Home >Documents >restaurari dentare

restaurari dentare

Date post:08-Feb-2016
Category:
View:185 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Transcript:

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE MEDICINI FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU

CATEDRA: Stomatologie terapeutic

ef de catedr: prof. univ., dr. hab Gheorghe Nicolau

Pe tema :

A efectuat: Galai Romangr.3508A controlat: Viorica Chetrusconf.universitar

Chisinau 2014 Cuprins:

Introducere Tipuri de restaurari dentare Clasificarea instrumentarului. *Instrumentariul pt examinare *Instrumentariul pt prepararea cavitatilor *Instrumentar utilizat pt restaurarea dintilor Materiale restaurative * Linerii *Materiale de baza (cementuri) *Materiale fizionomice.

Actualmente gindirea tehnologica din intreaga lume e preocupata de schimbari revolutionare in stomatologie, daca mai inainte generatiile de composite, cimenturi glassionomere se schimbau peste fiecare 5-10 ani, in timpul de fata fiecare an apropie medicii de material ideale pentru restaurari dentare(composite microhibride, compomeri, sisteme de adezive cu elastomere).

Medicul stomatolog va alege impreuna cu pacientul cea mai buna varianta de obturatie in functie de dimensiunea spatiului de restaurare, estetica, durabilitatea materialelor de obturatie si bineinteles costuri.Exista o serie defactori care influenteaza performanta, durabilitatea, longevitatea si costul restaurarilor:sanatatea generala si orala a pacientului, componentele materialului de obturatie, presiunea la care este supus dintele in procesul de masticatie, durata si numarul de vizite necesare pentru a pregati si ajusta dintele restaurat.

Tipuri de restaurari dentare (obturatii)

Exista doua tipuri de restaurarii dentare prin obturatii:

1. Restaurari directeAcestea reprezinta plombe ce sunt plasate imediat in cavitatea paceintului, dupa pregatirea prealabila a acesteia, intr-o singura sedinta stomatologica. Ele includamalgamurile dentare, ionomeri de sticla, materiale din ionomeri sau compozit. In acest caz medicul dentist pregateste dintele (curatare), amplaseaza plomba si realizeaza eventualele ajustari intr-o singura sedinta.

In restaurarea corono-radiculara sunt folositi pivoti metalici si nemetalici. Pivotii metalici sunt realizati in laboratorul de tehnica dentara sau se gasesc deja fabricati, fiind adaptati in cabinet de catre medicul dentist. Pivotii nemetalici, considerati fizionomici, se pot realiza la randul lor in laboratorul de tehnica dentara, din zirconiu, sau se gasesc deja fabricati din fibra de sticla. Refacerile corono-radiculare cu pivoti metalici sau nemetalici reprezinta solutia corecta, ambele optiuni avand acelasi rezultat clinic in considerarea calitatii tratamentului si a durabilitatii in timp.Pivotul din fibra de sticla este foarte usor de pus, nu necesita decat o singura sedinta, respectiv cea in care se face obturatia, eliminandu-se astfel etapele necesare in cazul pivotilor realizati in laboratorul de tehnica dentara. Datorita materialului din care este realizat, pivotul are caracteristici fizionomice, eliminandu-se translucenta gri, determinata de reflexia luminii la nivelul marginii gingivale a coronitelor ceramice in cazul pivotilor radiculari metalici.

Un alt avantaj il constituie elasticitatea mult mai mare a fibrei de sticla comparativ cu materialele metalice, similara cu cea a dentinei, conferind o distribuire si o transmitere mult mai buna a fortelor masticatorii. De asemenea, dintele este ranforsat si functioneaza similar tesutului dentar.

Pivotul din fibra de sticla poate fi folosit si in cazul acelor dinti la care a ramas doar radacina fara nici un perete dentar. Cu ajutorul materialelor de refacere a bontului dentar (dentatus, rasini si compozite) se poate amprenta in aceeasi sedinta si coronita dentara.Pivotul din fibra de sticla prezinta proprietati remarcabile, fiind eficient atat in distribuirea fortelor de incarcare (sustinerea coroanei dentare, masticatie), cat si in ranforsarea radacinii dintelui.

2. Restaurari indirecte

Cazul acestui tip de restaurari necesita cel putin doua sedinte stomatologice. In aceasta categorie sunt incluse:inlay- urile(adecvat pentru a restaura conturul unui dinte) sionlay-urile(un pic mai mari decat inlay-urile, acopera si suprafata dintelui ce este supusa mestecarii),fatetele dentare(o pelicula subtire ce acopera suprafata dentara frontala),coroanele dentare(ce imbraca intreg dintele) sipuntile dentarefabricate din aliaje de metale nepretioase, ceramica sau compozite. In timpul primei vizite medicul dentist pregateste dintele si realizeaza mulajul dintelui ce va fi supusa restaurarii, care va fi trimis la laboratorul dentar pentru fabricare. Urmatoarea sedinta va consta in cimentarea materialelor de obturatie in cavitate si ajustarea necesara.Uneori cel mai bun tratament dentar pentru un dinte este utilizarea unei restaurari care a fost prefabricata in laborator dupa o anumita forma, un mulaj. Materialele uitilizate pentru aceste tipuri de restaurari sunt: ceramica, portelan in combinatie cu structura metalica de suport, aliaje de aur sau aliaje de metale nepretioase.

