EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 139 • ANUL XV • MAI - IUNIE 2010 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Olimpul combina]iilor politice \[i vars`, la intervale regu-late, l`turile \n capul nostru, spectatori n`uci]i de str`lucireaviolent` a murd`riei. Via]a politic` din Rom~nia d` \n clocot[i, drept urmare, destui politicieni \nc`iera]i \n cazanul cusmoal` al netrebniciilor simt c` \ncep a se op`ri! çncr~ncenareadin disputele politice se revars` de ani [i ani ca o viitur` tul-bure peste toate mediile [i structurile. Dezinformare, intoxi-care cu zvonuri, diversiune. Toat` lumea acuz` pe toat` lumea.çnvinov`]irea reciproc` e la mod`, iar \nvr`jbirea, cultivat`,culmea, de la cel mai \nalt nivel statal, a devenit cea mai con-cludent` „reform`” cunoscut` mai ales \n ultimii ani… Bursaobr`zniciei \i \ndeamn` pe unii, din ce \n ce mai rotofei [i cuconturi grase prin b`nci (poate chiar \n afara ]`rii!), s` neserveasc` zilnic ra]ia de sfaturi [i \ndemnuri cu privire la nece-sitatea str~ngerii curelei, a[a cum o fac [i acum, c~nd,nemaig`sind alte solu]ii de a evita „grecizarea” Rom~niei,recurg la sc`derea cu 25% a salariului bugetarilor [i cu 15% apensiilor, indiferent de palierul pe care se g`sesc acestea dinpunct de vedere valoric!… Au f`cut tot ce era posibil ca mi-liarde \n valut` s` se duc` pe apa s~mbetei (ap` care de regul`trece prin cur]ile lor!), iar acum, „iubi]ii” no[tri politicieni -guvernan]i g`sesc c` principalul rol \n a nu l`sa ]ara s` cad`definitiv \n pr`pastie revine bugetarilor, care [i a[a, \n marealor majoritate, sunt mai tot timpul chinui]i de grija zilei dem~ine.

Se face apel la \n]elegere, pentru c` altfel, dac` bugetariinu vor fi receptivi la aceast` re]et`-panaceu, nimeni [i nimicnu ne va mai ajuta s` ne ag`]`m t~rlici prin cuierele cancelari-ilor europene… Nu conteaz` c` aceast` nedreapt` hot`r~re vasub]ia at~t de mult venitul minim pentru hran`! Nu conteaz` c`s`r`cia va \ndemna [i mai mult la comiterea de acte antiso-ciale: furturi, \n[el`torii, prostitu]ie, t~lh`rii [.a…

Nu e deloc bine c` s-a ajuns aici, dar cine ne-a condus spremarginea acestei pr`pastii? Nu dumnealor, politicienii? ßiatunci, de ce s` pl`teasc` al]ii pentru ei [i acoli]ii lor. Nu ar fimai bine ca timp de cel pu]in un an de zile niciun politiciancare a participat la guvernare \n perioada 1990-2010 s` nuprimeasc` simbrie de la stat?! Crede]i c` nu au din ce tr`i? Au,fi]i siguri, dar pe ace[ti cultivatori de ne\ncredere [i incertitu-dine nu-i satur` nimeni [i nimic! Ei tot vor s` aib`, de parc`acolo, sus, le va cere altceva dec~t un simplu… pardesiu desc~nduri!

çn privin]a reducerii cu 25% a salariilor bugetarilor [i cu15 % a pensiilor, e de ne\n]eles de ce nu se aplic` diferen]iatpe piloni valorici, dac` tot se sus]ine c` altfel nu se poate ie[idin dificila situa]ie \n care se afl` ]ara! P`i, domnilor portocaliisau ce culori politice o-]i mai avea, una e s`-i reduci pensia cu15 % celui c`ruia po[tarul \i aduce lunar 60-70 de milioane(dac` nu chiar mai mult!) [i alta e s` aplici acest procent [i`luia care prime[te o pensie de 10 - 15 milioane, sau chiar multmai pu]in…. Se anun]` o var` fierbinte pentru guvernan]iino[tri, dar cred c` o merit` din plin, \ns` nu numai ei, ci to]iincompeten]ii [i palavragiii al c`ror crez nu a fost nicidecumdragul de na]iune, ci goana dup` \navu]irea nesim]it`, at~t alor, c~t [i a rudelor reie[ite din \ncreng`tura genealogic`.

E clar ca bun` ziua: epoca lui „s` tr`i]i bine”, cu toateS.O.S-urile primite, a… naufragiat!

Dumitru MIHåILESCU

Voinici viteji pornesc voio[iSpre c~mpuri \nverzite.E prim`var` iar`[i…ßi ]ara \mbrac` noi ve[minte.

Cerul se-ntunec` \ncetFurtuna-i mare de du[mani!ßi tinerii se lupt` dreptS` scape ]ara de tirani.

ßi soarele din nou r`sare!Iar jertfa dragilor eroiVa deveni nemuritoareßi neuitat` pentru noi!

Elev Alexandru Ioni]`,clasa a III-a B,

ßcoala nr.96, Bucure[ti.

Reprezentan]ii Ligii Mai[trilor Militaride Marin` onoreaz` cu prezen]a oricare din-tre invita]iile primite din partea conducerilorasocia]iilor similare sau nu, precum [i dinpartea altor persoane juridice const`n]ene.A r`spunde la respectuoasa chemare\nseamn`, dup` ferma noastr` convingere,dorin]a sincer` de a men]ine o cama-radereasc` colaborare. Ce ne deranjeaz`\ns`, este apari]ia din ce \n ce mai frecvent` a unei miste-rioase amnezii, manifestat` la anumi]i domni pre[edin]i, subsemn`tura c`rora invita]ile-chemare pleac` c`tre noi!

S` nu crede]i cumva c` noi, reprezentan]ii ligii afla]i laactivit`]ile unde ni s-a solicitat venirea, ]inem neap`rat s` nefie nominalizat` prezen]a. Nu, nici pe departe, dar c~nd auzic` sunt anun]ate toate celelate asocia]ii care au r`spunschem`rii, iar despre Liga Mai[trilor Militari de Marin` nicipomeneal`, \ncepem s` regret`m c` nu am intrat \n sal` dela bun \nceput cu… m~inile ridicate! P`i, de ce ne mai invi-ta]i la ac]iunile dumneavoastr`, domnilor organizatori de la

A.N.C.M.R.R sau de la A.N.V.R.- la aceste dou` asocia]iiamnezia ap`r~nd alarmant de des – dac` dumneavoastr`obi[nui]i a folosi „selectorul” atunci c~nd acorda]i aten]iacuvenit` celor care au dat curs chem`rii?

çntr-adev`r, denumirea asocia]iei noastre con]ine 28 delitere, ceea ce solicit` ceva mai mult pronun]ia, dar dac` a[astau lucrurile nu ne mai chema]i, domnilor! L`sa]i-ne maibine „nechema]i”, dec~t s` ne crea]i impresia c` r`spunz~ndinvita]iei… ne-am putea \ncurca p`l`riile!

M.m.pr.(r) Radu NICOLAEprim-vicepre[edinte L.M.M.M.

çn ciuda lipsei de fonduri, scafandrii EOD continu` s`-[iperfec]ioneze preg`tirea, a[a cum s-au petrecut lucrurile [i \n perioada 26 -29 aprilie 2010, pe durata taberei de instruc]ie de pe plaja din dreptullocalit`]ii Corbu. Aici, s-au executat misiuni specifice at~t pe ap` c~t [i peuscat, scopul urm`rit fiind: sincronizarea ac]iunilor grupei, traiul [iac]iunea \n zone izolate, sprijinul desantului maritim dar si executarea pro-cedurilor EOD de neutralizare a minelor marine [i a dispozitivelor explo-sive improvizate. Spre bucuria noastr`, 2/3 dintre participan]ii la aceast`tab`r` sunt de]in`tori ai calit`]ii de membri ai Ligii Mai[trilor Militari.

Pentru a \n]elege c~t de c~t activitatea scafandrilor EOD, privi]ifotografia de mai sus.

De unde p~n` unde10 mai - ziua

regelui?!Nimic mai fals: Ziua de 10

mai, nu este ziua regelui! Iat`care este \nsemn`tatea istoric`a acestei zile:

– 10 mai 1886: Prin]ulCarol din dinastia Hohen-zollern este proclamat deAdunarea Constituant` dom-nitor al Rom~niei, sub numelede Carol I;

– 10 mai 1877: Carol Iproclam` independen]a Ro-m~niei;

– 10 mai 1881: Carol I afost \ncoronat rege al Rom~-niei.

çn Rom~nia, ziua de 10mai, cunoscut` ca ZIUAREGALITå¥II, a fost con-siderat` ZI NA¥IONALå,fiind s`rb`torit` \ntre anii1886-1948.

Coroane de flori depuse de Ziua Eroilor Neamului Rom~nesc, la baza monumentu-lui - simbol aflat \n cimitirul interna]ional din localitatea dobrogean` Mircea Vod`.Printre aceste ansambluri florale \n care se reg`sesc sentimentele recuno[tin]ei, se afl` [icoroana depus` de c`tre L.M.M.M. prin reprezentan]ii s`i, mai[trii militari principali (r)Nicolae Radu – prim-vicepre[edinte [i Alexandru Grecu – secretarul acestei asocia]ii.

Naufragiul epocii lui…„s` tr`i]i bine!”

Amnezie sau omitereprin… uitare?!

çncep~nd cu data de 01.05.2008, calculatoarele achizi-]ionate prin abonamente RDS Constan]a au asigurat` garan]ia,service-ul [i upgrade-ul de c`tre S.C. ERIKA POWER SYS-TEMS, zilnic între orele 10.00 - 18.00, punctul de lucruafl~ndu-se în Constan]a, strada Porti]ei nr.5.

Abona]ilor ROMTELECOM sau clien]ilor ce doresc ser-vicii ROMTELECOM (internet, telefonie [i televiziune), leaducem la cuno[tin]` c` încep~nd cu data de 01.09.2009, S.C.ERIKA POWER SYSTEMS a devenit dealer ROMTELECOMpentru jude]ul Constan]a pe domeniile internet, telefonie [iteleviziune. çn aceast` postur`, S.C. ERIKA POWER SYS-TEMS v` st` la dispozi]ie cu oferte variate pe cele trei

domenii, pre]urile fiind cele solicitate de ROMTELECOM.

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

S.C. Phyto – Sapiens S.R.L. –importator direct produse fitoterapieav~nd loca]ia în Constan]a, str. Valului Traian nr.35 (Cartier Medeea) v`pune la dispozi]ie, la pre]uri mai multdec~t convenabile, o gam` larg` deproduse naturiste ob]inute prin metodagerman` Schoenenberger. Aceste pro-duse, testate de mai multe milioane deoameni, pot contribui esen]ial la

refacerea st`rii de s`n`tate, precum [i la luarea unor m`suriprofilactice în acest sens. Pentru informa]ii concrete pute]iapela managerul societ`]ii, doamna Petru]a Cristocea, tele-

fon fix: 0241 587 769, telefon mobil: 0766 202 959.

