MATAII DEYI VANAMAI,I

NiU/albgapermanenta comuniune cu Absolutul

Thaducere: Aretina Timoce

CorecturS.: Irina Magdalena Nugi

Editura ATMANprUnatc infutru.

CuPRrNs

INTRODUCERE

locul Bhagavad Gita-ei ln cadrul literaturii sacre

Mesajul Bhagavad Gita-ei

rhi<[ practic

de studiu

Vedele

Puranele

Fovestirile

Mahabharata

Planul mirgav al indepirtirii pandava-;ilor

Declaratia de rizboi

krthasarathy

LARII.]NAVISHADAYOGA

2

6

7

10

11

t414

t719

27

22

YOGA DESCUMPANIRII LUI AR]TINA

De ce cimpul de lupti?

rllegoria carului de luptilbga gi descumpinirea

N.SANKHYAYOGA

25

29

34

36

rcGA DISCRIMINARIIY"ga(Gne sunt eu

lloemea

Srrdharma (legea propiei tab fiiny)

Lrydtorul

4t43

44

47

49

51

indatorirea unui IGhatriya

Relagiile cu ceilalgi

Yoga acgiunii

Rezultatele nu pot fi manipulate

Viaga este o formi de Yoga

Sthitha Prajna (omul cu o minte ferru f.xatd asapra Absolutului)

III. KARMAYOGA

53

56

59

63

64

66

YOGA FAPTEI

Esenta sistemului Karma Yoga

Yajna (rhual aedic de oferire d.e ofande intr-un foc sacrifcial)

De ce si acgioni.m?

Svabhava gi Svadharma

(fide litaaa fayd d.e propria narurd ;i legea propriei finye)

73

83

85

89

90

IV. JNANA KARMA SANNYASAYOGA

YOGA CUNOA$TERII, A FAPTEI

$r A RENUNTARII Lq. FAPli4. 95

AYatara (incarnare a Supremului) 96

Motivul existengei avatara-;ilor 98

Secretul acEiunii 101

Non-aqiunea in acgiune 702

Yajna (sacrifcia sau focalizarea pe un obiect fird a urmdri un interes egoist) 1 0 5

V. KARMASANNYASAYOGA

YOGA RENUNTARII IA FAP]A

Raiul pe pimAnt

Postura de meditagie

111

118

119

YI. ATMASA&TYAMAYOGA

YOGACONCENTMRIISinele &vin este obiectul fericirii

Sinele este prietenul gi dugmanul

&area de egalitate in faga a tot

Meditagia

Va media in yoga

Yoghinul nu cunoa$te egecul

Vtr.INANAVIINAI$AYOGA

123

124

125

126

127

129

r32

i

I

iit

l

F

YOGA CUNOA$TERII $I A iNlELECenrtBhakti sau dwogiunea

Hinga supremi

C-ele doui naturi

Esenga tuturor lucrurilor

Clm si invingem maya

Tipurile de devogiune

Calit{ile dwotului suprem

YItr. AI$HARA BRAHMA YOGA

r37

138

r39

r40

t42

144

145

r48

Yrf,GA SALVARII iN SRAHMAN

ldhyatma (Atman sau natura lui Brahman)

ferma

.ldibhuta (lunea *periengei fzice grosiere)

ldidaiva (Puntsha sau Fiinya Coimicd)

ldiyajna (Purashottamd" Fiinla Supre-rnd)

Lrrrhia]hanea

r53

r53

r54

r55

r56

r56

r57

r59

SamSkafa-ele (tendinle impregnate in mintea noastrd subconstienti)

Ultimul gind

Purushottam o- (Brahman, Abso lutul manifestat)

Punctul de plecare

Ciclurile cosmice

I)t RAJA VIDYA RAIA GUHYA YOGA

t6tt62

r64

t65

t67

YOGA SUPREMEI CUNOA$TERI

$I A SUPREMEI TAINE

Dumnezeu se afi. in prezent

Totul este divin

Creatia

Yoga permanentei comuniuni

Religia

Dumnezeu este impartial

Nicio discriminare

)LVIBHUTIYOGA

t7l172

174

175

177

179

181

182

YOGA INTNUCHIPARILOR DIVINEMetode prin care putem percepe divinul

Importanta relagiilor

Manifestirile divine extraordinare

Manifestirile complexe

Formele glorioase ale lui Dumnezeu sunt nesfrrqite

Puterea supremS" a infinitului

Clasificarea categoriilor

Lectia

185

t87

190

191

r92

194

195

196

r97

)il. YISHVARUPA DARSHANA YOGA

VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME

Infinitate si eternitate

Viziunea cosmici

Dincolo de spagiu;i timp

Ratiunea acestei viziuni

Dumnezeu este prietenul nostru

)(II. BHAKTI YOGA

r99

200

202

205

248

209

YOGA DARUIRII DE SINE

Iubirea necesiti reciprocitate

Adorarea formei

Yoga supremS.

