EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 165 • ANUL XIX • MARTIE - APRILIE 2014 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: neptun6800@yahoo.com

A sosit primăvara!Este iarăși primăvară! Natura se spală la ochi somnoroasă, trezindu-se din

„mrejele” anotimpului rece. Să ne bucurăm, oameni buni, de venirea primăverii, regretând că nu mereu e lângă noi, pentru că acest anotimp, în care natura prinde viață, întrece în frumusețe pe cele trei surate: vara, toamna, iarna, chiar dacă și acestea au farmecul și fanii lor...Este iarăși primăvară, iar noi, cei care am așteptat-o nerăbdători, ne trezim la viață uitând grijile, ba poate chiar și neca-zurile provocate în urma participării la îndelungul „taifas” dintre vânt, zăpadă și

ger. E primăvară! Copacii, din ce în ce mai îmbrăcați în verzile lor straie, ne dau parcă și mai multă poftă de veselie, și mai multă poftă de a gusta din plin bucuria vieții, chiar dacă aceasta ne oferă adesea și însemnate cantități de amărăciune.

La cât mai multe primăveri, cititori ai „Timonei”!

Dorindu-le sănătate și nespuse bucurii, dăruim o floare-mărțișor tuturor doam-nelor care dețin calitatea de membre ale Ligii Maiștrilor Militari de Marină, tuturor soțiilor, fiicelor, mamelor membrilor asociației noastre, precum și tuturor doamnelor

și domnișoarelor care, prin activitatea lor profesională, contribuie substanțial la valoroasa existență a Forțelor Navale în structura Armatei Române.

La mulți ani!

Chiar așa, să nu mai fie nevoie de metafore?!?

Mai mult ca oricând, pare bine venită această întrebare, pe care, iertată-mi fie intenția, încerc să o adresez mai tinerilor mei camarazi de armă și profesie și, de ce nu, părinților în sarcina cărora se află dificila misiune de educare (cel puțin primară) a copiilor. Puțin dezvoltată, întrebarea-titlu ar suna așa: Nu credeți că normalitate înseamnă și să discutați cât mai des între voi despre cărțile pe care le citiți, despre eroii care vă plac, despre interpreții unei piese de teatru, ai unei piese de muzică vocală sau instrumentală sau cine știe ce alte subiecte de interes cultural? De ce oare aceste subiecte de discuție au devenit pentru îngijo-rător de mulți tineri (dar și pentru unii părinți!) o preocupare marginală?!? Este ceva rușinos dacă recitați iubitei versuri de Minulescu? Dumneavoastră, stimați părinți, considerați că ar fi cazul ca cei mici să nu mai memoreze poezii candide, ci doar reclame de la televizor?!...

Subiectul este sensibil, într-adevăr, și nu știu ce reformă l-ar putea salva. Cert e că tinerii noștri, viitorul națiunii de altfel, ar cam trebui să conștientizeze efec-tele distructive ale realei și nedoritei stări, o primă formă de manifestare a aces-teia fiind deja simțita greutate în a încropi o conversație ceva mai pretențioasă, vorbitorii, băieți sau fete, negăsindu-și (sau găsindu-și cu mare greutate) cuvin-tele prin care să-și exprime cu exactitate ceea ce simt sau gândesc. Ce fac ei în asemenea jenante stări de fapt? Simplu! Pentru a salva situația apelează cu nonșalanță la supărătoarele expresii: mișto, beton, supertare, superbeton, precum și la altele, care nu au nicio legătură cu aspectul educațional.

Arta cuvântului în condițiile fugii de carte este tare grea, iar dacă se continuă în acest ritm, nu vor mai rămâne la dispoziție decât puerile tehnici, la care, neavând încotro, se va apela pentru susținerea dialogului, însă acesta se va baza doar pe încropire sau convertire… Lumea se schimbă, așa este, se schimbă probabil chiar și mijloacele de exprimare, dar nu pot crede că tinerii noștri doresc să folosească doar un limbaj în care înșiruirea de verbe și de substan-tive este identică cu textele unor anunțuri de prin ziare! O carte citită, vizio-narea unui film, descifrarea unui careu rebus, vizionarea unui spectacol unde primează elementul artistic, nu șușaneaua, reprezintă totdeauna un plus pentru propria educație și nu un minus. Iată, după opinia mea, un drum pe care parcur-gându-l puteți ajuta la crearea unei lumi mai bune, așa cum o doriți și voi, dar și cei de vârste mult mai înaintate.

Dumitru MIHĂILESCU

În misiune pe mare. Echipajele celor două nave execută un antrenament în comun, activitate ce poate fi rezolvată numai datorită profesionalismului acestor oameni căliți la școala aspră a mării.

Se apropie Sfânta zi de PaștiPentru creștini, Christos este mântuitorul lumii.

Rolul său pe pământ a fost deschiderea viziunii spre cer celor ce cred în EL, pentru că Dumnezeu Tatăl a venit. Această perspectivă l-a introdus pe om în realitatea celor două puncte distincte: naștere și moarte.

Christos a primit să fie răstignit pentru că a compătimit lumea învă-luită în întuneric...Christos a înviat a

treia zi din mormânt, înviere prăznuită de noi, an de an, ca o zi a slavei universale, începutul creației celei

noi, care cuprinde pe toți cei ce cred în EL, ne adună, ne iubește și ne îmbie, petre-când într-o simțire cu El.

Fie ca Sfântul Paște, care va deschide ușa fiecărui român ortodox în ziua de 20 aprilie, să aducă în casa dumneavoastră liniște și înțelegere.

Tipare, oameni, aptitudiniAcesta este titlul sub care

căpitanul Constantin Mireanu a publicat, în Observatorul militar nr.7 (19-25 februarie 2014), o succintă radiografie a începutului carierei sale de ziarist, „alune-când” ușor, dar sigur, către zilele în care trăim. Gândurile reputa-tului gazetar militar sunt canto-nate în jurul comportamentului total neonorant al unor semeni de-ai noștri, oameni despre care,

pe bună dreptate, afirmă că: „se ascund sub spatele fustelor”; „crâc-nesc pe la colțuri, bârfesc mult și cu patimă, care trăiesc cu orgolii mărunte, căutând a se ridica pe nereușita celui de lângă el”, oameni care adesea, așa cum bine susține autorul: „ se lasă călcați în picioare și fac la rândul lor același lucru cu subordonații”.

Așa este, domnule căpitan, am întâlnit și noi „oameni care cred că

vremurile de azi nu sunt potrivite luptei, că sansele cele mai mari le ai atunci când stai cuminte, tăcut, inofensiv” Dar asta-i altă poveste!...Dacă doriți să înțelegeți și mai bine gândurile domnului Mireanu, citiți cele scrise de domnia sa în pagina 19 a publicației mai sus amintite, tot aici găsind și păre-rile unui alt condeier de prestigiu, căpitan Constantin Piștea, expri-mate în materialul „Papagali”.

Pentru membrii Ligii Navale Române Filiala Mangalia, ziua de 28 februarie a fiecărui an este zi onomastică. La această dată, dar cu 15 ani în urmă, asocierea s-a transformat din vis în realitate. La mulți ani, domnule președinte contraamiral (r) Petrică Stoica! La mulți ani, tuturor membrilor acestei filiale.

Întâlnirea maiștrilor militari aflați în activitate profesională cu elevii școlii „Am. Ion Murgescu”, organizator fiind L.M.M.M., s-a dovedit a fi un dialog totdeauna constructiv.

PAG. A 2-A T I MO N A

Răsfoind istoria Corpului Maiștrilor Militari de Marină...

Formarea unui corp de cadre destinat a acoperi o largă paletă de activităţi tehnico-militare atât la bordul navelor cât și în cadrul unităţilor de uscat ale marinei militare poate fi ușor înțeleasă, dacă vom lua în calcul câteva dintre reperele esențiale ce au pregătit materializarea unei asemea idei revoluționare. Reperele la care fac refe-rire sunt: motivația, creditele și legislația, precum și apariția școlilor pregătitoare.

Să le discutăm pe rând:Motivația: Punctul de

plecare pe lungul drum al isto-riei armei-marină este marcat de apariţia flotilei militare de Dunăre aparţinând statului român – piatra de temelie a acesteia fiind asezată la data de 22 octombrie 1860, eveniment confirmat de către Ordinul de zi nr.174, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După războiul de independenţă (anul 1877), dato-rită realipirii Dobrogei la patria mamă, României îi este recunoscută ieșirea la Marea Neagră. Iată un motiv serios ce a făcut posibilă, pe lângă eforturile legate de dezvol-tarea flotilei de Dunăre, constituirea flotei maritime, din acest moment perspectiva recrutării și pregătirii profesionale a celor care urmau să-și servească patria în cadrul marinei devenind o problemă și mai stringentă, o problemă ce se impunea a fi solu-ţionată printr-o gândire realistă și cu viziune spre viitor a factorilor responsabili din cadrul conducerii Armatei Române.

Credite și legislație: Așa cum reiese din lucrarea “Contribuţii la istoria învă-

ţământului militar”, editura militară, 1972, vol.I, pag.97, primii pași, timizi, într-adevăr, dar siguri, în direcţia pregă-tirii profesionale sunt consemnaţi de istoria armei ca fiind făcuţi în anul 1881, când marinei militare i s-au acordat credite substanţiale pentru achiziţionarea de nave. Intrarea în serviciu a navelor “Alexandru cel Bun”, “Smârdan”, “Opanez”, “Şoimul” ș.a.m.d., contura începutul existenţei în Ţara Româ-nească a unei Flotile de Război, ale cărei bastimente dispu-neau de o tehnică ce solicita, atât cât era aceasta de evoluată la acele vremuri, oameni capabili să o cunoască, să o exploateze, să o întreţină și să o menţină în parametrii nominali. Mulţi ani s-a făcut resimţită lipsa unei legislaţii care să prevadă în mod expres recrutarea și pregătirea cadrelor de specialitate pentru marina militară, acest personal provenind din rândul trupei, a civililor sau din rândul gradelor inferioare aparţi-nând altor categorii de forţe.

Apariția și dezvoltarea școlilor pregătitoare: Existența motivației, a creditelor și a legislației, atât cât

era ea de bună și coerentă la acea vreme, au făcut nu numai posibilă, dar și necesară, apariţia școlilor pregătitoare, debutul învăţământului de marină producându-se în 1881, prin apariţia Şcolii copiilor de marină.