TRIUNGHIUL BERMUDELOR– enigma dispari]iilor continu`

s` persisteTriunghiul Bermudelor – numit [i Triunghiul Mor]ii, Triunghiul

Diavolului, Marea Dezastrelor, Cimitirul Atlanticului – este o zon`situat` \ntre Florida, Puerto Rico [i Insulele Bermude, care nu mai con-stituie de mult` vreme un subiect tabu pentru oamenii de [tiin]`. Se [tiec` sute de ani, vase [i avioane au disp`rut \n geometria asta diabolic`,\ns` misterul s`u continu` s` lase lumea perplex`. S` fi contribuit lasinistrele \nt~mpl`ri [i renumitul curent Gulfstream, care ia na[tere

chiar la intrarea \nMarea Sargaselor prinunirea curentuluiFloridei cu cel alAntilelor, lat de circa200 kilometri [i cu ovitez` de deplasare depeste 10 kilometri peor`? Tot ce este posi-bil… De fapt, ce se\nt~mpl` \n aceast`zon` a OceanuluiAtlantic? E un v~rtejmeteorologic? E ofor]` electromagnetic`misterioas`, o ac]iunedivin` r`zbun`toaresau pur` imagina]ie?!Aici, \n aceast` arie de1,3 milioane de km2,at~t c~t ocup` ca

spa]iu Triunghiul Bermudelor, \n ciuda faptului c` atunci c~ndOceanul Atlantic este lini[tit reprezint` o zon` perfect` pentrurelaxare, au fost totu[i nave care au disp`rut f`r` urm`, avioane smulsede pe cer, oameni care nu s-au mai \ntors [i, culmea, nu s-a g`sit nicim`car o epav`?!

çn Triunghiul Bermudelor se \nt~mpl` multe lucruri pe care nu leafl` nimeni. Trombe care pot face f`r~me o nav` sau un avion, rafale[i alte fenomene la scar` mic` ce nu sunt v`zute sau prev`zute denimeni. Apar brusc [i dispar. Sunt valuri uria[e, ziduri de ap` repezi,\nalte c~t zece etaje, care apar din senin r`sturn~nd tot ce le iese \n cale.Aceste valuri pot fi de natur` seismic`, provocate de cutremurele sub-marine. Oameni experimenta]i din marina SUA au semnalat valuri depeste 30 de metri \n`l]ime!…

Cel care a semnalat pentru prima dat` existen]a unor fenomeneneobi[nuite \n aceast` zon` a fost Cristofor Columb. El a notat \n jur-nalul personal c` \n timpul expedi]iei din anul 1492 busola a luat-orazna, iar el [i membrii echipajulu s`u au v`zut lumini ciudate pe cer, oflac`r` orbitoare pr`bu[indu-se \n ocean! Aceste fenomene au fost ulte-rior explicate: focul ciudat ar fi fost un meteorit, iar enigma inexactit`]iibusolei const~nd \n discrepan]a dintre nordul geografic [i nordul mag-netic, busola indic~ndu-l pe cel magnetic! Nu era pentru prima oar`c~nd Columb folosea o busol` [i chiar dac` nu cuno[tea rela]ia dintrecele dou` norduri, el era surprins de indica]iile nefire[ti ale acesteia.

S` amintim c~teva din sinistrele dispari]ii petrecute mult mai spreanii no[tri, mai exact dup` anul 1944:- Dispari]ia avionului pilotat de Antoine de Saint-Exupery, plecat lasf~r[itul lunii iulie 1944 de pe aerodromul din Corsica, \ntr-o misiunede cercetare. Pilotul [i avionul s`u nu au mai fost reg`si]i niciodat`;- çn ziua de 5 decembrie 1945, la ora 14.00 (ora local`), cinci avioanede tipul Grumman Avengers – TBM” decolau de la baza american`Fort Lauderdale din Florida, fiind pilotate de pilo]i cu mare experien]`.Era vorba de un zbor obi[nuit de patrulare, dup` care urma \ntoarcereala baz`. Cu toate c` era o zi senin`, iar apele lini[tite, la mijlocul mi-siunii, Charles Taylor, [eful echipei de zbor, a semnalat c` au pro-bleme. El a observat c` busola s-a dereglat. Controlorii de zbor de lasol au \ncercat s` ]in` leg`tura cu cei afla]i \n misiune, \ns` semnaleleradio deveneau tot mai slabe, p~n` ce au disp`rut de tot. Nimeni nu amai [tiut direc]ia \n care s-a \ndreptat escadrila. çn c~teva ore,avioanele, av~nd la bord 14 persoane, au disp`rut. Cu tot efortulechipajelor de pe avioanele de salvare, cercetarea cerului [i a oceanu-lui au fost zadarnice. Dup` c~teva zile de c`ut`ri, nu s-a g`sit nimic!…ßi mai dureros a fost c` a disp`rut [i unul dintre avioanele de salvare,pierz~ndu-[i via]a 13 oameni.

(va urma) Dorin MåRCULESCU

Programul estival RADIO VACAN¥A,reprezint`, \n mod cert, o leg`tur` indisolubil`\ntre tradi]ie [i modernitate, fiind proiec]ia audioa unei vacan]e petrecute pe litoralul rom~nesc.

RADIO VACAN¥A a fost [i \[i propune s`r`m~n` o oglind` a oportunit`]ilor pe care leofer` o vacan]` pe litoral [i, de asemenea, s`asigure un perma-nent feed-back\ntre realizatoriide emisiuni [ituri[ti, \n unelesitua]ii fiind chiarfurnizor de produs turistic de divertisment(organizarea de evenimente estivale, jocuri [iconcursuri pe plaj`, spectacole etc.)

Aria de difuzare a programului, pe frecven]ade 100,1 FM, cuprinde \ntreg litoralul rom~nesc,de la complexul de tabere N`vodari, din nordullitoralului, p~n` \n cel mai sudic punct al aces-tuia, sta]iunile Vama Veche [i 2 Mai, iar peInternet emisia RADIO VACAN¥A poate firecep]ionat` \n \ntreaga lume, la adresawww.radiovacanta.ro.

RADIO VACAN¥A [i-a p`strat \n timp,aceea[i misiune, de a oferi turi[tilor de la malulm`rii o vacan]` perfect`, iar accesul acestui tipde program a \nceput s` fie speculat [i de pos-turile private de radio, locale sau de re]ea, prinincluderea, \n perioada verii, a unor tronsoanesubstan]iale de program estival.

RADIO VACAN¥A \[i propune s` redevin`unul dintre punctele centrale de atrac]ie alelitoralului, prin specificitatea [i calitatea emisiu-nilor, fiind expresia elocvent` a unui „openradio”, deschis permanent c`tre turi[ti, unadev`rat „turn de control” al vacan]ei, altern~ndinforma]iile (de sezon [i de interes public) cuoferta proprie de divertisment (spectacole, con-cursuri, evenimente organizate de RV sau lacare RV este partener principal etc.).

RADIO VACAN¥A creeaz`, din punct devedere muzical, un cadru ambiental, f`r` stri-den]e [i f`r` extremit`]i sonore, pe de o parte, iarpe de alta, promoveaz` exclusiv piesele de cali-tate.

ßi anul acesta RADIO VACAN¥A va con-tinua tradi]ia organiz`rii, pe terasa studioului, aspectacolelor cu public, transmise \n direct,sus]inute de nume consacrate ale muziciirom~ne[ti, din diverse genera]ii.

Mari b`t`lii navale (VIII)…BåTåLIA NAVALå NOCTURNå

DE LA GUADALCANAL(8-9 AUGUST 1942)

çn realitate au fost o serie de b`t`liiaeronavale de ocupare a Guadalcanalului,precum [i a insulelor \nvecinate: Florida,Tulaghi, Gavutu [i Tonambagu. Pe acesteinsule japonezii se str`duiau s` creeze obaz` aeronaval` av~nd, pe l~ng` solda]i, oarmat` de muncitori debarca]i. Americanii,dup` b`t`lia victoriaoas` de la Midway,organizeaz` o debarcare \n Guadalcanal.Se dau lupte acerbe pe plaj` [i \n jungl`. çnfinal, americanii debarc` definitiv, cupre]ul pierderii a dou` nave, 22 avioanedobor~te [i a 108 oameni mor]i, ceea ce era foarte pu]in.Solda]ii japonezi rezist` refugia]i \n cavernele artificiale [icontraatac`, noapte de noapte. Se [tia c` o for]` naval`japonez`, plecat` de la Rabaul, se \ndreapt` spreGuadalcanal. De[i a[tepta]i, japonezii nu sunt detecta]i lasosire de c`tre radarele americane [i atac` \n noaptea de 8spre 9 august 1942 pe o ploaie toren]ial`, navele americanecare sprijineau debarcarea. çn acest timp cele dou` escadre,japonez` [i american`, ajung s` se amestece, tr`g~nd cutunurile [i cu torpilele de la mc` distan]`. Tirul japonezilorera extrem de précis [i \n final americanii pierd \n aceast`noapte de groaz` patru cruci[etoare scufundate [i uncruci[etor [i dou` distrug`toare grav avariate. çn ziua de 18august 1942, japonezii reu[esc s` debarce [i trupe pe insulaGuadalcanal, f`c~nd ca luptele s` continue s`pt`m~ni \n [ir,nave japoneze, botezate de americani „Expresul de Tokio”,sosind \n fiecare noapte cu noi for]e. çn final \ns` japoneziisunt \nvin[i [i nimici]i, Guadalcanalul [i insuli]ele aferentefiind ocupate definitiv de americani, ace[tia construind \nzon` un puternic aeroport de campanie pentru avia]ia lor.

Sursa: Calendarul 2008 al L.N.R.

AICI… RADIOVACAN¥A!

Anun]uri publicitare

* Asigurarea inclu-de riscul de [omaj

Pentru orice infor-ma]ii, v` a[tept`m lasediul nostru din Bd.Tomis nr.140 (vis-à-vis de Spitalul Jude-tean) sau ne pute]icontacta la numerelede telefon:

0241-508.530;0241-508.531;0241-508.537;0723/737.117;0722/522.654;0753/053.366.

Men]ion`m c` oferta nu este disponibil` pe site-ul b`ncii, fiind dedicat` exclusiv angaja]ilor MApN-SMFN.Defini]ii:

„EURIBOR” = rata de dob~nd` aplicabil` EURO, afi[at` de Banca Central` European`;„LIBOR” = rata de dob~nd` aplicabil` USD, afi[at` de Asocia]ia Bancherilor Britanici;„ROBOR” = rata de dob~nd` aplicabil` RON, afi[at` pe pagina relevant` a website-ului oficial al B`ncii Na]ionale aRom~niei, conceput` \n scopul afi[`rii ratei medii a dob~nzii \n sistemul interbancar rom~nesc pentru RON.

R`spunsurile corecte la \ntreb`rile testului de la pagina 6:1-B; 2-C; 3-C; 4-A; 5-B; 6-A; 7-C; 8-B; 9-C; 10-A.çncep~nd cu luna martie 2010, Emporiki Bank Rom~nia

S.A. lanseaz` o oferta special` de creditare destinat` angaja]ilorMApN – SMFN, at~t pentru credite noi c~t [i pentru refinan]`ri.