INSTRUMENTARPrecizarea unui diagnostic corect i elaborarea unui plan de tratament eficient necesit prezena n cabinetul stomatologic a unei variate game de instrumente care n general poate fi mprit astfel: instrumentar utilizat la examenul obiectiv;instrumentar utilizat pentru prepararea cavitilor;instrumentar utilizat pentru restaurarea dinilor.I. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT1. Oglinda dentarCa orice instrument cu utilizare manual se compune dintr-un mner i partea activ (oglinda propriu-zis) care poate fi fix sau detaabil.n funcie de imaginea pe care o dau oglinzile pot fi:concave redau o imagine mrit a suprafeei de observat, util n examenul clinic;plane redau dimensiunea real i sunt indicate n timpul preparrii cavitii.IndicaiiIndeprtarea limbii i a obrazului pentru a le proteja n timpul preparrii;Examinarea suprafeelor dentare inaccesibile privirii directe.Reflectarea indirect a luminii de la unitul dentar pe cmpul operator.

2. Sondele dentare rigideSunt instrumente cu o singur parte activ, sau cu dou pri active, fiind utilizate de obicei n procedurile de diagnostic i tratament.Sunt patru tipuri de sonde dentare rigide:Sondele drepte cu un col (gt) drept, utilizndu-se la dinii frontali maxilari;Sonda curb (numrul 23) cu un col curbat n semicerc, ca un arc; are un vrf situat la 900 fa de mner i ne ajut n detectarea cariilor cervicale;Sonda dentar n unghi drept (numrul 6), are un col ce formeaz un unghi drept, plasnd partea activ perpendicular pe mner; este necesar n detectarea cariilor fisurale.Sonda interproximal (numrul 17), al crui col formeaz dou sau mai multe unghiuri astfel nct vrful este ndreptat spre mner. Acest instrument este indicat pentru detectarea cariilor aproximale situate la nivelul sau sub punctul de contact.n examinarea cariilor incipiente n smal (white-spot), pentru a nu distruge stratul de suprafa aproximativ integru sunt folosite sonde dentare flexibile, din plastic sau din oel (ac Miller). Aceste instrumente sunt folosite i n palparea pereilor unei caviti profunde, n detectarea unor deschideri accidentale ale camerei pulpare.3. Pensele dentaren funcie de forma prii active i dup unghiul pe care-l formeaz cu mnerul se pot mprii n;pense curbe cu vrfuri netede;pense curbe cu vrfuri zimate;pense n unghi obtuz sau drept.IndicaiiCu ajutorul lor se manipuleaz buletele de vat pentru a usca dintele, rulourile pentru a izola zona din jurul dintelui, instrumentele mici sterilizate din cutii, pe cmpul operator.

II. INSTRUMENTARUL PENTRU PREPARAREa cavitilor1. Instrumentarul de mnUtilizarea instrumentarului de mn reduce pericolul afectrii pulpei dentare prin eliminarea vibraiilor i a cldurii, iar anumite faze se pot executa numai cu aceste instrumente (bizotarea pragului gingival).1. ClasificareI.Instrumente cu aciune n smal:a. Dli:dalta dreapt;dalta curb;dalta dublu angulat.b. Toporiti de smalc. Bizotatoare de prag gingival.II. Instrumente cu aciune n dentin:a.Toporiti de dentin;b.Splig de dentin;c.Instrument de precizat unghiuri dentinare;e.Linguri Black.

2. Descriere generalFiecare instrument de mn are urmtoarele prti componente:Mnerul care este drept fr variaii dimensionale. Este octogonal pe seciune i poate prezenta striaii sau diferite reliefuri pentru a facilita priza.Gtul (colul) care face legtura cu lama sau prile active ale instrumentului. La acest nivel se ntlnesc unghiuri diferite. Din punct de vedere al numrului de unghiuri, avem instrumente cu un singur unghi, dublu cudate, sau triplu cudate. Ultimele dou se mai numesc i instrumente n contraunghi.Lama este partea instrumentului pe care se gsesc situate marginile tietoare.Partea activ, reprezint marginea tietoare a instrumentului. De obicei este sub forma unui bizou cu diferite forme.Unghiul lamei este acela dintre axul lung al lamei i axul lung al mnerului.Unghiul prii active este acela dintre marginea tietoare a acesteia i axul lung al mnerului.4. Tipuri de instrumentar de mn.I. Pentru smal:1.Dli:a. Dli drepte b. Dli monoangulare (Wedelstaedt), c. Dli dublu angulate. 2. Toporica de smal3.Bizotatoare de prag gingival.

II. Pentru dentin:1. Toporitile de dentin2. Toporiti tip sap3. Toporiti pentru unghiuri4. Lingurile Black (excavatoare). Cu ele se ndeprteaz dentina patologic.

2. Instrumente rotative1. Piese de mn.Pentru ca s produc rotirea instrumentarului rotativ propriu-zis este necesar ca energia mecanic produs de o surs oarecare s fie transmis la acesta. Rolul de transmisie l au aa numitele piese de mn.a.Piesa dreapt pentru braul Doriot.Ea opereaz la viteze mici (5.000-10.000 rpm). Este destinat n prepararea cavitilor pe dinii frontali, pe faa vestibular a incisivilor mandibulari i pe faa ocluzal la molari i premolari. Nu se folosesc dect freze de peste 40 mm lungime i diametru de 2,35 mm. Ele sunt reinute n p

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended