MATERIALE ŞI TEHNICI CURENTE DE FAŢETARE...

MATERIALE ŞI TEHNICI CURENTE DE FAŢETARE INDIRECTĂ

conferinţa SRPDMF 22.12.2012

premize Evoluţia ascendentă a materialelor ceramice dentare Creşterea cererii de restaurare estetică fără structură

metalică Perfecţionarea sistemelor adezive dentare Dezvoltarea tehnicii CAD-CAM


efecte Creşterea progresivă a numărului de restaurări integral

ceramice cu design variat: Faţete vestibulare

Incrustaţii Proteze fixe unidentare

Proteze fixe parţiale Stâlpi implantari


Concluzie Restaurările total ceramice

↓ Opţiunea de elecţie pentru rezultate estetice maxime


Succesul clinic al restaurărilor integral ceramice Conceperea judicioasă şi individualizată a planului de

tratament Selectarea sistemului ceramic adecvat Execuţia tehnică riguroasă în cabinet şi laborator


Conceptul de faţetare vestibulară Posibil după aplicarea tehnicilor adezive de fixare Iniţial→ faţete acrilice → inacceptabile estetic ↓ pierderea precoce a culorii,

rezistenţă scăzută în mediu bucal Azi→ faţete directe din compozit şi indirecte din

ceramică


Faţete ceramice moderne Materiale ceramice Procedee de obţinere

Ceramică feldspatică Ceramică leucitică Ceramică cu disilicat de litiu

Ardere pe folie de platină Presare la cald Tehnici CAD/CAM


Structura ceramicii dentare Compozită

cu una sau mai multe faze cristaline înglobate într-o matrice sticloasă

Componenta care asigură rezistenţa materialului: ↙ ↘

Miez opac/ingot/capă dispersată în material

Wassell,R.W. Walls, W. G. Steele, J.G. Crowns and extra-coronal restorations: materials selection. Br.Dent.J, 2002; 192, 199-211


Faţete ceramice moderne Avantaj major Dezavantaj major

Transmisia superioară a luminii prin eliminarea metalului subiacent

↓ Rezultate estetice

maxime

Rezistenţă scăzută la stress Tendinţă la fisurare

↓ Susceptibilitate la fracturare

Michalske, T. Frieman, S. A molecular interpretation of stress corosion in silica.

Nature, 1982, 295:511-512


Clasificare Istorică

Criteriul: punctul de topire Actuală

Criteriul: tehnologia de obţinere Porţelanuri de înaltă fuziune Porţelanuri de fuziune medie Porţelanuri de joasă fuziune

Porţelanuri obţinute prin sinterizare

Porţelanuri obţinute prin infuzie de sticlă

Porţelanuri obţinute prin turnare Porţelanuri presate la cald prin

infuzie de sticlă Porţelanuri obţinute prin sistem

mecanizat asistat Porţelanuri obţinute prin

sinterizare densificată mecanizată Wassell,R.W. Walls, W. G. Steele, J.G. Crowns and extra-coronal

restorations: materials selection. Br.Dent.J, 2002; 192, 199-211


Scurt istoric 1776, DUCHATEAU → prima formulă chimică 1791, DUBOIS DE CHEMENT → brevet de invenţie –

primii dinţi din porţelan (Borzea,D. Ceramica în stomatologie, ed. Dacia Cluj-Napoca, 2000:11-15; 95-110.)

