+ All Categories
Home > Documents > NO 574 TrReporter

NO 574 TrReporter

Date post: 11-Dec-2015
Category:
Upload: dorintransfer-1
View: 245 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
Prima pagina
22
| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 13 - 19 august 2015 • Nr. 574 2 lei 24 pagini www.transilvaniareporter.ro | SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj REPORTAJ pag. 12-13 SPORT pag. 20 Primul magazin mobil din țară cu obiecte tradiționale rome Doamna și... vagabonzii CĂLĂTORII pag. 17 Directorul Operei din Cluj: „Vreau să revoluționez imaginea Operei” CULTURĂ pag. 10 Primăria Cluj caută voluntari pentru testarea programului de Bike Sharing Proiectul de Bike Sharing care ar fi trebuit să fie gata încă din primăvara anului trecut va deveni funcțional în luna noiembrie, după ce va fi testat timp de două luni de către 100 de voluntari. Regulamentul cu privire la Bike Sharing se află în dezbatere publică urmând să fie aprobat de Consiliul local în perioada următoare. Pentru mai mult detalii intră pe transilvaniareporter.ro sau scanează codul QR alăturat. Director: Vasile Dâncu OPINIE | IOAN STANOMIR Umbra lui Che sau romantismul ucigaş pag. 8 OPINIE | VIOREL CACOVEANU Despre un diagnostic uitat pag. 9 1 € 4.4157 lei 1 $ 3.9661 lei DOSAR | CUM I-AU AMĂGIT CLUJENII PE SĂTENII DIN ÎMPREJURIMI ACTUALITATE pag.2 Boc ţine la secret soluţia pentru gunoaie Șapte orașe de basm de care (poate) nu ați auzit La mine chiar nu s-a întâmplat nimic. Ba da, am plătit o cotizație. De la proiectul ăsta am avut o singură pretenție: să fie asfaltat drumul județean din Gheorgheni până în Aiton. Mi s-a promis că se face, a trecut un an și jumătate, dar nu s-a făcut nimic. Era șansa noastră să ne legăm cumva de Cluj. Populația e foarte îmbătrânită, am totuși mulți tineri care vor să vină să cumpere aici, să construiască, oameni care vor să investească. Dar pe drumul acela nu poți merge. Am avut idei de proiecte, inclusiv extinderea rețelei de apă și canalizare. Nu s-a făcut nimic”, Nicolae Făgădar, primar Aiton C ine împarte parte îşi face, spune un proverb care cel puţin la Cluj şi-a pierdut ac- tualitatea. Vorba din bătrâni sugerează că păgubitul se alege totuşi cu ceva pe când, în reali- tate, astăzi el este scos cu totul din partaj. La împărţeala din Zona metropolitană Cluj, municipiul a luat tot şi comunele cu care s-a întovărăşit nimic. Înfiinţarea Zonei Mitropolitane în 2009 a îmbogăţit municipiul dându-i acces la fondurile Progra- mului European de Integrare-Dez- voltare, PID. Cele 150 de milio- ane de euro obţinuţi prin PID au finanţat majoritatea programelor de modernizare din oraş, iar suma totală putea fi chiar mai mare dacă alte câteva proiecte eligibile n-ar fi fost ratate din motive de proastă administrare. În contrast, comunele care au acceptat să intre în Zona metropolitană sperând să fie recompensate au fost lăsate de izbelişte imediat, după ce orăşenii le-au luat sacii din căruţă. Patru comune au obţinut un premiu de consolare, beneficiind de transport metropolitan, restul nu s-au ales cu nimic. Zona metropolitană Cluj înglobează municipiul şi 19 co- mune, dar ea există doar în hârti- ile din dosarele întocmite de Primăria Cluj pentru alocarea de fonduri europene prin PID. Cu banii din PID, Clujul a moderni- zat linia de tramvai, a anvelopat blocurile, a refăcut parcul cen- tral, străzile Oraşului Comoară, podurile, teoretic a dezvoltat o reţea orăşenească de biciclete, etc. Reprezentanţii municipalităţii întârzie însă să spună de ce s-au îngrijit doar de propriile interese şi n-au înaintat proiecte care să ajute şi dezvoltarea comunelor limitro- fe, aşa cum au promis atunci când acestea au acceptat să constituie Zona metropolitană. Abia când nevoile oraşului au fost parţial satisfăcute, edilii oraşului privesc şi peste dealuri şi spun că lucrează la un plan de mobilitate urbană pentru toată zona metropolitană. Prioritate are însă în continuare realizarea Someşului navigabil. Pag 3-7 C.C. Zona metropolitană, o păcăleală á la Cluj
Transcript
Page 1: NO 574 TrReporter

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 13 - 19 august 2015 • Nr. 574 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

REPORTAJ pag. 12-13

SPORT pag. 20

Primul magazin mobil din țară cu obiecte tradiționale rome

Doamna și... vagabonzii

CĂLĂTORII pag. 17

Directorul Operei din Cluj: „Vreau să revoluționez imaginea Operei”

CULTURĂ pag. 10

Primăria Cluj caută voluntari pentru testarea programului de Bike SharingProiectul de Bike Sharing care ar fi trebuit să fie gata încă din primăvara anului trecut va deveni funcțional în luna noiembrie, după ce va fi testat timp de două luni de către 100 de voluntari. Regulamentul cu privire la Bike Sharing se află în dezbatere publică urmând să fie aprobat de Consiliul local în perioada următoare.Pentru mai mult detalii intră pe transilvaniareporter.ro sau scanează codul QR alăturat.

Director: Vasile Dâncu

OPINIE | IOAN STANOMIRUmbra lui Che sau romantismul ucigaş pag. 8

OPINIE | VIOREL CACOVEANUDespre un diagnostic uitat pag. 9

1 € 4.4157 lei1 $ 3.9661 lei

DOSAR | CUM I-AU AMĂGIT CLUJENII PE SĂTENII DIN ÎMPREJURIMI ACTUALITATE pag.2

Boc ţine la secret soluţia pentru gunoaie

Șapte orașe de basm de care (poate) nu ați auzitLa mine chiar nu s-a întâmplat

nimic. Ba da, am plătit o cotizație. De la proiectul ăsta am

avut o singură pretenție: să � e asfaltat drumul județean din Gheorgheni până în Aiton. Mi s-a promis că se

face, a trecut un an și jumătate, dar nu s-a făcut nimic. Era șansa noastră să ne legăm cumva de Cluj. Populația e foarte îmbătrânită, am totuși mulți tineri care vor să vină să cumpere aici,

să construiască, oameni care vor să investească. Dar pe drumul acela nu poți merge. Am avut idei de proiecte,

inclusiv extinderea rețelei de apă și canalizare. Nu s-a făcut nimic”,

Nicolae Făgădar, primar Aiton

Cine împarte parte îşi face, spune un proverb care cel

puţin la Cluj şi-a pierdut ac-tualitatea. Vorba din bătrâni sugerează că păgubitul se alege totuşi cu ceva pe când, în reali-tate, astăzi el este scos cu totul din partaj. La împărţeala din Zona metropolitană Cluj, municipiul a luat tot şi comunele cu care s-a întovărăşit nimic.

Înfi inţarea Zonei Mitropolitane în 2009 a îmbogăţit municipiul dându-i acces la fondurile Progra-mului European de Integrare-Dez-voltare, PID. Cele 150 de milio-ane de euro obţinuţi prin PID au fi nanţat majoritatea programelor de modernizare din oraş, iar suma totală putea fi chiar mai mare dacă alte câteva proiecte eligibile n-ar fi fost ratate din motive de proastă administrare. În contrast, comunele care au acceptat să intre în Zona metropolitană sperând să fi e recompensate au fost lăsate de izbelişte imediat, după ce orăşenii le-au luat sacii din căruţă. Patru comune au obţinut un premiu de consolare, benefi ciind de transport

metropolitan, restul nu s-au ales cu nimic.

Zona metropolitană Cluj înglobează municipiul şi 19 co-mune, dar ea există doar în hârti-ile din dosarele întocmite de Primăria Cluj pentru alocarea de fonduri europene prin PID. Cu banii din PID, Clujul a moderni-zat linia de tramvai, a anvelopat blocurile, a refăcut parcul cen-tral, străzile Oraşului Comoară, podurile, teore tic a dezvoltat o reţea orăşenească de biciclete, etc. Reprezentanţii municipalităţii întârzie însă să spună de ce s-au îngrijit doar de propriile interese şi n-au înaintat proiecte care să ajute şi dezvoltarea comunelor limitro-fe, aşa cum au promis atunci când acestea au acceptat să constituie Zona metropolitană. Abia când nevoile oraşului au fost parţial satisfăcute, edilii oraşului privesc şi peste dealuri şi spun că lucrează la un plan de mobilitate urbană pentru toată zona metropolitană. Prioritate are însă în continuare realizarea Someşului navigabil. Pag 3-7 C.C.

Zona metropolitană, o păcăleală á la Cluj

Page 2: NO 574 TrReporter

2 | ACTUALITATE

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

Farmec te ajută să faci față provocărilor celei mai fi erbinți perioade a anului,

printr-un kit special de supraviețuire pe timp de vară. Deoarece soarele și căldura sunt prilej nu numai de vacanță și bucurii, ci pot fi și motive de disconfort serios, Farmec îți propune un kit cu produse de îngrijire a pielii cu rolul de a preveni și combate efectele distructive ale razelor ultraviolete și ale caniculei.

Kitul Farmec de supraviețuire pe timp de vară este format din cinci produse esențiale pentru îngrijirea corpului în luna august. Printre acestea se numără un gel de duș energizant, care te va ajuta să-ți menții prospețimea și hidratarea pielii, o cremă deodorizantă pentru picioare, care te va relaxa și va face mai plăcute plimbările în toiul caniculei, precum și nelipsitul dedorant. Părul expus frecvent agenților externi distructivi, în lista cărora soarele ocupă primul loc, este ajutat de un șampon regenerant și puternic hi-dratant. Din kit-ul de supraviețuire pe timp de vară nu poate lipsi fl uidul de protecție solară din cea mai nouă gamă Gerovital, care luptă cu succes împotriva efectelor nocive ale razelor ultraviolete.

Kitul Farmec oferă astfel soluții efi ciente și la prețuri accesibile pentru a te ajuta să faci față zilelor caniculare de august.

Gelul de duș energizant Gerovital Pure & Body Wash are la bază un extract ecocertifi cat de rodie, alături de un complex elastostimulator ce asigură hidratarea intensă și elasticitatea pielii, lăsând-o netedă și catifelată. În plus, gelul nu conține parabeni, iar uleiului de rodie con-tribuie la redarea senzației de prospețime.

Crema deodorizantă hidratantă picioare Gerovital Happiness este special concepută pentru pielea picioarelor și are o structură ușoară cu parfum hipoalergenic, fără para-beni. De asemenea, conține ingrediente active cu acțiune deodorizantă, iar extractul de caise din componența sa asigură un efect hidratant în pro-funzime. Alături de acesta, extractul de ghimbir are proprietăți relaxante și decongestionante.

Deodorantul antiperspirant Gerovital H3 Natural este creat special pentru pielea delicată a axilelor, oferind o protecție de lungă durată împotriva mirosurilor neplăcute ale transpirației și nelăsând urme albe sau galbene pe materialele hainelor. În plus, acesta combină prospețimea coacăzelor cu notele fl orale deli-cate de ylang-ylang, de lotus și iriși, redând un parfum energizant și o proaspețime naturală.

Șamponul Argan Plus Jojoba curăță în profunzime și redă strălucirea fi rului de păr de la rădăcină până la vârf. Uleiul de argan ce stă la baza formulei sale are un conțin ridicat de omega-6, omega-9, acizi graşi și vitamine care

ajută la repararea părului deteriorat, hidratează părul uscat şi fragil și previne despicarea fi relor de păr și uscarea scalpului. Acesta este însoțit de uleiul extras din fructele jojoba care are un efect emolient și hidratant asupra fi rului de păr, contribuind la restabilirea echilibrului natural al scalpului.

Fluidul Protecție Solară SPF 20 Gerovital H3 Derma+ Sun are efecte antioxidante ce luptă direct împotriva acțiunii distructive a radicalilor liberi, protejând pielea împotriva radiațiilor ultraviolete și prevenind apariția arsurilor solare și a petelor pigmentare.Despre Farmec SA Cluj-Napoca

Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale și moderne, concepute în labo-ratoare performante. Compania are acreditări internaționale ale proceselor de fabricație și comercializează produsele din portofoliu în peste 30 țări.

Pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi legate de brand, sfaturi utile din partea specialiştilor noştri, surprize şi concursuri ne puteţi urmări şi pe conturile noastre de social media.

Twitter: https://twitter.com/farmecFacebook: facebook.com/farmec.company

Îngrijire la superlativ cu kitul de supraviețuire pe timp de vară de la Farmec

AD

VER

TOR

IAL

CONTROVERSE

Nici o săptămână fără contre pe tema gunoaielor. Fără soluţii reale

anunţate şi cu mormane de gunoaie lăsate de izbelişte prin oraş şi împrejurimile acestuia, autorităţile încă se mulţumesc să îşi paseze pisica. Primarul municipiul Cluj-Napoca, Emil Boc, a ieșit din nou la atac împotriva Consiliului Județean Cluj. De această dată a invocat Planul Județean de Gestionare al Deșeurilor Cluj, plan ce este în vigoare din 2008. Conform acestui document, CJ Cluj trebuie să găsească soluții în cazul în care Centrul Integrat de Management al Deșeurilor nu poate fi fi -nalizat în timp util din motive obiective.

Boc susține că lucrează la o soluție pe termen mediu, dar deocamdată o ţine la secret. Săptămânile trecute edilul a preci-zat că nu se mai bazează pe soluțiile oferi-te de „specialiştii” CJ Cluj şi că ar lua în calcul o ieşire din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Metropolitan. În loc Cluj-Napoca ar putea accepta propunerile unor particulari care doresc o soluţie pe minim 10 ani şi anume construirea unui incinerator. Soluţia nu este însă viabilă, a recunoscut chiar primarul, iar societatea

Războiul gunoaielor continuăcivilă se opune vehement unei asemenea alternative. De altfel, vineri 14 august 2015, de la ora 14.00, în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, str. Motilor 1-3, va avea loc dezbaterea publică privind Regulamentul serviciului de salubrizare a Municipiului Cluj-Napoca. Documentele discutate pot fi consultate pe site-ul pri-mariaclujnapoca.ro, la Secţiunea Dezbateri publice.

Primarul spune însă că între timp prob-lema gunoaielor nu îl lasă să doarmă şi dă asigurări că clujenii nu vor rămâne cu deşeurile în stradă. „Cum nu am rămas cu ele în stradă în momentul când am trecut prin cea mai grea criză pe care am avut-o la începu-tul lunii iulie când am avut termene mult mai strânse, nu vom rămâne nici acum când avem la dispoziție trei luni. E treaba primăriei, a execu-tivului să îi asigure pe clujeni că nu vor rămâne cu gunoaiele în stradă. Vă asigur că nu vor rămâne cu ele în stradă, deși lucrurile sunt ex-trem de complicate, din nefericire. Netermina-rea de către Consiliul Județean a Centrului Inte-grat de Deșeuri ne-a pus într-o situație aproape

imposibilă. În Planul Județean de Gestion-are al Deșeurilor Cluj, care este în vigoare scrie clar: «În cazul în care din motive obiec-tive acesta nu se realizează, ca metodă provi-zorie de depozitare a deșeurilor municipale se propune implementarea unui sistem de colectare selectivă și deșeurile nereciclabile vor fi împachetate cu ajutorul instalațiilor power pack existente în județ care se vor repune în funcțiune pe locația Centrului de managament integrat al deșeurilor și stocate provizoriu în vedere eliminării pe depozitu-lul conform». Cine spune că Consiliul Județean nu are nicio treabă să se uite aici. Con-siliul Județean are treabă, trebuie să dea soluții. Înalții funcționari ai Consili-ului Județean lasă primăriile să se descurce. Managementul instituțional din cadrul CJ a fost unul complet neprofesionist. Acest Plan

Județean de Gestionare al Deșeurilor Cluj este valabil și pentru funcționarii Consili-ului Județean Cluj. Planul a fost adoptat în 2008, nu a fost modifi cat, e în vigoare. Eu înțeleg că domnul Seplecan a venit de o lună

și jumătate, nu putea să rezolve toate problemele. El se zbate

să rezolve, dar funcționarii sunt din 2008 acolo și știau de acest plan. Știau că nu termină centrul. Nu am putut să stăm să ne ascundem în spatele incompetenței lor. Rămâneam cu gunoaiele în stradă și ne băteam în

declarații. Nu am dormit nici atunci, nu dormim nici

acum. Ne-au dat multe nopți de nesomn. Probabil, împreună

cu colegii nu vom dormi multe nopți de acum înainte, până când vom avea soluția pe termen mediu. Vrem să avem o soluție pe minim 2, 3 ani asigurată la Cluj, pentru că, după cum arată datele, e puțin probabil ca

Boc: „Nu am dormit și nici nu voi dormi multe nopți de acum înainte”

acest centru să fi e gata într-un an sau doi”, a spus Emil Boc.

Problema deșeurilor se pare că e şi pretextul ideal pentru Boc ca să refuze orice fel de precizări despre posibila viitoare candidatură la primărie în 2016. Boc evită să spună clar care sunt pla-nurile sale pe anul viitor și dacă dorește sau nu un nou mandat la Primăria Cluj-Napoca. La câteva zile după ce a spus că nu îl interesează acest subiect până când problema gunoaielor va fi rezolvată, copreședintele PNL Vasile Blaga l-a anunțat ca fi ind candidatul noului PNL în funcția de primar la Cluj-Napoca. Miercuri însă Boc a spus: „De-spre candidatură numai de bine! Este un lu-cru care mă interesează cel mai puțin în acest moment, v-am spus cu toată sinceritatea. Nu vedeți câte probleme avem pe cap, așa că… Alte lucruri nu am de adăugat despre acest subiect, e subiectul care astăzi mă interesează cel mai puțin”, a declarat edilul.

Maria Man

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

zorie de depozitare a deșeurilor municipale se propune implementarea unui sistem de colectare selectivă și deșeurile nereciclabile vor fi împachetate cu ajutorul instalațiilor power pack

eliminării pe depozitu-lul conform». Cine spune că Consiliul Județean nu are nicio treabă să se uite aici. Con-siliul Județean are treabă, trebuie să

înțeleg că domnul Seplecan a venit de o lună și jumătate, nu putea să rezolve

toate problemele. El se zbate să rezolve, dar funcționarii

sunt din 2008 acolo și știau de acest plan. Știau că nu termină centrul. Nu am putut să stăm să

incompetenței lor. Rămâneam cu gunoaiele în stradă și ne băteam în

declarații. Nu am dormit nici atunci, nu dormim nici

acum. Ne-au dat multe nopți de nesomn. Probabil, împreună

cu colegii nu vom dormi multe nopți de

Page 3: NO 574 TrReporter

DOSAR | 3

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

PREA CA LA ORAŞ

Cluj-Napoca şi-a luat partea leului în cadrul Planului Integrat de Dez-

voltare – pol de creştere Cluj-Napoca 2009-2015, plan care a putut fi realizat doar prin crearea în 2009 a Zonei Met-ropolitane Cluj, din care fac parte şi 18 comune. Ceilalţi membri ai ZMC nu au fost însă la fel de „competitivi” ca oraşul, care a inclus pe lista de fi nanţare pe europene prin PID, proiecte şi investiţii în valoare de nu mai puţin de 152 de milioane de euro.

De altfel, municipiul Cluj-Napoca este singurul pol de creştere nominali-zat de către AM POR, în urma evaluării Interim a POR, ca exemplu de bune practici la categoria „Poli de creştere”, datorită portofoliului de proiecte fi nanţate şi a impactului acestora în dezvoltarea oraşului. Astfel, în urma licitaţiilor pentru proiectele realizate în cadrul Programului Operaţional Re-gional POR Axa 1.1. destinată polilor de creştere, s-au realizat economii de aproximativ 97 de milioane de lei, din aceşti bani fi ind contractate lucrări pen-tru drumurile din Făget şi Lomb.

„Cam 90% din proiectele pe care ni le-am propus le-am făcut, de la parcul cen-tral, la locuinţe sociale, ambulatoriu la Spi-talul Clujana, reabilitări termice ale blocuri-lor, ca să dau câteva exemple. Am avut un proiect nerealizat în ce priveşte extinderea liniei de troleibuz către Apahida”, spune Ovidiu Câmpean, director al Direcţiei Evenimente publice şi informare cetăţeni din primăria clujeană şi man-ager de proiect la cele mai importante dintre proiectele fi nanţate din fondurti europene.

Proiecte de milioane de euroLa o scurtă evaluare, pe lista PID-ul-

ui, Cluj-Napoca apare cu o mulţime de proiecte importante cum sunt: moder-nizarea liniei de tramvai, proiect fi na-lizat, în valoare de 65 de milioane de lei, modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială, proiect încă în derulare care cuprinde străzile Calea Baciului, Primăverii, Plopilor, Splai-ul Independenţei, Emil Isac, George Bariţiu, Horea, Piaţa Gării, I.L.Caragiale, Căii Ferate, Decebal, Oaşului, Bule-vardul Muncii, Căpitan Grigore Ignat, Regele Ferdinand, inclusiv patru po-duri (Podul peste Canalul Morii, Podul Horea, Podul peste Nadăş, Podul peste valea Chintăului), lucrări de peste 73 de milioane de lei, termenul de fi nalizare fi ind noiembrie 2015.

Tot prin PID au fost fi nanţate şi două proiecte mai puţin norocoase, cu foarte multe amânări şi întârzieri, şi anume sistemul de self-service de închiriere de biciclete şi modernizarea transportului public prin implementarea sistemului de ticketing. Şi acestea trebuie să fi e gata în acest an, dar după ce s-au „fript” de mai multe ori anunţând termene care nu au mai fost respectate, acum ofi cialii primăriei, anunţă generic că vor fi gata până la fi nele lui 2015.

În derulare se mai afl ă, în prezent, alte câteva proiecte mari: refacerea străzilor I.C. Brătianu, Memorandumului, Avram Iancu şi Moţilor, în cadrul proiectului „Oraşul Comoară”, lucrări în valoare de 21 de milioane de lei. De aseme-nea, construirea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, aşa numitul Buftea de Cluj, care din păcate s-a oprit la 65% din lucrări din cauză că fi rma de construcţii a intrat în insolvenţă. Valoarea fi nanţării este de 58 de milioane de lei. O altă investiţie pe bani europeni

Zona Metropolitană, o „afacere” foarte pro� tabilă pentru Cluj

cuprinsă în PID este Centrul de sprijinire a afacerilor TEAM, proiect în valoare de 35 de milioane de lei.