Prin aceast` ofert` g`si]i la Emporiki Bank cele mai avanta-joase dob~nzi [i comisioane pentru creditare - refinan]are, dup`cum urmeaz`:

Pirateria – o foarte veche\nc`lcare a legii

Tot ce a fost legat de piraterie a fostde fapt un segment al istoriei planetei.S` nu uit`m \ns` c` pira]ii – ace[ti golaniai m`rilor – au dat unor state amirali, auf`cut descoperiri geografice, au partici-pat la progresul naviga]iei [i al con-struc]iior navale.

Au fost, \nainte de toate, uciga[i [ijefuitori, inamici ai genului uman, actelelor fiind considerate crime de dreptinterna]ional.

Ap`rut` dup` apari]ia comer]ului,pirateria s-a dezvoltat odat` cu naviga]ia– meserie practicat` de locuitorii coas-

telor sau insulelor.Primele regiuni cunoscute erau Adriatica [i Cilicia (S-V

Asiei mici), apoi Etolia – golful Corintului. De aci pleac` primaexpedi]ie piratereasc`, pentru a fura „l~na de aur” din Colchida(Gruzia de azi), cu „Argo” [i Iason – primul, [ef de pira]i,autentificat de storie \n anul 1100 \.Hr.

Pe vremea grecilor, pirateria era o meserie ca oricare alta,pirat fiind sinonim cu navigator. Ambarca]iunile lor erauu[oare, cu fundul plat, pescajul mic ajut~nd la fuga spre apemici. (va urma)Fragmente din materialul „Istoria Pirateriei” publicat \n revista

„Marea noastr`”, nr.74 (ianuarie-martie 2010), autorprof. Vlad. A. Maravela

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

ROMÇNIA – ieri [i azi… S` ne imagin`m, mai ales c` acest mic efort intelectual \nc` nu se

impoziteaz`, c` un rom~n de-al nostru ar fi \ntrat la finele lui 1989 dincine [tie ce motive medicale \ntr-o com` profund` [i s-ar trezi tocmaiacum, pe la \nceputul lunii iunie a anului 2010! Ce crede]i c` ar con-stata el, compar~nd cele [tiute p~n` la \mboln`vire cu cele \nt~lnite [iv`zute dup` 20 [i ceva de ani de z`p`ceal` democratic`!- Acelea[i hidrocentrale construite p~n` \n 1989, cu precizarea c` nu se[tie p~n` c~nd le-om mai avea!- Acelea[i termocentrale construite p~n` \n 1989 [i acelea[i re]ele detransport, doar c` sunt mai \mb`tr~nite cu 20 de ani!- Cu foarte mici excep]ii, acelea[i [osele [i autostr`zi!- Acelea[i spitale, diferen]a e c` „atunci” se g`seau medicamente \nfarmaciile acestor institu]ii, pe c~nd acum, bolnavul, de regul`, trebuies` vin` cu ele de acas`!- La fel ca [i „ieri”, la televizor nu prea avem ce vedea nici „azi”, cutoate c` „azi” po]i sta \n fa]a micului ecran c~te ore pofte[ti!- Exact ca [i „ieri”, o parte din rom~ni se pl~ng c` e greu, dar o ducdestul de bine!- La fel ca [i „ieri”, teama c`nu ne putem pl`ti datoriile nesufoc`!- Avem aceleasi baze de trata-ment dar \nstr`inate sau l`sate\n paragin`, acelea[i lacuri ter-male [i b`i populare, dar acumaccesul implic` taxe mult maimari!- Avem acelea[i sta]iuni turis-tice, dar fie c` sunt l`sate deizbeli[te, fie c` urmeaz` a fidate cadou!- Avem acela[i talent de a ne mul]umi doar cu a spune bancuri desprepoliticieni!

Ei, [i dup` c~te v`zu omul nostru, bietul de el a cerut s` fie ajutaturgent s` intre din nou \n com` profund`, ceea ce pentru medicii careau mai r`mas prin ]ar` nu e deloc greu… Necazul e c` [i pentru aceast`stare, pacientul trebuie s` vin` cu medicamentele de acas`, altfel…

A.MåRåßTEANU

Drepturilepacientului

(urmare dinnum`rul 138)Continu`m a

v` prezenta \n sin-tez` con]inutul

Legii nr.46/2003 –act normativ care, prin cele 40 de articole, sta-bile[te o serie \ntreag` de m`suri ce impun capacientul s` fie respectat f`r` nicio discri-minare:• Toate informa]iile privind starea pacientu-

lui, rezultatele investiga]iilor, diagnosticul,prognosticul, tratamentul, datele personalesunt confiden]iale chiar [i dup` decesulacestuia (art.21);

• Informa]iile cu caracter confiden]ial pot fifurnizate numai \n cazul \n care pacientul \[id` consim]`m~ntul explicit (art.22);

• Pacientul are acces la datele medicale(art.24);

• çn cazul c~nd furnizorii sunt obliga]i s`recurg` la selectarea pacien]ilor pentru anu-mite tipuri de tratamente care sunt disponi-bile \n num`r limitat, selectarea se facenumai pe baza criteriilor medicale (art.29);

• Pacientul are dreptul la \ngrijiri terminalepentru a putea muri \n demnitate ((art.31);

• Pacientul internat are dreptul [i la serviciimedicale acordate de un medic acreditat dinafara spitalului (art.33)

• Personalul medical sau nemedical dinunit`]ile sanitare nu are dreptul s` supun`pacientul nici unei forme de presiune pentrua-l determina pe acesta s` \l recompensezealtfel dec~t prev`d regulamentele de plat`legale din cadrul unit`]ii respective (art.34)

• Pacientul are dreptul s` beneficieze de asis-ten]` medical` de urgen]`, de asisten]`stomatologic` de urgen]` [i de servicii far-maceutice, \n program continuu (art.36);Bine ar fi s` nu ajungem niciodat` \n postu-

ra de pacien]i, dar dac` nu avem \ncotro m`cars` [tim ce drepturi avem, pentru c` \n privin]afurnizorului de servicii medicale, slabe spe-ran]e \n a ni le spune!

Redac]ia

Pioas` amintire celui devenit navigator celest…Duminic`, 16 mai, maistrul militar principal (r) BANU MIHAI

a trecut \n nefiin]` cu discre]ie, a[a cum a tr`it, l`s~nd un gol imens\n sufletul so]iei sale pe veci \ndurerat`, \n inimile celor doi copii,dar [i \n sufletul tuturor celor care l-au cunoscut de-a lungul anilor,apreciindu-i omenia [i profesionalismul.

N`scut departe de malul m`rii, BANU MIHAI, cel care urma s`\mplineasc` \n luna septembrie 70 de ani, [i-a ales ca drum \n via]`profesia de maistru militar, desf`sur~ndu-[i activitatea, dup` anul1963 c~nd a absolvit [coala militar`, la bordul Vedetei purt`toare derachete 195 (timp de 15 ani), apoi \n cadrul Direc]iei HidrograficeMaritime, unde a fost tot timpul apreciat ca un foarte bun specialist\n depanarea, repararea [i reglarea aparaturii electrice de naviga]ie.

S` ne plec`m cu pio[enie \n fa]a acestui om integru, care, dup`ie[irea la pensie \n anul 1995, [i-a dedicat via]a familiei, dar [icolectivit`]ii din blocul \n care locuia.

V~rsta, oarecum \naintat`, dar mai ales felul s`u de a fi grijiuliu[i responsabil de tot ceea ce \[ipropunea s` fac`, i-au sl`bitstarea de s`n`tate, chiar dac` laa[a ceva nu prea \[i g`sea timps` se g~ndeasc`…. S-a stinsc~nd nimeni nu se a[tepta –\ntr-un somn pe care [i-l doreaodihnitor - plec~nd spre ceruripentru a deveni un nou [i mar-cant membru al at~t de nume-rosului echipaj celest…Adio, prieten drag! Adio, omulecu suflet mare, \n care au\nc`put mereu [i bucuriile [inecazurile! Ve[nic` pomenire anumelui t`u…Colegii din promo]ia 1963

Anul trecut, perioada preg`tirii anivers`rii centenaruluiexisten]ial al Corpului Mai[trilor Militari de Marin` a cuprins,pe l~ng` multe altele, [i demersul f`cut c`tre Serviciul Istoric alArmatei Rom~ne, document prin care liga solicita, pe baza unorargumente bine ancorate \n istoria armei-marin`, recunoa[tereazilei de 6 mai ca Ziua Mai[trilor Militari de Marin`. Sus]inu]i\n demersul nostru de c`tre comandor dr. Marian Mo[neagu –[eful institu]iei c`tre care ne-am adresat, solicitarea noastr` afost aprobat`, ziua de 6 mai intr~nd \n calendarul tradi]iilor mi-litare.

Necazul e c`, \n loc de 6 mai, data semn`rii de c`tre regeleCarol I a çnaltului Decret nr. 1620, document istoric prin carese consfin]ea constituirea entit`]ii profesionale \n discu]ie,Calendarul tradi]iilor militare consemneaz` ziua de 10 mai?!De ce aceast` zi, nu pricepem? Acest 10 mai are [i el impor-tan]a sa \n istoria Rom~niei, fiind s`rb`torit, p~n` \n anul 1948,ca Ziua regalit`]ii, dar nu are nicio leg`tur` cu apari]ia CorpuluiMai[trilor \n Marina Miltar`!

Nu \n]elegem de ce a[a[i nu cum confirm` istoria?!

R`spundemunei scrisori…

Domnule maistru militarprincipal (r) Andrei Nisipeanu,lini[ti]i-v`! Cele scrise de dum-neavoastr` \n lungul text (dar [iacid pe ici pe colo) al scrisorii

trimis` redac]iei noastre, au la baz`, v` rog s` ne crede]i,numai necunoa[terea, nicidecum adev`rul. Nu v` acuz`m [inici nu ne putem sup`ra, pentru c` fondul problemei abordatev` sus]ine. Ceea ce nu v` sus]ine, repet, este lipsa de infor-mare, iar pentru a v` l`muri cum stau lucrurile, presupun~ndc` v-a]i interesat dar nu i-a]i g`sit pe cei care puteau s` v`prezinte reala situa]ie, o s` \ncerc`m noi a face acest lucru.

De la bun \nceput afla]i, domnule maistru, c` LigaMai[trilor Militari de Marin` nu este implicat` \n ac]iunea cev` intereseaz` at~t de mult, ac]iune ce vizeaz` desemnareacelor mai buni marinari ai anului. Ini]iatorul, dar [i organiza-torul, este Statul Major al For]elor Navale, iar liga nu esteimplicat` nu c` ar fi evitat acest lucru, a[a cum gre[it preciza]idumneavoastr`, ci pentru faptul c` cei nominaliza]i – ofi]eri,mai[tri militari, subofi]eri [i solda]i voluntari – fac parte dinsegmentul cadrelor militare active [i, a[a cum este absolutcorect, propunerile nu pot veni dec~t din partea comandan]ilorde unit`]i, nu din partea noastr` sau a altor asocia]ii, indiferentcare le este scopul constitutiv. Aceste asocia]ii, la fel ca [i LigaMai[trilor Militari, pot, eventual, dar numai dac` exist` soli-cit`ri \n acest sens, s` acorde anumite premii sau distinc]iicelor desemna]i a primi prestigiosul trofeu.

