Anul XVI Numărul 15 (225) septembrie 2013 Constantin cel Mare, întâiul împărat al creştinilor,avearăzboi,precumzicunii dintre istorici, la Roma, împotriva lui Maxenţiu, până a nu lua împărăţia. Iar alţii zic că la apa Dunării, împotriva sciţilor. Văzând că mulţimea potrivnicilor era mai multă decât oastea lui, era cuprins denedumerireşifrică.Atunci,is-aară- tat, în amiaza zilei, semnul Crucii cu stele pe cer şi litere romane împrejurul acesteia, care şi acelea erau închipuite cu stele şi ziceau: „Întru aceasta vei birui”. Făcând numaidecât o cruce de aur,dupăchipulceleiceisearătase,şi poruncind să fie purtată înaintea os- taşilor săi, au dat război cu vrăjmaşii, dintre care cei mai mulţi au pierit, iar alţiiaufugit. Pentru aceasta, gândind întru sine la puterea Celui ce a fost răstignit pe Cruce, şi crezând că Acesta este Ade- văratul Dumnezeu şi întărindu-se cu Botezulîmpreunăcumaicasa,atrimis-o la Ierusalim ca să găsească Crucea lui Hristos. Şi a aflat-o ascunsă, împreună cucelelaltedouăcruci,pecarefuseseră răstigniţitâlharii;şinunumaicrucile,ci şipiroanelele-auaflat. Neştiind împărăteasa care ar fi Crucea Domnului, s-a arătat aceasta prin minune. O femeie văduvă moartă, de care s-a atinsCrucea,aînviat;iarcelelaltedouă cruci ale tâlharilor nu au arătat nici un semn de minune. Atunci, împărăteasa s-a închinat şi a sărutat Crucea, împre- unăcutoatăsuita.Şi,neputândîncăpea tot poporul să se închine, s-a rugat ca măcarsăovadă. Atunci,s-asuitFericitulMacarie,patri- arhulIerusalimului,şiaînălţatdeasupra amvonului Cinstita Cruce, şi văzând-o poporul, a început a striga: „Doamne, miluieşte!”.Şi,deatunci,aînceputase ţinesărbătoareaÎnălţăriiCinstiteiCruci. M.S. Înălţarea Sfintei Cruci Ziuade16septembrievarămâne,fărăîn- doială,înistoriacomuneinoastre.Prima zideşcoalăaanuluişcolar2013-2014a coincis cu inaugurarea Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, festivitate onorată de reprezentanţi ai autorităţilor judeţeneşilocale,aiInspectoratuluiŞco- lar Judeţean Timiş şi ai Parlamentului României.Aufostprezenţi,laGiroc,pre- fectul judeţului Timiş, domnul Eugen Dogariu, preşedintele Consiliului Jude- ţeanTimiş,domnulTituBojin,inspecto- rul şef al IŞJ Timiş, domnul prof. dr. Cornel Petroman, deputatul Colegiului VI, domnul Cătălin Tiuch, preşedintele Sindicatului„SpiruHaret”alÎnvăţămân- tului Preuniversitar Timiş, domnul prof. VirgilPopescu,consilieruljudeţeandom- nulTraianStancu,viceprimarulcomunei Giroc, domnul Ilie Gâlcă, precum şi o parte dintre consilierii locali giroceni. Gazde au fost primarul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-Ionel Toma, şi directo- rul Liceului „David Voniga”, domnul prof. dr. Petrişor-Dorin Treta, cei care i-auîntâmpinatpeoaspeţicutradiţionala pâineşisare.Fanfaralocală,condusăde domnul Ionel Pascota senior, a intonat imnul de stat, după care oaspeţii, alături de domnul primar dr. Iosif-Ionel Toma, autăiatpanglicainaugurală,deschizând, înmodoficial,cursurileLiceuluiTeoretic „DavidVoniga”dinGiroc. Aurmatceremoniadepuneriidecoroane la bustul preotului David Voniga, bust carestrăjuieşteintrarealiceuluigirocean. Oficialităţile invitate la Giroc s-au adre- sat, apoi, elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor,cuocaziadeschideriinouluian şcolar. Domnul primar dr. Iosif-Ionel Tomaaprezentatplachetaşidiplomaprin caredoamneisenatorEcaterinaAndronescu, fostministrualeducaţiei,iseacordătitlul deCetăţeandeOnoarealcomuneiGiroc, în semn de reunoştinţă faţă de sprijinul acordat pentru înfiinţarea Liceului „DavidVoniga”. Iată că eforturile autorităţilor locale, ale domnului primar dr. Iosif-Ionel Toma, alecadrelordidacticedelaşcoaladinco- muna noastră, şi anume, acelea de a în- fiinţaunliceulaGiroc,aufostîncununate desucces.Giroculnudoarcămerita,da- torită bogatei sale tradiţii în educaţie şi aleperformanţeloratinseînacestdome- niu în ultimii ani, dar şi avea nevoie de un liceu, ca urmare a creşterii perma- nenteanumăruluidecopiişicaoconse- cinţăadezvoltăriisaledinultimultimp. Emoţii au fost şi la Chişoda, în această primăzideşcoală.Eleviiaufostîntâm- pinaţilaîncepereaanuluişcolardecătre primarul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-IonelToma,dedomnulviceprimar IlieGâlcă,dedirectorulLiceuluiTeoretic „DavidVoniga”dinGiroc,domnulprof. dr. Petrişor-Dorin Treta, de directorul adjunct,doamnaprof.MarietaDeneş,de doamna Corina Nistor, de la comparti- mentul Prognoză şi Reţea Şcolară, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş,dedoamnaprof.AnicaZbîrcotşi de domnul inspector prof. Gheorghe Rusu,foştidascălilaşcoalachişozeană. A început, aşadar, un nou an şcolar la Giroc şi Chişoda. Un an al provocărilor, atât pentru dascăli, cât şi pentru elevi şi părinţi. Este începutul unei noi etape în viaţacomunităţiigirocene,începutuldru- mului LiceuluiTeoretic „DavidVoniga” din Giroc pe calea afirmării sale între instituţiile reprezentative ale învăţămân- tuluitimişean. Vasile TOMOIAGĂ Început de an şcolar 2013-2014 la Giroc şi Chişoda Mă simt onorată să vă adresez acum, la început de drum liceal, gândurile mele de sinceră preţuire pentru dascălii şi comunitatea locală timişoreană care au sprijinit înfiinţarea Liceului „David Voniga” din Giroc. Îmi doresc ca şcoala pe care o slujiţi să fie performantă, să promoveze prin- cipiile fundamentale ce guvernează sistemul valorilor universale, în care edu- caţia îşi are locul bine definit. Sunt sigură că, peste ani, vom avea dovada că dascălii acestui liceu vor se- măna educaţie, dragoste şi devotament pentru şcoală, iar cei care se formează în şcoală vor contribui la înălţarea neamului. Urez Liceului „David Voniga” din Giroc, colectivului profesoral şi elevilor să lucreze împreună pentru desăvârşirea pregătirii şi spre bucuria celor care au gândit drept, construind şcoala. Vivat, Crescat, Floreat! Senator Ecaterina ANDRONESCU, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport DoamnasenatorEcaterinaAndronescu, CetăţeandeOnoarealcomuneiGiroc Petrişor-Dorin TRETA director, Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc Performanţă în educaţie la Giroc Prin Ordinul Ministru- lui Educaţiei Naţionale cu nr. 3747/24.05.2013, în Comuna Giroc s-a înfiinţat, începând cu data de 1 Septembrie 2013, nivelul de în- văţământ liceal. - continuare în pagina IV - Cătălin TIUCH deputat, Colegiul VI Şcoala, cea mai bună investiţie în viitor Unul dintre subiectele cel mai intens dezbătute de-a lungul timpului atât de către profesori sau politicieni, cât şi de către simpli cetăţeni, în calitatea lor de elevi, părinţi sau, pur şi simplu, de către persoane interesate de pre- zentul şi viitorul României, îl reprezintă sistemul educa- ţional. - continuare în pagina VI- Iosif-Ionel TOMA primarul comunei Giroc Bunul nostru cel maidepreţsunt copiii noştri Cu prilejul deschiderii noului an şcolar 2013- 2014 şi consfinţirea Liceului Teoretic „David Voniga” am intenţionat, în primă instanţă, să prezint distinşilor noştri oaspeţi comuna noastră – Girocul de astăzi. - continuare în pagina III - Cornel PETROMAN inspector şcolar general LiceulTeoretic „David Voniga” este pe mâini bune Am privilegiul să fiu martor al unui eveniment pe care l-aş numi istoric pentru comunita- tea din Giroc şi Chişoda. Parti- cip la inaugurarea Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, o instituţie care încă de la începutul funcţionării sale, în această structură, este pusă pe baze solide. - continuare în pagina II - Titu BOJIN, preşedintele CJ Timiş LiceulTeoretic „DavidVoniga”din Giroc-unreper Girocul a traversat, în 16 sep- tembrie, un moment ce mar- chează într-un mod cât se poate de fericit istoria recentă a locali- tăţii. Dezvoltarea Comunei Giroc, din toate punctele de vedere, impu- nea înfiinţarea unui liceu în loca- litate. - continuare în pagina II - Eugen DOGARIU, prefectul judeţului Timiş Înfiinţarea Liceului Teoretic„David Voniga”,benefică pentru Giroc Sunt extrem de încântat de fap- tul că pe raza comunei Giroc, pe lângă lucrările de infrastructură, vorbesc aici de drumuri, apă, canal, Primăria a dorit şi a reuşit să dezvolte şi infrastructura so- cială, un pas important fiind transformarea şcolii generale în liceu. - continuare în pagina II - Liceul Teoretic„David Voniga” din Giroc laînceputdedrum SUPLIMENT SPECIAL Ansamblul Ghiocelul, la Vârşeţ Ansamblul Ghiocelul din Giroc a participat,înperioada22-24septem- brie, la manifestarea „Zilele folclo- rului bănăţean”, desfăşurată în Serbia,laVârşeţ.Festivalulafostor- ganizat de „Uniunea Europeană Banat” din România, în cadrul pro- iectului„Banatulistoric,spaţiuinter- cultural româno-sârb”, finanţat în cadrulProgramuluiIPAdecooperare transfrontalieră România-Republica Serbia. ComunaGirocafostreprezentatăde formaţiiledeseniorişidejunioriale Ansamblului Ghiocelul, de Adelina Mihai, Loredana Sur şi Bianca Secoşan, tinere interprete de muzică populară ale Asociaţiei. Duminică, 22septembrie,timpdeooră,Ansam- blul Ghiocelul i-a încântat pe cei prezenţi la festivalul de la Vârşeţ, mulţidintreaceştiasosinddinRomâ- nia, special pentru acest eveniment. Coregrafiaspectacoluluioferitdear- tiştiidincomunanoastrăafostsem- natădemaestrulVictorJicherean. Pescenaamplasatăîncentruloraşu- lui Vârşeţ, Banatul românesc a fost reprezentat şi de interpreţii Tiberiu Ceia,FeliciaStoian,MariaComanşi MariaPetchescu. În numărul viitor al ziarului nostru vom relata pe larg despre prezenţa Ansamblului Ghiocelul la „Zilele folcloruluibănăţean”. (A.B.)
Transcript
Anul XVI Numărul 15 (225) septembrie 2013
Constantin cel Mare, întâiul împărat alcreştinilor, avea război, precum zic uniidintre istorici, la Roma, împotriva luiMaxenţiu, până a nu lua împărăţia. Iaralţii zic că la apa Dunării, împotrivasciţilor.Văzând că mulţimea potrivnicilor eramai multă decât oastea lui, era cuprinsde nedumerire şi frică.Atunci, i s-a ară-tat, în amiaza zilei, semnul Crucii custele pe cer şi litere romane împrejurulacesteia, care şi acelea erau închipuitecu stele şi ziceau: „Întru aceasta veibirui”. Făcând numaidecât o cruce deaur, după chipul celei ce i se arătase, şiporuncind să fie purtată înaintea os-taşilor săi, au dat război cu vrăjmaşii,dintre care cei mai mulţi au pierit, iaralţii au fugit.
Pentru aceasta, gândind întru sine laputerea Celui ce a fost răstignit pe
Cruce, şi crezând că Acesta este Ade-văratul Dumnezeu şi întărindu-se cuBotezul împreună cumaica sa, a trimis-o
la Ierusalim ca să găsească Crucea luiHristos. Şi a aflat-o ascunsă, împreună
cu celelalte două cruci, pe care fuseserărăstigniţi tâlharii; şi nu numai crucile, cişi piroanele le-au aflat.
Neştiind împărăteasa care ar fi CruceaDomnului, s-a arătat aceasta prinminune.O femeie văduvă moartă, de care s-aatins Crucea, a înviat; iar celelalte douăcruci ale tâlharilor nu au arătat nici unsemn de minune. Atunci, împărăteasas-a închinat şi a sărutat Crucea, împre-ună cu toată suita. Şi, neputând încăpeatot poporul să se închine, s-a rugat camăcar să o vadă.Atunci, s-a suit Fericitul Macarie, patri-arhul Ierusalimului, şi a înălţat deasupraamvonului Cinstita Cruce, şi văzând-opoporul, a început a striga: „Doamne,miluieşte!”. Şi, de atunci, a început a seţine sărbătoarea Înălţării Cinstitei Cruci.
M.S.
Înălţarea Sfintei Cruci
Ziua de 16 septembrie va rămâne, fără în-doială, în istoria comunei noastre. Primazi de şcoală a anului şcolar 2013-2014 acoincis cu inaugurarea Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc, festivitateonorată de reprezentanţi ai autorităţilorjudeţene şi locale, ai Inspectoratului Şco-lar Judeţean Timiş şi ai ParlamentuluiRomâniei.Au fost prezenţi, la Giroc, pre-fectul judeţului Timiş, domnul EugenDogariu, preşedintele Consiliului Jude-ţean Timiş, domnul Titu Bojin, inspecto-rul şef al IŞJ Timiş, domnul prof. dr.Cornel Petroman, deputatul ColegiuluiVI, domnul Cătălin Tiuch, preşedinteleSindicatului „Spiru Haret” al Învăţămân-tului Preuniversitar Timiş, domnul prof.Virgil Popescu, consilierul judeţean dom-nul Traian Stancu, viceprimarul comuneiGiroc, domnul Ilie Gâlcă, precum şi oparte dintre consilierii locali giroceni.Gazde au fost primarul comunei Giroc,domnul dr. Iosif-Ionel Toma, şi directo-rul Liceului „David Voniga”, domnulprof. dr. Petrişor-Dorin Treta, cei carei-au întâmpinat pe oaspeţi cu tradiţionalapâine şi sare. Fanfara locală, condusă dedomnul Ionel Pascota senior, a intonatimnul de stat, după care oaspeţii, alăturide domnul primar dr. Iosif-Ionel Toma,au tăiat panglica inaugurală, deschizând,în mod oficial, cursurile Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc.A urmat ceremonia depunerii de coroanela bustul preotului David Voniga, bustcare străjuieşte intrarea liceului girocean.
