EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 125 • ANUL XIII • SEPTEMBRIE 2008 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm@lmmm.ro

G~nduri \nprag de toamnã…Ce presupune

veghea la oameni?Presupune, în primul rând, rat,iunea în

stare de judecata s,i decizie competenta. Înal doilea rând, presupune nelinis,ti în încer-carea de a deslus,i sensurile devenirii, de apercepe freamatul schimbarilor, filtrândviitorul prin prisma realitat,ilor cotidiene.

Un lucru este destul de clar: „lumea de mâine” nu înseamna numai sperant,a, cis,i multa îngrijorare.

Nu rare sunt momentele când, cu buna-intent,ie sau cu totul s,i cu totulîntâmplator, cautam a gasi un raspuns mult,umitor la ce se întâmpla „azi”, gândulne-o ia înaintea faptei, reflect,ia înaintea act,iunii, fantezia înaintea realitat,ii.Aceasta stare, din pacate, rodes,te în urma multiplelor framântari prin care dorimsa gasim solut,iile cele mai convenabile în ceea ce prives,te relat,ia noastra cuinstitut,ia în care activam profesional, dar cunoscându-ne anemica fort,a materia-la ne este greu a ne departa cât mai mult posibil de subiectivism. Extrapolândideea la nivelul celor care au misiunea de a descoperi acele solut,ii prin care nea-junsurile macar sa se diminueze, daca nu pot fi facute sa dispara, constatam cadomniile lor apeleaza la cele mai put,in costisitoare, luând în calcul, uneori dinrat,iuni mai put,in obiective, foarte put,in pe cele cu aspect profesional-valoric.Efectul? Nelinis,te s,i îngrijorare în rândul celor aflat,i la baza piramidei sistemu-lui militar, dar s,i ceva mai sus, aspecte care nu prea sunt în relat,ie cu freamatulschimbarii s,i viitorul privit prin prisma realitat,ii, as,a cum o cere starea de veghela oameni. Iata, dupa propria-mi opinie, o posibila aparit,ie a „omului ispitit”,omul care, fara sa ma gândesc la ceva mult mai rau, o lasa mai domol cu moti-vat,ia profesionala, îs,i consuma o foarte mare parte din timpul destinat product,ieifacând diverse comparat,ii privind venitul s,i modul de existent,a sau devine obse-dat de ideea ca sistemul nu-i apreciaza valoarea. Omul ispitit, rezultatul firesc alîmbinarii grijii cu îngrijorarea, se simte neputincios în a t,inepasul cu galopanta cres,tere de pret,uri, se simte amenint,at dedisparit,ia funct,iei de pe noile state de încadrare a personalu-lui militar, simte, în cazul SGV, descurajanta apropiere devârsta limita de ramânere în sistemul militar.

Categoric ca altfel se percepe o asemenea stare de faptcam de pe la mijlocul piramidei militare catre vârf, dar maiales la vârf. La asemenea niveluri, presupunerile filozoficeale veghii umane, adica acea încercare de a deslus,i sensuriledevenirii s,i de a percepe freamatul schimbarilor sunt vazute,probabil, la adevarata lor valoare, dar se pare ca s,i pe aiciexista „oameni ispitit,i”, ispita însa nu s,tiu de ce îmi vine sacred ca îmbraca cu totul s,i cu totul alte forme.

E posibil sa fiu considerat un pesimist, dar cum pot oaresa devin un „fan” al sperant,ei, când, cel put,in la momentulactual, o percep pe aceasta ca având la baza o mare lipsa detemei!?

M.m.pr.(r) Dumitru MIHAILESCU

Pentru Liga Navala Româna Filiala Constant,a,dar s,i pentru Liga Mais,trilor Militari de Marina,principala sa colaboratoare, organizarea întruniriianuale a veteranilor marinei a devenit o tradit,ie.Fotografia de mai sus prezinta un aspect de laîntâlnirea desfas,urata pe 27 iulie în Stat,iunea de

pregatire marinareasca Palazu Mare, mai precis,prezinta momentul de în care participant,ii – vete-rani s,i organizatori – pastreaza cu pios,enie o clipade reculegere în memoria celor care mai demultsau mai recent au devenit navigatori printre stele.

(continuare în pag.5)

Prezent,a consilierilorcomandant,ilor Fort,elorTerestre s, i Fort,elorAeriene la Constant,a înpreajma Zilei Marinei, caurmare a invitat,iei adresa-te de catre m.m.pr. OvidiuBadiu – consilierul co-mandantului Flotei, a în-semnat înca un pas înainteîn cunoas,terea activitat,ilorreale desfas,urate de mari-narii militari s,i de catrereprezentant,ii altor cate-gorii de fort,e ale ArmateiRomâne. Despre prezent,ainvitat,ilor la bordul nave-lor (as,a cum se poateobserva s, i în fotografiaalaturata), precum s,i cele-lalte elemente cuprinse îndesfas,uratorul vizitei aflat,idin pag.4.

PRIETENUL MEUCALCULATORUL

– concurs organizat pentrucopiii dumneavoastra

O prezent,a cunoscuta în judet,ul nostru, S.C. ErikaPower Systems are printre obiectele de activitate s,i orga-

nizarea de concursuri ce vizeaza promovarea cunos,tint,elor I.T. (tehnologia infor-mat,iei) în rândul copiilor, indiferent de vârsta acestora.

Propunerea venita din partea conducerii respectivei societat,i de a se organizaun asemenea concurs s,i pentru copiii membrilor ligii a fost discutata s,i aprobatade catre Consiliul Director, urmând ca desfas,urarea propriu-zisa sa aiba loc lafinele lunii octombrie.

Competit,ia va cunoas,te doua etape distincte:– Etapa teoretica, unde copiii înscris,i vor sust,ine un examen ce consta dintr-un

text grila ce va cont,ine maximum 20 întrebari cu diferite variante de raspuns. Înurma acestei probe, primii 10 copii vor accede în etapa a doua, cea practica;

(continuare în pag.3)M.m.pr.(r) Nicolae OAS, E

Efortul conducerii ligii de a organiza cât maibine picnicul anual – o agapa camaradereascadevenita tradit,ionala – a fost serios afectat de lipsaresponsabilitat,ii profesionale a unui (posibil chiara unora) purtator de uniforma militara, de la care,as,a cum era firesc, se as,tepta cu totul altceva.

Desfas,uratorul activitat,ii ce urma sa se con-sume sâmbata, 30 august, în Stat,iunea de

pregatire marinareasca Palazu Mare, prevedea s,iasigurarea transportului membrilor ligii s, i afamiliilor acestora, evident a celor ce doreau saparticipe la respectiva act,iune. Pentru acest trans-port, s-a apelat la Academia Navala „Mircea celBatrân” solicitând un autobuz.

(continuare în pagina 4)

M.m.pr. Ovidiu BADIU

O [ans` la noi amintiri

Picnicul de la Palazu Mare, o act,iunepart,ial reus,ita

PAG. A 2-A TT II MM OO NN AA

Navele care urca pe Dunare spre porturile Galat,i s,i Braila prefera sa deverseze apelereziduale în fluviu pentru a nu fi obligate sa plateasca serviciile administrat,iilor portuareunde acosteaza. Cele ce vin din zona araba mai ales, pentru ca nu dispun de sisteme pro-prii de colectare a des,eurilor, golesc santina, în special noaptea, în apropiere de Tulcea,facând ca în portul unde acosteaza sa nu mai aiba probleme. Ultima poluare de amploare,dupa precizarile facute cotidianululi „Tricolorul”, aparit,ia din 2 iulie 2008, de catre IonDrugan, Comisarul-s,ef al Garzii de Mediu a Administrat,iei Biosferei Delta Dunarii(ARBDD), a fost semnalata în luna aprilie a acestui an de catre Inspectoratul Judet,ean alPolit,iei de Frontiera, însa nici în prezent nu se cunoas,te sursa acesteia.

O alta problema în ceea ce prives,te poluarea apelor Dunarii consta în faptul ca pen-siunile din Delta nu det,in stat,ii de epurare a apelor menajere, conform autorizat,iei demediu pe care au primit-o din partea ARBDD. De altfel, potrivit precizarilor comisaru-lui-s,ef Ion Drugan, nici pontoanele-dormitor cu care se plimba turis,tii în Delta nu au sis-teme de colectare a apelor uzate, astfel ca reziduurile sunt deversate direct în Dunare. Înplus, conform precizarilor Capitaniei Portului Tulcea, în nici unul din porturile din judet,nu exista sisteme de preluare a apelor uzate de la nave. Potrivit unui raport al ARBDD,concentrat,ia de hidrocarburi s,i reziduuri petroliere în apele Dunarii pe raza judet,uluiTulcea a crescut în perioada 2004 -2005 cu aproape 100% fat,a de cea din anii anteriori,ca urmare a cres,terii traficului naval în Delta. Pe lânga toate acestea, navele careacosteaza în port nu beneficiaza de servicii de preluare a reziduurilor, fapt reclamat s,i demembrii asociat,iei operatorilor portuari din Tulcea.

M.m.pr.(r) Nicolae OAS, E

Neavând studii superioare, unul dintrecomandant,ii Marinei Militare a fost trimis saurmeze un curs scurt, de câteva luni, laAcademia Navala din Leningrad, iar pentru canu cunos,tea limba rusa, a primit aprobarea sapoata folosi un translator, misiune încredint,ataunui capitan de marina, proaspat absolvent alrespectivei Academii. Cum s-a desfas,urat cursulnu e greu de imaginat. La seminarii s,i laexamenul de absolvire, s,eful raspundea înromânes,te ce credea el de cuviint,a, iar transla-torul dadea raspunsurile corecte. Examinatoriiluau de bune raspunsurile translatorului,acordând calificative pozitive. În asemeneacondit,ii, examenul final a fost luat cu brio, iar„bels,ugul” de vodca existent pe timpulsarbatoririi absolvirii a fost pe deplin motivat.

La sfârs,itul petrecerii, când participant,ii îs,iluau la revedere, unul dintre ofit,erii sovietici,mai vârstnic, care facuse parte din comisia deexaminare, i-a spus translatorului: Tinere,astazi la examen ai mint,it cât sa-t,i ajunga oviat,a întreaga!…

Întors în t,ara, comandantul în cauzapovestea tuturor ce cumplit de greu i-a fost sareziste pe toata durata cursului.

Stresul s,i epuizarea cereau timp de refacere,as,a ca „bravul” absolvent, cu sau fara apro-barea organelor superioare, s,i-a luat sot,ia s,i apornit spre Delta Dunarii cu unul dinremorcherele Marinei Militare, dând ordin sanu fie deranjat cu niciun fel de problema.

Intâi s-a oprit la Sulina, unde a avut oscurta întrevedere cu comandantul BazeiMaritime, cpt. rg. 2 Pencea, caruia i-a povestitdespre cursul urmat s, i despre nevoia de odihnatotala în linis,tea Deltei. L-a mai rugat, ca laînapoiere, moment ce-i va fi comunicat prinradio, sa-i pregateasca o masa pe baza depes,te, as,a cum numai el s,tie sa o faca.

Dorint,a s,efului fiind ordin pentru subordo-nat, cpt. rg.2 Pencea, un talentat organizator deactivitat,i protocolare, mai ales daca meseleerau pe baza de pes,te, a trecut la treaba. Cupreparatele nu avea probleme, dar nu dispuneade tacâmurile s,i anexele corespunzatoare uneiasemenea mese festive. Tot cautând solut,ii, adat pâna la urma de un depozit de materiale al

fostei Comisii Euro-pene a Dunarii. Aici,în afara de farfurii s,itacâmuri, a gasit s,i ofat,a de masa care i-aluat ochii: confec-t,ionata din Damasc,avea brodate, pe în-treaga suprafat,a, an-core, lant,uri de an-cora s,i pescarus,i. La vederea acestei fet,e demasa a tresarit, gîndul ca surpriza oferita s,efu-lui va fi totala facându-l fericit. A luat-o acasa,unde sot,ia a spalat-o, a apretat-o, încât devenisede un alb imaculat.