Pentru c` nu [tia]i, v` preciz`m c` anul trecut, pe 24decembrie, ceremonialul decern`rii acestor premii s-adesf`[urat la Comandamentul Flotei, fiind onorat de prezen]adomnului contraamiral Dorin D`nil`, [eful Statului Major alFor]elor Navale. Mult r~vnitul titlu de „Cel mai bun militar alanului” a fost acordat astfel:1. Ofi]erul anului:

Locul I: C`pitan Bogdan Curc` – comandantul elicopteru-lui IAR Puma Naval;Locul II C`pitan-comandor Marius ßtefan – comandantulnavei „Albatros”;Locul III: C`pitan-comandor Gabriel Moise – comandan-tul navei-[coal` „Mircea”

2. Maistrul militar al anului::Locul I: M.m.cls.II-a Florin Ci[ma[u de la Grupul Naval alFor]elor pentru Opera]ii Speciale;Locul II: M.m.pr. Gabriel Ureadnic de la Centrul deInstruire, Simulare [i Evaluare;Locul III: M.m.cls.I Veroniu Iordache de laComandamentul Flotei.

3. Gradatul voluntar al anului:Locul I: Caporal Florin Ionescu, de la fregata „ReginaMaria”;Locul II: Caporal Daniel Marin, de la Centrul de Scafandri;Locul III: Caporal Vasile Istrate, de la Batalionul deInfanterie Marin` Babadag.çn privin]a Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, re]ine]i, v` rog,

chiar dac` nu binevoi]i a fi membru asociat, c` aceasta acord`anual dou` premii, [i anume: Premiul „MIRON DOMNARU”,primitorul fiind c~te un membru al respectivei asocia]ii dinfiecare segment profesional care configureaz` efectivul, [i pre-miul „M.m.pr. STAN DUMITRU”, beneficiar fiind [efulpromo]iei ßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale.

A[adar, \nainte de a da fr~u liber sup`r`rii, c`uta]i a con-sulta c~t mai multe surse de informare corect`, nu mali]ioas`,pentru c` numai astfel ve]i percepe lucrurile a[a cum sunt ele,nu deformate.

S`n`tate, domnule maistru militar Andrei Nisipeanu, [i …s` auzim numai de bine!

M.m.pr.(r) Ion BANU – pre[edinte L.M.M.M.

S` fi fost cel care a \ntocmit materialul finalregalist \nr`it sau s` fie doar o… gre[eal` dineroare! Oricum o s` \ncerc`m s` afl`m care eadev`rul, \ns` aceast` gre[eal`, dup` opinianoastr`, nu umbre[te cu nimic bucuria de a [ti c`datorit` recunoa[terii meritelor purt`torilorgradului de maistru militar de marin`, ziuaapari]iei segmentului lor profesional este trecut`la loc de cinste \n acest Calendar al anivers`rilortradi]ionale specifice Armatei Rom~ne.

Redac]ia

Liga Naval` Rom~n`– schimb`ri pe puntea de comand`

Cercul Militar din Bucuresti a g`zduits~mb`t`, 15 mai, Adunarea Generala anual` aLigii Navale Rom~ne, plen \n cadrul c`ruia, pel~ng` dezbaterile cu privire la problematicaprezent` [i de viior a asocia]iei, a fost ales noulpre[edinte, complet~nd [i Consiliul DirectorNa]ional.

Func]ia de pre[edinte al L.N.R. a revenit, \nurma voturilor exprimate, c.l.c. Lauren]iuMironescu, \n prezent director de programe laCentrul de Perfec]ionare al Marinei Civile. Aumai fost ale[i \n Consiliul Director Na]ional,domnii: c.l.c. Paul Br~nz`, c.l.c. AlexandruMezei, c.l.c. Jorj Unciuleanu, cam. ing. IoanChiril [i c.l.c. Dan Ichim.

çntrunirea anual` de lucru a L.N.R. a fostsalutat` [i de c`tre Liga Mai[trilor Militari deMarin`, mesajul fiind transmis verbal de c`trem.m.pr.(r) Gheorghe Vlad.

Din Comunicatul de pres` semnat decam. (r) Petre GEORGE

Am primit de la cabinetul ministrului ap`r`riiScrisoarea Deschis` adresat` de c`tre lig` ministrului ap`r`rii

na]ionale s-a „bucurat” de un r`spuns destul de lung [i de stufos, sem-natarul acestuia, colonel Nicolae Anghelescu – [eful Direc]ieiCalitatea Vie]ii Personalului, str`duindu-se a ne prezenta uneleaspecte deja cunoscute [i nicidecum ceva care s` aib` o leg`tur` maila obiect cu sesiz`rile noastre. çl \n]elegem pe semnatarul r`spunsului,pentru c`, vorba lui Eminescu: E u[or a scrie versuri, c~nd nimic nuai spune!”… La urma urmei, ce s` ne spun` [i domnul colonel?! Nu-isuficient c` acolo, sus, este cineva care g~nde[te pentru to]irom~nii?… A[a c` doar v` inform`m de primirea r`spunsului laScrisoarea Deschis` adresat` ministrului ap`r`rii. Nu-l mai public`mpentru c` e foarte lung [i… nici nu ne spune mare lucru!

Redac]ia

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

De ve]i dori aceste c`r]i,contacta]i sediul ligii, at~t la Constan]a, c~t [i laMangalia, [i problema este rezolvat`! çn privin]apre]ului de achizi]ie, pentru fiecare dintre cele dou`c`r]i trebuie s` achita]i suma de 15 lei.

V` sf`tuim s` da]i curs invita]iei noastre, pentruc` ambele lucr`ri v` ofer` o lectur` c~t se poate de

pl`cut`.

Prin Hot`r~re Guvernamental`, ziua de 29 aprilie este declarat`, la nivel na]ional,ca ZIUA VETERANILOR DE RåZBOI. Iat` un gest de recuno[tin]` pentru faptelede arme ale acestor oameni, din ce \n ce mai pu]ini \n via]`, care au luptat pentruintegritatea Rom~niei.

Anul acesta, prin implicarea direct` a Asocia]iei Veteranilor de R`zboi FilialaConstan]a, Ziua Veteranior a fost s`rb`torit` \ntr-unul din saloanele C`minului degarnizoan` „C2”, unde, r`spunz~nd invita]iei, au fost prezente, al`turi de venerabiliis`rb`tori]i, numeroase personalit`]i militare [i civile de la nivel local [i central, con-sulul Rusiei la Constan]a, precum [i reprezentan]ii unor asocia]ii neguvernamentale– printre care [i cei ai L.M.M.M.

çn fotografia de mai jos, cunoscutul [i apreciatul plutonier adjutant (r) MarinHudi]eanu, \ncadrat (de la stg. la dr.) de c`tre m.m.pr. (r) Dumitru Mih`ilescu –pre[edinte de onoare al ligii, m.m,pr.(r) Nicolae Radu – prim-vicepre[edinte lig`, [idomnul contraamiral de flotil` Aurel Popa – comandantul Comandamentului Naval,o personalitate militar` care, dup` convingerea noastr`, particip` la asemenea eveni-mente cu o remarcabil` deschidere sufleteasc`.

S.C. EUREKO – o alternativ` viabil` privindpensia administrat` privat

Ac]ion~nd, \n principal, \n domeniul asigur`rilor [i pensiilor private,EUREKO este un grup financiar cu o pozi]ie puternic` \n Europa, \nregistrat laUtrecht – Olanda [i prezent \n peste 12 ]`ri europene. çn Rom~nia compania esteprezent` \nc` din anul 1995, func]ion~nd, p~n` \n februarie 2009, sub denumireaINTERAMERICAN. çncep~nd cu februarie 2009, a devenit EUREKO Rom~nia,fiind prezent` pe pia]` ca o companie cu o baz` [i o experien]` solid` \n toatetipurile de asigur`ri [i pensii.

çn termenii uzuali pentru respectiva companie, pensiile private, pentru c` la acestdomeniu facem referire, se reg`sesc sub denumirea Pilon II – pensii private obliga-torii [i Pilon III – pensii private facultative.

Ce trebuie [tiut despre aceste dou` modalit`]i ce vizeaz` suplimentarea veni-turilor la momentul pension`rii: Obligativitatea ader`rii la un fond de pensii admi-nistrate privat se refer` la persoanele cu v~rsta de p~n` la 35 de ani. La acest sistem

pot adera, \n mod op]ional,[i persoanele cu v~rstacuprins` \ntre 35 [i 45 deani (pilonul III).

Indiferent de cate-goria de \ncadrare, pentru a avea o pensie administrat` privat nu trebuie s` sepl`teasc` nimic \n plus. Care este explica]ia: angajatul contribuie lunar cu 10,5% dinsalariu la sistemul public de pensii. Legea prevede ca 2,5% din ace[ti bani s` fiedirec]iona]i c`tre administratorul de fond ales de angajat, iar \n cazul c~nd acesta nuare nicio op]iune, suma respectiv` se va distribui \n mod aleatoriu. Nu fi]i indife-ren]i, alege]i dumneavoastr` compania de administrare a fondurilor de pensii pri-vate, una dintre acestea fiind S.C. EUREKO, recomandat` datorit` transparen]eiinvesti]ionale promovat` de cele aproximativ 1.000 de agen]ii existente \n cele maiimportante ora[e ale ]`rii.

çn Constan]a, de exemplu, agen]ia S.C. EUREKO \[i are sediul \n stradaAdamclisi, nr. 10, etaj 2 [i poate fi contactat` la telefoanele 0241/556.156;0241/556.157. Informa]ii despre respectiva Societate de Administrare a Fondurilorde Pensii Private S.A., se pot ob]ine [i prin Internet: Web www.eureko.ro

Redac]ia

Un apreciat gest de recuno[tin]`Hot`r~rea Guvernului de a declara ziua de 31 mai ca fiind Ziua rezervistului, a fost pus`

\n practic` de c`tre Institu]ia Prefectului, momentul aprecierii activit`]ii unor cadre militarev~rstnice, indiferent de ministerul \n care au activat, fiind marcat \n holul PrefecturiiConstan]a, gazd`, nimeni altul dec~t domnul Claudiu Palas, prefectul jude]ului.

S-au oferit frumoase Diplome de recuno[tin]`, s-a vorbit elogios despre activitatea pro-fesional` a celor 20 de fo[ti purt`tori ai uniformei militare nominaliza]i. Maistrul militarmarinar aflat \n acest` apreciat` postur`, a fost domnul Gheorghe Romete, promo]ie 1943,domnia sa particip~nd la cel de-al doilea r`zboi mondial \n calitate de artilerist pe dis-trug`torul „M`r`[e[ti”. Ast`zi, la venerabila v~rst` de 86 de ani, prefectul Constan]ei i-af`cut o mare bucurie. Felicit`ri!

M.m.pr.(r) Ion BANU

çn cimitirul interna]ional din localitatea Mircea Vod`, printre crucile de piatr` – elemente simbolridicate \n memoria celor c`zu]i \n primul r`zboi mondial pe c~mpul de lupt`, zona Dobrogea, se afl`[i cea pe care este inscrip]ionat numele Otto Angelescu, maistru militar marinar care [i-a pierdut via]ape canalul Stari-Stambul, \n urma naufragiului torpilorului „ZMEU”, nav` \n echipajul c`reia se afla.