Oficialităţile invitate la Giroc s-au adre-sat, apoi, elevilor, cadrelor didactice şipărinţilor, cu ocazia deschiderii noului anşcolar. Domnul primar dr. Iosif-IonelToma a prezentat placheta şi diploma princare doamnei senatorEcaterinaAndronescu,fost ministru al educaţiei, i se acordă titlulde Cetăţean de Onoare al comunei Giroc,în semn de reunoştinţă faţă de sprijinulacordat pentru înfiinţarea Liceului„David Voniga”.Iată că eforturile autorităţilor locale, ale
domnului primar dr. Iosif-Ionel Toma,ale cadrelor didactice de la şcoala din co-muna noastră, şi anume, acelea de a în-fiinţa un liceu la Giroc, au fost încununatede succes. Girocul nu doar că merita, da-torită bogatei sale tradiţii în educaţie şiale performanţelor atinse în acest dome-niu în ultimii ani, dar şi avea nevoie deun liceu, ca urmare a creşterii perma-nente a numărului de copii şi ca o conse-cinţă a dezvoltării sale din ultimul timp.Emoţii au fost şi la Chişoda, în aceastăprimă zi de şcoală. Elevii au fost întâm-pinaţi la începerea anului şcolar de cătreprimarul comunei Giroc, domnul dr.Iosif-Ionel Toma, de domnul viceprimarIlie Gâlcă, de directorul Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc, domnul prof.dr. Petrişor-Dorin Treta, de directoruladjunct, doamna prof. Marieta Deneş, dedoamna Corina Nistor, de la comparti-mentul Prognoză şi Reţea Şcolară, dincadrul Inspectoratului Şcolar JudeţeanTimiş, de doamna prof. Anica Zbîrcot şide domnul inspector prof. GheorgheRusu, foşti dascăli la şcoala chişozeană.A început, aşadar, un nou an şcolar laGiroc şi Chişoda. Un an al provocărilor,atât pentru dascăli, cât şi pentru elevi şipărinţi. Este începutul unei noi etape înviaţa comunităţii girocene, începutul dru-mului Liceului Teoretic „David Voniga”din Giroc pe calea afirmării sale întreinstituţiile reprezentative ale învăţămân-tului timişean.
Vasile TOMOIAGĂ
Început de an şcolar 2013-2014la Giroc şi Chişoda
Mă simt onorată să vă adresez acum, la început de drum liceal, gândurilemele de sinceră preţuire pentru dascălii şi comunitatea locală timişoreanăcare au sprijinit înfiinţarea Liceului „David Voniga” din Giroc.Îmi doresc ca şcoala pe care o slujiţi să fie performantă, să promoveze prin-cipiile fundamentale ce guvernează sistemul valorilor universale, în care edu-caţia îşi are locul bine definit.Sunt sigură că, peste ani, vom avea dovada că dascălii acestui liceu vor se-măna educaţie, dragoste şi devotament pentru şcoală, iar cei care se formeazăîn şcoală vor contribui la înălţarea neamului.Urez Liceului „David Voniga” din Giroc, colectivului profesoral şi elevilorsă lucreze împreună pentru desăvârşirea pregătirii şi spre bucuria celor careau gândit drept, construind şcoala.
preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă,Tineret şi Sport
Doamna senator Ecaterina Andronescu,Cetăţean de Onoare al comunei Giroc
Petrişor-DorinTRETA
director, LiceulTeoretic „DavidVoniga” din Giroc
Performanţă îneducaţie la GirocPrin Ordinul Ministru-lui Educaţiei Naţionalecu nr. 3747/24.05.2013,în Comuna Giroc s-aînfiinţat, începând cudata de 1 Septembrie2013, nivelul de în-văţământ liceal.- continuare în pagina IV -
Cătălin TIUCHdeputat, Colegiul VI
Şcoala, cea mai bunăinvestiţie în viitor
Unul dintre subiectele celmai intens dezbătute de-alungul timpului atât de cătreprofesori sau politicieni, câtşi de către simpli cetăţeni, încalitatea lor de elevi, părinţisau, pur şi simplu, de cătrepersoane interesate de pre-zentul şi viitorul României,îl reprezintă sistemul educa-ţional.- continuare în pagina VI-
Iosif-Ionel TOMAprimarul comunei Giroc
Bunul nostru celmai de preţ suntcopiii noştri
Cu prilejul deschideriinoului an şcolar 2013-2014 şi consfinţireaLiceului Teoretic „DavidVoniga” am intenţionat, înprimă instanţă, să prezintdistinşilor noştri oaspeţicomuna noastră – Giroculde astăzi.- continuare în pagina III -
Cornel PETROMANinspector şcolar general
Liceul Teoretic„David Voniga” este
pe mâini buneAm privilegiul să fiu martor alunui eveniment pe care l-aşnumi istoric pentru comunita-tea din Giroc şi Chişoda. Parti-cip la inaugurarea LiceuluiTeoretic „David Voniga” dinGiroc, o instituţie care încă dela începutul funcţionării sale,în această structură, este pusăpe baze solide.- continuare în pagina II -
Titu BOJIN,preşedintele CJ Timiş
Liceul Teoretic„David Voniga”dinGiroc - un reper
Girocul a traversat, în 16 sep-tembrie, un moment ce mar-chează într-un mod cât se poatede fericit istoria recentă a locali-tăţii.Dezvoltarea Comunei Giroc, dintoate punctele de vedere, impu-nea înfiinţarea unui liceu în loca-litate.- continuare în pagina II -
Sunt extrem de încântat de fap-tul că pe raza comunei Giroc, pelângă lucrările de infrastructură,vorbesc aici de drumuri, apă,canal, Primăria a dorit şi a reuşitsă dezvolte şi infrastructura so-cială, un pas important fiindtransformarea şcolii generale înliceu.- continuare în pagina II -
Liceul Teoretic„David Voniga” din Girocla început de drum
SUPLIMENT SPECIAL
Ansamblul Ghiocelul,la Vârşeţ
Ansamblul Ghiocelul din Giroc aparticipat, în perioada 22-24 septem-brie, la manifestarea „Zilele folclo-rului bănăţean”, desfăşurată înSerbia, la Vârşeţ. Festivalul a fost or-ganizat de „Uniunea EuropeanăBanat” din România, în cadrul pro-iectului „Banatul istoric, spaţiu inter-cultural româno-sârb”, finanţat încadrul Programului IPAde cooperaretransfrontalieră România-RepublicaSerbia.Comuna Giroc a fost reprezentată deformaţiile de seniori şi de juniori aleAnsamblului Ghiocelul, de AdelinaMihai, Loredana Sur şi BiancaSecoşan, tinere interprete de muzicăpopulară ale Asociaţiei. Duminică,22 septembrie, timp de o oră,Ansam-
blul Ghiocelul i-a încântat pe ceiprezenţi la festivalul de la Vârşeţ,mulţi dintre aceştia sosind din Româ-nia, special pentru acest eveniment.Coregrafia spectacolului oferit de ar-tiştii din comuna noastră a fost sem-nată de maestrul Victor Jicherean.Pe scena amplasată în centrul oraşu-lui Vârşeţ, Banatul românesc a fostreprezentat şi de interpreţii TiberiuCeia, Felicia Stoian, Maria Coman şiMaria Petchescu.În numărul viitor al ziarului nostruvom relata pe larg despre prezenţaAnsamblului Ghiocelul la „Zilelefolclorului bănăţean”. (A.B.)
2 DIALOG CU CETĂŢENII
Acest Sfânt Ierarh s-a născut în anul1568, în oraşul Raguza, din Dal-maţia. La vârsta de 15 ani intră înviaţa monahală. După cinci ani,pleacă la Muntele Athos şi esteprimit în obştea Mănăstirii Panto-crator, unde mai târziu a fost hiro-tonit preot. Apoi, a fost sihastrudesăvârşit în Athos şi a ajuns făcă-tor de minuni.După zece ani, este rânduit egumenla Mănăstirea Cutlumus şi superioral Muntelui Athos. Răposând mitro-politul Timişoarei, Sfântul Iosif afost ales, cu voia Domnului, mitro-polit al Banatului, deşi avea vârstade 82 de ani. A păstorit aceastăeparhie timp de trei ani, făcândmulte minuni.Apoi, simţindu-se chemat de Dum-nezeu la cele cereşti, Sfântul IerarhIosif se retrage la Mănăstirea Partoş,unde, în anul 1656, îşi dă sufletul înmâinile Marelui Arhiereu Iisus Hris-tos, fiind în vârstă de 88 de ani. Bise-rica Ortodoxă Română l-a canonizatpe 7 octombrie 1956 şi este prăznuitla 15 septembrie. Sfintele salemoaşte au fost aşezate în raclă şi sepăstrează în Catedrala Mitropolitanădin Timişoara.
Multe minuni s-au săvârşit lamoaştele Sfântului Iosif cel Nou dela Partoş, dar nu toate au fost scrise.Încă de pe vremea când era egumenla Mănăstirea Cutlumus dinMuntele Athos, Sfântul Iosifajunsese vestit pentru viaţa sa sfântăşi pentru vindecările pe care lefăcea.De aceea, a fost ales ca mitropolit alTimişoarei, unde nu a întârziatsă-şi arate îndrăzneala sa în rugăciu-ne şi harul săvârşirii de minuni, pecare îl primise.Venind de la Constantinopol, Sfân-tul Iosif trebuia să treacă Dunăreape un pod plutitor. Însă, caii de latrăsură s-au speriat şi n-au mai vrutsă înainteze. Toate încercările vizi-tiului şi ale oamenilor dimprejur, dea-i face să se suie pe pod, nu aureuşit. Atunci, Sfântul Iosif, deran-jat de strigătele furioase ale oame-nilor, s-a coborât şi a grăit câtevacuvinte către cai. Aceştia s-au făcutblânzi ca nişte miei şi au urcat sin-guri pe pod. Văzând că şi animalelei se supun, toţi cei de faţă s-auminunat şi s-au închinat sfântuluiIerarh.
SSffâânnttuull IIeerraarrhh IIoossiiffcceell NNoouu ddee llaa PPaarrttooşşPosturile de peste an
Postul Sfintelor Paşti 2013: 18 mar-tie - 4 mai 2013 (Sfintele Paşti - 5 mai2013);Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel 2013 (variază de la un an laaltul, în funcţie de ziua Cincize -cimii): 24 iunie - 28 iunie 2013;Postul Adormirii Maicii Domnului:1 - 14 august;Postul Naşterii Domnului: 15noiembrie - 24 decembrie;Toate zilele de miercuri şi vineri depeste an, în afara celor notate cuHarţi;Trei zile excepţionale: Ajunul Bo bo-tezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) şiÎnălţarea Sfintei Cruci (14 septem-brie);
Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste an;În zilele praznicelor împărăteşti şi înajunul lor;În săptămâna lăsatului de carne (11 - 17 martie 2013);În Postul Sfintelor Paşti (18 martie -4 mai 2013);În Săptămâna Luminată (5 mai - 11mai 2013);În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel (24 mai - 28 iunie 2013);În Postul Adormirii Maicii Domnu-lui (1 - 14 august);În Postul Naşterii Domnului (14noiembrie - 24 decembrie);De la Naşterea Domnului până laBotezul Domnului (25 decembrie - 6 ia nuarie);
Nu se fac parastaseÎn ziua Praznicelor Împărăteşti = (†);În săptămâna brânzei: 11 - 17 martie2013;În zilele de luni până vineri din Postul Mare;În Săptămâna Mare şi SăptămânaLuminată;De la Naşterea Domnului până laBo tezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie);
Zile aliturgice(în care nu se
săvârşeşte SfântaLiturghie)
Miercuri şi vineri în săptămânabrânzei;Luni şi marţi la începutul PostuluiMare;Vinerea Mare;
3DIALOG CU CETĂŢENII sseepptteemmbbrriiee 22001133
În şedinţa ordinară a Consiliului Local Giroc,desfăşurată în data de 20 septembrie, consi-lierii locali au votat proiectele de hotărâre pri-vind: rectificarea bugetului local pe trimestrulIII, 2013; aprobarea Planului UrbanisticZonal „Dezvoltare zonă activităţi economicenepoluante, servicii şi depozitare”, intravilanlocalitatea Chişoda, pe terenurile înscrise înCF 401249 Giroc şi CF 401248 Giroc, nr. topA 660/1/13 şi A 660/1/12, în suprafaţă totalăde 26.700 mp; aprobarea Bilanţului şi Contu-lui de profit şi pierderi ale SC GiroceanaSRL; aprobarea sumei de 6.500 de lei în ve-derea deplasării Ansamblului folcloric „Ghio-celul” la Vârşeţ (Serbia), în data de 22septembrie 2013; aprobarea Planului de ocu-pare a funcţiilor publice pe anul 2014; actua-lizarea Regulamentului de organizare şifuncţionare (ROF) al Primăriei comuneiGiroc; constatarea dreptului de proprietateasupra unor terenuri cu destinaţia de drum;aprobarea modului de exercitare a dreptuluide acces al furnizorilor de reţele de comuni-caţii electronice pe proprietatea publică şi pri-vată a comunei Giroc.
Dispoziţiile privind ajutoarele deîncălzire au fost modificate, MinisterulMuncii elaborând, recent, un act normativîn acest sens. Este vorba despre Ordo-nanţa Guvernului nr. 27/2013 pentrumodificarea şi completarea Ordonanţeide urgenţă a Guvernului nr. 70/2011privind măsurile de protecţie socială înperioada sezonului rece, publicată înMonitorul Oficial, Partea I, nr. 548, din29 august 2013, care a intrat în vigoare latrei zile de la publicare, adică în 1 sep-tembrie.Conform documentului citat, ajutorulpentru încălzirea locuinţei se acordănumai familiilor şi persoanelor singure,care nu beneficiază de alte forme desprijin pentru încălzirea locuinţei, acor-date în baza contractelor de muncă saualtor reglementări specifice, pentru di-verse ramuri economice.
Care va fi valoarea ajutoarelor socialePotrivit noilor reglementări, cuantumulajutoarelor sociale, precum şi nivelul veni -turilor nu se modifică, însă acestea se vorraporta la Indicatorul Social de Refe rin ţă (ISR), deşi, momentan, suntexprimate direct în lei.
Ajutorul pentru gaze naturaleÎn cazul în care consumatorii utilizeazăpentru încălzirea locuinţei gaze naturale,ei vor beneficia de un ajutor lunar uşormajorat pentru încălzirea locuinţei.Astfel, familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar se situeazăpână la 0,31 ISR (155 lei) li se va acordao sumă de 0,524 ISR (262 lei). Familiileşi persoanele singure al căror venit netmediu lunar se situează între 0,31 ISR şi0,420 ISR (155 lei şi 210 lei) vor primi osumă de 0,38 ISR, adică de 190 lei, deşi,în prezent, suma este de 162 lei. În cazul în care venitul net mediu lunar sesituează între 0,42 ISR şi 0,52 ISR (210lei şi 260 lei), atunci ajutorul va fi de 0,3ISR, adică 150 lei, în loc de 137 lei. Dacăvenitul va fi cuprins între 0,52 ISR şi 0,62ISR (260 lei şi 310 lei), suma acordată destat va fi de 0,24 ISR, adică 120 lei, faţăde 112 lei, în prezent.
Familiile şi persoanele singure cu un venitnet ce se situează între 0,62 ISR şi 0,71ISR (310 lei şi 355 lei) vor primi o sumăde 0,18 ISR, adică 90 lei, în loc de 87 leicât au primit până acum.Cei cu un venit lunar cuprins între 0,71ISR şi 0,85 ISR (355 lei şi 425 lei) vorbeneficia de ajutor în sumă de 0,14 ISR -70 lei, faţă de 62 lei. În acelaşi timp, ceicu salariu între 0,85 ISR şi 0,96 ISR (425lei şi 480 lei) primesc un ajutor în cuan-tum de 0,09 ISR, adică 45 lei.În cazul unui venit lunar între 0,96 ISR şi1,08 ISR (480 lei şi 540 lei), ajutorul so-cial va fi de 0,07 ISR, adică 35 lei, faţă de31 lei. De asemenea, dacă salariul lunareste între 1,08 ISR şi 1,23 ISR (540 lei şi615 lei), ajutorul este de 20 lei, cu 1 leumai mult decât în prezent.