Dupa aproape zece zile, primes,te vesteaîntoarcerii comandantului. Totul era pregatit cumeticulozitate: bors, de pes,te, crap la prot,ap,scrumbie la t,acalie, icre de toate felurile, t,uica,vodca, coniac, vin de Niculit,el s,.a.m.d. Toateaceste bunatat,i tronau peste fat,a de masa, punc-tul forte, dupa parerea organizatorului, a aces-tui festin… Sosesc oaspet,ii, pentru ca fuseserainvitat,i s,i cât,iva ofit,eri din comanda mariiunitat,i. Atmosfera destinsa, voie buna, bancuri,ce mai, cam tot ce presupunea un asemeneadivertisment.

Pencea devenea din ce în ce mai nelinis,tit.Ospat,ul se apropia de sfârs,it, toata lumea laudacalitatea bucatelor s,i maiestria celui care lepregatise, dar nimeni nu rostea un cuvântdespre tacâmuri sau despre minunata fat,a demasa!

La plecare, comandantul s,i sot,ia sa s-auapropiat de Pencea, mult,umindu-i pentru efor-turile facute în organizarea acestei mese fes-tive.

- Mai, Pencea, i se adresa comandantul înfinal, nu pot sa nu te întreb: Unde mama dracu-lui ai gasit fat,a asta de masa, ca e oribila!?

În acel moment, profund atins în amorulpropriu, Pencea a replicat mai mult racnind:

- Tovarat,e amiral, neam de neamul meu, darnici din al dumneavoastra n-a mâncat pe oasemenea fat,a de masa. Este de la ComisiaEuropeana. At,i auzit de ea? Numai lorzii auavut parte de as,a ceva…

Comandor (R) Mircea MATEI

TRAITE S, I AUZITE (I)FA¥A DE MASå

În funct,ie de zona, t,ara sau obiceiuri, aceastaforma de politet,e între marinari cunoas,te mai multeaspecte:

• Salutul cu tunul: Înca din sec.XIV, o navamilitara sau chiar de pirat,i, care avea în dotaretunuri, pentru a-s,i demonstra intent,iile pas,nice,descarca toate gurile de foc. Cu timpul, acest obiceis-a transformat într-un salut.

Cele 21 de salve, se spune ca vin dintr-oîntâmplare petrecuta pe o nava din flota luiNapoleon, care trebuind sa execute o salva cu toatetunurile dintr-un bord, doar 21 au funct,ionat.Aceasta ar fi varinanta franceza, pentru ca variantaengleza ne informeaza ca navele întoarse de laTrafalgar, au tras 21 de salve pentru a vesti victoriaasupra francezilor din 21 octombrie 1805.

Salutul cu tunul, indiferent ce variantaacceptam, este stabilit dupa 1877, când marileputeti navale oficiaza ocaziile de executare arespectivului onor.

În privint,a navelor militare, acestea executasalutul cu tunul prin lovituri trase la un interval de10 secunde, motivul fiind salutul uscatului unei altenat,iuni sau a portului în care va intra. Tot cu tunulnava executa s,i salutul nat,iunii, acesta facând partedintr-un alt protocol, uscatul raspunzând lovitura culovitura. În momentul executarii primei lovituri,începe s, i arborarea desfas,urata a pavilionuluiMarinei Militare a nat,iunii salutate. Pavilionul seva coborî dupa executarea ultimei lovituri.

• Salutul portului: Se executa cu sirena, atuncicând o nava comerciala parases,te un port.

• Salutul între doua nave: Între doua navecomerciale salutul se da prin sunete de sirena. Înprivint,a navelor militare, acestea îs,i acorda salutulcu trompeta sau sifleea, echipajul fiind aliniat „lafront” pe punte. Funct,ie de flamura sau marca ridi-cata la catarg, dar s,i de rangul navei, nava cu rangmai mic saluta nava cu rang mai mare. La veliere,

Tradit,ii marinares,ti (II)SALUTUL

Note de voiaj…La sud de Vama Veche

CAPUL KALIAKRA: Un superb promontoriu aflat lacât,iva kilometri de granit,a româno-bulgara, având 687 de hectares,i care, începând cu anul 1941 a fost declarat zona protejata. Pentrua ajunge acolo, trebuie sa te abat,i circa 12 kilometri din drumulprincipal dintre Vama Veche s,i Balcic.

Promontoriul Kaliakra (Capul Kaliakra) se întinde pe 2 km înMarea Neagra s,i are circa 60 de metri înalt,ime fat,a de nivelul marii,fiind o format,iune de stânci calcaroase. Inaccesibilitatea locului a facut în antichitatedin ea o mare fortareat,a, fiind a doua cetate importanta dupa Tomis. În acea perioadase numea Tirisis. Fortareat,a a fost succesiv folosita de traci, romani, bizantini s,i bul-gari. Chiar s,i în prezent, pe promontoriu se afla o unitate militara bulgareasca. O le-genda spune ca în aceasta fortareat,a s,i-a adapostit bogat,iile Lyzimah, succesorul luiAlexandru cel Mare.

În prezent, aici se afla un mic muzeu în care pot fi vazute piese arheologice. Deasemenea se afla ruinele vechii cetat,i, care include: poarta prin care se intra dinsprecontinent, ziduri ale cetat,ii, dar s,i ruine ale diferitelor cladiri, biserici, bai comuneromane s,i fântâni.

O legenda a locului se refera la un grup de fete bulgare care s-au aruncat de pepromontoriu în mare, pentru a nu fi capturate s,i convertite la Islam de catre turci. Este,probabil, cea mai populara legenda, la intrarea în Kaliakra existând s,i un monumentdedicat fecioarelor care s-au aruncat în mare – „Poarta celor 40 de virgine”.

O alta legenda se refera la Sfântul Nicolae, patronul pescarilor. Pe când acesta eraurmarit de turci, Dumnezeu a facut sa apara pamânt sub picioarele sale s,i astfel a pututscapa. În acest fel, precizeaza legenda, ca s-ar fi format Capul Kaliakra.

Ing. nav. Ilarion BARBU

exista obiceiul ca atunci când marinarii erau pe vergi, aces,tia s, a-s,i scoata bonetele s,i sale duca în dreptul inimii, apoi sa le ridice în sus s,i spre dreapta.

Între o nava civila s,i una militara salutul se da prin coborârea la jumatate s,i ridicareala semn a pavilionului, prima care executa salutul fiind nava comerciala.

• Salutul cu sifleea: Se foloses,te numai la bordul navelor militare s,i cuprinde onorulla ridicarea s,i coborârea pavilionului, precum s,i la urcarea sau coborârea de pe schelanavei a ofit,erilor bordului sau a celor venit,i la bord.

• Salutul cu ramele: Se executa de catre armamentul unei barci cu rame, la coman-da „sus ramele”, momentul fiind trecerea pe lânga o nava sau o ambarcat,iune ce are labord o persoana importanta, prezent,a acesteia fiind dovedita prin marca ridicata lacatarg. Salutul cu ramele se da s,i pe timpul perticiparii la diverse concursurimarinares,ti, atunci când barca trece linia de sosire, loc în care sunt amplasate de obiceioficialitat,ile.

(va urma) P.Vela

Surse de poluare cu hidrocarburia Dun`rii

Apa, s~ngele de[ertuluiSutele de oaze risipite pe întinderea Saharei, de exemplu, par insule fertile pe o mare

pustie s,i dezolanta. Concept,ia comuna despre oaza sugereaza o imagine romantica –palmieri unduitori peste marginea unei oglinzi de apa cristalina, din care nomazii îs,irefac proviziile înainte de a porni mai departe prin des,ert. Imagine idilica, dar oarecumdeparte de realitate, mai ales ca unele oaze sunt locuite permanent de comunitat,i de fer-mieri. Cert este ca întâlnirea unei oaze în des,ert, acolo unde temperaturile sunt insu-portabile, înseamna a nu muri de insolat,ie s,i deshidratare.

PAG. A 3-ATT II MM OO NN AA

Compasiune [i solidaritateSa fim mereu alaturi: Aceasta deviza a stat la baza constituirii

Sistemului Finananciar de Întrajutorare Camaradereasca, membrii asociat,iai L.M.M.M. înt,elegând ca a interveni la timpul potrivit în ajutorul unuicamarad, mai ales atunci când acesta trece prin clipele mai grele ale viet,ii,este un gest firesc, un gest al omului care-s,i respecta semenul. De laintrarea sa în operativitate (mai 1995), acest sistem de întrajutorare ce dis-pune de un buget financiar propriu, format numai s,i numai din cotizat,iilelunare achitate de catre membrii aderent,i, a acordat, pâna la 1 septembrie2008, pentru decese (membru cotizant, sot,ia acestuia, copii pâna la vârstade 20 de ani, tata, mama, socru, soacra), stari grave de sanatate, casatoriis,i nas,teri, ajutoare nerambursabile în valoare totala de 172.500 lei(1.725.000.000 lei vechi).

Am început cu precizarile de mai sus pentru a scoate în evident,a fap-tul ca nu ne sunt indiferente starile sufletes,ti prin care trec membrii aso-ciat,iei noastre, as,a cum nu le-au fost indiferente nici mais,trilor militarimarinari înca de pe vremea când asocierea lor socio-profesionala senumea Cercul Mais,trilor Militari din Divizia de Mare. Unul dintre argu-mentele ce vin sa ne sust,ina afirmat,iile este s,i materialul de mai jos, docu-ment ce se afla în arhiva Serviciului Istoric al Armatei, de unde, prin ama-bilitatea s,efului acestui Serviciu, domnul comandor dr. Marian Mos,neagu,ne-a parvenit pentru a se adauga celor multe care dau valoare istoriei aces-tei entitat,i profesionale ce în curând (la 6 mai 2009) v-a împlini o suta deani de existent,a. Va redam integral cont,inutul acestui document.

„CAMARAZI,moartea care nu iarta, nu alege s, i nu crut,a pe nimeni, a luat din

rândurile noastre de curând un camarad – defunctul S, TEFAN POPESCU– despre ale carui calitat,i fara defecte nu mai este cazul sa revin, fiind preabine cunoscut de tot,i, atât s,efi cât s, i subalterni.

Plecarea lui dintre noi nu a lasat numai profunde regrete unanime, dara lasat o sot,ie zdrobita de durere s, i un orfan de 6 ani, ce înca nu-s, i poateda seama de mizeria ce-l pândes, te, în cazul când noi, camarazii tatalui saudisparut, nu-i venim în ajutor.

CAMARAZI,Statul, prin legile sale, de multe ori severe, nu a venit în ajutorul aces-

tei familii, ramase de pe urma unui funct,ionar ce a servit t,ara cu atâtacredint,a timp de 17 ani, decât cu o pensie mizera, de lei 1.700 lunar, prininterpretarea legii în vigoare, ce nu acorda pensie decât vaduvelor cu 5 anide casnicie legitima, în cazul de fat,a fiind lipsa 10 luni pentru completareaacestui termen.

Este posibil oare, cu aceasta pensie în aceste timpuri, sa traiasca oasemenea familie? Desigur ca tot,i vet,i rasunde „NU!”.

CAMARAZI,nu putem lasa prada mizeriei s, i lipsei de educat,ie aceasta femeie s, i

acest copil, ce fac parte din familia noastra. Cu o contribut,ie infima afiecaruia dintre noi, cu o suma ce nu poate conta în bugetul propriu, putemveni în ajutorul acestei familii, asigurând astfel s, i educat,ia copilului, ce vacres, te prin grija s, i tutela noastra, a tuturor.