Abandonul deplin

Antrenamentul mingii

Bhakti (deuoyiunea)

Bhakta (deaotul)

Calitigile unui bhakta

Omniprezenga divini

)ilr. TGHETRA KSHETRAJNA VTBHAGA YOGAyoGA DrscRrMrNARrr iNrnp NATURA $r sPrRrT 233

Cele doui.zeci de virtugi 241

Progresul pe calea evolutiei spirituale 243

Brahman 245

Ordinea ascendenti a intelegerii 247

Cel care vede 249

Puterea cunoasterii 250

213

2t42t7220

22t

224

))<

226

1)7

11Cr

XIV. GI.INAIRAYA VIBHAGA YOGA

YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE

Nemurirea

Cunoagterea

Procesul evoluEiei

Ratiunea existenEei unei aparente inlintuiriGuna-urile

Ata;amentul fagi de guna-uri

Semnele guna-urilor

Acgiunea perfecti

Dincolo de guna-uri

X\T. PURUSHOTTAMAYOGA

253

254

255

256

257

258

260

262

263

265

YOGA SPIRITULUI SUPREM

Copacul de ashvatta

Purushottama

Cunoscitorul lui Purushottama

Adorarea neincetati

X\[. DEYASURASAMPATH VIBHAGA YO GA

269

269

2751-7C]

280

YOGA DEOSEBIRII INTRESTAREA DIVINA $I STAREA DEMONICACum ne putem transforma propria naturS.

insugirile divine

insusirile demonice

Bine si riuShastra-ele

O lege pentru toti

283

285

286

286

287

290

292

XWI. SRAD DHATRAYA VIBHAGA YOGA

YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE

incalcarea shastra-elor

Credinga ne indrumi pa;ii

Tipuri de credingi

Guna-urile ne influen;e az,i. deciziile

Austeritatea trupului

Alimentagia satwa-ici

AlimentaEia rajas-ici

Alimentagia tamas-ici

Aqiunile obligatorii

Tipurile de yajna (ritualari, ncrifici)

Tipurile de tapas (austerbnfr)

Tipurile de dhana (acyiani caitabile)

Aum Tht Sat @antrd, tripk drfini,rc a Sapremului Brahman)

XV[I. MOI$HA SANNYASA YOGA

295

296

297

298

299

300

300

301

302

302

303

305

305

306

YOGA RENUNTARII $I A ELIBEMRII-ty g" (rmungarea menuk la iniyititiaa personald)

Renungarea

C-auzele aqiunii

Mecanica actiunii

Tipurile de cunoa;tere

Tipurile de acgiune

Tipurile de agengi ai acgiunii

Tipurile de intelect sau buddhi

Tipurile de determinare

Tipurile de fericire

309

311

312

3r6317

318

318

319

321

322

323

Svadharma 324

Sistemul castelor 325

Svadharma si svabhava 327

Ghidarea practici pentru viati 330

Rezumat aI celor patru naturi 331

LJrmarea principiilor spirituale 332

De la om la omul divin 333

Cum si ne armonizi.m viata spirituali cu viaga materiali 334

Pasi pentru atingerea stirii de unitate 336

Relagia supremi 337

Bhakti - suprema cunoasrere 339

Stadii pentru a atinge aceasti stare 340

\fiaga in ignoranti 341

lelul tuturor dharma-elor 344

Thina tainelor 345

Un sfat aparent contradictoriu 347

Sfrrgitul expunerii 348

REZUMATUL II{VAIATURTLOR BHAGAVAp crTA-ErNitya yoga- permanenta comuniune cu Absolutul 353

GLOSAR

NUMELE LUI KRISHNA

NUMELE LI.II ARJI.]NA

367

370

371

INTRODUCERE

Aum Sri Krishnayo Poromootmone' nomeha!. ,

Aum Sri Porthosorathoye' namaho.

in India, totul se incepe cu o rugiciune. Fie ca ne imbliemori alegem numele unui copil, fie ci mincim sau mergem

la culcare, fie ci ridicim o casi ori contemplim luna noui,rotul este o formi. de adorare, pentru ci totul este pitruns de

spiritul divin. Nimic nu este prea lumesc ori prea grosier, ;inicio acgiune nu poate fi legati doar de planul material. iniapt, nu existi o limiti clari tntre sacru gi profan intrucAt,

dintr-o anumita perspectiva, totul este sacru, totul este divin,totul este patruns si impregnat de spiritul dumnezei.t.. ittLrpani;ade se spune: Isaauasyamidam sdraAm - ,,'Iotul aici

este doar Ishvara, Domnul Suprem".

Am ales si incepem prezentul studiu asupra hi Srimad

B h agau ad G i td cu o rugaciune adresati cir gii inse;i * B h agau ad

Gita-ei -, care este in fapt un dialog intre Narayana, Sinele

Suprem, ;i Arjuna, Sinele intrupat, pe care Narayana dorqte

'a il ilumineze.

Tiadigia ne spune ci acest dialog a fost scris cu slove

de citre Vyasa, un intelept din vechime, renumit pentru

.unoasterea sa. Acest dialog dintre Narayana;i Arjuna are loc

in cadrul grandioasei epopei Mahabharata, binecuvdntAnd

;ititorii cu nectarul etern al filosofiei aduaita, cea care alungisuferintele existentei fiintelor umane.

Mata.ii Devi Vanamali - Nitya Yoga

Am adus apoi inchinare miretului Krishna, intrupareadivini, fiul lui \&sudeva, distrugitorul fortelor malefice si

invi.tdtorul inregului univers. Tocmai de aceea el, mi"requlKrishna, este considerat afi Gurul universal. Faptul ci putemciti acum aceasti carte, se datoteazi, gratiei sale dumnezeiqtiinfinite. Iar faptul ci intelegem ceea ce citim, se datoreazifaptului ci el este substanta insisi a consriinlei noastre. Elsingur este atet poyestirorul, cAt si ascultitorul. El patrundegi imbrigigeazd, frinta noasrri. intreaga. Prin urmare, vomincepe fiecare capitol al acestei cirti cu o rugi inchinatalui, cel care este Congtiinta Supremi, cel care a jucat rolulconducitorului carului de lupta al lui Arjuna.

in paginile care rror urma, vom studia intelesurile acestei

cLrti, Srimad Bhagauad Gita. Mulgi dintre noi am auzitprobabil de ea ;i poate chiar am si citit-o. Totugi, inaintesi ii descoperim mesajul ei aparte, ar fi bine si cunoasremc6.teva dintre aspectele care ii conferi locul ei unic in istoriascripturilor religioase.

LOCUL BHAGAVAD GITA-EIiru ceoRUL LTTERATURTT sACRE

De-a lungul timpului, lumea avlzut foarte multe scrieri,atat sacre, cit si profane, ater profunde, cAt si superficiale,de care oamenii s-au agiEat, ca si cum doar acele scrieri arfi continut intregul adevir al viegii. Timpul a fost misuracu care majoritatea scrierilor s-au confruntat, si astfel multedintre ele s-au pierdut in uitare. Bhagauad Gita a fost unadintre scripturile sacre care au trecut testul timpului, iarastizi, mai mult ca orice alti scriere pe care lumea a creat-o,ea are un mesaj profund si iluminator penrru umanirareaafati in suferinti. Ea aduce nu doar o razi"de sperangi, ci maidegrabi o explozie de raze de lumini in mintea descurajati

2

q

INTRODUCERE

a unei umaniti{i afate in pragul unui rizboi catastrofic, gi

despre care crede ci nu este opera sa. Niciunul dintre noi nupoate si spun5. ci nu are nicio implicare in aceasti situagie,

ci este inocent, intrucAt tot riul care se Petrece in aceastS"

lume, in zilele noastre, isi are ridicinile in negativitatea

creat|de noi toti. insi multi dintre noi nu suntem pregitigici accepti.m aceste aspecte ;i ne gisim proiectaEi vrAnd-

nevrind intr-o linie a unui front de lupti pentru care nusuntem deloc pregltigi. Rispunsurile gata pregitite pe care nile oferi ;tiinga gi tehnologia ne-au inselat agteptirile. Visurilenoastre pline de avint tineresc intr-o societate utopici bazati"

pe iubire gi pace s-au ftrAmigat in bucigi. IJmanitatea este

ingrozit5. si descopere ci pa;nicul robot ;tiingific pe care

l-a creat s-a transformat intr-un adevirat monstru - unFrankenstein care este gata sa igi inghita propriul fruritor.