1825, fabricarea industrială → S.S.White în Philadelphia (1873), De Tray în Germania, fundaţia ASH în Anglia

În România cercetări privind restaurările metalo-ceramice cu porţelan de import în clinicile universitare de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara. conferinţa SRPDMF 22.12.2012

Scurt istoric Introducerea amprentei şi a foliei de platină /aur →

principiul confecţionării incrustaţiilor de ceramică 1885, LAND → coroana Jacket ( obţinută prin

sinterizare din ceramică feldspatică) ↓

Primele restaurări casante ↓


Scurt istoric 1965, MC LEAN, HUGHES

↓ ceramica feldspatică cu alumină 1967, Vita Zahnfabrik produce

Vitadur-N (miez ceramic)

pentru structura de rezistenţă Vitadur Alpha

(ceramică de faţetare) pentru construirea straturilor de suprafaţă


Restaurările cu ceramică aluminoasă

↓ Transluciditate scăzută

( Borzea,D. Ceramica în stomatologie, ed. Dacia Cluj-Napoca, 2000:11-15; 95-110.)

Tendinţă la fracturare crescută

contraindicată pe dinţi laterali

(

Rosenstiel, S. F. Land, M.F. Fujimoto,J.

Contemporary fixed prosthodontics, 4-th.ed.

MosbyInc. 2006, 323-335.)


Sinterizarea

Condensarea unei suspensii de particule ceramice peste o folie de platină sau pe un model refractar.

Procesul este iniţiat la o temperatură superioară punctului de topire al masei porţelanului, temperatură la care matricea sticloasă se topeşte parţial iar particulele ceramice se unesc.

contracţie volumetrică de 30-40% şi prin ardere în vid porozitatea materialului poate fi redusă de la 5,6 la 0,56%.

(Wassell,R.W. Walls, W. G. Steele, J.G. Crowns and extra-

coronal restorations: materials selection. Br.Dent.J, 2002; 192, 199-211

Primele sisteme ceramice → rezultatele estetice au fost excelente, Materialul casant Adăugarea de alumina nu a îmbunătăţit

rezistenţa dar a scăzut transluciditatea Nu poate fi utilizată la dinţii laterali

Astăzi, procedeul de sinterizare se utilizează în

mod curent pentru trei tipuri de materiale ceramice:

Ceramică aluminoasă :Vitadur-N, Hi-

Ceram Ceramică feldspatică ramforsată cu

zirconiu : Mirage II Ceramică feldspatică ramforsată cu

leucită :Optic HSP

Rosenstiel, S. F. Land, M.F. Fujimoto,J. Contemporary fixed prosthodontics, 4-th.ed. MosbyInc. 2006, 323-335.)


Scurt istoric 1973, GROSSMAN

↓ Sticlă ceramică turnată

(ceramică vitroasă solidă)

↙ ↓ ↘ cu cristale de mică cu cristale de hidroxiapatită materiale experimentale

DICOR CERAPEARL LITIU

↓ Transluciditate

Retenţie redusă de placă dentară Rezistenţă mecanică crescută la fracturare Biocompatibilitate parodontală excelentă

Radiotransparenţă

(Borzea,D. Ceramica în stomatologie, ed. Dacia Cluj-Napoca, 2000:11-15; 95-110. Anusavice, K. Zang, N. Moorhead, J. Influence of colorants on cristalyzation and mechanical properties

of lithia-based glass ceramics. Dent. Mater.1994;10:141-144)


Presenter

Presentation Notes

suprafeţe netede, tensiune superficială mică, respingere electrostatică,restaurări posterioare, examinarea radiologică a integrităţii marginale, grosimii cimentului de fixare şi a structurii bontului

Ceramica turnată

Macheta de ceară ↓

turnare → fază sticloasă ↓

ceramizare → miez ceramic rezistent ↓

glazurare ( pigmenţi externi)

Denry, I. Rosenstiel, S. Flexural strength and fracture toughness of Dicor glass ceramic after embedment

modification. J. Dent. Res. 1993, 72: 572-576. Al Shehri, S. Mohammed, H. Wison, C. Influence of lamination on the flexural srength of a dental castable

glass-ceramic. J. Prosthet. Dent. 1996,76: 23-28. Dong, J. Luthy, H. Wohlwend, A. Sharer, P. Heat-pressed ceramics: technology and strength.Int. J.

Prosthodont. 1992, 5: 9-16.