Ajutorul pentru energie electricăConform actului normativ, consumatoriicare utilizează energie electrică pentruîncălzirea locuinţei vor primi un ajutor so-cial, lunar, în funcţie de venitul net mediulunar pe membru de familie sau persoanăsingură, după cum urmează:
- venit net mediu lunar până la 0,31ISR (155 lei): ajutor de 0,48 ISR - 240 lei
- venit net mediu lunar între 0,31 ISRşi 0,42 ISR (155 şi 210 lei): ajutor de0,432 ISR - 216 lei
- venit net mediu lunar între 0,42 ISRşi 0,52 ISR (210 şi 260 lei): ajutor de0,384 ISR - 192 lei
- venit net mediu lunar între 0,52 ISRşi 0,62 ISR (260 şi 310 lei): ajutor de0,336 ISR - 168 lei
- venit net mediu lunar între 0,62 ISRşi 0,71 ISR (310 lei şi 355 lei): ajutor de0,288 ISR - 144 lei
- venit net mediu lunar între 0,71 ISRşi 0,85 ISR (355 lei şi 425 lei): ajutor de0,240 ISR - 120 lei
- venit net mediu lunar între 0,85 ISRşi 0,96 ISR (425 lei şi 480 lei): ajutor de0,192 ISR - 96 lei
- venit net mediu lunar între 0,96 ISRşi 1,08 ISR (480 lei şi 540 lei): ajutor de0,144 ISR - 72 lei
- venit net mediu lunar între 1,08 ISRşi 1,23 ISR (540 lei şi 615 lei): ajutor de
0,096 ISR - 48 leiAtenţie! Calculele se bazează pe valoareaactuală a indicatorului social de referinţă:500 lei.
Alte modificăriConform legislaţiei în vigoare, ajutorulpentru încălzirea locuinţei se acordă pebază de cerere şi declaraţie pe propriarăspundere privind componenţa familieişi veniturile acesteia. La completareacererii, titularul are obligaţia de amenţiona corect componenţa familiei,veniturile membrilor acesteia, precum şibunurile mobile şi imobile deţinute.Reglementările publicate în MonitorulOficial prevăd că, în vederea stabiliriidreptului la ajutor, primarii pot solicita, înplus, acte doveditoare care atestă compo-nenţa familiei şi veniturile realizate demembrii acesteia, precum şi acte dove di -toare privind locuinţa sau bunuriledeţinute de aceştia.Mai mult, în situaţia în care, pe baza docu -mentelor doveditoare prezentate de solici-tant, sunt suspiciuni cu privire laacordarea dreptului, primarul poate stabilidreptul pe baza anchetei sociale efectua -te de serviciul public de asistenţă socială.Anchetele sociale se vor efectua, obliga-toriu, pentru toate situaţiile, în vedereaverificării sistemului de încălzire utilizatîn cazul solicitării ajutoarelor pentru ener -gie electrică. Anchetele sociale pot fiefectuate şi pe parcursul sezonului rece,la sesizarea terţilor sau la solicitareaagenţiilor teritoriale.Familiile şi persoanele singure cu veni-turi reduse, care utilizează pentruîncălzirea locuinţei lemne, cărbuni,combustibili petrolieri, beneficiază deajutor lunar pentru încălzirea locuinţeipe perioada sezonului rece, denumit încontinuare ajutor pentru combustibilisolizi sau petrolieri, după cum ur mea ză:
a) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează până la 0,310 ISR (155 LEI) li seacordă o sumă de 0,108 ISR (54 LEI);
b) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure se
situează între 0,3102 ISR (155,1 LEI) şi0,420 ISR (210 LEI) li se acordă o sumăde 0,096 ISR (48 LEI);
c) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,4202 ISR (210,1 LEI) şi0,520 ISR (260 LEI) li se acordă o sumăde 0,088 ISR (44 LEI);
d) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,5202 ISR (260,1 LEI) şi0,620 ISR (310 LEI) li se acordă o sumăde 0,078 ISR (39 LEI);
e) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,6202 ISR (310,1 LEI) şi0,710 ISR (355 LEI) li se acordă o sumăde 0,068 ISR (34 LEI);
f) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,7102 ISR (355,1 LEI) şi0,850 ISR (425 LEI) li se acordă o sumăde 0,060 (30 LEI);
g) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,8502 ISR (425,1 LEI) şi0,960 ISR (480 LEI) li se acordă o sumăde 0,052 ISR (26 LEI);
h) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 0,9602 ISR (480,1 LEI) şi1,080 ISR (540 LEI) li se acordă o sumăde 0,040 ISR (20 LEI);
i) familiilor şi persoanelor singure alcăror venit net mediu lunar pe membru defamilie, respectiv al persoanei singure sesituează între 1,0802 ISR (540,1 LEI) şi1,230 ISR (615 LEI) li se acordă o sumăde 0,032 ISR (16 LEI).Pentru familiile şi persoanele singurebeneficiare ale ajutorului social stabilitpotrivit prevederilor Legii nr. 416/2001,cu modificările şi completările ulte-rioare, ajutorul pentru combustibilisolizi sau petrolieri este de 0,116 ISR(58 LEI).
Lavinia DAVID
Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, sezonul rece noiembrie 2013-martie 2014
În ultima perioadă, poliţiştii localişi-au desfăşurat activitatea, în prin-cipal, în scopul prevenirii faptelorantisociale, atât a celor comise cuviolenţă, cât şi a celor referitoarela buna vecinătate, a păstrării şi respectării normelor de mediu,fiind aplicate şi sancţiuni conformecu preve de rile OUG nr. 195/2005,pentru depozitarea şi abandonareape domeniul public a unor deşeurirezultate ca urmare a lucrărilor deconstrucţie ori deşeuri menajere,amenzile contravenţionale aplicatefiind în cuantum de 3.000 de lei şi6.000 de lei.Având în vedere că a început noulan şcolar, adresăm câteva reco-mandări pe linie de circulaţie, atâtelevilor, cât şi părinţilor, în calitatede participanţi la trafic: traversareacarosabilului este permisă doarprin locurile marcate corespunză-tor (marcaje ori indicatoare) sau pela colţul străzii, după o asigurareprealabilă, din stânga şi dreapta,
pentru a vedea dacă este posibilătraversarea în condiţii de siguranţă,atât pentru dumneavoastră, cât şipentru ceilalţi participanţi la trafic;după coborârea din mijloacele detransport în comun, aşteptăm ple-carea acestora din staţie şi apoi tra-versăm, respectând re gu lile arătateanterior; nu se traversează strada înfugă ori prin faţa sau spatele altormijloace de transport parcate oriaflate în mers, existând posibili-tatea ca şoferii să nu ne observe şi,astfel, să ne expunem la un riscmajor; este indicat să circulămdoar pe trotuare, iar în lipsa aces-tora, pe partea stângă a drumuluipublic, cât mai aproape de mar-ginea sa, dar să fim, în acelaşitimp, şi observaţi; este interzisăfolosirea patinelor cu rotile ori askate-board-ului pe partea caros-abilă şi reamin tim părinţilor că mi-norii care nu au împlinit 14 ani nuau dreptul să circule cu bicicleta pedrumurile publice intens circulate.
Poliţiştii locali vor participa lalecţii deschise cu elevii, pentru caaceştia să adopte un comportamentcorespunzător atât în şcoală, cât şiîn afara acesteia, precum şi la in-struirea în ceea ce priveşte re-spectarea celor mai elementarenorme de convieţuire şi comporta-ment în socie ta te.Vom continua acţiunile pentru de-pistarea şi sancţionarea per-soanelor care nu respectă normelede mediu, care deterio rează cali-tatea acestuia, care dau foc mi riş -tilor, tufărişurilor ori vegetaţieiierboase sau depozitează necontro-lat şi neautorizat deşeuri de oricefel. Desfăşurarea unor astfel de ac-tivităţi este urmare a sesizărilorcetăţenilor, dar şi ca rezultat alevenimentelor petrecute în anii tre-cuţi, în perioada toamnei.Şeful Serviciului Poliţiei Locale
Giroc, Jr. Daniel SGURĂ
Poliţia Locală Giroc vă informează
4 DIALOG CU CETĂŢENIIsseepptteemmbbrriiee 22001133
Una dintre cele mai vechi şcoli depe teritoriul locali tăţii Chişodadatează din anul 1893. Aceasta eraşcoală cu predare în limba ger-mană, având ca învăţător pe unanume Bohn.Din 1898, şcoala trece în propri-etatea statului, ca şcoală cu limbade predare maghiară, având ca în-văţători pe Francisc Wesely, IoanBalog, Sofia Hein, Ida Nics şiGuida Vlasics. În perioada 1919-1924, devine şcoală cu predare înlimba germană, iar apoi se trans-formă în şcoală cu predare înlimba română, elevii germani în-văţând împreună cu cei români.De-a lungul timpului, şcoala dinChişoda a suferit mai multe transformări, datoritădiferitelor etape de dezvoltare a învăţământului şi dincauza schimbărilor majore din sistemul de învăţământromânesc.Clădirea actuală a şcolii s-a construit în anul 1974, iarîn anul 2005 s-a dat în folosinţă un nou corp declădire, ataşat la cel existent, care are la parter o salămultifuncţională pentru diferite festivităţi, iar la etajalte două săli de clasă.
În anul 2006, am sărbătorit 230 ani de învăţământromânesc la Chişoda, prilej cu care şcoala a luat nu-mele ilustrului învăţător Iosif Ciorogariu, care şi-adedicat întreaga sa viaţă învăţământului din localitateasa natală.Acum, la final de septembrie 2013, când razele soare-lui şi sunetul clopoţelului ne cheamă într-un glas săpăşim, din nou, pe pragul şcolii, îmi amintesc fru-moasele versuri dedicate şcolii de poetul, în grai,Pătru Chira, de la Chişoda:
Devenită tradiţie, excursia elevilor pre-mianţi de la Giroc şi Chişoda a avut loc înperioada 12-16 august, în Maramureş. Aşacum îi stă bine călătorului, la început desăptămână, 28 de elevi şi trei cadre didac-tice am pornit la drum cu autocarul SC Gi-roceana. Marţi dimineaţa am ajuns la primul obiec-tiv: Cimitirul Vesel din Săpânţa. Am vizi-
tat biserica, am spus o rugăciune şi ne-amplimbat printre crucile viu colorate şi atâtde inedite. Meşterul popular Ioan Stan Pă-traş a reprezentat pe fiecare cruce scenedin viaţa şi ocupaţia celui decedat, iar prinepitafuri hazlii a oferit o perspectivă veselăasupra morţii.După ce am cumpărat suveniruri, am por-nit spre al doilea obiectiv al zilei: Mănăs-tirea Bârsana. Complexul monahal, vechide aproape 600 de ani, cuprinde poarta ma-ramureşană, turnul clopotniţă, biserica(având două niveluri şi 57 de metri înăl-ţime), altarul de vară, muzeul, casa meşte-rilor, casa artiştilor şi casa voievodală. Amrămas plăcut impresionaţi de frumuseţeaclădirilor, de măiestria cu care meşteriimaramureşeni cioplesc lemnul, iar expli-
caţiile măicuţei-ghid de la muzeu ne-auoferit informaţii noi despre cultura şi civi-lizaţia maramureşeană. Mai bogaţi spiritual, am ajuns la destina-ţie, Hotel Salina, din Ocna Şugatag, unde,după servirea mesei, ne-am relaxat în piscina caldă a hotelului.Ziua de miercuri a fost destinată excursieicu Mocăniţa din Vişeul de Sus. După undrum cu emoţii, am ajuns la timp pentru aurca în vagonul rezervat din timp grupuluinostru. Trenul, parcă din alte timpuri, ne-apurtat domol, cale de 24 de kilometri, peminunata vale a Vişeului. Am văzut peisajeminunate, ape limpezi, pădure falnică şioameni harnici, care ştiu să respecte na-tura. După excursia cu Mocăniţa, am reve-nit la hotel, unde ne aştepta relaxantapiscină cu apă sărată. Următorul obiectiv din programul excursieia fost staţiunea Borşa, unde am urcat cu telescaunul până la 1.300 de metri altitu-dine. Chiar dacă frigul ne ţintuia pescaune, am admirat panorama MunţilorMaramureşului, ne-am bucurat sufletele cuprivelişti deosebite, iar în încheierea tra-seului ne-am încălzit cu o ceaşcă de ceaisau ciocolată caldă.O oprire inedită am făcut-o la întoarcereala hotel, unde, în urma unui scurt popas labiserica de lemn din Budeşti, am văut căma şa de zale a haiducului Pintea Vitea-zul. Vineri, 16 august, am revenit pe me-leagurile Banatului, răsplătiţi pentrueforturile depuse în timpul şcolii, mai bo-gaţi sufleteşte şi pregătiţi pentru provocă-rile noului an şcolar.
Prof. Melentina COSTA
Maramureş – jurnal de excursieVacanţele aduc cu ele bucurie, relaxare,divertisment, odihnă binemeritată, dupăun an de efort susţinut, în care cunoştin -ţele elevilor capătă volum şi contururinoi. Fiecare copil, după posibilităţi,ajunge la mare, la munte, la bunici, rudesau cunoştinţe – iese din mediul de zi cuzi, din rutina zilnică. Cu toate acestea,vacanţa de vară, (caretocmai s-a încheiat),presupune, datoritălungimii ei, şi aşa-zişii timpi morţi, cândzilele trec fără o preocu -pare anume.În calitate de dascăl,am considerat că pe-rioada estivală poatefi pigmentată cu o ac-tivitate extra-şcolarăîn sprijinul elevilor, care să menţină coeziunea creată la clasă în timpul anuluişi să completeze util, sănătos şi plăcut zi-lele de vacanţă. Astfel, am demarat în 23iunie 2013 acţiunea „Sport for fun”,subintitulată „Cu mic cu mare: Hai laalergare!”.Mişcarea fizică, atitudinea sportivă, an-trenarea corpului sunt benefice la oricevârstă, dar cultivarea lor din copilărieaduce un câştig incontestabil sănătăţii fi-zice şi psihice oricărui viitor adult.Am ales alergarea, care, pe lângă vir-tuţile sale fizice, are o conotaţie deo se -bită asupra intelectului. Efortul făcut,depăşirea pragurilor de rezistenţă, ur-mărirea unui scop, dorinţa de a finaliza,dezvoltă voinţa şi modelează atitudineade învingător. Finişul alergătorului poatefi asociat cu atingerea succesului înviaţă. Cu acelaşi scop, de sădire a uneimentalităţi sănătoase, care să vizezereuşita, dar şi discernământul, am adău-gat un element de „şezătoare”, serile ur-mând să se încheie cu poveşti gen pilde.Elevii clasei I B (an şcolar 2012 -2013)au răspuns entuziaşti, ca de fiecare dată,la o nouă activitate extra-şcolară. Sigur,sprijinul şi implicarea părinţilor au fostevidente. La acţiunile săptămânale s-au
alăturat, pe parcursul verii, şi alţi copiidin Giroc şi nu numai.După ce a debutat la finele lunii iunie, cuconcursul edilului din Giroc, domnulIosif-Ionel Toma, care a sprijinit proiec-tul prin punerea la dispoziţie a spaţiuluide desfăşurare, dar care a şi oferit unexemplu personal de participare efectivă,
acţiunea s-a bucurat de participarea unorpersoane care s-au constituit cu timpulîntr-un nucleu ce a menţinut atractivita-tea manifestării pe parcursul întregii veri.Doamna Amalia Sisak, antrenor de ka-rate la Liceul din Giroc, medicul IoanGaşpar, alergător de maraton la nume-roase concursuri europene, doamna GabiTalpai, animator consecvent, numeroşipărinţi ai elevilor mei, au menţinut„aprinsă flacăra” acţiunii pe parcursul se-zonului estival.Evident că, în funcţie de programul co-piilor pe perioada vacanţei, „garnitura” acunoscut fluctuaţii, dar încheierea sezo-nului, de duminică, 15 septembrie, astrâns în jurul focului de tabără foartemulţi participanţi. Din nou, sprijinulprimăriei a fost binevenit, combustibiluloferit ajutându-ne să avem un foc detabără maiestuos.Aici s-a încheiat prima parte a proiectu-lui, urmând ca acesta să continue sub onouă denumire şi cu o diversificare a ac-tivităţilor: „Să plantăm câte o faptă bunăîn Giroc”.Vă aşteptăm în fiecare duminică la sta-dionul din Giroc, începând cu ora 19.Prof. înv. primar Daniela SIMIONESE
Şi prin sport, spre reuşită
Proiectul transnaţional BeNatur – „Bet-ter management of Natura 2000 sites”,implementat de către Consiliul JudeţeanTimiş, alături de 14 instituţii parteneredin Ungaria, Italia, Austria, Serbia, Gre-cia şi România, este în plină desfăşurare. În cadrul următoarei etape a proiectului,
în această lună, elevi de la şcolile gim-naziale din Dumbrăviţa şi Fârdea vorparticipa la o amplă acţiune de ecolo-gizare în perimetrul lacului Surduc. Coordonatorul acestei acţiuni este prof.dr. Ionel Samfira, expert în cadrul proiec-tului BeNatur. (V.T.)
