,,u.,/,J,l"l

Adriarr Stoica:_

-._._.:...,ir1.tir11

lliilrililrir.rlr..,...

rri.:i!t"

r.,,....,, i:: _ '1i.t:::....

....,"":

*,r:i::i':'i.',iii:i'iii@glEC'l'IAi...,.... ',1:111!ijn11:...r:.1'....,..r...,i1i1111.

" :"::i::i

::ii::.:i::;;i:'ii ::::1- ,,.,lrititi.ir+";+-"]i

]i:1'.ii"t:^'li.ji*i'qii.lr+ i iL."

.i1.

tl.J

.r.

\-

..,.:j.,

j:r''

..:iiii

i:

iEqraluarea

prosresuluiscolar ,I)e la teorie la practici

HUMANITASEDI]CATIONAL

Capitolul

TIPoLoGTA

rrEMrLoR

51

Tipologia itemilor

barea ,,ce trebuie sd evaluim?" giaceasta d.eoarece, o dati obiectivele forrnulate, se presupune ca intregul proces de predare-invifare-evaluare concuia la realizarea lor. Deoarece orice item testeazi unul sau mai multe obiective, acestelyor fi precizate i:raintea enunlului itemului. Nu trebuie uitat nici o chPa ci intre obiectivele de evaluare gi itemi eistd o legdturd foarte strdnsd. De aceea:inainte de construirea itemului formulafi obiectivul pe care acesta il testeazd.

4.1. Taxonomii 9i domenii

IF F T T

I I

Inainte de a trece la descrierea tipurilor de itemi (,,tipologia itemilor"), a modului lor de proiectare / scriere, cdt gi la exemplificdri, credem cd este util sd facem cAteva precizdri. hr prhnul rdnd, asa cur4 sunt clasificali gi prezentafi in literatura de specialitate, ,,itemii" apar, cu precidere, i:r legiturd cu testele scrise. Unii autori au extins noliunea de item 9i la celelalte instrurnente de evaluare, dar, aga cum menlionam, aceasta reprezinti o caracteristicd a testelor. hr sI doilen rfutd, definilia item-ului poate fi formulatd intr-o manieri simplificati, dar gi intr-un sens mai larg. Irr sens rcshrins, iternii reprezinti clcmentele componcnte ale unui instrument de evaluare gi pot fi: simple intrebdri, un enun! (cu sau firi elemente grafice) urmat de o intrebare, exercifii gi problernc, htrebiri structurate sau de tip eseu. iu sens larg sensul pe care il vom utiliza in aceastf, carte itemii reprezintd nu numai elementele menlionate mai sus, dar gi tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. Pe scurt:item = intrebare + rlspuns agteptat

T

in functie de tipul iternului, rezultatul agteptat poate confine simpla menlionare a rispunsului corect (in cazul itemilor obiectivi) sau criteriiie de evaluare a corectitudinii iternului de no- ,,baremul" tare in cazul celorlalte tipuri de itemi.

capitolulz cd modul cel mai util de scriere a itep.ornegte de la definirea obiectivelor operalionale . La baza Til|t. definirii obiectivelor operafionale stau taxonomiile obiectivelor ed ucafionale, dintre care cea mai cunoscutd este taxonomia lui B. Bloom publicatd in 1956 (domeniul cognitiv). in ciuda limitelor 9i criticilor aduse, aceasta a stat IabazaJetorlalte taxonomii, compilale, Prlntre altii, de R. Gagn6, G. Madaus, L. D,Hainaut, p. Guiford, R' Tylor. Sunt de remar.it oi.i d.oui aspecte importante. Mai intai, taxonornia obiectivelor domeniului cognitiv s-i impus cu prioritate ir:r literatura pedagogicd gi, ir:r .orrr.Iirrle, ir:r randul profesorilor. Abordarca irrtr-o mtrsurtr echilibrattr a celorlalte doud don-rcnii conrportamentale afectiv gi psihomotor impune ca o ncccsitatc obiectivd pcntru realizarei idealului educalional. Acest clcziclcri-rt Poate rt atins gi printr-o evaluare eficientd, a rezultatelor invililrii prin utilizarea unor metode gi tehnici complementare de apreciere a progresuiui gcolar (vezi si capitolul 7). Apoi, taxonomia lui Bloom a stat la baza definirii obiectivelor spccifice anumitol discipline gcolare care vin in sprijinut unor acliurri evaluative eficiente i,n domeniul cognitiv. Vom da in continuarc dor-rir exemple: . Colthaur gi Fines (7ggl, p, 15) sugereazi L0 niveluri cognitivc la istot'ie:

Am vizut

ht-nl treilea rfrnd,conceptul de item este strdns legat de cel de obiectiv al invdtdrii. Obiectivele pot da in mare parte rispunsul la intre-

- insugirea vocabularului - Mcmorarea - Infelegerea - Stabilirea relaliilor - Interpretarea

- Analiza - Extrapolarea - Sinteza - Evaluarea - Comunicarea

57

EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEOIIIE LA PRACNCA

TIPOLOGIA

ITEMILOR

53

School Mathematics Study Group (SMSG) de la Universitatea Stanford, SLJA, a ficut urmdtoarea clasificare a obiectivelor la matematici (Mac Kensie et al., 1975, p.724): - A alege - A cunoagte A exprima - A analiza - A sintetiza - A manipula Nu ne propunern aici sd discutim in detaliu limitele fiecXrei taxonomii. Vom menliona doar doud dintre acestea, deoarece au legituri directi cu tema cirfii. Prima se referi la nedelirnitarea clard a categoriilor comportamentale, acestea neexcluzAndu-se reciproc. in programele de examen nivelurile cognitive sunt conla virsta de L6 ani clin Anglia separat, fie grupate. in acest fel s-au creat ,,minitaxosiderate fie nomii" pentru diferite discipline, compuse din ,,domenii" gi ,,subdorrrenii".Domeniu = un nivcl cognitiv sau grupe de niveluri cognitive