Nout`]i editoriale…

Colonelul (r) George ßerban are, pel~ng` multiplele sale calit`]i, [i harul de a\mp`r]i cu tine propriile sale bucurii, de a-]idest`inui cu pasiune planurile de viitor,mai ales c~nd acestea vizeaz` aspectul cul-tural. Mai nou, afl`m c` George ßerban s-aapucat de scris \nc` de prin prim`vara anu-lui 2007 [i, a[a cum putem constata citin-du-i cartea recent ap`rut`, scrie cu dezin-voltura [i bucuria omului care nu numai c`are ce ne spune, dar [i [tie cum s` o fac`.

Prin intermediul lucr`rii denumit`„SECVEN¥E”, amintirile – aceste at~t de iubitefr~nturi de via]` – pleac` \n cascade din sufletulautorului, ajung~nd, \nc` de la primele pagini, lainima cititorului, stabilind astfel mult dorita rela]iedintre cei doi. Primul volum din SECVEN¥E (am\n]eles c` vor mai urma [i altele) este scris \ntr-unritm viu, alert, ceea ce conduce la captarea aten]ieiiubitorului de lectur`, acesta r`spunz~nd invita]ieiscriitorului de a-l \nso]i \n c`l`toria programat` a fif`cut` \ntr-o lume a frecven]elor unei vie]i retr`it`printr-o multitudine de amintiri.

Redac]ia

29 APRILIE – ZIUA VETERANILORDE RåZBOI

Av~nd ca „arme” principale perseveren]a, tenaci-tatea, consecven]a, dar [i dispun~nd de un spirit criticde observa]ie dezvoltat, domnul maistru militar (r)Dumitru Mih`ilescu ne ofer` spre lecturare carteasugestiv intitulat` „Hazul… un dram de fericire!”,aceasta dovedindu-se a fi un autentic dialog pestetimp, sus]inut de autor cu propriile tr`iri \n decurs deo jum`tate de veac.

C~t de departe e[ti tu, tinere]e, „Eu, marinarulunicat din „copacul” genealogic al familiei, Cadrumilitar de mare viitor la… surdomu]i! – iat` capi-tolele care structureaz` con]inutul acestui volum de225 de pagini, cu 43 de titluri ale prozelor scurte, pecare le parcurgem cu nesa] [i cu interes, urm`rindevolu]ia \n timp a personajului principal (cu siguran]`– autorul!). O evolu]ie care ne reaminte[te de tr`irilecopil`riei noastre, de n`zb~tii [i n`s`r~mbe f`cute cape vremea lui Ion Creang`, de [coli prin care am tre-cut cu premii [i cu… exmatricul`ri, de colegi caresim]eau existen]a din plin, p~n` la „realizarea” profe-sional` cu succesele [i b~lbele ei.

Hazul… un dram de fercire! – este o carte \n careanumite clipe din via]a autorului, fie ea civil`, fie mi-litar`, sunt povestite cu sinceritate, cu farmecul satirei[i umorului, ceea ce face ca totul s` fie „gustat” cumare pl`cere, cu nostalgie [i cu respectul [i dragosteace o purt`m autorului-artist, care este „nea Mitic`”.

Felicit`ri domnule maestru [i a[tept`m un nouprodus literar (al treilea de fapt) care, a[a cum ne-a]iobi[nuit, neap`rat trebuie s` fie de atitudine [i umor!

Prof. Geo VLAD

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Organizat` p~n` \n cele mai mici am`nunte, ie[irea la „iarb` verde” la care aufost invita]i s` participe s~mb`t`, 8 mai, membrii asocia]i ai filialei Mangalia aL.M.M.M. s-a bucurat de succes, cei peste 90 de participan]i – o mic` parte dintreei veni]i chiar de la Constan]a – petrec~nd, \n p`duricea Limanu, o zi de neuitat. C`\nceputul nu a fost prevestitor de bine, este foarte adev`rat, [i asta deoarece auto-buzul \nchiriat pentru a asigura deplasarea la „locul faptei” a luat-o pu]in pe ar`tur`,r`m~n~nd \n pan`. F`c~nd haz de necaz, „c`l`torii” au continuat deplasarea pe pro-priile picioare sau cu ma[inile personale ale unora dintre participan]i, acestea f`c~ndmai multe curse, a[a c` p~n` la urm` misiunea „Micul [i berea” a fost \ndeplinit` cusucces.

De apreciat e c` organizatorii – \n principal m.m.pr.(r) Alexandru Baciu –pre[edintele filialei [i m.m.I Viorel Du]u – vicepre[edinte, pentru c` ei s-au ocupatcam de toate - au oferit celor care au r`spuns prezent chem`rii la picnic toate celenecesare sim]irii de bine, transform~nd aceast` zi \ntr-una cu adev`rat frumoas`.

M.m.pr.(r) Gheorghe VLAD

La o anumit` dat` a lunii, sediul L.M.M.M. devine ne\nc`p`tor, motivul fiind:[edin]a de lucru a Consiliului Direcor. çn fotografie (de la st~nga la dreapta), treidintre cei 24 participan]i la [edin]a din 15 mai: M.m.pr.(r) Chirea Pavel, m.m.pr.(r)Grigore Drinel [i m.m.pr. Cri[an Nicolae.

De ziua dragilor no[tri copii1 Iunie, ziua copiilor pentru care p`rin]ii se str`duiesc - din p`cate din ce \n ce mai greu - s` le

asigure cele necesare prezentului, preg`tind astfel viitoarele genera]ii care, cel pu]in a[a sper`m, vorface ca \n ]ara \n care locuim s` se instaleze cel pu]in normalul [i lini[tea, pentru c` \n privin]a pros-perit`]ii parc` ne este greu s` ne pronun]`m!.

Liga Mai[trilor Militari de Marin` a oferit micu]ilor s`rb`tori]i, a[a cum o face an de an, o zipl`cut`, invit~ndu-i la ACVARIU pentru a se „plimba” prin mirifica faun` marin`, dup` care le-a ofe-rit dulciuri [i r`coritoare.

La mul]i ani, fiin]e dr`g`la[e! S` cre[te]i mari [i s`n`to[i pentru a putea c~ndva s` deveni]i realulsprijin al p`rin]ilor vo[tri..

M.m.pr.(r) George CALEN

Familiile Radu, Grecu [i Dinc`, dornice de o at~t de atr`g`toare ie[ire \n decor,au venit de la Constan]a, pentru a participa la picnicul organizat de c`tre colegiino[tri de asocia]ie.

Ziua de 6 mai, a[a cum pl`nuise Consiliul Director al L.M.M.M., urma s` fie\nt~mpinat` [i prin dou` concursuri, unul istoric [i altul tehnic, concuren]ii fiind eleviai ßcolii Militare de Mai[tri, dar [i ai unor licee const`n]ene.

Concursul „S` r`sfoim filele istoriei Corpului Mai[trilor Militari de Marin`”, pro-gramat a avea loc chiar \n ziua de 6 mai, nu a mai fost posibil s` se desf`[oaredeoarece ßcoala Militar` de Mai[tri „Am. Ion Murgescu” s-a aflat \ntr-un control alforurlor militare superioare, concuren]ii provenind numai de la aceast` institu]ie.Cel`lat concurs, intitulat „Prietenul meu calculatorul”, unde principalul organizatorera S.C. ERIKA S.A. Constan]a, a fost am~nat datorit` respectivei firme, reprezen-tan]ii acesteia fiind obliga]i s` participe la o activitate \n alt` localitate a ]`rii.

Ambele concursuri se vor reprograma \n toamn`, urm~nd a se desf`[ura ca acti-vit`]i premerg`toare momentului aniversar de la 16 octombrie. S` sper`m c` nu vormai ap`rea asemena „chestiuni care nu suport` am~nare”, [i c` vom putea materia-liza cele dinainte preg`tite.

M.m.pr(r) Nicolae RADU

S` stai al`turi de cei dragi din propria familie, al`turi de prietenii pe care \i pre]uie[ti, gust~nd dinplin frumuse]ea zilei ce \]i ofer` posibilitatea de a te sim]i cu adev`rat bine - iat` oferta FilialeiL.M.M.M. din localitatea Mangalia, la care r`spunsul a fost pe m`sur`.

Conform celor hot`r~te de c`tre Adunarea General` a L.M.M.M., anul acesta s`rb`torirea ZileiMaistrului Militar de Marin` s-a rezumat doar la un marcaj mediatic, realizat prin: emiterea Ordinuluide Zi al [efului Statului Major al For]elor Navale, comentarii ale presei scrise locale (cotidianul„Telegraf”), dar [i ale „Observatorului militar”, chiar dac` aceast` publica]ie a difuzat informa]ia cevamai t~rziu, precum [i prin valoroasele interven]ii pe calea undelor, difuzorii fiind Radio Rom~nia actu-alit`]i [i Studioul de radio Teritorial, Radio Constan]a.

Motivul care a stat la baza acestei hot`r~ri a fost alocarea unei sume financiare suficiente pentru apermite aniversarea celor 20 de ani de existen]` a Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, activitate ceurmeaz` a se desf`[ura pe data de 16 octombrie.

Oricum, con]inutul Ordinului de Zi, semnat de domnul contraamiral Dorin D`nil`, mesajele primitedin partea unor comandan]i de mari unit`]i [i unit`]i sau din partea pre[edin]ilor de asocia]ii care [i-auadus aminte, precum [i cele scrise sau puse \n und` radio, au scos \n eviden]` \nsemn`tatea acestei zilepentru \ntreg Corp al Mai[trilor Militari de Marin`.

M.m.pr.(r) Alexandru GRECU

Chiar [i cu „c`ru]a rupt`-n drum”,picnicul de la Mangalia a fost o reu[it`

Dou` activit`]i ratatef`r` vrerea noastr`…

La Constan]a, Ziua Maistrului Militar de Marin`a fost marcat` doar mediatic

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Factorii de risc aiSindromului metabolic

(urmare din num`rul 138)Ce este, de fapt, colesterolul?

Este o substan]` \nrudit` cu gr`simile [i care are un rol important\n buna func]ionare a organismului. çn mod normal, concentra]ia coles-terolului \n s~nge este de p~n` la 200-250 mg/dl. Sursele de colesterolpentru organism sunt: alimentele grase (gr`simi animale, g`lbenu[ulde ou, viscere) sau fabricarea lui de c`tre ficat la persoanele cu predis-pozi]ie ereditar`, obeze, diabetice, alcoolice sau care folosesc anticon-cep]ionale.

Ce trebuie \n]eles prin colesterolul r`u (LDH)?Termenul de „r`u” se refer` la faptul c` acest colesterol (o parte a

colesterolului total care se compune din colesterolul r`u + colesterolulbun) se depune \n peretele arterelor, produc~nd ateroscleroza, adic`acea rigidizare a pere]ilor [i \ngustarea lumenului arterelor ce poateduce la boli coronariene ischemice, angin` pectoral`, accidente coro-nariene, moarte subit`, accidente vasculare cerebrale, accidenteischemice tranzitorii sau infarcte cerebrale minore. Valorile normaleale col-LDL sunt de 130 mg/dl.

De re]inut e c` \n condi]ii normale \n s~nge se g`se[te de aproxi-mativ 4 ori mai mult colesterol r`u dec~t colesterol bun.