Mă simt onorată să vă adresez acum, la început de drum liceal, gândurilemele de sinceră preţuire pentru dascălii şi comunitatea locală timişoreanăcare au sprijinit înfiinţarea Liceului „David Voniga” din Giroc.Îmi doresc ca şcoala pe care o slujiţi să fie performantă, să promoveze prin-cipiile fundamentale ce guvernează sistemul valorilor universale, în care edu-caţia îşi are locul bine definit.Sunt sigură că, peste ani, vom avea dovada că dascălii acestui liceu vor se-măna educaţie, dragoste şi devotament pentru şcoală, iar cei care se formeazăîn şcoală vor contribui la înălţarea neamului.Urez Liceului „David Voniga” din Giroc, colectivului profesoral şi elevilorsă lucreze împreună pentru desăvârşirea pregătirii şi spre bucuria celor careau gândit drept, construind şcoala.
preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă,Tineret şi Sport
Doamna senator Ecaterina Andronescu,Cetăţean de Onoare al comunei Giroc
Petrişor-DorinTRETA
director, LiceulTeoretic „DavidVoniga” din Giroc
Performanţă îneducaţie la GirocPrin Ordinul Ministru-lui Educaţiei Naţionalecu nr. 3747/24.05.2013,în Comuna Giroc s-aînfiinţat, începând cudata de 1 Septembrie2013, nivelul de în-văţământ liceal.- continuare în pagina IV -
Cătălin TIUCHdeputat, Colegiul VI
Şcoala, cea mai bunăinvestiţie în viitor
Unul dintre subiectele celmai intens dezbătute de-alungul timpului atât de cătreprofesori sau politicieni, câtşi de către simpli cetăţeni, încalitatea lor de elevi, părinţisau, pur şi simplu, de cătrepersoane interesate de pre-zentul şi viitorul României,îl reprezintă sistemul educa-ţional.- continuare în pagina VI-
Iosif-Ionel TOMAprimarul comunei Giroc
Bunul nostru celmai de preţ suntcopiii noştri
Cu prilejul deschideriinoului an şcolar 2013-2014 şi consfinţireaLiceului Teoretic „DavidVoniga” am intenţionat, înprimă instanţă, să prezintdistinşilor noştri oaspeţicomuna noastră – Giroculde astăzi.- continuare în pagina III -
Cornel PETROMANinspector şcolar general
Liceul Teoretic„David Voniga” este
pe mâini buneAm privilegiul să fiu martor alunui eveniment pe care l-aşnumi istoric pentru comunita-tea din Giroc şi Chişoda. Parti-cip la inaugurarea LiceuluiTeoretic „David Voniga” dinGiroc, o instituţie care încă dela începutul funcţionării sale,în această structură, este pusăpe baze solide.- continuare în pagina II -
Titu BOJIN,preşedintele CJ Timiş
Liceul Teoretic„David Voniga”dinGiroc - un reper
Girocul a traversat, în 16 sep-tembrie, un moment ce mar-chează într-un mod cât se poatede fericit istoria recentă a locali-tăţii.Dezvoltarea Comunei Giroc, dintoate punctele de vedere, impu-nea înfiinţarea unui liceu în loca-litate.- continuare în pagina II -
Sunt extrem de încântat de fap-tul că pe raza comunei Giroc, pelângă lucrările de infrastructură,vorbesc aici de drumuri, apă,canal, Primăria a dorit şi a reuşitsă dezvolte şi infrastructura so-cială, un pas important fiindtransformarea şcolii generale înliceu.- continuare în pagina II -
Liceul Teoretic„David Voniga” din Girocla început de drum
SUPLIMENT SPECIAL
Pagina II septembrie 2013Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
- continuare din pagina I -Înfiinţarea, în premieră, pentru anul şcolar 2013-2014, a unei clase deliceu este o primă etapă, un lucru benefic pentru elevii din comună, carenu mai sunt nevoiţi să facă naveta la Timişoara. Iar faptul că, de anul vii-tor, se doreşte înfiinţarea unei alte clase de liceu, cu profil de servicii înalimentaţie publică şi turism, este o nouă dovadă a faptului că Primăriadin Giroc doreşte să ofere toate condiţiile pentru ca tinerii din comună săpoată să studieze, în vederea învăţării unei meserii. Nu pot decât să apre-ciez faptul că Liceul Teoretic „David Voniga” funcţionează într-un mo-dern complex şcolar, care mai include grădiniţă şi creşă, ceea ce înseamnăcă atât preşcolarii, cât şi elevii, beneficiază de cele mai bine condiţii. Pro-fit de acest moment, al începutului unui nou an şcolar, ca să vă felicit pen-tru toate realizările pe care le-aţi obţinut până în prezent şi vă doresc caLiceul Teoretic „David Voniga” să ajungă o instituţie de învăţământmodel, o adevărată „pepinieră” de profesionişti. Calitatea elevilor şi ca-litatea procesului de învăţământ se reflectă şi în calitatea standarduluide viaţă. Vă doresc tuturor un an şcolar marcat numai de împliniri, încare cele mai îndrăzneţe vise să prindă viaţă şi în care să gustaţi din plinşi din bucuriile, dar şi din responsabilităţile vieţii de elev.
Eugen DOGARIU, prefectul judeţului Timiş
Liceul Teoretic „David Voniga”din Giroc - un reper
- continuare din pagina I -Deschiderea Liceului Teoretic „David Voniga” încununează anii de muncă şieforturile depuse de administraţia locală, de domnul primar Iosif-IonelToma, de conducerile de până în prezent ale unităţii de învăţământ dinGiroc, de profesori, de elevi şi părinţi, eforturi care, coroborate, au dus lacreşterea calităţii actului educaţional şi la atingerea unor standarde de invi-diat, chiar şi pentru multe şcoli din Timişoara.Firesc, nimic din ce s-a realizat la Giroc nu a fost uşor, au fost eforturi fi-nanciare importante pentru bugetul local, însă domnul primar, în special, şiConsiliul Local Giroc, au înţeles că şcoala este, alături de Biserică, unul din-tre principalii piloni ai comunităţii, iar tinerii – viitorul acestei localităţi.Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc este un reper. Un reper al perfor-manţei în învăţământ, dar şi unul al implicări întregii comunităţi într-un do-meniu esenţial pentru orice localitate.Nu pot decât să fiu mândru că am putut participa la inaugurarea LiceuluiTeoretic „David Voniga” din Giroc. Este un exemplu de bună administraţieşi de conştientizare a rolului educaţiei în viaţa tinerilor noştri, un exemplupe care l-aş recomanda tuturor primarilor din judeţul Timiş.Sunt sigur că, peste ani, Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc va deveniun etalon al învăţământului timişean şi că de pe băncile sale vor ieşi tineri denădejde, oameni de care avem atâta nevoie.
Titu BOJIN, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş
Liceul Teoretic „David Voniga”este pe mâini bune
- continuare din pagina I -Comuna Giroc este într-o perpetuă dezvoltare. Dezvoltarea eco-nomică, cea imobiliară, creşterea numărului populaţiei şi, im-plicit, cel al populaţiei şcolare, toate acestea sunt argumente înfavoarea deschiderii unui liceu în localitatea dumneavoastră.Acest deziderat însă nu se putea realiza fără aportul decisiv alautorităţilor locale şi mă refer aici, cu precădere, la primarulIosif-Ionel Toma, cel care a făcut din procesul educării tinerilorgiroceni una dintre priorităţile mandatelor sale de edil. Aceastăaplecare spre formarea tinerei generaţii s-a concretizat prin in-vestiţii generoase, la grădiniţe, la Şcoala Gimnazială, iar acum,la Liceul Teoretic „David Voniga”. Pot afirma, din postura încare mă găsesc, că la Giroc sunt create unele dintre cele maibune condiţii de studiu din judeţ, incluzând aici şi insituţiileşcolare din oraşele timişene.Sunt sigur că Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc, deşi seaflă la început de drum, va deveni una dintre instituţiile de în-văţământ reprezentative pentru judeţul nostru. Seriozitatea şiprofesionalismul oamenilor care au pus umărul la înfiinţarealiceului sunt garanţia că Liceul Teoretic „David Voniga” este pemâini bune. Cred din tot sufletul că această instituţie de învă-ţământ va dăinui peste veacuri şi pot spune că sunt mândru căam ajutat şi eu la ctitorirea ei, cu modestele puteri pe care leam de la cârma învăţământului timişean.Felicitări, încă odată, autorităţilor locale din Giroc, succes elevi-lor şi dascălilor de la Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc.
Prof. dr. Cornel PETROMAN, inspector şcolar general
Înfiinţarea Liceului Teoretic„David Voniga”, benefică pentru Giroc
Pagina IIIseptembrie 2013 Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
Bunul nostru cel mai de preţsunt copiii noştri
- continuare din pagina I -Am vrut să le arăt cât de mult s-a construit în ultima vreme şi cât de mult a cres-cut comuna noastră în ultimii ani. Am vrut să le vorbesc despre kilometri de dru-muri asfaltate, despre kilometri de conducte de apă şi canal şi despre multe altele,dar, până la urmă, m-am gândit să le arăt bunul nostru cel mai de preţ: copiiinoştri. Şi, atunci, i-am invitat la şcoală.Încă din primul meu mandat ca primar al comunei Giroc, n-am precupeţit nimicpentru a investi în tineri, atât material, cât şi spiritual, în educaţia şi instruirealor. An de an, grădiniţele şi şcolile noastre au fost modernizate şi, din ce în ce maibine, dotate.Am dezvoltat bazele sportive şi am vitalizat viaţa culturală a comunei.În toate aceste activităţi, au fost antrenaţi, cu precădere, tineri.Fără falsă modestie, am putea spune că Girocul este una dintre comunele de frunteale judeţului Timiş şi chiar ale ţării. O comună periurbană cu o dinamică de-mografică şi o dezvoltare economică ieşite din comun. Vreau să amintesc că, doarîn ultimii ani, localitatea noastră a trecut de la puţin peste 3.000 de locuitori lapeste 9.000, câţi numără astăzi. Înfiinţarea unui liceu aici nu se reduce la o simplăambiţie, ci a devenit o necesitate impusă de noile condiţii de viaţă.Şi dacă putem înfiinţa şcoli noi într-o vreme în care în unele locuri au fost desfiinţate,înseamnă că dorinţa de învăţătură şi setea de carte încă nu au apus în acest neam.Să ajutăm după propriile puteri la răspândirea luminii de carte este o cinste, darşi o îndatorire a fiecăruia dintre noi, atât ca părinte, edil local sau judeţean, cât şia Ministerului Educaţiei.Prima atestare a Şcolii din Giroc datează din anii 1774-1776, aceasta fiind cu limbade predare română.Lucrările de modernizare, din ultima vreme, ale spaţiilor de învăţământ, extin-derea acestora şi dotarea cu mijloace didactice la zi, toate acestea permit realizareaunui învăţământ modern şi performant.Astfel, înfiinţarea unui liceu la Giroc nu a fost întâmplătoare. Ea este urmareaunui îndelungat proces educaţional, sprijinit de o bază materială fără precedent.În anul 2006, la Şcoala din Giroc au fost sărbătoriţi 230 de ani de învăţământromânesc în această localitate şi a fost tipărită Monografia Şcolii din Giroc.După alţi şapte ani, aici, se deschid porţile Liceului Teoretic „David Voniga”.
Să fie într-un ceas bun!Dr. Iosif-Ionel TOMA, primarul comunei Giroc
Să îl vedem pe Dumnezeuîn inimile copiilor noştri
În dragostea şi purtarea de grijă ce o are faţă de copiii săi, orice părinteÎl are ca neadormit ajutător pe Însuşi Dumnezeu, Cel care este Părinteletuturor. Şi, tocmai din această pricină, este de datoria noastră să ne sâr-guim să îl vedem pe Dumnezeu în inimile copiilor noştri. Însă acest lucrunu cere o osteneală peste fire, pentru că adeseori rostirile fiilor şi fiicelornoastre sunt o adevărată comoară, iar simplitatea şi seninul cuvintelor lorau puterea să limpezească şi să lumineze sufletul oricărui om.De aceea, aşezându-Lpe Dumnezeu ca stâlp de lumină peste sufletele cu-rate ale copiilor nostri, de fapt, luminăm viaţa fiecărui părinte şi, toto-dată, a unei întregi comunităţi.Acest lucru ne-a adus în prima zi de şcoală la Liceul Teoretic „DavidVoniga” din Giroc, pentru ca prin rugăciune să aducem copiilor şi famili-ilor acestora harul Domnului şi dragostea Sa Dumnezeiască, care sădeschidă un drum al cuviinţei, cumpătării şi bucuriei de fiecare zi.Parohia Ortodoxă Română Giroc urează şcolarilor comunei noastre unnou an şcolar încununat de rezultate bune la învăţătură şi, prin lucrareaDuhului Sfânt, să se deschidă mintea, gura şi inima copiilor noştri spreînţelegere şi învăţare a tuturor celor trebuincioase.
Marius ŞONEA, preot paroh
Jos pălăria!Începutul de an şcolar la Giroc a însemnat pentru mine încă o confir-mare a vechiului proverb românesc „omul potrivit la locul potrivit”.De data aceasta, însă, este vorba de o extindere a acestei „vorbe de duh”şi, când spun asta, mă gândesc la colectivul didactic din această unitateşcolară, la primarul destoinic şi dedicat comunităţii sale, domnulIosif-Ionel Toma, şi, nu în ultimul rând, la directorul acestei şcoli.Sigur că dorinţa lor a fost împărtăşită de cei care au putere de decizie,după ce s-au convins că merită să apară pe harta şcolii româneşti un nouliceu. Această adevărată minune se petrece într-o perioadă grea pentruîntregul sistem de învăţământ, când se desfiinţează o serie de unităţi şco-lare, inclusiv licee.Într-o atmosferă sărbătorească, demnă de toată admiraţia, în care şi ul-timul detaliu a contat, s-a inaugurat Liceul Teoretic „David Voniga” dinGiroc.Importanţa evenimentului a fost evidenţiată şi de preocuparea cu cares-au implicat autorităţile locale, la cel mai înalt nivel, prin prezenţa pre-fectului de Timiş şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş.Mă înclin, cu tot respectul, în faţa primarului Toma, a consilierilor Co-munei Giroc, dar şi a colegilor mei, dascălii din şcoală. Pentru toţi aceş-tia, jos pălăria.Închei prin a ura mult succes noii unităţi liceale şi fie ca, în cel mai scurttimp, să intre în elita liceelor timişene.