Presenter

Presentation Notes

Ceramizare – cristalizare controlată, în care mica formează o structură rezistentă , care diminuă propagarea liniei de fractură a materialului în toate direcţiile, deoarece structura reţelei absoarbe forţele de presiune

Scurt istoric 1982, dr. RALF SOZIO, dr. TED RILEY- Coors Biomedical Colorado

↓ Sistemul Cerestore

Miez aluminoceramic obţinut prin presare la cald pe model din răşină epoxidică

↙ ↘ formă stabilă capa poroasă adaptare precisă pe model prin oxidarea răşinii epoxidice

↓ Sistemul retras de pe piaţă

(Sozio, RB. Riley, EJ. The shrink-free ceramic crown. J.Prosthet. Dent. 1983; 49(2):182-187.

Starling, LB. Transfer molded „all-ceramic crowns”.The Cerestore system.In Proc. Conf. Recent Developments in Dental Ceramics: Ceramic Engeneering and Science, WJ. O Brien, RG Craig (eds),

Columbus, OH. Am.Ceram.Soc. 1985;6(1-2):41-56 .)


Scurt istoric 1985, SADOUN

↓ InCeram

(miez aluminos infiltrat cu sticlă) rezistenţă crescută, culoare asemănătoare dentinei

restaurări precise, uşor de utilizat ↓

coroane şi punţi integral ceramice de întindere mică

(Borzea,D. Ceramica în stomatologie, ed. Dacia Cluj-Napoca, 2000:11-15; 95-110.)


Sistemul InCeram Faza I

Split casting →Nucleu ceramic cu 90% alumină , poros (ardere, 4 ore, pe model refractar la 1150 grade C)

Faza a-II-a Infuzia de sticlă → nucleu vitroceramic cu rezistenţă crescută

Faza a-III-a Aplicarea porţelanului de faţetare(ceramică aluminoasă)

în straturi şi arderi succesive (sinterizare)

Sistemul Tech-Ceram- variantă tehnologică : Obţinerea miezului ceramic

(prin pulverizarea de particule de alumină pe suprafaţa unui model refractar rotativ ) Infuzie de sticlă

Aplicarea porţelanului de faţetare (sinterizare)

(Borzea,D. Ceramica în stomatologie, ed. Dacia Cluj-Napoca, 2000:11-15; 95-110. Wassell,R.W. Walls, W. G. Steele, J.G. Crowns and extra-coronal restorations: materials selection.

Br.Dent.J, 2002; 192, 199-211)


Sistemul InCeram Prima generaţie

↓ In Ceram

(cu oxid de aluminiu) ↓

COROANE ŞI PUNŢI INTEGRAL CERAMICE DE ÎNTINDERE MICĂ A doua generaţie

↓ In-Ceram Spinell

(cu oxid de aluminiu şi magneziu) ↓

INLAY ONLAY A treia generaţie

↓ In Ceram zirconia

(oxid de zirconiu 33% ) ↓

PROTEZE PARŢIALE FIXE, SISTEME DE IMOBILIZARE PE DINŢI LATERALI CU DISCROMII ACCENTUATE


Sisteme ceramice şi tehnologii moderne

injectarea şi presarea la cald ceramică feldspatică întărită cu leucit

(IPS Empress, Alceram ) sisteme mecanizate, asistate şi controlate digital

(sisteme CAD/CAM Cerec, Celay) sisteme de ceramică dens sinterizate şi preparate

mecanizat (Procera AllCeram )


Presenter

Presentation Notes

CAD-Computer aided design – proiecţie asistată digital; CAM-computer aided manufacture- fabricare asistată digital

Injectare şi presare la cald Sistemul Empress

ceramică feldspatică întărită cu leucit. (40-50%) (IPS Empress, Alceram )

Faza I →Miez (ingot) de ceramică sinterizată. Faza a-II-a → înmuiere şi presare la 1150 grade C timp

de 20 minute. (are loc dispersia cristalelor de leucit ). Nuanţa ingot-ului este nuanţa de bază a restaurării şi

ea poate fi modificată prin adăugare de ceramică sau prin glazurare.