Pentru îndeplinirea acestui nobil gest camaraderesc, în memoria celuidisparut propun o subscriere permanenta lunara ret,inuta de catre Cerc de15 lei pentru un maistru s, i 10 lei pentru un submaistru, începând chiar dinluna aprilie, creîndu-se astfel un fond de circa 2500 lei, cu care se va veniîn ajutorul celor de mai sus.

CAMARAZI,nu se poate sa existe în Cercul nostru s, i nici n-ar merita sa faca parte

o inima de piatra care sa ramâna indiferenta la acest apel s, i care, cu o con-tribut,ie atât de infima, sa nu participe la acest gest atât de maret,.

Rog înscrierea tuturor, astfel ca obt,inând un numar de peste 100 desemnaturi, sa putem considera ca o aprobare generala, ce ar urma sa fieratificata în fiecare an în adunarile generale”

Pres,edintele Cercului Mais, trilor Militari din Divizia de MareM.m I Nicolae Nicolaescu”.

Ca orice alta campanie publica, cruciada dusa de politi-cieni pentru majorarea pensiilor are propria sa mitologie.Sloganuri precum ”în România, pensionarii mor defoame””sunt la ordinea zilei. Daca informat,ia o primes,ti prinintermediul televizorului, te as,tept,i sa vezi strazile t,ariinoastre pline de vârstnici care cers,esc un colt, de pâine.Nimeni nu poate afirma ca în România marea majoritate apensionarilor duc un trai decent, dar nici a crea o isterie elec-torala pe baza prezentarii unor except,ii nefericite ca fiindregula nu este corect.

Haidet,i, daca vret,i, sa ne raspundem la câteva întrebarice cu sigurant,a ar trebui sa ne intereseze s,i pe noi, militarii,chiar daca avem un regim preferent,ial pe deplin motivat, atâtîn privint,a vârstei de pensionare, cât s,i în ceea ce prives,tesursa de finant,are a pensiilor, aceasta reprezentând un fondfinanciar special creat, s,i nu bugetul de stat.

1. Cam cât,i pensionari exista în România în aceastaparte a anului?

Dupa datele statistice prezentate în publicat,ia„Saptamâna Financiara” din 28 iulie (de fapt s,i sursa raspun-surilor la presupusele noastre întrebari), în România traiesc4.652.726 pensionari asigurat,i de stat s,i 873.713 pensionariagricultori. Dintre primii, numai doua milioane s-au pen-sionat la limita de vârsta s,i au efectuat stagiul complet. Unalt milion s-a pensionat la vârsta legala, însa fara a efectuastagiul complet. 113.000 de persoane primesc o pensieanticipata part,ial. Alte 882.000 s-au retras pe motive deinvaliditate, iar 586.000 primesc pensii de urmas,.

2. Exista o as,a mare dorint,a a românilor de a se pensionaanticipat?

Faptul ca mai mult de jumatate nu au mai apucat sa sepensioneze la vârsta s,i stagiul complet se datoreaza dorint,eiguvernului de a masca s,omajul, câs,tigând astfel puncte elec-torale s,i de a da bine în rapoartele institut,iilor internat,ionale.Acesta este motivul în baza caruia guvernele în ultimii 16ani au preferat metoda pensionarii anticipate sau pe caz deboala, s,i nu dorint,a expresa a românilor de a ies,i din viat,aprofesionala activa. Statul a preferat sa plateasca nis,teamarâte de pensii decât sa se confrunte cu un nivel mai ridi-cat al somajului.

3. Cât de saraci sunt în realitate pensionarii români?În pofida discursurilor populiste, precum s,i a unor

vaicareli de multe ori foarte put,in fondate, majoritatea pen-sionarilor primesc pensii peste nivelul prezentat la televi-ziuni ca fiind regula. 350.000 de români au pensii de peste1000 lei, 650.000 primesc între 750 s,i 1000 de lei, iar 1, 45milioane – între 501 s,i 750 lei. Alt,i 700.000 primesc pensiiîntre 400 s,i 500 de lei. Iar pensiile foarte mici le au cei

580.000 care beneficiaza depensii de urmas, s,i o parte dincei care au preferat sa seretraga din câmpul munciidevreme, pe motive mai maimult sau mai put,in întemeiate.Mult,i dintre aces,tia supraviet,u-iesc, probabil, muncind la negru,munca la negru pe care tocmai cei carei-au trimis la pensie, politicienii, o acuza caresponsabila pentru subfinant,area sistemului de asigurarisociale. Se poate trai din asemenea pensii? o sa va întrebat,idumneavoastra. Noi zicem ca da, însa destul de greu!

4. Cam ce pensie primesc agricultorii?Pensionarii din agricultura primesc o pensie medie de

241 de lei, iar cei retras,i la limita de vârsta s,i cu stagiul com-plet – 304 lei. Cu alte cuvinte, mai put,in decât cei care auacceptat sa-s,i traiasca batrânet,ile anticipat sau pe caz deboala. Motivul invocat pentru ignorarea acestei categoriieste ca nu au contribuit direct la sistem, plata t,aranilor carelucrau în CAP se facea în saci cu produse, nu în lei. Analizastrict monetara, s,i cam atât…

5. Care este sursa financiara necesara plat,ii pensiilor?Contribut,iile sociale platite de angajatori s,i de angajat,i,

aflate înca la un nivel exprem de înalt raportat la alte state.Peste 70% din cheltuielile cu plata impozitelor dintr-o gos-podarie de salariat,i (62, 7% pe total gospodarie) sunt desti-nate plat,ii CAS-ului. La aceasta se aduga contribut,iilefirmelor.

6. Ce se întrevede în privint,a maririi pensiilor?Ministrul muncii, Paul Pacuraru, a anunt,at recent ca

pensiile vor fi majorate în avans, de la 1 noiembrie, cu 20%,astfel încât valoarea punctului de pensie sa reprezintze 45%din salariul mediu pe economie.

Problema e ca saracia ce caracterizeaza pe mareamajoritate a românilor îi face pe aces,tia, îndreptat,it,i cuadevarat, sa viseze la cât mai dese mariri de pensie. În fapt,maririle acestea, un fel de raspuns la dragostea pentru FataMorgana, nu aduc prea multa fericire, în schimb aducinflat,ie.

Deranjant este ca asemenea mariri sunt as,teptate cumare nerabdare s,i de catre cei cu pensii ce depas,esc (uneoricu mult!) 3000 de lei, dorint,a de a avea mai mult„obligându-i” s, a-s,i îndrepte privirile în alta parte, nu însprecei care nu mai s,tiu cum sa-s,i dramuiasca put,inatatea pen-siei…

M.m.pr. Dumitru MIHAILESCU

Pensionarii din Rom~nia– întrebari s,i raspunsuri –

PRIETENUL MEU CALCULATORUL– concurs pentru copiii membrilor ligii –

(urmare din pag.1)

- Etapa practica va fi organizata pe 3 ateliere, undefiecare copil, supravegheat de un reprezentant alfirmei, ansambleaza un calculator, ulterior instalând s,iun sistem de operare (Windows xp sp2). Rezultatelefiecarui participant vor fi cotate cu un numar depuncte, funct,ie de grila adoptata de departamentultehnic. Punctajul final al fiecarui copil participant laetapa practica va avea, ca pondere, 75% decizia depar-tamentului tehnic al S.C. Erika Power Systems s,i 25%decizia unei persoane cu cunos,tint,e în domeniudesemnata de liga.

Premiile oferite de S.C. Erika Power Systems vorfi: locul I – 200 RON, locul II – 150 RON, locul III –100 RON, ceilalt,i 7 copii primind s,i ei diplome sem-nate s,i s,tampilate de reprezentant,ii legali ai organiza-torilor.

Resursele umane, materiale s,i financiare necesareorganizarii concursului vor fi puse la dispozit,ie gratu-it de catre firma, liga asigurând mediatizarea, organi-zarea probei teoretice s,i spat,iul necesar desfas,urariietapei practice.

În concluzile, stimat,i parint,i, daca copilul (saucopiii) dumneavoastra este prieten cu calculatorul, nupregetat,i a-l înscrie la acest concurs ce se anunt,ainteresant s,i extrem de instructiv. Termenul final înprivint,a înscrierii copiilor (baiet,i s,i fete pâna la 18 ani)va fi 18 octombrie a.c. Data precisa s, i loculdesfas,urarii va vor fi anunt,ate ulterior, dar, cu sigu-rant,a, în timp oportun.

Persoana ce va poate clarifica eventualelenelamuriri în privint,a acestui concurs este prim-vicepres,edintele ligii, m.m.pr. Ovidiu Badiu, domniasa putând fi contactat la tel.mob. 0726280817.

Cei din spatele cortineiSarbatoarea Zilei Marinei este organizata, de

fiecare data, dupa un scenariu bine pus la punct,actorii, nimeni alt,ii decât sarbatorit,ii, aratându-s,icalitat,ile profesionale publicului spectator, cel care leapreciaza efortul, curajul s,i maiestria.

Încercam, prin cont,inutul acestui material, sa vaprezentam pe cât,iva dintre cei ce contribuie la reus,itarespectivului spectacol, fie ca o fac la vedere, fie ca nu,mult,umindu-se sa ramâna în spatele „cortinei”.

- Interesantele s,i atractivele informat,ii pe carepublicul le-a primit anul acesta prin cont,inutul textuluicomperajului au fost adunate, selectate s,i direct,ionateartistic de catre un grup de 8 ofit,eri, a caror activitate afost coordonata de catre s,eful de stat major alComandamentului Flotei, comandor dr. S, tefanGeorgescu;

- Transmiterea cont,inutului comperajului catrepublic s-a realizat în direct, cele doua placute vociapart,inând mais, trilor militari Aurel Lazaroiu s, iDaniela Nedelcu;

- Neptun I (cel ce vine cu s,alupa din mare), a fostinterpretat de m.m. Mirel Danaila, iar Neptun II (celprezent pe faleza), de catre profesorul Nae Opris,an dela Academia Navala;

- Vocea lui Neptun (text înregistrat pe banda) aapart,inut m.m.p.(r) Dumitru Mihailescu;

- Asigurarea sincronismului dintre text s,i act,iunilece se petreceau pe mare sau faleza, o regie tehnico-artistica de fapt, a apart,inut capitanului comandor IosifBencze.

Tuturor, felicitari pentru reus,ita. Redact,ia

Maistrul militar principal (r) Calin Constantin primes,te din parteas,efului Statului Major al Fort,elor Navale, domnul contraamiral de flotilaDorin Danila, prestigioasa distinct,ie „Emblema de onoare a Fort,elorNavale”, semn al recunoas,terii meritelor profesionale s,i marinares,ti alecelui ce ani de zile a facut parte din echipajul navei-s,coala „Mircea”.

Distinc]ii oferite de [eful Statului Majoral For]elor Navale

În semn de recunos,tint,a pentru rodnica s,i îndelungata activitatedesfas,urata în cadrul Fort,elor Navale Române, precum s,i pentru modulexemplar de implicare în misiunea de promovare a imaginii Marinei însocietatea româneasca – as,a cum sta scris în Atestat, document ceînsot,es,te medalia – s,eful Statului Major al Fort,elor Navale a conferit, joi,

As,a ploua de ceva timp pe la noi…Potopul a trecut, iazul comunal s-a mutat în curte.

Pâna la retragerea apei s,i primirea de ajutoare, un pes-cuit nu strica!

14 august, „EMBLEMA DE ONOARE AFOR ,TELOR NAVALE” unui numar însemnat decadre militare s,i personal civil din cadrul acestei cate-gorii de fort,e.

Printre mais,trii militari marinari carora li s-a con-ferit pret,ioasa distinct,ie se numara s,i domnii: DumitruMihailescu– pres,edintele de onoare al L.M.M.M.;Nicolae Radu – pres,edintele în exercit,iu al L.M.M.M.s,i Constantin Calin – membru asociat.