Prof. Virgil POPESCU, preşedinteleSindicatului Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş
Pagina IV septembrie 2013Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
- continuare din pagina I -
De asemenea, prin Hotărârea nr. 67/14.05.2013, Consi-liul Local al Comunei Giroc a aprobat schimbarea denu-mirii unităţii de învăţământ cu personalitate juridicăŞcoala Gimnazială Giroc în Liceul Teoretic „DavidVoniga” din Giroc.A fost o consecinţă firească a dezvoltăriifără precedent a comunei noastre, dintoate punctele de vedere, referindu-neînsă strict la creşterea semnificativă anumărului de elevi şi la îmbunătăţireaevidentă a condiţiilor de învăţământ, im-punându-se ca Girocul să aibă un liceupropriu.La înfăptuirea acestui act istoric pentruînvăţământul comunei Giroc au con-tribuit, în primul rând, primarul co-munei Giroc, dr. Iosif-Ionel Toma,sprijinit de Consiliul Local al ComuneiGiroc, cu aprobarea Ministerului Edu-caţiei Naţionale, ca urmare a demer-surilor locale (Consiliul deAdministraţieal şcolii, părinţii elevilor, acordul de prin-cipiu al Inspectoratului Şcolar JudeţeanTimiş). A contat faptul că respectămprevederile privind finanţarea unităţilorde învăţământ preuniversitar de stat dinbugetele locale şi că există resurse umanecalificate pentru toate nivelurile de învăţământ preuni-versitar.Saltul de la o populaţie şcolară de 785 de copii, în anulşcolar 2012-2013, la 845 de copii, în anul şcolar 2013-
2014, vorbeşte de la sine despre necesi-tatea de a acorda şanse sporite laeducaţie celor care reprezintă viitorul încomuna noastră.Perioada vacanţei de vară a fost un prilejde efectuare a tuturor reparaţiilor şidotărilor necesare în vederea deschideriiunui nou an şcolar la cel mai nou liceudin judeţul Timiş. Sub coordonarea di-rectă a domnului primar, dr. Iosif-IonelToma, la Liceul Teoretic „David Voniga”s-au executat lucrări ample de moder-nizare. S-au dotat toate sălile de clasă dinnoul corp al şcolii, construit în anul 2012,cu mobilier nou, modern şi ergonomic,s-au montat jaluzele, table ecologice,panouri multifuncţionale, s-au zugrăvitsălile care necesitau igienizare, s-aamenajat o sală pentru personalulnedidactic.Curtea şcolii a fost complet renovată:s-au montat dale din beton, s-a turnat un
nou înveliş din beton pe terenul de sport. S-a zugrăvitexteriorul sălii de sport din Giroc. În faţa şcolii s-a ame-najat o parcare, iar spaţiile verzi au fost ornate cu bră-duţi şi acoperite cu gazon, atât în curtea, cât şi în faţaşcolii. Un act de mare responsabilitate şi preţuire a val-orilor trecutului local din partea comunităţii locale a fostfăurirea şi montarea bustului patronului spiritual alliceului nostru în faţa şcolii. David Voniga (1867-1933) afost cărturar local, scriitor bisericesc, jurnalist, preot înGiroc în perioada 1900-1933 şi reprezentant al giroce-nilor la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, din1 Decembrie 1918. Este o lucrare monumentală impre-sionantă, executată cu măiestrie, în bronz, de către ren-umitul sculptor timişorean Aurel Gheorghe Ardeleanu.Bustul străjuieşte, spre mândria noastră, intrarea înliceul din Giroc.Lucrări de modernizare s-au efectuat de către PrimăriaGiroc şi la structura ŞcoalaGimnazială „Iosif Ciorogariu”din Chişoda, constând în reamenajarea curţii, prinmontarea de dale din beton şi instalarea de tâmplărie tiptermopan în interioare.Având în vedere importanţa deschiderii noului an şcolar2013-2014 la noul Liceu Teoretic „David Voniga”, la fes-tivitate am fost onoraţi de prezenţa unor personalităţiprecum: domnul Eugen Dogariu, prefectul judeţuluiTimiş, domnul Titu Bojin, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş, domnul prof. dr. Cornel Petroman,inspector şcolar general al IŞJ Timiş, domnul profesorOctavian Gruiţa, fostul director al şcolii, de numelecăruia se leagă cea mai mare dezvoltare a acestei insti-
tuţii de învăţământ, domnul deputat Cătălin Tiuch,domnul prof. Virgil Popescu, preşedintele Sindicatului„Spiru Haret” al Învăţământului Preuniversitar Timiş.La invitaţia domnului primar, aceştia au rostit cuvân-tări pline de îndemnuri pentru tânăra generaţie locală.Emoţia festivităţii a fost sporită de prezenţa inocentă a
primei promoţii de elevi de la clasa pregătitoare, care aufost primiţi cu aplauze, în acordurile armonioase ale fan-farei tinerilor din Giroc. Domnul primar, în cuvântareadomniei-sale, a realizat o sinteză grăitoare a trecutului,a prezentului şi a aspiraţiilor tuturor celor care sunt im-plicaţi în învăţământul girocean.Oficialităţile judeţene şi locale au depus coroane oma-giale cu tricolor la bustul lui David Voniga. Dupăîncheierea festivităţii de la Giroc, domnul primar dr.Iosif-Ionel Toma, împreună cu majoritatea consilierilorlocali şi cu conducerea şcolii, s-a deplasat la Şcoala Gim-nazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda, unde s-a des-făşurat festivitatea de deschidere a noului an şcolar.Anul şcolar 2013-2014 are următoarea structură: Se-mestrul I – din 16.09.2013 până în 20.12.2013 se vor des-făşura cursuri; în perioada 2.11-10.11.2013, clasele dinînvăţământul primar şi grupele din învăţământul preş-colar vor fi în vacanţă. Vacanţa de iarnă se va întindedin 21.12.2013 până în 5.01.2013. Din 6.01.2014 până în31.01.2014 vor fi cursuri. Vacanţa intersemestrială esteprogramată din 1.02.2014 până în 9.02.2014. Semestrulal II-lea: cursuri – din 10.02.2014 până în 11.04.2014.Vacanţa de primăvară va fi din 12.04.2014 până în22.04.2014, urmând cursuri din 23.04.2014 până în20.06.2014, când se va da vacanţa de vară, care va durapână în 14.09.2014.Învăţătorii şi diriginţii au fost numiţi pentru acest anşcolar pe baza principiului continuităţii, iar la claseledebutante au fost numite următoarele cadre didactice: laGiroc - profesor pentru învăţământul primar BiancaCîmpeanu la clasa pregătitoare A; profesor pentru în-văţământul primar Cristina Biriş la clasa pregătitoareB; profesor Violeta Liseţchi – dirigintă la clasa a V-a şiprofesor Alexandru Koşa – diriginte la clasa a IX-a; laChişoda – învăţătoare Cristina Lupu-Savin la clasapregătitoare şi profesor pentru învământul primarDenise-Ofelia Ilie-Mărculescu la clasa I; profesorGabriela Vlasie – dirigintă la clasa a V-a şi profesorGraţiela Nenu dirigintă la clasa a VIII-a.Colectivul de cadre didactice al Liceului Teoretic „DavidVoniga” din Giroc este hotărât să ridice standardul pro-cesului instructiv-educativ, care trebuie să fie în concor-danţă cu eforturile extraordinare ale comunităţii locale,care a sprijinit întotdeauna ceea ce înseamnă cultura şieducaţia, la orice nivel. Suntem conştienţi de dificultăţilepe care le vom întâmpina, îndeosebi la nivelul liceal, cuatât mai mult cu cât învăţământul este o problemă detimp, iar rezultatele apar peste ani. Ne bazăm pe cali-tatea umană şi profesională a întregului colectiv didac-tic, precum şi pe sprijinul părinţilor elevilor noştri, carereprezintă un factor decisiv în evoluţia calităţii în-văţământului.În numele tuturor celor care slujesc învăţământul dincomuna Giroc, mulţumesc comunităţii locale pentrusprijin şi doresc un an şcolar fructuos tuturor preşco-larilor şi elevilor noştri.
Prof. dr. Petrişor-Dorin TRETA, director,Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc
Performanţa în educaţie la Giroca atins nivelul liceal
Zi istoricăla şcoaladin Giroc
Prima zi de şcoală reprezintă o zi de sărbă-toare pentru toţi locuitorii ţării, când copiii,de la preşcolari până la vârsta majoratului,însoţiţi de părinţi, bunici sau prieteni îşi în-dreaptă paşii spre şcoală. Pentru locuitoriiGirocului această zi a avut o semnificaţiedeosebită, fiindcă, pe lângă emoţiile fireştiale începutului de an şcolar, în urma unuiproces complex de evaluare, şcoala gener-ală a fost transformată în liceu teoretic, cepoartă numele preotului, scriitorului bise-ricesc, ziaristului şi marelui patriot DavidVoniga, care a trăit şi activat în Giroc, înperioada 1900-1933.Pentru această reuşită, fiindcă fără îndoialăeste o reuşită să înfiinţezi un liceu într-o co-mună, când multe licee din Timişoara nu-şirealizează cifra de şcolarizare şi sunt la unpas de desfiinţare, un merit revine au-torităţilor locale, primarului Iosif-IonelToma, viceprimarului Ilie Gâlcă şi Consi-liului Local, care au asigurat condiţiile ma-teriale de excepţie, conducerii şcolii,directorului Petrişor-Dorin Treta, direc-torului adjunct Marieta Deneş şi cadrelordidactice, care au depus eforturi deosebiteîn procesul complex de evaluare a şcolii. Pelângă factorii locali, de un sprijin deosebitne-am bucurat din partea autorităţilorjudeţene, Prefectură, Consiliul Judeţean,
Inspectoratul Şcolar Judeţean, SindicatulÎnvăţământului „Spiru Haret”, parlamen-tarilor de Timiş şi, nu în ultimul rând, decel al doamnei senator EcaterinaAndronescu, fostministru al învăţământului.Necesitatea înfiinţării liceului s-a impus caurmare a creşterii populatiei şcolare lanivelul comunei la peste 800 de preşcolarişi elevi în cele două grădiniţe cu programprelungit şi în cele două şcoli, dar şi a creş-terii populaţiei localităţii până aproape de9.000 de locuitori.Deschiderea festivă a cursurilor a coincis cudezvelirea bustului ctitorului care a dat nu-mele liceului, David Voniga, în prezenţa au-torităţilor judeţene, prefectul judeţuluiTimiş, Eugen Dogariu, preşedintele Consi-liului Judeţean Timiş, Titu Bojin, inspec-torul şcolar general, Cornel Petroman,deputatul Cătălin Tiuch, a altor invitaţi şi anumeroşi părinţi.Acestor reuşite şi momentelor de sărbă-toare le urmează un an greu de muncă, dinpartea elevilor şi cadrelor didactice, caresperăm să aducă şi satisfacţiile aşteptate depărinţi, autorităţi şi întreaga comunitate şicare să confirme calitatea învăţământuluigirocean.
Prof. Octavian GRUIŢA
Pagina Vseptembrie 2013 Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
Ziua de 16 septembrie 2013 reprezin-tă, pentru noi toţi, o zi aşteptată, o ziîncărcată cu multă emoţie, ziua dedebut a unui nou an şcolar, prilej dereîntâlnire, cu bucurie şi speranţă. Fiecă suntem profesori, părinţi, elevi saumembri ai comunităţii locale, ne în-dreptăm paşii cu nostalgie cătreşcoală.În virtutea unei frumoase tradiţii, fes-tivitatea de deschidere a anului scolar2013-2014, de la Şcoala Gimnazială„Iosif Ciorogariu” din Chişoda a avutoaspeţi de seamă, în persoana doam-nei econ. Corina Nistor, de la compar-timentul Prognoză şi Reţea Şcolară,din cadrul Inspectoratului ŞcolarJudeţean Timiş, a unor foste cadre di-dactice ale şcolii (doamna prof. AnicaZbîrcot, domnul insp. prof. GheorgheRusu) şi a unor consilieri locali. Dinpartea autorităţilor locale au fostprezenţi domnul primar dr. Iosif-IonelToma, domnul viceprimar Ilie Gâlcă,precum şi consilieri locali. Au luat cu-vântul, adresându-le un bun venitcopiilor, domnul primar Iosif-IonelToma, domnul director Petrişor-DorinTreta şi alţii, după care părinteleTraian Debucean a oficiat slujba deînceput de an şcolar.Începem anul şcolar 2013-2014 cu 171de elevi, dintre care 92 la ciclul primarşi 79 la gimnaziu, iar la grădiniţă, cu109 copii. La nivelul localităţiifuncţionează şi creşa, având înscrişi 26copiii.
În acest an şcolar, la grădiniţăfuncţionează: grupa mică, coor-donată de educatoarea CameliaDonoiu; grupa mijlocie B, edu-catoarea Cosmina Mărguş;grupa mijlocie A – educatoareaSimona Cheie şi educatoareaOana Simion; grupa mare – edu-catoarea Ileana Cionca şi educa-toarea Andreea Ghibirdic.La deschiderea noului an şcolar,au fost transmise elevilor urăride sănătate, multe bucurii şirezultate cât mai bune la învăţă-tură, mai ales că ei sunt îndru-maţi de un colectiv de cadredidactice deosebit, cu mulţi anide experienţă, profesori care ştiusă îmbine bunătatea şi cele maialese sentimente cu exigenţa.Pentru elevii clasei pregătitoareemoţiile sunt cele mai mari; ei
părăsesc grădiniţa şi păşesc sfioşi şiemoţionaţi în sala de clasă, undenu-i mai aşteaptă jucăriile, ci manua-lele noi. Cei mai mici elevi ai acesteişcoli au fost întâmpinaţi cu aplauze şili s-a urat un călduros „Bun venit!” înşcoală, să fie cuminţi, sănătoşi şi, de-sigur, harnici la învăţătură. Ceilalţielevi abia au aşteptat să se reîntâl-nească, după o vacanţă binemeritată.În acest an şcolar, clasa pregătitoareeste îndrumată de învăţătoareaCristina Lupu-Savin, iar clasa I de în-văţătoarea Ofelia-Denise Mărculescu-Ilie. Clasa a II-a va fi condusă deînvăţătoarea Georgeta Barna, clasa aIII-a de învăţătoarea Delia Ion, iarclasa a IV-a de învăţătoarea GabrielaCondrea.Au fost întâmpinaţi cu aplauze cei maimici elevi de gimnaziu, din clasa a V-a,îndrumaţi de profesoara GabrielaVlasie, cu care vor desfăşura orele delimba franceză şi limba engleză. Clasaa VI-a va fi condusă de profesorulLiviu Râmneanţu, cu care vor des-făşura orele de istorie şi geografie,clasa a VII-a de profesorul BorisBabici, care le va preda orele de edu-caţie fizică, iar clasa a VIII-a de pro-fesoara Graţiela Nenu, care le vapreda matematica.Ceilalţi dascăli de la Şcoala dinChişoda sunt, în anul şcolar 2013-2014: profesoara Constanţa Onose –limba română, profesorul MirceaSturza – muzică, profesorul Pavel
Drăghici – desen, profesoaraMelentina Costa – fizică şi chimie,profesoara Georgina Ianculescu – bi-ologie, profesoara Simona Duiuleasa –fizică, profesoara Lelia Lal – educaţietehnologică, profesoara MilorancaGolban – religie, profesoara MihaelaCrăciun – cultura civică, profesorulEmanuel Nicolescu – religie.Pentru o cât mai bună desfăşurare aactivităţilor în şcoala noastră, vomîncerca să avem o colaborare cât maistrânsă între cadrele didactice şipărinţi. De asemenea, sprijiniţi şi în-drumaţi de reprezentanţii Inspec-toratului Şcolar Judeţean Timiş şiajutaţi, ca şi până acum, de au-torităţile locale, vom continua muncade a avea, la Chişoda, un proceseducaţional de cea mai bună calitate.
Prof. Marieta DENEŞ,director adjunct
Şcoala din Chişoda, un alt început
Un nou an şcolar la ChişodaÎnceputul de an şcolar a creat o mare bucurie şi emoţie în sufletelepărinţilor şi ale copiilor, când s-au văzut aşezaţi într-unmare careu. Înfaţa acestora, reprezentaţii Şcolii din Chişoda şi ai Primăriei comuneiGiroc au încercat, prin cuvinte alese şi gânduri frumoase, să evidenţiezeo perspectivă cât mai optimistă şi frumoasă a noului an şcolar.