(Faber, KT.Evans, AG. Crack deflection processes. II Experiment. Acta Metall.1983; 31(4): 577-584 Wassell,R.W. Walls, W. G. Steele, J.G. Crowns and extra-coronal restorations: materials selection.

Br.Dent.J, 2002; 192, 199-211)


Presenter

Presentation Notes

Cristalele de leucit cresc semnificativ rezistenţa la rupere a matricei de sticlă feldspatică , similar cu sistemul Dicor sau ceramica aluminoasă întărită prin dispersie. Pentru a fi compatibile, ingot-ul are totdeauna un coeficient de expansiune termică inferior porţelanului de faţetare. Arderile succesive ale straturilor de porţelan adăugate cresc rezistenţa restaurării.10 Avantajele oferite de acest material sunt similare cu cele prezentate la ceramica turnată .

Sisteme mecanizate, asistate şi controlate digital

Sistemele CAD-CAM Cerec 1, Cerec 2, Cerec 3 Inlay, onlay Nivel superior tehnologic de rezistenţă mecanică comparativ cu tehnica

manuală, dar pot apare fisuri de suprafaţă Dicor, MGC, Vita MarkII, Vita Celay, opace cu sanidină Corning MGC-F, rezistenţă excelentă la îndoire.

Denry, I. Recent advanced in ceramic for dentistry. Crit. Rev. Oral Biol. Med

1996, 7: 134-143. Thomson, J. Bayne, S. Heymann, H. Mechanical properties of new mica-

based machinable glass ceramic of CAD/CAM restorations. J. Prosthet. Dent. 1996,76: 619-623.


Sisteme de ceramică dens

sinterizate şi preparate mecanizat. Procerea AllCeram

Rezistenţă la încovoiere→ miezul de alumină de puritate ridicată Porţelan de faţetare cu punct de topire scăzut. Modelele scanate în laborator → transmitere date pe internet →

miezurile de alumină. Modelele sunt supradimensionate intenţionat pentru compensarea contracţiei aluminei la sinterizare.

Grosimea capei : 0,2mm → faţete, 0,4mm → premolari, frotali, 0,6mm → molari

Defectele de prelucrare mecanică se elimină la sinterizare.

Wagner, W Chu, T. Biaxial flexural strength and indentation toughness of three new dental core ceramics. J. Prosthet. Dent. 1996; 76: 140-141.

Brunton, P.A. Smith, P. McCord, J.F. Wison, N.H.F. Procera all-ceramic crowns.: a new aproach to an old problem. Br. Dent J.1999; 186: 430-434.


Sistemul e.max IPS e.max is an all-ceramic system

that consists of the following five components:

• IPS e.max Press (lithium disilicate glass-ceramic ingot for the press technique)

• IPS e.max ZirPress (fluorapatite glass-ceramic ingot for the press-on technique)

• IPS e.max CAD (lithium disilicate glass-ceramic block for the CAD/CAM technique)

• IPS e.max ZirCAD (zirconium oxide block for the CAD/CAM technique)

• IPS e.max Ceram (fluorapatite veneering ceramic)

conferinţa SRPDMF

Ivoclar-Vivadent

22.12.2012

Opalescenţa sistemului e.max

conferinţa SRPDMF

Materialul capătă o tentă albăstruie în lumina incidentă

Ivoclar-Vivadent

Materialul capătă o tentă roşie/portocalie în lumina

transmisă

Ivoclar-Vivadent 22.12.2012

Preparare faţete-obiective Şlefuire minimă, suficientă Conservarea unghiurilor incizale şi a smalţului pe zone

cât mai întinse Extinderea faţetei la dinţii cu restaurări directe

anterioare, carii. Îndepărtarea smalţului subminat/subţire în totalitate Marginile net delimitate, plasate în afara contactului

centric cu antagonistul.