Cea de a doua vtzeazd, obiectivele operalionale la mare modd in anii '60 gi '70 derivate din taxonomii. j. Popha n (r99s, p. 79-80) remarcS. faptul - in ilrcercarea de a trece de la obiectivele generacd, le, vagi la obiective mdsurabile, precise, autorii au fdcut o mare gregeali in aceea cd cele din urmd au fost definite intr-un mod prea specific. Cei care le utilizau profesorii, ir.r special fost cople;ifi de sute 9i sute de obiective operalionale la o disciplini. De aceea au irecetat sd le foloseasci. Solulia ar fi aceea de a formula ceva mai general obiectivele ope-

in plus, dorneniile 9i subdomeniile pot combina categoriile comportamentale ale mai multor taxonomii.Exctryslc (IGCSE, 7996,p. 3):

DiscipllnaGcograf ie

Domenlile cognitivo 1. Cunoagtere gi infelegcre 2. Analizd 3. Evaluare

4. InvestigareMatematicd

1. Cunoagtere gi infelegere 2. Tehnici de calcul gi aplicare

ralionale, acestea rdmdnAnd totusi misurabile. in concluzie, indiferent de limitele pe care le au sau de criticile care le-au fost aduse, taxonomiile au introdus mai multd rigoare si coeren!6 ire activitdfile evaluative. O datd stabilite domeniile cognitive gi obiectivele operalionale aferente acestora se poate trece la elaborarea itemilor. Tipul itenrilor este determinat de patru factori importanli: - nivelul gi tipul de rezultate alc invdldrii (de exemplu, pentru operalii nlintale superioare se utrbzeazd itemi al cdror rdspuns elevul trebuie s5-l construiasci); - modalitililc concretc prin care pot fi valorificate rezultatele oblinute in urma testirii prin itemii respectivi (de exemplu, itemii obiectivi permit analize statistice riguroase privind rezultatele oblinute); - caracteristicile elcvilor cdrora li se adrescazi iternii 9i spccificul discipiinei (dificultatea itemilor va fi adaptatd nivelului de prcgiitirc a clcvilor); - timpul efectiv disponibil pentru proiectarea 9i administrarea itemilor, precum ;i pentru administrarea 9i prelucrarea rezultateior oblinute (de exemplu, pntru activitdli evaluative cu mizd, mare exarnene, testdri nalionale elaborarea itemilor va tine seama de toate exigenlele gtiinfifice).

3. Rezolvare de problemet-ilnba maternd1. Citire

2. Scriere 3. Ascultare 4. Vorbire

4.2.

Tipuri de itemi

Tabeh,rl

L. Exernple de domenii cognitive

Clasificarea itemilor se poate reahza in funcfie de mai multe criterii. Dintre acestea doud sunt mai importante: obiectivitatea in notare 9i tipul de rdspuns agteptat. hr final vom vedea cd, degi clasificdrile sunt diferite, in cele doui Ca-.ifici.ri -se reqlcesc acelu'a-si

I54EVALUAREA PRoGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACICA

TrpoLoGrA

rrEMiLoR

55

a) Clasificarea itenilor fu funclie de obiectiaitatea notdrii

in forma in care au fost prezentate, categoriile gi subcategoriilede iterni de mai sus reprezintd o taxonomie a tipologiei itemiloideourece atit capacitdfile intelectuale solicitate elevilor parcurg drumul de la simplu la complex, cit 9i faptului cd rdspunsul solicitat cregte

I

I

Obiectivitatea in notarea unui instrument de evaluare reprezir'ftd, aldturi de validitate 9i de fidelitate, principala preocupare a celor care proiecteazd aceste instrumente. Obiectivitatea este perfecti i:r cazul i:r care elevul nu are de construit rdspunsul 9i descregte pe mdsurd ca rdspunsul este mai elaborat. Pe de alti parte, nu numai tipul de rdspuns contribuie Ia cregterea obiectivitdlii in notare, ci gi schema / baremul in funclie de care se apreciazd, un anumit rdspuns. O schemd de notare ambigui poate genera un grad acccntuat de subiectivism chiar dacd rdspunsul asociat item-ului este urul scurt (un cuvAnt, o propozifie sau o frazd). Din punctul de vedere al obiectivitdlii in notarea acestora, itemii se impart in urmitoarele categorii gi subcategorii:

in complexitate de la o categorie de itemi la alta. In continuare volrr descrie gi exemplifica fiecare tip de item menlionat.4.3.

Itemi obiectivi

I

1.

Denumirea itemilor obiectivi derivd din acuratelea - ,,obiectivitatea" cu carc acegtia sunt notafi. Rdspunsul corect al ficcdrui item este- unul singur, iar elevul trebuie s5-l aleagd dintr-o listd de variante plauzibile 9i paralele. 4.3JI".Itemi cu alegere duali. Itemii cu alegere duald oferd posibilitatca elcvilor si alcagd rispu-nsul corect din douf, variante: aclevirat - fals, da - nu, corect - incorect, fapt - opinie. Acest tip de itemi poatc fi folosit (L. M. Carey, 1988, p. 134): - sd testeze insugirea unor cunogtinfe. Elevilor li se va cere sd determine dacd o definilie, o reguld sau un principiu sunt formulatc corccU - sd deterrnine dacd elevii pot utiliza o definifie pentru a face difcrite clasifictrri; - si determine dacd elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt sau material prezentat; - sd testeze capacitatea elevilor de a evalua un material. De exemplu, dupi i:rsu;irea unui material selectat, elevii vor fi intrebati daci sunt sau nu de acord cu modul ir r care materialul a fost evaluat; - sd aplice principii pentru a judeca acuratelea unor relalii de tipcauzd.

Itemi obiectivi

l l

1.L. Iterni cu alegcre duali 1.2. Itemi cu alegere multipli 1.3. Itemi de tip pereche

2. 3.

Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi tip rczolvare de problemc tip eseu structurat tip eseu nestructurat

2.1. Itemi cu rdspuns scurt 2.2. intr eb dri struc turate 3.1. Itcrni de 3.2. Itemi de 3.3. Itemi de

lI I t I'

b) Clasificarea itemilor tn funclie de tipul de rdsptrns apteptat

Potrivit acestui criteriu, itemii se impart in doud subcategorii. Din prima fac parte itemii pentru care rdspunsul este selectat sau marcat dintr-o listd de opfiuni. Cu alte cuvinte, elevul nu trebuie sd construiascd rdspursul. Penlru a face o paralel5 cu clasificarea precedenti putem spune cd itemii din aceastir subcategorie corespund itemilor obiectivi. Cea de a doua subcategorie este formatd din itemii ai cdror rdspuns trebuie elaborat, fie acesta 9i un singur cuvAnt sau un grup de cuvinte. La fel, prin comparafie cu clasificarea de la a), itemii acestei subcategorii corespund itemilor semiobiectivi gi celorsr

-

efect.

Exemplea) Cunoasterea unor definifii,

proprietifi

sau

principii.

rhi ecti rri

Obiectia; elevii vor fi capabili sI recunoascd, in scris, definilia particulelor electrice pozitive, neutre gi negative. Enrurt: (N. Cronlund, 1,981,, p. 165). Citeste unnltoarea afirmatie.

56

EVALUAREA PRoGRESULu 9CoLAIT. DE LA TEoRIE LA PRACTICA

TIPOLOGIA

ITEMILOR

57

Daci afirmafia este adevlratd incercuiegte litera A. DacI afirmaliaeste falsd incercuiegte litera F.

Afr

@

Particulele electrice cu sefirn negativ se nume sc neutroni.

In exemple precum cel de mai sus, elevul poate gti cd afirmalia este falsd, dar nu cunoagte in mod necesar rispunsul corect. Mai mult, cAnd eievul nu gtie dacd rdspunsul este adevdrat sau fals, el are totugi 50% sanse pentru a-l ghici. in aceste condi;ii se utilizeazd,o variantd modificati a intrebdrii. Elevului i se cere sd transforme afirrnalia falsd intr-una adeviratd. Iatd cum se modificd rdspunsulprczentat: Ettttttl: Citegte afirmafia urmdtoare. in cazul in care apreciczi cd afirmafia este adevdratd i:rcercuiegte litera A. in cazul in carc consideri cd afirmalia este falsd incercuiegte litera F si inlocuiegte cuvAntul subliniat pentru a face afirmatia adevdratd. Scrie acest cuvAnt in spaliul liber dupd litera F. A @ (.91t:9!l:.91]) Particulcle clectrice cu senu-r negativ se nurncscL9.u.tr.g.I.i.

) Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere duali (vezi L. M.Carey, P. 135-136; N. Gronlund, p.767-170;I. Neacqu 9i A. Stoica , p. 4G47). a) Furni zareaunor indicafii clare privind modul in care elevul va da rSspunsul. De exemplu, incercuirea unei litere sau a unui cuvant, scrierea in spaliul liber dinaintea itemului 9.a.; b) Furni zarea unei explicalii clare privind tipul de judecati pe care elevul il va face: adevirat - fals; corect - incorect; da - nu; acord - dezacord; fapt - opinie. c) Evitarea enunLurilor foarte gencrale, atunci cAnd se solicitd aprecierea lor drept adevdrate sau false. Enunlurile generale sunt in majoritatca cazurilor false. Exceplie fac enunlurile generale modificate, dar modificdrile respective pot da indicii elevului asupra rdspunsului corect.Exemple

b) Capacitatea de a diferenlia fapte de opinii. Enunt: Citegte afirmaliile de mai jos. Dacd afirmalia reprezintd un fapt real, incercuicgte litcra F (fapt). Daci afirmalia rcprezinti o opinie, incercuiegte litera O (opinie). @ o 1. Parlamentul Romdniei este format din doul camere: Senatul gi Camera Deputafilor . F O 2. Dintre mijloacele de informare i:r masi ziarele au cel mai mare impact asupra publicului. c) Capacitatea de a identifica relalii de tip cauzd-efect. Exemplu (Gronlund, 1981,, p. I6a) '+ ?. Infiecnre dintre urmitoarele enunfuri, nntbele pdrfi sunt adevdrate. Sarcina ta este si apreciezi dacd partea a doua explicd de cc este adevdratd prima parte. Daci aceasta este situ a,tii,incercuicgte Da. In caz contrar incercuiegte Nu. D.l N9 1. Frunzele sunt esenliale pentru copac, deoarece asigurd umbra pentru trur-rchi. Da @ 2. Balenele sunt mamifere, deoarece sunt foarte mari. \--l ,a

Rominici este dcscmnat prin alcgeri. 2. Pregedintele Rominiei este in mod normal desem@F nat prin alegeri. in primul exemplu afirmafia este, in general, adevirati, dar aceasta trebuie judecatd drept falsd, deoarece existtr situafii bine deterrninate i:r care funcliile Pregedintelui sunt indeplinite de altd persoana (Pregedintele Parlamenhrlui, Primul-ministru etc.) . d) Evitarea enunlurilor cu o slabi relevanle din punct de vedere educafional. in i:rcercarea de a elabora enunluri care sX fie fdrd dubiu adevdrate sau false, se ajturge la formularea unor itemi cu o slabi semnificalie din punct de vedere al rezultatelor in-

AC

1. Prc;cdintcle

vd!irii.RomAnia 9i-a proclamat independenla irr anul 1877 . e) Evitarea enunfurilor in care apare o negafie. Nu se foloseqte dubla negafie. Dacd totugi se folosegte negafia, atunci particula ,frv" tiebuie scoasd in evidenli (de exemplu, Prin subliniere), in caz contrar elevii s-a putea ca din neatenlie sd nu o observe.