Ce este [i ce rol are colesterolul bun (HDL)?Se nume[te „bun” pentru c` ajut` la eliminarea depozitelor de

gr`simi de pe peretele vaselor de s~nge [i \mpiedic` blocarea lor. C~ndconcentra]ia de HDL-colesterol \n s~nge este mic`, riscul de infarctmiocardic sau accident vascular cerebral este foarte mare. Factor derisc este valoarea HDL < 40 mg/dl la b`rba]i [i < 50 mg/dl. la femei(IDF; 2005).

Cum realiz`m care este raportul dintre colesterolul total [icolesterolul bun?

Pentru a ne da seama care este situa]ia real`, dup` ce am primitbuletinul de analiz` medical` din care printre altele [i valoarea coles-terolului total, dar [i a HDL [i LDL, \mp`r]im valoarea colesteroluluitotal la valoarea colesterolui bun (HDL). Dac` raportul este > 5, exist`riscul producerii aterosclerozei

Ce reprezint` trigliceridele?Sunt substan]e grase care reprezint` o important` surs` de energie

pentru organism. Ele se g`sesc \n s~nge, \n concentra]ie normal` dep~n` la 200 mg/dl., fiind de natur` exogen` (din alimente bogate \ngr`simi animale) sau endogen` (prin produc]ie hepatic`). Cre[tereatrigliceridelor peste valorile normale se datoreaz` fie unei alimenta]iiexcesive \n gr`simi sau dulciuri, fie prin fabricarea lor \ntr-o cantitatecrescut` \n ficat, datorit` unei eredit`]i anormale. Cre[tereatrigliceridelor \n s~nge p~n` la 500 mg/dl, mai ales cu colesterolul r`ufavorizeaz` producerea aterosclerozei. Cre[terea peste 500-1000 mg/dlfavorizeaz` producerea pancreatitei acute.

Dr. Constantin MåRCULESCU

AAPPAA LLAA MMIICCRROOUUNNDDEENu \nc`lzi]i apa la microunde. De ce?… Citi]i povestea unei mame [i

trage]i singuri concluzia: Cu pu]in timp \n urm`, fiul meu \n v~rst` de 26de ani a dorit s` bea o o cea[c` de ceai. A pus la \nc`lzit \n cuptorul cumicrounde cea[ca plin` cu ap`. Nu stiu exact pentru c~t timp a programatcuptorul. El dorea pur [i simplu s` fiarb` apa. La expirarea timpului, cup-torul s-a stins, permi]~ndu-i s` scoat` cea[ca. Pe c~nd privea cea[ca arealizat ca apa nu fierbea [i totu[i, datorit` energiei acumulate i-a s`ritdirect \n fa]` provoc~ndu-i r`ni care probabil vor l`sa mult` vreme semnevizibile [i, mai grav provoc~ndu-i probleme de vedere la ochiul st~ng.

Pe c~nd eram la spital, medicul care l-a \ngrijit a spus c` sunt foartefrecvente aceste tipuri de accidente [i c` nu trebuie s` se pun` apa sin-gur` la \ncalzit la microunde, iar dac` se face a[a ceva, \ntotdeauna tre-buie s` se pun` ceva \n ea: un be]i[or de lemn sau un plicule] cu ceai.

Bine ar fi \ns` s` se foloseasc` aragazul pentru a[a ceva, nuneap`rat cuptorul cu microunde.

A[adar, necazul poate ap`rea \n orice moment al \nc`lziriiapei la cuptorul cu microunde, mai ales atunci c~nd recipientul\n care se afl` apa este nou. Fenomenul este cunoscut sub denu-mirea de „supra\nc`lzire” (N.R: Cam a[a ceva s-a \nt~mplat laCernob~l?!), adic` apa se \nc`lze[te cu mult timp \nainte cabulele s` se formeze. Atunci c~nd cana este nou`, neav~ndnicio zg~rietur` sau un loc unde ar putea sa se duc` aceste bule,apa, tot \nc`lzindu-se, ajunge s` se \n`bu[e, iar la contactul cuaerul, din cauza energiei acumulate, ]~[neste cu putereprovoc~nd nedoritele accidente. Redac]ia

Verifica]i-v` nivelulcunoa[terii limbajului

marin`resc (3)V` supunem aten]iei, a[a cum am procedat [i

\n numerele 137 [i 138 ale Timonei, un num`r de10 \ntreb`ri din domeniul profesiei de marinar,fiecare av~nd trei variante de r`spuns, numaiunul dintre acestea fiind corect. 1. Ce denumire poart` piesa masiv` de form`tubular`, \nclinat`, prin care lan]ul ancorei trecepeste punte \n bordajul lateral?

A: Nar` de etrav`;B: Nar`;C: Nar` de pu].

2. Cum denumesc marinarii abaterea involuntar`de la drumul navei, motivele fiind: eroareacomis` de timonier, v~ntul sau agita]ia m`rii?

A: AmarinareB: Ambosare:C: Ambardee.

3. Pozi]ia unui punct de pe cursul de ap` sau depe mal, mai aproape de izvor \n raport cu un altpunct de pe acela[i curs de ap` se nume[te?

A: Aval:B: Anfiped:C: Amonte.

4. Care este denumirea panoului dreptunghiular,din lemn sau din metal, folosit la acoperireagurilor de magazie de pe nave?

A: Bocaport:B: Bloc-sec]ie:C: Bobinet.

5. Care este pozi]ia cea mai favorabil` a uneinave aflat` \n mar[ pe mare foarte agitat` [i v~ntdeosebit de puternic?

A: La capel`:B: La cap`;C: La caplama.

6. Cum se nume[te piesa din tabl` folosit` la con-struc]ii navale pentru a consolida \mbinarea din-tre dou` table puse cap la cap?

A: Eclis`:B: Gardin`;C: Ganci.

7. Sub ce denumire este cunoscut unghiul dintreprimul meridian [i meridianul unui punct dat sauarcul de ecuator dintre cele dou` meridiane,[tiind c` unghiul la care facem referire sem`soar` de la primul meridian (meridianul zero)spre Est sau Vest p~n` la 180 grade?

A: Locstar;B: Latitudine;C: Longitudine.

8. Nodul de scaun este \nt~lnit \n limbajulmarin`resc [i sub o alt` denumire. Care esteaceasta?

A: Nod de candel`;B: Nod de candeli]`;C: Nod de cant`.

9. Cum se nume[te dispozitivul care const` dintr-un palanc av~nd un picior trecut printr-o cravat`la cap`tul unei vergi asigurate cu palancul deruliu?

A: Palanc oandez;B: Palanc de strai;C: Palanc de cap`t de verg`.

10. C~nd nava este permanent \nclinat` transver-sal datorit` distribu]iei nesimetrice fa]` de planul

diametral a greut`]ilor \nc`rcatesau datorit` unor deficien]e deconstruc]ie, marinarii spun c`nava este…

A: Canarisit`:B: Bandat`;C: çn cabotaj. Bifa]i r`spunsurile considerate

corecte, apoi compara]i-le cucele \nserate la pagina 2,acord~ndu-v` c~te un punct pen-tru fiecare reu[it`. Dac` realiza]i8 sau 10 puncte, sunte]i un buncunosc`tor al termenilor mari-n`re[ti. Dac` nu, e bine s` v`mai uita]i prin Dic]ionarulEnciclopedic de Marin`, oexcep]ional` lucrare de unde amselectat aceste \ntreb`ri.

O informa]ie transmis` de c`tre Agen]ia de Protec]ie a Mediuluidin SUA relev` c` \n fiecare an, la nivel mondial, se consum` aprox-imativ 500 de bilioane [i un trilion de pungi de plastic, un produsrealizat din polietilen`, plastic ob]inut din petrol. Acestea, fiind foto-degradabile \n timp \ndelungat, se descompun \n petro-polimeri maimici [i mai toxici care ajung s` polueze solul [i cursurile apelor.Motivul pentru care P`m~ntul nu a fost acoperit \nc` de asemeneade[euri din plastic este c` o bun` parte din acestea, purtate de v~ntp~n` \n col]uri diferite ale planetei, sf~r[esc prin a ajunge \n apam`rilor [i oceanelor. De reciclat, la nivel mondial nu se recicleaz`mai mult de 1% din imensa cantitate, [i asta pentru c` este mai costisi-tor s` o reciclezi dec~t s` o produci. Reciclarea unei tone de saci dinplastic cost` 4000 $, aceea[i cantitate de materie prim` v~nz~ndu-secu 32 $ (constatarea apar]ine Departamentului de Mediu din SanFrancisco)

Ce trebuie f`cut? Trecerea la saco[a de p~nz`, aceasta arfi solu]ia, ceea ce ar conduce la economisirea a cel pu]in 6pungi de plastic pe s`pt`m~n`, 24 pe lun`, 288 pe an [.a.m.d.

Iat` c` unele ]`ri, realiz~nd necazurile pe care le provoac`imensitatea „inofensivelor” pungi de plastic, au luat dejaunele m`suri: Au interzis folosirea pungilor de plastic:Bangladesh (\n 2007), China (2008), Rwanda, Israel,Canada, India de Vest, Botswana, Kenya, Tanzania, Africade Sud, Taiwan [i Singapore. De men]inut c` San Franciscoa devenit, \ncep~nd cu 27 mai 2007, primul ora[ din SUAcare a interzis pungile de plastic.

Rezultatul? Pe l~ng` dispari]ia mormanelor de gunoaie,China, de exemplu, economise[te anual 37 milioane de barilide petrol, tocmai datorit` interzicerii folosirii „inofen-sivelor” pungi de plastic…

M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

Apa [i beneficiile ei pentru corpul uman:Pentru a-i sim]i eficacitatea, be]i neap`rat ap` \n

urm`toarele situa]ii:- Dou` pahare diminea]a, dup` trezire. Ajut` la activarea

organelor interne.- Un pahar b`ut cu 30 de minute \nainte de mas`, ajut`

digestia.- Un pahar \nainte de a face baie, ajut` la sc`derea tensiunii

sanguine.- Un pahar \nainte de culcare, ajut` la evitarea unui atac

cerebral sau de cord Aspirina [i rolul ei:

çn orice cas`, \n special dac` cel pu]in unul dintre membriifamiliei este \n v~rst` de peste 60 de ani, trebuie s` existe m`carun flacon cu aspirin`, dar nu depozitat cine [tie unde, ci la\ndem~n`, ca s` poat` fi luate, f`r` \nt~rziere, de \ndat` cesurvine durerea \n piept. çn cazul c~nddurerea \n piept sau celelate simptomece prevestesc un atac de cord (dureri \nbra]ul st~ng, dureri intense \n maxilarulinferior, apari]ia v`rs`turilor [i a tran-spira]iei abundente) v` va trezi dinsomn, lua]i imediat \n gur` dou`aspirine, l`sa]i-le c~teva clipe s` seumecteze pe limb`, apoi \nghi]i]i-le cupu]in` ap`. Apela]i f`r` \nt~rziere ser-viciul de ambulan]`, iar p~n` la sosireaacestuia a[eza]i-v` \ntr-un fotoliu [ia[tepta]i prezen]a medicului.