Respect deplin pentru init,iativa s,i felicitari tuturormedaliat,ilor! M.m.pr. Ion BANU

– consilierul s, efului Statului Major al F.N.pentru problemele ce-i privesc pe mais, tri militari

s, i subofit,eri.

Mult,umim conducerii Statului Major al Fort,elorNavale pentru elogioasele apreceri facute la adresaexistent,ei s, i funct,ionalitat,ii L.M.M.M., precum s, i pen-tru acordarea de distinct,ii unora dintre membrii acesteiasociat,ii socio-profesioanale.

Consiliul Director al L.M.M.M.

PAG. A 4-A TT II MM OO NN AA

Printre activitat,ile premergatoare Zilei Marinei, StatulMajor al Fort,elor Navale a prevazut s,i acea act,iune cunos-cuta sub denumirea de Zilele Port,ilor Deschise, când seg-mente importante din activitatea s,i locul de munca al mari-narilor militari sunt prezentate constant,enilor, dar s, ituris,tilor aflat,i în aceasta perioada pe litoralul românesc.

În urma laudabilei init,iative a maistrului militar princi-pal Badiu Ovidiu, consilierul comandantului Flotei, înperioada 8 – 11 august au fost invitat,i pentru a participa laact,iunea Port,i Deschise, 10 mais,tri militari/subofit,eri, con-silieri ai comandant,ilor din unele unitat,i ale Fort,elorTerestre s,i ale Fort,elor Aeriene, dintre aces,tia, din motiveabsolut întemeiate, 2 nereus,ind sa onoreze tentanta invi-tat,ie.

Ne face deosebita placere sa amintim numele celor careau fost prezent,i alaturi de marinari în perioda pregatirii decatre aces,tia a zilei lor tradit,ionale:

- M.m.I Ispravnicelu Clementin - consilierul S, efuluiStatului Major al Fort,elor Aeriene;

- M.m.pr. Leu Mircea – consilierul comandantuluiS, colii de Aplicat,ie a Fort,elor Aeriene, Boboc;

- M.m.I Popa Constantin – consilierul comandantuluiBazei Aeriene 86 Fetes,ti;

- Plt.maj.pr. Nedeianu Mircea – consilierul comandan-tului U.M.01853, Capu Midia;

- M.m.pr. Manole Eugen – consilierul comadantuluiRegimentului 53 Rachete Antiaeriene, Medgidia;

- M.m.pr. ,Tigla Liviu – consilierul comandantuluiBatalionului 81, Focs,ani;

- Plt.adj. Chiru Ion – consilierul comandantuluiBrigazii 8 Artilerie, Focs,ani;

- Plt.adj. Mitre Cosmin – consilierul comandantuluiS, colii de Aplicat,ie Unitat,i Sprijin, Sibiu.

Programul stabilit a se derula în perioada întrunirii s-adovedit a fi foarte variat, interesant s,i bine primit de catreoaspet,i. Prezent,a la ceremonialul ridicarii pavilionului(sâmbata. 9 august), vizitarea pe 10 august a navelor:Fregata 221, Corveta 265, NPR 190, Puitorul de Mine 274,Dragorul Maritim 30, Monitorul 46, Vedeta Blindata 177,Submarinul „Delfinul”, S, alupa D.H.M., nave apart,inândPolit,iei de frontiera, precum s,i a tehnicii specifice scafan-drilor s, i infanteriei maritime, a însemnat, pentrurespectabilii oaspet,i, o adevarata lect,ie de marinarie.

Curios,i, s,i foarte interesat,i în acelas,i timp, de a afla maimulte amanunte despre corpul tehnicenilor marinari, dar s,idespre asociat,ia socio-profesionala ce îi reprezinta, domniiconsilieri au participat la o întâlnire cu pres,edintele ligii,domnul maistru militar pr. (r) Radu Nicoale, prim-vicepres,edinte, m.m.pr. Badiu Ovidiu s,i consilerul juridic,m.m.pr. Banu Ion.

Privita în ansamblu, activitatea poate fi considerata,fara nici o ret,inere, o reus,ita certa, la care sprijinul s,efulStatului Major al Fort,elor Navale, domnul contraamiral deflotila Dorin Danila, dar s,i a domnului contraamiral deflotila Mircea Rusmanica – comandantul Flotei, domnulcontraamiral de flotila Aurel Popa – loct,iitorul comandan-tului Flotei, precum s,i a domnului comandor Dan Haulica,comandantul Academiei Navale „Mircea cel Batrân” a fostevident.

Pentru a argumenta cele afirmate cu privire la sprijinulacordat maistrului militar principal Badiu Ovidiu la orga-nizarea respectivei întâlniri, redam un fragment din cuvin-tele de mult,umire exprimate de catre plutonierul adjutantChiru Ion – consilierul comandantului Brigazii 8 ArtilerieFocs,ani: Transmitet,i domnilor amirali, ca începând deastazi Fort,ele Navale au mai câs, tigat înca opt emisari carevor prezenta într-o maniera pozitiva aceasta categorie defort,a armata oriunde vom executa misiuni – în t,ara sau înstrainatate”

M.m.pr. Neculai MANOLE

S` ne tr`ie[ti,nene Petric`!

Camaradul nostru în ale armei s,i profesiei, maistrul mil-itar cls.I (R) Motoi Petre, s-a nascut la 22 septembrie 1931,în localitatea Negru Voda jud. Constant,a. La vârsta de 20 deani, în anul 1951, a fost încorporat la marina, stagiul militarefectuându-l, pe durata a 4 ani, în cadrul unei unitat,i devedete blindate din garnizoana Tulcea. Atras din „fragedapruncie” de mecanica, Petre Motoi, în anul 1955, la finalulstagiului, s-a hotarât sa ramâna ca angajat al MarineiMilitare, primind gradul de sergent major s,i îndeplinind,pâna în anul 1958, funct,ia de s,ef de atelier.

În anul 1959 a fost mutat la Divizia Maritima, unde, încadrul unitat,ii de nave auxiliare, îndeplines,te funct,ia de s,ef

mecanic pe s,alupa de comandament „LANCEA”.Apreciat ca meserias,, dar s,i ca un foarte bun marinar, în anul1965 a fost selectat pentru a face parte din echipajulremorcherului „VITEAZUL”, nava militara care a dus bricul„MIRCEA” în Germania, pentru a suporta, în s,antierul navaldin Hamburg, reparat,ii capitale.

În anul 1974 a facut cursul de 8 luni pentru a trece dincorpul subofit,erilor în corpul mais,trilor militari de marina,curs în urma caruia a obt,inut diploma de maistru militar. Înanul 1975, din cauza unei afect,iuni la piciorul drept, a fostdeclarat inapt pentru serviciul militar, fiind trecut la pensiecu gradul de m.m cls. I a.

Astazi, când de foarte put,in timp a împlinit venerabilavârsta de 77 de ani, noi, cei ce facem parte din FilialaMangalia a L.M.M.M., nu putem decât sa-i transmitem, as,acum am facut-o s,i pe 22 septembrie, un camaraderesc La

mult,i ani!Sa ne traies,ti în sanatate, nene Petrica, s,i

curtat de mult mai multe bucurii!Consiliul Director

al Filialei Mangalia a L.M.M.M.

Consilierii comandan]ilor For]elor Terestre[i For]elor Aeriene

\n vizit` \n portul Constan]a

Aspect de la picnic. Din fotografie, va zâmbesc s,i va saluta competitorii de la mult agitatul concursde table, sport bazat nu pe fort,a, ci pe… un dram de noroc!

ANUN¥ PUBLICITARS.C. ERIKA POWER SYSTEMS S.R.L., cu sediul în Constant,a, strada Portit,ei

nr.5, va sta oricând la dispozit,ie în calitate de distribuitor al unei game diversificatede produse din domeniul tehnicii de calcul: accesorii, periferice, componente calcu-lator, consumabile, medii de stocare optice s, i magnetice, memorii RAM s, i FLASH,produse de papetarie etc.

Pe lânga comercializarea produselor enumerate, firma noastra va ofera o gamalarga de servicii IT, incluzând crearea de aplicat,ii software specializate, pagini deprezentare WEB, materiale promot,ionale personalizate.

Pentru orice problema pe care o dorit,i clarificata înainte de a ajunge la firma,putet,i sa ne contactat,i pe tel. mob. 0766102562.

Va mult,umim pentru atent,ia cu care ne-at,i receptat invitat,ia. Va as, teptam!

(urmare din pag.1)Primind aprobarea, L.M.M.M., în calitatea

sa de persoana juridica, a încheiat un contract deînchiriere cu celalta persoana juridica,Academia Navala „Mircea cel Batrân”, achitândtotodata s,i suma perceputa în temeiul deplineilegalitat,i. Rezolvarea transportului persoanelordornice de a petrece o zi pe malul LaculuiMamaia, a facut posibila stabilirea traseului s,i alocurilor de îmbarcare, precum s,i a momentului

ajungerii mas,inii la locurile stabilite.Toate bune s,i frumoase, însa, în dimineat,a zilei de sâmbata, 30 august, ziua

desfas,urarii activitat,ii, reprezentantul ligii sosit la parcul auto al Academiei Navalesa preia autobuzul, a ramas consternat de faptul ca cei de acolo habar nu aveau de as,aceva! Ce contract de prestari servicii, ce obligat,ii în respectarea acestuia, ce respon-sabilitate profesionala!? Iata atitudinea unor camarazi fat,a de o solicitare aprobata decatre comandantul unitat,ii, o solicitare care, prin încheierea contractului amintit,îmbracase aspectul juridic.

Cu chiu, cu vai, dupa o ora s,i ceva de târguieli, scuze tardive s,i cautari de solut,ii,s-a gasit un s,ofer care sa poata guverna bolidul, plecându-se pe traseu. Stupoare! Ceicare au tot as,teptat prin locurile precizate pentru îmbarcare, vâzând ca autobuzul numai vine, s-au întors acasa, rostind, bineînt,eles, cuvinte de „mult,umire” la adresaligii, organizatoarea picnicului! De pe traseu, datorita nepermisei întârzieri, s-auurcat doar… 6 persoane!

Pâna la urma picnicul s-a desfas,urat, chiar daca numarul participant,ilor a fostmult sub as,teptari, dar reus,ita acestuia, umbrita atât de mult de neseriozitatea servi-ciului auto de la Academia Navala, a fost departe de ceea ce liga s,i-a propus… Astae! Altadata sa ne fie învat,are de minte!

M.m.pr. Ovidiu BADIU, prim-vicepres,edinte L.M.M.M.

Semne de recunos,tint,adin partea

institut,iei prefectuluiPerceputa ca o asociat,ie ce s-a

impus pe es, ichierul ONG prinseriozitatea, stabilitatea s,i diversi-tatea act,iunilor sale, Liga Mais,trilorMilitari de Marina a fost solicitatade catre Prefectura Constant,a, sanominalizeze maximum trei per-soane din efectivul sau, considerateca s-au distins de-alungul activitat,iiatât prin profesionalism, cât s,i prindaruire fat,a de meseria de slujbas,iai marii.

Consiliul Director al L.M.M.M.a nominalizat pe maistrul militarBucur Gheorghe –veteran de razboiîn vârsta de 101 ani; m.m.pr.(R)Mihailescu Dumitru s,i m.m.pr.(r)Calin Constantin.

Miercuri, 13 august, cu doua zile înaintea Zilei Marinei,institut,ia prefectului a organizat la sediul Prefecturii festivi-tatea decernarii unor frumoase Diplome de Excelent,a s,iPlachete comemorative, printre cele 12 personalitat,i selectate

la nivelul Constant,ei (amirali, comandant,i de lunga cursa,profesori) regasindu-se s,i „strabunicul” nostru în ale profesiei,venerabilul domn Bucur Gheorghe, cel care anul viitor, la 18aprilie, va împlini 102 ani!M.m.p.(r) Nicolae RADU – pres,edinte L.M.M.M.