Ca la fiecare început de an şcolar, şi în acest an, s-a oficiat rugăciuneade Te Deum, prin care se aduce mulţumire lui Dumnezeu şi se cereAcestuia luminarea minţii şcolarilor. De asemenea, s-a rostit şi rugă-ciunea „Totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”, prin cares-a adresat tuturor celor prezenţi îndemnul de a nu-l uita peDumnezeu şi ajutorul Acestuia atunci când încep o lucrare, de oricenatură ar fi ea.Avem timp suficient de a comunica cu Dumnezeu, ceivârstnici la casele lor, iar şcolarii în fiecare zi, la începerea şi la fi-nalizarea orelor. Având în vedere că şcoala colaborează cu biserica,profesorii au obligaţia morală să cheme Sfânta Treime şi îngerul pă-zitor în sufletele celor mici.Cerem ajutorul lui Dumnezeu să reverse darurile sale cele bogatepeste cei vârstnici şi peste şcolarii acestui sat şi ai ţării noastre, să re-verse virtuţile dragostei, ale nădejdii, ale iertării şi ale răbdării, caacestea, rodind în noi, să putem primi în sufletul nostru şi pe aproape-le nostru şi pe Dumnezeu care binecuvântează şi sfinţeşte pe tot omul.
Preot Traian DEBUCEAN
Pagina VI septembrie 2013Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
- continuare din pagina I -Astfel, ca în fiecare toamnă, deschiderea nouluian şcolar constituie, deopotrivă, un prilej debucurie, dar şi de reflecţie atât pentru elevi, pă-rinţi şi profesori, cât şi pentru autorităţi, care aurolul de a asigura cadrul propice desfăşurării ac-tului educaţional.Sistemul de învăţământ românesc a dat dovadă,de nenumărate ori, că este capabil să dezvolte spe-cialişti de prestigiu naţional şi internaţional întoate domeniile. Medaliile obţinute de către eleviiromâni la olimpiadele internaţionale reprezintă odovadă a potenţialului imens de care dispune ţaranoastră şi un motiv de mândrie pentru întreagasocietate românească. Prin urmare, investiţiilepublice ar trebui direcţionate mai mult către cer-cetare, ca motor al progresului economic, şi cătreeficientizarea sistemului de învăţământ, astfelîncât acesta să fie într-adevăr centrat pe elev şi penevoile lui, astfel încât rezultatele obţinute la con-cursurile internaţionale să nu constituie doar ex-cepţii, ci întregul sistem să fie unul deperformanţă. De asemenea, instituţiile statului, dela nivel central şi local, dar şi cadrele didacticetrebuie să aibă în vedere asigurarea unui parcurseducaţional modern, care să corespundă atât as-piraţiilor individuale, cât şi nevoilor societăţii.Asigurarea unui învăţământ de calitate, care săîmbunătăţească standardul de viaţă al tuturor şisă-i confere fiecărui cetăţean posibilitatea de a sedezvolta şi de a contribui la dezvoltarea întregiisocietăţi, reprezintă, conform legii, una dintrepriorităţile naţionale. Cu toate acestea, de-a lun-gul timpului, politicile educaţionale, precum şifondurile acordate acestui domeniu, nu au reflec-tat întotdeauna importanţa pe care el o are în so-cietatea românească. De aceea, este important caeducaţia să beneficieze de un tratament cores-punzător din partea tuturor factorilor de decizie,concretizat prin politici care să vizeze nu doar în-deplinirea unor obiective imediate, ci, mai ales,atingerea unor obiective strategice, de lungă du-rată (adoptarea metodelor moderne de predare şievaluare, sincronizarea cu cerinţele de pe piaţamuncii etc.).Preocuparea instituţiilor statului pentru facilita-rea accesului la educaţie se poate observa foartebine în comuna Giroc, acolo unde, în 16 septem-brie, a avut loc inaugurarea primei clase din ca-drul Liceului Teoretic „David Voniga”. Este demnde menţionat că toate investiţiile necesare deschi-derii acestui liceu au fost realizate de către auto-rităţile locale, respectiv Primăria comuneitimişene, condusă de către primarul PSD dr. Iosif-Ionel Toma.Clasa, cu profil teoretic, va fi dublată, începând
de anul viitor, de o clasă cu profil de servicii în ali-mentaţie publică şi turism. Totodată, în viitorulapropiat, se preconizează inaugurarea unei clasede administraţie publică. Date fiind dotarea ma-terială modernă, corpul profesoral şi, nu în ulti-mul rând, elevii care vor studia acolo, liceul de laGiroc are toate şansele să devină o instituţie deprestigiu în învăţământul timişean. Această pre-mieră este încă o dovadă că şcoala constituie ceamai bună investiţie în viitor şi că autorităţile cen-trale şi locale sunt din ce în ce mai conştiente deimportanţa acesteia pentru comunitate.Sistemul românesc de învăţământ a fost intensmediatizat în perioada recentă, mai ales în con-textul rezultatelor nefavorabile obţinute de cătreun număr important de elevi la examenul de ba-calaureat şi la evaluarea naţională. Aceste rezul-tate au evidenţiat anumite carenţe ale sistemului,carenţe care vor trebui avute în vedere atuncicând vor fi elaborate politicile cu privire la siste-mul educaţional ca ansamblu. Situaţia nu trebuie
însă generalizată, iar exemplele de bună practicătrebuie căutate nu doar în afara României, ci şiîn interiorul ţării, deoarece şcolile şi liceele româ-neşti realizează în mare măsură un învăţământ decalitate. Un bun exemplu în acest sens îl consti-tuie, inclusiv, rezultatele pe care elevii noştri le auatunci când aleg să studieze la universităţile dinstrăinătate.Importanţa imediată a acestor rezultate şi me-diatizarea lor se explică prin faptul că, pe bazalor, elevul accede la o forma superioară de învă-ţământ sau se integrează pe piaţa forţei de muncă.Din cauza crizei economice care încă persistă înEuropa, crearea condiţiilor necesare pentru ca ti-neri absolvenţi să-şi poată găsi un loc de muncăreprezintă principala problemă cu care se con-fruntă toate statele Uniunii Europene şi, implicit,şi România. Totuşi, într-o lume globalizată, încare disparităţile inter-statale şi inter-regionaleîncă persistă, există sectoare economice caredecad şi altele, noi, care deţin o pondere din ce înce mai importantă, iar simpla absolvire a unei in-stituţii de învăţământ nu garantează găsirea unuiloc de muncă, aşa cum alegerea unui parcurs edu-caţional considerat a fi optim la un moment datnu este suficientă.Aşadar, una dintre cele mai im-portante calităţi umane, şi anume capacitatea deadaptare, trebuie folosită şi pe piaţa forţei demuncă, cetăţeanul de astăzi al Uniunii Europenetrebuie să fie capabil să lucreze în domenii dintrecele mai diverse, chiar dacă pregătirea sa de bază
corespunde unei arii restrânse.Din punct de vedere al politicilor în domeniuleducaţiei, mai ales în statele în care sistemulpublic de învăţământ deţine o pondere semnifica-tivă, aşa cum este şi România, autorităţile, îm-preună cu societatea civilă şi cu ceilalţi partenerisociali, au datoria de a identifica locurile demuncă cu potenţial de dezvoltare: cele care fac co-munităţile să funcţioneze mai bine, cele careconectează economiile, cele care protejează me-diul înconjurător, cele care sprijină angajamen-tul civic etc. Odată identificate, acestea ar trebuisă fie parte integrantă a obiectivelor educaţionaleatât în învăţământul preuniversitar, cât şi în celuniversitar. Cu toate acestea, piaţa forţei demuncă a demonstrat că se schimbă mai repededecât poate sistemul educaţional să se adapteze,ceea ce duce cu gândul la concentrarea nu doarpe dobândirea unor abilităţi concrete de către ab-solvenţii de facultate sau liceu, ci către dobândi-rea unei perspective asupra modului în carefuncţionează diferitele sectoare economice şi, maiales, dobândirea capacităţii individului de a în-văţa şi de a se adapta schimbărilor.În zilele noastre, oamenii pornesc în căutareaunui loc de muncă încă din primii ani de şcoală,atunci când decid, în funcţie de abilităţi şi de rea-lităţile economice, să urmeze un liceu sau altul, ofacultate cu profil artistic, socio-uman sau una încare se studiază ştiinţele exacte ş.a.m.d. Drept ur-mare, unul dintre cei mai importanţi paşi în găsi-rea unui loc de muncă îl reprezintă alegerea unuiparcurs educaţional adecvat atât capabilităţilorşi aspiraţiilor individului, cât şi realităţilor eco-nomico-sociale. De aceea, este deosebit de impor-tantă nu doar simpla promovare a examenelor, ci,mai ales, bagajul de cunoştinţe cu care un elevpleacă de pe băncile şcolii, bagaj care nu este în-totdeauna reflectat de diploma pe care acesta oobţine la finalizarea cursurilor.În concluzie, trebuie avut în vedere faptul că, in-diferent de conjunctura socio-economică, vaexista întotdeauna o piaţă a forţei de muncă pen-tru profesionişti, pentru cei care întruchipează ex-celenţa într-un anumit domeniu, sau, aşa cumafirmam mai sus, în mai multe domenii. Aşadar,fiecare dintre noi trebuie să se asigure că învaţă şise perfecţionează în mod continuu, iar şcoala re-prezintă cel mai bun punct de pornire pentru ocarieră de succes.
Cătălin TIUCH,deputat Colegiul VI
Şcoala, ceamai bună investiţie în viitor
Pagina VIIseptembrie 2013 Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014
Premieră la Giroc(...) Un moment deosebit a avut loc la Giroc, unde, începând din acestan şcolar, va funcţiona prima clasă de liceu. Şcoala Gimnazială din lo-calitate a devenit Liceul Teoretic „David Voniga”. La festivitatea dedeschidere au participat Eugen Dogariu, prefectul judeţului Timiş, TituBojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Cătălin Tiuch, deputat,Cornel Petroman, inspector general al Inspectoratului Şcolar JudeţeanTimiş, şi Iosif-Ionel Toma, primarul localităţii timişene.Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine, sare şi muzică de fanfară. Ofi-cialităţile au tăiat panglica inaugurală, după care au depus coroane deflori la bustul preotului şi cărturarului David Voniga. (...)
TIMIŞ. ŞcoalaGimnazială din
localitateaGiroc a dev
enit liceu
teoretic.Într-o festivitate
la
care au luat
parte autori-
tăţi localeşi ju-
deţene, printre
care prefectul
Eugen Doga-
riu şi preşedin-
tele Consiliului
JudeţeanTi-
miş, Titu Bojin – au fost depuse
coroane de flori la n
ou-dezveli-
tul bust al celui ca
re a dat nu-
mele nouluiliceu, David
Voniga.
Liceul are, deocam-
dată, o clasă a noua. La
deschidere a fost invitată
şi
E c a t e r i na
Adronescu ,
fost ministru
al Educaţiei şi
Cercetării, ca-
re a sprijinit
dezvoltarea
şcolii,dar
aceasta nu a
putut fi prezentă. M
inistrul a
primit titlul de cetăţeande
onoare al comunei Giroc, iar
diploma îi va fi înmânată la u
r-
mătoarea vizită. (...)
Premiera şcolară de la Giroc, unde s-a inauguratprima clasă de liceu, a atras mai multe personalităţiale momentului. Preşedinte CJTimiş, Titu Bojin, prefectulEugen Dogariu, deputatul PSDCătălin Tiuch, inspectorul şcolargeneral de Timiş, Cornel Petro-man, liderul sindicatului „SpiruHaret”, Virgil Popescu şi con-silierul judeţean Titi Stancu (PC)au fost prezenţi la festivitatea dedeschidere a anului şcolar la Liceul „David Voniga”
din Giroc.Invitaţii au fost primiţi cu pâine şi sare în comuna
situată la doi paşi de Timişoara. Din anul şcolar 2013-2014, în comuna Giroc s-a înfiinţat în premieră o clasăde liceu.
Prima clasă de liceu de la Girocva avea profil teoretic, iar de anulviitor, aici se doreşte înfiinţareaunei alte clase de liceu cu profilde servicii în alimentaţie publicăşi turism. Liceul din Giroc arputea avea chiar şi o clasă de ad-ministraţie publică. Liceul faceparte dintr-un modern complex şcolar, care mai in-clude grădiniţă şi creşă. Complexul se întinde pe miide metri pătraţi.
(…) Într-o vreme în care şcolile îşi restrâng activitatea şi unele se desfi-
inţează, la Giroc, lângă Timişoara, s-a deschis un liceu teoretic într-o
clădire modernizată, dar care se va dezvolta în anii următori şi mai mult.
La festivitatea de deschidere a noului an şcolar ar fi trebuit să participe
şi fostul ministru al Educaţiei, EcaterinaAndronescu.Aceasta şi-a anulat
în ultimul moment vizita la Giroc, însă primarul comunei, Iosif-Ionel
Toma, a anunţat că fostul ministru a primit titlul de cetăţean de onoare
al localităţii. (…)Primarul comunei Giroc, Iosif-Ionel Toma, a anunţat că s-au investit în
această şcoală peste 2,5 milioane de euro, în ultimii 16 ani, bani care
provin de la bugetul comunei. (...)
La liceul din Giroc învaţă, anul acesta, peste 850 de elevi. El poartă nu-
mele unui preot ortodox şi publicist, David Voniga, fost preot paroh în
Giroc timp de 33 de ani. (...)
ECOURI DIN PRESA LOCALĂ
Pagina VIII septembrie 2013Supliment special
Început de an şcolar 2013-2014ECOURI DIN PRESA LOCALĂ
Supliment special al ziarului „Dialog cu cetăţenii”, realizat de Anton BORBELY şi Petru Vasile TOMOIAGĂ. Foto: Constantin DUMA
5DIALOG CU CETĂŢENII sseepptteemmbbrriiee 22001133
La fel ca şi în Primul Război Mondial, tributul desânge dat de tinerii din Giroc în Al Doilea RăzboiMondial a fost mare. Acum şi-au dat viaţa pentrureîntregirea patriei şi pentru eliberare următorii mili-tari deveniţi eroi ai satului şi ai ţării: Urşica Ioan(Granciu), Loica Nicolae (Fraica), Marcu Ion(Lomba), Ludwig Iacob, Rotaru Ghe-orghe (Dumnezeul Cailor), Rohs Fran-cisc, fraţii Bosa Ion şi Bosa Petru(Chişozanu’), Avrămuţ Vichentie(Fira), Gherban George (Pătlacu),Bacai Petru (Boacă), Sfei Petru (Sfei),fraţii Stoia Ion şi Stoia Marcu (Subu),Şocodol Ion (Stoioni), Marincu Con-stantin (Găină), Buibaş Trifu (Truţu),Raicu Tuţu (Panta), Bocea Petru (Liţă),Alexa Nicolae, Marincu Vichentie şiOpriţa Ion.În ziua de 17 septembrie 1944, popu-laţia satului trăieşte cu emoţie şi cugroază momentul crimelor săvârşiteîmpotriva prizonierilor români cap-turaţi în urma luptelor, care sunt îm-puşcaţi în ceafă de către hitlerişti, de lamică distanţă, încălcându-se conven-ţiile internaţionale privitoare la tratarea prizonierilorde război.După împuşcare, eroii rămaşi în nefiinţă pe pământulpe care atunci l-au apărat, au fost identificaţi de di-rectorul şcolii, Ionescu Barbu, care, împreună cu pri-marul Vichente Lazăr şi alţi cetăţeni, i-au transportatîn cimitirul comunei, unde au fost înhumaţi la 18 sep-tembrie 1944.Prezentăm în continuare numele lor:Sold. Stanciu Eftimie – Regimentul 7 PionieriSold. Baicu Grigorie – Regimentul 5 VânătoriSerg. Mogoşanu Vintilă – Regimentul 7 PionieriSold. Motoşan Mihai – Regimentul 7 PionieriSoldat Zabaliuc Ioan – Regimentul 7 PionieriSerg. Măciucă Grigore – Regimentul 7 PionieriSold. Dăceanu Ioan – Regimentul 7 PionieriSold. Doandă Vichentie – Regimentul 7 PionieriSold. Sevestru Petru – Regimentul 5 VânătoriSold. Daschievici Gheorghe – Regimentul 7 PionieriSold. Boată Ion – Regimentul 7 PionieriSold. Dumitru Ion – Regimentul 7 PionieriCap. Gegrea Ion – Regimentul 7 PionieriCap. Doanţă Aurel – Regimentul 7 PionieriSold. Cresciuc Petru – din comuna Lipscani, jud.HotinDobrici Moise – gardian public din Timişoara, venitla Giroc pentru a-şi căuta familiaCap. Ivanovici Ivan – militar rusBodinel Vasile – translator la Universitatea dinOdessa.