@F

@F

1. CuvAntul elev nu este un adjectiv'

A, Nu

3. Unele plante nu au nevoie de lumina soarelui, deoarece isi asigurd hrana de la alte plante.

6) F

Reformulare: 1. CuvAntul elev este un substantiv'

t58EVALUAREA PRoCRESULu gCoLAR. DE LA TEoRIE LA PRACnCA TIPOLOCIA ITEMILOR

59

Nu

se folosegte dubla negafie:

@F

2.

inutili.

Nici una dintre etapele experimentului nu a fost

I

experimentului au fost necesare. f) Includerea unei singure idei in enun!, cu exceplia cazului in care itemul testeazd capacitatea elevului de a determina cauzalitatea sau corelalia a doud enunluri. A @ RAma nu ved.e, deoarece are ochi simpli. Cele 3 elemente (i) rdma nu vede, - (ii) rAma are ochi simpii, (iii) relaSa de cauzalitare dintre (i) 9i (ii) pot2. Toate etapele

@ F

Reformulare:

@F A@

Diferenla dintre cel mai mare gi cel mai mic numdreste 5.

Suma dintre cel mai mare si cel mai mic numdreste 11.

fi,

fi:r

I I I I

'

opinia elevilor; adevdrate sau false.

Acest lucru produce confuzie 9i influen feazd,gdsirea de cdtre elev a rdspunsului corect sau a explicaliei pentru rispur-rsul corect.

$ Elirninareator itemi.

repetdrii unei pdrli dintr-un enunf comun mai mulcopac este un substantiv. trist este un substantiv. elev este un substantiv. zboartr este un substantiv.

Intr-un anumit fel, acest tip de item este asemdnitor cu itemii cu alegere multipla , dar, in timp ce pentru acegtia din urmd cerinfa este ca elevul sd aleagd una dintre opliunile propuse, pentru itemii cu alegere duald multipld elevul are de decis asupra corectitudinii fiecdrui item in parte, chiar dacd acegtia au acelagi enun!. Principalul avantaj al itemilor cu alegere dual{ (simpli sau multipld) este acela cd elevul poate rdspunde unui numdr mare de itemi intr-un timp scurt. Acest fapt ilrseamnd cd un test format numai dir-r astfel de itemi evalueazd un domeniu curricular extins. Pe de altd parte, rdspunzAnd itemilor obiectivi, in general, 9i celor duali, in particular, elevii invafd sau inleleg mai rapid date, nofiuni, fapte 9.a.m.d. Pe bund dreptate se spune cd un item obiectiv bine construit are atAt capacitatea de a evalua, dar gi pe cea de a stimula gi sprijini invdlarea. Totugi, dezavantajul important pe care il prezinti itemii de tip dual este probabilitatea mare de ghicire a rispunsului corect (50%). Dacd insd un test confine 8G-1.00 de itemi este greu de presupus cd un elev poate obfinc un scor de trecere sau un scor mare numai prin simpla ghicire a rdspunsurilor corecte.

@I A@ @ F A@

L. CuvAntul 2. Cuvdntut 3. CuvAntul 4. Cuvintul

IIt

6)Nu

X@ A'XDaN9

Aceste enunturi pot fi rezumate intr-ur-rul singur dupi cum urmeazd: Pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos incercui ti ,,Da', cand cuvAntul este un substantiv gi ,,Nu" in caz contrar. 1. Student2.

Albastru

4.3.3.Itemi de tip pereche. Itemii de tip pereche solicittr elevilor stabilirea unor corespondenfe intre informaliile distribuite pe doud coloane. Informaliile din prima coloand se numesc premise, iar cele din cea de-a doua coloand reprezintd, rdspunsurile. Exemplu (A. Stoica (coord.),1996, p. 10): Obiectiu;Elevul va fi capabil sd identifice, dintr-o listd de teme ale poeziei pagoptiste, cel pulin trei titlu:n reprezentative pentru aceste teme. Enun!: in coloana A aveli notate cAteva dintre marile teme ale poeziei pagoptiste. irscriefi, in spafiul din stAnga nurnerelor de ordine din coloana A, litera din coloana B care corespunde titlului uneia dintre creafiile reprezentative pentru tema respectir'5.

3. Caband4. Merge

4.3.2.Itemi cu alegere duali muttipli. un item cu alegere dual5 multipld este format din mai mulli itemi duali care au acelisi enunt.Exemplu Fie num"'"$215 + ) /rJ Media aritmeticd a numerelor este 10,5. Produsul numerelor este 375.^--F

@F

60

EVALUAREA PROCRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICAColoana A ColoanaB

TIPOLOGIA ITEMILOR

67

numirul rispunsurilor

1. Elogiul trecutului glorios 2. Satira moravurilor(Gr. Alexandrescu)

A

3. Dragostea pentru PdmAnt gi tradifiile nalionale 4. 0mul filosific

Zburdtorul (1.H. Rddulescu) B. Umbra lui Mircea la Cozia (Gr. Alexandrescu) C. Dorul (Gh. Asachi) D. Cainele gi cafelul (Gr. Alexandrescu) E. Visul (1. H. Radulescu) F. Un risunet (A. Muregan)G. Candela (Gr. Alexandrescu)

O altd modalitate de a solicita elevului stabilirea corespondenfelor dintre cele doui liste este ca in tabelul aliturat.1

2

a J

4

majoritatea cazurilor, itemii de tiP pereche sunt utilizali pcntru tcstarea Lutor informalii factuale, urmdrindu-Se simple asociafii. Aceste asocialii pot fi fdcute intre urmltoarele elemente (N. Gronlund, 798I, p. 171): realizdri oamenr nume gi evenirnente istorice date definilii termeni exemple reguli concepte simboluri oPere autori clasificdri plante sau ahimale exemplificiri principii pdrli componente