Faţete –detalii de preparare

conferinţa SRPDMF

Preparaţia neuniformă în smalţ(0,4-0,8mm) 0,6mm vestibular, o,7mm incizal Fără şanţuri de ghidaj, cu microorificii 0.5mm cu piatră sferică de Ø 1mm Respectarea curburii meziodistale, Prepararea axială în 2 planuri Finisarea preparaţiei Şnur de evicţiune gingivală/ matrice protectoare

Ivoclar-Vivadent

22.12.2012

Limita cervicală long

chamfer Smalţ marginal suficient –fixare adezivă, adaptare

marginală, scade riscul de apariţie de fisuri în timpul arderii ceramicii ,f inisare

atentă, lăţime 0,4mm , juxta/subgingival,

reproducere clară pe model.


Observaţii Discromie accentuată→ se ajunge inevitabil în dentină, uneori greu de evitat ,

mai ales gingival şi proximal unde smalţul este mai subţire.

Verificarea atentă a zonelor proximale ale preparaţiei pentru inserţia corectă a viitoarei faţete. Aceasta se aplică prin rotaţie până se potriveşte peste unghiul incizal şi nu cervical.

Uneori se poate lucra fără anestezie.

Instrumentar: turbină/ micromotor turaţie mare, pietre diamantate cilindroconice, sferice, torpedo, nu flacără.

Obturaţiile vechi se refac în şedinţa de fixare afaţetei pentru a facilita o adeziune optimă cu materialul de fixare.

(Natrass, B.R. et.al. An in vitro assessment of tooth preparation for porcelain veneer restorations. J.Dent. 1995; 23: 165-170)


Preparaţie tip fereastră avantaje dezavantaje

Faţeta strict vestibulară Se menţine unghiul incizal Nu se reduce înălţimea

dintelui

Subminarea unghiurilorincizale în timpul preparării

Faţeta compromisă incizal –uzura unghiurilor incizale

Cimentul de fixare va transpare prin restaurare.


conferinţa SRPDMF

Faţete- tipuri de preparaţii

Design- fereastră

Preparaţie pe model didactic dr. Cătălin Gagiu

22.12.2012

Design -pană avantaje dezavantaje faţeta ajunge până la

înălţimea unghiului incizal interesează marginea liberă, unghiul incizal nu se reduce. Ghidajul anterior nu este

afectat

porţelanu se poate fractura în zona unghiurilor incizale, datorită forţelor ocluzale ce apar în timpul inciziei.


Design bizou Se prepară un bizou vestibulo-lingual pe toată lăţimea

marginii libere cu o reducere mică a înălţimii dintelui. Avantaje:

efect estetic adecvat Rezistenţa restaurării în timpul probei şi fixării Se elimină riscul de fracturare precoce, zona incizală

fiind solicitată numai în propulsie.


Design overlap

conferinţa SRPDMF

preparaţia extinsă lingual, unghiul incizal este redus în totalitale, se modifică axul de inserţie al restaurării care va fi unul vestibulo-

lingual

Preparaţie pe model didactic dr. Cătălin Gagiu

22.12.2012

Faţete non standard Faţete linguale pe dinţi fracturaţi sau abrazaţi

Contactul ocluzal adaptat după cimentarea faţetei. Necesită finisare şi lustruire Extindere vestibulară frecvent practicată, se vede joncţiunea dento-

protetică Remedii posibile:

Limita nu se va face în linie dreaptă, ci sinuoasă, astfel că percepţia vizuală a discrepanţei va fi mai redusă.

Limita se va extinde mult pe vestibular, iar tehnicianul va creşte progresiv cantitatea de translucid spre vestibular, astfel încât culoarea naturală a dintelui pe faţa vestibulară va deveni predominantă.

Folosirea unui ciment de fixare de culoare neutră faţă de culoarea naturală a dintelui astfel încât cele 2 nuanţe să se potrivească cât mai bine.