Picnicul de la Palazu Mare,o act,iune part,ial reus,ita

PAG. A 5-ATT II MM OO NN AA

Mai mult,i membri ai ligii ce activeaza profesional labordul submarinului „Delfinul” s-au hotarât saparaseasca asociat,ia, motivul invocat fiind „disconfortulmoral” creat de cont,inutul a doua dintre materialelepublicate în numarul 124 al gazetei „Timona”: La tele-fon redact,ia s,i Vi s-au cam tocit crampoanele, rat,oilor!,cel mai „suparator” fiind considerat un anume pasaj dinprimul material, unde, în context, era folosit adjectivulprobabil, acesta nefacând altceva decât sa-s,i respectesensul acordat de gramatica limbii române s,i anume:ceva care poate fi adevarat.

Cine a fost „eminent,a cenus,ie” care a considerat caprobabil înseamna pros,ti, nu s,tim s,i nici nu ne intere-seaza. Ce s,tim, e ca „setosul de cultura” a reus,it saprovoace o serioasa stare de suparare în rândul mem-brilor ligii din acest echipaj, stare din care unii consideraca nu pot ies,i decât prin renunt,area la calitatea de mem-bri asociat,i!

Va respectam opiniile, stimat,i colegi, dar nu s,i pecele fara noima, iar pentru a va demonstra lipsa moti-vat,iei supararii dumneavoastra, prezentam cont,inutulpart,ii încriminate din materialul „La telefon redact,ia”:Pozit,ia inactiva a navei, pozit,ie ce dureaza de ani buni,ne ret,ine într-un fel intent,iile de a comenta în paginileziarului modul de pregatire s,i valoarea profesionala aechipajului. Ca s-a ajuns aici, nu este vina nici a dum-neavoastra s,i nici a noastra, dar a vorbi în termeni lauda-tivi despre o nava care este plimbata de la o unitate laalta, o nava care n-a mai înfruntat marea de mult,i ani, onava al carei echipaj exceleaza probabil în pregatireateoretica, misiunile concrete lipsind cu desavârs,ire, ar fio mare gres,eala din partea noastra s,i, credet,i-ne, nudorim a o comite”… Ce este neadevarat în acest text?Unde este grava jignire ce considerat,i ca v-a deranjatatât de mult? Cum explici, domnule maistru BaltianuCristinel afirmat,ia: „am fost facut,i pros,ti pe baniinos,tri!”. Interpretat,i corect, domnilor, sensul adjec-tivului „probabil”, s,i o sa constatat,i, daca dorit,i acest lu-

cru, ca sistemuldumneavoas t r anervos a fost pussa react,ioneze faraa s,ti bine de ce…

Referitor lacelalalt material,s, i acesta dupaopinia dvs.at,ât,ator de spirite,precizam ca nueste altceva decâtun pamflet princare s-a încercatsatirizarea lipseide react,ie a mem-brilor ligii, atuncicând conducerea asociat,iei a încercat organizarea celeide a XII-a edit,ii a unei competit,ii fotbalistice. Ca echipa-jul submarinului face o serioasa pregatire fizica, e foartebine! Autorul materialului s-a referit, fara sa nomina-lizeze, la cei care nu fac aceasta activitate. Atunci, care-iproblema? De unde provin acuzele s,i supararea? Ne-alovit pe noi soarele în moalele capului atât de tare încâtnu mai realizam acest lucru, sau astrul dadator de viat,aa act,ionat asupra altor capete!?

Domnilor, continuând a percepe lucrurile dupa pro-priile dvs. scenarii, afis,ând lipsa de voint,a în a t,ine ladistant,a supararea atunci când unele lucruri sunt prezen-tate as,a cum sunt ele, nu as,a cum at,i dori sa fie s,i neac-ceptând dialogul constructiv, chiar ca ne pierdem vre-mea încercînd a discuta despre camaraderie.

S, i cum timpul pentru noi este pret,ios, punem punctdarii de explicat,ii, considerând ca am fost destul de clariîn lamurirea problemei ce v-a deranjat atât de mult.

M.m.pr.(R) Dumitru MIHAILESCU – redactor responsabil

Corigent,i la limba româna…

A primit gradul de maistru militar marinar în luna august aanului 1977, avansarea sa fiind însot,ita de multe felicitari, pen-tru ca, datorita rezultatelor obt,inute, fusese declarat s,efulpromot,iei 1977, numele fiindu-i încrustat în marmura placii deonoare a s,colii.

Intrând în flota, a activat profesional foarte mult,i ani încadrul Direct,iei Hidrografice Maritime Constant,a, unde aîndeplinit atât funct,ia de s,ef mecanic pe s,alupa hidrografica, câts,i de comandant al acestei nave. Dupa ani de ambarcare, a fostmutat în cadrul atelierului respectivei unitat,i, unde profesiona-lismul, daruirea s,i dezvoltatul sau spiritgospodaresc au facut ca aprecierileatâtor s,efi s,i comandant,i pe care i-aavut sa nu poata fi decât pozitive.

Ei, dar a sosit momentul puneriicaschetei în cui, moment ce marcheazaîn viat,a fiecarui om începutul unei noietape de viat,a, aceea de pensionar.

Ît,i dorim multa sanatate, dragaMitica, dar te „avertizam” ca trebuie saramâi tot timpul as,a cum ai fost, adicaun om responsabil s, i cu curajulrecunoas,terii propriilor fapte, un omiubitor de oameni.

Pensie cât mai lunga, iar pentru totceea ce ai relizat în activitatea profe-sionala, noi, cei din conducereL.M.M.M., ît,i mult,umim.

Consiliul Director al L.M.M.M.

Tineri s,i plini de sperant,e, as,a cum sta bine unorabsolvent,i, cei din promot,ia 1978 au ies,it pe poartas,colii în ziua de 31 iulie, intrând în serviciul flotei mil-itare… Astazi, 30 august 2008, dupa 30 de ani demunca în care au cunoscut bucuria succesului, dar s,iamarul gust al unor nerealizari, au reintrat pe poartainstitut,iei militare care i-au format ca tehnicieni cudorint,a evidenta a revederiicolegilor, a revederii locu-rilor în care s,i-au petrecut treiani din viat,a.

Au raspuns prezent lachemarea organizatoriloracestei întâlniri de suflet unnumar foarte mic din ceipeste o suta de absolvent,i aipromot,ei, dar atât,i cât,i aufost au trait la cota maximaatmosfera superba a întâl-nirii.

Maturi, cons,tient,i s,i pedeplin responsabili de rolulpe care îl mai au înca înorganigrama Fort,elor Nava-le, cei prezent,i au perceputaceasta spirituala întrunire cape o dorint,a a tuturor de a fimai apropiat,i, de a ne respec-

ta aproapele s,i de a trai bucuria sucesului unui colegcu aceeas, i intensitate cu care t,i-ai trai propriarealizare.

A fost o întâlnire ce ne-a încarcat serios bagajul cuamintiri frumoase.

M.m.pr. Ion BANU

Pensie lung`,domnule Dumitru Gu]`!

(urmare din pag.1)Fiecare dintre venerabilii invitat,i, oameni care au servit cu respon-

sabilitate s,i devotament Marina Militara cu mult,i ani în urma, poate fiprivit ca un posesor al unui imens album cu amintiri. Cu toate acestea,organizatorii le ofera anual, spre încântarea acestor vârstnici, s,ansa de aacumula noi s,i noi asemenea imagini mentale, ce se transforma într-oextraordinara sursa de încalzire a sufletului, marea majoritate dintre eifiind serios afectat,i de necazurile batrânet,ii.

Chiar daca de la an la an numarul celor care dau curs invitat,iei de aparticipa la o asemenea întâlnire este în scadere, cei care mai pot veni ofac cu bucuria de a-s,i revedea camarazii, de a face schimb de amintiri, dea da o povat,a celor mai tineri care îi privesc cu deosebit respect.

Cât mai putet,i, venit,i venerabili domni, pentru ca asemenea întâlniripot avea efectul unui elixir dadator de viat,a, iar dumneavoastra, la fel cas,i noi de altfel, avet,i mare nevoie de as,a ceva.

O [ans` la noi amintiri

Ies,irea la pensie, moment marcant pentru fiecare dintre noi, este ono-rata s, i de prezent,a conducerii ligii, aces, tia oferind spre amintire„tânarului” pensionat elemente simbolice purtatoare ale insemnelor aso-ciat,iei. În fotografie, pres,edintele L.M.M.M, domnul m.m.pr.(r) NicolaeRadu, înmâneaza pensionarului, m.m.pr. Dumitru Gut,a, „Atestatul” princare asociat,ia îi recunoas,te noua calitate, însot,it de Placheta L.M.M.M.

La ßcoala Militar` de Mai[tri „Am. Ion Murgescu”catalogul a fost strigat…

As,a cum bine spunea un coleg de-al meu, la întâlnirea promot,iei 1988, dupa 20 de ani deci, ne-am simt,it capersonajele din romanul omonim al lui Dumas… Chiar daca ne dorim sa fim înca tineri, realitatea celor peste 40de ani acumulat,i la capitolul viat,a este necrut,atoare. Vrem nu vrem, trebuie sa recunoas,tem ca a venit s,i pentru

noi vremea bilant,urilor.Am reus,it cu chiu cu vai sa ne întâlnim cam o

treime dintre cei care în urma cu 20 de ani eramavansat,i la gradul de maistru militar clasa a IV-a.Unii pareau neschimbat,i, poate doar câteva kilo-grame în plus s,i ceva fire argintii, alt,ii total schim-bat,i, însa tot,i erau fericit,i ca am reus,it sa punem lacale aceasta întâlnire. Pe lânga cei 4 colegi ale carorsuflete au parasit prematur lumea noastra, au fostdestul de mult,i care nu pot justifica, la modul serios,lipsa de raspuns la aceasta adevarata sarbatoare. Ceicare au raspuns prezent, însa, s-au simt,it extraordi-nar, petrecând clipe de o mare frumuset,e împreunacu cei alaturi de care au cunoscut „tumultoasa” viat,ade elev.

Mult,umiri celor care au raspuns chemarii.Mult,umiri, de asemenea, inimos,ilor „mus,chetari” ceau depus eforturi în organizarea superbei întâlniri.

Nu uitat,i: ne vom revedea în anul 2013, întâlnireamarcând 25 de ani de la absolvire!

M.m.pr. Marian BOZA

DUPA 30 DE ANI

DUPA 20 DE ANI

Uzul este cel ce hotaras,te soarta tuturor cuvintelors,i expresiilor, acestea ramânând sau disparând, înfunct,ie de frecvent,a lor în vorbirea de toate zilele.Exact as,a stau lucrurile s,i cu unele pleonasme care –des,i contravin normelor gramaticale – s-au impusdatorita uzului, dând senzat,ia ca nu vom mai scapaniciodata de ele. Iata câteva exemple mai des întâlnite:

- A URMA APOI sau DUPA ACEEA (expresiepleonastica as,a cum era s,i disparuta, din fericire pentrulimba ce-o vorbim, expresie A AVANSA ÎNAINTE).

- A IES, I AFARA (des,i nu se poate ies,i decât afara,mult,i vorbitori –mai ales comentatorii sportivi – simtnevoia acestei precizari pleonastice).

- A INTRA ÎNAUNTRU (folosire inutila a pre-

cizarii ÎNAUNTRU)- A COBORÎ JOS s,i A

URCA SUS (JOS s,i SUSfiind de prisos).