In

rispunsurilor vor fi folosite o singura dat5, de mai multe ori sau niciodatd. b) Coloana din dreapta conline elementele cele mai multe' in exernplul prezentat mai sus, coloana din dreapta conline trei elemente suplimentare. c) in ambele coloane, elementele sunt agezate dupd o anumitd reguli (ordine alfabetici, numerici g.a.) d) Listele de elemente trebuie si fie omogene. Acest lucru este greu de realizat gi reprezintd cea mai frecventi greqeali in proiectarea acestui tip de item. Este adevdrat insd cd ,,nivelul de omogenitate" este ielatiV pentru ci ceea ce poate rePrezenta o listd o*og"tld de elemente pentru un gruP de elevi poate fi eterogentpentru alt gruP. Exemplificim maijos citeva niveluri de omogenitate:Nivel 1: 0ameni Realizlri

aceste nurnere fiind za elevilor dacd elementele din coloana

este mai mare decAt cel al premiselor, cuprinse intre 4 qi7.In enun! se va preci-

Nivel 2:

I

nventatori

Exp lo

ratori

lnvenf ii

Descoperi ri

Nivel

3:

Domenii specifice

Domenii specifice

lnvestigafii

Descoperiri specifice

Tabelul 2. Niveluri de omogenitate

Este insd clar faptul cd un test nu poate fi construit numai din itemi de tip pereche. ln primul rAnd cd acest test ar evalua doar niveluri cognitive inferioare, iar in al doilea rAnd lurgimea testului ar fi mare, deoarece fiecare item ocupd un spaliu destul de larg.

)

Recomand.iri privind construirea itemilor d.e tip pereche a) Numdrul premiselor 9i cel al rdspunsurilor trebuie sd fie inegal. Acest lucru va micgora probabilitatea de ghicire, respectiv obginerea unor rdspunsuri corecte prin eiiminare. De obicei

4.Z.4.Itemi cu alegere multipli. in categoria itemilor obiectivi cei cu alegere multipl[ ieprezintd cel mai utilizat tip de itemi. Acegtia sult o-d"r"u folosili incadrul probelor elaborate de profesori - la 9i apar aProaPe in exclusitoate claseie gi disciplinele de studi vitate in testele standardizate. ip lirile anglo-saxone, dar mai ales in Statele Unite, utilizarea testelor formate ditt it'ttt"biri cu alegere multipli (nrultiple-choice itenrc) a devenit la un moment dat aproape exlusivS. S-a considerat cd dezavantajele utilizdrii numai a atestor itend sunt contracarate de obiectivitatea notirii ri.spunsului corect-

I62EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

TrPoLoGrA

irEMrLoR

63

Itemii cu alegere multipld sunt formali dintr-un enun! - numit prentisd t de un numir de opliunl din care elevul trebuie sd aleagd rispunsul corect, numit cheie. Rispunsurile gregite se numescdistractori.

-

Utr set defigurl. Rezolvali urmitoarea cerinfd: ,,Colorafi pdtrahrl".

Exemplu (TIMSS, 1995): Premisi Combustibilii fosili s-au format din: A A. uraniuF LJ

- Pdrfi notate / marcate ale unei figuri, utttti obiect etc. Localizali di-

[rNNOlatutr rcprezinti nordul?D

z

d J^E

D. apa

marllF.

-

reclia pe o hartd. Harta de mai jos are laturile notate A, B, C gi D. Alegefi laturile corespunzdtoare rdspunsului corect pentru intrebdrile i.-4. Opliuni incluse fu proltozifii. Gdsiti verbul in A..... Care ..... Care ..... Care

Ln,^

E

C. nisip gi pietrig

Cheie D. plante gi animale moartePremisa poate fi elaboratl in mai multe moduri. Prezentdm mai jos cAteva dintre acestea (L.M. Catey,1988, p. 159): - Propozilie completd: Cum se numegte cuvdntul care se referd la o persoan5, un loc, un lucru sau o idee?

laturd reprezinttr vestul? lafurd reprezintd sudul? ..... Ce laturi mtrrginesc direclia nord-est?

c

-

adjectiv adverb conjunclie substantiv Prenisd cotttuttd inclusd in indicnfii: Gdsifi xfustantiaelc fit urmdto arcle prop o zilii.Scriefi litera corespunzitoare cuvAntului subliniat care reprezintd un substantiv in spaliul liber din fafa propoziliei.

A. B. C. D.

urmS,toarea propozi;ie. Scriefi litera de sub verb in spaliul liber dinaintea propoziliei. 1. Dupi reparalii matina a mers foarte bine.

ABCDE

- Opliutti ilrcIuse tn tcxte. Citili urmdtorul

paragraf gi decideli daci toate propoziliile sale Se referd la aceeagi topicd. Dacd gdsegti o propozilie care nu corespunde topicii paragrafului, subliniaz-o.

'

1)

......

Premisa comund este inclusd in indicalie.

I

ABCD2) ......Testul este format

din itemi de tip alegere multiPlA.

BC

Una dintre criticile frecvent aduse itemilor obiectivi este posibilitatea elevului de a ghici rdspunsul corect. Scorul la un test format din iterni obiectivi poate fi ,,corectat" folosind urmitoarea formuli:Scor test =

La rAndul lor, opfiunile pot fi gi ele prezentate intr-o varietate de forme (L.M.Carey, 1988, p. 16G-161): - O listi vertical5 (sau orizontaH) de simboluri, cuvinte sau fraze scrise dupd premisd.

