o s e i ţ i a c a r e c e l e b r e a z ă “ A v i a ţ i a î n A r t ă
I
99
Pentru mulţi dintre semeni, tal spre înalturi se consumă
dorinţa ancestrală a ţsprinderii de contingent, onştient sau nu, din toată
—{(vestea rămîne gîndul &ilgamat de vîrtejul
i fi
L
divertismentelor multicolore, plonjonul ameţit în cercul leagănelor mecanice, amuzat de false spaime. Evadările spre-eele nemărginiri se sting absolut firesc. Iar “aterizările” vin să completeze dialectica Teiacerii,
zborul şi arta croşetînd, în textură fină, gesturile estetice ale ieşirii din dogme.
AEROFAN-CLUB a avut inspirata iniţiativă de a ne invita în intimitatea cerului. Expoziţia de'pictură, grafică şi intermedia de la “Secţia de donaţii a Muzeului Naţional de Artă” din Cluj-Napoca, a jalonat destine, compunînd şi recompunînd dinamica încrem enită a cunoaşterii nemărginite. Arta lui Ion Ţarălungă, Cristian şi Daniel Goilă, Cristea Chirvăsuţă, artişti stigmatizaţi de frumoasa nebunie a zborului, clar urcă, una cîte una, treptele' sufletului civic. Numitorul comun al expoziţiei - aviaţia - a reuşit să înfrîngă o eventuală gîndire premeditată, participarea selectivă fiind potenţată de firescul pregătirii.
Răstălmăcire “indecentă” a l staticului, zborul din opera 1 expozanţilor a evidenţiat [ evoluţia în paralel a două i vîrste, rămînînd în “scenă” omul şi maşina lui călătoare - ' triumf al vieţii peste moartea | încremenită. - |
Fără îndoială, sfera de i expresie a paletelor este enormă, trecmdu-se dezinvolt ! de la graţia greoaie de altădată, I la zvîcnirea acidă a | contemporaneităţii. în această atmosferă s-au regăsit, ieri, . foşti şi actuali “cotropitori” ai ' azurului, public “pedestru” - I dovadă că dorinţa de înălţare | n-a agravat încă distanţele | dintre noi şi casta i zburătorilor. j
Radu V ID A I
fc ceva ^ în ,Tt ie r u l inăştur, $ Cimitir aşezat o
'*■ Vorba i pentru că
a n i i Mvi-n-au
ri. n-au n-au
'■ n ic ! f c , cînd "inel e
?'iei se
•, . (în ??Pierca ^Govora) j. Plinesc ÎNjegul
nişte illlî de^ (şi
JEG U L L A A C A S Adorm, numai pentru a se trezi şi a o putea lua de la capăt.
N-au acoperiş deasupra capului şi, se pare, nici nu vor avea. Mai rău e că locuitorii din apropiere au început să se scandalizeze, să se teamă de acest real focar de, infecţii, scandaluri şi infracţiuni.
Pe lîngă constatare şi nemulţumiri de ambele părţi,
l i p
/ '
V
rămîne întrebarea: devianţă sau nepăsare socială? Unposibil şi simplu răspuns ar fi: amîndouă. Niciuna însă nu ne satisface, din m om ent ce acţiunca (oricare ar fi ca) nu conduce la rezultate acceptabile. Dc părţile care, desigur, sc află la limita suportabililăţii.
-r .v .-
4. W -------------------------- :--------------------------------™pte pe alocuri). E un Povcstcsc ce sticle au mai găsit
> v»an unde, în condiţii prin gunoaie, ce fel de cartoane • rlr-ane’ omenii nimănui au predat la ccntrclc de
** mărunta existenţă, colectare, sc ceartă din nimic şi
M M M W
* \ ; / • w
l ; .
s &
l. 1 - : ■
\ . - 5 ■ )
■ ' . ••«■’ - r r " - î l
Proxenet si tîlharAdam Marton Marin, zis
“Bubuţi” (24'ani) este tîlhar de peste 10 ani Ultima ispravă - acum două săptămîni. în pasajul gării, l-a acostat pe L.D., angajat Ia SC “REMAR 16 Februarie” şi i-a promis nici mai mult, nici mai puţin, decît că-1 va duce la gagici. Tînărul naiv l-a crezut pe cuvînt. Adam, în schimbul banilor pe care i-a observat în portmoneul băiatului în “călduri”, îl invită pe str. Traian nr. 92, la o familie de rromi, unde într-o cameră obscură, îl face K.O., şi îl jefuieşte de 300.000 lei şi de ceas. Băiatul reclamă tîlhăria la Poliţia C luj-Napoca. O brigadă operativă condusă de mr. Teodor Mureşan, şeful
B iroului P oliţiei criminale “perie” oraşul şi după o oră, “Bubuţi” este descoperit şi arestat. :
(B .Z .)
C a ro sa b il )-
0 maşină s-a oprit în gardul... cimitirului
Sîmbătă, 14 iunie spre orele amiezii, la marginea oraşului Gherla, pe strada Dejului a avut loc un grav accident de circulaţie. Tînărul de 24 ani din localitate, Pop Adrian A ugustin conducînd autoturismul marca Audi 100 cu nr. de înmatriculare CJ- 03873 şi rulînd cu o viteză de 100 km /h a frînat brusc, moment în care a intrat în
derapaj, lovind partea stingă a autoturismului de un copac aflat la marginea drumului. M aşina s-a oprit în zid u l cim itirului romano-catolic. Diagnosticul stabilit în cazul conducătorului auto: .fractură com pletă deschisă gambă stingă. Pop Adrian Augustin se află în stare gravă într-un spital la Cluj-Napoca
S Z .C s .
(
W m m
* & tuS 14 i w fc*./
Ţurcă Eleonora, din Chinteni a fost condam nată de m ai m ulte ori pentru furturi din buzunare şi poşete. Liberată din penitenciar în m artie a.c., pe m otiv că este bolnavă de plăm îni, hoaţa nu s-a cum inţit. A mai dat cîteva "găuri" prin buzunarele clujenilor. în prezent are dosar penal pe rol.
(va l.m .)
Prostituatele protestează împotriva extinderii N0TO
Un comitet al prostituatelor din Crimeea a anunţat că nu va m ai face “ serv icii” m arinarilor de pe navele militare occidentale, în semn
de protest faţă de extinderea NATO spre Est. Postul de televiziune independent, NTV, menţionează că “damele de
.consumaţie” au găsit această formă originală de protest pentru a-şi m anifesta... patriotism ul. E le şi-au ameninţat clienţii occidentali, că în loc de “serv icii complete”, îi vor bombarda cu ouă, roşii şi... pantofi. în luna august a.c., în zona Crimeii se vor desiasura manevre militare la care probabil, vor participa şi marinari români. Postul de te lev iz iu n e N TV nu a menţionat dacă; în accepţiunea prostituatelor din Crimeea, R om ânia este asim ilată în conceptul de Occident
( B . Z . )
ADEVARULde OlBjj U L T IM A O R Ăluni, 16 iunie 19977l2\
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
IHarta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 16 iunie, a.c. în jurul orei 15.
( Ş i ) U S D s e d e s t r a m ă ?
Democraţii ar putea decide ruperea alianţei cu PSDR
urmare din pagina 1r Pînă săptămînă trecută se părea că democraţii încearcă să menţină USD, împotriva acţiunilor “separatisţe” ale PSDR. însă PD, care - din cele afirmate de Iuliu Păcurariu rezultă acest lucru - crede că are mari şanse să cîştige alegerile din 2000, este posibil să se fi săturat de o alianţă care, în fapt, nici nu mai funcţionează. Se pare că o acţiune de atragere în PD a membrilor de rînd din PSDR a început deja. Cu puţin timp în urmă, Iuliu Păcurariu anunţa că unii primari ai PSDR au trecut sau se gîndesc să treacă la PD. “Vom informa electoratul USD, pentru ca acesta să vină unde îi este locul” - a declarat vineri liderul PD Cluj.
. Evoluţiile din teritoriu, dar mai ales acelea din Parlamentul României, au demonstrat că USD nu este singura alianţă care nu mai funcţionează, dintre acelea de la putere. PNL îşi manifestă tot mai mult independenţa. Probabil, liberalii vor vota împotriva L egii fondului funciar dacă PNŢCD va continua să susţină cele 50 de hectare. La fel va face PD, însă este foarte posibil ca PSDR să voteze cu PNŢCD.
Că principala alianţă din coaliţie se destramă o arată şi ieşirea de la guvernare a PNLCD - un partid care are interese contrarii atît PNŢCD cît şi PNL. Alianţa pe care PNLCD şi PL 93 au încheiat-o reprezintă înfăptuirea unui al doilea pol liberal.
M o d i f i m r m
L e g i i m o ţ i l o r
La iniţiativa deputaţilor P.U.N.R. Valeriu Tabără, Ioan Gavra şi Petru Steolea,- Camera Deputaţilor a adoptat m odificările solicitate de către locuitorii Munţilor Apuseni la Legea moţilor, după cum urmează:'
1. De prevederile acestei legi beneficiază toţi locuitorii Munţilor Apuseni; 2. S-a eliminat din text prevederea potrivit căreia Consiliile judeţene eliberează autorizaţia de meseriaş în lemn; 3. Primarii localităţilor din Munţii Apuseni sînt cei care aprobă un volum de masă lemnoasă de 10-15 mc locuitorilor acestei zone, ei beneficiind de o reducere de 50 % la plata acesteia; 4. Atît la transportul masei lemnoase pentru desfacere, cît şi la revenirea acasă, moţii beneficiază dc o rcducerc de 50 % pe toate mijloacele dc transport; 5. desfacerea produselor din lemn sc face gratuit şi în pieţele private.