Evoluţia învăţământului specific profesiei de marinar militar cunoaște, printre altele, apariţia la 8 octombrie 1897 a Şcolii de marină și a Şcolii de submecanici și submaeștri de marină, aceasta din urmă fiind considerată precur-soarea actualei Şcoli Militare de Maiștri a Forţelor Navale, instituţie pe frontispiciul căreia tronează, începând cu anul 1993, numele unui erou al naţiei române, bravul amiral Ion Murgescu, acestuia revenindu-i, în principal, meritele apariției învățământului de marină, insistențele și argumentele sale pe vremea cât a fost comandantul Marinei Militare (1888-1901) fiind definitorii.

Apropiindu-ne de momentul 6 MAI 1909, dată consemnată în cronici ca fiind punctul de plecare în procesul constituirii entităţii profesionale cunoscută la începu-turi sub denumirea de Corpul maeștrilor militari șefi de specialitate, iar mult mai târziu, Corpul Maiștrilor Militari de Marină, îngălbenitele file de istorie ne amintesc că Direcţiei 5 Marină, compartiment aflat în componenţa Ministerului de Război, cunoștea foarte bine faptul că relaţia umană dintre ofiţeri și trupă, cele două categorii de personal militar existente atât în flota maritimă, cât și în cel al flotilei de Dunăre, nu era deloc productivă și nici nu se întrevedea ceva în acest sens. Pentru ca tabloul animozităţilor să fie și mai conturat, lipsea o lege prin care să se stabilescă dreptu-rile absolvenţilor școlilor marinei, poziţia lor în ierarhia militară, permanentizarea în serviciu și, nu în ultimul rând, o lege prin care să se urmărească cointeresarea acestora din punct de vedere material. Realităţile acestea, total neconstructive, au fost sesizate la începutul anului 1909 de către contraamiralul Sebastian Eustaţiu, șeful Direcţii 5 Marină, printr-un amplu raport adresat generalului Boteanu – secretar general în Ministerul de Război – raport care, în final, conținea propunerea privind apariţia în organigrama armei a celui de-al treilea segment profesional, căruia urma să-i revină misiunea de a crea puntea de legătură dintre ofiţeri și trupă, atât prin propria lor pregătire tehnică, cât și prin preluarea instruirii militare și de specialitate a trupei.

Generalul Boteanu se declară de acord cu propunerea șefului Direcţiei 5 Marină, prezentând și susţinând raportul contraamiralului Sebastian Eustaţiu în discuţiile

purtate cu regele Carol I. Regele, înţelegând corect problemele sesizate și dorind ca acestea să capete o finalizare pozitivă cât mai rapidă, emite, la data de 6 mai 1909, Înaltul Decret nr. 1620, prin care consfințește constituirea corpului de cadre tehnice în arma-marină, pe care, inspirat de sintagma “maestro” folosită în marina italiană, îl

denumește: CORPUL MAEŞ-TRILOR DE MARINĂ ŞEFI DE SPECIALITATE, enti-tate profesională singulară în Armata Română până în anul 1965, abia după acest an regă-sindu-se și în structura celor-lalte categorii de forțe.

Declanșarea primei conflagraţii mondiale, anii neutralităţii și apoi anii

prezenţei Marinei Militare Române pe teatrul de operaţiuni impus de către cel de-al doilea război mondial, aveau să determine noi eforturi în sfera de competenţă a tânărului corp de cadre militare, aceștia, călăuziţi fiind tot timpul de sentimentul dragostei de patrie, de pildele de eroism ale înaintașilor - cuvinte care astăzi, când naţia română cunoaște parcă prea multe zile înnegurate, și-au cam pierdut valoarea, și asta datorită cameleonismului unor așa ziși formatori de opinie, care nu numai că încearcă, dar au și reușit întrucâtva să ne convingă că sunt anacronice. Pentru înaintașii noștri onoarea, devotamentul și dragostea de patrie au fost motivaţiile

care le-au alimentat spiritul de sacrificiu, înscriind demne fapte de armă în cartea bogatelor tradiţii ale marinei române. Neuitată fie memoria maiștrilor militari Simion Tătaru, Otto Angelescu, Marian Popa, Dumitru Rosch, Stelian Petcu – eroi martiri ai primului război mondial, precum și a celor 14 maiștri militari și a doi elevi ai școlii militare de submaeștri căzuţi la datorie pe timpul acţiunilor de luptă din timpul celui de-al doilea război mondial.

Că le cunoaștem sau nu numele, că istoricii au reţinut mai mult faptele de armă și numele altei sau altor entităţi profesionale, mai puţin contează. Cu adevărat contează faptul că eroismul marinarilor români, fie ei ofiţeri, maiștri militari, subofiţeri, elevi sau militari în termen, ne obligă moral să le purtăm tuturor cu pioșenie amintirea și respectul.

Condiţiilor speciale impuse prin ocuparea militară a ţării de către trupele sovietice după 23 august 1944, dar și dato-rită măsurilor abuzive luate de comandamentele acestora de desfiinţare a principalelor componente ale marinei române, efectivele de elevi ai școlii de submaeștri au fost reduse în așa fel, încât în anul 1950 respectiva instituţie și-a întrerupt acti-vitatea, elevi aflaţi în pregătire fiind transferaţi în mare parte la școala de ofiţeri de marină. După un an, în 1951, intră sub “tocător” și personalul purtător al gradului de maestru militar, această categorie de cadre tehnice fiind desfiinţată, iar membrii săi, fără a se ţine cont de valoarea pregătirii și a experienţei, au fost trecuţi, după modelul sovietic, în corpul cartnicilor, aici fiind menținuți până în anul 1959, când în marina română s-au introdus gradele românești tradiţionale pentru corpul subofiţerilor.

A fost nevoie de 9 ani pentru ca mărimile din vârful ierar-hiei să realizeze - forţaţi de evoluţia tehnicii, nu de dragul și dorul nutrite faţă de entitatea profesională pe nedrept desfiin-

ţată - că întreruperea funcţionării școlii pregătitoare a fost o mare eroare, sistemul de recrutare, bazat în special pe principiul “cât de bine se închide dosarul”, demonstrând că avea o relaţie mult prea anemică cu cerinţele impuse de măiestria unui tehnician. Astfel, la data de 1 noiembrie 1959, conform Ordinului M.St.Mj. nr. CL 01364, școala și-a reluat activitatea, absolvenţii urmând ca după trei ani de studiu să fie repartizaţi în corpul subofiţe-rilor cu gradul de sergenţi majori. Despre profesia de maistru, deocamdată nici pomeneală, vechea sintagmă “maestru militar de marină” revenind în actualitate abia în luna august a anului 1965, dar ușor modificată, adică “maistru militar de marină” și, așa cum am precizat deja, cu aplicabilitate în toate categoriile de forţe ale Armatei Române, nu numai în marină.

Evenimentele petrecute în România în decembrie 1989, reprezintă un alt capitol al istoriei celor 105 ani de existență a Corpului Maiștrilor Militari de Marină, acești tehnicieni, pe lângă misiunile îndeplinite pe mare sau fluviu, regăsindu-se, indiferent că activau la bordul navelor sau în unităţile de uscat, și în compunerea formaţiunilor militare care au avut de îndeplinit misiuni specifice stabilizării faptelor, unele dintre acestea, petrecute la uscat, firește, nu de puţine ori tinzând a lua o turnură contrară obiectivelor revoluţiei..

M.m.pr.(r) Dumitru MIHĂILESCU

Anul 1944, portul Constanța. Puitorul de mine ”Murgescu”, gata pentru o nouă misiune.

Se duc eroiiSe duc eroii rând pe rândîn cimitirul de pe deal,neregretând niciun minutcă au slujit un ideal.Uitaţi şi neştiuţi se ducîn Cer, şi ultimii eroisă simtă gustul fericiriiîn viaţa nouă, de Apoi.Ei se petrec tăcuţi şi triştilăsând un gol în urma lorşi poate nu le-am mulţumit destulşi nu le-am fost de ajutor.Câţi mai trăiesc, istorii vii,să-i ascultăm că prea curândfără de veste, vor pleca,doar amintiri ei devenind.Ei, în tranşee ori pe mări,şi-au pus cununa de eroica să păstreze neştirbitpământul ţării pentru noi.În cărţi şi-n cântec şi-au ascunstristeţile şi vitejii mereu.Şi când ne-or părăsi pe noiei vor cânta lui Dumnezeu.

Autor necunoscut

Maistrul militar cls. III-a Viorel Valache, specialist în comuni-caţii, exercitându-şi profesia la bordul fregatei „Mărăşeşti”. Precizăm că, de puţin timp, camaradul nostru face parte din echipajul navei „Regina Maria”.

Ori de câte ori ne amintim de Oamenii care au împărțit și bunele și relele vieții sau s-a întâmplat să împărtășească povara dulce a trudei pentru care au fost hărăziți, ne încearcă o copleșitoare dorință de a ne întoarce în timp, vorbind și altora despre faptele petrecute cândva. Exact așa stau lucrurile și în această pagină unde, prin studierea diverselor documente, încercăm să așternem pe hârtie o mică parte din evoluția în timp a entității profesionale cunoscută sub

denumirea de Corpul Maiștrilor Militari de Marină.

Schimbările survenite în România după răsturnarea dictaturii ceaușiste în toate planurile existenţiale s-au făcut resimţite, uneori pozitiv, alteori negativ, și în viaţa militară, determinând transformări radicale. Un aspect pozitiv și benefic pentru viitorul tehnicienilor marinari a fost cel al cărui început este datat 15 martie 1990, și anume: reînfiinţarea Şcolii Militare de Maiștri, care o perioadă de câţiva ani a funcţionat ca o secţie a Institutului de Marină “Mircea cel Bătrân”.