- A SE SUPRAPUNEPESTE (iata o formulare des întâlnita, vorbitorii nese-sizând ca A SUPRAPUNE înseamna A PUNE PE sauPESTE, deci nu se poate spune A PUNE PESTEPESTE sau A PUNE PE PE);

- A REPETA ÎNCA O DATA sau A MAI REPE-TA O DATA (des,i intens combatute, asemenea for-mulari pleonastice n-au disparut înca);

- A SE LIMITA NUMAI sau A SE REZUMADOAR LA CEVA sunt formulari care, ca s,i A URMAAPOI, nu sunt percepute ca pleonastice de foarte mult,ivorbitori, aces,tia nedându-s,i seama de inutilitatea luiNUMAI sau a lui DOAR.

REDAC ,TIA

PAG. A 6-A TT II MM OO NN AA

Vechi as,ezamânt de cultura tehnica s,imarinareasca, S, coala Militara de Mais,tria Fort,elor Navale pe frontispiciul careiatroneaza numele Amiral Ion Murgescu-un erou al neamului românesc,calauzes,te de 111 ani pas,ii s,i mint,ileacelor tineri care opteaza pentru pro-fesia de MAISTRU MILITAR DEMARINA.

Înfiint,ata la 8 octombrie 1897,aceasta institut,ie a învat,amântului de marina a constituit încununarea anumeroase încercari de realizare a unui cadru organizat pentru pregatireatinerilor în diversele specialitat,i tehnice ale marinei. Iata care a fost par-cursul istoric al s,colii care ne-a format s,i continua sa formeze tehniceniai apelor:

1897, 8 octombrie: S-a înfiint,at S, coala de submecanici s, i submaes, tride marina, care, pentru început funct,iona în cazarma flotilei de la ,Tigli-na – Galat,i;

1899, toamna: S, coala de submecanici s,i submaes,tri de marina trece însubordinea Diviziei de Mare, fiind redislocata la Constant,a, unde, pâna înanul 1902, a funct,ionat într-un local situat astazi pe strada AristideCaratzali, aproape de Biserica greaca;

1901: Pe baza Legii de organizare a Marinei Militare din 28 mai1898, se statueaza existent,a unei singure institut,ii de pregatire a spe-cialis,tilor cu denumirea S, coala de marina de submecanici s, i submaes, trimilitari. Absolvent,ii deveneau subofit,eri, s,efi de specialitat,i. Duratastudiilor era de 3 ani. Sub aceasta denumire, s,coala a funct,ionat pâna înanul 1909;

1909, 6 mai: Prin Înaltul Decret Regal nr.1620, semnat de Carol I, afost înfiint,at CORPUL MAES, TRILOR DE MARINA S, EFI DESPECIALITA ,TI. Ei proveneau din absolvent,ii S, colii de marina de sub-mecanici s,i submaes,tri militari, s,coala care, dupa înfiint,area CorpuluiMaes,trilor Militari, îs,i schimba denumirea în S, coala de marina amais, trilor s, efi de specialitate. Ea a funct,ionat la Constant,a pâna în anul1916, dupa care a fost redislocata la Galat,i;

1920, 13 iunie: Prin Decretul nr.2213 s-a înfiint,at, la Constant,a,INSTITUTUL MARITIM, rod al reorganizarii S, colii de marina s,iadaugarea unei structuri noi. Pregatea mais,tri militari s,i instructori despecialitat,i;

1921, 16 decembrie: S-a înfiint,at la Sulina S, coala de mecanici s, i elec-tricieni. Pregatea mais,tri care sa lucreze la reparat,ii ale aparatului pro-pulsor s,i instalat,ii electrice. Durata de s,colarizare era de 3 ani, la abso-vire cursant,ii primind gradul de submaistru. În 1922 a fost mutata laGalat,i, unde a funct,ionat pâna în anul 1928, dupa care a fost mutata laConstant,a s, i reorganizata prin încadrarea, împreuna cu sect,iileInstitutului Maritim, în S, COALELE DE SPECIALITA ,TI ALEMARINEI (cu durata de 8 ani). A fiint,at pâna în anul 1938:

1938, 11 noiembrie: S, coala de specialitat,i devine S, COALA DESUBMAES, TRI DE MARINA, denumire sub care va funct,iona pâna înanul 1950.

1950: S, coala de submaes,tri de marina îs,i înceteaza activitatea. În1951 este desfiint,at Corpul maes,trilor Militari, personalul fiind, în mareparte, înlocuit cu reangajat,i din rândul trupei;

1959, 1 noiembrie: Au început cursurile S, COLII DE SUBOFI ,TERIDE MARINA, institut,ie anexata S, colii Militare Superioare de Marina;

1964, 1 Octombrie: A luat fiint,a S, COALA MILITARA DE SUB-OFI ,TERI TEHNICI DE MARINA, care, la 5 decembrie 1964 îs,ischimba denumirea în S, COALA DE MAIS, TRI S, I SUBOFI ,TERI DEMARINA, iar începând cu 21 august 1965, se va numi S, COALAMILITARA DE MAIS, TRI DE MARINA. Durata de s,colarizare 2 ani,gradul la absolvire; maistru militar clasa a IV-a;

1992, 27 mai: S, coala ia denumirea de S, COALA MILITARA DEMAIS, TRI MILITARI A MARINEI, în acelas,i an, dar la data de 8octombrie, s,colii I s-a atribuit numele „Amiral Ion Murgescu”

2002, 1 august: S, coala de Mais,tri îs,i schimba denumirea în S, COALADE MAIS, TRI MILITARI A FOR ,TELOR NAVALE „AMIRAL IONMURGESCU”.

Redact,ia

INTREPRID – legendarul portavion american a fost scos din efectivulflotei militare acum un sfert de veac. Amplasat pentru eternitate la t,armulManhattan-ului, a devenit, în timp, un muzeu în aer liber.

În cel de-al doilea razboi mondial, Intreprid a suportat cinci atacuri-kamikaze, ce au luat viat,a a 270 membri ai echipajului. Dar urias,a nava de27.000 tone a rezistat.

Este plasat nu departe de docuri, unde ancoreaza, de regula, transat-lanticul Queen Mary. La 11 septembrie 2001, pentru sigurant,a, aici a fostinstalat statul major operativ ce coordona act,iunile antiteroriste aleautoritat,ilor.

De subliniat ca, în 1981, nava a fost cumparata de un om de afaceri dindomeniul bunurilor imobliare, Zachar Fischer, care s,i-a dorit sa-l trans-forme în muzeu – vizitat în prezent, anual, de circa 700.000 de turis,ti, caatract,ie a metropolei. Recent, portavionul a trebuit sa fie supus unorreparat,ii capitale ce au costat 60 de milioane de dolari, reparat,ii în cadrulcarora trebuia sa fie remorcat s,i dus în s,antierul naval din statul NewJersey, unde ar fi stat aproximativ doi ani. Operat,iunea s-a dovedit a fiimposibila, chiar daca s-au folosit remorchere de 6.000 de CP. L-au mis,catcât,iva metri, dupa care portavionul a ramas înt,epenit, lipsa motoarelorproprii fiind definitorie.

Mare a fost dezamagirea veteranilor care, cândva, au servit pe aceastanava, pentru ca ei, aflat,i pe punte, urmau sa se deplaseze cu nava pe dis-tant,a de 8 kilometri, atât cât era pâna la s,antierul naval.

Ing.nav. Ilarion BARBU

ßCOALA PROFESIEI NOASTRE,LA CEA DE-A 111-A

ANIVERSARE

Un portavion muzeu

Cu rare except,ii, scrierile s,i emisiunile de cultivarea limbii pornesc de la premisa ca lucrarile normativereprezinta culmea perfect,iunii s,i ca tot ce e în afara lornu exista, ori e gres,it. Un exemplu tipic în acest senseste cuvântul aversa. Lucrarile speciale de meteorolo-gie, dar s,i dict,ionarele generale bine documentate(inclusiv dict,ionarul-tezaur al limbii franceze),definesc aversele ca fiind „precipitat,ii de scurta duratacare apar s, i dispar brusc”. În funct,ie de natura s,i con-sistent,a norilor, avem averse puternice, moderate sauslabe. Daca e cald, ploua, iar daca e frig, ninge, cadegrindina sau se produce ceat,a. Lucrul de care marelepublic se teme însa cel mai mult este ploaia care vinepe neas,teptate s,i, dupa ce te uda în câteva minute pânala piele, apare iaras,i soarele. As,a s-a ajuns ca aversa deploaie sa fie asociata neaparat cu o „rupere de nori”,atribuindu-i-se un caracter torent,ial, des,i în realitate sepoate reduce la cât,iva stropi. S, i pentru ca, în general,buletinele meteo nu ne previn asupra averselor dezapada etc., expresia aversa de ploaie a început sa fieperceputa ca un… pleonasm! Aceasta înt,elegere sim-plista a fenomenului nu are caracter specific românesc,ea fiind întâlnita nu numai în DEX etc., ci s,i în uneledict,ionare generale straine, unde explicat,ia oferitacuvântului „aversa” este cea de „ploaie torent,iala”.Este regretabil ca lucrarile normative, atât de grijulii cu

forma cuvintelor, facuneori rabat adevaruluis,tiint,ific. Iar daca mete-orologii au fost dejacriticat,i în repetaterânduri pentru „pleonas-mul” aversa de ploaie,nu este exclus ca într-obuna zi sa fie s,i fizicieniiaratat,i cu degetul pemotiv ca-s, i dizolvazaharul în ceai, în loc sa-l „topeasca”, as,a cum face… toata lumea!

Ca nici la francezi dict,ionarele nu exceleaza înexplicarea s,tiint,ifica a unor fenomeme meteorologicene-o demonstreaza cuvântul abat în sintagma pluie d’a-bat, pe care prestigiosul dict,ionar LAROUSSE odefines,te ca averse abondante, pentru ca numai dupacâteva pagini sa ne spuna ca frant,uzescul averseînseamna oricum „pluie subite e abondante”. Pai daca„aversa de ploaie” este la români un „pleonasm” (cums-au grabit apologet,ii de pe la noi sa sust,ina pâna înpânzele albe), atunci „gres,eala” a fost luata „mura-ngura” de la francezi. Quod erat demonstrandum!

(va urma)Comandor (r) Neculai PADURARIU

Sarmana limba româna…Din „perlele” profesorilor (VII)

GREßELILE DIN GREßELI SE FAC

Sa luam aminte la cuvinte.PLEONASME … UZUALE !?

Când va gân-dit,i la un pes,te,cel mai probabilvi-l imaginat,iprajit, saramurasau un bors, stras,-nic. Ei bine, deaceasta data, noiîncercam sa vaî n d r e p t a m

gândurile în alte direct,ii, s,i anume marimea s,i alte„calitat,i” remarcabile ale pes,tilor.

Pes, tele cel mai mare este rechinul-balena(Rhincodon typus), o specie rara ce se hranes,te cuplancton s,i care traies,te în zonele mai calde dinoceanele Pacific, Atlantic s,i Indian. Cel mai mareexemplar înregistrat s,tiint,ific avea 12, 65 m lungime, 7m circumferint,a în zona cea mai lata a corpului s,icântarea 15, 21 tone. A fost capturat lânga Insula Baba,de lânga Karachi, Pakistan, la 11 noiembrie 1949.

Cel mai greu pes,te osos din ocean este pes,tele-soare (Mola mola), înregistrat cu o greutate de 2 tones,i cu o lungime de 3 metri de la un capat la celalalt alînotatoarelor.

Cel mai us,or pes,te este gobiul pitic (Schindleriapraematurus), din regiunea Indo-Pacificului, cu o greu-tate de numai 2 mg s,i o lungime de 12-19 mm.

Cel mai feroce pes,te de apa dulce este piranha.Atras de sânge s,i de zbaterea în apa, un banc de piran-ha poate devora în câteva minute un animal demarimea unui cal, lasând numai scheletul. Cei maiferoce piranha sunt cei din genul Serrasalmus s,iPygocentrus, care traiesc în râurile din America deSud.