Astăzi are loc vernisajul expoziţiei:Patrimoniu fotografic.
Conservare - Restaurare - Descoperire
C E N T R E C U L T U R E L F R A N ţ A I S CLUJ-NAPOCA
După cum am mai anunţat, astăzi 16 iunie a.c., la ora 13, in sălile Muzeului Naţional de Artă (P-ţa Unirii nr. 30) se va deschide expoziţia cu titlul enunţat mai sus, manifestare pusă sub semnul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti şi a Alianţelor Franceze din România. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 16-29 iunie.
***Centrul Cultural Francez
mai informează că astăzi s-a deschis Clubul de vacanţă “Stephanie”. înscrierile pentru următoarele module continuă zilnic, între orele 9- 17 (la CCF, str. I.I.C. Brătianu nr. 22, telefon 19-85-51); reduceri pentru cei care urmează două sau mai multe module.
D eocam dată-în zona gri... JNiculae Cerveni şi Dinu Pairi*]Partid Liberalurmare din pagina 1________ _____ -
sovietică, acum rusă şi ucrainiana, ar trebui să iasă în Mediterana prin strîmitorile deţinute de NATO). S-a modificat poziţia Angliei - în sensul de a considera România un teritoriu vital pentru interesele sale? NU! Este declarată România spaţiu vital pentru interesele SUA; pentru petrolul şi celelalte materii prime pe care le ia din Orientul arab şi Asia centrală? Nu! Dar pentru Franţa, Italia şi Spania? Nu - ele au mai intense legături peste mări. Rămîne Germania, vital interesată în estul şi sudul Europei. Dar este România singura cale de legătură a Germaniei, spre Orient? Nu! Prin Polonia are deschidere spre ţările baltice, Belarus, Ucraina şi Rusia. Prin Mediterana - cu Orientul. Pînă şi calea terestră - prin Turcia şi Bulgaria - poate ocoli munţii României prin cîmpiile Iugoslaviei. Iar cealaltă - prin Ucraina subcarpatică şi Ungaria Mai rămîne Dunărea. Numai că Dunărea e o cale de acces spre Occident mai vitală pentru noi decît este pentru Germania spre sud-est (şi, oricum, robinetul, spre Atlantic este în mîinile Germaniei). ,
Aşa se explică faptul că, deocamdată, nici din punct de vedere militar, nici comercial, nu sîntem chiar buricul Eurasiei, cum ne place să credem. Ce-i drept, sîntem mai importanţi decît alţii, dar trebuie să observăm că putem fi şi ocoliţi la nevoie. Revenind la situaţia statală a românilor, care, cum spuneam, nu este chiar de natură să creeze puhoi de securitate pentru NATO, trebuie să înţelegem că deocamdată sîntem văzuţi mai degrabă în “zona gri”, care poate fi supravegheată fără ca Alianţa atlantică să-şi bage mîna-n foc pentru noi.
I
w n e m a m ,PAR V R E M E A -*»? m 6 M W fiA»
« H 4 K E S P E A R E
Germania susţine poziţia americană
referitoare la extinderea MTO, afirmă
cotidianul german “Sflddeutsche M r n ig ”Germania, Marea Britanie şi
SUA susţin includerea în primul val de extindere a Alianţei Nord-Atlantice a doar trei state, în timp ce Franţa, Italia şi Spania pledează pentru cauza României, se arată într-un articol apărut în ediţia din 14-15 iunie a cotidianului german “Siiddeutsche ZeiUrag”, citat de corespodentul MEDIAFAX la Miinchen.
Propunerea preşedintelui american, B ill ciinton, în legătură cu limitarea numărului de state est-europene ce vor adera la NATO în primul val, a declanşat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice o serie de reacţii puternice. Ministrul francez al Apărării, Alain Richard, a declarat la Bruxelles, cu ocazia reuniunii miniştrilor
Apărării ai statelor membre NATO, că, în situaţia actuală, trebuie pusă sub semnal întrebării revenirea integrală a Parisului în structurile militare ale Alianţei.
“Nu este corect ca între Ungaria şi România să existe o linie de demarcaţie”, afirmă ministrul francez al Apărării. Parisul crede că este necesar ca, în cadrul relaţiei europenilor cu americanii, să se stabilească o nouă balanţă a forţelor.
La rîndul său, ministrul italian de Externe, Lamberto Dini, a declarat la Roma că acceptarea Sloveniei în NATO ar întări legătura Ungariei cu Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce pătrunderea României ar reprezenta întărirea flancului sudic al NATO.
Partid Liberal, rezultat sîmbătă ■ din fuziunea PNL-C şi PL’93. j Ei au fost a leşi în I unanimitate de către membrii | C om itetului E xecutiv în j funcţiile .de preşedinte şi, I respectiv, preşedinte executiv
al partidului.' In B iroul Permanent, I principalul organism de | conducere al partidului, format
din numai şase membri, au . mai fost aleşi, alături de cei
doi preşedinţi, Adrian I Moroianu, Liviu Negoiţă (din | partea PNL-CD), Horia Rusu j şi Dinu Zamfirescu (de; lâ PL
'93). Congresul a respectat, j astfel, înţelegerea dintre liderii I celor două partide. Pentru | Biroul Permanent s-a mai | înregistrat o singură
- candidatură, cea a lui Ludovi; Orban, fost membru ip Comitetului director al PL ’9j El a obţinut 464 de voturi/ insuficiente pentru a G ales.
D elegaţii au sancţionţ această candidatură prj, nealegerea lui Orban nid \ Comitetul Executiv < partidului. .
Congresul l-a desemnat [t Traian Tomescu în funcţia 4 preşedinte al Senatului PI Delegaţii au decis constituirs unui Forum al aleşilor looŞ ai PL, al cărui preşedinte a f« ales primarul Braşovului, Io* Ghişe.
în Comitetul Execuţii format din 50 de persoane, * mai fost aleşi foşti parlamente ca Gh. Toduţ, Mihfiea Ionii Dan Trepcea, Teodora Bertzi, Dorn Viorel Ursu.
jEste puţin probabil ca liberal! i lui Mircea Ionescu Qulntus i să accepte revenirea ! lui Dinu Patriciu în CDRI Poziţia oficială a PNL faţă I de noul Partid Liberal, format | în urma fuziunii dintre PNL- | CD şi PL’93, va fi decisă luni .se a r a de către B iroul
Permanent al partidului, dar I este puţin probabil ca liberalii | lui Mircea Ionescu Quintus să | accepte revenirea lui Dinu . Patriciu.
Liderul PNL, Mircea I Ionescu Quintus, consideră că | Niculae Cerveni ar fi trebuit | să se consulte cu partenerii din i CDR înainte de fiiziunea cu
PL’93 şi-nu să pună alianţa “în faţa unui fapt împlinit”. El respinge declaraţiile lu i Cerveni, conform cărora PL este membru de drept al alianţei. “Este vorba de un nou partid, cu o nouă conducere şi
cu un nou program , a dedal dum inică, Mircea Ionesci Quintus, pentru MEDIAF AI
Problema apartenenţei Pil CDR trebuie decisă, confoi liderului PNL, de c i
; Consiliul CDR. El a orice posibilitate de colâboi între PNL şi PL, în cazuli care partidul condus N iculae Cerveni şi Di Patriciu nu va fi acceptai! membru al Convenţiei.
Pe de altă parte, preşediiA Uni CDR, Ion D iaconescu anunţase, săptămînă trecut! partidului condus de Mii; Ionescu Quintus îi va ret* cuvmtul hotărîtor în privi acceptării noului PL în cat Convenţiei.
(i<
♦♦
i
<
îni
Ungaria, Cehia şl Polonia “M ie favorizate” in procesul
de extindere a NATO, afirmă ministrul ungar de Externi
Ministrul ungar de Externe, Budapesta şi-a plani®Laszlo Kovacs, susţine faptul dqa datele de intrare în NAI?că Ungaria, Cehia şi Polonia şi Comunitatea Europeani J“trebuie favorizate” în procesul 1999, Ungaria va devecde extindere a Alianţei Nord- membră deplină în NATO, '*Atlantice, deoarece în rîndul candidatelor există diferenţe esenţiale, cele trei ţări fiind “mai bine pregătite pentru intrarea în NATO”, afumă în ediţia şa din 14-15 iunie cotidianul germ an.“Siiddeutsche. Zeitung”, citat de corespondentulMEDIAFAX la Miinchen.
în anul 2002 va fi acceptatiş de Uniunea Europeană declarat Kovacs cotidia®* german. Statele Unite11 anunţat, joi, că vor susţiî integrarea în NATO în priffi val doar a Poloniei, Unganc şi Cehiei, dccizie care rt W prin surprindere pe 1W europeni ai W ashingtonului
Ziarul nostru foloseşte serviciile informative a!eagenţiilor de presă Rompres şi M e d i a f a x
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal 204469
