Marea Evanghelie a Lui Ioan - Sinteza Vol I - V - Provizoriu

8/9/2019 Marea Evanghelie a Lui Ioan - Sinteza Vol I - V - Provizoriu

1/175


2/175

mai profund, care are o dimensiune divin. Acest al doilea sens fiind mult prea sacru, elar putea aduce prejudicii celor care nu triesc dup cuvntul Evangheliei. In ceea ceprivete sensul spiritual interior, acesta este totui uor de descoperit cu ajutorul uneitraduceri ct mai corecte, corespunztoare. Este ceea ce vom demonstra n continuare.

5.Expresia "La nceput" este incorect i deformeaz astfel sensul profund, cci ea

pare s conteste i s pun la ndoial existena etern a lui Dumnezeu, aa cum au fcutdeja anumii nelepi ai Antichitii, care i-au inspirat pe ateii de astzi. Avnd ns textulexact, va fi uor s dezvluim foarte precis sensul profund al acestuia

6.Traducerea exact ar trebui s fie: "La origini, (sau: fundamentul primordial atot ceea ce exist) a fost i este lumina" adic marea i sacra nelepciune creatoare, ideeaesenial divin. Aceast lumin nu numai c exista ntru Dumnezeu, dar ea existadeopotriv i prin Dumnezeu. Aceasta semnific aici c lumina nu numai c emana nesen de la Dumnezeu, ci c totodat ea nu era numai ntru Dumnezeu, ea (lumina) fiindde asemenea i aproape de Dumnezeu i astfel ea nconjura ntr-un anumit fel fiinadivin original. Din aceast explicaie rezult deja fundamentul ncarnrii divine a Fiuluiomului, aa cum va lmuri n ntregime pasajul urmtor.

7.Ce era sau cine era aadar, la drept vorbind, aceast lumin, aceast mare idee,aceast preasfnt idee fundamental, din care toate fiinele au provenit ntr-un modperfect liber? Aceasta nu putea s fie dect Dumnezeu Insui, pentru c n Dumnezeu, dinDumnezeu i prin Dumnezeu, doar Dumnezeu putea reprezenta esena Sa etern iperfect. De aceea, textul originar spune:

8."In Dumnezeu era lumina i totodat lumina l ptrundea i l nconjura peDumnezeu i Dumnezeu nsui era lumina".

9.Acest prim verset - explicat astfel - poate fi neles de ctre oricine, iar dupaceea nelegerea celui de-al doilea verset rezult de la sine: cuvntul mai sus menionatsau lumina (ori marea i divina idee creatoare) nu a provenit din esena divin originar,ci a existat din eternitate, fiind una cu Dumnezeu i asemenea lui Dumnezeu Insui, n

aa fel nct ea (lumina) nu presupune nici un fel de devenire, ceea ce explic totodat dece se spune: "La nceput, sau la origini, ntreaga existen i fiecare fiin care urma s fiemanifestat existau toate prin Dumnezeu, ntru Dumnezeu, de la Dumnezeu, adic erauuna cu Dumnezeu Insui, de la un capt la altul".

10.Acest verset face aluzie, ntr-o manier evident, la definiia din primul verseta "cuvntului" sau a "luminii", origine a oricrei existene sau a oricrei fiine care se vanate, ntr-un mod perfect, dar care nc este nemanifestat.

11.In consecin, n forma sa real, acest al treilea verset semnific: "Orice fiini are cu adevrat originea n aceast Fiin primordial, care este prin Ea nsi - ntotalitate - originea etern a propriei Sale Fiine. Lumina, cuvntul (Logosul creator) ivoina acestei Fiine provin din propria Sa lumin; ideea Sa creatoare originar este oparte din Ea nsi, care este dornic de a se manifesta sub o form vizibil. n toatdesfurarea nesfrit, nimic nu a aprut i nu a luat o form vizibil fr s provin dinaceast origine i fr s fi trecut prin acest proces.

12.Din nelegerea corect a acestor trei versete rezult nelegerea corect a celuide-al patrulea.