Cel mai mare ochi al unui pes,te apart,ine calamaru-lui urias, (Architeuthis dux) din Atlantic. Recordul estedet,inut de un exemplar gasit în 1878, în Golful ThimbeTickle, Canada, al carui ochi avea 40 cm diametru.

Cel mai periculos arici de mare este ariciul flaore(Toxopneustes pileolus). Toxinele din t,epi s,i pedicului(organe mici, ca nis,te cles,ti) pot provoca oamenilordureri acute, probleme respiratorii s,i paralizie.

Cea mai mare stridie (Ostrea edulis) a fost pescuitaîn 1999 în Golful Chesapeake din Virginia, SUA.Cântarea 3, 7 kg, având 30,5 cm lungime s,i 14 cmlat,ime.

Cea mai mica stea de mare (Pattiriella parvivipa-ra), descoperita în 1975 pe coasta de Vest a PeninsulieiEyre, din Australia de Sud, are o lungime de maximum4, 7 mm s,i un diametru mai mic de 9 mm.

Informat,iile sunt preluate din cartea GuinnessWorld Records 2005, editata de RAO, s,i comunicateredact,iei de catre ing. nav. Ilarion Barbu, Bucures,ti.

Piranha, cel mai feroce pe[te

MURPHOLOGIE UNIVERSITARå● Orarul este astfel stabilit, încât fiecare student sa piarda maximum de timp între ore. ● Universitatea este unloc unde oamenii cu principii sunt mai numeros,i decât cei cu valoare. ● Când ît,i revezi notit,ele înaintea unui exa-men, cele mai importante vor fi ilizibile. ● Daca es,ti sigur pe tine, dupa ce tocmai ai încheiat un examen, estepentru ca nu s,tii de-ajuns ca sa ît,i dai seama ca nu pot,i fi sigur de nimic.

ORIZONTAL:1) Toamna (pl.).

2) Dornici de-o vizita la crama – Produs de toamna… la crama. 3) Începutoscilant! – Lelit,a (pop. pl..). 4) Mirean – Coboara toamna de la munte (pl.) –Schimba macazul. 5) Calut,ul nostru, dobrogean – Product,ie de toamna.

6) Vara lipsita de soare! 7) Banchet pe sfârs,ite – Camamare! – Cana! 8) Sfârs,it de toamna. 9) Dat peste cap cu tarie– Specializat într-o product,ie alambicata, trecuta prin serpen-tine. 10) Trecere tomnatica acceptata în astronomie.

VERTICAL: 1) Lucrari necesare fertilizarii solului.2) Pofta nestavilita la un gratar cu pastrama – Resturi de

paie (reg.). 3) Produse neconvent,ionale la o… crama olte-neasca. – Intermediate Inter Home (abr.). 4) Începe toamna!– Popasuri ce te-mbie colo sus, în deal la vie. 5) Cais,i! –Maestru al penelului, autorul tabloului „Toamna”. 6) O notade pomina! – În mica masura… într-un pocal! - „Pod” întoponimia scandinava. 7) Discipol al lui Platon (Cassius) – Sprijin pentru recolta din vie.

8) Pes,tis,or marin folosit ca nada – Culese din bels,ug! – A simt,i din suflet! 9) Prezinta pe fat,aurmarile atâtor toamne – Bautura nerecomandata la crama. 10) Sfârs,ita cu multa bautura – Careufacut în grup!

Dict,ionar: TOOC, BRO, DIO, UVA M.m.pr. (R) Niculae MANOLE

PAG. A 7-ATT II MM OO NN AA

ßtia]i c`…☛ Nu va mai chinuit,i pentru ca

nu aveat,i cum sa s,tit,i ca maistrulmilitar principial (pardon principal)Costel Padurariu a ies,it la pensie. Unasemenea eveniment nu ne-a fost datnici noua sa s,tim, chiar daca, con-form protocolului ligii, i se oferea unmic cadou ce avea darul de a-l bucu-

ra pe cel „proaspat” pensionat.Pâna la urma, vestea ne-a sosit chiar de la sursa, adica de la domnul

Costel Padurariu, s,i asta pentru ca ne-a cautat la sediul ligii, dar nu pentruceea ce credet,i probabil dumneavoastra, ci pentru a nesolicita o cerere de… retragere din liga!… Suparat eraDoamne, tare suparat! De ce?… Ne-a îns,irat dum-nealui ceva motive rupte din viat,a de submarinist pecare noi le-am dar oarece crezare, însa datându-leevolut,ia cam pâna prin 1994, ca dupa aceea… nu ne-aumai ajutat bateriile! Asta e! Costel Padurariu a parasitliga, dar ne pare rau ca a plecat as,a de suparat!

A, nu s,tit,i! Haidet,i sa va mai spunem ceva: LuiCostel Padurariu i s-a marit pensia! O, stat,i as,a, nusarit,i imediat cu întrebarea „de ce lui da s,i noua nu?”…I s-a marit pensia cu 8 lei, adica exact cât platea el coti-zat,ia la liga, asta daca mai era membru… Cres,tereserioasa, familie mare, remunerat,ie dupa buget… Sa fiifericit, Costele!

☛ Chiar daca va interesa, în mod sigur nu aveat,icum sa s,tit,i ca plt. maj. Ilie Budulan a ies,it la pensie.Pe la liga chestiunea s-a realizat prin efect de neplatacotizat,iei… Bravo, Ilie! Când a fost de luat ajutoarefinanciare ne-ai gasit, iar acum, când trebuie sa teachit,i de obligat,ii, ne-ai pierdut adresa! Mai e luna astas,i, daca tot nu ne bagi în seama, o sa te bagam noi,spunându-t,i: S, tiai cumva ca te-am exclus din liga? Nu s,tiai, nu-i as,a!? Eibine, în privinta modului tau de a percepe lucrurile, credem ca ar fi cazulsa-t,i mai consult,i… medicul de familie! În rest, sa-t,i fie pensia cât mailunga…

● Un profesor se chinuie sa bata un cui într-un zidde beton pentru a atârna portretul lui Ceaus,escu.Bineînt,eles ca nu reus,es,te. Bula, care-l privea, îi spune:Dom’ profesor, s,ade numai daca e împus,cat…

● Reîntors acasa, cosmonautul Prunariu e primit deceaus,es,ti s,i întrebat cu ce s-a ocupat în cosmos.

– Am studiat efectele legii gravitat,iei, raspundeoaspetele.

Dupa plecarea acestuia Nicu îs,i întreaba consoarta:– Auzi, Leano, când am dat eu legea asta a

gravitat,iei?– Ce ma întrebi pe mine? Eu sunt

om de s,tiint,a, tu te ocupi cu legile.● Bula cites,te o poezie: „N-avem

pâine, n-avem sare/ Dar avem Canalla mare/ Un se plimba cu barcut,a/Nicus,or s, i cu Lenut,a”. Intrigata, pro-fesoara îl cheama pe director, iaracesta îl obliga pe Bula sa recitepoezia. Bula, recita o varianta adap-tata noii situat,ii: „Avem pâine, avemsare/ Avem s, i Canal la mare/ Un seplimba cu vaporu/ Ceaus, escu s, ipoporu”. Directorul, mult,umit de ce aauzit, pleaca mustrând-o din priviripe profesoara. Aceasta, nes,tiind ce samai creada, îl apostrofeaza pe Bulaspunându-i ca nu-i cinstit.

– Doamna profesoara, spuneBula, una e politica interna s,i alta epolitica externa…

● Bula e jefuitor de morminte.Într-o noapte foarte întunecoasa, întimp ce se chinuia sa dea la o parte

capacul unei cripte, simte ca-l bate cineva pe umar.– Cine-i?, întreaba Bula îngrozit.– Moartea.– Uf, ce m-ai speriat! Credeam ca-i securitatea.● Campania araturilor de toamna. Un catun, cu

numai 10 hectare suprafat,a arabila, anunt,a primulîncheierea lucrarilor. C.A.P.-ul comunal socoate ca 10ha e put,in s,i declara 100 ha. Forul imediat superior,C.U.A.S.C.-ul comunal trimite o telegrama la judet, cu1000 de ha. S, i as,a mai deaprte. Drept raspuns,Ministerul Agriculturii trimite catunului urmatoareadepes, a: „Încetat,i cu aratul ca at,i trecut granit,ele!”

(va urma)

Divertisment autumnal

A batut aseara-n poartaO misterioasa doamna,Anunt,ând cu-o voce sparta:Eu sunt doamna Toamna!…

Iar salcâmii din gradinaAuzind ce-a spus solia,Au dat zvon la o vecinaDe-a aflat toata câmpia.

S, i pe miris,tea pascutaDoi scaiet,i o iau la valeDând alarma în deruta,La tot ce-ntâlneau în cale.

A-nceput sa plânga viaDezgolita ca o sluta,Iar pe-o craca ciocârliaSta de veghe abatuta.

Graurii în pâlcuri deseZboara-n valuri prin livadaS, i-un paianjen pânza-s,i t,eseAs,teptând o noua prada.

Parcul trist nu ne mai cheamaAruncând frunzis,u-n stradaIar cu dint,ii de aramaRâd porumbii din ograda.

Un bâtlan pe catalige,Zgribulit abia pas,es,teS, i-n talazuri ciocu-nfigeFara vreun noroc la pes,te.

O bunica-n librarie,Dovedind tact s,i rabdare,Printre cart,i în valmas,ieCauta abecedare.

Pe o banca mai departe

Doua fete, cu decent,a,Rasfoiesc de zor o carte(Pregatiri de corigent,a).

Mai în gluma, mai în joaca,Debrans,ari vin în cascade,Chiar la iarna de-o sa facaDragoste la zero grade.

Pe la sedii de partide,Dupa pofte s,i orgolii,Se dau lupte fraticidePentru noile fotolii.

Zvonuri circula-n ziare,Despre pensia uitata,Ca va fi cândva mai mareS, i-n curând recorelata.

…………………………….

S, i-a ramas zaluda doamnaCe-acuza dureri de spate,Cu cortegiul ei de toamnaS, i ret,ete compensate.

Nicolae NICOLAE

■ La tribunal:– Cât,i ani îmi dat,i?, îl întreaba acuzata pe

judecator.– Cincisprezece ani – raspunse aceata.– Mult,umesc! Suntet,i foarte amabil.■– Nu va suparat,i, putet,i sa-mi spunet,i cum pot

ajunge la Universitate?, îl întreba un cetat,ean pe untrecator.

– Cum sa nu, cu placere. Trebuie sa dat,i un exa-men de admitere…

■ Un gardian îl în-treaba pe det,inutul careurma sa fie eliberat:

– S, i acum, ai ceva pla-nuri de viitor?

– Numai unul. Planulunei banci…

■ Un tip, bine „aghesmuit”, se t,inea de un stâlppentru iluminat cu o mâna, iar cu cealata pipaia tro-tuarul.

– Ce caut,i? Îl întreba un polit,ist.– Portofelul, raspunde bet,ivul.– Aici l-ai pierdut?– Nu, în celalalt capat al strazii…– Atunci de ce îl caut,i aici?– Aici e lumina…■ Un extraterestru, travestit în pamântean,

ajunge în centrul Bucures,tiului. Prima persoanaîntâlnita a fost un cers,etor, care, apropiindu-se îispune:

– Miluies,te-ma s,i pe mine cu o moneda…– Dar ce mai este s,i aia o moneda?– Ai dreptate, s,efule, cu devalorizarea asta…

Mai bine da-mi vreo zece - cincisprezece monede!■– Mie mi-a schimbat curentul acasa, de la 110 la

220 volt,i. Dumneavoastra ce curent avet,i acasa?– Curent continuu. Zi s,i noapte ard bacurile…

La drujbe proprietari! Taiat,i padurea-n draci,ca-i a voastra. Sî nu uitat,i, însa, sa va plânget,i deinundat,ii…

* Proverb marin`resc: Iube[te-]icopilul, ca [i c~nd ar fi al t`u.