Faţete nonstandard Faţete alăturate

Diastema, incongruenţă dento-alveolară supraconturarea cervicală care nu respectă profilul de emergenţă

gingival Joncţiunea dento-protetică poate fi dezagreabilă. Se ascunde la nivelul şanţurilor de creştere intermamelonare, va simula

o fisură naturală Se extinde faţeta pe toată suprafaţa vestibulară şi proximal

corespunzător. Pentru a evita acest lucru această limită trebuie ascunsă în anatomia

dintelui prin plasarea ei la nivelul şanţurilor de creştere- intermamelonar. Astfel linia va apărea ca o fisură naturală şi efectul fizionomic va fi mai bun. Alternativa cea mai convenabilă este să se extindă faţeta pe toată suprafaţa vestibulară şi proximal corespunzător.


Faţete nonstandard Faţete pe incisivi mandibulari

Reducerea marginii libere şi a unghiurilor incizale până la 1mm.

Profilaxia migrării verticale a antagonistului prin adiţie de compozit lingual


Faţete nonstandard Onlay ocluzal pe dinţi posteriori

Sistemele ceramice actuale Ceramica feldspatică cu leucit Materiale pe bază de litiu Fixare adezivă Tehnici CAD/CAM, presare la cald Succes clinic confirmat de studii retrospective (12 ani) Adaptarea ocluzală post fixare Finisare şi lustruire suplimentară în cavitatea bucală.

Fradani, M Aquilano, A Bassein, L Longitudinal study of pressed glass-ceramic inlays for four and a

half years. J. Prosthet. Dent.1997; 78:346-53. Sjogren, G Molin M van Dijken JW. A 10 year prospective evaluation of CAD-CAM manufactured

(Cerec) ceramic inlays cemented with a chemically cured or dual cured resin composite.Int. J. Proshodont. 2004;17:241-6.

Frankenberger,R. Taschner M Garcia-Godoy F et.al. Leucite reinforced glass ceramic inlays and onlays after 12 years. J.Adhes. Dent. 2008;10:393-8.

Guess PC Strub JR Steinhart N et.al. All-ceramic partial coverage restorations-midterm resulrs of a 5-year prospective clinical split mouth study. J Dent. 2009; 37: 627-37.


Ce tip de preparaţie alegem ? pentru estetică şi creşterea înălţimii coronare

↓ Preparaţia cu bizou vestibulolingual

Sau cu design overlap Menţinerea unghiurilor incizale

↓ Design pană

Modificarea unghiurilor incizale

↓ Se reduce 0,5-0,75mm fără a scurta dintele

(Calamia, J. materials and tecniques for etched porcelain facial veneers. Alpha Omega, 1988; 81: 48-51)