Istoria religiilor a fost o istorie a fanatismului cu care

mintea omeneasci s-a ag5.Eat de una sau alta dintre credingele

care le-au exclus atunci pe toate celelalte. Astfel, religia,

care ar fi trebuit si fie energia unificatoare, a devenit o forg5.

motrice pentru disensiuni ;i uri. Toate scripturile gi toate

religiile cauti Adevirul Divin. Adevirul Suprem este insiunic ;i etern. Mintea omeneasci l-a ciutat inci din zorii

civilizagiei, pe diferite cii. $i atunci, de unde apar aceste

diferenge dintre religii? Acestea apar lntrucit Adevirul, degi

este unic;i etern, se exprimi in cadrul dimensiunii temporale

gi prin intermediul mingii umane.

Tocmai de aceea fiecare scripturS. conEine invariabil douielemente, unul temporar gi efemer, gi unul etern, nepieritor,

care este mereu acelagi, neschimbat de-a lungul tuturorveacurilor, indiferent de locul ;i timpul in care se manifesti,.

Chiar daci, Bhagauad Gita deline o localizare temporali gi

spaliali, spiritul ei este atAt de profund 9i universal, incAt

mesajul ei a fost venerat de-a lungul timpului de intreaga

3

Mataji Devi Vanamali - Nitya Yoga

umanitate. Atunci clnd comparem Bhagauad Gita cualte mari scrieri religioase ale lumii, ingelegem ca ea nu se

diferentiaza ca o lucrare in sine, precum este cazul mesajuluiviegii spirituale al unor suflete iluminare ca Iisus, Mohamedsau Buddha, si nu este nici rezultatul unei vd.rste spiritualea omenirii precum stnt Wdele sau Upani;adele. BhagauadGita este in fapt un episod anume din povestirea epici a

unei giri numite Bharata (India), si apare inrr-un momenrcritic al vietii unuia dintre personajele principale din acel

episod. Ea prezinti nu numai toate fagetele hinduismului,ci mai degrabi toate fatetele unei religii in universalitateaei, fhri, limitirile spatiului gi timpului. indrumarile pe care

Krishna, intruparea dumnezeiasci, le oferi in Bhagauad Gita,dacd, ar fi intelese de fiecare fiinti umand. a zilelor noasrre,ar putea fi salvatoare pentru lumea in care tr5.im, lume ce

a devenit bolnav de materialisti. indrumarile din BhagauadGita atprind atAt aspecre metafizice si etice, cit si aplicarealor practici in viata de zi cu zi. Si aceasta deoarece adevirataspiritualitate nu este niciodati complet separari de lume.Tianscendentul ;i empiricul sunr intotdeauna strAns legate.Deschiderea fiecirui capitol din Bhagauad Gita di astfelnastere unor intrebiri importante referitor la cum anumeputem si ne ducem viara in spirit si, in acelasi timp, sicontinuem si triim intr-un mod armonios si echilibrat inlume.

Bhagauad Gita este situati la mijlocul marii epopeiepice, Mahabharata, iar aceasri localizare a ei esre esentialipentru intelegerea importangei ei. Fundaiul pe care se

desfrsoari ne ajuti. si realizi"m ci invS"ti.turile BhagauadGita-ei nu sunt doar un alt sistem spiritual ori o alti doctrinietici, ci alcituiesc un trarar asupra aplicirii practice a acestei

filosofii in viata noastri" cotidiani. Ea ne oferi o lectie asupraaplicatiei practice a eticii si spiritualitiEii in viata omeneasci.