Prin reforma agrară din anul 1945 au fost expro-priate în Giroc 369 jugăre de pământ, suprafaţă pro-venită de la următorii proprietari:terenuri expropriate de la populaţia germană aparţi-nătoare G.E.G. – 238 jugăresesii parohiale, cantonale şi bisericeşti – 131 jugăre
Acum s-au expropriat terenul şi fabrica de cărămidă,proprietatea lui Lindacher şi Müller.Suprafaţa expropriată prin reforma agrară avea ur-mătoarea destinaţie:arabil – 353 jugărelivezi – 1 jugărfâneţe – 5 jugărepăşuni – 10 jugăreÎmpreună cu pământurile au fost expropriate şi uneleunelte şi animale, după cum urmează:pluguri – 13 bucăţigrape – 15 bucăţicăruţe – 6 bucăţisemănători – 4 bucăţiprăşitori – 7 bucăţisecerători – 2 bucăţivânturători – 4 bucăţicai – 8 capetevaci – 18 capeteporci – 35 capetePrin reforma agrară din 1945 au fost împroprietăriţi114 ţărani, lotul mijlociu atribuit fiind de 5 jugăre, iarcel mai mic fiind de 1 jugăr.La sfârşitul anului 1945, la aceeaşi suprafaţă de teren
reveneau următoarele utilaje şi maşini:tractoare – 11 bucăţimaşini de semănat păioase – 54 bucăţimaşini de semănat porumb – 32 bucăţimaşini de secerat şi legat – 2 bucăţimaşini de cosit – 12 bucăţimaşini de bătut porumb – 12 bucăţibatoze – 11 bucăţilocomobile – 2 bucăţivânturători – 5 bucăţipluguri pentru tracţiunea mecanică – 10 bucăţipluguri pentru tracţiunea animală – 276 bucăţigrape simple – 176 bucăţicăruţe – 119 bucăţiDacă numărul de maşini şi unelte agricole este în evi-dentă creştere, numărul animalelor scade, ca urmarea anilor de război, când unele animale au pierit, iaraltele au fost luate de armatele germane şi sovieticecare au trecut prin Giroc. În anul 1945 s-a înregistraturmătorul efectiv de animale:cai – 470 capetebovine – 347 capeteovine – 1.106 capeteporcine – 480 capeteConstrângerea ţăranilor din Giroc pentru formareaGospodăriei Agricole Colective (G.A.C., apoiC.A.P.), înfiinţată prin H.C.M. nr. 993 din 2 septem-brie 1950.Suprafaţa agricolă a unităţii a fost de 78 de hectare şidispunea de:11 cai5 căruţe3 pluguri cu brazdă3 prăşitoare3 grapeA doua unitate economică reprezentativă pentru eco-
nomia comunei a fost A.E.I. – „Avicola” Giroc, carea luat fiinţă în anul 1971, prin participarea a 7 uni-tăţi C.A.P. din judeţul Timiş, cu următoarele cote:C.A.P. Ghiroda – 28%C.A.P. Giroc – 17%C.A.P. Dumbrăviţa – 15%C.A.P. Freidorf – 12%C.A.P. Mehala – 12%C.A.P. Chişoda – 8%C.A.P. – 8%Prin Legea 18/1991 au fost împărţite foştilor pro-prietari 2.277,57 hectare, prin Legea 1 din 2000 a fostatribuită suprafaţa de 343,03 hectare, iar prin Legea247 din 2005 s-a atribuit foştilor proprietari din Girocsuprafaţa de 194,66 hectare.
VIAŢA SPIRITUALĂBISERICA ORTODOXĂ „Sfântul Dimitrie”La 12 martie 1734, Camera Imperială Austriacă atri-buie la Giroc teren pentru şcoală şi biserică, la felca şi la Chişoda.Biserica Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc a
fost construită în anul 1759.Tipul de biserică din Giroc este celde sală (mononavă), cu turnul clo-potniţă deasupra cafasului şi cu ab-sida semicirculară, din variantacelor sprijinite pe stâlpi, adosaţi fa-ţadei de vest.Iconostasul, realizat în anul 1763,din lemn aurit, este refăcut de pic-torul Spang, din Timişoara.Pictura originală datează dinprima jumătate a secolului alXIX-lea, dar cu ocazia renovării dinanii 1921-1922, ea este acoperită cuun strat de glet peste care s-a aplicato nouă pictură, operă a pictoruluiLazăr, din Timişoara.Cu ocazia restaurării din anii 2008-2010, vechea pictură de pe boltă, dela începutul secolului al XIX-lea,
este refăcută de către pictorul Mihai Pop.Biserica este declarată monument istoric în anul1955, conform H.C.M. nr. 661/22 aprilie 1955, pebaza propunerii făcute în anul 1953 de către preotulAndrei Ierhan, care comunică şi următoarele dimen-siuni ale bisericii:lungime – 22,5 metrilăţime – 8,5 metriînălţime – 5 metrisuprafaţă – 191,5 metri patraţiÎncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, slujescaltarul bisericii din Giroc următorii preoţi: PetruSavlovici, George Savlovici, Iosif Savlovici, Vi-chente Iancovici (Iancu) (1854-1879), Pavel Friş-canu (1863-1899), Ştefan Ionescu (1883-1890),Trifu Petcu (1888-1921), David Voniga (1900-1933), Alexiu Chişiodan (1923-1940), Hore Vişoiu(1933-1978), Andrei Erhan (1940-1957), IosifGaiţă (1958-2003), Adrian Chermeleu (2003-2012),Daniel Mateia (2009 – prezent), Ionel Maftei(2012-2013) şi Marius Şonea (2013 – prezent).De numele bisericii ortodoxe din Giroc se leagă indi-solubil înfiinţarea între anii 1886-1889 a corului şiactivitatea acestuia fără întrerupere, până în zilelenoastre.În anul 2009, împreună cu un număr foarte mare decredincioşi, părintele paroh Adrian Chermeleu, ală-turi de preoţii Traian Debucean, de la Chişoda, şi So-fronie, de la mănăstirea Ţeţu, au oficiat slujbaprilejuită de hramul bisericii, care se prăznuieşte înfiecare an de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Sărbă-toarea hramului este dublată şi de alte două eveni-mente din viaţa bisericii: atestarea a 250 de ani deexistenţă a bisericii ortodoxe din Giroc şi a 120 deani de la înfiinţarea corului bisericesc.
- va urma -
Despre Giroc, pe scurt (2)
6 DIALOG CU CETĂŢENIIsseepptteemmbbrriiee 22001133
Anul 1848 reprezintă, în IstoriaRomânilor, anul în care naţiunearomână şi-a făcut auzit glasul, dupălungi secole de suferinţă şi tăcere. Re-deşteptarea naţională a fost animată dedorinţa poporului de libertate, unitate şiprogres. „O fază, o etapă istorică natu-rală, neapărată, prevăzută” după cumafirma Nicolae Bălcescu – Revoluţia dela 1848 a constituit unul din momenteleculminante, hotărâtoare ale procesuluide înfăptuire a României moderne.Având trăsături specifice, determinatede condiţii interne, revoluţia românilors-a înscris totodată ca parte integrată amarelui efort de reînnoire care a cuprinsEuropa în 1848, de la Atlantic până laMarea Neagră. În vâltoarea revoluţiei,ce a pus stăpânire pe Ţările Românetimp de câteva luni, au intrat toate cate-goriile de cetăţeni. Un rol deosebit înapărarea revoluţiei de la 1848 a revenitîn Ţara Românească armatei, în general,şi Companiei de Pompieri, în special.Revoluţia din Ţara Românească a fostînfrântă odată cu sângeroasa luptă dinDealul Spirii, de la 13 Septembrie 1848,dar idealurile naţionale şi sociale aleacesteia s-au înfăptuit pas cu pas prinlupta eroică a poporului român în anul1859, în anii războiului pentru cucerireaindependenţei naţionale absolute –1877-1878, la 1 Decembrie 1918 şi înzilele fierbinţi ale lui decembrie 1989.În mesajul adresat naţiunii cu prilejulaniversării a 50 de ani de la revoluţia din1848, regele Carol I a subliniat: „Tre-buie să ne reamintim, dar cu adâncă re-cunoştinţă, de aceşti bărbaţi care aumuncit şi luptat cu voinicie, trecând pringrele încercări, spre a împlini dorinţelepoporului şi aspiraţiunea naţională”.Revoluţia a consacrat pentru totdeaunavirtuţile patriotice şi jertfa de sine pen-tru idealurile democraţiei şi indepen-denţei ale pompierilor militari. Ziua de13 Septembrie a fost sărbătorită dintot-deauna ca fiind ZIUA POMPIERILORDIN ROMÂNIA, însă a fost legal ofi-cializată mai întâi după război, apoi prinLegea nr. 121/1996 privind organizareaşi funcţionarea Corpului PompierilorMi li tari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004, pentru aprobarea Regula-mentului de organizare şi funcţionare aInspectoratului General pentru Situaţiide Urgenţă. Atitudinea pompierilor nuse reduce numai la cea de spectator laceea ce se petrece în jur, ea este şi tre-buie să fie cea a unor oameni de acţiune,curajoşi, hotărâţi, disciplinaţi, caracter-izaţi prin simplitate şi modestie. Ţara,judeţul sau comunitatea în care trăim aunevoie de aportul, munca şi lupta pom-pierilor.
Pompierii din Giroc, însluja comunităţii noastreÎn acest context sărbătoresc, trebuie să-i amintim şi pe pompierii SVSUGiroc, cei care, de zeci de ani, şi-au pustoată dăruirea în slujba comunităţiinoastre. Prevenirea şi stingerea incendi-ilor pentru a salva vieţi omeneşti, ani-male şi bunuri materiale în situaţii decalamităţi şi dezastre naturale a consti-tuit o preocupare a locuitorilor din co-muna Giroc, care s-a concretizat înforme de organizare prin anii 1953-1955. Cu sprijin din partea pompierilormilitari, a luat fiinţă o formaţie civilă depompieri vo lun tari, denumită ,,PazaContra Incendiilor” (P.C.I.), apoi ,,Pre-
venirea şi stingerea incendiilor” (P.S.I.).Se cuvine a-i aminti pe aceşti pompieri,pionieri în domeniu, care au pus bazeleacestei activităţi atât de utile şi au alcă-tuit formaţia în prima ei fază: Ioan Avră-muţ (şef de formaţie), Petru Acea, VasileBuibaş, Iosif Cincu (a lu’ Suva), IosifCincu (a lu’ Bârză), Roman Cincu, IoanDragomir, Ioan Babescu (a lu’ Păvilică),Iosif Dragomir (a lu’ Pisat), PetruDegan, Iosif Drăguţ (a lu’ Gaita), VasileDrăguţ, Eli Nicolae, Petru Marincu(Miloş), Ilie Jivi, Dumitru Nicoară, IosifSeiman, Lazăr Seiman, Roman Gruiţă,Petru Urşica (a lu’ Vergeş), FănicăValean, Iosif Ţenche, Ioan Lazăr (a lu’Sulea), Corin Petru, Iosif Dragomir (alu’ Şuboni), Iosif Giurcovici, Ioan Mar-incu (Ion ăl Mic), Pavel Sfei, VichentieMarincu, Gheor ghe Seiman (a lu’ Orz),Ilie Dragomir, Cârsta Dragomir, IoanColgeu, Gheor ghe Groza, Ioan Avrămuţ(a lu’ Hârghie), Gheorghe Avrămuţ (a lu’Cecău), Ion Tonea, Iulian Neda, PetruDegan, Viorel Grabuescu, SilviuBarany, Răducă Tănase, Mihai Ală-mureanu.După revoluţia din 1989, activitatea deprevenire şi stingere a incendiilor se re-
organizează, prin îndrumarea Inspec-toratului judeţean ,,Banat” şi sprijinulconstant al Primăriei Giroc. Noua gene -raţie de pompieri voluntari va activa subdenumirea ,,Serviciul Public de Pom-pieri Civili” (S.P.P.C.), avându-l ca şef-serviciu pe domnul Dumitru Crăinicea nu.Enumerăm rezultatele deosebite în în-trecerile profesionale din ultimii ani: 2001: locul l la faza interjudeţeană şilocul Vl la faza naţională a concursurilor profesionale; 2006: locul l la faza judeţeană (subdenumirea Serviciul Voluntar pentruSituaţii de Urgenţă – S.V.S.U.) şi locull la faza interjudeţeană, locul ll la fazanaţională; 2007: locul l la faza judeţeană şi in-terjudeţeană, locul l la etapa naţiona -lă şi titlul de Campioni Naţionali; 2008: locul l la faza judeţeană şi lafaza interjudeţeană, locul l la etapanaţională şi titlul de CampioniNaţionali. 2009: s-au format două loturi în ve de -rea participării la concursuri: un lotS.V.S.U. şi unul al S.P.S.U. ,,Giro-ceana” S.R.L., ambele participând lafazele judeţeană şi interjudeţeană,calificându-se, apoi, la faza naţională.
Ambele loturi au obţinut locul l,sporind zestrea de cupe, plachete,statuete şi diplome. Iată loturile în-tinerite care au obţinut ultimele suc-cese: Dumitru Crăiniceanu, CaiusScutca, Cristian Bordea, MariusSaucă, Vasile Semin, Iustin Simon,Răzvan Bordianu, Cosmin Câm-peanu, Ciprian Dumitru, Alexandru I.Marin cu, Petru Tomuş, Aurel Grada,Adrian Cotos, Mihai Ţugui, GraţianCuciu reanu, Gheorghe Sitar, Victor-Paul Lalu, Petrică Cojeia, VirginelChira. 2010: în semn de preţuire pentrupompierii voluntari din comuna noas-tră, care s-au impus în trei ediţiicosecutive ale fazei naţionale a com-petiţiei, Girocul a găzduit câtevaprobe în întrecerea cu cele mai buneformaţiuni din ţară, în etapa naţiona -lă. Spre cinstea lor, pompierii noştris-au impus din nou, ocupând locul lprin SVSU şi locul ll prin SPSU, peţară. Iată numele celor care au reuşitaceastă performanţă: Lotul Serviciu-lui Voluntar Pentru Situaţii de Ur-genţă: Dumitru Crăiniceanu (şef delot), Ilie Marincu, Cristian Bordea,Marius Sauca, Cosmin Cîmpean,Ciprian Dumitru, Viorel Semin, Răz-van Bordianu (concurenţi), IustinSimon, Vasile Codrea, Ioan Blidăran(rezerve). Lotul Serviciului Privatpentru Situaţii de Urgenţă SC Giro-ceana SRL: Aurel Grada (şef de lot),Caius Scutca, Cristian Bordianu,Ciprian Neiconi, Mihai Ţugui,Graţian Cuciureanu, Florin Sitar,Mircea Răzvan, Radu Obrejan,Adrian Cotos (concurenţi), Alin Arde-lean, Răzvan Luncan (rezerve).2011: SVSU Giroc a urcat, din nou, pepodium, ocupând locul doi la fazanaţională a întrecerii celor mai buneformaţii voluntare pentru situaţii deurgenţă.2012: un nou loc pe podium pentrupompierii din Giroc, de data aceastapoziţia a treia în finala găzduită, în zi-lele de 14 şi 15 august, de stadionul„Areni” din Suceava. Pompierii giro-ceni, de patru ori campioni naţionali,au participat cu următorul lot, coor-donat de Dumitru Crăiniceanu: Cris-tian Bordea, Marius Saucă, CiprianDumitru, Iustin Simon, Răzvan Bor-dianu, Cristian Bordianu, Alin Arde-lean, Cristian Marincu, AlexandruMarincu, Graţian Cuciureanu şiAdrian Cotos.2013: SVSU Giroc participă, în pre-mieră pentru România, la „Olim -piada” internaţională a pompierilorcivili – Concursul CTIF al serviciilorde pompieri, care a avut loc înFranţa, la Mulhouse, în perioada 14-21 iulie. Reprezentanţii noştri, ai co-munei Giroc şi ai României, s-auîntors din Franţa cu medalii de bronz,ocupând o poziţie onorantă între cele24 de state participante.