numir risptursuri corecte -

numir rdspunsuri gregitenumdr de opgiuni

-

1

Acest lucru reprezintd o coreclie adusi scorului obginut de elevsi nu o penalizare a acestuia pentru ghicire. Motivafia utilizdrii formulei rezidd in faptul cd este imposibil pentru cel care corecteazd teshrl sa stie daca eier-ul a qhicit sau nu rispun-sul corect-

adjectiv

pronume

substantiv

verb

64

EVALUAnEA pRocRESULUT gcoLAR. DE LA TEoRTE LA pRACncA

TrpoLoGrA

rrEMrLoR

in literatura de specialitate este lXsatd la latitudinea ceiui ce a proiectat testul posibilitatea aplicdrii acestei corecfii. Totugi, dacd aceasta se folosegte, atunci elevii trebuie avertizali printr-o instrucliune inclusd i:r test. Existd itemi cu alegere multipld care au mai multe rispunsuri corecte. De;i teoria nu recomandd ca astfel de itemi sd fie utilizali in situalii ,,obisnuite", totugi atunci cAnd suntem in fala unui concurs cu mizd mare sau cdnd dorirn sd testdm operalii mintale de rang superior pot fi folosili gi itemi cu mai mult de un rdspuns corect.-Oricum, elevii trebuie avertrzati foarte clar asupra acestui fapt. Ur-r tip aparte de itemi cu alegcre multipl5 il reprezintd itemii de trp ,,cloze", utllizafi in special pentru testarea abilitatilor la limbile rnoderne. In exernplul urmitor prezentdm un text (Limba englezi SNEE, - elevibacalaureat 2003) in care cuvintele lipsd trebuie gdsite de citre dintr-o listd de opfiuni.Exernplu Read the following text,carefully and choosc the right word. / words to fill in the gaps: You !ut-,'! go anywhere these days without hearing the ...1.... of mobile phones. If that noise isn't enough to drive you mad, have you noticed that people ...2... use mobile pl-rones have louder voices than everyone else? ...3... who'have mobile phones say that lhey can't live without them, but they managed quite ...4:.. before tl'rey had thcm. You cannot cscape theml you ...5... thcm on buses and trains, at the market, even in places where you expect i! to be quiet, ...6... cinemas, theatres and libraries. Is there anything ...7... amoying than having to listen ...8... Ioud. voices tjlking to people who aren't there, while you ...9... to have a pleasant dinner at a 'quiet' restaurant? I ...10... it rude and antisocial. d) byte d) whose d) Nobody d) well d) listen in c) need; d) enjoy c) much; d) worst 8. a) over; b) at; c) to; d) into 9. u) will try; b) rvill be trying; c) tried; d) are trying i0.. a) understand; b) agree to; c) consider; d) disagreec) 1. a) box; b) buzz; 2.a) who; b) whom; 3.u) A^ybody; b) somebody; 4. u) worse; b) bad; 5. a) speak; ,b) listen ) 6. a) like; b) want; 7. a) most; b) rnore;

65

.

de tip ,,cloze,,este cea a itemilor semiobiectivi (elaborarea unui rdspuns scurt) in care rdspulsurile necesare completdrii spaliilor libere din text nu sunt alese dintr-o listd de opfiu'i, ci sunt construite de cdtre erevi. Nu vom da un art exem_ plu, ci putem alege acelagi text de mai sus ra care sarcina de rucru este: ,,completafi spaliile libere cu rdspunsurile corecte,,, fdrd a lista opliunile.

o alta varianti a itemilor

brz;

c) for whom; c) people; c) better; c) hear;

Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere multipli a) Premisa trebuie sd fie clard, fdrd ambiguitdli \^ ' (posibilitdfi de in_ terprctare) ;i concisd. b) Premisa nu trebuie sd conlind elemente care sd sugereze rdspunsul corect. c) se va evita, pe cat posibil, utilizarea negaliei in premisd. DacI acest lucru se intampld totugi, negafia ie va subrinia. d) Opliunile trebuie sa fie plau.zibilel Exemplu (vezi gi N. Gronlund, p. I94): Polul Nord a fost descoperit de: A. Roald Amundsen C. Robert peary B. Richard Byrd D. Mihai Eminlscu se observd cd, din motive evidente, rdspunsul D va fi exclus. e) Opliturile trebuie sd fie paralele. Polul Nord a fost descoperit de: A. Roald Amundsen C. Robert Pearv B. Richard Byrd D. Marco Polo Degi toate opfiunile sunt plauzibile, numai Robert peary u. explorator polar, deci opfiunile nu sunt paralere. a fost f) Printre opfiur-ri existi un singur rdspuns. Acesta poate fi sigu_ rul rdspuns corect sau ,,cer mai bun rdspuns,, di_ritre opfiunileprezentate.

F

Exemplu Care dintre reprezintd cer mqi binerelaliile de nu"r.T3tg.urele trilie (lan! trofic) din natuii?

A. B. C. D.

vulpe _> iepure --> iarbd iarbd -) ->

iarbd ---> vulpe iepure -)> ---> vulpe ->

iepure iarbtr vulpe iepure

--,rIa r

I

t

66

EVALUAREA PROGRESULU 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

TIPOLOCIA ITEMILOR

67

g) Numirul de opfiuni este variabil: 3, 4 sau 5. Nu forlafi formularea a 4 sau 5 opfiuni, dacd in mod natural premisa necesitd doar 3. Exemplul de mai jos arattr o astfel de forfare. Din nefericire, acest item a fost folosit in cadrul turei testdri internalionale (vezi TIMSS, \993, p. 10).

.

Exemplu Broagtele se hrinesc cu mu9te. Ce s-ar intAmpla cu populalia de broagte dacd toate mugtele ar muri? A. Numdrul broagtelor ar cregte continuu. B. Numirul broagtelor ar descregte continuu. C. Numdrui broagtelor ar rdmAne neschimbat. D. Numirul broagtelor ar cregte gi apoi ar r5.mdnc pc ioc. Se observd ci optiunile ,,cresle",,,descreste", ,,rdmAne nesdrirnbat" sunt naturale (firegti) pe cAnd opliunea D este pusd artificial, forlat i:r acest item. Si prezentdm gi un item foarte bun care conline 5 opliuni (TIMSS, 1993, p.9). ' Excrnplu O persoani a clasificat citeva specii in doui grupe date in tabelul de mai jos. Ce caracteristicd a fost folositd pentru clasificare?Grupa B Grupa A aripile rnodul ir:r care e acoperit corpul 0antenl $erpl viermi cdini ochii pegti mu$te picioarele sistemul nervos h) intr-un test, rdspunsurile corecte trebuie sd fie plasate in mod echilibrat, pe toate poziliile A,B, C, D ... Cu alte cuvinte, rdspunsurile corecte nu trebuie sd fie mereu pe pozilia B sau pc C. Ideal ar fi ca intr-un test format din itemi cu patru opliuni rdspunsuriie corecte sd se regdseascd in proportie de 25% ir-r fiecare dintre aceste opfiuni. Existd 9i o problemi de mentalitate. Unii autori de itemi ezitd, sd plaseze rdspunsul corect pe pozrlta A, considerAnd cd in acest fel elevii determini foarte rapid rdspunsul corect. i) Nu folosili printre opliuni expresia ,,toate de mai sus". incercati sd nu utilizati formularea ,,nici unul de mai sus".