Pentru viitor, Cluj-Napoca se pregăteşte cu alte câteva proiecte im-portante. „În strategia la care se lucrează în prezent, noi avem ca proiecte propuse realiza-rea Someşului navigabil, proiect împreună cu Ordinul Arhitecţilor, refacerea Turnului pompierilor, achiziţionarea de mijloace de transport în comun, tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, vrem să continuăm rea-bilitarea termică atât a locuinţelor, cât şi a

Consiliul Judeţean s-a concentrat pe proiecte socialeŞi Consiliul Judeţean Cluj a avut şase

proiecte realizate în cadrul PIDU. Cu excepţia construcţiei Parcului Tetarom IV la care s-a renunţat între timp, celelalte proiecte sunt: Centru Comunitar Judeţean - Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Copii şi Adulţi Cluj, în valoare de 9.261.629,59 lei, fi nalizat, Modernizarea şi dotarea Centrului Maternal „Luminiţa”, în valoare de 806.330,29 lei, fi nalizat, Mod-ernizare şi dotare Complex de Servicii pen-tru Recuperarea şi Reabilitarea copiilor cu handicap sever „Pinochio”, în valoare de 1.169.479,00 lei, fi nalizat, Modernizare şi dotare Centru de Recuperare şi Reabili-tare Neuropsihiatrică Jucu, în valoare de 5.303.784,79 lei, în implementare, realizat 48%, Parc industrial Tetarom I, în valoare de 69.136.932,99 lei, în implementare, reali-zat 65%. Valoarea totală a investițiilor deru-late de Consiliul Județean Cluj prin Progra-mul Operațional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 1 se ridică la 85.678.156,66 lei, urmare a rezilierii contractului de fi nanțare aferent proiectului Construire Parc indus-trial Tetarom IV.

Pentru 2014 - 2020, structura de Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) nu va mai exista. Noile documente de pro-gramare, respectiv Programul Operațional Regional 2014 - 2020, aprobat de Comisia Europeană în 23 iunie 2015, prevede, Spri-jinirea dezvoltării urbane durabile (Axa prioritară 4), dar nu doar pentru cei opt poli de creștere, ca până acum, ci pentru toate municipiile reședință de județ, cu excepția municipiilor Tulcea și București. Astfel, ac-tualul Pol de Creștere Cluj-Napoca va intra în competiție pentru accesarea fondurilor cu toate celelalte 38 de municipii reședință de județ. Pentru identifi carea proiectelor ce urmează a fi depuse la fi nanțare, respectiv pentru actualizarea documentelor strate-gice pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca pentru perioada 2014 - 2020, Compania URBASOFIA - fi rmă de urbanism, dezvol-tare regională și consultanță, contractată de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în prezent, elaborează Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj. Această strategie va înlocui PIDU, ca și document, pentru următoarea perioadă de programare. Potrivit noilor reglementări legislative însă, Consiliul Județean Cluj nu mai poate depune spre fi nanţare proiecte pe această axă.

Claudia Romitan

clădirilor publice, de asemenea, etapa a doua de extindere a transportului public în zona metropolitană. În prezent, se lucrează la toate acestea, avem dezbateri, lucrăm şi la Planul de mobilitate urbană pe toată zona metropolitană, care va veni cu soluţii pri-vind transportul, de la drumuri de legătură, cu centura de Sud prioritară, piste de bici-clete, iar acest plan ne va da proiectele pri-oritare pentru următoarea perioadă. Doar pe baza lui putem obţine fi nanţare pentru proiecte privind mobilitatea”, a mai spus Ovidiu Câmpean.

Comunele s-au mulţumit cu promisiuniDin ZMC Cluj fac parte, pe lângă

Cluj-Napoca, comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, şi judeţul Cluj, reprezentat prin Consiliul Judeţean. Iar promisiunile pentru prima-rii comunelor care au fost convinşi să in-tre în această zonă sunau foarte frumos în urmă cu circa 6 ani. Majoritatea au rămas doar promisiuni. Cel mai important proiect care s-a realizat, dar deocamdată doar parţial, este extinderea sistemului de transport public în comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca. Vorbim aici de câteva linii de transport pe care Com-pania de Transport Public le operează către Floreşti, Baciu, Apahida, Chinteni sau Feleacu, această din urmă comună ieşind însă între timp din ZMC.

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

Page 4: NO 574 TrReporter

4 | DOSAR

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

LIPSURI

Primarii comunelor care sunt mem-bre în Asociația de Dezvoltare

Intercomunitară – Zona Metropolitană Cluj sunt nemulțumiți de modul în care a fost implementat Planul integrat de dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – zona metropolitană 2009- 2015, dar cu toate acestea nu doresc să se desprindă, cel puțin deocamdată din această asociere, sperând ca Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropoli-tane Cluj pe perioada 2014- 2020 să fi e mai generoasă în ceea ce privește şi aceste localităţi.

Primarul comunei Jucu, Ioan Dorel Po-jar, susține că această asociere servește mai mult intereselor municipiului Cluj-Napoca. „Eu vorbesc doar în numele comunei Jucu. Noi nu am simțit niciun benefi ciu din această aso-ciere. Am dorit să facem piste de biciclete care să lege Clujul de Apahida și Jucu, dar suntem doar la stadiul de discuții deocamdată. Am de-pus un proiect pe Măsura 322 - «Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale», dar a fost neelegibil. A trebuit să demonstrăm că Jucu e comună și nu oraș, ceea ce mi se pare absurd. În fi ne, proiectele pe care le-am făcut în această perioadă au fost fi nanțate cu bani din bugetul local sau au fost realizate de Consiliul Județean Cluj.

Nu am fost la ultima adunare generală a celor din asociație, pentru că am fost plecat din localitate, dar a fost viceprimarul. Suntem nemulțumiți, nu am primit niciun ban pen-tru că suntem în zona metropolitană. Nu avem deocamdată în vedere ieșirea din această asociație, deoarece așteptăm Strategia de Dez-voltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj 2014 - 2020, poate vor merge mai bine lucru-rile. Noi ne plătim contribuțiile, dar nu am primit nimic în schimb. Păcat că nu ne-a aju-tat nici Guvernul Boc, nici actuala guvernare. Ne descurcăm cum putem de la bugetul local. După ce am început bine cu Boc, pe vremea lui Apostu nici nu s-au prea făcut ședințe. S-au re-luat cam de un an. Din fericire, noi nu avem probleme cu transportul în comun, avem o fi rmă privată care se ocupă de acest aspect. Ne descurcăm, circulă mașinile din oră în oră”, explică primarul.

Acesta ar dori ca pe viitor comuna Jucu să benefi cieze de un cămin cultural, dar și de o sală de sport. „Avem stadionul, dar locu-itorii comunei merită și o sală de sport modernă. Eu susțin și voi susține sportul atâta timp cât voi fi primar. Echipa de fotbal și ansamblul de dansuri populare au pus comuna pe hartă, așa am ieșit și noi în lume. Mă mândresc cu echipa noastră de fotbal, o să o susțin în continu-are. Anul acesta vom inaugura o școală nouă, realizată și cu bani de la bugetul local, o școală cu 12 clase. Comuna Jucu are 6.000 de locuitori. Trebuie să avem o școală nouă, modernă. Școala va fi inaugurată la începutul anului școlar. Anul acesta am asfaltat 76 kilometri de stradă cu bani de la bugetul local. Avem noroc că avem parcul industrial aici și că vin mai mulți bani la buget. Vreau să văd ce se întâmplă cu strate-gia de dezvoltare, vreau să văd ce se poate face în continuare. Noi vrem să se realizeze pista de biciclete, să legăm Clujul de comunele din zonă, vrem cămin cultural, vrem o stațiune bal-neo climaterică. Avem la Jucu două bălți sărate unde se adună sute de oameni. De ce să nu le oferim oamenilor o stațiune balneoclimaterică

S-au asociat cu mult elan în urmă cu şase ani în Zona Metropolitană Cluj. Degeaba?

la Jucu? Am multe gânduri. Recunosc, după trei mandate am obosit, dar găsesc resurse să merg mai departe. Da, s-ar putea face multe lucruri, chiar și în zona metropolitană. Visez și la un Aqua Park, dar aici e o discuție mai amplă. Voi încerca să fac acest proiect pe viitor tot pe zona metropolitană”, a spus primarul comunei Jucu.

La Floreşti lipsesc baniiHoria Șulea (foto medalion), pri-

marul comunei Florești este și el nemulțumit, dar nu atât de PID-ul care s-a implementat defi citar, ci mai ales de felul în care merg lucrurile în România, de modul în care sunt distribuite fon-durile și de birocrația care sufocă încă din fașă unele proiecte.

„Cel puțin de când sunt eu primar, nu au existat fonduri. Degeaba discutăm despre proiecte. Stațiile de autobuze s-au implemen-tat, rețeaua de stații self-service de închiriere de biciclete se dezvoltă, dar merge extrem de încet. După părerea mea, marea problemă

este la nivel guvernamental, iar acest lucru se simte și la nivelele inferioare. Trebuie să ne uităm la cei care se ocupă de fondurile eu-ropene, să nu uităm câtă birocrație este, câte hârtii trebuie făcute. Proiectele românești se pierd în prea multe hârtii. Fără discuție, fap-tul că facem parte din Asociația de dezvol-tare intercomunitară – zona metropolitană a ajutat, transportul metropolitan având la bază această asociere. La nivel de proiecte nu asocierea e prob-lema, ci fi nanțarea, modul în care sunt evaluate proiect-ele. Sunt supărat că sunt român. Momentan mă afl u în Turcia. Turcii sunt de admirat, turcii aceștia pe care îi vorbim noi de rău, ne dau clasă, la servicii, la atitudine. Ei știu să gestioneze fon-durile europene. La fel bul-garii, au autostrăzi nu glumă. Ne dau și ei clasă. La noi nu se poate”, spune primarul dezamăgit.

Conform edilului, din luna septem-brie, structura de conducere a Asociației de dezvoltare intercomunitare se va schimba. „Sper să se miște lucrurile mai repede. Am avut o adunare generală de vreo două, trei săptămâni. Am depus șapte proiecte pentru perioada 2014-2020. Aces-tea se referă în principiu la infrastructură, canalizare, apă, grădinițe, creşă. Sper că vom câștiga aceste proiecte”, a mai spus acesta.

Drumul spre Aiton, plin de gropi și promisiuniCine vrea să ajungă din Cluj-Napoca

în comuna Aiton trebuie să o apuce pe drumul 103 G, pe care o porțiune de aproape patru kilometri este neasfaltată și pe alocuri impracticabilă. Problema acestui tronson a fost expusă nu doar în ședințele Consiliului Județean, ci și în lista de proiecte cu care edilul comunei s-a înscris în Planul Integrat de Dezvol-tare a Zonei Metropolitane. Demersul însă nu a avut niciun efect, la fel cum s-a întâmplat și în cazul celoralalte proiecte depuse în anul 2009.

„La mine chiar nu s-a întâmplat nimic. Ba da, de fapt s-a întâmplat: am plătit o cotizație. Sunt nemulțumit, pentru că de la proiectul ăsta am avut o singură pretenție: să fi e asfaltat drumul județean din Gheor-gheni până în Aiton. Mi s-a promis că se face, a trecut un an și jumătate dar nu s-a făcut nimic. Era șansa noastră să ne legăm cumva de Cluj. Populația e foarte

îmbătrânită, am totuși mulți tin-eri care vor să vină să cumpere

aici, să construiască, oameni care vor să investească. Dar

pe drumul acela nu poți merge. E drum județean impracticabil pe o porțiune de mai bine de patru kilometri Am avut idei de proiecte, inclusiv extinderea rețelei de apă

și canalizare. Dar nu s-a făcut nimic. Am cerut ex-

tinderea rețelei de transport. La fel, nimic”, spune primarul

comunei Aiton, Nicolae Făgădar.Chiar dacă părea o idee bună la în-

ceput, asociația s-a transformat rapid într-un fi asco pentru pentru mulți pri-mari care aveau planuri mari cu fon-durile despre care li s-a spus că ar putea fi accesate.

„Suntem mult prea mici și neînsemnați. La ședințe nu se discuta nimic concret. Toc-mai de aceea nu am mai fost de mai bine de un an. Am trimis secretarul. Sunt foarte dezamagit de modul în care a mers proiectul. La început am sperat că va fi o gură de oxi-gen pentru comunele mici. Erau persepctive de a obține susținere, de a ne putea dezvol-ta în funcție de specifi cul fi ecărei comune. Bazele, la început, păreau foarte bune. Dar nu se face nimic. Facem asociații pentru ca cei mari să le poată accesa. Nu ne-am ret-ras, pentru că mai avem speranța că își vor aminti și de noi. Plus că vine campania și iar încep promisiunile”, spune edilul, re-semnat.

Chinteniul mulţumit de transportul metropolitanLa Chinteni, pe de altă parte, marea

și de altfel unica realizarea a proiectu-

a ajutat, transportul metropolitan având la bază această asociere. La nivel de proiecte nu asocierea e prob-lema, ci fi nanțarea, modul în care sunt evaluate proiect-ele. Sunt supărat că sunt

Ei știu să gestioneze fon-durile europene. La fel bul-garii, au autostrăzi nu glumă. Ne dau și ei clasă. La noi nu se

”, spune primarul dezamăgit.

legăm cumva de Cluj. Populația e foarte îmbătrânită, am totuși mulți tin-

eri care vor să vină să cumpere aici, să construiască, oameni

care vor să investească. Dar pe drumul acela nu poți merge. E drum județean impracticabil pe o porțiune de mai bine de patru kilometri Am avut idei de proiecte, inclusiv extinderea rețelei de apă

și canalizare. Dar nu s-a făcut nimic. Am cerut ex-

tinderea rețelei de transport. La fel, nimic

comunei Aiton, Nicolae Făgădar.

Alee între blocuri, comuna Florești

Comuna Jucu

Page 5: NO 574 TrReporter

LA PAS PRIN METROPOLA CARE NU E | 5

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

Faptul că avem transport metropolitan este un lucru

extraordinar. Suntem cea mai e� cientă zonă metropolitană

din România în privința transportului public. Dacă din

Florești, Baciu, Apahida, Feleac, din toate zonele apropiate avem

un transport integrat este un lucru mare care s-a putut realiza și care cred că va putea � extins și în perioada următoare prin

extinderea sistemului de ticketing și prin includerea și altor comune

în această zonă metropolitană de transport care după părerea

mea reprezintă cel mai important proiect. Primăriile au avut de câștigat prin faptul că au făcut parte din zona metropolitană

pentru că au avut parte de punctaj suplimentar în proiectele

lor europene pe care le-au depus. Au bene� ciat de punctaj suplimentar și au putut să își

obțină lucrările de canalizare, de apă, de drumuri pe care le-au avut. Acum se trece într-o etapă nouă la care vom vedea

care sunt criteriile de � nanțare pentru perioada 2014-2020. Nu se depun încă proiectele deoarece

Guvernul nu a terminat lansarea polurilor, nu a lansat anunțul de

depunere a proiectelor”,a declarat primarul municipiului

Cluj, Emil Boc

S-au asociat cu mult elan în urmă cu şase ani în Zona Metropolitană Cluj. Degeaba?

lui de dezvoltare a zonei metropolitane este introducerea transportului în co-mun, care leagă localitățile componente de municipiul Cluj-Napoca.

„În afară de transportul urban nu am avut alte proiecte. Dar la ultima noastră întâlnire am stabilit foarte clar că, în următoarea perioadă, pe fonduri europene, vom încerca să accesăm fonduri și noi, cei din mediul rural, pentru a nu mai exista această discrepanță în-tre municipiu și comune. Măsurile pe fonduri au fost mai favorabile muni-cipiului. Chinteniul are o populație redusă și de aici problemele. De ce nu au depus colegii mei proiecte nu aș putea să vă spun. Eu știu doar că, la nivelul Chinteniului, nu am putut accesa mai multe fonduri pe zona metropolitană pentru că avem o populație redusă. Dacă ar fi să evalueză, din 2012 de când am început să discutăm serios, aș spune că a fost un proiect foarte benefi c”, spune Lucia Suciu (foto medalion), pri-marul comunei Chinteni.

Baciu, viitor cartier al ClujuluiPrimarul comunei Baciu, Florin

Mureşan, nu este foarte nemulţumit de modul cum s-au derulat până acum lu-crurile în proiectul Zona Metropolitană şi este încrezător în viitorul acesteia. El

a spus că deşi nu s-au mai întâlnit şi nu s-a mai discutat nimic

de prin februarie, e pozi-tiv e faptul că s-a realizat

deja partea de transport în comun şi că acum urmează şi partea cu deşeurile menajere.

„Nu pot să spun că sunt mulţumit, dar măcar cât de cât văd că

unele lucruri se împli-nesc. Pentru că una e să

porţi o discuţie şi să vorbeşti foarte mult şi să nu realizezi

nimic, şi alta e să vorbeşti puţin şi să realizezi ceea ce ai spus. Eu zic că

s-a început cu partea de transport, acum va urma cu acel ADI Ecometropolitan, legat de deşeurile menajere. Asta trebuie

să înceapă să funcţioneze, că nu putem da înapoi. Ce am mai discutat e legat de par-tea de infrastructură, care trebuie realizată, în primul rând la drumuri. Trebuie făcute legăturile între drumuri naţionale şi drumuri judeţene, am început un proiect eu-ropean, să vedem dacă îl vom putea duce la capăt. Încet-încet eu zic că lucrurile se mişcă şi tind să meargă spre zona metropolitană”, a spus Florin Mureşan.

Potrivit acestuia, comuna Baciu n-a benefi ciat până acum de bani europeni pe proiectul zonei metropolitane, dar speră să obţină fonduri de acum încolo, în special pe partea turistică: „În primul rând legătura între Tetarom şi comuna Baciu, pe sub pădure, care a fost un drum de pământ care ar trebui refăcut şi s-ar des-chide automat o altă legătură între Tăietura Turcului şi Cheile Baciului. Ne-ar interesa Zona turistică din Cheile Baciului, loc de agrement. Ar fi foarte important pentru noi să fi e zonă turistică. Suntem căutaţi în fi e-care an, mai ales de către cetăţeni străini, care îşi doresc să vadă Pădurea Baciului şi au un impediment, că e foarte rău drumul”, spune acesta.

Primarul Florin Mureşan îşi vede co-muna ca un cartier al Clujului şi, cândva

în viitor, probabil că tocmai aşa ar urma să fi e: „Neapărat trebuie să meargă partea cu deşeurile, a început transportul. Încet-încet va trebui ca cel puţin localitatea Baciu să intre mai mult în zona eco metropolitană, pentru că prac-tic suntem un cartier al Clujului şi trebuie să ne adaptăm după cerinţele clujenilor. Alipire administrativă? Nu neapărat, dar unele servicii să fi e comune, cum ar fi transportul, deşeurile menajere. Pe urmă şi partea de infrastructură şi reţele. În ce priveşte alipirea administrativă, ve-dem, ce e mai bine pentru cetăţeni. Asta trebuie stat şi analizat, încă n-am analizat în profun-zime lucrurile. Dar atâta timp cât cetăţenii acestei localităţi au serviciu, muncesc în Cluj, se deplasează zilnic în Cluj-Napoca, nu pot să mă gândesc la altceva, pentru că aici agricultură nu pot să fac, nu-mi permite nici relieful, nu am nici teren propice. Aşa că trebuie să mă gândesc ce este mai bine pentru ei”.

Maria Man, Radu Hângănuţ, Marius Avram

vom încerca să accesăm fonduri și noi, cei din mediul rural, pentru a nu mai exista această discrepanță în-tre municipiu și comune. Măsurile pe fonduri au fost mai favorabile muni-

nivelul Chinteniului, nu am putut accesa mai multe fonduri pe zona metropolitană pentru că avem o populație redusă. Dacă ar fi să evalueză, din

a spus că deşi nu s-au mai întâlnit şi nu s-a mai discutat nimic

de prin februarie, e pozi-tiv e faptul că s-a realizat

deja partea de transport în comun şi că acum urmează şi partea cu deşeurile menajere.

că sunt mulţumit, dar măcar cât de cât văd că

unele lucruri se împli-nesc. Pentru că una e să

porţi o discuţie şi să vorbeşti foarte mult şi să nu realizezi

nimic, şi alta e să vorbeşti puţin şi să realizezi ceea ce ai spus. Eu zic că

Comuna Florești Comuna Aiton

Comuna Chinteni

BaciuApahida

Page 6: NO 574 TrReporter

6 | DOSAR

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

FĂRĂ PROIECTE

Pentru comunele incluse în proiect, planul de dezvoltare integrată a zonei

metropolitane Cluj pare să fi fost un joc de tipul „cine clipește primul” jucat împotriva municipiului Cluj-Napoca. Cu mențiunea că primarii comunelor incluse în proiect au pierdut nu pentru că au clipit, ci pentru că au adormit.

Este valabil și în comuna Căianu, afl ată la ani lumină de realizările municipiului în cadrul strategiei de dezvoltare a zonei metropolitană. Pe scurt, niciunul dintre proiectele cu care Căianu a intrat în această asociere nu a fost nici măcar discutat, darămite înaintat sau fi nanțat. Motivele sunt neclare pentru primarul Vasile Pop care, la fel ca mulți alți omologi de-ai săi, nu a avut niciun benefi ciu de pe urma PIDU.

Deși afl ată la ceva mai mult de 30 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca, co-muna Căianu a fost inclusă și ea în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca- Zona Metropolitană 2009-2015. Marile proiecte care ar putut să fi e, nu se prea văd dacă iei la pas localitatea Căianu, din simplul motiv că niciunul nu a ajuns vreodată să fi e discutat în vreuna dintre ședințele cel mult anuale ale aso-cierii prezidate de primăria Cluj-Napoca. În chip aproape paradoxal, această stare de fapt veche deja de mai bine de cinci ani nu a deranjat niciuna din primării, iar lucrurile și-au urmat cursul fi resc: la municipiu ve-neau bani europeni pentru proiectele de-puse, în timp ce comunele precum Căianu căutau alte surse de fi nanțare.

Prin sat, conceptul de „zonă metropolitană” este un subiect care pare să nu fi fost abordat niciodată. După discuții și explicații, localnicii par totuși să fi e de acord cu un lucru: „Sigur că s-au făcut mai multe la Cluj. Acolo e orașul mare. Pe noi nu ne bagă nimeni în seamă. Facem ce putem”, spune doamna Eva. „Nouă ne-ar trebui acum canali-zare și niște drumuri mai bune. Să se facă doar, ce mai contează de unde vin banii?”, spune un alt sătean. Iar cum pe ulițe nu am găsit prea multe răspunsuri, ne-am încercat norocul la primărie.

Un proiect ucis de la stadiul de ideePotrivit Planului Integrat de Dezvol-

tare, comuna Căianu intrase în Asociația de dezvoltare intercomunitară (ADI) Zona Metropolitană Cluj (ZMC) cu patru proiecte prioritare: modernizarea drumului comu-

O legendă demult uitatăZona Metropolitană, în comuna Căianu:

nal principal și a mai multor străzi din comună, realizarea sistemului de cana-lizare, construcția unei grădinițe în locali-tatea Căianu Mic și dotarea căminului cul-tural din localitatea Căianu. De asemenea, exista și o „listă de idei” în care comunele au trecut propuneri de proiecte pentru care ar mai avea nevoie de fi nanțare pen-tru a fi fi nalizate. Din nou, comuna Căianu avea pe rol patru proiecte: construirea unei săli de sport, fi nalizarea căminului cultural, extinderea școlii gimnaziale și realizarea sistemului de canalizare și ali-mentare cu apă.