4

INTRODUCERE

Si este singura scripturi care ne spune ci" sunrem pe deplinresponsabili pentru vietile noasrre si, prin urmare, trebuiesi ne lui.m viata in miini, si fim stipAnii ei si si actioni.mfolosind cit mai bine inzestririle pe care le avem.

Nestiute sunt ciile Domnului. Scopul cosmic al creatieidumnezeiesti este simplu si direct. El este orientar inspreanihilarea deplini a ego-ului individual, penrru ca fiinta sipoati atinge uniratea cu Supremul Absolut. De-a lungulcomplexei si adesea stranii gesaturi a existentei individuale,acest scop esre urmat ln mod constant ;i cu fermitate, chiarsi atunci cind nu suntem pe deplin constienil de aceasra.

De multe ori, inainte si ne eliberim de sclavia ego-ului sisi devenim instrumenrul perfect al vointei dumnezeiesti,trebuie si. traversS.m o perioadi de purificare, care face partedin evolutia noastri spirituali interioari si care trebuie pusiin miscare de o revolutie exterioari., ce adesea poate fi denaturS. frzici. Observim ci., cu cAt este mai rapidi evolugiainterioari., cu arat mai violenti pare si fie revolugia exterioari"ce o genereazi. impunsS.rura durerii di adesea un impulsmult mai puternic decit mingAierea plini de dragoste,lmpingAndu-l pe jiua, spiritul intrupat, citre descoperireascopului existengei sale. Cu cAt este mai evoluat ciutitorulspiritual, cu atat mai severe sunt testele pe care el trebuiesi le treaci. BinecuvAntati sunt, intr-adevir, cei chemati siia parte la gribirea acestui scop cosmic! Mesajul BhagauadGita-ei se adreseazi neimblinzitului Spirit ce isi are silasulln fiinta umani gi care nu o va lisa si-si giseasci linisteapini cind bd.tilia finali nu este cistigati si astfel, stareade eliberare este atins5". $i aici existi" un aspecr, pe caretrebuie si ni-l aducem in permanenti aminte, ;i anume civiaga este aidoma unei piese de teatru in care Spiritul Eternse manifesti pe sine insugi in fiinta umani sub forma luiAfinan, pentru a parricipa la maratonul pelerinajului citre

*

Mataji Devi Vanamali * Nitya Yoga

sine insugi! Na;terea ;i moartea nu sunt decAt jaloane de-a

lungul ciii, si toate trupurile pe care le ocupem pentru ovreme nu sunt decit case ce ne gizduiesc pentru o vreme,

de-a lungul drumului. Diferitele circumstanle in care ne

aflim in anumite momente trebuie folosite drept stimulente

care si ne ajute in propria ascensiune. Avem eternitatea la

dispozigia noastri ;i nemurirea drept scop, gi pe Dumnezeuinsusi drept singurul gi unicul nostru tovaris de drum!

MESA'UL BHAGAVAD GITA-EI

Mesajul Bhagauad Gita-ei a fost creat pentru a ne ajuta

si in;elegem ci Dumnezeu este singurul nostru prietenadevirat, singura rudi, dar;i ghidul nostru spiritual perfect,

mereu prezent li.ngi noi, gata oricind si ne ajute, chiar gi sine duci pe brage, daci este nevoie. Singura condigie este ca

noi si il alege* pe Dumnezeu prin propriul nostru liber-arbitru - si inEelegem ;i astfel si acceptim c5" cel mai mare

scop al vieEii noastre este El, si ciutim neincetat si atingem

starea de comuniune cu El gi si devenim una cu El. De

indati ce Dumnezeu prime;te primul loc in viata noastri,

restul puzzle-ului incurcat al viegilor noastre se va ageza aga

cum trebuie.

Dar trebuie si ne aducem aminte ci acgiunea pe care

aceste decizii o pun in m$care nu este o acfiune de naturiumani, ci o acgiune rcilizati. pentru divin gi de citre divin.Omul ideal pentru aceasti acgiune nu este fiinga emancipati,

dedicati aqiunilor sociale, ci Omul-Dumnezeu, cel care s-a

golit pe sine insusi de ego, devenind astfel un instrument purin miinile Divinului, o fiingi dedicati elevirii gi buni.stiriiumanitigii. Daci civilizagia trebuie si aibl intr-adevir un

viitor, acesta poate si apari doar prin producerea unorasemenea suflete iluminate, Ei nu prin producerea a si mai

6