A. B. C. D. E.

dorim si crestem dificultatea acestuia. Sd vedem ce probleme apar cu folosirea acestor expresii. in primul caz, sd. presupunem cd arn construit un item cu cinci opliuni in care una dintr" de exem"f" plu, ulti este ,,toate de rnai sus" si aceasta reprezintd chiar rdspunsul corect. Un elev congtiincios incepe sd examineze opliunile A-D. Dupd ce constatd cd Agi B sunt corecte, atunci ignord C gi D deoarece gtie cd doar un rdspuns trebuie sd fie .o."Jt gi oi"g" rrspunsul corect ca fiind E. Dacd ,,toate de mai sus,, nu era cheia iternului, atunci ar fi fost suficicnt ca elevul si constate cd una dintre optiunile A - D este iucorectd pent'ru a elimina automat gi opfiunea Il. in concluzic, aceastd cxprcsie nu trebuie utilizatd. it ;furilea caz, ,,nici unul de mai s's" este recomandati ca opfiune atunci cand clorim sd cregtem dificultatea itemului. Totugi, unii psihologi se i:rtreabd de ce este necesar sd construim un item pentru care aceastd op!-iune este adevdrati. Ar insemna cd nici un rdspuns nu este co. rect, cu alte cuvinte intrebarea este: ce valoar-e pedagbgicd are un item in care toate variantele de rispuns oferite elevului ri,.t gregite? Existi, dcsigur, avantaje ca gi dezavantaje ale utilizdiii itemilor cu alegerc multipld in testele cducalionale. Acestea sunt descrise pe larg in orice carte de specialitate. in prus, credem cd o parte dintre cle pot fi deduse de cititor din exemptelc pc carc le-am analizat pdld acurn. Totugi, doud avantaje au fost mai pulin discutate i1 literatura de specialitate gi vom insista asupra ior. in primul rA1d, itemii cu alcgcrc multipli sunt corcctali foartc rapid prin utilizarea ului dispozitiv electronic numit cititor optic (opfiZal Mark Reader- oMR). un astfel de cititor poate corecta gi inregistra, i:rtr-o singurd ord, rezultatele a citorva mii de elevi. o metodd mai pufin m"od.erni, dar rapidi, este folosirea manuald a unui ,,sabl6n,] ,u., ,,grLle,' penT.acorectare. tru In plus, persoanele care uttlizeazd;ablonul nu tretuie si fic de specialitate, ceea ce reprezintd un alt avantaj. in al doilea rAncl, itemii cu alegere multipld dau posibilitatea ca elevii care nu 9i sunt Prea buni in exprimarea scrisi si-gi demons trezecunostinfele. - D"ll.rantajele pe care le prezintd itemii cu alegerii multipld, ca cle altfel orice ilem din categoria celor obiectivi, po-t sd dispard dacd testcle Pe care lc construim nu sunt formate exclusiv din acest tip de item' O formd combinatd de teste, in care sult incluse toate cele trei categorii de itemi nu numai cd elimind dezavantajele, dar repre-

. Aceste expresii se utilize az\, ca opliuni atunci cAnd fie nu mai gilh o opliune plauzibild 9i paraleli in contextul itemului ,especii,r, fie

68

EVALUAREA PROCRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

TrPoLoGrA

irEMrLoRvizual

69

zir-rtd modalitatea cea mai

validd de testare a cunogtinlelor gi abilitdlilor elevilor. in plus, avantajele 9i dezavantajele utilizirii itemilor obiectivi trebuie atent cAntdrite ;i in raport cu scopul testului (diagnostic, de selecfie, de certificare g.a.m.d).

diagrame, hxrfi, graale acestuia. Enunlul itemilor care solicitd ur-r rlspuns scurt poate fi formulat in citeva variante: fice 9.a.gi

- elevilor li se prezintd un materiallise cere

si completeze diferite pirfi

a) Prir-rtr-o intrebare: 4.4.

Itemi semiobiectivi

Exentplu: Care este formula ariei unui triunghi?

Rdspt,rsPrincipala caracteristicd a itemilor semiobiectivi constd in faptul ci clevul este pus in situalia de a construi rdspunsul gi nu de a-l alege dintr-o listi de opliuni ca in cazul itemiior obiectivi. Acest lucru permite evaluatorului sd identifice natura eventualelor gregeli pe care eievul lc face. Dcci itcmii scmiobicctivi pot fi utilizali in scop diag?r nostic. In plus, acegtia testeazd o gami rnai largd de capacitili intelectuale la un nivel de dificultate variabil gi o complexitate doritd. Aga cum aur menlionat la i:rceputul acestui capitol, prin itemi inlelegem nu numai intrebarea, ci 9i rdspunsul agteptat (rdspunsul sau rdspunsurile considerate'corcctc dc cdtrc evaluator). Pentru itcmii obibctivi am indicat rispunsul corect care se afla printre variantele prezcntatc in intrebarc. Incepand cu itemii scmiobicctivi vorn ofcri, separat, rdspunsul agteptat. Itemii semiobiectivi se impart in: - itemi care solicitf, un rdspuns scurt - intrebdri structurate 4.4.1,.Itemi care soliciti un rispuns scurt. Prezentdm in contia utilizdrli accsnuare o listd care nu se doregte a fi exhaustivd tui tip de iterni (L.M. Carey, 1988, p. 131-132): -