Lista a fost însă dată uitării. Primăria Căianu, la fel ca multe alte comune, nu a primit niciodată fi nanțare pentru aceste proiecte în cadrul ADI ZMC. Chiar dacă au existat ședințe cu toți edilii, rostul discuțiilor și subiectele abordate sunt acum un mister, chiar și pentru cei care au luat parte la ele.

„Au fost foarte rare ședințele. La fi ecare ședință se vorbea despre accesarea fondurilor... nu mai știu. Tot felul de chestii de astea. De la ultima ședință a venit vicele cu ceva material. Uite... s-a vorbit despre aprobarea situațiilor fi nanciare ale asociației, despre aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și aprobarea raportului de activite. Mă rog, nu știu despre ce activitate o fi vorba că nu au făcut nimic. Ah, și prezentarea oportunităților de fi nanțare pentru 2014-2020. Presupun că le-o fi prezen-tat ceva”, explică primarul Vasile Pop în timp ce citește parcă pentru prima dată documentul cu subiectele ultimei ședințe.

Chiar dacă teoretic ar fi trebuit să fi e o oportunitate de a discuta proiect-ele propuse și metodele pentru a obține fi nanțare, ședințele asociației nu par să fi avut niciun efect.

„La ultima ședință la care am fost s-a vor-bit ceva despre reabilitarea unor drumuri prin Aiton, Gilău și Baciu parcă. Nu mai știu de-spre ce valoare era vorba, dar știu sigur că era vorba de porțiuni mici de câte un kilometru, doi. De restul nu îmi mai amintesc. La una din ele, parcă chiar prima, a venit multă lume, presă din București. A venit și ăsta, ofi țeru’. Turcescu. Dar asta a fost pe vremea lui Apos-tu. După aceea nimic”, își amintește prima-rul din Căianu.

Banii zonei metropolitane, evitați de primariChiar dacă ar fi putut obține bani

pentru proiecte în cadrul asociației, Va-

sile Pop a ales să caute fonduri pe alte axe care ofereau fi nanțare europeană. Motivația edilului este cel puțin surprinzătoare. „Nu a zis nimeni să facem proiecte să le depunem. Niciodată nu ne-a zis nimeni nimic. Păi credeți că, dacă puteam, eu sunt prost să nu fac proiecte fi nanțate cu banii europeni? Nu a ajutat pe nimeni niciodată. Nici pe Florești, care e acolo lângă buricul târgului. Singurul be nefi ciar a fost Clujul, în rest nimeni”, crede primarul.

Cum nimeni nu a îndrumat prima-rii, aceștia au uitat ușor-ușor de ba-nii zonei metropolitane și au revenit la problemele lor. „Eu am depus proiecte pe fondul de mediu și așa am făcut și canaliza-rea, am dotat căminul, am făcut grădinița. Acum am un alt proiect pentru moderniza-rea unei străzi. Pregătesc un proiect pentru mansardarea școlii gimnaziale. Am angajat proiectant și încercăm să le facem. Sigur că le-am făcut pe cont propriu, că nu am vrut să mă bazez pe ei. Dacă le pierdeam? Așa că nu, nu am depus niciunul. Noi știm să accesăm fonduri. Așa avem alimentare cu apă. Nu trebuie să ne instruiască nimeni. Știm face studii de fezabilitate, să căutăm proiectant, să trimitem documentația...”, spune răspicat edilul-șef al comunei Căianu.

Paradoxal este faptul că, aparent, proiectul a început fără niciun elan. Întrebat care au fost motivele pentru care a acceptat să intre în proiect, până și promisiunile făcute în 2009 sunt în ceață: „Atunci ne-a spus că așa vom putea obține fi nanțări, pentru că e o asociere intercomunitară, ca zona metropolitană, că o să putem depune proiecte”, își amintește foarte vag primarul.

Cu toate acestea, de-a lungul tim-pului, doar comuna Feleacu a părăsit ADI-ul. Celelalalte au rămas, privind de după dealuri cum municipiul Cluj-Napoca aduce bani europeni, în timp ce în propria ogradă bate vântul.

„Unii au mai vociferat că se retrag dacă tot nu îi ajută cu nimic. Eu nu am zis niciodată că mă retrag că apoi pierde și Cluj-Napoca fi nanțarea și ce am rezolvat? Să își facă ei. Aștept să mă cheme să îmi spună «uite mă, un milion de euro să îți faci și tu două drumuri». Nu se întâmplă, așteptăm degeaba. Dar ce să facem, că dacă plecăm toate comunele din asociație, nu mai face nimic nici Clujul”, crede prima-rul Vasile Pop.

Radu Hângănuț

Au fost foarte rare ședințele. La � ecare ședință se vorbea

despre accesarea fondurilor... nu mai știu. Tot felul de

chestii de astea. De la ultima ședință a venit vicele cu ceva material. Uite... s-a vorbit despre aprobarea situațiilor

� nanciare ale asociației, despre aprobarea bugetului

de venituri și cheltuieli și aprobarea raportului de activite. Mă rog, nu știu

despre ce activitate o � vorba că nu au făcut nimic. Ah, și prezentarea oportunităților

de � nanțare pentru 2014-2020. Presupun că

le-o � prezentat ceva”, explică primarul Vasile Pop

în timp ce citește parcă pentru prima dată documentul cu subiectele ultimei ședințe

Page 7: NO 574 TrReporter

CU STATISTICĂ | 7

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

NECUANTIFICABIL

Interviu cu Andreea Marcu, expert în comunicare

la Agenția de Dezvol-tare Regională Nord-Vest, organismul care gestioneză proiectele cu fi nanțare europeană derulate prin Programul Operațional Regional.

Există o evaluare a implementării PIDU? PIDU Cluj-Napoca este un

document strategic care conține un

portofoliu de 93 de proiecte a căror im-plementare vizează diferite surse

de fi nanțare. Dintre aceste 93 de proiecte, doar 26 au fost

depuse spre fi nanțare prin Programul Operațional Regional, dintre care 23 au fost contractate, un contract a fost reziliat, nouă fi nalizate și 13 se

afl ă încă în implemen-tare. Prin urmare, evalu-

area implementării PIDU cade în sarcina municipalității

Cluj-Napoca, care are o imagine de ansamblu asupra procesului, fi nanțările

aprobate prin Programul Operațional Regional și gestionate de ADR Nord-Vest reprezentând doar o fracțiune din totalul proiectelor prin care PIDU urmărește să-şi atingă obiectivele. De asemenea, în acest moment, o evaluare ar fi prematură, având în vedere că o parte importantă a proiectelor nu a fost fi nalizată și, ca atare, contribuția aces-tora la implementarea PIDU nu poate fi cuantifi cată.

De ce nu s-au făcut proiecte comune pentru conectarea localităților prin noi șosele?Această întrebare trebuie adresată

ASOCIAŢIE

La nivelul european funcționează o asociație a metropolelor, numită

Rețeaua Regiunilor și Ariilor Metro-politane Europene – METREX. Din rețea fac parte 50 de metropole din to-talul estimat de 120 de arii metropoli-tane de pe continent. Din România, doar Zona Metropolitană Oradea și Municipiul București sunt membri ai METREX.

Potrivit METREX, metropolele sunt acele orașe unde se desfășoară busi-nessuri esențiale și care au funcțiuni culturale și administrative majore, iar „bunăstarea lor este vitală pentru sustena-bilitatea, competitivitatea și progresul so-cial al Europei și locuitorilor ei” – după cum se arată în prezentarea ofi cială a organizației.

Potrivit unui studiu fundamental al METREX cu privire la dezvoltarea ariilor metropolitane, există o serie de probleme-cheie sociale, economice și de mediu care pot fi cel mai bine soluționate la nivel metropolitan. Printre acestea se numără:

- structura urbană și echilibrul care trebuie menținut între expansiunea și regenerarea urbană;

-transportul urban și relațiile dintre modalitățile de transport al persoanelor și bunurilor;

- transformările economice și necesi-tatea restructurării urbane, pentru a face față consecințelor creșterii sau declinului;

- transformările sociale și necesitatea unor servicii și facilități pentru a rezolva probleme precum migrația, demografi a și cheltuielile consumatorilor

- sustenabilitatea politicilor de me-diu și necesitatea de a conserva resursele naturale și de a echilibra utilizarea cu regenerarea lor;

- schimbarea climatică și necesitatea de a diminua gazele de seră produse de orașe, pentru a atinge țintele fi xate de Uniunea Europeană până în 2020 și 2050 (reduceri cu 20%, respectiv 80%, față de nivelul emisiilor în 1990).

Toate acestea, apreciază studiul citat, trebuie să fi e luate în considerare în mod integrat, pe termen lung, iar o astfel de planifi cară presupune o guvernanță metropolitană efi cientă.

Clujul nu există!Același studiu a identifi cat la nivel

european 76 de Arii Metropolitane de Creștere în Europa, ierarhizate în funcție

PIDU în ci� e: Din 93 de proiecte, doar 23 au fost depuse spre � nanţare

aplicanților eligibili, respectiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Consiliul Județean Cluj, Municipiul Cluj-Napoca. În funcție de sursa de fi nanţare, respectiv Programe Operaționale, trebuie identifi cate grupurile țintă eligibile și de încheiat parteneriate, în vederea elaborării de proiecte a căror ac-tivitate să fi e eligibilă pe programe.

Cum se modi� că schema de � nanțare pentru metropole în următorul exercițiu � nanciar ?Apar noi oportunităţi cu fi nanțare,

dedicată doar centrelor reședință de județ: investiții destinate îmbunătățirii transportu-lui public urban – incluzând achiziționarea de material rulant, încurajând transpor-tul electric sau nepoluant; investiții în efi cienţa energetică a clădirilor publice; investiții în iluminatul public; investiții în reconversia și refuncționalizarea terenuri-lor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate; investiții în regenerarea fi zică, economică și socială a comunităților defa-vorizate din municipiile reședință de județ; investiții în infrastructura de educație etc.

În ce stadiu se a� ă Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj de care se ocupa SC Urbaso� a ?Strategia de Dezvoltare Integrată a

Zonei Metropolitane se afl ă în etapa de actualizare pentru perioada 2014-2020, proiectul fi ind în implementare, respectiv parcurgând etapele conform contractului.

Cum pot � ajutate comunele din aria metropolitană să depună mai multe proiecte, atâta vreme cât ele se plâng că nu au bani de co� nanțare? În funcție de nevoile de investiții iden-

tifi cate, cât și de sursa de fi nanțare, este la nivelul fi ecărei administrații publice, de capacitatea fi nanciară a lor, de a identifi ca sursa de fi nanțare. În ce privește posibili-tatea de a depune cât mai multe proiecte – pe POR cofi nanțarea benefi ciarului în acest moment este de 2%.

Bogdan Stanciu

Cu ce se ocupă metropolele din restul Europei

de patru criterii: mărime, competitivi-tate, conexiuni de transport și educație

Cele mai importante sunt Nodurile Globale (2 - Paris și Londra), EuroMo-toarele (17 – Munchen, Frankfurt, Ma-drid, Bruxelles, Milano, Roma, Hamburg, Copenhaga, Zurich, Amsterdam, Berlin, Stockholm, Stutt gart, Barcelona, Dussel-dorf, Viena și Koln), Arii Puternice (8), Arii

cu Potențial (25) și Arii Slabe (24). Doar două orașe din România, București și Timișoara, fi gurează în această ierarhie, ambele în ul-tima categorie, pe locurile 59, respectiv 76.

Trebuie menționat că studiul, care nu pomenște nimic despre Cluj-Napoca, a fost realizat în urmă cu șase ani.

Bogdan Stanciu

nterviu cu Andreea Marcu, expert în comunicare

la Agenția de Dezvol-

PIDU Cluj-Napoca este un

plementare vizează diferite surse de fi nanțare. Dintre aceste 93

de proiecte, doar 26 au fost depuse spre fi nanțare prin Programul Operațional Regional, dintre care 23

nouă fi nalizate și 13 se afl ă încă în implemen-

tare. Prin urmare, evalu-area implementării PIDU

cade în sarcina municipalității Cluj-Napoca, care are o imagine de

Reabilitarea liniei de tramvai este unul din cele mai importante proiecte realizat de Cluj-Napoca, prin PID

Page 8: NO 574 TrReporter

| 9opinie

13 - 19 august 2015 Nr. 574 |

Viorel Cacoveanu, scriitor

Leul românesc - 95 de ani de la intrarea

sa în Transilvania

Diagnosticul unui sociolog

Izbucnirea primului război mondial a însemnat începutul redesenării a unei noi lumi. România a avut o şansă de se afirma economic şi politic într-o Europă aflată cu adevărat în impas. Această şansă a apărut într-un context în care lumea se fărâmiţa,

imperii considerate milenare se destrămau, lăsând loc unor vise milenariste şi unor utopii economico-sociale. O operaţiune financiară de amploare a avut cartierul general la Cluj într-un context economic, politic şi ideologic extrem de vitreg.

În luna august se împlinesc 95 de ani de la momentul apariţiei leului românesc în Transil-vania, unde a înlocuit vechile coroane austro-ungare, şi vine într-un context economic în care se vorbeşte tot mai mult de cât de utilă ar fi ade-rarea ţării noastre la zona euro, de cât de utilă ar fi lărgirea sau dimpotrivă îngustarea zonei euro prin eliminarea celor care nu se conformează re-gulilor acesteia. În rândurile de mai jos voi încer-ca să arăt, în câteva cuvinte, printr-o perspectivă clujeană cât de greu ia naştere un sistem monetar şi cât de greu piere acesta.

Coroanele austro-ungare erau o monedă relativ tânără şi au fost consecinţa unei reforme monetare realizate de monarhia Habsburgică cu un succes notabil, succes determinat de încre-derea în moneda imperială, şi potenţat totodată de bogăţia în zăcăminte de aur a Transilvaniei. Este de menţionat că 70% din rezervele de aur ale Băncii Austro-Ungare erau asigurate de minele transilvane. Odată cu începutul Marelui Război şi suspendarea convertibilităţii în aur, valoarea coroanei s-a redus, devalorizarea cul-minând cu momentul dezintegrării monarhiei. Se poate spune că această monedă mai trăia doar din amintiri. Din cauza necesităţilor monetare ale războiului, numărul de coroane în circulaţie s-a înzecit, în timp ce rezervele de aur ale Băncii Austro-Ungare s-au diminuat de la un an la altul, ajungând la finele războiului la aproape o cinci-me din valoarea antebelică.

Până la izbucnirea războiului, Europa era o zonă economică extrem de deschisă, având o uni-une a etalonului aur şi un sistem financiar şi eco-nomic extrem de sofisticat, care facilita o deschi-dere comercială mult mai mare decât am putea să ne imaginăm. Gradul de deschidere a econo-miilor lumii, conform unor cercetări economice din veacul XXI, arată că de abia la mai bine de 60 de ani de la încheierea primei conflagraţii mon-diale s-a ajuns la un nivel similar de deschidere economică.

Căderea imperiilor, reconturarea frontiere-lor Europei, revoluţiile sociale care au inflamat întregul continent au avut un efect nociv ime-diat asupra comerţului şi asupra industriei fi-nanciare. Imediat după încheierea armistiţiului din luna noiembrie 1918 şi proclamarea statelor succesoare ale monarhiei duale a început o luptă contracronometru pentru minimizarea efectelor negative a ale disoluţiei imperiului. Din nou, una din principalele ţinte vizate a fost moneda. Pentru că introducerea în circulaţie a unor monede noi nu se poate realiza de pe o zi pe alta, coroanele habsburice trebuiau să joace un rol de substitut, cel puţin pentru o perioadă. În lunile ianuarie şi februarie 1919, Regatul Sârbilor şi Croaţilor a in-terzis importul de coroane şi a cerut populaţiei să se prezinte cu acestea pentru aplicarea unui supratipar, în luna următoare Cehoslovacia şi Austria au aplicat măsuri similare. În teritoriile

controlate de armata română, care încă nu erau pe deplin recunoscute prin tratate internaţionale, de abia în luna iulie a acelui an s-a desfăşurat o acţiune de ştampilare a coroanelor. Prin această operaţiune au fost ştampilate cca. 1 miliard de coroane. Totuşi valoarea totală a coroanelor pre-schimbate peste mai bine de un an a fost de 8,7 miliarde. Ce s-a întâmplat în acest timp?

În primul rând a avut loc o migrare mare a coroanelor spre periferie ca urmare a întârzie rilor iminente a măsurilor de restricționare a importu-lui de coroane, ca urmare a unor metode mai fac-ile de contrafacere a ștampilei aplicate de Regatul României. Situația de beligeranță făcea posibilă mișcări semnificative de populații pe teri toriul Transilvaniei în și spre Ungaria, fapt care adu-cea cu sine mișcări de valute. Existau, de aseme-nea, numeroase afaceri între firmele ardelene și cele din restul fostei monarhii care presupu-neau schimburi bănești, chiar cu anumite riscuri. Nu sunt mai puțin importante și așa numitele excepții în ceea ce privește recunoașterea unor tipuri de coroane (cele emise de guvernul sovie-tic de la Budapesta și cele emise după încheierea armistițiului din noiembrie 1918 de către Banca Austro-Ungară). La acestea se mai adaugă și di-versele forme de arbitrajare a reglementărilor monetare impuse de autoritățile statelor suc-cesoare. Unele state au fost mai permisive, al-tele mai restrictive în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, unele aveau o politică de dobânzi şi rate schimb mai restrictivă, altele mai permisivă.

Comisia Centrală de Schimb a coroanelor austro-ungare a fost la Cluj, iar operaţiunile au fost coordonate de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor. Paritatea de schimb a fost de un leu pentru două coroane. Din aceştia 60% erau plătiţi pe loc în, numerar iar 40% în bonuri de tezaur. Pentru Banca Naţională a fost o acţiune extrem de laborioasă, dar şi cu o amp-loare fără precedent. Pentru a ilustra cât mai rel-evant pentru o persoană mai puţin cunoscătoare în ceea ce priveşte administrarea numerarului este suficient să spun că numai masa totală a monedelor şi bancnotelor retrase din circulaţie depăşea 200 de tone.

La aceste dificultăţi de ordin uman şi logistic se adaugă dificultăţile economice şi de politică monetară şi fiscală, în condiţiile în care cutumele economice erau extrem de greu de aplicat. Era just acel curs de schimb? Erau alocate suficiente fonduri pentru această operaţiune? Care va fi impactul economic asupra populaţiei din noile provincii. La finele anului 1920, când s-a înche-iat cea mai mare parte a procesului de unificare monetară numărul de lei de pe piaţă crescuse de la 4,2 miliarde la 9,5 miliarde.

După cum arată presa vremii, şi după cum era de aşteptat, măsura nu a reuşit să mulţumească pe toată lumea. Unii considerau că acel curs de schimb a fost fie prea mic în raport cu leul fie prea mare. Alţii au considerat că erau prea puţini bani pe piaţă, alţi că s-a creat cu exces de numerar. Unii au considerat că operaţiunea s-a temporizat prea mult, alţii că ar fi fost prea pripită. Adevărul este unul singur, şi care va rămâne pentru vecie în istorie. Din luna august 1920, leul românesc a sosit în Transilvania şi a contribuit şi el într-o epocă de mari încercări la unificarea naţională.

Septimiu Moga, economist, manager comunicare BNR Cluj

Mă obsedează o tabletă a domnului Sebas-tian Vasile Dâncu despre politica noastră, a celor mai mult sau mai puţin români, pe care am comentat-o în 2007, când a apărut în volumul Antidoturile disperării, Ed. Eikon. De ce mă simt obligat, ca gazetar

şi scriitor, să revin asupra ei? Acea tabletă nu era o înşiruire de fraze, de obiective si îndemnuri, o adeziune sau o con-damnare, amândouă atât de la modă pe Dâmboviţa. Tab-leta intitulată „Drumul spre lumină al lui Marian” era un necruţător şi subtil diagnostic al politicii noastre din utimul sfert de veac. Şi poate din totdeauna. Pe măsură ce a trecut timpul, acest diagnostic de care vorbesc s-a sedimentat, s-a împlinit şi aşezat ca o efigie pe politica noastră, o judecă şi o pune la locul ce i se cuvine. Domnul Dâncu a crezut în politica de idei, înţelepciune şi şanse, de inteligenţă şi curaj în folosul naţiunii. Dar la noi, din păcate, acest lucru nu a fost dorit, înţeles, acceptat, dimpotrivă a fost dezavuat şi alungat! Polit-ica noastră s-a căutat zadarnic, a rătăcit în certuri de mahala, ba aş zice că a fost un fel de abator, în care aşa-zişii politicieni s-au hăcuit unii pe alţii, s-au alungat de la putere unii pe alţii. Cam toţi au vrut să vină la putere, nu să ducă ţara cu un pas înainte, să lase ceva în urma lor, ci să ocupe scaune mari, să adune (de ce să n-o spunem?) să fure; să-şi bată joc pe faţă de cei ce i-au ales. Prea mulţi politicieni stau cu parul (DNA) sub cămaşă, să-l aibă la nevoie spre...progres şi demnitate şi cu bâta CCR pusă la vedere! Şi de cine?! Avem o artă de a dis-truge şi de a dărâma tot ce au creat alţii şi de a ne feri ca acela de tămâie de creaţie şi de construcţie.

Mă întorc la tableta amintită în care e vorba nu doar de Vanghelie, căruia i-a fost dedicată. Marian cel „celebru” prin arta de a distruge prin exprimare şi avânt revoluţionar, a vrut să fie un mare om politic al neamului. Cât mai mare! Şi s-a aruncat orbeşte acolo unde apa a fost mai mare şi mai periculoasă, deşi nu era pregătit, nu ştia înota.

Domnul Dâncu scria:„Crede el că acolo, sus, domnii aceia, politicienii mari, au scăpat

de griji, aşteaptă ca sultanii peşcheşuri, muzici si cadâne. Ce nu ştie Marian - este că acolo sus, în lumea gulerelor albe, mizeria este şi mai mare. Acolo sus nu este ceea ce crede el, nu va găsi nimic din visele lui. Nici prietenie, nici onoare, nici căldură, nici urmă de lumină. Doar un deşert parfumat. Cursa lui spre lumină va eşua lamentabil în lumea de sus a politicii. Dacă el ar înţelege, i-aş spune ca unui frate: lumea ta, Marian, este sectorul V, aşa cum este el. Cu mizeria, sărăcia şi florile lui din plastic... Dincolo de sectorul V începe deşertul!”

Ce tulburătoare mână de adevăr, de prieten, i-aţi întins lui Marian. Dar nu aţi avut cui, domnule Dâncu. Marian Van-ghelie a căzut în mudăria fărădelegilor, a fost arestat, e cerc-etat şi se pare se va sfârşi cariera lui de mare om politic. El nu a ascultat ceea ce i-aţi spus, nici nu cunoştea dedesubturile lumii celor cu gulere albe, dar cu conştiinţe mereu murdare, bolnave.

Acolo nu există onoare, demnitate, respect, deşi gulerele albe se spală între ele... Se spală dar obrazele rămân mereu murdare şi nu pot nici măcar să roşească. Ele merg înainte! Si mai ziceţi, domnule Dâncu: „Vanghelie e băitaul din sectorul cinci. Lumea cartierelor sărace este o parte din România, o Românie fără speranţă şi fără viitor”.

Diagnosticul despre care am vorbit, din nou, este fără cu-sur. Şi e mai valabil azi decât atunci când aţi scris tableta cu pricina. Oare mă înşel?!!

Page 9: NO 574 TrReporter

10 | CULTURĂ

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

PROIECT

Mai multă atenție adresată tinerilor și mai multe spectacole „în stradă”, ate-

liere pentru formarea artiștilor și lucrări de amenajare interioară a instituției, montări clasice și reprezentații moderne, acesta sunt doar câteva dintre planurile directorului Operei naționale clujene, Florin Estefan, pentru instituția pe care o conduce în prezent.

Baritonul Florin Estefan a obținut în luna iunie mandatul pe trei ani în funcția de manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. În cele câteva luni de interimat și în ultimele două luni de când a obținut postul, Florin Estefan a încercat să își țină promisiunea făcută la începutul acestui an, aceea de a fi „slujitorul” tuturor într-o instituție cu probleme și neajunsuri. Am stat de vorbă cu Florin Estefan despre schimbările pe care s-a gândit să le aducă în echipa managerială a Operei, despre schimbările în repertoriu și planurile pe care le are pentru stagiunea viitoare.

„Vreau să profi t de faptul că am energie și că sunt la început de mandat și să realizez cât mai multe în cât mai scurt timp. Mi-am dorit o echipă cu un sufl u tânăr, cu oameni care să fi e mult mai prezenți și mai agresivi în abor-darea problemelor. M-am înconjurat de o echipă cu idei inovatoare, îl am consultant de manage-ment pe Alin Ivan, un profesionist în domeniu care colaborează cu teatre de opere din orașe precum Viena sau Graz, l-am adus pe dirijor-ul Gabriel Bebeșelea, vom avea și un consilier artistic care se va ocupa de toată programarea muzicală, iar la corpul de balet se întoarce maes-trul Vasile Solomon. De asemenea, începând cu mandatul meu, balerina Simona Noja este Președintele onorifi c al baletului nostru și sunt foarte deschis să colaborez cu Fundația «Simo-na Noja» și cu studioul ei din Viena și voi avea o atenție deosebită în ceea ce privește nivelul și componența corului”, a precizat Florin Este-fan cu referire la schimbările pe care vrea să le aducă în echipa Operei din Cluj.

În ceea ce privește repertoriul, noul director al instituției spune că opera este un gen tradițional și, ca urmare, va insis-ta pe producții clasice, tradiționale. „Nu trebuie să reinventăm noi spectacolele de operă. Din acest punct de vedere, vreau să montăm producții clasice, dar vom aduce și spectacole moderne pe care să le prezentăm la Cluj. Nu vreau să aloc bani în niște montări care nu ne aduc bani sau public. Îmi mai doresc foarte

Florin Estefan, directorul Operei din Cluj:

Vreau să revoluționez imaginea Operei

mult să revoluționăm un pic imaginea ope-rei și să branduim instituția la un moment dat când vom avea resurse sau când nu vom fi așa încorsetați de lege. Îmi doresc un con-cept unitar pentru această operă, până la a alege repertoriul în concordanță cu ideea brandului. Toate instituțiile din străinătate au un concept și publicul altfel se raportează la ele”, spune Florin Estefan.

Astfel, în strategia noului director intră și atenția îndreptată în mod de-osebit spre copii și tineri pentru a evita situația ca în 10-20 de ani Opera să își închidă porțile din lipsă de public. „Putem să îi atragem pe tineri în primul rând cu un concept unitar de imagine, care să ne facă foarte vizibili. Este important, de asemenea, să ieși tu ca operă în întâmpin-area lor. Am observat că după Aida de anul trecut au fost mulți oameni care au venit în teatru pentru prima dată în stagiunea care a urmat. Benefi că pentru noi a fost experiența de la Zilele Clujului, în care am susținut concertul Broadway music, sau experiența spectacolului Carmen. Aș vrea să dezvolt un departament exclusiv pentru copii, prin care Opera să meargă în școli, în parc sau în alte locuri pentru a le forma copiilor gustul pentru operă. Mai vrem să facem un studio de operă, cum se fac în teatrele de afară unde se pregătesc viitorii cântăreți, balerini, regi-zori. Scopul unuia astfel de laborator este ca acești oameni să se pregătească, să se im-plice în teatru pentru a nu te trezi că, atunci când ai nevoie, nu ai cu cine să lucrezi”, precizează Florin Estefan.

Pentru luna septembrie a acestui an, opera clujeană a pregătit un nou spec-tacol în stradă, de data aceasta intitulat „La Operă”, care va cuprinde momente din fi ecare titlu care va fi reprezentat în stagiunea viitoare. Spectacolul este pro-gramat pentru data de 12 septembrie, în fața clădirii Operei din Piața Ștefan cel Mare. „Vom deschide stagiunea ofi -cial pe 4 octombrie cu «Werther», premieră care va coincide cu Zilele Economiei Ger-mane și care va fi transmisă live în Piața Unirii. Vom mai oferi publicului și o mon-tare de «Bal mascat» pe care o vom aduce din Spania, va urma premiera «Evgheni Oneghin», spectacolul «Lacul Lebedelor» pe care îl prezentăm în China va putea fi văzut în februarie și la Cluj, vom face cu

lemele interne ale instituției și ale celor 268 de angajați ascultând nemulțumirile fi ecăruia în parte. Îi place postura de manager și mărturisește că, dacă ar re-veni doar la atribuțiile de solist, i-ar lipsi stresul. „Sunt în slujba Ministerului, dar în primul rând sunt în slujba oamenilor, a angajaților. Bani nu am mai mulți decât dă Guvernul, așa că trebuie să îi mulțumesc cu atenția mea sau cu condiții mai bune de muncă. Aceasta este singura cale pentru a avea pace în instituția asta. Vreau să evit confl ictele, nu îmi place să dau vești proaste, dar intră în atribuțiile mele. Dacă e vorba să trag pe cineva la răspundere, o voi face pentru că, dacă eu mă implic și încerc să le rezolv problemele și ei încalcă regulamentul intern, chiar nu au pardon. Nu am favori-zat și nu voi favoriza pe nimeni”, declară Florin Estefan.

Printre cele mai vizibile și necesare schimbări pe care Florin Estefan le-a adus clădirii Operei clujene au fost acelea de a obține fonduri pentru reparația igrasiei din foaier, pentru schimbarea perdelelor sau pentru șlefuirea marmurei din foaier. „Administrația aparține de Teatrul Național și Opera nu primește bani pentru reparații în clădire. Astfel, tot ce am realizat a fost prin sponsorizări. Am reușit să zugrăvim cabinele soliștilor și vom reface și pardoseala, vom reîn-noi mobilierul, am primit donație un scaun special pentru machiaj, vom aduce o persoană care va face machiajul artiștilor, pentru că nu exista o persoană pregătită în acest sens și nici nu exista o trusă de machiaj profesională. Nu se pune problema de renovare capitală dar, cât putem, încercăm să menținem instituția curată”, explică noul director. „De la Cluj pleacă un procent de 70% din cântăreții din România, iar soliștii noștri sunt prezenți pe toate scenele din țară, unii dintre ei ducând spate repertorii grele. Pe mine nu mă veți auzi spunând că în Cluj avem cea mai bună Operă din țară, pentru că nu a existat niciodată un concurs. Trebuie să ne dăm silința să fi m buni profesioniști și asta va fi imaginea noastră, deși avem și imaginea unei instituții cu prob-leme și neajunsuri. Ce pot să spun este că au existat și confl icte, dar când s-a pus mâna pe instrumente, s-a făcut treabă exemplară”, a mărturisit Florin Estefan.

Cristina Beligăr

Nu vreau să mă las de cântat. Mi-am programat

câteva titluri pe parcursul stagiunii, dar până se va

reglementa cadrul legal pentru a � remunerat pentru reprezentații,

voi cânta pe gratis și când va exista un cadru legal în contractul

de management, atunci voi � remunerat. Am ținut cont în primul rând de faptul că sunt director și, deși mi-ar � plăcut să cânt într-un titlu sau altul am considerat că trebuie aibă

prioritate soliștii”, Florin Estefan, director Opera

Națională Cluj

Născut la Oradea, în 1982, Florin Estefan

și-a început studiul canto-ului și al artei scenice

la Facultatea de Muzică din Oradea la clasa

prof. Alexandru Farcaș și Gheorghe Mogoșan. A urmat cursurile de

perfecționare vocală cu prof. Dennis O’Neill la

Academia Internațională de canto de la Cardi� , cu prof. Mariana Nicolesco, prof. Rolando Panerai la Florența, cu prof. Sherill Miles, Ileana Cotrubaș,

Dame Ann Murray, Jane Eaglen, Bernd Weikl,

Elisabeth Connell, Carol Vaness, Corneliu Murgu și cu prof. Viorica Cortez. La Opera Națională Română din Cluj-Napoca este solist

din 2011.

Sorin Misirianțu montarea piesei «Ama-deus», care va îmbina teatrul cu muzică, iar ultima premieră va fi «Nabucco» pe care îl vom gândi în așa fel încât să fi e reprezentat și în aer liber”, a declarat Florin Estefan pentru Transilvania Reporter.

Noul director nu crede că în opera clujeană funcționează sistemul „lovirii cu barda” și încearcă să rezolve prob-

Foto

© N

icu

Che

rciu

Page 10: NO 574 TrReporter

festival | 11

13 - 19 august 2015 Nr. 574 |

� distracţie

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au ajuns la a şasea ediţie. Încă

din 2010, printre cele mai importante obiective ale evenimentului sunt sărbătorirea fondării oraşului și pro-movarea culturii maghiare şi apro-fundarea familiarizării românilor cu aceasta. În 2014, la eveniment au par-ticipat circa 200. 000 de persoane. Anul acesta, între 16 şi 23 august în cadrul Zilelor Maghiare vor avea loc 500 de evenimente diverse, care vor anima tot centrul oraşului: de la concerte live în Piaţa Unirii şi pe strada Kogălniceanu la seri de film şi de teatru, de la eveni-mente gastronomice sau târguri colo­rate până la plimbări ghidate pentru a redescoperi comorile arhitecturale ale oraşului, de la cursuri de dans la petreceri ce vor ţine până târziu în noapte.

Potrivit organizatorilor, Zilele Maghiare nu reprezintă doar un festi-val cultural, ci și o oportunitate pentru comunitatea maghiară de a-şi afirma diversitatea, puterea sa creatoare de valori şi, mai ales, un cadru propice pentru aprofundarea dialogului româ-no-maghiar nu doar în plan cultural, ci şi în alte planuri ale vieţii sociale. De altfel, numărul mare de participanţi din anii precedenți se datorează nu nu-mai comunităţii maghiare, ci şi cluje-nilor de etnie română, care au savurat manifestările din cadrul evenimentului.

În cadrul acestei ediții, un alt obiec-tiv important în funcție de care a fost construit programul evenimentelor este statutul de Capitală Europeană a Tiner-etului pe care îl are Clujul în acest an. Astfel, evenimentele dedicate tinerilor sunt mult mai numeroase, mai diverse, mai în t(r)endințe.

Patrimoniul cultural european: HerendSâmbătă, 15 august, de la 18.00 în

incinta Muzeului de Artă Cluj-Napoca va avea loc vernisajul expoziței „Patri-moniul cultural european: Herend”. În cadrul expoziței vor fi prezentate pro-dusele unice, lucrate de mână în Manu-factura de Porţelan de la Herend (Un-garia), fondată cu 189 de ani în urmă. Vor fi expuse și obiectele produse în fili-ala de excelenţă a fabricii-mamă care a funcţionat odinioară la Cluj.

Cu această ocazie, Lucian Nastasă-Kovács (directorul Muzeului de Artă din Cluj), Simon Attila (directorul general al Manufacturii de Porţelan de la Herend) și Mile Lajos (consulul general al Ungariei la Cluj) vor rosti cuvinte de salut, iar is-toricul de artă Murádin Jenő va susţine

o prelegere. Custodele expoziţiei este Krámlik Attila, iar Pásztor Csenge Bíbor-ka răspunde de completarea expoziţiei cu obiecte produse la Cluj. Tot cu această oc-azie, Muzeul de Artă din Cluj a pregătit o surpriză. După ce au fost ascunse de ochii publicului timp de decenii, vor putea fi văzute și busturile cuplului împărătesc format de regina Elisabeta a Ungariei și Francisc Iosif I, împărat al Austriei și rege al Ungariei. Publicul va putea beneficia gratuit de trei tururi ghidate în limba română: joi, 20 august, ora 15.00, vineri, 21 august, ora 12:00 și duminică, 23 au-gust, ora 15.00. Expoziția va fi deschisă până în 30 august.

Deschiderea festivă a Zilelor Cul-turale Maghiare va avea loc luni, 17 au-gust, de la ora 19.00 la Opera Maghiară de Stat. Spectacolul „Transcarpa-tia evocată – dincoace și dincolo de trecători” prezintă, pentru prima dată în istoria dansului popular maghiar de scenă, în cadrul unei antologii, cultura tradiţională variată și bogată a popoare-lor – maghiari, ucrainieni, ruteni, huţuli, români, ţigani, evrei – care trăiesc în Carpaţii Orientali și la poalele acestora, în Transcarpatia. Concertul evidențiază toate elementele comune din tradiţiile acestor popoare, precum și diversitatea lor. Punerea în scenă e rezultatul unei colaborări a Casei Tradițiilor din Buda-pesta cu Ansamblul Folcloric de Stat din Ungaria, sub coordonarea regizorului-coregraf Mihályi Gábor.

O expoziţie memorială dedicată arhitectului Makovecz Imre va avea vernisajul duminică, 16 august de la ora 17.00 la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Imre Makovecz s-a născut în 1935, la Budapesta, și a murit în septembrie 2011. Makovecz a fost un exponent important al arhitecturii organice, fiind proiectantul bisericii reformate de pe strada Donath. Preotul bisericii i-a arătat arhitectului o fotografie cu imobilul care se afla atunci pe amplasament, iar Makovecz Imre a desenat peste ea noua structură care se vede astăzi. Cu ocazia vernisajului, cura-torul expoziției, Csernyus Lőrinc (arhitect laureat al Premiului Ybl Miklós, membru corespondent al Academiei Maghiare de Arte), Répás Zsuzsanna (director general Academia Maghiară de Arte, Direcţiunea pentru Probleme Internaţionale și Lega-te de Maghiarii de Peste Hotare) și Car-men Ciongradi (director general Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei) vor rosti cuvinte de salut. Expoziția va fi deschisă până în 26 septembrie.

Biserica reformată își redeschide porțile Biserica reformată din Uliţa Lupilor

(azi, strada Mihail Kogălniceanu), cea mai mare biserică gotică cu o singură navă din Europa de Sud-Est, reprezintă una dintre atracţiile cel mai des vizitate de către turiștii care sosesc la Cluj. Cu toate acestea, ea a fost închisă timp de un an și jumătate pentru lucrări de reno-vare. Reintegrarea oficială a bisericii în circuitul vieţii religioase și culturale a orașului va avea loc în 16 august, la ora 11.30, în cadrul unei slujbe festive de mulţumire. Predica va fi rostită de că- tre Kató Béla, episcopul Eparhiei Refor-mate din Ardeal, iar cuvântul de salut de către Fazakas Zsolt, preotul Parohiei Reformate Cluj-Centru. Lucrările de renovare vor fi prezentate de către Mak-say Ádám, proiectantul principal al aces-tora. Totodată, redeschiderea bisericii va însemna și reluarea concertelor de orgă care și-au câștigat deja popularitatea. În timpul Zilelor Maghiare, biserica poate fi vizitată între orele 10.00 și 19.00.

Microstagiune a Teatrului Maghiar în cadrul Zilelor Culturale MaghiareTeatrul Maghiar de Stat le pregătește

clujenilor cinci reprezentații speciale, între 19 și 23 august De asemenea, în-tre 20 și 23 august, instituția clujeană va găzdui un cort dedicat teatrului pen-tru copii și teatrului-lectură, precum și dezbaterilor sau jocurilor pentru copii și adulți. Miercuri, 19 august, de la ora 17.00, publicul va avea ocazia să revadă spectacolul #cântecdelebădă, în regia lui Ferenc Sinkó, punere în scenă care abordează problema îmbătrânirii într-un mod care trece dincolo de orice tabu și

Zilele Culturale Maghiare, în t(r)endințene pune în fața unor întrebări esențiale de-spre sensul sau sensurile existenței noastre. Joi, 20 august, de la ora 17:00, clujenii vor putea participa la spectacolul realizat de Nona Ciobanu, „Cel care închide noaptea”, inspirat din filmul „Portarul de noapte” (1974) al Lilianei Cavani. Vineri, 21 august, de la 17.00, Sala Mare a Teatrului Maghi-ar va găzdui spectacolul „Văduva Karnyó și cei doi zburdalnici”, în regia lui Attila Keresztes, după un text al iluministului maghiar Csokonai Vitéz Mihály.

Concert Lajkó Félix Joi, 20 august, 21:00 - Piața Unirii Lajkó Félix este un artist cu o sensibili-

tate aparte, care utilizează instrumentul muzical ca pe un intermediar între sine și lumea exterioară, iar rezultatul e un ame-stec visceral de suflet și muzică A fost nu-mit „Violonistul diavolului”, „Paganini al Voivodinei”, chiar și „îmblânzitorul de cai” Nu contează la ce instrument cântă: vioară, ţiteră, dacă fluieră sau turuie în microfon, nu contează din ce sursă se inspiră - muzica populară, cea clasică, blues sau jazz, toate sunt filtrate prin sine însuși și, improvizând, Lajkó Félix ne împărtășește ceva parcă venit de pe un alt tărâm Lajkó a sedus melomani din Tokyo până în Amsterdam, din Londra până în Budapesta, din Ljubljana până în New York Pentru a se odihni și reîncărca, el se reîntoarce acasă în Voivodina, la Palics, la caii lui și la familie Membrii trupei: Lajkó Félix – vioară, țiteră, Brasnyó Antal – violă, Csobán Gergő – contrabas, Voce: Csizmadia Anna, Palya Bea, Tintér Gabriella

Cârnați, pălincă și activități dinamice la Cortul Turismului Ungariei Cortul dedicat turismului maghiar va

prezenta oferta turistică a Ungariei, iar vizitatorii pot degusta mai multe produse tipic ungurești, respectiv pot participa la activităţi interesante.

Pe strada Potaissa, vineri, 21 august, înainte de prânz, bucătarii vor începe pre-pararea unei tocănițe din carne de vită sură ungurească și cușcuș de Hortobágy. Demonstrația de gătit va fi urmată de o degustare. Evenimentul gastronomic, la care va participa activ și maestrul bucătar Barabás Zoltán, vicepreședintele Uniunii Naţionale Ungare de Gastronomie, face parte din programul Cortului de Turism al Ungariei. Acesta va găzdui, pe strada Kogălniceanu, și degustări de produse tradiționale ungurești, de la cârnați de Gy-ula, pălincă ori gem de prune din Bereg, precum și diverse activități interactive.

Programul integral al Zilelor Maghiare poate fi consultat aici: http://zilelemaghi-are.ro/program/selectii-din-program.

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

Page 11: NO 574 TrReporter

12 | REPORTAJ INEDIT | 13

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574 13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

0

5

25

75

95

100

TR_REPORTER_280x108_LANDSCAPE

Monday, 13 July, 2015 13:29:38

„CARAVANĂ”

La sfârșitul lunii august, în centrul Clujului, va fi deschis primul maga-

zin mobil care va comercializa produse confecționate de meșteșugari romi, pro-movând și asigurând astfel vânzarea obiectelor realizate în stil tradițional de câțiva dintre cei mai reprezentativi con-tinuatori ai tradiției meșteșugărești rome. Magazinul va fi deschis într-o zonă centrală a Clujului și se va adresa atât turiștilor care vor dori să își achiziționeze suveni-ruri, cât și publicului larg. Inițiativa vine la puțin timp după ce, în data de 23 iulie, a avut loc la București deschiderea ofi cială a Mesteshukar ButiQ, un concept store cu produse de lifestyle, îmbrăcăminte, bi-juterii și obiecte de home-decor, născute dintr-o colaborare a unor designeri aust-rieci și suedezi cu meșteșugari romi.

Astfel, magazinul de la Cluj va fi im-plementat de Asociația Mestesukar Mo-bil, iar produsele realizate de romii din rețeaua Meșteșugar ButiQ vor fi vândute sub brandul MBQ. „Noutatea va fi un maga-zin mobil sub forma unei rulote unde să punem

la dispoziția publicului produse realizate de meșteșugari romi. Prin ce ne vom diferenția de alte magazine care au în ofertă acest tip de produse, este că încercăm să modernizăm într-un fel tradiția meșteșugurilor pen-tru ca obiectele să fi e adecvate cererii pieței zilelor noastre. Lucrăm și cu designeri care să ne dea idei de produse pe parte de luxury. Astfel, implementarea este făcută de meșteșugari, dar lucrăm cu patru de-signeri internaționali care vin în România, merg în vizită la meșteșugari și pregătesc

produse prototip pe care apoi meșteșugarii le realizează. Mate rialele și tehnica sunt aceleași, sunt respectate procedurile, ei vin doar cu inovații legate de design. De exem-plu, pentru bijuterii, lucrăm cu un designer din Austria, dar am colaborat și cu Glimpt Studio din Suedia”, a precizat pentru Transilvania Reporter Andreea Gavrilo-vici, manager al Asociației Mestesukar Mobil.

Deși inițial va fi amplasat într-o zonă centrală, care urmează să fi e stabilită

în perioada următoare, magazinul va avea mobilitate și va putea fi deplasat la diferite evenimente din Cluj și din împrejurimi. Produsele sunt realizate de meșteșugari, fi e din lemn, cupru sau material textil, în ateliere proprii din casele și curțile lor. De asemenea, unele produse provin și din cadrul ateliere-lor de croitorie sau metale deschise de rețeaua Meșteșugar ButiQ în București. „Produsele vor avea un design deosebit, sunt atent selectate, nu se regăsesc la orice

târg, ci sunt gândite într-un anumit scop, cu o estetică deosebită. De fapt, ceea ce vrem să vindem va fi povestea oamenilor care fac aceste obiecte. Acesta e plusul de valoare pe care îl adăugăm”, a spus Andreea Gavrilovici. „Există trei categorii de oameni cărora vrem să ne adresăm: celor care vor să își facă anumite lucruri la comandă, turiștilor care își pot cumpăra suveniruri și publicului larg, respectiv oamenii care vor să aibă acasă un produs cu poveste și care înțeleg ce înseamnă să cumperi un obiect făcut man-ual. Prețurile depind foarte mult de cine a fost implicat în proiect, și pentru că autenticitatea costă, obiectele nu vor fi ac-cesibile ca preț pentru toate categoriile de persoane”, a mai spus reprezentanta Asociației Mestesukar Mobil. Astfel, dacă pen-tru o măturică sau pen-tru un mojar din lemn, clienții vor scoate din bu-zunar între 12 și 50 de lei, pentru o farfurie din lemn, în jur de 70 de lei și pentru un scaun 45 de lei, în cazul unei mese de cupru prețul urcă la 4.500 de lei. Alte obiecte care vor putea fi achiziționate din magazinul mobil sunt: coșuri pentru ani male sau pentru biciclete, pahare, boluri din lemn, linguri, ceainice etc.

Alte activități de promovare și popu-larizare a meșteșugurilor tradiționale rome au fost concentrate începând cu anul 2012 în Atelierul Itinerant Romano ButiQ, un atelier mobil în care au fost ex-puse unelte, artefacte sau fotografi i din comunități, fi ind reconstituite și o serie de ateliere în care lucrează fi erari, căldărari, ceaunari, rudari, îm-pletitori sau argintari. Ate-lierul a fost prezent la Iași, Constanța, Cluj-Napoca și București.

Din Viișoara, în toată țarăÎn ceea ce îi privește

pe meșteșugarii angajați în rețeaua de ateliere Mesteshu-kar ButiQ, care vor avea produse de vânzare și în magazinul mobil din Cluj, avantajele sunt evidente. În primul rând, oamenii se bucură că le este dus mai departe meșteșugul și în al doilea rând sunt recompensați fi nanciar pentru mano-pera produselor pe care le realizează. Produsele care vor fi comerciali-zate la Cluj în magazi-nul mobil provin de la meșteșugari din Cluj, din localități precum Viișoara, Poieni sau Cășeiu, dar și de la meșteșugari din Sibiu sau Bistrița.

Domnul Zoli din comuna clujeană Viișoara a început să împletească coșuri în urmă cu 30 de ani, după ce a scăpat de armată, iar în ultimii trei ani a devenit colaborator de nădejde al asociației. „Părinții și bunicii mei împleteau coșuri de când e lumea, dar pe mine nu m-a atras deloc. După ce am făcut armata, am început și eu cu împletitura, iar în pa-ralel lucram și la Combinatul Metalurgic din Câmpia Turzii, pe un post de paznic. Aveam comenzi multe de la fl orării pentru aranjamente și

coșuri și așa am început să prind dragoste pentru răchită. La în-

ceput materia primă mi-o adunam singur de pe mar-ginea Arieșului și era un fel de răchită sălbatică, cu un lemn de esență tare și mult mai maleabil după uscare decât salca. De când colaborez cu Meste-

shukar ButiQ, după ce am fost recomandat de domnul

primar, mai primesc materia primă și de la ei. Zilele acestea

de exemplu am primit de la Ploiești. Ei se ocupă de aprovizionare, de comenzi și

de vânzare”, a precizat Bojodi Zol-tan. Bărbatul spune că cererea

nu este foarte mare și simte în fi ecare zi că meșteșugul

pe care îl practică este pe cale de dispariție. „Noi încercăm să ne menținem deasupra liniei de plutire. Nu murim de foame, că în rest nu rămânem cu mare lucru. Dar îmi și

place să împletesc. Dacă nu mi-ar plăcea, aș fi aban-

donat demult munca asta”, precizează meșteșugarul,

nemulțumit că la cei 53 de ani ai săi nu reușește să își găsească un alt loc de

muncă. „Peste tot unde îmi depun CV-ul, mi se spune că voi fi con-

tactat și cu răspunsul acesta rămân”.

„Cu o brișcă și cu o nuia poți să îți câștigi pâinea”

Procesul de împle-tire a unui coș începe cu

tăierea răchitei și curățarea ei. „Pe timp de vară se trece direct

la curățare, fără să o mai fi erbem. Se curăță și se lasă la soare, la uscare, vreo două

zile. Când încep să lucrez trebuie să o înmoi pentru a putea lucra cu

ea. Toamna trebuie fi artă în jur de cinci ore și din nou

uscată. După aceea te apuci de lucru, în funcție de comenzi. Un coș îl fac în aproximativ trei ore. Acum am o comandă să fac 25 de abajururi pen-

tru un restaurant care se deschide la București

și cred că îmi va lua o zi să împletesc unul”, povestește

domnul Zoli care este ajutat în activitatea lui de soție și de nepoți.

Coșurile pe care le împletește Zoli pot fi vopsite sau lăcuite,

dar bărbatul preferă să le vândă în culoarea lor naturală. „Împletitul nu e greu, dar trebuie să îți placă”, spune cu conv-ingere domnul Zoli. Peste tot în jurul casei sunt stivuite grămezi

de răchită. Așezată la umbră, cu o grămadă

considerabilă de răchită în față, una dintre nurorile

lui Zoli ne arată cum se curăță lemnul cu ajutorul unei sârme. „Mă mai

ajută și copiii, și soția când avem multe comenzi. Le zic nepoților

că nu se știe niciodată când vor avea nevoie de meseria

asta. Cu o brișcă și cu o nuia poți să îți câștigi pâinea. Eram mulți în Viișoara care împleteam coșuri, acum pot să spun că numai eu mai trăiesc din meșteșugul acesta.

Mai demult soția mergea pe sate și le vindea sau le

schimba pe mâncare. Acum românașul nostru merge la su-

permarket cu punga și o umple. Lumea nu face diferența între chinezării și obiectele

Magazinul mobil este � nanțat printr-un ajutor de minimis acordat prin proiectul „ButiQ.7”, co� nanțat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 6 „Pro-

movarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenție 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”. Meșteshukar ButiQ este un brand al Asociației Romano ButiQ prin care simboluri și tehnici

tradiționale rome sunt traduse în contemporan și transpuse impecabil în materii prime naturale. Brandul este prezent în Cluj din 2012 cu expoziții temporare, evenimente de demonstrare live a

meșteșugului și parteneriate în diverse festivaluri.

Clujul va avea primul magazin mobil din țară cu obiecte tradiționale rometârg, ci sunt gândite într-un anumit scop, cu o estetică deosebită. De fapt, ceea ce vrem să vindem va fi povestea oamenilor care fac aceste obiecte. Acesta

adresăm: celor care vor să își facă anumite lucruri la comandă, turiștilor care își pot cumpăra suveniruri și publicului larg, respectiv oamenii care vor să aibă acasă un produs cu poveste și care înțeleg ce

coșuri și așa am început să prind dragoste pentru răchită. La în-

ceput materia primă mi-o adunam singur de pe mar-ginea Arieșului și era un fel de răchită sălbatică, cu un lemn de esență tare și mult mai maleabil după uscare decât salca. De când colaborez cu Meste-

shukar ButiQ, după ce am fost recomandat de domnul

primar, mai primesc materia primă și de la ei. Zilele acestea

de exemplu am primit de la Ploiești. Ei se ocupă de aprovizionare, de comenzi și

înseamnă să cumperi un obiect făcut man-ual. Prețurile depind foarte mult de cine a fost implicat în proiect, și pentru că autenticitatea costă, obiectele nu vor fi ac-

tru un mojar din lemn, clienții vor scoate din bu-zunar între 12 și 50 de lei, pentru o farfurie din lemn, în jur de 70 de lei și pentru un scaun 45 de

de vânzare”, a precizat Bojodi Zol-de vânzare”, a precizat Bojodi Zol-de vânzare”tan. Bărbatul spune că cererea

nu este foarte mare și simte în fi ecare zi că meșteșugul

pe care îl practică este pe cale de dispariție.încercăm să ne menținem deasupra liniei de plutire. Nu murim de foame, că în rest nu rămânem cu mare lucru. Dar îmi și

place să împletesc. Dacă nu mi-ar plăcea, aș fi aban-

donat demult munca asta”precizează meșteșugarul,

nemulțumit că la cei 53 de ani ai săi

urcă la 4.500 de lei. Alte obiecte care vor putea fi achiziționate din magazinul mobil sunt: coșuri pentru ani male sau pentru biciclete, pahare,

tradiționale rome au fost concentrate începând cu anul 2012 în Atelierul Itinerant Romano ButiQ, un atelier mobil în care au fost ex-puse unelte, artefacte sau fotografi i din

muncă. „Peste tot unde îmi depun CV-ul, mi se spune că voi fi con-

tactat și cu răspunsul acesta rămân”

„Cu o brișcă și cu o nuia poți să îți câștigi pâinea”

tire a unui coș începe cu tăierea răchitei și curățarea

ei. „Pe timp de vară se trece direct la curățare, fără să o mai fi erbem. Se

comunități, fi ind reconstituite și o serie de ateliere în care lucrează fi erari, căldărari, ceaunari, rudari, îm-pletitori sau argintari. Ate-lierul a fost prezent la Iași, Constanța, Cluj-Napoca

În ceea ce îi privește pe meșteșugarii angajați în rețeaua de ateliere Mesteshu-kar ButiQ, care vor avea produse de vânzare și în magazinul mobil din

zile. Când încep să lucrez trebuie să o înmoi pentru a putea lucra cu

ea. Toamna trebuie fi artă în jur de cinci ore și din nou

uscată. După aceea te apuci de lucru, în funcție de comenzi. Un coș îl fac în aproximativ trei ore. Acum am o comandă să fac 25 de abajururi pen-

tru un restaurant care se deschide la București

și cred că îmi va lua o zi să împletesc unul”

domnul Zoli care este ajutat în activitatea lui de soție și de nepoți.

Cluj, avantajele sunt evidente. În primul rând, oamenii se bucură că le este dus mai departe meșteșugul și în al doilea rând sunt recompensați

meșteșugari din Cluj, din localități precum Viișoara, Poieni sau Cășeiu, dar și de la meșteșugari din Sibiu sau

Coșurile pe care le împletește Zoli pot fi vopsite sau lăcuite,

dar bărbatul preferă să le vândă în culoarea lor naturală. e greu, dar trebuie să îți placă”ingere domnul Zoli. Peste tot în jurul casei sunt stivuite grămezi

de răchită. Așezată la umbră, cu o grămadă

considerabilă de răchită în față, una dintre nurorile

lui Zoli ne arată cum se curăță lemnul cu ajutorul unei sârme.

Domnul Zoli din comuna clujeană Viișoara a început să împletească coșuri în urmă cu 30 de ani, după ce a scăpat de armată, iar în ultimii trei ani a

făcut armata, am început și eu cu împletitura, iar în pa-ralel lucram și la Combinatul Metalurgic din Câmpia Turzii, pe un post de paznic. Aveam comenzi

ajută și copiii, și soția când avem multe comenzi. Le zic nepoților

că nu se știe niciodată când vor avea nevoie de meseria

asta. Cu o brișcă și cu o nuia poți să îți câștigi pâinea. Eram mulți în Viișoara care împleteam coșuri, acum pot să spun că numai eu mai trăiesc din meșteșugul acesta.

Mai demult soția mergea pe sate și le vindea sau le

schimba pe mâncare. Acum românașul nostru merge la su-

permarket cu punga și o umple. Lumea

trainice pe care le facem noi”, spune Zoli. În atelierul de lucru, bărbatul nu are multe obiecte cu care să ne exemplifi ce munca pe care o prestează și asta pentru că majori-tatea coșurilor le-a vândut deja. „Oricât aș ține la preț, până la urmă, tot le dau cum vor ei, pentru că îmi trebuie banii. Pentru un cadru de

coroană primesc un leu și douăzeci de bani, dar am pe cineva din Câmpia care vine săptămânal după 100 de bucăți și atunci îmi convine și așa. În rest am comenzi pentru tot anul și așteptăm cu nerăbdare deschiderea magazinului din Cluj”, declară Bojodi Zoltan.

Cristina Beligăr

Foto

: Transilvania Reporter

Page 12: NO 574 TrReporter

14 | TINERII CLUJULUI

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

PORTRET

Cercetarea este curiozitatea care a luat o formă. Înseamnă să cauți și să îți bagi na-

sul în toate, urmărind un scop”, spunea Zora Neale Hudson. Clujeanul George Maier în vârstă de 17 ani este un exemplu relevant în acest sens. Curios din fi re, tânărul a început să își pună întrebări legate de propria existență, de mediul înconjurător, de evoluția speciei umane, dar nu numai, încă de la o vârstă fragedă. O parte din răspunsuri le-a găsit în manualele de biologie, dar au apărut alte și alte întrebări. Iar odată cu întrebările, a venit și performanța în acest domeniu, devenit între timp o pasiune greu de egalat. George Maier nu are nicio legătură cu serviciile secrete, cu toate că doar o literă îl desparte de tizul său, George Maior. Adolescentul are însă toate șansele să îi calce acestuia pe urme în ceea ce privește noto rietatea. Extrem de hotărât și ambițios, George știe exact ce vrea de la viață. Cu toate că rezultatele obținute la Olimpiada Națională de Biologie îi asigură admiterea la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, acestea dorește să studieze biologia la Cambridge, după care să facă cercetare într-un laborator american. Întors recent de la Olimpiada Internațională de Biologie, care a avut loc în Danemarca, tânărul e mai decis ca niciodată să se dedice studiului pentru a-și putea urma visul. Cât de mult se pregătește elevul, care sunt carențele sistemului de învățământ din România, dar și ce anume l-a împiedicat pe acesta să se întoarcă acasă cu o medalie, afl ați în cele ce urmează.

George este elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Avram Iancu”din Cluj-Napoca unde studiază științele naturii. „Sunt pasionat de biol-ogie încă din clasa a V-a, de când am cunoscut-o pe doamna profesoară Violeta Sarca. Pasiunea pentru biologie era destul de necontrolată la început, după care anii au trecut, lucrurile s-au complicat, iar eu am continuat să caut răspunsuri la cât mai multe întrebări. Sunt și lucruri care nu au fost încă desco-perite. E frumos. Învățând, te descoperi pe tine, îți dai seama de anumite trăsături speciale pe care le ai și pe care alți oameni nu le au. Biologia te învață să vezi viața din mai multe un ghiuri. Cu toate acestea, niciodată nu am crezut că există o depar-tajare concretă între fi zică, chimie și biologie. Sunt materii interdisciplinare, nu putem trasa o linie între ele. Trebuie să ai noțiuni din fi ecare pentru a înțelege”, este de părere George.

Elevul a participat la prima olimpiadă în clasa a VII-a. „M-am califi cat la națională, am luat mențiune. Era foarte încântat, mi-am zis că voi face medicină”, povestește George. Tot atunci a re-alizat și prima disecție pe care și-o amintește perfect: „Am mers la pregătire la națională cu un ochi de bou pe care l-am luat de la un abator din Cluj. A trebuit să ducem noi materia primă. Nu mi-a fost greață, din contră, a fost interesant să văd ce se întâmplă dincolo de teorie” spune tânărul. „Pe

- Cum te-ai descrie în câteva cuvinte?- Sunt o persoană foarte curioasă, îmi place

să cânt la chitară, îmi place fotografi a, îmi place să călătoresc. Mi se pare că viața e făcută pentru a călători, pentru a afl a cât mai multe lucruri. Sunt ambițios. Dacă îmi propun ceva, fac. Mi-a zis cineva mai demult să îmi pun țeluri cât mai înalte și chiar dacă nu o să ajung acolo, măcar mă voi apropia.

- Ce îți place în Cluj?- Am văzut recent un top al orașelor în care e

bine să trăiești, iar Clujul era pe locul 50, depășise foarte multe orașe din lume. Nu știu cât de bun e acel top și pe ce lucruri s-au bazat, dar e un oraș foarte frumos și chiar mi-aș dori să rămân aici. Îmi plac străzile, terasele, oamenii. Am călătorit mult prin țară anul acesta, dar oamenii sunt mai reci în alte părți.

- Ai un loc preferat în Cluj?

- Îmi place foarte mult parcul de lângă Facul-tatea de Biologie. Am fost acolo mult la pregătiri și pentru națională, și pentru internațională. Am petrecut multe pauze acolo și m-am legat sufl etește de locul acela. Ies cu cineva în oraș, la o terasă, de exemplu, dar tot timpul ajung și acolo.

- Ce îi lipsește Clujului?- O facultate precum Cambridge, deși UMF-ul

e una dintre cele mai bune universități din țară și dacă vrei să faci medicina, Clujul e perfect. E un oraș potrivit pentru studenți. Am înțeles la un moment dat că vor să facă Someșul navigabil. Ar fi interesant. De asemenea, poate nu ar fi rău să existe metrou la Cluj.

- Ce te enervează?- Faptul că toate străzile sunt în lucru, că sunt

gropi peste tot în ultimul timp. Mă gândeam că vor dispărea gropile odată cu Festivalul Untold și spre surprinderea mea nu a fost așa. Toate

străzile sunt încă pline de gropi, de praf. Cred că în timp se va rezolva. Cu toate acestea îmi place orașul. Cred că îmi va fi foarte greu să plec.

- Cum vezi Clujul peste cinci ani?- Probabil fără gropi. Sper! La fel de plin de

viață. Cred că orașul va fi mereu tânăr. Clădirile sunt vechi, dar oamenii întineresc mult locul.

- Cum te vezi pe tine peste cinci ani?- Grea întrebare. Terminând facultatea, în

afara țării. Simt că m-aș plafona dacă aș rămâne aici. Peste cinci ani în halat alb, într-un laborator.

- Trei cărți preferate? - Îmi plac cărțile thriller. „Dracula” de Bram

Stoker, „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde și ar mai fi , dar acestea sunt cele mai recente. L-am citit în perioada din an când nu am mâncat bio pe pâine. În mare parte citesc literatură universală, literature noastră trebuie învățată la școală pentru BAC.

- Motto-ul tău?- Bucură-te că s-a întâmmplat, nu fi i trist că

s-a terminat. - Ce modele ai în viață?- Mereu am încercat să fi e eu. Cred că e

important să știi ce vrei. Mereu am fost de părere că e important să fi i tu șablonul tău, să nu ai pe altcineva ca model sau idol. Dacă ar fi să menționez câteva persoane care m-au infl uențat în mod pozitiv, ar fi părinții mei și profesoarele de biologie: Roșca Roxana și Violeta Sarca.

- Care crezi că sunt principalele atuuri ale olimpicilor români?

- Sunt mulți elevi de vârsta mea care nu știu ce vor să facă. Ca olimpic îți dai seama destul de devreme de ceea ce vrei să faci. Al doilea avantaj este că odată ce te-ai hotărât în ce direcție vei merge, vei aloca mai mult timp, mai multă atenție, mai multe resurse acelui domeniu.

George Maier, olimpic la biologie:

„Îmi doresc să studiez la Cambridge și să fac cercetare în Statele Unite”

clasa a IX-a am ajuns din nou la națională. Am fost al șaselea pe țară, adică am luat mențiune. Dacă iei premiu sau mențiune la națională, poți să dai, dacă vrei, barajul pentru a intra în lo-tul lărgit. M-am dus. Nu poți să pierzi nimic. Sunt 100 de grile din manualele de liceu. Sunt 25 de grile din fi ecare an, adică din toată mate-ria de liceu. Dacă ești clasa a noua, trebuie să dai testul la fel cu cei de a 12-a. Participă cam 40 de elevi la baraj din care vor rămâne 20. Cei 20 vor face parte din lotul național lărgit la biologie. Nu prea intră elevi de clasa a IX-a. De obicei intră cei de a XI-a și a XII-a, pentru că ei au studiat toată materia. Am dat proba, nu avem nicio speranță. Cu toate acestea, am reușit să intru. Am luat 83 de puncte. Nu există puncte din ofi ciu. Profesoara mea a fost foarte încântată, a spus că sunt extraterestru! Am intrat în lot. După două săptămâni de vacanță a început pregătirea pentru internațională. Pregătirea se ține de ani buni la Cluj. În cele două săptămâni se face doar te-orie, după care dăm un test. Cursurile sunt grele, de dimineața până seara cu pauză la prânz. E concurență mare pentru cele patru locuri. Toată lumea învață. E așa o tensiune în cele două săptămâni. Eu stau în Cluj și aș fi pu-tut să stau acasă, dar pentru a simți febra concursului am stat și eu la cen-trul de excelență. E altfel. Îți faci multe prietenii. În general e stres, oboseală, consum. Cursurile le primim pe stick. Fiecare curs are aproximativ 200 de pagini. Avem patru worduri de acest gen, ceea ce reprezintă doar o parte din test. Testul fi nal e extrem de amp-lu. Dacă ești prima dată la olimpiadă, nu reușești nici măcar să parcurgi o singură dată tot. E inuman. Ideea e că, dacă ești atent la cursuri, poți să te califi ci din prima la lot, dar de obi-cei se califi că lumea din al doilea an. Mergi un an, primești cursurile, după care vii pregătit în al doilea an. Am reușit să mă califi c în clasa a 10-a”, povestește George.

Pregătirea practică pentru olimpiada internațională are loc la București și durează două săptămâni. În timpul anului, George are trei ore de biologie, dar mărturisește că cel mai mult se pune bază pe teorie. „Cel puțin la noi în liceu, la biologie se pune accent pe performanță, pe înțelegerea lucrurilor. Nu avem un laborator foarte dotat, dar cât se poate ne ocupăm și de partea experimentală, deși în România e doar o oră dedicată părții practice. Acesta e un deza-vantaj pentru noi. În alte țări, elevii de 10, 11 ani au ca temă pentru weekend un experiment practic. Își dezvoltă altfel gândirea. La noi se face teorie foarte bine. La olimpiada internațională nu trebuie să știi atât de multe noțiuni teoret-

ice, ci să gândești pe loc. Ai de-a face cu lucruri din toată biologia: genetică, ecologie, biochimie, animale, plante, tot. Noi, până la faza națională, trebuie să învățăm manualele. La națională e undeva la 80% teoria și 20% practica. La cea internațională predomină practica. Sunt patru probe practice de câte o oră și jumătate fi ecare”, spune George.

Anul acesta în cadrul unei probe prac-tice, olimpicii au avut de realizat disecția unui pește, lucru care l-a pus puțin în încurcătură pe tânărul clujean. „Toate probele se petrec în aceeași zi. Încep la nouă dimineața, se termină la nouă seara. Proba am dat-o pe tabletă. Noi lucram și ei ne întrebau pe tabletă diferite lucruri. Ești condiționat de

ceea ce faci. Dacă nu răspunzi corect, nu poți merge mai departe. E foarte serioasă treaba. Am avut disecția unui pește anul acesta. Fiecare a primit un cod. Practica e foarte bine punctată acolo. Vor să vadă cum te miști, cât de repede te miști și cât de repede gândești. Nu e sufi cient să diseci o singură dată în viața ta un pește și să mergi acolo să faci tot într-o oră și jumătate. Nu ai cum. Trebuie să exersezi”, spune George. „Am disecat un pește la București. Trebuia să știu să fac mai bine acest lucru. Dar când faci

o singură dată asta, îți aduci aminte anumite lucruri, dar în mare. Erau chinezi, japonezi care au terminat în 20 de minute. Voi încerca și eu să fac asta acasă. Îmi voi lua pești, creveți și scoici pentru disecție. Olimpiada internațională se ține într-un an într-o țară exotică, odată în țarăeuropeană. Acum a fost în Danemarca, la anul va fi în Vietnam. Trebuie să mă pregătesc pentru orice”, spune tânărul.

În timpul pregătirii, George nu s-a re-zumat la manualele alternative care se predau la școală. „După ce am afl at că m-am califi cat, am mers la Institutul de Cercetări In-terdisciplinare în Bio-Nano-Științe, unde am lucrat cu doamna Iulia Lupan trei săptămâni înainte de olimpiadă, aproximativ trei ore pe zi.

Mi-a plăcut mult”, spune George. Anul acesta a fost primul an

în care România a luat aurul la Biologie. „Participăm de mulți ani, dar România tot timpul lua bronz sau argint ocazional. Anul acesta a luat aurul un prieten din Craiova, Dan Mirea, care participă din clasa a opta la mai multe olimpiade. Are în palmares 7 olimpiade internaționale în patru ani de liceu și anul acesta a reușit să ia aurul. Trebuie să ai o gândire strategică la olimpiadă. Voi mai exersa și sper să fi e mai bine la anul. Probabil m-am relaxat puțin și am avut prea multă încredere în mine. Am o reținere când mă gândesc că mai avem câteva sutimi și luam o medalie. Încerc să trag linie și să mă gândesc la experiența acumulată, la oamenii pe care i-am cunoscut, la câte lucruri am învățat în acest an. Până la urmă, am ieștit doar în câștig. Prioritatea mea de bază a fost să mă califi c la internațională, dar nu m-am gândit mai departe de atât. Probabil că trebuie să te gândești și mai departe de atât. Am învățat că trebuie să îți faci planurile pe termen lung, să știi ce vrei”, este de părere clujeanul.

Tânărul mărturisește că pe vii-tor dorește să se dedice cercetării. „E un domeniu în care nu te poți plictisi niciodată. Eu sunt o fi re foarte curioasă. Tot timpul mi-a plăcut să caut, să interpretez fenomenele. Vreau să merg la Cambridge. Cu siguranțpă poți să îți găsești de lucru în marile

laboratoare de cercetare dacă ești bun. Ce aș putea să fac la Facultatea de Bio logie în Cluj? Îmi place foarte mult America. Mi-a plăcut de când sunt mic și aș vrea să ajung să fac cerc-etare acolo. Cel mai probabil voi studia în An-glia, după care voi pleca în America, deși nu știi niciodată ce își oferă viitorul, ce oportunități se ivesc pe parcurs. Momentan știu că vreau să plec”, spune acesta.

Maria Man

Page 13: NO 574 TrReporter

RELIGIE | 15

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

CREDINŢĂ

Un grup de credincioşi din satul Derşida, judeţul Sălaj, a pornit ca

în fi ecare an, cu câteva zile înainte de 15 august, în pelerinaj spre Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj. La mănăstire se adună anual zeci de mii de oameni la sărbătoarea Sfi ntei Maria.

Grupul de pelerini din satul Derşida, judeţul Sălaj, a pornit la drum încă de marţi spre Mănăstirea Nicula, având de parcurs pe jos peste 150 de kilometri. „Norodul”, cum i se spune grupului, a plecat marţi dimineaţă, fi ind petrecut de oamenii din sat, care le-au urat pele-rinilor să ajungă cu bine. „Suntem 22 de pelerini, băieţi şi fete, dar şi oameni mai în vârstă, care am pornit în pelerinaj, pe jos, din Derşida, până la Mănăstirea Nicula, de care ne despart peste 150 de kilometri. Avem în urma noastră un cărăuş cu cai şi căruţă, care ne duce bagajele, iar în faţă avem o cruce, cu o coroană de fl ori şi un ştergar alb cu fl ori. «Norodul», cum i se spune grupului, a fost condus de oamenii din sat care au ieşit la porţi şi ne-au făcut cu mâna, adresându-ne urări să ajungem cu bine. Noi îi purtăm în rugăciunile noastre. Marţi a fost sărbătoare la noi în sat”, a spus la plecare organizatorul pelerinajului, educatoarea Codruţa Chiş.

Pe tot parcursul drumului, pelerinii s-au rugat şi au cântat pricesne, făcând doar popasuri pentru a lua mesele prin-cipale ale zilei, mâncând „din traistă bu-cate de post” sau la gazde.

„Traseul este prin sate, peste dealuri. Vom înnopta în prima seară în satul Popeni, aproape de Jibou, în şura unei familii, şi vom dormi pe fân, nu în case. Vom pleca miercuri dimineaţă în jur de ora 4.00, după ce vom citi rugăciunile la lumina lanternelor. Apoi o luăm pe sate şi vom ajunge în judeţul Cluj, în satul Pustuţa, unde vom mânca de cină de la oameni, care ne aşteaptă cu o masă la Căminul Cultural. Vom dormi la două case”, a mai spus Codruţa Chiş.

După mai multe zile de mers pe jos, pelerinii din Derşida vor ajunge la Mănăstirea Nicula în cursul nopţii de joi şi se vor ruga la Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.

„Drumul este mai anevoios când este cald, dar sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Maicii Domnului, să ajungem cu bine.

Pelerinajul la Mănăstirea Nicula, de Sfânta MariaO tradiţie de 100 ani într-un sat sălăjean

Vom rămâne la mănăstire până duminică dimineaţă, când la ora 4.00, vom porni înapoi spre casă, având aceleaşi opriri ca la dus”, precizează organizatorul pelerina-jului de la Derşida.

Codruţa Chiş mai spune că peleri-najul până la Mănăstirea Nicula are o tradiţie de peste 100 de ani în Derşida. „Este o plăcere deosebită un astfel de pele-rinaj. Nu poţi să nu te duci în această perioadă. Noi mergem la o întâlnire specială cu Maica Domnului. Ne vom ruga şi îi vom mulţumi Fecioarei Maria pentru daru-rile minunate pe care ni le-a dat şi pentru că ne ajută să mai parcugem încă o dată drumul de la noi, de acasă, până la Mănăstirea Nicula. Nu avem rugăciuni speciale pentru Maica Domnului, ne rugăm pentru tot. Ştie Fecioara Maria ce avem fi ecare în sufl etul nostru, nu trebuie să îi spunem să ne dea una sau alta”, a mai spus Codruţa Chiş.

Procesiune şi de la GherlaŞi un grup de circa 20 de credincioşi

din comuna Cătina, judeţul Cluj, va

participa, vineri, la o procesiune care va porni din municipiul Gherla, până la Mănăstirea Nicula. „Vor fi 20 de ti-neri îmbrăcaţi în costume populare, care vor pleca la Nicula. Din Cătina vom merge cu un microbuz până la Gherla, de unde vom merge pe jos în procesiune alături de alţi credincioşi şi de preoţi. Vom rămâne peste noapte la mănăstire şi ne vom în-

toarce sâmbătă după Liturghie”, a spus preotul ortodox din

Cătina, Gheorghe Ilo-van.

La Mănăstirea Nicula sunt aşteptaţi şi în acest an zeci de mii de pelerini, pen-tru care călugării au pregătit peste

20.000 de sarmale şi mai multe zeci de

mii de felii de cozonac. Stareţul Mănăstirii Nicu-

la, arhimandritul Nicolae Moldovan, a declarat că pregătirile

sunt fi nalizate şi că se aşteaptă un număr mai mare de pelerini în acest an, deoarece sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este la sfârşit de săptămână. „Pelerinii vor avea la dispoziţie mai multe cişmele cu apă, avem toalete ecologice, a

avut loc o acţiune pentru combaterea căpuşelor. Totul e pregătit. Deja au început să sosească primii pelerini, care şi-au instalat corturile”, a spus acesta.

În ultimii ani, autorităţile locale au interzis comercianţilor de alimente sau bunuri diverse să îşi desfacă marfa pe drumul din satul Nicula până la mănăstire, fi ind permisă doar vânzarea de obiecte bisericeşti la intrarea în mănăstire.

Vineri, de la ora 12.00, va avea loc o procesiune care va începe la Biserica Sfân-tul Nicolae din Gherla. La procesiune vor participa ierarhi, preoţi şi credincioşi, care se vor îndrepta spre mănăstire în sunet de toacă şi în cântări duhovniceşti în cin-stea Maicii Domnului. La procesiune va fi prezent şi mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.

Programul mai cuprinde, de la ora 18.00, Vecernia cu Litie, ofi ciată de mitro-politul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, PS Lucian al Caransebeşului şi PS Timotei al Spaniei şi Portugaliei. La ora 21.30, icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria va fi scoasă din biserică, iar la ora 22.00 vor avea loc Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului. În jurul orei 2.00 va avea loc înconjurul bis-ericii cu icoana.

Sâmbătă, de sărbătoarea de Sfânta Ma-ria, începând cu ora 9.00, va fi ofi ciată slu-jba de Liturghie, ofi ciată de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.

Icoana Maicii Domnului de la Nicula a fost pictată în anul 1681 de către preotul or-todox Luca, din comuna Iclod, judeţul Cluj, la cererea şi pe cheltuiala nobilului român Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o, ul-teror, bisericii din sat. Icoana a fost pictată pe lemn de tei, are înălţimea de 86 de cen-timetri, lăţimea de 65 de centimentri, iar grosimea scândurii este de doi centimetri.

Primele atestări ale minunilor săvârşite de icoana Fecioarei Maria datează din februarie 1699, când icoana a început să lăcrimeze timp de trei săptămâni. De-a lungul timpului, reprezentanţii Mănăstirii Nicula au consemnate cazuri de persoane care sufereau de diverse boli şi care s-au vindecat după ce s-au rugat şi au atins icoa-na.

Vasile Măgrădean, Mediafax

Pe tot parcursul drumului, pelerinii

s-au rugat şi au cântat pricesne, făcând doar

popasuri pentru a lua mesele principale ale zilei, mâncând

„din traistă bucate de post” sau la gazde.

După mai multe zile de mers pe jos, pelerinii

din Derşida vor ajunge la Mănăstirea Nicula în cursul

nopţii de joi şi se vor ruga la Icoana făcătoare de

minuni a Fecioarei Maria.

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

rinaj. Nu poţi să nu te duci în această perioadă. Noi mergem la o întâlnire specială cu Maica Domnului. Ne vom ruga şi îi vom mulţumi Fecioarei Maria pentru daru-

pentru Maica Domnului, ne rugăm pentru tot. Ştie Fecioara Maria ce avem fi ecare în sufl etul nostru, nu trebuie să îi spunem să ne

”, a mai spus Codruţa

toarce sâmbătă după Liturghiea spus preotul ortodox din

Cătina, Gheorghe Ilo-van.

Nicula sunt aşteptaţi şi în acest

tru care călugării au pregătit peste

20.000 de sarmale şi mai multe zeci de

mii de felii de cozonac. Stareţul Mănăstirii Nicu-

la, arhimandritul Nicolae

Page 14: NO 574 TrReporter

16 | LOCAL

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

LA MODĂ

Restaurantul „Fragment”, situat în in-teriorul Cluj Arena, (partea dinspre

Someș) și-a deschis porțile special pen-tru cel mai mare eveniment din cadrul proiectului Cluj Capitală Europeană a Ti-neretului și anume Untold Festival.

Deși cei doi proprietari, Vasile și Diana Hotca, ne-au spus că ofi cial restaurantul va fi inaugurat undeva în toamna acestui an, pragul localului a fost trecut deja de artiști de prestigiu precum: Armin van Buuren, Dimitri Vegas și Like Mike, precum și de alți artiști de top care au ținut lineup-ul festivalului, unii întorcându-se chiar de mai multe ori aici. „Am vrut să profi tăm de această ocazie. Am accelerat puțin lucrurile, dar nu ne pare rău. Am sperat la bine, dar a fost neașteptat de bine. Mulți dintre artiști s-au în-tors de două ori în restaurant pentru a lua masa la noi. Cu unii ne-am împrietenit și refl ectând la cele patru seri ale evenimentului, am avut un răspuns pozitiv după toată această experiență. Pentru noi a contat foarte mult. A fost o vali-dare a muncii noastre din ultimii trei ani, de când am decis că vom face investiția aceasta”, povestește Vasile Hotca.

Au cerut rețeta pentru Gravlax„Dimitri Vegas și Like Mike au venit de

două ori. Ne-au spus că deja au feluri prefer-ate de mâncare la noi. Le-a plăcut foarte mult Gravlaxul, dar și salata de sfeclă roșie, valeriană și ou. Pe aceea au încercat-o cu o zi înainte și le-a plăcut foarte mult. Au cerut chiar rețeta de Gravlax de la bucătar. Tom Odell a fost de asemenea de două ori împreună cu echipa lui. Armin van Buuren a fost încântat de meniu. Am fost vizitați și de John Newman, staff -ul lui Tinie Tempah, Sharam, Satoshi Tomiie, Gentelman, Foreign Beggars, Third Party, dar și de staff -ul lui David Guett a. Dintre cei din România am fost vizitați de trupa Raku, dar și de Cosmin Tudoran care a apreciat localul. Acum știm deja ce le place și îi mai așteptăm să treacă prin Cluj”, a spus Diana.

Ce au mâncat celebritățile de la Untold

Povestea nespusă a Restaurantului „Fragment”

Afacere de familiePovestea nespusă din spatele afacerii

celor doi soți este cel puțin interesantă, dacă nu demnă de un scenariu de fi lm. Vasile recunoaște că nu prea citește zi-arele, dar, acum trei ani, într-o seară, a deschis întâmplător (sau nu) un ziar local. A văzut într-un colț un articol de câteva rânduri, care anunța licitația de închiriere a unui spațiu din cadrul sta-dionului. A mers în acea seară cu soția lui să vadă locul și au decis că vor face toate demersurile pentru a putea de-veni chiriașii locației. Zis și făcut. Au câștigat licitația, după care au urmat să decidă exact cum vor fructifi ca spațiul respectiv. Au existat multe idei, dar în cele din urmă, după un studiu de piață, au decis că vor transforma locația într-un restaurant atipic.

„Am venit, l-am văzut, mi-a plăcut și am decis că vom face aici ceva. Am studiat piața, comportamentul consumatorului. Aveam la un moment dat o dorință ca la 50 de ani să am propriul restaurant, să am o echipă stabilă, dar am avansat mai repede, am sărit peste câțiva ani. La ideea de res-taurant am ajuns prin eliminare. Ne-am gândit să facem un sport bar, dar după ce am analizat un pic comportamentul con-sumatorului și puterea de cumpărare, am zis să mergem totuși într-o altă direcție, poate reușim să construim ceva diferit față de ceea ce există pe piață. Și cred că am reușit”, spune Vasile.

Slow cookingCei doi tineri mărturisesc că, în

spatele deschiderii unui restaurant este o muncă imensă, fi ind nevoie de multă implicare pentru a putea merge mai departe în momentul în care apar prob-leme. „Noi ne-am propus inițial anumite termene, dar am întârziat din cauza mul-tor impedimente care au apărut pe parcurs.

E un proces destul de greu să pornești o afacere de acest gen. Într-un fi nal, am făcut toate formele necesare ca să stăm drepți în fața oricui. Asta ne-am dorit foarte mult și din această cauză nu am forțat o deschi-dere doar pentru a fi deschiși. Am muncit mult. Am fost atenți la detalii. Am încercat să anticipăm cât mai mult din problemele ce puteau să apară, dar au apărut și altele. Cu toate acestea am navigat cu brio peste ele. Nu credem că avem concurență. Fiecare oferă altfel de mâncare. E un domeniu în care preferințele fi ecărei persoane sunt atât de variate, încât va fi loc pe piață pentru fi ecare. Pentru meniu am lucrat cu un con-sultant francez. El ne-a făcut tot ceea ce ține de concept. După un studiu al pieței acesta am decis să mergem în direcția slow cook-ing, pentru că e ceva nou pe piața din Cluj și un trend internațional pe această direcție. Toată mâncarea este gătită, preparată la temperaturi joase, procesul de prepaprare al mâncării fi ind unul deosebit față de pro-cesul standard cunoscut. Vindem mâncare

gătită la propriu. Unele preparate au timpul de pregătire de peste 48 de ore. De exemplu, Gravlaxul”, explică Vasile.

Proiectul arhitectural și designul res-taurantului au fost semnate arhitectul Miron Corsiuc, iar graphic designul și identitatea vizuală de Sorin Tirț, colegi la Point of Design.

„Numele Fragment îl datorăm domnu-lui Sorin Tirt. El a propus denumirea, noi am acceptat-o. S-a legat de arhitectura locu-lui, de proiectul lui Miron. Echipa cu care am lucrat are un portofoliu interesant pe parte de Horeca la Cluj, de aceea i-am ales”, spune Vasile.

„Arhitectural, ne diferențiem de trendul din centrul orașului unde regăsim abor-darea prin care se pun în evidență calitățile clădirilor vechi. Fiind într-o locație nouă, cu o arhitectură de avangardă, stadionul are o calitate sculpturală – de unde și po-pularitatea pozelor Bird View, am încer-cat să dăm o identitate locului folosind tot elemente sculpturale pentru a defi ni volu-mul interior. Forma tavanului este și re-zultatul unei necesități, întrucât ne afl ăm chiar sub gradene. Tavanul spațiului inițial era asemănător cu o mansardă. Am folosit în general non culori la fi nisaje tot pentru a realiza o legătură cu exteriorul, dar am vrut să încălzim atmosfera prin folosirea furni-rului de lemn și a peretelui vegetal, iar din necesitate am ajuns la capitonările cu pâslă, prin care am reușit să ameliorăm acustica spațiului”, explică Miron.

„Fragment” oferă 72 de locuri în sală și 16 locuri pe mica terasă de la in-trare. În total, restaurantul va avea 22 de angajați, dintre care cinci bucătari pe tură, coordonați de un Chef de origine mexicană stabilit la Cluj. „Restauran-tul va fi deschis pentru oricine dorește o experiență culinară deosebită, nu avem nici-un fel de restricție”, spune anteprenorul în vârstă de 30 de ani.

Maria Man

Page 15: NO 574 TrReporter

CĂLĂTORII | 17

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

DESTINAŢII

Florența, Paris, Londra, Barcelona, Veneția, Praga sau Viena sunt

răsfățatele site-urilor și editurilor care prezintă topuri cu cele mai frumoase orașe din lume. Există însă și locuri mai puțin cunoscute, dar cel puțin la fel de fermecătoare. Vă prezentăm șapte dintre acestea.

Ostuni, Italia (Puglia) Orășelul se afl ă chiar în călcâiul lui

Ahile al Italiei. Scăldat de soarele Pug-liei, Ostuni impresionează prin zidurile albe ale cetății și caselor medievale. Lo-calitatea se afl ă la doar opt kilometri de țărmul Adriaticii, turiștii fi ind atrași aici și de plajele din jurCum ajungi: Curse WizzAir Cluj-Bari în fi ecare luni și vineri. Trenul Bari - Os-tuni face o oră

Dinant, Belgia (Valonia)La o oră de condus de Bruxelles, în

partea francofonă a Belgiei, se afl ă Di-nant, un orășel așezat de-a lungul fl u-viului Meuse. Pe lângă amplasamentul deosebit de pitoresc și cetatea care îl încoronează, Dinant este cunoscut și pentru faptul că aici s-a născut Adolphe Sax, inventatorul saxofonuluiCum ajungi: Curse WizzAir Cluj-Brux-elles (Charleroi) în fi ecare marți, joi și sâmbătă. Din Charleroi se ia trenul spre Dinant, cu schimb în Namur. Durata deplasării este de circa o oră.

Shirakawa-go, JaponiaSatul acesta chiar există, și nu a fost

creat doar pentru vreun fi lm cu hobbiți sau spiriduși. Arhitectura caselor, cu acoperișuri din paie, construite sub for-ma unor mâini împreunate a rugăciune, a determinat includerea lui pe lista Pat-

rimoniului Mondial UNESCO.Cum ajungi: Wizzair zboară de la Târgu-Mureș la Budapesta de trei ori pe săptămână, Lufthansa zboară zilnic de la Budapesta la Munchen, de unde există curse zilnice spre Tokyo.

Ronda, Spania (Andaluzia)Situat la 100 de kilometri de Malaga,

în regiunea spaniolă Andaluzia, Ron-da este un orășel faimos pentru podul „Puente Nuevo” care unește cele două părți ale canionului „El Tajo”, pe care este așezată localitatea. Podul a fost ridi-cat între 1751 și 1793 și se înalță la 120 de metri deasupra bazei canionului.Cum ajungi: WizzAir zboară de două ori pe săptămână de la Budapesta la Malaga și o dată pe săptămână de la București. Din Malaga se poate lua trenul spre Ronda

Șapte orașe de basm de care (poate) nu ați auzit

Rocamadour, FranțaRocamadour este un loc de pelerinaj,

situat la circa 100 de kilometri de Toulouse. Foarte popular în Evul Mediu, un altar al Fecioarei Maria este și acum vizitat de pe-lerinii care merg spre Santiago de Compos-tella. Abația care are în grijă locul de pele-rinaj a dat naștere întregii așezări.Cum ajungi: TAROM zboară de la București la Nisa în fi ecare joi și duminică, de la Nisa, la Rocamadour se ajunge pe ruta Marsilia-Touluse, cu trenul, în 7 ore, sau cu avionul. Din Touluse mai sunt patru ore cu trenul până la destinație. Alt variantă este cu Wiz-zAir, de la Cluj la Paris, apoi cu avionul sau trenul spre Toulouse

Hallstatt, AustriaUnul dintre cele mai frumoase orășele

ale Austriei, în regiunea Salzkammergut, situat pe malul lacului Hallstätt er See. Deasupra așezării se afl ă o mină de sare, exploatată încă din vremea Epocii Bronzu-lui, acum parte a Patrimoniului Mondial UNESCOCum ajungi: Hallstatt se afl ă trei ore și jumătate de condus de Viena.

Rovinj, Croația (Istria)Rovinj este unul dintre cele mai ita-

liene orașe ale Croației, minunat așezat pe o peninsulă ovoidală, pe coasta de Vest a Istriei. Biserica Sfânta Eufemia domină platoul din vârful peninsulei, de unde se deschide o panoramă încântătoare asupra întregii zoneCum ajungi: Rovinj se afl ă la trei ore de condus de Zagreb

Bogdan Stanciu

Shirakawa-go

Rovinj

Ostuni

Ronda

Dinant

Hallstatt

Page 16: NO 574 TrReporter

18 | DOCUMENTAR

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

ÎN VACANŢĂ

Imaginea unei plaje ne duce pe toți cu gândul la vacanță, la relaxare, la ore

petrecute pe un șezlong, pe nisip, cu o carte în mână, ascultând sunetul valurilor. Foarte puțini sunt aceia care nu visează la o astfel de „evadare”; așadar, plajele sunt cele mai populare destinații de vacanță, pentru oameni din toate colțurile lumii. Și dacă majoritatea sunt căutate doar pentru odihnă și relaxare, unele dintre ele și-au căpătat un renume pentru frumusețe, pen-tru nisipul deosebit sau pentru peisajele din jur. În topurile celor mai spectacu-loase plaje ale lumii, alcătuite de turiști sau de site-urile specializate, sunt câteva nume care apar mai des.

MuntenegruÎncepem cu locurile mai apropiate de

noi, respectiv cele mai frumoase plaje eu-ropene, incluse într-un top Lonely Planet.

Una dintre acestea este plaja Jaz din Muntenegru, situată pe coasta Mării Adri-atice. Este căutată de petrecăreți și de aven-turieri, așadar nu se înscrie în imaginea aceea de plajă pustie, liniștită. În apro-piere se afl ă un oraș vechi, pitoresc, unde sunt organizate și numeroase evenimente în aer liber, în timpul verii. Tinerii preferă Jaz pentru sporturile de aventură care se practică acolo, dar și pentru că pot dormi în cort, în campingul special amenajat.

De altfel, Muntenegru are mai multe plaje care se regăsesc în topurile turiștilor și ale publicațiilor de specialitate, care consideră această țară un paradis al amato-rilor de vacanțe pe litoral. Fiecare poate găsi o plajă pe gustul său: romanticii au Velika Plaza, o plajă lungă, cu multe locuri izolate, iar familiile merg la Petrovac, o plajă cu ni-sip roșiatic și cu mici insuliţe presărate din-colo de golf. De menționat este și Sveti Ste-fan, una dintre cele mai frumoase staţiuni din Muntenegru, al cărei farmec este dat de căsuțele cu țigle roșii.

Plaja Mogren este una inedită, fi ind formată, de fapt, din două plaje mai mici care sunt legate între ele de un tunel și se afl ă în apropiere de orașul vechi din Budva.

Topul Lonely PlanetÎn topul Lonely Planet găsim și plaja

Peniche, din Portugalia, un loc bine cunos-cut de surferii din lumea întreagă, dar și de cei care preferă vacanțele active, în care pot vizita locuri istorice.

Plaja Rondinara din Corsica (Franţa), este „un mic paradis aproape necunoscut”, potrivit Lonely Planet. De fapt, este cunos-cut de proprietarii de iahturi de lux, care populează zona în plin sezon. Plaja Ron-dinara este situată la jumătatea drumu-lui dintre istoricul oraş Bonifacio şi foarte modernul Porto Vecchio.

Cala Goloritz é din Sardinia (Italia) este un mic golf, care face parte din multitudin-

Cele mai frumoase plaje ale lumiiea de plaje care străjuiesc litoralul Gol-fului Orosei. Turiștii sunt impresionați de falezele sale înalte, astfel că apare în multe ghiduri de călătorie.

Iar pentru o altfel de experiență, total diferită de plajele clasice este plaja Vík din Islanda, situată într-o zonă foarte umedă a țării. Locul este renumit pentru aerul său misterios, de-a dreptul supra-natural, dat de nisipul negru și de ceața care învăluie peisajul.

Bantham Beach din Marea Britanie este un loc spectaculos datorită peisaju-lui cu dune, stânci și piscine naturale. Și această plajă este căutată de surferi. Iar în Scoția este Sandwood Bay, un loc ro-mantic pentru plimbări și admirat pei-saje – căci apa este rece, deci băile sunt excluse în lipsa echipamentului special.

În topul Lonely Planet mai găsim Cala Macarella din Menorca (Spania) – considerată „sora mai mică” a insulei Mallorca - și istmul Curlandia din Litu-ania, o întindere imensă de nisip alb situată între Marea Baltică şi laguna Curlandia. Acesta din urmă este locul celor mai înalte dune mişcătoare din Eu-ropa, fi ind înscris în patrimoniul mon-dial al UNESCO.

GreciaAcelași top Lonely Planet

menționează Voutoumi din Antipax-os (Grecia), o fâșie de pământ relativ mică, situată la sud de Corfu. Insula este acoperită de vii, de măslini, livezi şi de fl ori sălbatice și găzduiește unele

Plaje de vis, paradisuri pe Pământ

Plaja Khao Lak, ThailandaÎn această stațiune din Phuket, Thailanda, plajele se întind pe zeci de kilometri și sunt aproape pustii. Există o fâșie de nisip care desparte apele albastre ale Mării Andaman de pădurea de palmieri, iar de-a lungul fâșiei, pe o distanță de 12 kilometri, este o centură de pini Casuarina. În zonă mai cresc și arbori de cauciuc sau nucă de cocos.

Plaja Poipu, Hawaii Oricine iubește soarele și marea și visează la plaje nesfârșite trebuie să ajungă măcar o dată în Hawaii. Plaja Poipu e locul ideal pentru relaxare, iar cei mai activi turiști au diverse variante de distracție: caiac, scufundări, snorkeling, drumeții, mountain bike, pescuit la mare adân-cime și, evident, nelipsitul surf. Romanticii vor putea găsi plaje ascunse pentru plimbări lungi și relaxare totală.

Anguilla, Caraibe Insula Anguilla din Caraibe este acel paradis pe care îl vedem în poze, dar puțin accesibil, din cauza prețurilor prohibi-tive. Cuprinde 33 de plaje, întinse pe 20 de kilometri și înconjurate de recifuri de corali și ape incredibil de limpezi. Locul este destinația preferată de vacanță pentru staruri de la Hollywood și diverşi oameni de afaceri.

Bora BoraFoarte asemănătoare cu Anguilla, din toate punc-tele de vedere, este insula Bora Bora, care face parte din Polinezia franceză, Pacifi cul de Sud. Foarte mulți au declarat că acolo au găsit cel mai frumos loc de pe pământ. Bora Bora are o lagună cu ape liniștite și este mărginită de plaje cu nisip fi n.

Plaja Porto Karsiki este cea mai � umoasă plajă din Insula Le� ada și apare în top 10 cele

mai spectaculoase plaje din Europa.

Plaja Elafonisi,din Creta (Grecia) are nisip alb și fi n, cu nuanțe roz. Munții și apa ireal de albastră completează un

peisaj paradisiac.

Spiaggia dei conigli (Plaja Iepurilor), din Italia – cea mai frumoasă plajă din lume în 2013.

Plaja Elafonisi,din Creta (Grecia) are nisip alb și fi n, cu nuanțe roz. Munții și apa ireal de albastră completează un

Spiaggia dei conigli (Plaja Iepurilor), din Italia – cea mai frumoasă plajă din lume în 2013.

Page 17: NO 574 TrReporter

NISIPURI CELEBRE | 19

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

Cele mai frumoase plaje ale lumiidintre cele mai frumoase plaje ale lu-mii, dacă ne luăm după binecunoscu-tul ghid de călătorii.

Grecia este, de altfel, foarte prezentă în toate topurile care inventariază cele mai frumoase plaje și peisaje. Foarte des găsim plaja Porto Katsiki, din Lefk ada, pe primul loc în clasamentul european. Aceasta se afl ă la aproxima-tiv 40 de kilometri de Lefk ada Town, este acoperită cu un nisip alb, pietros, și este mărginită de stânci abrupte. Iar albastrul apei este de-a dreptul ireal.

Următoarea în topul plajelor grecești este Elafonisi, situată în sud-vestul insulei Creta. Potrivit site-ului TripAdvisor, plaja Elafonisi este a cin-cea cea mai frumoasă plajă din Europa și a șaptesprezecea din lume.

O altă plajă spectaculoasă grecească este Navagio, din Zakynthos. Este formată din pietricele mici și albe, iar culoarea apei, un turcoaz extraordinar, contrastează cu stâncile albe. Accesul se face numai pe mare, iar de sus se poate admira o panoramă deosebită.

Cea mai frumoasă plajă din din Skia-thos și una dintre cele mai bune din Ma-rea Egee este considerată Koukounaries, o plajă în formă de potcoavă Aceasta are un nisip auriu și este „străjuită” de o pădure de pini.

Plaje cu iz latinoRămânem în Europa și ajungem

la Spiaggia dei conigli (Plaja Iepu-rilor), din Italia. Această plajă este

situată în insula Lampedusa, în aprop-ierea Siciliei, și a fost votată drept cea mai frumoasă din lume în anul 2013. Lampedusa este cea mai sudică insulă a Italiei, fi ind localizată la aproximativ 18 kilometri de localitatea Agrigento din Sicilia.

În 2011, cea mai frumoasă plajă din Europa a fost votată Nissi, din Cipru – o plajă întinsă, cu nisip deosebit de fi n, completată de apa cu o culoare albas-tru – turcoaz.

O „premiantă” găsim și în Portu-galia: Praia da Marinha (Navy Beach), este una dintre cele mai spectaculoase și emblematice plaje din această țară. A fost votată de două ori consecutiv în topul primelor 10 cele mai frumoa-se plaje din Europa si se plasează în primele 100 din lume.

Dacă vorbim despre Europa, nu putem trece cu vederea celebra Ibiza. Talmanca este cea mai apropiată plajă de orașul-port Ibiza și este căutată mai ales de tineri, fi ind localizată în una dintre cele mai renumite zone de distracție pe timp de vara. Ibiza în gen-eral, dar și plaja Talmanca, sunt parte dintr-un complex zonal dedicat tiner-ilor.

Completări la topul europeanLa mică distanță de Ibiza găsim o

plajă minunată, cunoscută ca Playa de Ses Illetes. Aceasta se întinde de la La Savina, portul din Formentera, până în localitatea Espalmado și este apreciată în special pentru claritatea apelor sale, dar și pentru nisipul ei fi n și alb. Playa de Ses Illetes este una rezidențială, din ves-tul insulei Mallorca, și este considerată cea mai frumoasă din Insulele Balneare.

Plaja Catedralelor, din Ribadeo, Spa-nia, se afl ă pe locul doi în topul euro-pean al plajelor, realizat de turiști. Este de-a dreptul spectaculoasă; a fost chiar declarată monument al naturii, datorită arcadelor naturale și peșterilor, care nu pot fi văzute în perioada refl uxului. Las Catedrales sau Aguas Santas, cum este numită, este o plajă umedă, ce ocupă o suprafață mare și este mărginită de formațiuni stâncoase impresionante, „sculptate” de acțiunea apei și acoperite de verdeață pe platforme întinse

Pe locul trei în Europa, după Plaja Iepurilor și Plaja Catedralelor, se afl ă Rhossili Bay, din Țara Galilor. Alte trei destinații turistice din Marea Britanie mai apar în clasamentul celor mai fru-moase 10 plaje din Europa, conform unui clasament realizat de TripAdvisor: Woolacombe Beach (Devon), Porthmin-ster beach (St Ives, Cornwall) și Hengist-bury Head, Bournemouth, Dorset.

Mădălina Kadar

Fernando De Noronha, Brazilia În America de Sud sunt multe locuri paradisiace, dar unul iese cu siguranță în evidență: Fernando de Noronha, o insulă cu o lungime de 10 kilometri, din Brazilia. Plajele de acolo au fost declarate Parc Marin Național în anul 1988. Pentru a proteja locul, autoritățile au limitat numărul de turiști care se pot caza simultan acolo, iar aceștia trebuie să

plătească, pe lângă serviciile obișnuite, și o taxă de conservare a frumuseții arhi-pelagului. Dar toți spun că merită banii, mai ales după ce descoperă minunile in-sulei și înoată în ocean alături de delfi ni, cele mai prietenoase gazde.

Harbor Island, Bahamas Insula Harbor este cunoscută pentru ni-sipul fi n și roz, dar și pentru apusul care

aici este cu totul special – este însoțit de o lumină verde, parcă desprinsă din fi lmele science fi ction (un fenomen specifi c zonei tropicelor).

SeychellesRepublica Seychelles este formată din peste 150 de insule, considerate a fi cele mai frumoase din Oceanul Indian. Arhi-pelagul oferă peisaje extraordinare, plaje nesfârșite, aproape pustii, și ape limpezi.

Page 18: NO 574 TrReporter

20 | sport

| 13 - 19 august 2015 Nr. 574

interviu

Teodora Albon face parte din catego-ria doamnelor la care domnii se uită

chiorâş, la propriu. În vârstă de 38 de ani, Teodora este arbitru pe lista FIFA a României încă din 2003, iar atracția către „sportul rege” a venit firesc, chiar dacă nu toți bărbații privesc cu ochi buni o prezență feminină pe dreptunghiul verde. Este mamă, soție, dar ştie să impună res­pect într­o lume a bărbaților, iar talentul ei a fost răsplătit de cele mai înalte foruri fotbalistice din lume, prin delegarea la evenimente sportive la care majoritatea colegilor de breaslă bărbați (arbitri), doar visează.

În 2009 a fost delegată la Campionatul European sub 19 ani de fotbal feminin, iar în 2013 a oficiat la centru finala Ligii Cam-pionilor (fotbal feminin), dintre Wolfsburg și Lyon, iar cu un an înainte semifinala din-tre Lyon și Postdam, în cea mai importantă competiție intercluburi din fotbalul femi-nin. De altfel, potrivit unui clasament publicat de Federaţia Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS) la începutul anului 2014, Teodora Albon se afla pe poziţia a opta în clasamentul celor mai bune femei arbitru din 2013. În 2015, clujeanca a fost desemnată să arbitreze mai multe partide la Cupa Mondială de fotbal feminin din Canada, iar potrivit co-mentatorilor Eurosport, Teodora a avut cel mai bun arbitraj de la turneul final al FIFA Women's World Cup 2015.

Reporter: Îţi mai aminteşti primul tău meci de fotbal pe care l-ai urmărit, ca spectator?Teodora Albon: Nu îmi amintesc

primul meci, deoarece am fost pe stadion ca spectator încă din primii ani ai copilăriei mele. Îmi amintesc doar că era un meci al echipei Unirea Alba Iulia, orașul copilăriei mele.

- Ai jucat fotbal într-una dintre cele mai puternice echipe de fotbal feminin din România (CFF Clujeana n.a.) și îmi amintesc că, încă de pe atunci, ai ales să-ți în-cepi cariera în arbitraj. Îți amintești primul meci la care ai fost delegată?- Un arbitru stagiar începe să arbitreze

la nivelul copiilor şi juniorilor, dar în me-moria mea este debutul în liga III-a, în anul 2003 la un meci la Feldioara, judeţul Braşov.

- De ce ai îmbrăţişat meseria de arbitru şi nu aceea de antrenor?- Am ales arbitrajul, pentru că cei din

jurul meu m-au încurajat să urmez această cale, considerând că am calitățile necesare. Am „cochetat” puțin și cu antrenoratul, încercând să-l ajut în acest domeniu pe soțul meu, însă nu e ceva ce mi se potrivește.

- Care au fost primele cuvinte pe care le-ai schimbat cu jucătorii de fotbal (bărbați), la primul tău meci în calitate de arbitru?- „Bună ziua şi baftă...” La începutul

carieriei nu a fost uşor să apari ca arbi-tru femeie în faţa unor fotbalişti, bărbaţi. Reticenţi în ceea ce priveşte „femeia în arbi-traj”. Lucrurile s-au schimbat de-a lungul anilor, iar acum am o relaţie în general bună cu jucătorii.

- Nu este niciun secret că arbitrele sunt privite altfel, de către fotbaliști. Care a fost cel mai tensionat moment pe care a trebuit să-l gestionezi?- Momente tensionate pot apărea la

orice meci, depinde de calitatea și inspirația de moment a arbitrului pentru a gestiona situația. Nu am avut vreun moment aparte care să mă marcheze.

Doamna și... vagabonzii

- Enumeră cîteva dintre calitățile pe care trebuie să le aibă un arbitru de fotbal...- Probabil părerea generală este că

oricine ar putea să fie arbitru. Greşit. Doar cei direct implicaţi realizează că a fi un bun arbitru înseamnă să ai calităţi de „leader”, curaj, personalitate, carac-ter puternic şi aş putea continua această listă.

- Ţi s-a întâmplat vreodată să fii trimisă „la cratiţă” de un oficial din fotbal, sau un jucător, dacă da cum ai reacţionat?- Bineînțeles... Și mi se întâmplă

în continuare în unele situații. Atunci când am ales această meserie am fost conștientă că voi întâmpina și astfel de momente, dar acestea fac parte din viața mea de arbitru și le iau ca atare. Nu mă afectează comentariile răutăcioase, iar odată cu trecerea timpului și dobândi-rea experienței, nici nu mai auzi ce-ți strigă tribuna.

- Arbitrii români, mă refer aici la bărbaţi, care oficiază în Liga 1, sunt foarte des criticaţi. Cu toate acestea nici tu, nici alte colege ale tale arbitre, nu sunteţi delegate la un joc de primă divizie decât foarte rar. De ce? Aţi avut discuţii cu şeful Comisiei Cen-trale a Arbitrilor pe această temă? Nu te simţi discriminată?

- La această întrebare mă abţin să vă răspund. Probabil răspunsul îl puteţi găsi de la alte persoane.

- Cum ai reacţionat când ai primit vestea că vei conduce la centru finala Champi-ons League de pe Stamford Bridge, dintre Wolfsburg şi Lyon?- Am simțit o bucurie imensă și

totodată a fost o mare surpriză pen-tru mine. A fost încununarea muncii depuse în toți acești ani, unul dintre visele mele a devenit realitate. Am fost anunțată de delegarea la acea finală tele-fonic, de domnul Pierluigi Collina (fost mare arbitru inernațional n.a.), ceea ce a contat enorm pentru mine.

- Îmi amintesc că acea finală a fost decisă de o lovitură de la 11 metri, pentru Wolfs-burg, dar presa franceză a insistat pe un alt penalty neacordat pentru Lyon. Ce ţi-au spus oficialii clubului francez la finalul partidei?

- La acea finală a fost un singur pe-nalty, cel acordat de mine echipei Wols-fburg. Oficialii delegației franceze au venit după terminarea partidei și au fe-licitat întreaga brigadă pentru prestația avută. În Vest nu se caută scuze pentru

fost mult prea mult mediatizat acel in-cident și nu a fost o perioadă ușoară din cariera mea de arbitru. (La finalul partid-ei Dinamo II - FC Braşov, scor 2-1, care a avut loc în martie 2008, în etapa a XIX-a a seriei I a Ligii a II-a, Teodora Albon a fost jignită de preşedintele FC Braşov, Dinu Gheorghe, şi de antrenorul Răzvan Lucescu, care au spus despre aceasta că este o „vagaboandă” şi o „nesimţită”. Răzvan Lucescu, a fost suspendat pen-tru patru etape şi amendat cu 6.000 de lei, iar preşedintele grupării braşovene, Dinu Gheorghe, fost suspendat pentru două luni şi amendat cu 6.000 de lei, de către Comisia de Disciplină a FRF, pen-tru jignirile pe care cei doi oficiali le-au adus arbitrului Teodora Albon n.a.).

- Cum se împacă „meseria” de mamă/soţie cu cea de arbitru? Şi, este arbitrajul o meserie, se poate trăi din arbitraj?- Nu este uşor să fii mamă, soţie şi

arbitru, dar cu multă dragoste, răbdare şi putere, reuşesc să le îmbin pe toate trei. Nu aş putea să am rezultate ca ar-bitru fără susţinerea soţului şi dragostea fetiţei noastre. Ei sunt cei care mă inspiră, cei care îmi dau puterea de a munci.

- Ce sfaturi le-ai transmite tinerelor care vor să îmbrăţişeze meseria de arbitru?- Sunt tot mai multe colege tinere

care „îmbrățișează” meseria de arbitru. Ele trebuie să fie conștiente de lumea în care intră, să fie puternice, să lupte cu obstacolele pe care le vor întâlni pe parcursul timpului și cu multă muncă și seriozitate pot ajunge să-și împlinească visele.

� Patrice�Podină

o înfrângere, decât în propria evoluție. Prima lor întrebare este: «Ce am făcut noi greșit?», nu ce au făcut alții greșit.

- Poţi alcătui un „Top 3” al celor mai importante meciuri pe care le-ai arbitrat până acum?- Fiecare meci are importanţa lui,

mi-e greu să fac un „top 3”, pentru că am avut multe meciuri decisive de ar-bitrat. Dar aş putea pune într-o ordine aleatorie Finala Champions League, Fi-nala de Play Off (calificare la Campio-natul Mondial), dintre echipele Olanda – Italia din 2015 şi, bineînţeles, semifi-nala de Cupă Mondială dintre USA şi Germania.

- Care e cea mai urâtă amintire a ta din arbitraj?- Acel incident cu domnul Răzvan

Lucescu, din primăvara anului 2008. A

Potrivit unui clasament publicat de Federaţia

Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului

(IFFHS) la începutul anului 2014, Teodora

Albon se afla pe poziţia a opta în clasamentul celor mai bune femei arbitru

din 2013.

Page 19: NO 574 TrReporter

SPORT | 21

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

VINERI 14 AUGUSTPetrolul – Botoșani

ora 21.00

SÂMBĂTĂ, 15 AUGUSTACS Poli - CSU Craiova

ora 18.30

FC Steaua – ASAora 21.00

DUMINICĂ, 16 AUGUSTVoluntari - Astra

ora 18.30

CSMS - Dinamo

ora 21.00

LUNI, 17 AUGUSTViitorul - Concordia

ora 18.30

Pandurii - CFR Clujora 19.30

Toate meciurile pot fi urmărite pe canalele DigiSport, DolceSport, Look TV şi Look Plus

LIGA 1, ETAPA 7

CLASAMENT LIGA ICLASAMENT LIGA ICLASAMENT LIGA ICLASAMENT LIGA ICLASAMENT LIGA ICLASAMENT LIGA I

1. CSMS Iaşi 5 3 1 1 5 5 10 2. FC Steaua 5 2 3 0 5 1 9 3. Dinamo 5 2 3 0 4 2 9 4. Târgu-Mureş 5 2 2 1 6 2 8 5. Pandurii 5 2 2 1 5 4 8 6. Astra Giurgiu 5 2 2 1 10 11 8 7. Viitorul 5 1 4 0 8 7 7 8. CSU Craiova 5 1 2 2 3 3 5 9. Voluntari 5 0 4 1 3 5 4 10. Botoşani 5 0 3 2 3 5 3 11. ACS Poli 5 1 0 4 3 7 3 12. CFR Cluj 5 2 2 1 7 5 2 13. Concordia 5 0 2 3 4 8 2 14. Petrolul 5 0 4 1 4 5 -2

CFR Cluj şi Petrolul au pornit în noul campionat cu câte o penalitate de -6 puncte.