Ne place să spunem, și nu facem acest lucru gratuit, că maiștrii militari de marină s-au dovedit de-a lungul timpului a fi o categorie de personal formată din specialiști apreciaţi, rolul și locul acestora în ducerea luptei pe mare și fluviu, în instruirea de specialitate și educaţia marinărească a echipajelor, în gestionarea și mentenanţa tehnicii și a bunurilor materiale de la bordul navelor, din depozite și laboratoare impunându-se cu deplină evidenţă. În prezent, membrii acestei categorii profesionale parcurg un proces complex de pregătire în condiţiile impuse de standardele NATO și ale Uniunii Europene. Din păcate, lipsurile materiale sunt încă foarte mari...

DACĂ providența ne-a pus la hotare Dunărea și Marea, aceste prețioase ape, care în vreme de restriște ne-au fost cele mai credincioase straje contra vrăjmașilor, iar în vremuri bune calea propășirii, DACĂ toată istoria vremurilor trăite și a gloriilor străbune se oglindește în unda lor, DACĂ însăși ființa neamului nostru e legată de soarta acestor ape, ATUNCI să fim vrednici și să păstrăm acest dar al naturii, să știm să-l întebuințăm pentru propășirea și apărarea țării noastreCpt. Constantin PĂUN: Misiunea

marinei noastre - 1909

Anul 1940...Cei doi maiștri mili-tari marinari, promoția 1938, pregătiți

pentru o plimbare prin Constanța.

PAG. A 3-AT I MO N A

Atenție la...neatenție!(test pregătire marinărească)

Citind cu atenție conținutulul testului de mai jos, un marinar cu o experiență cât de mică în domeniu va descoperi că acesta conține termeni profesionali folosiți total greșit. Şi va avea perfectă dreptate, pentru că există, într-adevăr, zece asemenea greșeli, intro-duse intenționat în materialul respectiv. Să vedem cât de repede descoperiți aceste abateri de la limbajul marinăresc.

„Sub comanda șefului de echipaj, barca pui de 10+1 a fost armată, arma-mentul bărcii începând ora de pregătire marinărească a cărei temă nu era alta decât tehnica trasului la rame. După apro-ximativ 50 de minute, barca a fost acostată în tribordul navei, marinarul din prova aruncând barbeta celui de pe navă venit

să ajute la acostare. Acesta, după prin-derea barbetei, a luat mai multe volte

la ureche. Pentru deplină siguranță, a fost dată la bord și barbeta pupa, marinarul de pe navă luând de

data aceasta volta la șomar. Odată barca asigurată, marinarii din armamentul bărcii au început, unul câte unul, să urce la bordul

navei, folosind scara de pisică și ținându-se de stringheri pentru a

nu călca murada de la nivelul punții. Mișcarea lor era atent urmărită de către șeful de echipaj, dar și de o altă persoană, căreia, prin spiraiul cabinei, nu i se vedea decât capul. Șeful de cart, aflat și el în zonă, sta sprijinit de etambreul cârmei, urmărind intrarea la bord a celor din armamentul bărcii. Puțin distrat, acesta își mișca piciorul

drept aflat pe una din prizele de apă, ritmul mișcării aparținând unui dans numai de el știut. După intrarea la bord a ultimului marinar din armamentul bărcii, șeful de echipaj a trimis un caporal la bucătărie, acesta urmând ca prin coferdamul respec-tivei încăperi să-i spună bucătarului să aducă câte un ceai cald pentru trăgătorii de la rame. După ce au băut ceaiul, programul zilei de pregătire marinărească a conti-nuat, de această dată la bordul navei, șeful de echipaj adunându-și „cursanții” lângă sabordul punții etalon”

Pentru a vă convinge că descoperirile dumneavoastră sunt la obiect, comparaţi-le cu cele corecte înserate la pagina 6.

NEPTUN

Salvarea victimelor în cazuri de înecSalvarea în asemenea situații nu este

o operațiune ușoară. Dimpotrivă, este foarte grea și comportă riscuri mari, mai ales dacă salvatorul este amator și nean-trenat.

Înecul, definit de pătrunderea de lichid în căile aeriene, este un accident frecvent, reprezentând a treia cauză a mortalității la adult. Referindu-ne la victimele înecului și privind lucrurile din punct de vedere medical – profesional, amintim că există două tipuri de înecați:

-înecatul alb, cel care a aspirat apa și la care moartea este urmarea unei sincope produse pe cale reflexă (așa zisul înec uscat);

-înecatul albastru, la care apa a pătruns în plămâni și în stomac și la care moartea este urmarea unei asfixii (înecul umed).

Salvarea de la înec este necesar a fi făcută doar de cei care sunt realmente înotători experimentați, oameni care au o conduită de sănă-tate (fizică și psihică) perfectă. Primul gest al salvării, cel mai greu, desigur, este scoaterea victimei din apă. Săritura în apă, atunci când se impune a fi făcută, trebuie execu-tată cu picioarele înainte. Dacă victima este conștientă și știe să înoate, se poate veni în ajutorul ei, oferindu-i spre sprijin umerii, șoldul. Nu totdeauna însă când vedem pe cineva că se luptă cu apa trebuie să acționăm la primul impuls, adică să sărim în apă. Bunele intenții pot fi urmate de insucces. Dacă cel aflat în situația disperată este aproape de mal sau de salvator, orice creangă, vâslă, prăjină, colac de salvare, balize sunt foarte bune.

Acesta se aruncă în apă pentru ca victima să se prindă de ele. Atunci când nu există așa ceva, improvizați.

Înlăturarea consecințelor înecului, un alt aspect de mare importanță în tehnica salvării, are ca punct de plecare reani-marea cardiorespiratorie (resuscitarea), ceea ce se impune când: pulsul încetează, s-a instalat pierderea cunoștinței, nu mai este vizibilă mișcarea respiratorie, pulsul la artera carotidă este absent, paloare externă (sau cianoza) cu globi oculari imobili, sfincterele și muscultura este relaxată.

Atenție: În cazul înecului, sufocarea se produce întotdeauna brusc, iar întrarea în stare de inconștiență (precoma-coma) nu este conștientizată, trecerea are loc sub acțiunea fluctuației luminii naturale, reprezentată prin cadențele ciclurilor ultradian (T<20 ore), circadian (20 ore< 28 ore) și infradian (T>28 ore), unde T este perioada ciclului.

De reținut: 1.Tabloul clinic de bază la înecat,

ușor de recunoscut întotdeuna și de orice trecător, salvamar, medic, urgentist speci-alist este:Tuse, o jenă respiratorie ușoară, eventual hemoptizie, tahipnee, tahicardie (accelerarea repirației și ritmulul cardiac), ascultarea pulmonară.

2. Resuscitarea cardiorespiratorie a victimei scoasă din mediul ostil se reali-zează cu masaj cardiac extern în raport 30:2, compresiuni toracice și apoi 2 respirații ce se fac gură la gură, fie balon mască.

Pe lângă cele până acum preci-zate, în cadrul minimelor cunoștințe medicale salvatorul profesionist sau aflat întâmplător la locul acci-dentului trebuie să aibă neapărat în vedere o cât mai posibilă siguranță personală, fără a omite în niciun fel alertarea la 112, unde va prezenta motivul acțiunii sale, solicitând o ambulanță, dar nu una oarecare, ci una de tip „C”.

Concluzia: Îndemnul de a nu avea încredere în sirene este valabil, chiar dacă este vorba de cele ale salvării. Sirenele amăgesc, contri-buind nefast la faptul ca salvamarul

să nu-și cunoască slăbiciunile, limitările, incompetența medicală, frica, graba, lipsa de antrenament care poate avea consecințe grave pentru acesta. Statisti-cile ne arată că 60% din salvamari mor la prima încercare de salvare, întrucât nu au acel „spate” logistic și profesinal care asigură de fapt salvarea vieții și și integri-tatea recuperării victimei.

Dr. Aliu Florin OCTAVIAN

Un marinar desăvârșit, un instructor de nădejde, acesta este m.m.pr. Ion Stoian, șef echipaj nava-școală

„Mircea”

Arta de a oferi cadouriDespre cadouri se

poate scrie mult, dar important este ca acestea să fie oferite cu plăcere și neapărat cu prilejul unor s ă r b ă t o r i , aniversări, o n o m a s -tici, nașteri, b ote z u r i , c ă s ă t o r i i , vizite. E bine de știut că a oferi un cadou nu este obligatoriu, iar acesta nu poate fi cerut, comandat sau sugerat. A dărui mici atenții impune să o faci cu discreție și tact și reprezintă un semn de noblețe sufletească.

Copiii nu trebuie obișnuiți să primească zilnic daruri, pretențiile lor putând crește, trans-formându-i în egoiști și răsfățați.

Chiar dacă aveți o situație financiară de invidiat, nu faceți daruri costisitoare, la întâmplare. Un cadou trebuie gândit,

cumpărat, ambalat, oferit, să fie frumos, util și să provoace plăcere celui care îl primește. Cadoul

se dechide în fața persoanei care l-a

oferit, fără a face aprecieri

vizavi de preț. Obiec-

tele pe care le avem în

casă și nu ne plac nu se oferă

cadou. În semn de recunoștință față

de cineva care ne-a făcut un bine, nu dăruim obiecte voluminoase, animale, păsări, obiecte de îmbrăcă-minte sau de toaletă. Dacă nu cunoștem preferințele cuiva în privința fardurilor, parfumurilor, spray-urilor, este cel mai bine să ne abținem să le facem cadou.

Atenție: Întotdeauna un cadou trebuie ambalat frumos, cu panglici și hârtii colorate. Orice cadou trebuie însoțit de o floare naturală.

Tipuri de ambulanțe: În alcătuirea ambulanței există 4 tipuri de asemenea mașini specializate:- Ambulanțe de tip A1 și A2: dispun doar de ambulanțier pentru trans-

portul bolnavului la spital sau interspitalicesc.- Ambulanțe de tip B cu inscripționarea B1/2: cu asistentă +

ambulanțier, pentru cazurile deosebite dar nu la urgențe majore, grad „0”.- Ambulanțe de tip C, cu inscripționarea „C2”: medic, asistent și

ambulanțier, care poate asigura și asistența R.C.R.- Ambulanțe de tip C1, aflate în dotarea SMURD, înscripționate cu

C1: medic + asistent + ambulanțier.Dr. Aliu Florin OCTAVIAN

Marţi, 4 martie 2014, s-a stins din viaţă Constantin Leca, cel care a activat până la pensi-onare în calitate de personal civil în cadrul secţiei Cartografie a D.H.M. Constanţa. Pentru noi, membrii L.M.M.M., nu a fost doar o persoană anga-jată în cadrul unei unităţi militare, ci acel OM cu mâini de aur care a realizat emblema asociaţiei, un pictor talentat ce ne-a ajutat întotdeauna cu mare plăcere și entuziasm. Dumnezeu să-l odihnească!

Adio, prieten drag...Necruțătoarea boală ce-l chinuia de multă vreme a făcut ca dumnică, 9 martie,

M.m.pr.(r) Ion Virgil Vasilescu, promoție 1963, să părăsească această lume, îndreptându-se către un loc poate mai bun, mai plin de lumină...Dumnezeu l-a chemat în imensa Sa împărăție pentru a avea încă un om de valoare în celestele Sale echipaje, lăsând astfel aici, pe Pământ, o familie pe veci îndurerată, camarazi care l-au înțeles și apreciat. Tuturor le va fi destul de greu să-și umple golul suflte-tesc lăsat de plecarea acestui OM care și-a iubit meseria de transmisionist, practi-cată ani și ani la bordul navele militare aflate în portul Tulcea, un Om iubitor de oameni și de viață. Mutat în capitală țării după pensionare a fost în permanență alături de soție și fiicele sale, dovedindu-și pe mai departe calitățile de soț și părinte iubitor și responsabil. El, chair pensionar fiind, nu a uitat niciodată împă-titimita dragoste și profundul respect purtate întinderilor de apă, precum și celor care și-au servit sau își servesc Țara la bordul navelor Forțelor Navale Române.

Adio, prieten drag! Despre tine ne va fi foarte greu să vorbim la timpul trecut...

ÎN MEMORIAM...După o grea suferinţă, în ziua de 13 noiem-

brie, anul 2013, comandorul (r) Neculai Pădu-rariu a fost dat înapoi pământului țării în care s-a născut. De la dispariția acestui OM - membru de onoare al L.M.M.M, dar și un condeier de mare valoare care ne onora cu prezența în pagi-nile Timonei, au trecut deja cinci luni! Dumnezeu să-l odihnească!

S-A STINS UN FARS-a stins un far în miez de noapteCând strălucea tot mai aprinsPrecum o stea nemuritoare Pe cerul ţării fără de apus.Era de trupul ţării tot mereu aproape

Şi de vitejii săi străbuni.Iubea pământ și ape și fregateŞi-n glasul mării înspumateGăsise rostul vieţii sale pe pământ.

Elena Trifan

PAG. A 4-A T I MO N A

PROGRAM ACTIVITĂŢI, ANUL 2014Nr. crt. Activitatea Perioada

desfăşurării

1. Acordarea unei burse semestriale elevilor SMMM care obțin cele mai bune rezultate în procesul pregătirii

Februarie

August

2. Acordarea bursei „Amiral Ion Murgescu” pentru 2 elevi ai SMMM cu situații familiale dificile Ianuarie

3. Adunarea Generală a membrilor asociați 22 februarie4. Colectarea a 2% din impozit Martie - mai5. Balul Mărțişorului 8 martie

6. Întâlniri ale maiștrilor militari aflați în activitate cu elevii SMMM

Martie

Mai

7. Concursuri tehnice pe specialități militare cu elevii SMMMApr.-Navigație

Mai- RdLc

8. Concursuri sportive

Aprilie - tableMai – Cupa Ligii la

tenis de masă ed. XIIIOctombrie - Cupa Ligii

la şah, edițiaV

9. Sărbătorirea celor 105 ani de existență a Corpului Maiştrilor Militari de Marină Mai

10. Excursie pe meleaguri dobrogene Mai - iunie

11.

Organizarea de întâlniri între LMMM şi alte asociații, având ca tematică: Modalități menite a sprijini procesul pregătirii profesionale în rândul elevilor SMMM sau a SGP şi dezvoltarea spiritului de camaraderie

Mai

12. Coparticiparea la acțiunea LNR „Ziua Veteranilor Marinari” Iulie13. Coparticipaarea la acțiunea SMFN „Ziua porților deschise” August

14.

Decernarea premiului „M.m.p. Stan Dumitru” absolventului SMMM care a fost declarat şeful promoției 2014, precum şi premierea absolvenților declarați şefi de promoție pe specialități militare în respectiva promoție

Iulie

15. Organizarea unei excursii în afara țării August - septembrie

16 Ziua L.M.M.M. - 24 ani de existență și bună funcționare, precum și decernarea premiului „Miron Domnaru” Octombrie

17. Depuneri de coroane Febr.-decembrie18. Acțiuni specifice Zilei Copilului Iunie

19. Acordarea premiului pe o anume secțiune a concursului „Fascinația mării” Octombrie

20. Participarea la diverse activități organizate de SMMM şi de către alte asociații În tot timpul anului

21.Ieşire pe mare cu o navă de croazieră sau cu bricul „Mircea”, organizată în colaborare cu „Clubul Amiralilor”, participanți fiind membri ligii şi familiile acestora

Iulie sau august

22. Oferirea de daruri veteranilor segmentelor profesionale generatoare de membri. Decembrie

23. Sărbătoarea Pomului de Crăciun Decembrie24. Organizarea Revelionului 2015 Decembrie

ADUNAREA GENERALĂ, PRILEJ DE BILANȚ ȘI LUARE DE HOTĂRÂRI PRIVIND VIITORUL

Dovedind interes major în ceea ce privește activitatea actuală și viitoare a ligii, cei prezenţi la Adunarea Generală ascultă cu mare atenţie raportul activităţii Consiliului Director prezentat de către președintele asociaţiei.

La Constanța, discuții aprinse, dar constructive

Așa poate fi caracteri-zată Adunarea Generală a membrilor asociați ai L.M.M.M. Constanța, acti-vitate statutar desfășurată sâmbătă, 22 februarie, la Clubul Ligii. Nu putem spune că această întrunire anuală s-a bucurat de o participare nume-roasă, însă, ținând cont de prevederile statutului, cei 467 membri au fost reprezentați echilibrat, cei care au dat curs chemării fiind mandatați să-și spună părerea, atât verbal cât și prin vot, în numele grupului reprezentat.

Documentele prezentate de către președintele ligii, prim-vicepreședinte și președintele comisiei de cenzori, au evidențiat activitatea depusă de către Consiliul Director desfășurată pe durata unui an de zile, aceasta fiind, în final, apreciată ca bună. În privința proiectelor și acțiunilor gândite a fi materializate pe durata anului 2014, acestea au fost prezentate detaliat, argu-mentate fiind atât scopul și tematica, cât și susținera finan-ciară solicitată. După discuțiile purtate, cele planificate pentru anul în curs au fost aprobate cu majoritate de voturi, urmând ca din acel moment să ocupe loc prioritar pe agenda de lucru a membrilor Consiliului Director. Pentru o și mai clară înțelegere a problemelor discu-tate și aprobate, citiți Hotărârea adoptată de către Adunarea Generală, organul conducător al L.M.M.M.

M.m.pr.(r) Dan COJOCARU

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE

Întrunită sâmbătă, 22 februarie, conform prevederilor Statutului L.M.M.M., Adunarea Generală a membrilor asociaţi a hotărât prin vot deschis următoarele:

1. Apreciază ca pozitivă activitatea Consiliului Director, desfășu-rată în perioada februarie 2013-februarie 2014, considerând că nu același lucru se poate afirma și despre un număr însemnat dintre reperezentanţii membrilor asociaţi aleși în acest organ de coordo-nare și control.

2. Aprobă Planul de activităţi pentru anul 2014, precum și susţi-nerea financiară solicitată funcţie de dimensiunea și împortanţa proiectelor sau acţiunilor precizate la punctele 1-24 din respectivul document. Sumele alocate nu se fac publice, dar se vor evidenția prin conţinutul documentelor de uz intern.

3. Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli așa cum au fost prezentați indicatorii privind cheltuielile și modul de asigurare a sumelor prevăzute a fi folosite.

4. Modifică conţinutul punctului 23 din Planul de activităţi, acesta având următoarea formulare: Oferirea de daruri cu ocazia Crăciunului veteranilor segmentelor profesionale cu prezenţă activă în structura de efectiv a ligii, vârsta acestora depășind 70 de ani.

5. Aprobă numirea în funcţia de secretar al L.M.M.M. a plt.adj pr.(r) Pantilimon Tudor, acesta înlocuindu-l pe m.m.pr.(r) Grecu Alexandru, demisionat și retras din ligă din motive personale.

6. Mandatează pe președintele ligii, pentru a întreprinde un studiu ce vizează găsirea de soluţii favorabile în privinţa depozi-tării bancare a unei anume părţi din suma financiară ce alcătuiește bugetul asociaţiei. Rezultatul acestui studiu, însoţit de propuneri concrete, se va prezenta spre analiză și aprobare Consiliului Director în ședinţa de lucru din luna martie a.c.

7. Aprobă dreptul de a deconta cheltuielile lunare de deplasare pentru un număr de 7 (șapte) persoane din conducerea ligii după cum urmează: Președinte ligă 250 lei; prim-vicepreședinte 180 lei; vicepreședinte I, II, III, fiecare 130 lei; secretar 150 lei, consilier juridic 130 lei, dar și pentru 3 (trei) persoane prestatoare de servicii: casier 150 lei, contabil 200 lei și administrator site 150 lei. Decontul se aprobă lunar de către președintele ligii în funcţie de prezenţa persoanelor respective la activităţile asociației.

8. Aprobă noul cuantum al sumelor financiare ce se vor acorda prin Sistemul Financiar de Întrajutorare. (N.R: vezi caseta alăturată).

9. Aprobă Planul organizării sărbătoririi zilei de 6 mai 2014 – 105 ani de existenţă a Corpului Maiștrilor Militari de Marină, mandatând Consiliul Director pentru a armoniza acest plan în funcţie de acceptul și precizările S.M.F.N.

10. Aprobă proiectul cu privire la continuarea acţiunii în jude-cată ce vizează retrocedarea de către Primăria Constanţa a imobi-lului situat în str. Mihai Eminescu nr.20 (Casa căsătoriilor), imobil revendicat de L.M.M.M. încă din anul 1996.

Conţinutul celor 10 (zece) puncte din prezenta Hotărâre a Adunării Generale intră în vigoare începând cu data de 23 februarie a.c.

PREȘEDINTE L.M.M.M. M.m.pr. Emil OLTEANU

Noul cuantum al ajutoarelor SFICDiscutate și aprobate în cadrul Adunării Generale, ajutoa-rele financiare nerambursabile de care beneficiază membrii cotizanți ai acestui sistem financiar cunoasc, începând cu data de 1 martie, o creștere pe fiecare segmet, după cum urmează:- Deces membru cotizant 1100 lei (creștere una sută lei), familia mai primind, ca și până acum, întreaga sumă aflată în fișa cont-personal.- Deces părinți sau socri 700 lei (creștere una sută lei).- Căsătorie 350 lei (creștere 50 lei).- Naștere copil 350 lei, (creștere 50 lei).- Medical 500 lei. Se acordă numai din fondul de rezervă și numai membrilor cotizanți. Deocamdată, nu crește.

Intrată în tradiţia Filialei Mangalia a L.M.M.M., organizarea Balului Mărţișorului s-a dovedit a fi o reușită și la începutul acestei primăveri, salonul restaurantului „Alutus” cunoscând o reală explozie de tinereţe, veselie și drag de viaţă. Felicitări celor care au asigurat, creat și susţinut o asemenea frumoasă atmo-sferă.

În sprijinul dumneavoastăDacă v-ați hotărât să vă construiți o casă sau orice altceva în

propria gospodărie, puteți apela cu încredere la domnul Virgil Petcu (tel.mob.0723565622), colegul nostru de asociație, care vă poate oferi consultanță gratuită în privința modului de obținere a autorizației de construcție, în privința proiectelor tehnice, dirigenție de șantier, dar și în alte probleme specifice acestui tip de activitate.

Filiala Mangalia a L.M.M.M. sub semnul începutului de anPrimul pas în acest sens a fost făcut pe data de 16 februarie, dată la care s-au desfășurat lucrările Adunării Generale a membrilor aderenţi, cu această statutară ocazie discutându-se cu responsabilitate atât prezentul, cât și viitorul asociaţiei. De remarcat este faptul că în acest an, 2014, conform celor precizate de către Statutul L.M.M.M., Consiliul Director, dar și președintele în exerciţiu, își încheia mandatul de patru ani, urmând ca prin alegeri respectivul organ coordonator să cunoască o nouă formulă de echipă. Că lucrurile nu au stat chiar așa a arătat-o și rezultatul votului, cei prezenţi hotărând ca în următorii patru ani conducerea filialei să fie asigurată tot de către cei al căror mandat abia se încheiase. Așa că pe mai departe la timona filialei se vor afla:-Președinte: M.m.pr.(r) Alexandru Baciu

-Prim-vicepreședinte: M.m.pr.(r) Gabriel Panţâru -Vicepreședinte: M-m.pr.Viorel Duţu-Secretar: M.m.pr. Cornel StanSub directa coordonare a acestora, sâmbătă, 1 martie, s-a materializat prima activitate, aceasta numindu-se BALUL MĂRŢIŞORULUI, și care, prin ambianţă și mod de desfășurare, a fost considerată o reușită, participanţii declarându-se total mulţumiţi.Felicitări și mult succes pe lungul drum al noului mandat.

M.m.pr.(r) Mihai MITRIC

PAG. A 5-AT I MO N A

Din activitatea ligii, sub genericul: vorbele se pierd, pozele rămân!

Prezentarea unor momente considerate mai importante din activitatea asociației noastre a devenit o practică a redacției, această pagină, 5, găzduind cu precădere instantanee fotografice însoțite de texte explicative. De fapt cam așa stau lucrurile și în pagina 4, dar cu mici excepții. Reacția cititorilor a fost și este pozitivă, marea majoritate considerând un asemnea mod de evidenţiere a unora dintre activităţile ligii mult mai pe înţeles. Așadar, urmăriţi ceea ce am crezut noi că merită să ocupe un loc în această pagină, motivaţi fiind, în primul rând, de mesajul sintagmei: vorbele se pierd, pozele rămân!

L.M.M.M., dovedind respect faţă de eforturile celor aflaţi la studiu în cadrul Şcolii Militare de Maiștri a Forţelor Navale, oferă semestrial o bursă de merit elevului cu cele mai bune rezultate obţinute în procesul de învăţământ pe fiecare an de studiu. La începutul lui 2014, au primit această bursă elevii: Răducu Diaconu, anul II, și Cosmin Constantinescu, anul I (cel din dreapta). Ceremoni-alul s-a desfășurat sub asistenţa comandantului școlii, comandor Marian Bardan, precum și a m.m.pr.(r) Emil Olteanu, președintele ligii.

Balul Mărţișorului, sub acest generic, total adecvat începutului noului anotimp, la Constanţa liga și-a învitat doamnele ce deţin calitatea de membru asociat la o distracţie oferită în onoarea dumnealor. Respectabilele noastre colege, dar nu numai domniile lor, ci și multe alte soţii ale membrilor ligii, chiar dacă aceste doamne nu se află în efectivul asociaţiei, s-au distrat minunat în seara zilei de 8 Martie, totul petrecându-se într-unul dintre elegantele saloane ale restau-rantului „Diplomatic”. Frumos, bravo! Bravo și organizatorilor! Sâmbătă, 15 martie, s-a desfășurat, la clubul

ligii, Cupa L.M.M.M. la șah pentru copiii U8 și U10. O atmosferă de bună dispoziție s-a răsfrânt asupra tuturor, fie concurent, fie organizator sau spectator. Iată, așadar, o activitate prin care liga, având ca organizator principal pe m.m.cls.I Iulian Mihailov, a oferit acestor micuți posibili-tatea unei confruntări sportive, pe timpul căreea și-au putut etala plăcerea și talentul dovedite față de acest sport al minții.

Când adrenalina începe să crească…Atunci, găsești soluții să o liniștești, așa cum au făcut-o și camarazii noștri de la Liga

Militarilor Profesioniști. Conducerea acestei asociaţii, având în vedere faptul că nu cu prea mult timp în urmă Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” și-a sărbătorit 135 ani de existență, a organizat, ca manifestare omagială, o competiție de paintball – evident și cu sprijinul unității militare sărbătorite - prin care componenții echipelor participante - și au fost 12, nu puține! – au avut ocazia să-și demonstreze calitățile de militari profesioniști.

Paintball, iată un sport interesant, care oferă practicanților, prin structura și modul său de desfășurare, posibilitatea dezvoltării spiritului de echipă, încrederea în propriile forțe, contribuind serios la întărirea caracterului și, în același timp, eliberând de stres.

Prezenți în calitate de invitați la această instructivă joacă, președintele L.M.M.M., împreună cu o bună parte din membrii Consiliului Director, au apreciat ca valoroasă acti-vitatea organizată în mare parte de L.M.P, bucuria lor fiind și mai mare atunci când au constatat că marinarii au luptat de la egal la egal cu militarii Forțelor Terestre.

În final, echipele care au urcat pe podium au primit Diplome de Merit, înmânate cu feli-citări chiar de către comandantul Brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești”, colonel dr. Adrian Soci.

M.m.pr.(r) Viorel CIURUMELEA

Reprezentanții echipelor premiate, împreună cu domnul colonel dr. Adrian Soci, comandantul Brigăzii 9 „Mărășești”

La începutul carierei maistru militar marinar, apoi ofiţer de marină, venerabilul domn Petre Zamfir, astăzi contraa-miral (r), a împlinit, în finele anului trecut, vârsta de 90 de ani! În fotografie, președintele ligii, m.m.pr.(r) Emil Olteanu, oferă sărbătoritului Diploma-certificat de longevitate, un document spiritual menit să ateste respectul pe care îl purtăm acestui OM, cu adevărat o istorie vie a armei-marină.

Conducerea Ligii mereu aproape de activitățile organi-zate de către Şcoala Militară de Maiștri „Am. Ion Murgescu“.

PAG. A 6-A T I MO N A

PODURI PESTE DUNĂRETrecerea peste fluviul Danubius a fost

o problemă veche. Romanii, prin vestitul Apolodor, reușesc în anul 105 construcţia magnificului pod de la Drobeta, lung de 1135 metri, înalt de 12 metri, cu suprastructură din lemn. Constantin cel Mare construiește și el, în anul 328, un pod în zona Sucidava (km. flv. 635 ), lung de 2437 metri. Prima mare reali-zare însă va fi ce a inginerului român Anghel Saligny, care, în 1895, construiește la Fetești și Cernavoda, pod de cale ferată lung de 4088 metri, cu 18 deschideri.

Timpul trece, în cadrul conflictelor mili-tare se va recurge la podurile din vase sau pontoane. La 20 iunie 1954, cei 470 de kilo-metri de graniţă dintre România și Bulgaria au fost legaţi prin podul inaugurat și numit „Podul prieteniei”(cale ferată și cale rutieră) de la Giurgiu – Ruse, km.flv. 488,7.

În zona Hârșova, s-a construit în anul 1970, podul rutier Giurgeni – Vadu Oii, lung de 1456 metri și lat de 16,3 metri.

Dunărea se poate trece și pe șoseaua lungă

de 1 km a barajului Porţile de Fier I, construit în 1971.

Lângă opera inginerului Anghel Saligny, se dă în folosinţă în 1987 noul pod de la Cerna-voda, cu două linii de cale ferată și patru benzi auto.

Odată cu intrarea în UE, era necesară o nouă legătură între Europa și Orient. După analize, controverse, discuţii, acestea privind locul de amplasare sau oportunitatea construc-ţiei, în luna iunie 2013 este inaugurat noul pod Calafat - Vidin la kilometrul fluvial 796. Acesta

este un pod de tip suspendat, cu dechiderea principală – 180 m, lungime – 1971 m (1440 metri rutieri, linie cale ferată de 2480 m), lăţime – 31 m, 4 benzi rutiere, pistă bicicliști, trotuare. Podul este parte a aripii sudice a coridorului IV pan-european de transport, ce leagă Germania de Turcia. Referindu-ne la istoricul acestui pod, se poate afirma că

proiectul de construire a unui pod în această zonă datează din 1925. România și Bulgaria însă au semnat acordul pentru construirea unei asemenea lucrări în anul 2000! În anul 2001 au fost elaborate studiile preliminare geotehnice și hidrotehnice, iar în 2003 a fost aleasă varianta finală a podului, ale cărui fundații trebuiau făcute la o adâncime de 60-80 metri sub matca Dunării. Pe 1 decembrie 2005, guvernul bulgar a aprobat proiectul după negocierea terme-

nilor cu partea Română. Uniunea Europeană aprobă pe 25 mai 2006 documentele pentru licitația executării respectivei lucrări, aceasta începând pe 13 mai 2007.

Pe malul românesc au trebuit expro-priate 42,6 hectare de teren. În urma licitaţiei, compania spaniolă Fomento de Construc-ciones y Contratas (FCC) a fost însărcinată, pe data de 30 ianuarie 2007, cu detaliile de execuţie și construcţia podului pe sectorul bulgăresc, în timp ce consorţiul franco-britanic Ingérop / High-Point Rendel a fost desemnat consultantul lucrării. Investiţia este majoritar bulgară, costul total – aprox. 250 milioane euro, finanţatorii fiind: UE (Programul ISPA) – 104 milioane, Banca Europeană de Inves-tiţii – 70 milioane, Germania (20 milioane), Franţa (AFD – 5 milioane), România – 33 milioane, Bulgaria – 87 milioane. Tehnologia folosită pentru construcţia podului, numită de experţi „spate de cămilă”, este una ultramo-dernă. Ea permite economisirea materialelor de construcţie și asigură o mare rezistenţă seismică.Taxele rutiere sunt încasate de statul român (6 E de autoturism ), bulgarii înca-sându-le pe cele feroviare.

În privința zonei Brăila-Galați, unde se impune construcția unui pod care să lege Dobrogea de Moldova, promisiuni sunt, dar numai din 4 în 4 ani! În rest speranțe și...iar speranțe!

Danubian

Amănunte amuzante...! *Oricât de neaoș ar părea,  mujdei  vine din

francezã, de la mousse d’ail (spumă de usturoi). *Cravata a fost iniţial croatã, fiind purtată de

mercenarii croaţi din armata lui Ludovic al XIII-lea, pe la 1600.

*Şmecher provine din germanã, de la Schmecker, care era degustãtorul de vinuri.

*Chirpiciul vine tocmai din Persia, unde însemna cãrãmidã.

*Tradiţionala damigeanã vine din franţu-zescul  damme-Jeanne, adicã  tanti Ioana. În Argentina i se zice și acum dama Juana, în timp ce englezii au fãcut-o demijohn, iar Vestul sãlbatic a transformat-o în jimmyjohn.

*Jobenul  se cheamã așa fiindcã un oarecare nene, pe nume Jobin, îl vindea pe vremea când încã nu era limpede cum ar trebui sã se cheme în românește. Memoria colectivã a avut de ales între numele pãlãrierului și “ţilindru”, de altfel rude bune cu…pălăria!

Communicate de m.m.pr.(r) Constantin CĂLIN

Înțelepciunea timpului*Timpul este o picătură în drumul către eternitate (scriitor

francez, Louis Aragon; „Frumoasele cartiere”)*Timpul este ca un diamant; îți oferă dreptul de a-ți șlefui conștiința (eseist român Marin Mincu; „Probă cu viața”)

*Timpul este piatra de încercare a caracterului uman (scriitor român, Mihai Novicov; „Povestiri despre

Doftana”)*Timpul cere un singur preț: devotament față de

adevăr (filozof francez, Ernest Renan; „Viața lui Iisus”)*Timpul este cel mai bun doctor (prozator român,

Constantin Chiriță; „Pasiuni”)*Oricât de mare ar fi o durere, timpul o va atenua până la vinde-

care (prozator român, Mihail Sadoveanu; „Neagra Şarului”*Timpul nu-l poți planifica pe baza trecutului (fabulist antic

grec, Esop; morala fabulei „Bătrânul și moartea”*„Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi/Comoara

risipită a vieții n-o mai strângi!” (poet român, Ion Brad; „Rădăcinile cerului”).

*Niciodată nu putem ști dacă zeii de sus vor adăuga la timpul total și ziua de mâine (poet roman, Quintus Flaccus)

*Timpul este cel mai prost cosmetician (Ion Acsan, scriitor român)

*Timpul are doi mari urmași: adevărul și minciuna (prozator și teolog român, Gala Galaction; „Ochii Roxanei”

TEST MARINĂRESC - răspunsuri corecte:

1. Barca pui 10+1 (o asemenea barcă nu există!) 2. Volta la ureche (urechea este acea deschidere în parapet pentru dirijarea parâmelor de manevră și protejarea acestora împotriva frecărilor) 3. Volta la șomar (șomarul este o piesă cu rolă orizontală, destinată ghidării parâmei de remorcare) 4.Ținându-se de stringheri (stringherii sunt elemente longitudinale de întărire dispuse de-a lungul bordurilor) 5. Murada de la nivelul punții (Murada este strin-gherul care leagă capetele superioare ale coastelor și se află la o cotă mai înaltă decât puntea) 6. Şpiraiul cabinei (Şpiraiul este o dechidere de dimensiuni mici, aplicată în punte în special pentru iluminatul și aerisirea compartimentului mașini) 7. Sprijinit de etambreul cârmei (Etambreul este acea deschidere de formă circulară prin care trece axul cârmei)8) Piciorul drept aflat pe una din prizele de apă (Deschidere în bordaj, prin care se asigură accesul apei de balast sau evacuarea acesteia)9) Coferdamul bucătăriei (Coferdamul este un compartiment de izolare, foarte îngust, în care nu se montează nimic) 10. Sabordul punții etalon (Sabordul nu este altceva decât o deschidere în bordaj de formă dreptunghiu-lară, de dimensiuni variate și cu destinații diferite)

De ce, de ce, de ce?...1. De ce plângi de fericire? Experții nu știu sigur de ce, însă au o pistă. Se pare că râsul si

plânsul sunt reacții fiziologice similare: ambele apar în situații emoționale puternice și nu se pot opri atunci când vrem noi. Deși noi asociem plânsul cu tristețea, lacrimile sunt declanșate de o varietate de emoții. Se pare că atât plânsul, cât si râsul, pot ușura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului și adrenalinei. Așadar, vă puteți considera norocoși dacă râdeți până vă dau lacrimile.

2. De ce îti dau lacrimile de la ceapă? Atunci când tai o ceapă, îi rupi celulele, eliberând enzime care

produc un gaz, derivat de sulfoxid. Când gazul ajunge la nivelul ochilor, el reacționează cu lacrimile si produce o cantitate mica de acid sulfuric, provocând durere. Creierul le semnalează apoi glan-delor lacrimale să producă mai multe lacrimi pentru a spala ochii de substanta toxică. Cu cât tai mai multă ceapă, cu atât se va produce mai mult acid sulfuric si cu atât vei lăcrima mai tare. Reacția chimică produsă la tăierea cepei este de fapt un mecanism de apărare al plantei, care a evoluat astfel pentru a se apara de dăunători. Pentru a lăcrima mai puțin, țineți ceapa la frigider înainte de a o tăia: tempera-turile scăzute încetinesc eliberarea enzimelor.

3. De ce îti pocnesc articulatiile? În interiorul capsulei formate de articulații se află un lubrifiant,

numit lichid sinovial, care conține gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulația, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, forțând gazele bogate în azot să plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulației provoacă acel „trosc” pe care îl auzim. Odată ce gazele sunt eliberate, articulația devine mai flexibilă. Probabil ați observant că articulația nu mai pocnește o vreme, după ce a făcut-o. Acest lucru se întâmplă deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Dacă vă place să vă trosniți articulaţiile degetelor, trebuie să știți că acest lucru nu duce la artrită, dar poate duce la scăderea puterii în acea mână.

4. De ce ni se zbate ochiul? Acest fenomen comun și enervant poartă numele de miokimie,

și este probabil provocat de o anomalie a unui nerv. De asemenea, experții cred că și oboseala, stresul, alimentația de proastă calitate, alergiile, alcoolul si cafeina cresc incidența fenomenului. Din fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece în general de la sine.

Doctorul de familie

Am fost contemporani, dar nu prea știm nimic despre el...

Câți dintre noi știm oare că în 1985 unui român i s-a decernat unul dintre premiile Nobel!... În 1985, deși în țară sărăcia era lucie, Ceaușescu spera să obţină nici mai mult nici mai puţin decât Premiul Nobel pentru Pace. Surpriză! România câștigă, într-adevăr, Premiul Nobel, însă nu pentru Nicolae Ceaușescu, ci pentru Ioan Moraru, care nu era un român emigrant, ci unul care trăia în România condusă de Ceaușescu!

În acel an Premiul Nobel pentru pace a fost decernat orga-nizaţiei “International Physicians for the Prevention of Nuclear War”  (în traducere,  “Medicii lumii pentru prevenirea razbo-iului nuclear”).  Trei persoane erau liderii acestei organizaţii mondiale: un rus (Mihail Kuzin, din fosta URSS), un american (Bernard Lown, din SUA) și Ioan Moraru, un român care s-a născut și a trăit în România. După primirea celebrei distincții Ioan Moraru, spre jena națiunii noastre uneori nerecunoscă-toare, a intrat rapid într-un con de umbră, regimul de atunci

neputând ierta și trece cu vederea faptul că alt român „i-a

furat premiul lui Ceușescu!” Ioan Moraru, născut în

1927, la Dârlos, lângă Mediaș, un laureat Nobel în anonimat, a murit în 1989, doar cu trei zile înainte de 22 decembrie, dar a apucat să rămână în conști-inţa studenţilor săi și a colegilor cu care și-a împărţit pasiunea pentru medicină.

Dintre cei trei primitori ai premiului Nobel pentru pace în acel an, 1985, Ioan Moraru a fost singurul despre care nu s-a știut nimic în ţara sa în acel an, ceilalţi doi fiind, evident, ovaţionaţi de compatrioţi. Ce păcat! 

Grigore PĂNESCU

AMĂNUNTE PRIVIND ZODIA TA

PEŞTI (19 FEBRUARIE – 20 MARTIE): Peștii sunt recunoscuți pentru firea lor deschisă, răbdă-toare și înțelegătoare. La suprafață, Peștii par liniștiți, ca toate apele adânci, dar sufletul lor este frământat de întrebări despre viitor și despre fericirea familiei pe care și-o întemeiază. Nativii din această zodie au înclinații spre filozofie, artă, religie, misticism, având o imaginație și o viață interioară foarte bogate. Ei aspiră spre bogății spirituale, și mai puțin spre cele materiale. Sunt prietenoși, sensibili, buni, plini de compasiune, populari, optimiști, sinceri. Le place să îi ajute pe cei din jur, să cunoască oameni noi, să călătorească, să influențeze lucrurile spre bine. Urăște să fie constrânși de ceva, să fie manipulați, să trăiască după regului rigu-roase. În privința defectelor, sunt versatili, schimbători, dezorganizați, superficiali, pesimiști, invidioși, leneși. Parteneri ideali în căsnicie, cei (cele) din zodia Racului.

Sursa: Zodiacul european

Două întrebări, două răspunsuri:1. Cine a ocupat funcția de comandant al Marinei

Militare, și apoi, conform noilor structuri organizato-rice, șef al S.M.F.N, în perioda 1990-1997?

2. Cum este denumit motorul unei ambarcațiuni care poate fi instalat cu ușurință la nevoie și scos imediat ce nu mai este necesar?

Răspunsurile corecte le veți afla din numărul viitor.

PAG. A 7-AT I MO N A

La repetiție…Mai zilele trecute, după ce și-a

achitat rata la CAR-ul de la Casa Oștirii, domn’ Afanasie Godinaru a luat-o randeaua prin clădire, căscând gura și ciulind urechile, pentru că așa este el, curios! Ajuns la un moment dat în dreptul ușii care dădea în sala mare de spectacole, sală despre care știa bine că fusese inter-zisă pentru folosință pe motiv de „cădere la cutremur!”, a văzut că aceasta era deschisă, iar în sală, pe scenă mai bine zis, repeta de zor corul „Ironia”, ansamblul repre-zentativ al rezerviștilor din marină care nu au treabă pe acasă. Domn’ Godinaru nu mai știa ce să facă: să intre să audă și el ce cântau oamenii ăia sau să nu riște și să-și vadă de drum?! Cum doar cu o seară înainte domn’ Mărmureanu, bătrânelul acela bățos ce le știe pe toate atunci când vine vorba de clăti-natul pământului, îl convinsese prin sticla televizorului că nu e vorba prea curând de o asemenea zgâlțâială, a intrat, s-a instalat pe un scaun și a trecut pe ascultare. Corul, bărbătesc întru-totul, cânta de zor, bagheta diri-jorului Mitică Pălescu, muzicat militar și el, dar care acum, la pensie, pentru a-și mai întregi veniturile, țărcovnic la o biserică din oraș, strunea acele voci, cam dogite ce-i drept, dar încă cu destule urme de armonie. Se pregă-teau acum, pentru că urma să prezinte un scurt program în cinstea venirii senatorului Georgiade Surdu în vizită de lucru pe aici, pe la marină, iar acest politician, care nu de mult sosise în țară de la Nisa, acolo, fiind în vacanță parlamenatară, jucând aproape zi de zi table pe plajă cu un confrate de partid, era membru-șef într-o comisie ce se ocupa de apărare! Piesele corale ce urmau să-i fie prezentate lui domn’

S u r d u , toate inspi-rate din „bucuriile” actuale ale oamenilor mării, erau: Ies pe mare-s marinar, zece zile doar pe an!, apoi, La bord curățenie „lună”, doar c-o mătură pe lună!, având ca

prolog scurta lucrare intitu-lată Saule, parâme...zero! Nu tu cârpe, nu tu „Dero!”, după care urma piesa „Nu-i o glumă, nici poveste/Nava noastră la cheu este/Şi atâta, doar plutește!”, pentru ca în final, dacă domn’ senator stătea bine cu răbdarea, urma să asculte o piesă cântată solo de guristul corului, pensio-narul Gigi Cinzeacă, al cărei titlu nu l-a reținut domn’ Afanase Godinaru, dar a băgat la cap cum începea: Noi din inimă dorim/Bordajul ca să-l vopsim/Dar degeaba vrea „plutonul/Dacă e stricat pontonul!

Cântece de cătănie autentică, ce mai! Acuma nu știu cât o să rețină domn’ politician Surdu, că vorba aia, a mai fost prin zonă și i s-au mai spus câte ceva din cele conținute de „textele” acestor piese corale. Degeaba, pentru că domn’ parlamentar Surdu s-a comportat precum îi e numele și apoi, ura și...la gară!

...Dă-i și dă-i, repetiția continuă, dirijorul Pălescu dorind perfecțiune și adevăr deplin în redare. În schimb, pensionarul militar Afanasie Godi-naru, de teama ca nu cumva să fie văzut pe acolo unde se cântau lucruri „delicate” și să-l cheme careva pe undeva pentru a-i „recalcula” pensia, a șters-o încet și de nimeni băgat în seamă...Așa a fost dumnealui mereu: cuminte, tăcut, inofensiv, fără a crâcni măcar pe la colțuri, așa cum o facem noi, acum...

D. Mărăşescu

Pagină „medicament” împotriva...asteniei de primăvară!

ROMÂNUL (ROMÂNCA) ANULUI 2013

Folosind sistemul Darwin Awards pentru a prelucra imensa cantitate de material furnizat

de comportamentul unora dintre românași, un grup de oameni de bine a reușit să dea răspunsul

la greaua întrebare: Cui dintre tovarășii noștri de naţie se poate acorda unul dintre primele zece premii

„Omul anului 2013”. Iată părerea, publicată pe site-ul vaidenoi.ro:

I:Românul anului: Hunedoreanului care a mers la poliţie pentru a-și scoate cazierul judiciar,

deși era dat în urmărire internaţională.II.Românca anului: Se acordă femeii

din judeţul Neamţ care și-a ucis soţul, l-a tranșat, l-a aruncat în latrina din curte, după care și-a anunţat rudele că acesta a plecat la muncă în Italia.

III.Angajaţii anului: Grupului de lucrători de la gaze din Bacău, care au verificat o conductă cu bricheta, provocând explozie.

IV: Declaraţia anului: Pentru acea doamnă din Bistriţa, care, după ce a parcat mașina lângă calea ferată și a fost lovită de tren, a oferit următoarea explicaţie: M-am speriat foarte tare când ne-a lovit locomotiva. Mecanicul trebuia să oprească, să fie mai atent.

V: Moldoveanul anului: Tânărului „berbant” din Vaslui, care și-a înjunghiat mama pe motiv că era mai rezistentă ca el la băutul de alcool.

VI.Magistraţii anului: Completului din Gorj, care n-a aprobat întreruperea pedepsei cu închisoarea, în schimb au admis dreptul la recurs unui mort.

VII.Mama anului: Acelei mame din Galaţi, care a plătit peste 4000 de euro ca să-și salveze fiul de închisoare, acesta dormind în casă. Foarte aproape de acordarea acestui titlu, după cum reiese din comentariul acelui grup, a fost și teleormăneanca ce și-a ascuns copilul sub fustă la vamă.

VIII:Bărbatul anului: Încă neclar, nominalizaţi fiind constăn-ţeanul care s-a aruncat din mașină că să-și pedepsească iubita, și munteanul care a sărit din autobuz ca să scape de ţipetele iubitei sale.

IX:Elevul anului: Elevului brăilean, care a dat telefonul mobil pe speaker în timp ce copia la BAC.

X:Proiectul privind infrastructura: Şi aici luptă strânsă, nomi-nalizate fiind câteva dintre proiectele deja realizate, precum: stâlpul din mijlocul drumului, intersecţia care dă într-o clădire, trecerea de pietoni care duce într-un zid și drumul către nicăeri. S-a decis ca toate acestea să împartă respectivul premiu, și asta pentru a nu le știrbi din valoare.

„Informator” Leo Covrig

Astea chiar că-s culmea! Auzi și dumneata:Culmea zoologiei: Să împerechezi ţapul de bere cu capra de tăiat lemne!Culmea cascadoriei: Să te arunci de pe bloc și să te prinzi de bordură!Culmea ghinionului: Să faci pe prostul și să rămai așa!Culmea aglomeraţiei: Să meargă șoferu’ de la autobuz pe scară!Culmea fizicii: Să vezi un cal putere păscând pe un câmp magnetic!Culmea agronomului: Să facă să înflorească un boboc de rață.Culmea gravidităţii politice: Să întrerupi o sarcină de partid!Culmea matematicii: Să-ţi iasă socoteala pe strada!Culmea lăcomiei: Să mănânci bătaie și să nu te saturi!Culmea economiei: Să pui pe ușă un bilet: „Nu sunați! Ies eu din când în când!”Culmea ceasului deşteptător: Să sune ocupat!Culmea melancoliei: Să cazi pe gânduri și să-ţi rupi mâna!Culmea bogăţiei: Să ai bani să-mi poţi da şi mie!Culmea culmilor: Să scrii pe colivă „La multi ani”!Culmea ingineriei: Să scoţi apa cu o pompă funebră!Culmea politeţii: Să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul unei doamne.

Comunicate de Nicolae Bârcă

Poșta veselă…Primind întrebările de mai jos, iată care a

fost răspunsul redacției:

* Fără a stabili vreo legătură prin scris cu redacția Timonei, ce-aș putea face ca numele meu să apară în ziar?

- Dacă într-adevăr doriţi ca numele dumneavoastră să apară în ziar (nu neapărat în „Timona”), citiți-l traversând strada!

* Un tânăr cititor: Azi mă însor. Puteți să-mi dați un sfat? - Deja este prea târziu...

* Nu-mi explic ce înseamnă haosul. Puteți să mă ajutați?- Nu dăm răspunsuri la întrebări legate direct de agricultură.

* Ce ați face dacă sunteți închiși într-o cameră cu un manelist, un tigru și o cobră și, chiar dacă aveți pistol, un dispuneți decât de două gloanțe?

- L-am împușca pe manelist…de două ori!

* De ce se dau jos bărbații din pat noaptea? -10% pentru a merge la toaletă, 30% să mănânce ceva, iar 60% ca

să plece acasă.

* E adevărat că Ceaikovski a fost homosexual? - O fi fost, dar nouă ne place din alte motive...

Redacţia

Anunțuri publicitare(vai săraca limba română!)*Vindem cămăși pentru femei de noapte.*Confecționăm buchete pentru femei din flori.*Închiriem fracuri pentru domni cu coadă lungă.*Avem sandale pentru copii de pânză.*Aici găsiți liniare pentru copii de plastic.*Avem pantofi pentru mirese de orice culoare.*Oferim saboți pentru femei de lemn.*Construim vile pentru familii de cărămidă.*Vând pian pentru copii cu trei picioare.*Vând vilă pentru o familie cu piscină.

Nicolae MIHU – Sibiu

Femeia – eterna poveste

ZicăturăPe la colțuri de uluciMerge-o vorbă, nu prea nouă:Că-„ntre două nu te plouă!”Mulțumesc, dar te usuci!MinulescianăÎn cinstea ta, cea mai frumoasă,Gogu a luat inele, blănuri, casă,Mercedes, video, covoare...Şi nouă ani de închisoare!Despre...vârsta doamnelorCe spun nu este noutate,C-o știu din sigură sorginte:Pronunță gura o etate,Iar epiderma o dezminte.Colierul deputateiDeputata, gingașă făptură,Stimulează-n public controversa;La gât poartă perle de cultură,Iar cele rostite-s viceversa!La masa tăceriiUn lucru e de reținut:Atunci, la masă, c-un temeiBrâncuși, lucid, nu a făcutŞi scaune pentru femei!La vârsta a treiaCu mărul Evei ea m-alintă,Tot ce mai pot, azi, când sunt praf,E ca din el să-mi fac plăcintă,Cu un răvaș drept epitaf!

Culese de George ZARAFU și reculese de redacţie din revista

„Rebus” (ian.2014)

METAGRAMEORIZONTAL: 1) Aplecat (D=P) – Gălbui (U=T). 2) Cu gâtul gol

(L=N) – La poalele muntelui (D=R). 3) Gaică (G=Ț). 4) Verigă (Z=T) – Avânt (L=T) – Ovine (O=N). 5) A brăzda (R=I) – Curse! (S=P) – Cast! (T=A). 6) Ceas (O=U) – Cadet! (T=O). 7) Vase de bucătărie (L=Z) – Asin (G=R). 8) A reveni în minte (M=Ț) – Resort (C=I). 9) Acordul mirilor (D=R) – Studiată la geologie (R=T) – Scule! (L=P). 10) Ne bat la cap (I=E) – Cusătură de probă (S=C).

VERTICAL: 1) Pune paie pe foc (Ț=G). 2) A prinde un pui de somn (M=P) – Măsură etalon (S=A). Un loc de acces (Ş=N) – În pielea goală (N=A). Scoasă din ocnă (R=T) – Se mișcă încet (L=R). 5) Sfântă (C=T) – Unul din Apuseni (M=Ț). 6) Atacă bila (C=P) – Ulei sfințit (R=C). Schimbul în natură (C=N) – Nota direcției (L=D) – Pană de lemn (I=A). Zăpadă (N=R) – Soția fiului (N=S). 9) Tăiată cu coasa (B=N) – Bucăți muzicale (I=S). 10) Bun de lipit (C=U) – Bătută de zor (A=G).

Aurel ALBU – Baia Mare

N.R. Amintim că metagrama este un joc distractiv prin care se formează cuvinte noi înlocuind mereu câte o literă din cuvântul dat inițial.

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. pr.(r) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. pr. Viorel CIURUMELEA

CORECTOR : Prof. Geo VLAD

TEHNOREDACTOR: Leonard Vizireanu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A T I MO N A

165

Femeia militarÎn multe armate și în majoritatea celor NATO, femeile,

de la soldat la ofițer, sunt o prezență permanentă. Potențialul aptitudinal confirmat prin selecție oferă certitudinea că femeia-militar este un

câștig pentru armata noastră, dar la acesta un rol important ne revine nouă, bărbaților.

De ce o asemenea afirmație? Pentru că dacă nu ne vom învinge conservatorismul, continuând să privim adesea femeia ca pe un obiect sexual sau de decor, neacceptând că în armată sunt multe lucruri pe care le poate face cel puțin la fel de bine ca un bărbat, nu vom contribui la realizarea câștigului, ci la eșecul lui.

Primirea femeilor în armată nu a fost impusă de NATO. Opțiunea aparține Armatei Române, care, la nivelul conducerii sale, ar trebui să împună mult mai multe prin propria-i „ogradă”, inclusiv rigoarea și consecvența.

Oricum, chiar dacă conservatorismul de care aminteam mai există încă în gândirea unora dintre noi, bărbați în uniformă sau nu, dați-ne voie doamnelor și domnișoarelor purtătoare ale uniformei Armatei Române, să vă transmitem, acum, la început de primăvară, un respectuos La mulți ani!

M.m.pr.(r) Emil OLTEANU –președinte L.M.M.M.

Femeia...poezia primăverii! Privind prin simbolistica anotimpurilor, nu este deloc întâmplătoare identificarea primăverii cu femeia. Triumf al vieții, explozie de bucurie și culoare, simbol al permanentei renașteri prin iubire și

frumos, al sensibilității și luminii începutul lui martie omagiază primăvara, și prin aceasta femeia.

CÂNTEC FEMEIESC

Adrian Păunescu

Așa e mama și a fost bunicaAșa sunt femei lângă femeiPărem nimic și nu-nsemnăm nimicaDoar niște „ele” ce slujesc pe „ei”.

Ei neglijenți, iar ele foarte calmeEi încurcând ce ele limpezescEi numai tălpi și ele numai palmeAcesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?Nimic măreț, nimic impunător.Schimbându-și după ei și drum și numePun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâția pași ce au făcut prin casăŞi pentru care plată nici nu cerDe-a fi pornit pe-o cale luminoasăAr fi ajuns și dincolo de cer.

Ei fac ce fac și tot ce fac se vedeBa strică mult și ele-ndreaptă totŞi de aceea nimeni nu le credeCând cad, îmbătrânesc și nu mai pot.

Așa e mama și a fost bunicaŞi ca ele mâine eu voi fi.Ce facem noi, femeile? Nimica,De cât curat și uneori copii.

Suntem veriga firului de ațăÎn fiecare lanț format din doi.E greu cu noi femeile în viațăDar e și imposibil fără noi...

Femeia mamă

În vizită cu copiii la unul dintre laboratoarele Academiei Navale.

Trăind într-un mediu diferit de cel civil, într-un spirit de ordine cazon, rigid, prezența femeii-militar sau în calitate de personal civil alături de bărbați este benefică pentru moralul acestora. Atmosfera se „îndulcește” simțitor, compor-tamentul se schimbă, expresiile verbale sunt controlate cu mai multă grijă, iar micile dispute se aplanează mult mai repede...Şi pentru așa ceva vă mulțumim, doamnelor și domnișoarelor, dăruindu-vă un mărțișor, martor al respectului ce vi-l purtăm.

O româncă de mare succesLa 38 de ani, doamna Delia Velcu-

lescu, o româncă de mare succes botezată de presa străină „doamna Draculescu” – o combinație între numele celebrului conte Dracula și numele ei de familie, este șefa misi-

unii FMI de salvare a Ciprului. A fost trimisă cu o misiune precisă: să salveze Insula Afroditei de la colaps, și chiar dacă inițial au existat mulți sceptici în privința calităților sale, acum toți își scot pălăria în fața ei.

Plecată din țară în anul 1992, Delia a trăit visul american. S-a căsătorit pe acele meleaguri cu Victor Velculescu, un român stabilit cu familia în America încă de pe când avea 7 ani. El este astăzi medic profesor la Universitatea „John Hopkins” din Maryland, fiind unul dintre medicii care, la 42 de ani, a fost propus de mediile științifice la premiul Nobel pentru medicină.

În familia Velculescu cresc trei copii frumoși, care vorbesc mai tot timpul cu părinții lor în limba română.

Bunica St.O.Iosif

Cu părul nins, cu ochii miciSi calzi de duioșie,Aievea parc-o văd aiciIcoana firavei buniciDin fragedă-mi pruncie.Torcea, torcea, fus după fus.Din zori și până-n seară;Cu furca-n brâu, cu gândul dus,Era frumoasă de nespusÎn portu-i de la ţară...Căta la noi așa de blând,Senină și tăcută;Doar suspina din când în cândLa amintirea vreunui gândDin viaţa ei trecută.De câte ori priveam la ea,Cu dor mi-aduc aminteSfiala ce mă cuprindea,Asemuind-o-n mintea meaDuminicii preasfânte...

În actualele condiții, când erodarea valorilor tradiționale continuă, motivația tinerilor în a opta pentru cariera militară cunoaște o restrângere evidentă.

Ei știu că armata nu le mai poate asigura locuințe, salarii acceptabile, dar mai știu un lucru: Armata este instituția care, după perioada de pregătire, îți oferă un loc de muncă! Iată argumentul ce-i îndrumă totuși către armată, argument luat în calcul și de către fete, prezența lor în calitate de militari profesioniști dovedind acest lucru. Că pe lângă acesta mai există și alte motivații, e cu totul altceva. Oricum, prezența acestor tinere în unitățile Forțelor Navale, dar mai ales profesionalismul și conștiinciozitatea cu care își fac datoria, chiar dacă mai e mult până și remunerația va fi pe măsură, merită tor respectul nostru. La mulți ani, fetelor! Luna lui Mărțișor să vă aducă sănătate și mult mai multe bucurii.

Succesele la învățătură și instrucție militară obținute de către domnișoarele care au optat pentru a se pregăti în diversele specialități specifice tehnicianului marinar, ne dau dreptul de a ne mândri cu ele, așa cum ne mândrim cu cele multe și frumoase care se regăsesc la bordul navelor sau unitățile terestre ale Forțelor Navale Române, activând în calitate de maiștri militari. Alături de băieți, fetele ce se află acum la pregătire în cadrul Şcolii Militare „Am.Ion Murgescu”, vor intra în rândurile continuatorilor frumoaselor tradiții ale acestei prestigioase instituții de învățământ…Un mărțișor și o floare pentru voi, viitoarele noastre colege de profesie!