Pentru toate aceste rezultate, pompieriicivili din Giroc merită toate felicitările. Leurăm, acum, la ceas de sărbătoare, să aibăputerea de a-şi continua munca, în spri-jinul oamenilor din localitatea noastră.
7DIALOG CU CETĂŢENII sseepptteemmbbrriiee 22001133
„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;
Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”
(dîntr-o cântare bătrânască)
Capitolul II14. Răglanu lu Costa Reaţă
Cerialistu- Girept o avut când dzîsă Văruţu Relu că n-am başavut până acu’ vreme dă perdut – şî niś cear acu’, laetacea noastră cam bătrână, şî niś dişnăince, încă şîmăi puţînă avem s-o pergem în izâdă şî-n zădari... Ńefusă cam frică dă Văruţu Colă să nu să-nflăibărădzăiar cu scriatu, cu śecitu, cu dăscălitu, cu doftoritu, cufeleceritu, cu moşîtu, cu ofiţîtu, cu atensiuńea, toceaşcea năşciuce dă Văruţu Relu – şî să dobângească afe-rem, să-i de pră rău, să să arăcăduie la el şî tătu să-lfuşciśe, Doamńe păzăşce!... Să scărpină blând în che-mea capului cădzînd pră gânduri cu ochii-n gol. Dor-că n-o fi să aşceptăm luna a care-ntădăuna întîrdzîiesă vină, măi scăpă Văruţu Niţă vorba prîntră budzîlemoiace dă jăli.Dar geala dă Vericu Colă, dă párică s-ar fi pomenit canuntaşu pirocit dîn noapcea nunţî strîgonilor odată cuNănaşu Soare ieşît, chircit şî struminos, după ploaia amănoasă, cu faţa obrazului śată, dzîsă vioń cătră noi,śică:’Po’ ńe-am zuitat, ha, că di śe ni-săm noi aiś?!? Năfuf-ănilor śe ni-s! Oare d-aia ńe-o fi cemat Văruţu Relu, săńe zuităm di śe-am venit şî că di śe ni-săm tăt într-ahăla loc dă când ńe pomenim – fie-om fi la mácărcare iorsaguri śe le-om avé şî ni le-om stăśi – mácărdăc-o fi să fie la iorsagurili dîngă Uica Iosîm lu Nistor– „să murim, da’ nu murim / Cear d-am sta la ţînci-rim!”, prăcum doińa trăgănat Moş Păntag. Năroc dăfârtăiuţu meu dă răchie dîn pozonariu dînluntru dî laiancăl, dulamă, o’-că la vreme dă iarnă dî la trismantălşî dî la duruţ, când îi cauzu dă źeru-i mare. Că io dăfârtăiuţu meu nu mă dăspart niś când oi fi la vorba luMoş Păntag; niś la nuntă nu să duśe omu fără fârtăiuţula el... Şî ca cumă ş-ar aduśe d-amince, śică: Aşa cumă
era fi-iertatu moş Costa Reaţă Cerialistu cu răglanu:cu răglanu cu jîdanu, cu răglanu cu ţîganu, cu răglanucu Bugu, cu răglanu cu ţugu. Dar la ţug să duśa, în ai-zîmban că să suia tădăuna cu răglanu, numa niśodată,ferit-o Dumńedzău, să-ş cumpere ţîdulă. Că d-aia cândo fost dă l-or dus, după cântarea tărăgănată a lu MoşPăntag la ţîncirim, dărinatu dă Ion lu Opincariu s-oşupit cu piţiclu la ştaţîie, s-o rugat să-i vindă o ţîdulăla ţug, când să-l pună pră moş Costa Reaţă pră corśilă,Ion lu Opincariu, śică:Ho, părince Titule, stăi să-i pun lu Uica Costa ReaţăCerialistu ţîdula dă aizâmban işi, în pozonariu dă larăglan!Şî-i vâpi ţîdula în pozonariu dî la inimă. Basîm-că săfugă în răgúlă şî cu tîdulă cu aizîmbanu ca să prindăluna care-ntădăuna-ntârdzîie să vină, dzîsă nu măi şciucare dintr-ăi tri.
Glosarrăglan – loden, raglan(n-am avut) a vreme – (n-am avut) prea multă vremedişnăince – de aici înainte, în viitorîn izâdă şî-n zădari – inutil şi păgubossă să-nflăibărădză – să se inflamezejăli – jalegeala (dă) – diavolul (de)felceritu, moşîtu, ofiţîtu – profesia / priceperea de fel-cer, moaşă, oficiantdor-că – doarchicit – aranjat, ferchezuitstruminos – strălucitor; ochiosśată – liniştită, blajinăvioń – însufleţitni-s (ăm) – suntemnăfufănilor (!) – neisprăviţilor (!)a stăśi – a agonisidîngă – de lângăţîncirim – cimitir (ţintirim)fârtăiuţ – sfert de litruiancăl – vestondulamă – trencitrismantăl – surtuc, manta de treisferturicorśilă – năsălieaizâmban – trenţug – tren; curent (de aer)
Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză
Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia
doctoratul în Blologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoBe a Universităţii de Vest din
Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identiBcat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un
motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.
CCrreezzCât trăim pe-acest pământ,
Până morţii îi dăm vamă,Lucru-n Lume nu-i mai sfânt,
Ca şî dragostea dă mamă.
Când familia-i întreagă,Casă faină şî bogată,Tare bună ţî’ şî dragă
Calda dragoste dă tată.
Cât trăiţ pe-acest pământ,Bine, rău şî cum să poace,Puneţ dragoste-n cuvânt,Ca şî dragostea dă frace.
Cât trăim pe-acest pământ,Nime-n Lume nu ne-adoră,
Cu o pildă sau cuvânt,Ca şî dragostea dă soră.
Cât trăim pe-acest pământ,Să sâmţâm până-n rărunchiDragostea în Domnu’ Sfânt,
Dă mătuşă şî dă unchi.
Cât trăiţ pe-acest pământ,Duhu-al Bun să v-ocrocească;
N-aruncaţ pucerea-n vânt,Faşeţ boamba să rogească.
Cât trăim pe-acest pământ,S-avem a măi grea povară,Dă la leagăn la mormânt,
Dragostea dă Neam şî Ţară.
Ionel IACOB-BENCEI
Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de
“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.
“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.
În perioada 31 iulie-9 august, la Arad, a avut loc Festivalul Şahului Arădean, or-ganizat de către C.S. ŞAH CLUB VADOS ARAD, cu sprijinul Primăriei Arad,Consiliului Judeţean Arad şi al Asociaţiei judeţene de Şah Arad.În cadrul secţiunilor pentru copii şi juniori, desfăşurate în primele patru zile alefestivalului, Clubul de Şah Giroc şi-a adjudecat două premii, prin Alexandra Paraschiv, locul 1 la categoria F12 (fete 11-12 ani) şi Denis Alboni, locul 2 la ca-tegoria B12. Cei doi giroceni, împreună cu Paul Paraschiv şi Robert Perţe, auevoluat în turneul B, dedicat juniorilor între 11 şi 16 ani, având 69 de participanţidin România, Germania, Ungaria, Franţa, Danemarca şi Republica Moldova.În turneul principal (seniori şi juniori, 3-9 august) s-a remarcat chişozeanul Denis-Dean Alboni, care, la numai 12 ani, a înregistrat o victorie în partidă oficială înfaţa unui maestru, în runda 9, în meciul cu Marin Zlătariu, de la C.S. Universita-tea Arad. În zilele de 17 şi 18 august, la Reşiţa, s-a desfăşurat Cupa Banatului Montan laŞah, pe echipe de seniori şi juniori. În secţiunea pentru juniori au participat douăechipe de la Giroc. Echipa formată din Alexandra Paraschiv şi Robert Perţe s-aclasat pe locul 4, dar Paul Paraschiv şi Denis Alboni s-au clasat pe locul 1, câşti-gând toate cele 7 meciuri jucate, cu un scor zdrobitor: 12 victorii şi două remize,din 14 partide.
Concursul interjudeţean de la Petroşani, desfăşurat între 21 şi 24 august, a datocazia fraţilor Paraschiv să se remarce, obţinând premii atât la dezlegări – loculI general, la fete, Alexandra Paraschiv, şi locul I general la băieţi, Paul Paraschiv– cât şi la şahul clasic – locul I categoria 16, Alexandra Paraschiv, şi locul I la ca-tegoria B14, obţinut de Paul Paraschiv. Fraţii Paraschiv (care sunt gemeni dinzodia Gemeni şi au împlinit în acest an 11 ani) au evoluat în turneul principal,unde Paul Paraschiv le-a făcut „viaţa grea” celor mai în vârstă decât el, ocupândlocul 4 în clasamentul general mixt (seniori şi juniori), cu 4 victorii, două remizeşi o singură înfrângere (la candidatul de maestru Costică Dobra, din Craiova),fiind, totodată, singurul care l-a învins în partida directă pe câştigătorul turneu-lui, Laurean Manate, de la A.C.S. Tinerii Maeştri Petroşani. Juniorul nostru a evo-luat într-o companie selectă, clasându-se la două locuri în urma Dariei Vişănescu,maestră F.I.D.E., medaliată la mai multe campionate europene şi mondiale.Periplul estival al şahiştilor giroceni s-a încheiat la Eforie Nord, unde s-a desfă-şurat Trofeul Centrocoop, ediţia a XXVI-a, festival internaţional de şah. Paul Pa-raschiv a concurat şi a învins la secţiunea pentru juniori şi junioare între 11 şi 14ani, cu toate că era între cei mai tineri participanţi. Scorul general este extraordi-nar: 8 victorii şi o remiză, din 9 partide jucate! A fost cumva slabă concurenţa?...Nu prea cred: Alexandra Paraschiv, laureată în numeroase alte competiţii, a con-curat şi ea şi s-a clasat abia pe locul 14 din 28, fără a reuşi să-şi adjudece un pre-miu, de această dată. Între şahiştii înfrânţi de Paul Paraschiv se află şi ChristianGheng, Germania, numărul doi din concurs. Clubul de Şah Giroc a ajuns la asemenea performanţe după ani de muncă, fiindsusţinut, în mod constant, din 2008 şi până azi, de către primarul Iosif-Ionel Toma,Consiliul Local Giroc, de către elevi şi famiile acestora, precum şi de sponsoriprecum Hotelul Trio din Giroc, Clubul Rotary şi Restaurantul Biofresh din Ti-mişoara. Antrenor, Zamfir MOLDOVAN
GGIIRROOCC –– vvaarraa şşaahhiissttăă 22001133
Ultimele etape ale campionatului DivizieiD la fotbal trebuie uitate cât mai repede deechipele care reprezintă Girocul în acesteşalon. Aceasta pentru că atât CS Giroc,cât şi FC Chişoda au pierdut pe teren pro-priu meciurile disputate în compania celorde la Peciu Nou, respectiv ASU Poli, iarapoi deplasările de la Şag, respectiv Ghi-roda.La Chişoda, înaintea partidei din etapa aopta, se prefigura unul dintre derby-urilecampionatului, între echipa locală, unadintre premiantele ediţiei trecute a DivizieiD, şi ASU Poli, echipă care are ca obiectivcâş tigarea competiţiei şi promovarea înLiga a III-a. Derby a fost însă doar pe hâr-tie şi în tribune, pentru că, pe teren,Chişoda nu a reuşit să facă faţă decât orepriză.Prima jumătate de oră a partidei FCChişoda – ASU Poli a fost echilibrată şideschisă oricărui rezultat. Gazdele şioaspeţii şi-au împărţit şansele de gol, darimprecizia sau precipitarea celor aflaţi înfaţa buturilor adverse a făcut ca scorul sărămână 0-0. Asta până în minutul 42, cândAdi Ilie, fostul jucătorul al Chişodei, aveasă stabiliească scorul primei părţi, 0-1.Poli a dominat clar partea secundă: fun-daşul Birău a marcat un super-gol de la 16metri, Tulcan a transformat un penalti înminutul 63 – care s-a lăsat şi cu eliminarea
portarului Sîrbu, Vişan a făcut ca nimenisă nu mai aibă dubii, minutul 72, Berceanua redus din diferenţă, câteva faze maitârziu, iar Ardelean şi Neagoie au stabilitscorul final, 1-6.Pe stadionul Unirea din Giroc, aproapeacelaşi scenariu, cu gazdele de la CSpierzând în faţa unei echipe care nu areuşit, până la partida din etapa a VIII-a,să guste din cupa victoriei. A fost 5-1 pen-tru oaspeţi, un scor care ne scuteşte de altecomentarii.Etapa a noua a adus două deplasări pentruformaţiile din comuna Giroc. Fără să seregăsească după înfrângerea de pe terenpropriu în faţa alb-violeţilor de la Poli,chişozenii s-au deplasat la Ghiroda, undeau pierdut din nou fără drept de apel. A fost8-1 pentru gazde, cei din Chişoda reu şindcontraperformanţa de a primi 14 goluri îndoar două partide.În schimb, Girocul s-a comportat onorabilpe terenul mult mai experimentatei echipedin Şag. La capătul unui joc palpitant, pânăla urmă, elevii antrenorului OrlandoTrandu s-au recunoscut învinşi, la limită,scor 3-2 pentru gazde.Chişoda nu a jucat în etapa a zecea, ca ur-mare a retragerii echipei din Nerău, în timpce echipa din Giroc a pierdut, pe teren pro-priu, în faţa celor de la ASU Poli, care s-auimpus cu 3-0. A. BORBELY
La sfârşitul săptămânii trecute, laArad, s-au desfăşurat ultimele douăetape ale Campionatului Naţional alRomâniei la Viteză juniori şi Super-moto, în organizarea exemplară aFederaţiei Române de Motociclism şia Clubului SportivArici Supermoto. Echipa din Giroc afost reprezentată decel mai mic mem-bru, Patrick Pas-cota, în vârsta de 6ani, la clasa de 50cmc juniori III. Încursa de sâmbătă,la fel ca şi în cea deduminică, ordineape podium a fost: 1.Zoltan Ordog -Steaua Bucureşti;2. Patrick Pascota -Pascota Racing; 3. Raul Pop - SteauaBucureşti.După aceste rezultate, la final desezon, Patrick termină pe poziţia adoua în clasamentul general, devenindvicecampion naţional.„Sunt foarte bucuros de ce a realizatPatrick, mai ales pentru că este gene -raţia cu numărul patru a familiei mele
care îşi conturează o carieră în moto-ciclism. Are toată atenţia şi sprijinulmeu, dar şi pe cel al bunicului lui, pen-tru a acumula cât mai multă expe-rienţă. Este la început de drum şi,pentru anul viitor, ne gândim şi la o
posibilă participareîn Campionatele Na -ţionale din Austria şiUngaria. Patrick,prin mine, mul ţu -meste companiei„ F r i g o - T r a n sGmbH”, care estealături de el de primadată când s-a urcatpe motocicletă”, a de-clarat Ionel Pascota.Multiplul nostrucampion a fost com-pletat de GabrielOlariu, secretarul
general al Federaţiei Române de Mo-tociclism: „Nu sunt multe oraşe aleRomâniei care se pot lăuda cu patrugeneraţii de piloţi, dar Girocul sepoate lăuda cu un asemenea record.Iată, până acum, patru generaţii Pas-cota s-au afirmat din punct de vederesportiv. Onoare lor!”.
![ortodoxiesaumoarte.files.wordpress.com · începe o viatä cu totul nouä, pläcutä lui Dumne- zeu" [6]. lar deosebirea dintre botezul lui loan cel al Mântuitorului este arätatä](https://static.documente.net/doc/80x56/5e17a0c528a4e925cc44b75d/ncepe-o-viat-cu-totul-nou-plcut-lui-dumne-zeu-6-lar-deosebirea.jpg)