LIGA 1

Pe interesNu vom mai repeta la nesfârşit, cel

puţin nu în coloana din acest număr, fap-tul că fotbalul românesc este pe o pantă regresivă, dar ca de obicei, vom încerca să atragem atenţia asupra lucrurilor anormale care se petrec în Liga 1, şi da, îi vom arăta cu degetul pe cei care gafează. Ultimul „ispravnic” care se alătură gafeorilor este Leo Grozavu, cel mai longeviv antrenor din primul eşalon. Aşa cum majoritatea antrenorilor români găsesc oricând o scuză pentru prestaţia echipelor lor, şi Leo s-a în-furiat „grozav” de tare pentru simplul fapt că echipa lui a fost nevoită să joace meciul din cadrul etapei a V-a, la Bucureşti cu FC Voluntari, de la ora 18.30. „E inuman să joci fotbal la această oră. Din păcate, fotbaliştii nu contează, doar interesele”, a fost explicația lui Leo pentru prestația slabă a fostei reprezen-tante a României în Europa League. De-parte de noi intenția de a fi cârcotași, dar trebuie să-i amintim domnului Grozavu că da, fotbalul reprezintă o sumă de interese, de pe urma cărora domnia lui și fotbaliștii pe care îi pregătește, trăiesc bine. Este în interesul nostru, al tuturor românilor care plătim abonamente la cabliști, să vedem meciurile din Liga 1. Toate meciurile. Nu este problema noastră, a plătitorilor de abonamente TV, că FC Botoșani a început prost noul campionat, iar cei care alcătuiesc programul transmisiunilor TV i-au progra-mat pe ei de la ora 18.30. În fond nici măcar nu el (Leo Grozavu n.a.), sau echipa lui nu sunt de vină pentru această programare, ci slaba audienţă pe care o face orice meci ju-cat de echipa de la marginea Bucureştiului, FC Voluntari. Asta este însă, altă poveste. Ideea este că nu ar trebui să-ţi permiţi să te răţoieşti la jurnalişti pentru inefi cienţa jucătorilor tăi, dând vina pe căldură şi pe „interesele” televiziunilor, când tu, dom-nule Grozavu, eşti plătit tocmai din banii pe care clubul FC Botoşani îi încasează de pe urma „intereselor”. Şi omologul lui de pe banca ilfovenilor, Bogdan Argeş Vintilă a răbufnit şi a tunat la TV: „Sunt curios cum arată echipa mea la ora 21.00...”. Acelaşi lucru îl transmitem şi fostului portar, atunci când interesele o vor cere, FC Voluntari va juca de la ora 21.00.

COLABORARE

Înfrățirea dintre județul Cluj și pro-vincia chineză Shandong, parafată

încă din anul 2010, intră pe un nou făgaș. Dacă până acum relațiile part-eneriale se desfășurau strict pe ra-muri economice, sociale şi culturale, începând de săptămâna trecută, a venit rândul sportului. Intermediată de profesorul universitar clujean, Constantin Vușcan, întâlnirea din-tre reprezentanții Direcției Județene pentru Sport și Tineret (DJST) Cluj și delegația chineză reprezentând Cen-trul de Pregătire Sportivă din Shan-dong s-a fi nalizat cu semnarea unui parteneriat între cele două instituții sportive, având ca prim scop schimbul de experiență între antrenorii și spor-tivii români și chinezi. Pentru cei mai puţin iniţiaţi în ale sportului trebuie spus că Shandong este una dintre provinciile cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din Republica Populară Chineză, având un centru naţional de pregătire în domenii precum scrimă, gimnastică, fotbal feminin, nataţie şi alte discipline sportive.

Primul pasDelegația ofi cială în domeniul spor-

tului din provincia chineză Shandong a semnat la sfârșitul săptămânii tre-cute, la Cluj un protocol de colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret (DJST) Cluj. Li Weicheng, direc-torul centrului de pregătire sportivă din Shandong şi Răzvan Sotiriu, director ex-ecutiv al Direcţiei Judeţene Pentru Sport şi Tineret Cluj, au iniţiat astfel colabo-rarea dintre Shandong și județul Cluj pe linie sportivă, scopul principal fi ind acela de a face schimburi de experiență între antrenori, dar și între sportivi.

„Sper ca acest protocol să gene reze proiecte viabile în folosul sportivilor, antrenorilor, atât clujeni, cât și chinezi. Urmează să stabilim amănuntele colaborării și vom știi exact ce vor dânșii, ce vrem noi și mai ales ce se poate face”, a declarat di-rectorul executiv al DJST Cluj, Răzvan Sotiriu. Oaspeții chinezi s-au arătat extrem de interesați de stabilirea unor parteneriate în gimnastică, scrimă și fotbal feminin, dar au mărturisit că își doresc antrenori români care să per-formeze în China și în alte discipline sportive, considerate mai puțin perfor-mante în provincia Shandong.

„Avem aceeași speranță și același scop comun ca și voi și tocmai de aceea am dorit să semnăm acest memorandum între județul Cluj și Shandong, pe linie sportivă. Avem un plan pe termen lung pentru secțiile scrimă și gimnastică. Cunoaștem foarte bine că România este o forţă mondială în gimnastică. Nume precum Nadia Comăneci, Lavinia Miloșovici, Cătălina Ponor sau Sandra Izbașa sunt puncte de reper pentru orice tânăr gimnast și avem foarte multe de învățat de la voi. Vrem să accentuăm un cod de comunicare pentru tineri și sper să putem lucra împreună cât mai bine la cât mai multe discipline sportive”, a declarat reprezentantul delegației chineze, Li Weicheng. Oaspeții din Asia au vizitat Sala Polivalentă, Cluj Arena și Sala Spor-turilor „Horia Demian”, după care s-au deplasat la Deva pentru a oferi echipa-mente de ultimă generație sportivelor de la Centrul Olimpic.

Antrenori relocațiAcordul semnat între cele două părţi

presupune ca un număr de antrenori

Acord pentru performanţă

clujeni să fi e relocaţi temporar în China pentru a pregăti sportivii din această ţară în discipline în care chinezi încă nu excelează. Reprezentanții guver-nului provinciei Shandong s-au întâl-nit, la sfârşitul săptămânii trecute, şi cu reprezentanți ai cluburilor clujene, pentru a le propune să colaboreze cu cluburile sportive din provincia situată în estul Chinei.

Conform oaspeţilor asiatici, guver-nul provinciei Shandong din China și-a propus să creeze unul dintre cele mai puternice centre sportive din Asia, iar pentru a-şi atinge scopul, chinezii au investit numai în ultimii ani peste 300 de milioane de euro pentru constru-irea unui complex sportiv întins pe o suprafaţă de 38 de hectare (adică 380.000 de metri pătrați!). În cadrul Centrului

După ce vom stabili concret în ce discipline am

putea � ajutați de experiența antrenorilor clujeni, noi vom face invitații către aceștia, iar salariul unui antrenor va � de

5.000 de euro lunar”, a plusat Li Weicheng,

directorul centrului de pregătire sportivă din Shandong

discipline am putea fi ajutați de experiența antrenorilor clujeni, noi vom face invitații către aceștia, iar salariul unui antrenor va fi de 5.000 de euro lunar”, a plusat Li Weicheng, directorul centrului de pregătire sportivă din Shandong. Unul dintre cei mai titraţi antrenori români ai tuturor timpurilor, Mirel Albon (fotbal feminin), a primit cu încântare vestea unei posibile cooperări. „Oricând e bine să faci un schimb de experienţă, pentru că fi ecare avem câte ceva de învăţat, unul de la celălalt. Acum s-a făcut primul pas prin semnarea acestui protocol, să vedem concret cu ce putem ajuta şi cum ne pot şi ei ajuta pe noi”, a comentat Albon.

Ambasadorul sportului clujeanProfesorul universitar clujean Con-

stantin Vușcan este stabilit deja de doi ani în China, la Jinan, în provincia Shan-dong. A ajuns în China în baza unui acord semnat în vara anului 2012 între Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Shandong Technical University (STU).

„Pe cei de la Departamentul de Sport al Provinciei Shandong, asimilat unui minister datorită dimensiunii provinciei, i-am cunos-cut prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Provinciei Shandong. Eu eram în primul an în China, pe o bursă de cercetare oferită de MAE al PS. Cei de la DSPS au so-licitat o întâlnire cu mine pentru a cunoaşte situaţia sportului în judeţul Cluj şi aşa m-am întâlnit cu ei la sediul lor. Am făcut un tur al bazelor sportive din Jinan, pot să spun că este ceva impresionant, apoi le-am vorbit despre sporturile reprezentative din Cluj şi România. După încă două întâlniri care au fost mai concrete, cu discuții concentrate pe anumite sporturi, s-au hotărât să vină la Cluj pentru a semna un memorandum de coo-perare, sub acoperirea căruia să poată derula schimburi de sportivi și antrenori, stagii co-mune de pregătire, posibile investiții etc. În urma vizitei de săptămâna trecută urmează ca toți cei cu adevărat interesați și care au făcut schimb de informații cu domnul Li Weicheng să îl contacteze cu propuneri concrete, iar de acolo se poate ajunge la orice rezultate, de-pinde de cât de creativi şi perseverenţi sunt, câtă valoare sportivă şi umană este implicată în tot procesul”, a explicat universitarul clujean Constantin Vuşcan.

Patrice Podină

de pregătire sportivă din Shandong au fost construite săli şi terenuri de sport, în care se pot practica aproape toate dis-ciplinele sportive cunoscute. Conform șefului delegației chineze, Li Weicheng, Guvernul provinciei Shandong alocă aproximativ 80 de milioane de euro pen-tru susținerea sportului de performanță, aici nefi ind incluse dicipline precum fotbal, sau baschet, considerate sporturi profesioniste, deci, susținute puternic de agenții economici și industriașii din zonă. „După ce vom stabili concret în ce

Page 20: NO 574 TrReporter

22 | DIVERTISMENT

| 13 - 19 august 2015 • Nr. 574

Berbec (21 mar. - 20 apr.) Încearcă să nu te laşi atras în confl icte inutile în acest weekend. Nu insista

că ideea ta este cea mai bună, pentru că se va găsi o altă persoană care să susţină că ideea sa e mai bună. E posibil ca adevărul să fi e undeva la mijloc, dar numai de tine depinde să ajungi la echilibru în gândire.

Taur (21 apr. - 20 mai)Nu te juca cu vorbele, mai ales dacă în faţa ta se afl ă o persoană pesimistă,

care are tendinţa de a trata orice cuvânt ca un atac la adresa sa. Glumele trebuie evitate sau spuse în aşa fel încât să evite interpretări eronate. Nu încerca să faci glume bazate pe defectele unora, pentru că îi poţi răni profund.

Gemeni (21 mai - 22 iun.)Faci o cunoştinţă nouă şi ai convingerea că din acest moment începe o

frumoasă prietenie. Aveţi multe puncte în comun şi poţi spune că ai găsit în sfârşit un om cu care vorbeşti pe aceeaşi lungime de undă. Dacă apar şi unele sentimente la mijloc, eşti cu atât mai norocos, pentru că, există şi o astfel de şansă.

Rac (23 iun. - 22 iul.)Nu te simţi deloc în largul tău în compania unei persoane pe care ai

cunoscut-o de curând. Ai impresia că persoana are ceva cu tine. E o senzaţie subiectivă, pentru că uneori aparenţele înşală. Mai degrabă la mijloc este o problemă de comunicare şi ar trebui să laşi de la tine anumite lucruri.

Leu (23 iul. - 22 aug.)Ţi-e gândul în continuare la muncă, deşi te afl i în weekend. Nu te poţi

detaşa de sarcinile pe care le-ai lăsat nerezolvate la serviciu. Grijile devin exagerat de mari. Discuţi cu prietenii despre diverse probleme dar, în loc să te încurajeze, parcă prietenii mai mult te încurcă.

Fecioară(23 aug. - 22 sep.)Vin zile bune şi norocoase. Ai parte de evenimente cu totul deosebite, de

şanse ieşite din comun, de veşti excepţionale. Este o ocazie rară de a te remarca sau de a-ţi împlini un vis şi ai senzaţia că cineva ascuns te ajută să-ţi duci planurile cu bine la îndeplinire.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.)Vestea care soseşte în aceste zile nu e deloc cea pe care o aşteptai şi e normal

să fi i dezamăgit la prima vedere. Totuşi, există şi ceva bun în vestea primită, motiv pentru care trebuie să vezi lucrurile bune. Aşa că, deocamdată, nu ai motiv prea mare de dezamăgire.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.)Deciziile tale dovedesc o tărie de caracter ieşită din comun. Dacă ai

spus ceva, rămâne lege pentru tine şi nu te vei mai răzgândi. Eşti gata să pui punct unei situaţii care nu mai are nimic bun de oferit şi, în ciuda tuturor încercărilor unora de a te convinge să continui pe aceeaşi linie, tu te arăţi extrem de ferm pe poziţie.

Săgetător(22 nov. - 21 dec.)Banii sunt una din preocupările tale principale, în acest weekend. Afacerile

merg în general binişor, dar te gândeşti şi la zilele ce urmează, când lucrurile se pot schimba. Ai planifi cat nişte investiţii masive, pe care le visezi de multă vreme. Cu puţin noroc şi şansă poate reuşeşti.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.)Pentru că apare o răscruce neaşteptată de drumuri, trebuie să faci o pauză ca

să cântăreşti foarte atent situaţia. Dintre cele două direcţii, doar una se potriveşte planurilor tale. Sub impulsul momentului, împins de la spate de grabă, ai putea alege drumul greşit, aşa că nu te grăbi.

Vărsător (20 ian. - 18 feb.)Intervenţia salvatoare a unei persoane în planurile tale e binevenită, pentru

că te ajută şi deschide o perspectivă nouă asupra evenimentelor în care eşti implicat. Îţi împărtăşeşte practic din experienţa sa, iar tot ceea ce auzi de la el va juca un rol important în planurile tale viitoare.

Peşti (19 feb. - 20 mar.)Visele se mai şi termină, aşa că trebuie să revii cu picioarele pe pământ.

Trebuie să renunţi la o stare de lucruri care era prea liniştită şi somnoroasă. Lasă aminitirile şi visele pentru că pierzi timp preţios. Pregăteşte-te să intri în vârtejul vieţii fi indcă alţii vor ajunge departe, iar tu rămâi doar cu visele.

Horoscop săptămânal

Director: Vasile DÂNCURedactor-șef: Caius CHIOREANRedactor-șef adjunct: Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție: Claudia ROMITANCoordonator ediția online: Bogdan STANCIUPublisher: Adrian [email protected] executiv: Mihaela [email protected]

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, Calea Turzii, nr. 150 www.transilvaniareporter.ro | www.facebook.com/transilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografi i ale Agerpres, Shutt erstockTIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografi că Cluj

Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - ofi ciile poştale din orice localitate APEX Cluj - tel. 0264.596.213 REDACŢIE - tel. 0733.333.800, (luni – joi între orele 12:00 – 15:00) email: [email protected]

REDACȚIA : [email protected], telefon: 0733.333.800

Redactor administrație & economie: Claudia ROMITANRedactor cultură, educaţie: Cristina BELIGĂRRedactor politică: Marius AVRAMRedactor social: Maria MAN, Radu HÂNGĂNUȚRedactor sport: Patrice PODINĂFotoreporter: Dan BODEAConcept grafi c: Ciprian BUTNARUDTP: Rareș OLTEANU, Isabela MUNTEANCorectură: Elena GĂDĂLEANProducţie: Marius STANCIU

paprică

premieră la grădina de

vară

scos în faţă!

cap de sfoară!

ai

vânduţi la grădinari (fig)gospodarul

unui oraşneamţ (auto)

pământ lucrat

dese!creşte în

grădina de legume

preferatul lui popeye marinarul

sacagiuposed

reprobabilceapa

olteneascămăsură luată

pe teren

notă muzicală

imnuri

puţin iute! primele roşii! triadă!

fruct

a săpa culturile

barabulă

dă aromă bucatelor

vechi chelner

plantă erbacee aromată

apos la mijloc!

lichid vital

secol

versiune de

încercare

terenuri secetoase

para!

unul ca gheaţa

leguma care stoarce lacrimi

împreună

elena t.gheorghe

mare cât toate zilele

tomate însuşit

cei ce se amestecă!

cititor în stele

panou central!

uitate-n cuptor

masiv în carpaţi (pl)folosit la murături

ratare

ham confortabil

şi ergonomic

doi maci!

coadă de morcov!

localitate în belgia

acriş (pop)

gete!

scoase din vie!

serveşte! (pop)

pătlăgele...

ardei roşii pentru

conserve

se pun toamna la

murat

în grădina de legume

SUDOKU

UMOR

Soluţia: în numărul următor

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

În fi ecare joi, săptămânalul Transilvania Reporter,

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin: E-MAIL: [email protected] APEX SRL: str. Horea nr. 38-40Telefon: 0264.596.213

(TVA

incl

us)

1 8 leilună

(TVA

incl

us)

3 24 leiluni

(TVA

incl

us)

12 96 leiluni6 48 leiluni

Abonează-te acum!

ProgresNeam legendar şi veche ţară Trăiesc o bucurie rară Şi Mioriţa sfântă ieri În cătuşe-i dusă la audieri!Doar visUn vis înalt si sfânt Universul 1-a cutremurat: Se făcea că pe pământNATO s-a desfi inţ.ContrasteFericit blând popor Optimist el ia aminte Premierul şaden-un picior Preş de minte.NoutateMai toţi am constatat

Cu satisfacţie totalăCă la noi s-a inventatDemocraţia penală.BilanţŞtiu atâţi muritori Că are ţara trei valori: Politicieni şi magistraţSi pepenii de DăNeşansăDestin păCe îl repet ades Suntem un popor Din pă... neales!FinalBătrân, bolnav, uzatÎmi duc senin povara.De ce, mă întreb îndurerat, Mai răse degradează tara?!?

Epigramele zilei

Page 21: NO 574 TrReporter

MAGAZIN | 23

13 - 19 august 2015 • Nr. 574 |

Ştiaţi că...

Informaţii de cultura generală care sunt în mare parte inutile

RECOMANDĂRI

Practicarea exerciţiilor fi zice cu regu-laritate în primii ani ai adolescenţei

reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 la maturitate, potrivit unui studiu coordo-nat de Universitatea Exeter din Marea Bri-tanie, publicat joi în revista britanică de medicină „Diabetology”, transmite EFE.

Activitatea fi zică are efecte benefi ce asupra rezistenţei tinerilor la insulină, fenomen care duce la utilizarea neefi cientă a acestui hormon şi la apariţia diabetului de tip 2, au constatat cercetătorii.

A fost observat anual un eşantion de 300 de copii, de la 9 ani până la împlinirea vârstei de 16 ani. Măsurătorile au arătat că sportul a avut un considerabil impact pozi-tiv asupra sănătăţii tinerilor de 9-13 ani, dar nu a infl uenţat rezistenţa la insulină a celor de 16 ani.

Totodată, la copiii de 13 ani, testele au evidenţiat că, în cazul celor mai activi din punct de vedere fi zic, rezistenţa la insulină a fost redusă chiar şi cu 17%, indifer-ent de cantitatea de grăsime corporală a subiecţilor. Diferenţele dintre rezistenţa manifestată la insulină de cei care fac mişcare şi tinerii care nu au acest obicei a scăzut apoi progresiv, până la 16 ani.

Aceste date sugerează că adolescenţa este o parte a vieţii care contează foarte mult în prevenirea diabetului de tip 2.

Aleargă cât eşti tânăr

•Veveriţele se pot căţăra în co-paci mai repede decât pot alerga pe pământ.

• În captivitate, veveriţele pot trăi între 15 şi 20 de ani, dar în sălbăticie acestea trăiesc doar în jur de un an din cauza prădătorilor, a bo-lilor şi bineînţeles a oamenilor.

• Hitler a fost claustrofobic. Proba-bil din această cauză a pus bazele celui de-al doilea război mondial. I se părea Germania un spaţiu puţin închis.

• Regina Angliei are două zile de naştere - una reală şi una ofi cială.

• Când îşi îndeplinea îndatoririle de regină, câteodată Cleopatra era nevoită să poarte barbă.

• Petru cel Mare l-a executat pe amantul soţiei sale şi a forţat-o pe

• În captivitate, veveriţele pot trăi între 15 şi 20 de ani, dar în sălbăticie acestea

claustrofobic. Proba-bil din această cauză a pus bazele celui de-al doilea război mondial. I se părea Germania un spaţiu

• Ultimele cuvinte ale lui Einstein au fost în germană. Din cauză că asis-tenta care avea grijă de el nu înţelegea germana, ultimele sale cuvinte nu se vor şti niciodată.

• Lui Napoleon Bonaparte îi era frică de pisici.

• Napoleon favoriza matematicie-nii şi fi zicienii şi excludea din cercuri-le sale pe umanişti, crezând că aceştia sunt creatori de probleme.

• Benjamin Franklin vroia ca em-blema naţională a Statelor Unite să fi e curcanul şi nu vulturul.

• Colegii lui Benjamin Franklin nu l-au lăsat să scrie Declaraţia de Independenţă, deoarece se temeau că va insera o glumă în ea.

• Muzicuţa este cel mai popular instrument din lume.

• Englezii care pariau aveau un angajat a cărui singură îndatorire era să înghită zarurile dacă venea poliţia.

• Şah mat în şah provine de la fraza persană Shah Mat, care înseamnă regele este mort.

Sursa: Culturagenerala.info

aceasta să păstreze capul într-un bor-can cu alcool în dormitorul său.

• Caterine de Medici a fost prima femeie din Europa care a folosit tu-tunul.

• Când era tânăr, Pablo Picasso îşi ţinea cald arzând propriile sale

tablouri.• Vincent van Gogh a

hotărât să devină artist când avea 27 de ani.

• Van Gogh şi-a tăiat urechea stângă. În por-tretul care şi l-a făcut singur îi apare urechea dreaptă bandajată, deoa-

rece şi-a pictat imaginea din oglindă.

• De-a lungul vieţii, Van Gogh a vândut doar un tablou.

• Aristotel credea că scopul sânge-lui e să răcească creierul.

• În ciuda reuşitelor în domeniul ştiinţei şi cel artistic, Leonardo da

Vinci era cel mai mândru de abili-tatea sa de a îndoi fi erul cu mâinile goale.

• Jeremy Bentham, un fi losof bri-tanic care a murit în 1832, şi-a lăsat în-treaga avere spi-talului din Londra cu condiţia ca trupul sau să fi e prezent la întâl-nirile consiliului. Scheletul său a fost îmbrăcat în costum şi, cu o mască de ceară pe faţă, a fost prezent timp de 92 de ani la toate întâlnirile şi încă mai poate fi văzut acolo.

• Isaac Newton a fost preot hiro-tonit al bisericii Angliei.

• Nimeni nu ştie unde se afl ă cor-pul lui Voltaire. A fost furat în secolul al XIX-lea şi nu a mai fost găsit. Furtul a fost descoperit în 1864, când mormântul a fost deschis şi găsit gol.

• Sigmund Freud avea o frică morbidă de ferigi.

• La vârsta de 6 ani, Confucius a fost un in-spector al porumbului.

• Albert Einstein nu putea vorbi fl uent la vârsta de 9 ani. Părinţii lui credeau că este retardat. S-a dovedit a nu fi .

Page 22: NO 574 TrReporter

Recommended