2


3/175

13.Este astfel uor de neles c Fiina original a ntregii existene, luminaoricrei lumini, gndirea primordial a oricrei gndiri i a oricrei idei, forma iniial -n sensul ei de origine fundamental a oricrei forme -, nu putea fi lipsit de form i nuputea fi un lucru mort, moartea fiind contrariul perfect al fundamentului fiinei, care este

viaa. Astfel, n acest cuvnt ori n aceast lumin (sau altfel spus, aceast mare i divinidee) de la Dumnezeu, ntru Dumnezeu i care se afl la originea oricrei manifestri a luiDumnezeu nsui, era viaa cea mai perfect. Dumnezeu era deci i este n El Insui iprin El nsui, de la un capt la altul i n totalitate, fundamentul absolut i suprem, eterni desvrit al oricrei viei, aceast lumin i aceast via cheam toate fiinele la viai aceast lumin sau aceast via este lumina, ea (lumina) fiind chiar viaa nsi nfiecare fiin i n fiecare om nscut din El. Aceste fiine i aceti oameni au fost creaiastfel dup imaginea perfect a luminii primordiale, care este prima condiie a existeneilor, lumina i viaa lor fiind astfel perfect asemntoare acestei Fiine primordiale eterne.

14.Dar, pentru c viaa divinoriginar este i trebuie s fie perfect liber, frlibertate ea nemaiputnd fi via i, pentru c viaa tuturor fiinelor create este i trebuie

s fie asemntoare vieii originare, fr de care viaa i absena vieii sau moartea nu arputea exista, rezult n mod evident c nu li se poate da fiinelor create, oamenilor, decto via perfect liber, ce este resimit de acetia ca fiind perfect liber, fr a trage deaici concluzia c aceast via provine de la ele nsele (adic de la fiinele create), cidimpotriv, c ea a aprut pur i simplu prin voina atotputernic a lui Dumnezeu.

15.Orice fiin creat trebuie i poate s aib percepia faptului c viaa i fiina sasunt i trebuie s fie create dup imaginea cea desvrit a lui Dumnezeu, fr de care ea(fiina) nu ar aveanici via i nici existen.

16.Ins, dac privim realitatea mai indeaproape, se dovedete c n toate fiinelecreate se regsesc n mod necesar dou sentimente: pe de o parte, sentimentul de a avean sine asemnarea cea divin sau lumina divin originar i, pe de alt parte, ca un

efect al acestei lumini, sentimentul unei transformri progresive, care ni sereveleaz prin voina primordial a Creatorului.17.Primul sentiment situeaz creatura ntr-o asemnare absolut cu Creatorul,

astfel nct ea crede tocmai de aceea c este ieit din ea nsi i ea consider c esteperfect independent i fr nici o legtur cu vreo origine primordial etern; ea maicrede c este coninut n ea nsi i poate dispune de ea nsi. Al doilea sentiment -care decurge n mod necesar din primul - este contiina de a proveni din aceast proprieorigine primordial i de a se manifesta liber n timp, considerndu-se totodat foartedependent de aceast origine primordiala.

18.Acest sentiment de umilire, atunci cnd se reveleaz n fiin, transform primaatitudine, orgolioas, ntr-un sentiment de umilin, care este absolut necesar, aa cum vafi demonstrat ulterior.

19.Sentimentul orgoliului combate ns cu putere acest sentiment de smerire desine, pe care el vrea s-l reprime.

20.Din aceast lupt apare ranchiuna i n final survine ura fa de aceast origineprimordial a oricrei fiine i astfel apare refuzul de a se vedea umilit prin acestsentiment de dependen; astfel, sentimentul orgoliului crete, se ntrete i atunci fiinase ntunec, nluntrul creaturii, n locul luminii primordiale iau astfel natere noaptea i

3


4/175

ntunericul, iar aceast noapte i acest ntuneric nu vor mai recunoate n ele luminaprimordial, ndeprtndu-se ca nite orbi de ea.

21.Lumina primordial poate atunci strluci ntr-o astfel de noapte, dar aceastnoapte n care exist o lumin - lumin pe care ea (noaptea) nu o mai poate vedea -, numai poate recunoate lumina care vine la ea pentru a o transforma n aceast autentic

lumin primordial.22.In mod asemntor am venit Eu n lumea ntunericului, ca fiind eterna Fiinoriginar a oricrei existene i ca fiind lumina primordial a oricrei lumini i a oricreiviei, pentru toi cei care provin din Mine, dar ei nu M-au recunoscut fiindc se aflau nnoaptea penibilului lor sentiment de orgoliu.

23.Al cincilea verset arat cum am venit Eu, Cel care exist din toat eternitateadup dimensiunile Mele i dup proporii primordiale, n aceast lume pe care am creat-oi pe care am nscut-o, i cum ea (lumea) nu poate s M recunoasc drept propriulfundament (izvor) alfiinei ei.

24.In calitatea Mea de origine a oricrei existene, am vzut - de la nltimealuminii Mele primordiale, etern i preasfnt cum acest sentiment de superioritate, care

este lumina primordial n om, a slbit din ce n ce mai mult n cursul acestei luptecontinueicum aceastlumin a vieii a devenit din ce n ce mai slab i mai ntunecat,ea ajungnd pn la punctul n care, dac Eu nu a fi venit personal n faa oamenilor, nproporiile Mele cele mai frumoase (cu alte cuvinte, n trupul Meu de glorie) pe care Eule ddusem i lor iniial, ei ar fi fost cu siguran, n marea lor majoritate, incapabili sM recunoasc; iar aceasta ar fi fost cu att mai mult, dac a fi venit la ei ntr-un modinopinat, ca un pur "Deus ex machina", sub o form uman neateptat; dac a fiprocedat n acest fel, doar Eu singur a fi fost rspunztor dac oamenilor le-ar fi fostimposibil s recunoasc venirea Mea neateptat!...

25.Desigur c Eu am prevzut aceasta din eternitate. Astfel, am anunat ntr-unmod destul de fidel i cu precizie oamenilor venirea Mea, prin intermediul a mii de

clarvztori (profei) pe care i-am inspirat i care nu i-au pierdut lumina divin naceast lupt. Cnd venirea Mea s-a produs n sfrit, am fcut n aa felnct ea s fiensoit de miracole i am fcut chiar s apar un om n care slluia un suflet de o naltspiritualitate, care era capabil s anune oamenilor venirea Mea i prezena Mea pepmnt.

4


5/175

Cap.2 - Spiritul Sfntului Arhanghel Mihail a fost ncarnat in loan

Boteztorul pentru a aduce astfel mrturie despre Domnul nostru lisus.

Doctrina fundamental: despre fiina lui Dumnezeu despre om i despreraporturile lui cu Dumnezeu. Despre cderea omului i despre cile

extraordinare ale lui lisus Cristos (Ioan 1, 6-13)

(6) A venit un om care a fost trimis de Dumnezeu: numele lui era loan.(7) El a venit ca martor, ca s mrturiseasc despre Lumin, pentru ca astfel toi scread prin el.(8) Nu era el Lumina, ns el a venit ca s mrturiseasc despre Lumin.(9) Lumina aceasta era adevrata Lumin divin care, venind n lume, trebuie slumineze pe orice om.(10) El era n aceast lume i de fapt lumea aceasta a fost fcut prin El, dar cei dinaceast lume nu L-au cunoscut.(11) El a venit la ai Si i ai Si nu L-au primit cu toii.(12) Dar tuturor acelora care L-au primit, adic celor ce cred cu trie n Numele Lui, Elle-a dat dreptul s devin copii ai lui Dumnezeu.(13) Ei au realizat astfel c erau nscui nu din snge, nici din voia firii lor, nici din voiavreunui om, ci din Dumnezeu.

1.Un om numit loan propovduia pocina; pe malul Iordanului, el i boteza cuap pe cei care se rentorceau ctre Dumnezeu. Spiritul profetului llie slluia n acestom; era acelai spirit angelic al celui care l-a nvins pe Lucifer,-n momentul creaiei,acelai spirit care a fost chemat pe muntele Sinai pentru a readuce la via trupul luiMoise i pentru a i-l rpi lui Lucifer.

2.El a venit de sus, ca un martor vechi i nou n acelaitimp, sau cu alte cuvinte,ca o lumin provenit din Lumina primordial pentru a depune mrturie despre fiinaoriginar a lui Dumnezeu, Cel care s-a fcut trup El nsui i a venit ca om - ntr-o formuman perfect - la ai Lui, care provin din El, pentru a-i lumina n noaptea lor i a-i ajutas regseasc lumina Sa primordial.

3.Este ns evident c acest om nu era chiar el lumina primordial, dar, la fel catoate fiinele, era i el o scnteie din aceasta. Lui i-a fost dat s rmn unit cu aceastlumin primordial, din cauza umilinei sale foarte mari.

4.i pentru c el (loan) era n mod constant n fuziune profund cu luminaprimordial - pe care el tia s o deosebeasc de propria sa lumin, cu toate c aceasta(adic propria sa lumin) provenise din lumina primordial i nu era dect o oglindire aei, a luminii divine, pe care o recunotea i creia i-a adus mrturie vie - el a fost martorulperfect al acestei lumini primordiale i a trezit aceast lumin n inimile oamenilor att debine, nct acetia au nceput s recunoasc ncetul cu ncetul c lumina primordial carese ncarnase era aceeai cu cea pe care toate fiinele i toi oamenii o posed n mod liber,prin graie divin, i pe care ei o pot pstra de-a pururi n toat libertatea, dac aspir laaceasta.

5


6/175

5.Adevrata lumin (Cristos) nu era ns martorul, ci mrturia Celui caretotdeauna a iluminat i a nsufleit oamenii care vin pe pmnt, lat de ce se spune nversetul 9 c aceasta este i a fost adevrata lumin care, la origini, a dat natereoamenilor ca fiine libere i care a venit acum s le aduc iluminarea complet, care i va

face asemeni Lui.6.Felul n care Eu, sau lumina primordial, n ciuda tuturor precursorilor i a celorcare au anunat venirea Mea, am rmas necunoscut oamenilor orbi din aceast lume - caretotui, n fiina lor profund, proveneau toi din Mine sau din lumina primordial, ceea ceeste unul i acelai rucru - a fost n mod clar explicat n versetul 5. S adugm totui cprin cuvntul "lume" nu trebuie s nelegem aici pmntul care poart pe suprafaa luisufletele aflate sub constrngere, ci c aici este vorba numai despre oameni, proveniidoar parial din aceast materie i care, totui, n calitatea lor de fiine libere, nu fac partesau nu trebuie s fac parte dintre aceste suflete condamnate. Ce pretenie absurd ar fifost s vreau s fiu recunoscut de ctre pietre, care sunt nc supuse judecii! Doar unsuflet care deja a devenit liber i care adpostete n el spiritul Meu poate fi capabil s M

recunoasc.7.Aa cum am artat mai sus, aici nu este vorba despre pmnt, ci numai despreasemenea oameni care au ajuns la un astfel de nivel datorit strii spirituale a sufletuluilor, cci trebuie s tii c numai ei pot alctui mpria Mea, pentru c atunci ei niisunt constituii din lumina primordial, care provine din lumina Mea primordial etern iaceasta deoarece ei sunt atunci, de asemenea, una cu esena Mea fundamental

8.Dar aceast for primordial a slbit n ei, pentru c oamenii s-au crezutsuperiori ei. Astfel, din cauza orgoliului lor care i-a slbit, Eu am venit la ei din mpriaMea i nc o s mai vin la ei (A DOUA VENIRE!!!). Oamenii ns nu M-au recunoscutaa cum ei nu s-au recunoscut mai mult nici pe ei nii ca fiind nemuritori In propria lorexisten fundamental, care nu va putea niciodat s fie distrus, deoarece esena etern

a fundamentului lor este propria Mea esen.9.Se nelege de la sine c n toi cei care nu M-au primit sau care nu M-aurecunoscut, ordinea primordial a rmas perturbat i odat cu aceast perturbare a rmasun anumit ru sau pcat, n timp ce aceia care M-au primit, adic M-au recunoscut ninima lor, nu se mai afl sub influena acestui ru, deoarece ei sunt din nou n fuziune cuordinea primordial i cu fora originar a fiinei, pentru c ei s-au regsit astfel n Minei pentru c s-au regsit pe ei nii cu ajutorul luminii Mele primordialecare a fostpuslaorigini n ei, care este a lor proprie i care este viaa etern indestructibil.

10.Intr-o asemenea existen, ei au descoperit nu numai c erau creaturile Mele -aa cum le revela umilul lor sentiment de a tri, care nu depinde de altfel dect debunvoina Mea ci i c ei sunt de asemenea, n mod evident, proprii Mei copii, de vremece lumina lor, credina lor, sunt asemenea propriei Mele lumini primordiale. Prin urmare,ei au n ei nii puterea deplin i fora care exist i n Mine, iar prin aceast putere ei audreptul deplin nu numai de a fi numii copiii Mei, dar chiar i de a fi copiii Mei, n toatplenitudinea.

6


7/175

11.Credina ferm n Dumnezeu este o astfel de lumin; iar Numele Meu, de caresunt legate puternicele raze ale acestei lumini, este fora, puterea i esena proprie a fiineiMele originare, prin care fiecare om are n el dreptul deplin de a fi numit copilul luiDumnezeu. De aceea se spune n versetul 12 c toi cei care M vor primi n fiina lor i

care vor crede cu trie n Numele Meu vor putea fi considerai "Fiii lui Dumnezeu" cudrepturi depline.12.Al treisprezecelea verset nu apare aici dect pentru a explica mai bine versetul

precedent ntr-un limbaj mai concis, cele dou versete reunite ar putea semnifica: "Celorcare L-au primit cu adevrat i care au crezut cu trie n Numele Lui, El lea dat puterea(prin graie) de a fi numii copiii lui Dumnezeu, cci ei sunt nscui din Dumnezeu i nudin snge, nici din voina crnii (a materiei), nici din voina omului".

13.Este limpede c aici nu este vorba despre naterea trupeasc, ci numai despre oa doua natere, ntru spiritul iubirii de Dumnezeu, printr-o credin vie i adevrat nnumele cel viu al lui Dumnezeu care este numit lisus Savaot. Aceast a doua naterepoate fi numit de asemenea noua natere a spiritului prin botezul cerului.

14.Botezul cerului este sinonim cu trecerea perfect a minii i a sufletului - cutoate dorinele sale - n starea de spirit care triete din iubirea pentru Dumnezeu i diniubirea ntru Dumnezeu.

15.Cnd aceast trecere se realizeaz cu adevrat prin libera voin a omului icnd toat iubirea omului sefocalizeaz Intru Dumnezeu, omul, graie unei iubiri att desacre, se gsete n ntregime in Dumnezeu i atunci el devine o nou fiin, mult maiputernic i mai vie, ca i cum ar fi nscut din nou, prin faptul c a atins dreaptamaturitate a lui Dumnezeu. Prin aceast nou natere, care nu provine nici din simurilecrnii, nici din voina de a procrea, omul devine un veritabil copil al lui Dumnezeu iaceasta se realizeaz prin graia care este puterea liber a iubirii de Dumnezeu din inimileoamenilor.

16.Aceast gratie este chiar aciunea cea puternic a lui Dumnezeu n spiritulomului, prin care acesta devine Fiul lui Dumnezeu i astfel el ajunge la lumina divinprimordial sau, ceea ce este acelai lucru, la dreapta, via i puternica nelepciune a luiDumnezeu.

7


8/175

Cap.3- Cuvntul Etern ncarnat i martorul su Ioan Boteztorul.Principalele semne ale noii nateri. Prima i a doua graie, (loan I, 14-

16)

(14) i Cuvntul (Logosul creator) s-a fcut trup i a locuit printre noi, fiind plin de hari de adevr. i astfel noi am privit slava Lui o slav care este ntocmai ca slava celuicare este nscut direct din Tatl(15) loan a mrturisit chiar despre El cnd a strigat: "El este Acela despre care ziceameu: Cel ce vine dup mine este cu mult naintea mea, pentru c El era nainte de mine.(16) i prin El noi toi am primit din plintatea Lui i am primit har dup har;

1.Cnd omul care a fost astfel creat prin noua natere a devenit un veritabil copilal lui Dumnezeu, adic n momentul n care el este nscut din Dumnezeu Tatl, priniubirea pentru Dumnezeu, el ajunge atunci s fie una cu Dumnezeu, spre gloria luminii

primordiale care este Fiina original a lui Dumnezeu Insui; o asemenea fiin estepropriul Fiu care este nscut din Tatl, lumina cea ascuns n cldura iubirii att timp ctiubirea nu se manifest i nu iradiaz. Aceast sfnt lumin este de asemenea propriaglorie a Fiului venind de la Tatl, la care ajunge orice om care este nscut din nou iaceast glorie este gratia eterna si adevarul; aceasta este realitatea sau Cuvantul ( Logosulcreator ) facut trup.

2.Aceasta este mrturia pe care loan a adus-o, artnd c omul pe care l-a botezatn apele Iordanului era Acela pe care el l anunase poporului n predicile sale i desprecare a spus: "lat-L pe Cel care vine dup mine, dar care n realitate a fost nainte demine", ceea ce semnific de fapt: iat lumina primordial i esena original a oricreilumini i a oricrei fiine, care a precedat orice existen i din care provine orice fiin.

3.Aceast lumin primordial este de asemenea eterna glorie ntru Dumnezeu iDumnezeu nsui este aceast glorie; aceast glorie a fost Dumnezeu nsui, ntruDumnezeu, din toat eternitatea. Iar existena, lumina i viaa liber a tuturor fiinelorprovin din aceast glorie.

4.Prin urmare, orice via este o graie a lui Dumnezeu care umple i ptrundecomplet o form vie. Viaa originar a oricrui om este prin ea nsi expresia gloriei luiDumnezeu, ea este prima graie a lui Dumnezeu, dar aceast graie sufer din cauzaacestui sentiment de superioritate egoist care se afl n conflict cu sentimentul umilineice se datoreaz n mod necesar intuiiei omului c el provine din lumina primordial.

5.i ntruct aceast prim graie era pe punctul de a disprea n om, luminaprimordial a venit ea nsi n lume, pentru a le arta oamenilor cum s regseasc

aceast prim graie, reintegrnd din nou aceast lumin primordial sau aceast existenoriginar, iar n locul vieii lor vechi, s aleag o nou via. Aceast transformarenseamn mai nti acceptarea graiei n vederea primirii graiei, sau, ceea ce este acelailucru, abandonarea vieii vechi nscut din slbiciune i inutilitate pentru o nou viafericit i indestructibil ntru Dumnezeu, prin mbierea n plenitudinea paradisiac a luiDumnezeu.

8


9/175

6.Prima graie era o necesitate care nu cunotea libertatea; ea era deci lipsit deorice constan. A doua graie este astfel o libertate total, nesupus nici unei necesitii, prin urmare, venic indestructibil, deoarece ea nu este supus nici unei restricii i

nici unei obligaii. Nu mai exist distrugere acolo unde nu mai exist duman, iar prinduman se nelege aici tot ceea ce caut s mpiedice trirea i aciunea unei fiine libere.

Cap.4- Despre lege i graie. Lupta fiinelor umane caresunt chemate s devin copiii liberi ai iui Dumnezeu. VenireaMntuitorului. Tatl i Fiul sunt mereu unii precum lumina i

flacra, (loani, 17-18)

(17) Cci Legea lui Dumnezeu a fost dat prin Moise, dar harul i adevrul au venit prinintermediul lui lisus.(18) Nimeni n-a vzut vreodat pe Dumnezeu; doar Fiul Lui, care este permanentscufundat in snul Tatlui (inima cea tainic a lui Dumnezeu), Acela L-a fcut oamenilorcunoscut.

1.De fapt, legea lui Dumnezeu care a aprut o dat cu prima via a fost dat ncde la nceput primului om i, prin urmare, Moise a fost reprezentantul ei. Dar legea luiDumnezeu nu a urmrit niciodat s dea cuiva libertatea adevrat, pentru c, n general,legea nu stimuleaz viaa, ci dimpotriv, ea o limiteaz printr-o anumit constrngere.

2.Prin efectul pozitiv al voinei imuabile a forei primordiale, primele ideicreatoare au luat form i au dat natere unor fiine individuale. O necesitate imuabil aoperat, prin urmare, aceast separare a fiinelor i apariia lor limitat n spaiu i timp.

3.Astfel, fiina, adic omul - iar dintr-un anumit punct de vedere divinitatea nsi,sau, ceea ce nseamn acelai lucru. Fiina primordial a lui Dumnezeu nsui - eraseparat de originea sa, dar ea nc era contient, cu toate c ea era legat de o formlimitat i era susinut de o voin imuabil. Dar aceast stare nu a fost pe placul fiineice a fost astfel creat, i sentimentul su de superioritate egoist a intrat atunci n conflictcu contiina limitrii i a separrii sale.

4.Pentru aceste fiine din prima perioad, lupta a devenit din ce n ce mai intens,astfel c legea primordial fundamental a trebuit s fie ntrit. Atunci aceste fiine au

fost supuse unei constrngeri temporare severe; iar aceasta corespunde apariiei lumilormateriale solide i a majoritii primelor fiine.5.Odat cu fiinele din cea de-a doua perioad a aprut i omul cu nveliul su

corporal, pe baza primei sale judeci, n ciuda triplei separri de originea sa primordialpe care a recunoscut-o totui n el, el a devenit orgolios i neasculttor fa de o legeuoar care, nefiind expresia unei voine absolute, nu a mai fost dect un sfat sau odirectiv care i lsa libertatea deplin de a gndi i de a aciona.

9


10/175

6.Ins cum el nu a mai vrut s recunoasc i s respecte ndatoririle sale att deuoare, a fost apoi supus unei sanciuni mult mai severe i mult mai dure astfel cneascultarea lui l-a costat foarte scump.

7.Fiina divin s-a manifestat atunci pe pmnt prin Melchisedec, pentru ai ghidape oamenii astfel pedepsii; dar acetia au vrut foarte repede dup aceea s se lupte din

nou. Atunci a fost nevoie ca ei sa fie supui unei noi legi, pentru a-i readuce la ordine idup aceea lor nu le-a mai rmas dect o micare mecanic ce se afla n opoziie cu toatenclinaiile lor.

8.Aceast lege nou a creat o mare prpastie, pe care nici un spirit i nici o fiinnu au putut s o treac. Puin cte puin, a nceput chiar s fie pus la ndoialposibilitatea de a trece vreodat dincolo de aceast prpastie i astfel a slbit constiintaperenitii vieii interioare care, ncepnd cu acest moment, le-a aprut oamenilor ca fiindfoarte ndoielnic (cu alte cuvinte, ei au nceput s se ndoiasc de ea).

9.In urma acestei limitri, fiina divin originar a aprut pentru prima oar ntoat splendoarea i plenitudinea Ei, n persoana lui Cristos.

10.Creaia divin originar le-a fost astfel oferit din nou oamenilor. Toate

slbiciunile lor au putut fi astfel distruse prin aceast nou graie care le-a fost datoamenilor, prin aceast nou via plin de lumin veritabil, care le arta calea ceadreapt i adevratul scop al existenei lor.

11.Cei care L-au recunoscut pe lisus, au primit acum o adevrat cunoatere a luiDumnezeu i, astfel,pentru prima dat, au putut s-L vad pe Dumnezeu, pe care pnatunci nici o alt fiin nu a putut s-L vad vreodat n ntreaga Sa plenitudine isplendoare. Oamenii au putut atunci s-L vad n exteriorul lor, alturi de ei i, prin El, auputut s se recunoasc ei nii, precum i propriul lor destin perfect liber.

12.Prpastia de netrecut care fusese stabilit de lege a fost astfel din nou astupat.Din acel moment, toi oamenii au putut i pot s se elibereze de efectulul acestei legi, cucondiia de a transforma cu adevrat vechiul om n omul cel nou, ntru Cristos, aa cum,

de altfel, se spune: "trebuie s ne dezbrcm (separm) acum de vechiul om pentru a nembrca (a ne uni pentru totdeauna) cu omul cel nou", sau: "cel care iubete viaa sa ceaveche acela o va pierde, ns acela care fuge de ea va ctiga, fr ndoial, o via nou.lat care este noua Evanghelie cea vie a lui Dumnezeu, care este anunat din snulTatlui".

13.Expresia: "Cel care se afl n snul (inima tainic, esenial a Tatlui" esteechivalent cu: "cel care a fuzionat profund cu nelepciunea suprem, originar a luiDumnezeu" sau: "propria Fiin interioaraa lui Dumnezeu slluiete n mod tainic niubire, la fel cum lumina se afl n foc". La fel, o cldur pur i puternic provine diniubire, iar existena ei n noi genereaz din nou cldura tainic ce produce la rndul eilumina cea tainic. n felul acesta, din iubire, care este asemntoare naturii Tatlui icare n realitate este Tatl nsui, rezult lumina suprem a nelepciunii divine care esteasemntoare Fiului, ea fiind chiar Fiul nsui, ei nefiind doi, ci Unul. lisus este mereuuna cu Cel care este numit Dumnezeu, la fel cum lumina i cldura, sau cldura ilumina, sunt unul i acelai aspect, deoarece adeseori cldura produce lumin i luminaproduce cldur.

10


11/175

Cap.5- Mrturia Iui loan Boteztorul care neag c ar fi spiritul Iui llie,dar care mrturisete cu umilin c este precursorul Iui Mesia (loan I, 19-

30)

(19) lat mrturisirea care a fost fcut de loan atunci cnd Iudeii au trimis dinIerusalim pe nite preoi i leviti s-I ntrebe: 'Tu cine eti?"(20) EI a mrturisit i n-a tgduit: a mrturisit c nu el este Mesia.(2I) i ei l-au ntrebat "Dar tu cine eti? Eti llie?" i ei a zis: "Nu sunt" "Eti prorocul?"i el a rspuns: "Nu "(22) Atunci i-au zis: "Dar tu cine eti? Ca s dm un rspuns celor ce ne-au trimis. Cespui tu despre tine nsui?"(23) "Eu", a zis el, "sunt vocea celui care strig n pustie: Netezii calea Domnului,

aa cum a zis prorocul Isaia."(24) Trimiii erau din partea fariseilor.(25) Ei i-au mai pus atunci urmtoarea ntrebare: "Atunci de ce botezi dac nu etiMesia, nici llie, nici proorocul?"(26) Drept rspuns, Ioan le-a zis: "Eu botez cu ap; dar n mijlocul vostru se afl Unulpe care voi nu-L cunoatei.(27) El este Acela care vine dup mine, - i care este naintea mea; eu nu sunt vrednicnici mcar s-I dezleg cureaua sandalelor lui."(28) Toate acestea s-au petrecut n Betabarar dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.(29) A doua zi, Ioan L-a vzut pe lisus venind la el, i atunci a zis: "Iat Mielul luiDumnezeu, care trebuie s ridice pcatul lumii!