Plt. maj. Mihai PREDESCU

„MIRCEA”, din nou la drum…Duminic`, 30 mai, orele 11.00… çn sunet de siren`, nava-

[coal` „Mircea”, av~nd la bord [i 39 de elevi ai ßcolii Militarede Mai[tri „Amiral Ion Murgescu”, s-a desprins de la cheulportului Constan]a, plec~nd \ntr-un voiaj de instruc]ie \nMarea Neagr` [i Marea Mediteran`, voiaj care va dura 25 dezile. Plecarea \n larg de ape a devenit tradi]ional`, b`tr~nul darmereu t~n`rul velier urm~nd de aceast` dat` s` parcurg` itine-rariul: Constan]a – Istambul – Brindisi – Izmir – Constan]a,punctul forte fiind participarea, pe 6 iunie, la evenimentul„Interna]ional Maritime Festival”, ce se va desf`[ura laBrindisi (Italia).

Ca \ntotdeauna, mar[ul de instruc]ie, indiferent de itinera-riul s`u, presupune o activitate intens` a cade]ilor AcademieiNavale [i a elevilor ßcolii Militare de Mai[tri afla]i la bord \nstagiul de practic`, ace[tia av~nd deosebita ocazie de a se in]iape „viu” \n at~t de frumoasa, dar [i at~t de greaua meserie demarinar.

Succes tuturor. V` a[tept`m cu ner`bdare \ntoarcereaacas`! Consiliul Drector al L.M.M.M.

Practica elevilor din anul terminalPlecarea \n stagiul de practic` a celor 38 de elevi care nu

peste mult timp vor fi avansa]i la gradul de maistru militarclasa a V-a, va ava loc la data de 14 iunie, ace[ti tineri (34b`ie]i [i 4 fete) urm~nd ca p~n` pe data de 9 iulie, dat` la carevor reveni \n cadrul [colii pentru a sus]ine examenele deabsolvire, s` cunoasc` mult mai la am`nunt fi[ele posturilorpe care le vor ocupa, s` ia contact cu tehnica naval`, dar [i curealit`]ile din teren.

Pentru a veni \n sprijinul viitorilor no[tri colegi de profe-sie, Consiliul Director al L.M.M.M. apelez` la mai[trii mili-tari din echipajele navelor sau din unit`]ile de uscat unde vorfi repartiza]i elevii pentru practic`, rug~ndu-i s` le acordeacestora tot sprijinul, experien]a anilor de profesie [i de via]`fiindu-le suficiente \n acest sens. Preg`tirea cu aten]ie,r`bdare [i respect a intr`rii acestor tineri \n marea famile amai[trilor militari de marin` este, dac` vre]i, o misiune ono-rant`, iar \ndeplinirea ei nu poate \nsemna dec~t un motiv debucurie. M.m.pr.(r) Gheorghe MARICA

Triste constat`ri privindinofensivele pungi de plastic!

Apa [i aspirina – efecte beneficepentru s`n`tate

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Arz`-v-ar foculde bagabon]i!

Cuprins de inten]ia de-a o face pe sondorul de opinie, amplecat hai-hui ca s` aflu, prin \ntreb`ri directe, nu prin altemijloace, cum sunt primite de c`tre „prea-ferici]ii” meicompatrio]i recentele hot`r~ri guvernamentale – cele careau leg`tur` direct` cu traiul nostru… ferice! Am \ntrebat[i-n st~nga, [i-n dreapta, dar \n afar` de \njur`turi [i privirifurioase mare lucru nu am aflat. Norocul \ns` – cel pu]in a[aam crezut – mi-a sur~s \n momentul c~nd m-am trezit \n fa]aunei por]i mari [i \nalte, deasupra c`reia trona o denumire:Centrul de depanare a computerelor personale… Gata, astae ceea ce c`utam: o intreprindere serioas`, cu angaja]i pem`sur`… La poarta aia, impresionant`, nimeni, cu toate c`avea o gheret` \n care ar fi trebuit s` se g`seasc` un paznic,sau m`car pachetul cu m~ncare al acestuia, dac` el era ple-cat prin curte cu treburi! De unde, acesta, a[a cum vizitatoriierau anun]a]i prin intermediul unei am`r~te foi de h~rtie [i aunui scris mai mult cuneiform dec~t uniform, era plecats`-[i ridice salariul. Curios e c` data scrierii biletului eraundeva \n urm` cu dou` s`pt`m~ni… De unde [i-o ridicapaznicul `sta banii de dureaz` at~ta amar de vreme, numaiDumnezeu [tie!

Am intrat \ntr-o curte mare [i spa]ioas`, care avea \ncentru o cl`dire destul de m`ricic`, dar [i destul ded`r`p`nat`. çn timp ce studiam terenul, aud o voce de tenorie[it la pensie pe motive de r`gu[eal`, care rostea, la inter-vale scurte de timp, o fraz` care m` [i \nsp`im~nta, dar m`[i cam punea pe fug`: R’a]i ai dracului [i arz`-v-ar focul luiardei pe ma]e de bagabon]i!… Am a[teptat, curios [i plin desperan]`, s`-l privesc la chip pe rostitor, dar [i s` aflu cui seadresa el at~t de nervos. Apare, dup` scurt timp, o piticaniede om, dar altcineva, nu!

- Domnu’…- Traian Boc`neal`, cu cine am onoarea?- Cu mine, zic eu, f`r` s`-mi dau seama c` ciudatul `sta

nu avea de unde s` m` cunoasc`.- ßi ce dore[ti dumneata, de te afli aici, la Centru… Sau

[i tu e[ti tot din `ia porni]i \mpotriva guvernului, r’a]i aidracului [i arz`-v-ar focul lui ardei de bagabon]i…

- Domnu’ Boc`neal`, \ncerc eu s` \ncropesc o discu]ie,de ce sunte]i, domne’, a[a de nervos?

- P`i, cum s` nu fiu?! Uite, conduc`torii na]iei noastre sestr`duiesc din diminea]` p~n’-n noapte s` ne asigure o via]`c~t mai bun`, iar doctorii din spitalul `sta nu sunt de acord.Ei vor s` fac` grev`? Dumneata [tii ce \nseamn` s` reducisalariile cu 25%, c` doctorii `[tia habar nu au?

- P`i, nu e bine deloc, domnu’ Tr`ienic`, zic eu, convinsc` intr~nd \n curtea asta… am gre[it poarta! Eu cred c` audreptate, pentru c` nivelul de trai…

- Hai, c` nici dumneta nu e[ti s`n`tos la cap! Cum s`aib` dreptate? Nu pricepi, m`i, omule, c` dac` reduci salari-ile [i pensiile marea majoritate a rom~nilor scap` de coles-terol, boli de inim` [i alte afec]iuni [i defec]iuni. Arz`-v-arfocul lui ardei de bagabon]i! Conduc`torii na]iei v` vreabinele [i voi….

Am plecat, pentru c` deja sim]eam nevoia s`-l str~ng deg~t pe piticania asta, de Boc`neal`. La poart`, gheretapaznicului tot goal`, prin curtea abia p`r`sit` b`tea v~nt apagub`, iar firma de la intrare se b`l`g`nea \n b`taia acestuiv~nt sim]it, dar nesim]it… M` uit mai bine ce scrie pe ea:Centru de depanare a computerelor personale: BALA-MUC!… Hopa, deci asta era de fapt „\ntreprinderea” ce mise p`ruse a fi foarte serioas`?! Plecare \n regim de urgen]`,c` cine [tie ce se poate \nt~mpla. Oricum, ]inta sondajului afost atins`: am aflat pe viu cine este de acord cu ideile maimarelui [ef al Rom~niei [i ale guvernului s`u, pentru c` alnostru nu prea mai e demult… Arz`-v-ar focul debagabon]i, na c` m-am molipsit [i eu de la domnul Tr`ienic`Boc`neal`, pacientul acestei institu]ii medicale unde, ca [i\n alte asemenea stabilimente aflate \n parohia ministruluis`n`t`]ii, trebuie s` vii nu numai cu boala de acas`, ci [i cumedicamentele care te pot face bun sau ne… bun!

nea MITICå

S` facem haz de necaz, pentru c` numai a[a mai ne eliber`m de… „extaz”!

Iaca ni[te glumede… r~sul lumii

(VIII)■ Un cet`]ean rom~n de originerom`, beat fiind, se opre[te \n fa]aunei pancarte publicitare. Seuit`… se uit`… [i la un momentdat zice: Haoleo, teteo, la via]amea be]i cri]` am v`zut, be]i mor]iam v`zut, dar be]i pepsi n-amv`zut niciodat`, s` moar` mama!■ Un grup de parlamentari rom~nidin arcul puterii se deplasa cuavionul \n Hawaii, pentru o bine-meritat` odihn` oferit` de partid pebanii votan]ilor… Dup` vreo or`de zbor la \n`l]imea de 10.000 demetri, comandantul aeronaveianun]`: „Domnilor, motoareleavionului s-au oprit a[a, brusc [idintr-o dat`! V` rug`m s` r`m~ne]ipe loc ca s` nu \ngreuna]i identifi-carea…■ Ion \[i cump`r` de la Cluj unbinoclu. C~nd l-a v`zut Gheorghe,l-a \ntrebat ce e `la.

– E un instrument, m`, cu carepo]i s` vezi h`t departe [i toatelucrurile par a fi l~ng` tine.

– M`, nu se poate a[a ceva!– Ba da, m`. Uite, asar` st`team

la mine \n curte [i m` uitam \nviloiul `la de peste drum pe care[i-l f`cu un domn senator. Ei bine,m`i Gheorghe, vedeam cum sejuca `sta cu nevast`-ta, cum o maialerga, cum o mai iubea…

– Vezi, m`, Ioane c` instrumen-tu `sta nu e bun de nimc? Domn’senator nici nu este acas`, e laParis! ■ Merg~nd spre sediul s`u dincomuna natal` pentru a se \nt~lnicu aleg`torii, deputatul IlieCocolo[, zis [i „domnu’ inter-ven]ie”, o vede pe soacr`-sa, ceape numele c`reia are dou` vile [i-ofirm`, merg~nd cu bicicleta.

– Unde mergi, mam` soacr`?çntreb` afectuos domn’ deputat.

– La cimitir, Ilie.– ßi cine aduce bicicleta \napoi?

Funia disper`rii – metod` sigur` de a mai face oareceeconomii la buget…

ßtiride… ultima or`!

☛ Un cet`]ean pachistanez de origine rom~n` neanun]` c` datorit` unui ambuteiaj, un [ofer aflat \n trafic prin

Constan]a fost nevoit s` opreasc` ma[ina. Dup` pu]in timp, i-a b`tut \n geamun individ:

– Domnule v` dau o veste trist`. Un grup de terori[ti au r`pit aproape pe to]i membriiGuvernului Rom~niei, [i cere o r`scump`rare de 100 de milioane de euro. Dac` `[tia nuprimesc banii \n 24 de ore, amenin]` c` vor stropi ostaticii cu benzin` [i le vor da foc.Acum eu, \mpreun` cu al]ii, mergem din ma[in` \n ma[in` [i facem o chet`…– Bine, bine [i c~t d` fiecare? çntreab` cel de la volan.– Cam cinci litri!…

☛ M`surile luate de Guvernul cuprins de criz` c` nu poate face fa]` la criz`, se parec` vor anula [i at~t de mediatizatul program prima cas`,acesta urm~nd, probabil, s` fie transformat, spre binelenumai [i numai al rom~nilor, \n prima cript` sau primulcavou!