Din folclorul de dupa ‘89: Cinefura azi un ou, e un bou!

hhh

h h

h

h

h

hhhhhh

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

h

Rapsodii de toamn`

Viziuni de toamna(în maniera lui G. Topîrceanu)

Din istoria anecdotei politice:„Cinci ani cine spune,

trei ani cine ascult`!”

Flashuri…

SEDIUL REDAC¥IEI : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Nicolae OAßE

CORECTOR : Prof. Geo VLAD

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATå [i TIPARUL : S.C. INFCON S.A. Constan]a

125

I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A TT II MM OO NN AA

Documentul ce atestaabsolvirea de catremaistrul militar principalBadiu Ovidiu, a cursurilorAcademiei de Mais, triMilitari s,i Subofit,eri U.S.Navy, Newport, SUA.

Pe lânga calitatea încare a participat la cursu-rile Academiei americane,m.m.pr. Badiu Ovidiu nua uitat ca este s, iprim-vicepres,edinte alL.M.M.M., fapt pentrucare, în semn de respect, îiofera instructorului saucâteva obiecte purtatoarea insemnelor asociat,ieinoastre.

Prezent la cursurile celei mai înalte forme de învat,amânt a mais,trilor militari/subofit,erilor din armata SUA, maistrul militar principal Badiu Ovidiu, con-silierul comandantului Comandamentului Flotei pentru problemele mais,trilor militari s,i subofit,erilor, intra în istoria Fort,elor Navale, dar s,i a entitat,ii profe-sionale din care face parte, ca fiind primul maistru militar român ce a absolvit aceasta prestigioasa institut,ie de învat,amânt. Pentru a afla mai multe amanuntedespre acest important eveniment, m-am adresat domnului Badiu cu rugamintea de a raspunde la câteva întrebari.

Întrebare: Pentru a ne lamuri cititorii în privint,a important,ei cursului facut de dumneavoastra în perioada 30 mai – 11 iulie a.c. la Academia de mais,trimilitari s,i subofit,eri a armatei SUA, va rog sa ne oferit,i câteva amanunte despre aceasta institut,ie militara de învat,amânt.

Raspuns: Rolul Academiei ale carei curs l-am absolvit, este de a întari modul de îndeplinire a misiunilor de catre M.m./ Sof. printr-o educat,ie continua aacestora, argumentul precum ca „personalul unei armate, cu cât este mai educat, cu atât acea armata este mai puternica” reprezentând scopul real al cursurilorrespective. Iata, de fapt, pe ce se bazeaza acest argument cu referire la educat,ie: În anul 1958 Congresul american a introdus doua noi grade în corpulmais,trilor militari s,i anume M.m.1 s,i M.m.pr. Cu toate ca pozit,ia s,i responsabilitat,ile M.m.2 erau bine definite în lant,ul de comanda al marinei americane,stabilirea rolului celor doua noi grade (M.m.1 s,i M.m.pr) a fost subiect de lungi dezbateri. În 1979 s,eful U.S. Navy a pus capat acestor discut,ii s,i a stabilit camarina americana va extinde rolul M.m.1 s,i M.m.pr. Ei nu vor mai fi tehnicieni. Ei vor deveni lideri, manageri de nivel mediu. Ca rezultat al politicii s,efu-lui US Navy, multor M.m.1 s,i M.m.pr. li s-au încredint,at pozit,ii cu mari responsabilitat,i. În timp ce unii îs,i faceau treaba bine, o mare parte din aces,tia es,uaudatorita lipsei de educat,ie, pregatire în domeniul leadershipului s,i conducerii manageriale. Pentru a ajuta la transformarea acestora din tehnicieni în lideri,marina americana a înfiint,at la 14 septembrie 1981 Academia mais,trilor militari s,i subofit,erilor. Prima clasa pilot a avut 16 cursant,i iar cursurile au avut odurata de 9 saptamâni, unde au fost predate materii privind dezvoltarea abilitat,ii de comunicare, not,iuni despre programul marinei americane s,i pregatirefizica. Începând cu luna ianuarie 2005 programul cursurilor a fost stabilit la 6 saptamâni, iar clasa trebuia sa aiba cel put,in 65 student,i. Datorita succesuluiîn pregatirea Mm/Sof pentru pozit,iile de lideri, absolvirea acestei Academii a devenit o cerint,a obligatorie pentru încadrarea funct,iilor de consilier.

Întrebare: De la ce arme provin cursant,ii s,i care este gradul militar ce le permite accesul?Raspuns: Cursant,ii provin din marina militara, infanteria marina, fort,ele terestre, fort,ele aeriene, garda de coasta din armata americana, precum s,i din alte

state ale lumii. Gradele militare ale cursant,ilor sunt: maistru militar principal sau clasa I; plutonier adjutant principal sau plutonier adjutant.Întrebare: Sa presupunem ca o asemenea forma de pregatire ar putea exista s,i pe meleagurile noastre. Cu sigurant,a, conducerea ei va fi asigurata de catre

ofit,eri cu grade mari, personalul didactic provenind tot din rândul domnilor ofit,eri, aceastafiindu-ne, cel put,in pâna acum, obis,nuint,a. Academiei ale carei cursuri le-at,i frecventat rela-tiv recent cum îi este asigurata echipa de comanda s,i din ce segment profesional provine per-sonalul didactic.

Raspuns: Conducatorul Academiei americane ce asigura formele superioare depregatire a mais,trilor militari s,i subofit,erilor este CMDCM (SW/SS/AW) James B. Ford –maistru militar principal, iar echipa sa, dar s,i instructorii proveneau din rândul mais,trilormilitari s,i subofit,erilor. Instructorii care au pregatit grupa din care faceam s,i eu parte, deexemplu, au fost ABHCS (AW/SW) Jonathan Reed s,i SMSgt David Poulin, doi adevarat,iprofesioinis,ti în arta educarii oamenilor.

Întrebare: Care au fost direct,iile concentrarii cursului?Raspuns: La respectivul curs, în seria la care am participat, au fost 94 cursant,i, dintre

care 92 americani, un turc s,i eu, românul Badiu Ovidiu. Pentru a permite o libertate maimare în schimbul de idei, de experient,a, dar s,i pentru a da o mai mare încredere în propri-ile fort,e, cei 94 de cursant,i au fost împart,it,i în 7 grupe a câte 13, 14 sau 15 oameni. Avândca direct,ie principala lucrul în cadrul unei microcolectivitat,i umane, pe parcursul celor 6saptamâni, pe lânga o intensa pregatire fizica, am fost testat,i asupra modului de întocmirea unor eseuri diferite tematic, ni s-au testat calitat,ile oratorice, precum s,i abilitat,ile demediere a diferitelor stari conflictuale. Pentru formarea de deprinderi, cursul a fost struc-turat pe mai multe module: leadership, metode de comunicare (ex: modul de a face oprezentare orala, discursuri instantanee cu ocazia diverselor evenimente), etica, istoria s,itradit,iile U.S. Navy (crezul marinarului american, crezul maistrului militar de marina), le-gislat,ie s,i regulamente militare, securitatea afacerilor nat,ionale, dezvoltarea abilitat,ii de aîntocmi diverse tipuri de rapoarte, dezvoltarea capacitat,ii de a sintetiza diverse rapoarte s,ilucrari scrise, aparare nat,ionala, comportamentul uman fat,a de organizat,ia/ grupul din careface parte, politica s,i strategia U.S. Navy, despre U.E. s,i NATO, disciplina în US Navy,metode de solut,ionare a conflictelor s,i controverselor, prezentarea U.S. Army s,i U.S. AirForce, elemente de justit,ie militara, tipuri de masuri coercitive în U.S. Navy – cauzele s,imodul de aplicare a acestora, pedepse nejudiciare în U.S. Navy, asistent,a juridica în U.S.Navy, modalitat,i de sust,inere a familiei personalului militar, modalitat,i de solut,ionare aproblemelor aparute într-un grup, modul de luare a deciziilor într-un grup.

Intrebare: În calitatea dumneavoasta de consilier al comandantului ComandamentuluiFlotei, cum apreciat,i acest curs, mai precis la ce va va ajuta el? Va întreb acest lucru pentruca foarte multe cadre din Fort,ele Navale, ofit,eri, în marea lor majoritate, au participat ladiverse forme de pregatire în afara granit,elor t,arii, dar nu prea „simt,im” rezultatele aplicariiîn practica profesionala a valoroasei lor experient,e.

Raspuns: Nu comentez acest aspect, pentru ca nu eu trebuie sa fac asta. Pot, în schimb,sa punctez câteva din cele auzite s,i învat,ate la acest curs, elemente ce trebuie sa fie cunos-cute, înt,elese s,i, bineînt,eles, aplicate în activitatea de zi cu zi, în primul rând de catre ceicare ocupa funct,ia de consilieri ai comandant,ilor pentru probleme ce-i privesc pe mais,trimilitari s,i subofit,eri:

- dezvoltarea într-o masura mai mare a deprinderilor de leadership, astfel încât sa creascapropria posibilitate de supervizare în domeniul în care activeaza, de a spriji comandantulîn realizarea actului de comanda s,i de-al consilia productiv pe acesta în diverse probleme;

- modalitat,ile prin care sa se poata deveni mentor pentru mais,tri militari, subofit,eri s,i tine-rii ofit,eri;

- dezvoltarea propriilor deprinderi de comunicare, fiind astfel capabili sa contribuie lacres,terea comunicarii eficiente în interiorul propriei unitat,i dar s,i între propria unitate s,ialte unitat,i din aceeas,i structura sau structuri diferite;

- sa fie în masura sa evalueze comportamentul etic al personalului aflat în aria de responsabilitate;- sa-s,i dezvolte abilitatea de a întocmi diverse tipuri de rapoarte;- sa-s,i dezvolte capacitatea de a sintetiza diverse rapoarte s,i lucrari scrise; - sa-s,i însus,easca diferite metode de solut,ionare a conflictelor s,i controverselor;- sa gestioneze, în sens constructiv, modul de rezolvare a problemelor aparute într-un grup;- sa poata superviza modul de luare a deciziilor într-un grup.

Cu respectul pe care îl acordam fara rezerve camaradului nostru de arma, profesie s,i asociat,ie, încheiem acest scurt dialogcu ment,iunea ca maistrul militar principal Badiu Ovidiu, a absolvit cursul de 6 saptamâni efectuat în cadrul Academiei deMais,tri s,i subofit,eri a U.S. Navy cu un punctaj foarte bun (95, 37% dintr-un total de 100%), clasându-se în primii 10 absolvent,idin cei 94 cursant,i. Un rezultat de except,ie, mai ales ca tot ce s-a petrecut acolo – cursuri, seminarii, luari de pozit,ii, verificaris, .a.m.d. – a avut ca baza a vorbirii s,i scrierii, limba engleza.

Felicitari, domnule maistru militar principal Badiu Ovidiu! A consemnat M.m.pr.(r) Nicolae OAS, E

Emblema prestigiosului centru depregatire a mais,trilor militari s,i subofit,erilordin U.S.Navy

Cei 13 colegi de grupa ai maistrului militar principal Badiu Ovidiu (12 fiind americani), împreuna cuinstructorul lor: (rândul de sus, de la dreapta la stânga): Mike, Ken, Kevin, Mark, Mike, Ian, C.J., Jason, Nick; (rândul de jos de la stg. la dr.) Ken (casatorit cu o românca), Gail, admirabilul instructor David Poulin (avi-ator), Badiu Ovidiu s,i Craig, s,eful clasei, infanterist marin.

Primul cursant rom~n la U.S. Navy Enlisted Academy(Academia de mai[tri militari [i subofi]eri) din Newport, S.U.A.