+i-_---_-

b) Printr-o Or[o zi\reincompletd: Exctnplu: Formula ariei unui triunghi estertdslttutst

A+

c) Printr-Lu1 enun!, care

ii cere elevului s5 asocieze doui grupe de elemente. Excntple: Pentru fiecare literd datd, scrie in spafiul de dupd accasta, litcra mare corespunztrtoaree

P

r

Rdspuns: E, P, R

Denunrjrile cAtorva figuri geometrice sunt scrise mai jos. Deseneazi figura corespunzdtoare in spaliul liber din dreapta fiecdrei denumiri. A. Paralelogram

-

-

-

elevilor li se prezintd o detinifie 9i li se cere sd scrie numele conceptului defini| elevilor li se prezinti rur concept 9i li se cere sd scrie o scurtd definilie a acestuia; elevilor li se dd un concept gi li se cere sd enumere caracteristicile acestuia; elevilor li se cere sd adauge cuvAntul sau cuvintele care lipsesc dintr-o definilie, reguld sau principiu; elevilor li se oferd un text'gi li se cere sd regdseascd informalii specifice, sb corecteze punctualia sau sd reordoneze diferitc informafii; elevilor li se prezintd un text incomplet 9i li se cere si scrie o proporfie de introducere sau de conclttzie;

B. Pitrat C. DreptunghiD. Triunghi

E. ' Cerc Un model al rdspunsului corect este:

"NO

Obseraafie Se va considera rdspuns corect orice figuri corespunzdtoare denumirii date, indiferent de pozitia in care este desenatd sau de anunrite r-.a rticrilarit;fi De eremrlu:

tI70EVALUAREA PROGRESULU $COLAR. DE LA TEORIE LA PI(ACTICA

-

Pentru C putem

avea

TIPOLOGIA ITEMILOR

llsaull - Pentru D putem avea A nisoscel

[-|Ng.a.m.d.

/ \""",/ \"o''' l\ t\echilateral

Recomandiri pentru construirea item'or cu rispuns scurt (L.M. Carey, p,132, N. Gronlund, f9gi,;. 160_163) a) spaliul liber fu'rizat sd sugereze dacd rdspunsur va confine ur.r cuvant sau mai multe (de Jxemphr, propozilii sau fraze).

F

77

dreptungl'ric

Pentru fiecare sdgeatd din figura de mai jos, scrie numele de plantd indicate de sdgeatd.

pirfii

Dacd mai multe cuvinte trebuie scrise, atunci spafiile libere vor avea aceeagi lu.gime pentru a nu oferi elevilor i"al.iiprivind rdspunsul corect.

b)

t ItI II II

Rdsltutts:

1. petali 2. pistil 3. pedicel 4. frunzd

Obscruafie: Se va,consid.era rdspuns corect scrierea cuvintelor cu litere mari sau mici. De asemenea gregelile rrinore de ortografie care nu schimbd inlelesul unui cuvAnt vor fi penalizate. Exemple: ,,tupinA" in loc de tulpind, ,,petal" ir loc de petali etc. Exemplu Scrie, ilr cifre, timpul pe care ceasul din figura de mai jos il arata, ir:r doud moduri: minute dupd ord; minute inainte de ord.1. ora qi

de minute

2. ora

-

fdrd.

-

'de minute

erori de citire sau inleiegere a intrebdrii. c) UIr text cxistent ilr manual nu este indicat sd fie folosit. Co'sccinfa ar fi nu nurnai incurajarea mernordrii, dar gi testarea unor pri^cipii sau capacitdti diferitc de cere dorite. d) Iten-rul va fi astfel fonnulat ir-rcdt si fie scurt 9i bine definit. Dificultatea proiectdrii constd ir:r faptul cd u' singur rdspu.s corect. si compardm itemul trebuie sd aibd exemprele de mai jos: 1. Un animal care mdnAncd alte animale este 2. un animar care se hrdneste mincar-rd ."r""" .-rir."r" este calificat drept "rt". Rispunsul corect asteptat pe'tru ambere exempre este ,,carni_ vor" . Cu t'oate acestea, deoarece varianta 1 este ambigud, ele_ vul se poate ga^di 9i la rdspuns.r.i pr"a.,m ,,Iup,,, ,,fldmAnd,, sau chiar ,,turbat". Ccri^ga be clasificare, d1u u io.." varia'td, dctcnnind clar tipul dc rispuns solicitat. e) De preferintd, se vor utiliza enunfurile directe gi nu cere exprimate printr_o propozilie incompletd. Di'aceste exemple se infelege ugor faptul cd, de ir:rdati ce un rds_ Puns trebuie construit, apar a[cufii privina rdspunsul corect soli_ citat' Chiar dacd pentru un item bine construit nu trebuie sd existe dispute gtiinfifice, irr ceea ce privegte formatul rispunsului, corectitudinea gramaticard g.a. u."it" disculii pot ra apari. in acest caz, fidelitatea are de suferit. 4'4'2' intrebiri structurate. O intrebare structurati este formati din mai multe subintrebdri de tip obiectiv sau semiobiectiv _ re_ gate intre ele printr-un element comun. Existd un spaliu gol ilrtre tehnicile de evaluare cu rdspuns construit si cere cu rispuns selec-

de mdsurd (metri, kilograme g.a.) vor fi precizate atat cat gi dupd spaliul iib"r. Aceasta r," ,ru asigura cd un rdspuns gregit din partea elevului nu se datoreazd u.ei

unitilile

i'intrebare

Rdspuns: 1. Ora 4 qi 40 de minute 2. Ora 5 fdri 20 de minute

72

rrvALUA^[A r)riocr