Marele taumaturg Fane paranormalul, ne-a declarat c` \nvizuina min]ii sale cei afla]i la timona na]ieirom~ne ne conduc spre ]iganizare, ugan-dizare sau burkinafastizare. S` fie`sta nebun sau… Nici nu[tii ce s` maicrezi?!

Dac` vre]i cumva, s` v`face]i o idee despre ce ar puteas` \nsemne infinitul, privi]i-ipe de]in`torii unor milioane \neuro sau dolari. Ei nu se vor

mul]umi \n veciivecilor cu ceea ceau. Vor dori, \n per-manen]`, mai mult[i mai mult, f`r` ase da \napoi de laniciun fel de matra-pazl~c. ¥inta c~[ti-gurilor lor esteinfinitul, pe careto]i sper` s`-lating`.

Salut`m cu interes „inteligentele” m`suri luate de guvernan]i pentru evitarea\mbog`]irii rom~nilor de r~nd, mai ales c` una dintre acestea – aia cu anularea onor`riire]etelor medicale gratuite sau compensate – ne va aduce nou`, \ntreprindere privat`mic` ce dispune de speciali[ti \n fardarea, g`zduirea [i \nhumarea mortului nu numaivenituri, dar [i mari b`t`i de cap.

Pentru a evita aglomera]ia ce se va produce \n mod sigur la scurt timp dup` intrarea\n vigoare a reducerii pensiilor, neonorarea re]etelor medicale, dar [i a altor „minuni”aduc`toare de belele, noi vom reduce timpul de sta]ionare \n saloanele destinate lu`rii der`mas bun, iar ma[ina funerar` va efectua transportul cu 50 km/or`, nu cu 3, ca acum!De asemenea, av~nd \n vedere sc`derea puterii de cump`rare a familiei \ndoliate, vomoferi flori din plastic sau din h~rtie creponat`, pentru c` mirosul [i prospe]imea florilornaturale nu numai c` cost`, dar se [i fur` de la locul de veci, autorii, oameni brune]i [if`r` fric` de Dumnezeu, reintroduc~ndu-lerapid \n sistem. Pomenile, tot pentru a veni \nsprijinul celor r`ma[i \n via]`, vor fi f`cute,contrar voin]ei preo]ilor, numai cu produse de„post na]ional” (ceap`, br~nz`, ridichi [i… camat~t!), iar num`rul invita]ilor se recomand` a nufi mai mult de 10-15, aici fiind inclu[i [inemurile bune, nu cele proaste, ale celui plecatspre… a nu se mai \ntoarce!.

Noi nu v` a[tept`m, dar cu siguran]` vomavea mult de lucru…

Consiliul de administra]ie al firmeide pompe funebre „Asta-i via]`!”

çn dialogcu…

diaspora!❖ Un cet`]ean somalez de origine rom~n`, ne\ntreab`:

– Locuiesc cu familia \n Rom~nia. Ce vomface \n caz c` intr` \n vigoare hot`r~rile guver-nului care ne afecteaz` at~t de mult nivelul detrai? Cum proced`m?

– P`i, ce s` facem. Ne punem cearceafurilepe cap [i mergem tiptil-tiptil la cimitir…

– Dar de ce tiptil-tiptil?– Pentru a nu crea panic`…

❖ Este adev`rat, ne \ntreb` un cet`]ean francezde origine rom~n`, c` dup` dezastrul de laCernob~l toat` conducerea centralei atomoelec-trice s-a sinucis?

– Da, i-am r`spuns noi, dar \n afara secre-tarului de partid, pentru c` pe `sta nu l-au g`sitacas`…❖ Cum s` fac s` m` las de fumat? ne \ntreb` uncet`]ean american de origine rom~n` (de loc dinOltenia). çncerc de dou` luni [i nimic…

– Locui]i \n Rom~nia?– Nu, \n America…– Atunci v` pute]i l`sa \n mod sigur.– Cum?– Cu pastile a]i \ncercat?– Da, dar nu pot s` le aprind…

S` ave]i s`n`tate [i, l`sa]i,nu v` mai g~ndi]i la noi…

M`i, drag` redac]ie!

Chiar dac` de mine, \n afarafamiliei [i a vecinilor, nu prea aauzit nimeni – cu toate c` suntditamai deputatul – vreau s`-miexprimez p`rerea de r`u, pentruc` observ c` nu v` convin suc-cesurile guvernan]ilor [i scrie]iprin ziarul `sta de parc` dori]i s`face]i ravagiuri \n procesurileexisten]ei acelor politicieni caremuncesc din zori [i p~n`-n sear`spre fericirea poporenilor! Nupricep de ce a[a, mai ales acumc~nd ei, s`racii, doresc imple-mentarea c~t mai ad~nc` as`r`ciei, indiferent de loca]iana]ional`… L-a]i f`cut pem`runtul nostru prim-ministrus` se jeneze s` mai apar` la tele-vizor, tocmai el, care ap`reaacolo [i c~nd nu era curent… Pemai marele ]`rii, de asemeneal-a]i sup`rat a[a de r`u, \nc~t,atunci c~nd boteza copilul luiPaul [i al Liei, cu o m~n`-lleg`na [i cu alta \i t`ia aloca]ia!

A[a vre]i voi s` ave]i suc-cesuri la cititori?!…

Nesim]i]ilor!Anonimus PRIGOANå

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU [i Bogdan DINU (redactor revista „Marina Rom~n`”)

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

139

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

De la \nfiin]are (8 octombrie 1896) [i p~n` \n prezent, aceast` insti-tu]ie unic`, prin profilul ei, \n peisajul \nv`]`m~ntului rom~nesc a formatpeste 4500 de tehnicieni care au activat sau activeaz` profesional \norganigrama Marinei Militare, desf`[ur~nd un proces de instruire speci-fic acestei categorii de for]e.

ßcoala care, \ncep~nd cu data de 27 mai 1992 poart` pe frontispiciu,ca semn al pre]uirii, numele ilustrului ofi]er de marin`, Amiral IonMurgescu, ast`zi este un rezultat firesc al acumul`rilor cantitative rea-lizate de-a lungul celor 114 ani de existen]` – ani nu lipsi]i de convulsii[i contradic]ii.

Da, acesta este adev`rul, genera]iile se \nlocuiesc [i asemeneaalerg`torilor de [tafet`, \[i trec din m~n` \n m~n` tor]a, dar nu pe cea spe-cific` sportului, ci tor]a vie]ii. Este o stare absolut fireasc`, \nt~lnit` [i \nmodul de ac]iune [i g~ndire a fiec`rui purt`tor al gradului de maistru mi-litar de marin`, produsul uman al prestigioasei [coli militare pe frontispi-ciul c`reia troneaz` la loc de mare cinste numele celui care a fost AmiralIon Murgescu.

Meritul celor instrui]i \n aceast` institu]ie de \nv`]`m~nt militar nu aavut nevoie de favoare pe parcursul evolu]iei profesionale, pentru c` acestmerit s-a impus… Via]a, \ns`, are regulile sale, oblig~nd pe fiecare dintrenoi ca mai devreme sau mai t~rziu, s` l`s`m locul altuia mai t~n`r, pentruca acesta, la r~ndul s`u, s` procedeze [i el la fel, dar \n alt` unitate de timp.Acesta este ritmul biologic, nu ai ce-i face!

çn privin]a momentului pred`rii [tafetei trebuie s` \n]elegem, oricineam fi noi, c` nimeni nu e de ne\nlocuit, chiar dac` tot ea, via]a, a demon-strat - [i asta nu de pu]ine ori - c` pentru a \nlocui o persoan` cu mult`experien]` profesional` este nevoie de mai multe, perioda de timp fiind,fire[te, limitat`.

Spre bucuria noastr`, schimbul de genera]ii \n cadrul segmentului pro-fesional „mai[tri militari de marin`” se face cu destul` u[urin]`, aici un rolimportant av~ndu-l [i [coala preg`titoare, institu]ie care, prin dotarea [iprofesionalismul celor ce asigur` procesul formativ, a dovedit c` este unvaloros „laborator” de unde Corpul Mai[trilor Militari din For]ele Navale[i-a \mprosp`tat continuu resursele umane. Tradi]ia [i locul acestei [coli \npreg`tirea tehnicianului militar marinar trebuie respectat` [i pre]uit` dec`tre membrii fiec`rei genera]ii, at~t pe timpul practic`rii meseriei, c~t [idup` ce schimbul dintre genera]ii a produs muta]ii \n ceea ce prive[testatutul social.

M.m.pr.(r) Drimel GRIGORE

Bill Gates a ]inut un discurs la un liceu despre cele 10 lucruri pecare elevii nu le-au \nv`]at [i nu le vor \nv`]a la [coal`. El a scos \neviden]` faptul c` sentimentul de automul]umire [i \nv`]`turile„corecte” din punctul de vedere al politicilor educa]ionale au creat ogenera]ie de copii care nu au deloc no]iunea de realitate [i despre felul\n care realitatea aceasta i-a destinat e[ecului \n lumea real`.Regula nr.1: Via]a nu e dreapt` – obi[nuie[te-te cu ideea. Regula nr.2: Lumii prea pu]in \i pas` de stima ta de sine. Lumea sea[teapt` s` realizezi ceva \nainte de a fi mul]umit de tine \nsu]i.Regula nr.3: Nu vei c~[tiga zeci de mii de dolari pe an de \ndat` cep`r`se[ti b`ncile [colii. Nu vei fi vicepre[edintele vreunei companii,dec~t atunci c~nd vei munci pentru aceasta.Regula 4: Dac` crezi c` profesorul t`u e sever, stai s` vezi c~nd o s`ai un [ef.Regula 5: A lucra \ntr-un fast-food nu este ceva sub demnitatea ta.Bunicii t`i aveau o alt` denumire pentru asta: o numeau [ans`.Regula 6: Dac` o dai \n bar`, nu e vina p`rin]ilor t`i, a[a c` nu te maismiorc`i \n leg`tur` cu gre[elile tale, ci \nva]` din ele.Regula 7: Via]a nu se \mparte \n semestre. Nu ai verile libere [i pefoarte pu]ini angajatori \i intereseaz` s` te ajute s` „te g`se[ti”. Faciasta \n timpul liber.Regula 8: Ce vezi la televizor NU e via]a real`. çn via]a real` oameniichiar trebuie s` mai plece din cafenele [i s` mearg` la serviciu. Regula 9: Fi]i \n]eleg`tori [i amabili cu tocilarii. Exist` [ansa ca \nviitor s` lucra]i pentru ei.Regula 10: çnainte de a te fi n`scut, p`rin]ii t`i nu erau at~t de plicti-co[i ca acum. Au ajuns a[a din cauz` c` trebuie s`-[i pl`teasc` chel-tuielile, s`-]i spele hainele [i s` te asculte pe tine spun~ndu-le c~t degrozav te crezi. A[a c` \nainte de a te porni s` salvezi jungla deparazi]ii genera]iei p`rin]ilor t`i, \ncearc` s`-]i desp`duchezi propriuldrum. Redac]ia

10 SFATURI CARE…NU SE PREDAU çN ßCOALå!

Siguran]` [i mare aten]ie la men]inerea navei pe drumul ordonat, acestea sunt calit`]ile timonierului pe timpulmar[ului \n larg de ape, iar maistrul militar din fotografie are asemenea calit`]i.

Genera]iile se \nlocuiesc…

ßcoala Militar` de Mai[tria For]elor Navale