INDICATII


I. Refacerea esteticii dentare Pacient N.L., 53ani, sex feminin Motivul prezentarii: reabilitare estetica


Caz clinic dr. Dan Pătroi

I. Refacerea esteticii dentare

Hemos ta tic

As tringent





Fatete provizorii

Tehnica Scutan



Transluciditate




II. Rezolvarea incongruentei dento-alveolare J.B., 28 ani, masculin



II. Rezolvarea incongruentei dento-alveolare

analiza estetica

wax-up

Scutan

refacerea curburii vestibulare

alungirea incisivilor centrali








III. Refacerea curburii incizale

Pacient A.B., 26 ani, sex feminin

Estetica incisivilor superiori




lungimea Ic

22


II. Refacerea curburii incizale

Wax up II










IV. Fractura marginii incizale

Pacient O.A., 34 ani, sex feminin

Estetica grupului frontal…




Ax de insertie diferit: I-41, II-31

Element antirotational – dimensiuni foarte mici ale fatetelor

Preparatie dificila datorita inghesuirii



Modelul de control






V. Inchiderea diastemei

Pacienta G.E., 23 ani, sex feminin

Inchidere diastema

Carii secundare zona laterala

Translucenta

Opalescenta




21 Coroana IPS Press

11 Fateta IPS Press





Preparatie atipica fateta



INGOT HT


VI. Inchiderea diastemei si tremelor

Pacient Z.A., 36 ani, masculin

Reabilitarea estetica a zonei frontale



emei si tremelor Analiza estetica

linia surâsului

linia buzei superioare in repaus si surâs

liniile interincisive

modele de studiu montate in articulator

individualizare articulator

analiza ocluzala

wax-up, mock-up



Montarea in articulator semiadaptabil

Wax-up



insertia firelor de evictiune inainte de slefuire

preparatii conventionale si neconventionale, in functie de wax-up

cheie de silicon dupa wax-up



indepartarea firelor de evictiune dupa realizarea protezării provizorii

Scutan dupa wax-up

retentie directa a protezei provizorii


VI. Inchiderea diastemei si tremelor Modelul de lucru



Model de contro l



Linia interincisiva


VII. Incongruenta dentoalveolara mandibulara

Pacient D. I., 31 ani, masculin

Estetica frontului inferior conferinţa SRPDMF 22.12.2012





Wax-up



nu se intervine asupra caninilor

42, 31, 32 fatete no-prep vestibular

deplasarea linilor incizale spre vestibular

slefuire accentuata din fetele orale

ordinea de slefuire

Valoarea d iagnos tica wax-up , moch-up



Prepara tii a tip ice



protezare provizorie – Scutan

amprenta - po lie te r








Fiabilitatea faţetelor ceramice studii in vitro

modificările termice şi contracţia de polimerizare ↓

premize pentru apariţia fisurilor şi fracturilor ↙ ↘ la nivelul restaurării -prea subţiri- la nivelul cimentului de fixare -prea gros-

Aceste condiţii se asociază cu situaţiile clinice în care restaurarea realizată în laborator

are o adaptare slabă pe preparaţie ↙ ↘

compensată prin grosimea mare a cimentului de fixare o cantitate prea mare de lac izolator

Defectele minore pot fi corectate clinic fără a fi necesară înlocuirea în totalitate a restaurării.

8% reparaţii , 11% refacerea restaurării

(Magne, P. Et.al Crack propensity of porcelain laminate veneers. A simulated operatory evaluation. J.Proshet. Dent. 1999; 81: 327 334. Dunne, S.M. Millar, B.J. A longitudinal study of the clinical performance of porcelain veneers. Br. Dent J. 1993;175: 317-321.)


Studii in vitro Eşec mai mare pentru preparaţiile extinse lingual decât

pentru cele tip fereastră . Intensitatea forţelor testată in vitro a fost însă mult mai mare decât cea a forţelor întâlnite in vivo

(Hui, K. Et al. A comparativw assessment of the strengths of porcelain veneers for incisor teeth dependent on their design characteristic. Br. Dent. J. 1991; 171: 51-55)

Diferenţe nesemnificative între cele 4 tipuri de preparaţii. (Meijering, A.C. et.al. Survival of 3 types of veneer restorations in a clinical trial: a 2,5 –year interim evaluation. J.Dent.

1988; 26: 563-568)


Succesul clinic Condiţionat de :

Cantitatea de smalţ conservat la prepararea dintelui Calitatea adeziunii smalţ-ceramică Sistemul ceramic utilizat

Studii clinice longitudinale 5-16 ani confirmă comportamentul clinic acceptabil al faţetelor realizate cu sisteme ceramice procesate prin presare la cald.


Fiabilitatea faţetelor ceramice studii clinice

succes eşec Rucker, L.M. R.W. MacEntee M. Richardson, A. Porcelain and

resin veneers clinically evaluated: 2 zear results. J.Am. Dent. Assoc. 1990; 121:594-596.

Clyde, J. Gilmoure,A. Porcelain veneers : a preliminary review.

Br. Dent. J.1988; 164:9-14. Strassler, H. Nathanson, D. Clinical evaluation of etched

porcelain veneers over a period of 18-24 months. J. Aestet. Dent. 1989; 1:21-28.

Nordbo, H. Rygh- Thorensen, N. Henaug, T. Clinical

performance of porcelain laminate veneers without incisal overlapping: 3- year results. J.Dent. 1994; 22: 342-345.

Peumans, M. Van Meerbeek, B. Lambrechts, P. Et al. 5-year

clinical performance of porcelain veneers. Quintessence Int. 1998; 29: 211.221.

Kihn, P. Barnes, D. The clinical evaluation of porcelain veneers.:

a 48-month clinical evaluation. J.Am. Dent. Assoc. 1998; 129: 747-752.

Fradeani, M. Six-year follow-up with Empress veneers. Int. J.

Periodont. Rest. Dent. 1998;18: 216-225.

Christensen, G. Christensen, R. Clinical observation of porcelain veneers.J.Aestet. Dent. 1991; 3: 174-179.

Walls, A.W. The use of adhesively

retained all-porcelain veneers during the management of fractured and worn anterior teeth. Part 2: Clinical results after 5 years of follow-up. Br.Dent. J. 1995; 178: 337-340.

Magne, P. Et.al Crack propensity of

porcelain laminate veneers. A simulated operatory evaluation. J.Proshet. Dent. 1999; 81: 327 334.


Cauzele eşecului faţetelor ceramice fixarea adezivă pe restaurări compozite preexistente, lipsa de experienţă a medicului în tehnica adezivă, indicaţia greşită de restaurare ceramică pe dinţi cu

abraziune sau fractură coronară în condiţii de parafuncţie prezentă,

zone întinse de dentină expusă pe suprafaţa bontului, volumul mic al preparaţiei.


Eşec estetic tardiv Colorare marginală

Cauze

Plasarea marginii preparaţiei în smalţ aprismatic/dentină→ pierderea adaptării marginale la colet

Uzura/dizolvarea cimentului de fixare(adaptare marginală deficitară)

Excesul marginal de ciment de fixare


Concluzii Introducerea şi perfecţionarea conceptului de fixare adezivă

asociată cu perfecţionarea tehnologiei de obţinere a maselor ceramice ce permite astăzi practicianului conceperea şi realizarea restaurărilor cu sisteme mecanizate asistate digital, deschide practic o nouă eră în domeniul proteticii dentare, cea a unor tratamente minim invazive.

Gama variată de sisteme ceramice actuale ne oferă posibilitatea de a face alegerea cea mai potrivită, cu condiţia unei indicaţii corecte şi individualizate cazului clinic, bazată pe dovezi stiinţifice.

Practicianul trebuie să fie conştient şi să înţeleagă atât avantajele cât şi limitele unui material, oricât ar fi ele de bun.


Concluzii Diagnosticul clinic corect şi respectarea principiilor

generale de tratament sunt esenţiale pentru fiabilitatea şi succesul clinic al restaurărilor total ceramice.

Conceperea şi realizarea digitală a restaurărilor total ceramice este o nouă provocare a viitorului, care necesită instruire adecvată a personalului şi programe computerizate pentru realizarea restaurărilor. Beneficiul acestor noi tehnologii se va regăsi în creşterea comunicării medic-pacient şi creşterea productivităţii.

(Atkinson JC, Zeller GG, Shah,C. Electronic patient records for dental school clinic:more than paperless systems. J Educ. 2002; 66:34-42

Farman AG, Levato CM, Gane D, et.al. How going Digital Will Affect tehe Dental Office. J.Am. Dent. Assoc. 2008; 139 Suppl:14S-19S.) conferinţa SRPDMF 22.12.2012

Date post:	21-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	vomien
View:	232 times
Download:	4 times

MATERIALE ŞI TEHNICI CURENTE DE FAŢETARE...

Documents