(30) El este Acela despre care eu ziceam: "Dup mine trebuie s vina un Om, care estenaintea mea, cci El era nainte de mine.

1.Versetul 19 descrie doar un fapt pur exterior, care nu are nici un sens profund.Dar este uor de dedus de aici c, datorit credinei lor puternice, evreii au presimit nacele timpuri c lumina primordial sau viaa originar a lui Dumnezeu se va apropia deoameni pe acest pmnt i c ea chiar trebuia deja s fie pe pmnt. Ei i imaginau nsc aceast via originar a oricrei viei se afla n Ioan i c el putea s fie Mesia CelPromis.

2.Fiind mai mult mpini de presimirile lor dect de chemrile lui Ioan, ei au

urmrit s afle adevrul i tocmai de aceea ei i-au ntrebat dac era Cristos, llie sau un altprofet.3.Ei l-au ntrebat pe Ioan dac era llie sau un alt profet deoarece era scris n

profeii c llie l va preceda pe Mesia i i va anuna sosirea. Ar fi trebuit de asemenea sexiste i ali profei care s vin naintea lui Mesia, ca heralzi! Trimiii de la Ierusalim,care cunoteau bine scripturile, tiau ce l ntrebau pe Ioan, dar el a declarat c nu era niciunul dintre acetia.

4.Trimiii au insistat ns: cine era el atunci?

11


12/175


13/175

14.Pentru ei, Mesia nu putea s apar dect la Ierusalim, cobornd din cer,nconjurat de miliarde de ngeri, ntro lumin mai strlucitoare dect soarele. Unasemenea Mesia nu putea s locuiasc dect n Templu i trebuia s detroneze toitiranii.El ar fi trebuit, conform convingerilor lor, s i transforme imediat pe toi evreii n

fiine nemuritoare i s le procure toi banii din lume, sau cel puin s arunce n valuri, cuun vuiet teribil, toi munii n aparen inutili i, n orice caz, s pedepseasc toatcalicimea cea murdar.Abia atunci ar fi putut evreii s cread n El i ei ar fi spus:"Doamne, tu eti nspimnttor de puternic i totul trebuie s se plece n faa Ta ca s nufie fcut praf i pulbere.Marele Preot nu este demn s desfac nici mcar curelelesandalelor Tale".

15.Iat ns c Cristos a venit n srcie, trind umil, precum cei mici i slabi. Elnu a ajuns s fie remarcat pn n al treizecilea an de via. Cnd a fost nevoie a fcutchiar i munci grele mpreun cu losif dulgherul i mergea la oamenii cei simpli i sraci.Cum ar fi putut El s fie Mesia n ochii acestor evrei nchistai i pretenioi, care secredeau att de nelepi? Ei spuneau: "S scpm de acest blasfemiator, de acest

magician, care nfptuiete miracole doar sub conducerea i inspiraia diavolului. Cum arputea fi Cristos (Mesia) un ticlos care este supus diavolului, acela care este cel mai asprui cei mai grosolan dintre dulgheri, un brbat care merge cu picioarele goale, care ifrecventeaz pe cei mai nenorocii dintre calici, cu care chiar este prieten, care primete lael prostituatele i mnnc la mas cu cei mai mari pctoi i care, mai ales, profaneazlegea n vzul tuturor? Nu, este departe de noi aceast idee de sacrilegiu!"

16.Iat cum gndeau despre ncarnarea Mea pe pmnt cei mai mari i mainelepi dintre evrei. Acest mod de a judeca, ce nu s-a modificat absolut deloc, le estecaracteristic chiar i astzi milioanelor de oameni care nici mcar nu vor s audvorbindu-se despre cuvntul unui Dumnezeu al iubirii i al milei.

17.In primul rnd Dumnezeul lor trebuia neaprat s se gseasc deasupra tuturorastrelor i totodat trebuia s fie de o elevare att de mare nct n final s sfreasc prin

a nu mai exista deloc. El trebuia s creeze cel puin un soare, pentru a fi demn (n faa lor)de un adevrat Dumnezeu! n al doilea rnd. El nu putea fi deloc inferior i nu putea lua oform uman. El nu putea fi pentru ei dect o realitate de neneles.

18.In al treilea rnd, pentru ei, dac Cristos ar fi fost Dumnezeu, el nu ar fitransmis Cuvntul su Viu dect anumitor oameni, anumitor societi i anumitorconcilii, fiind mereu nconjurat de o anumit aureol i de o mulime de oameni pioi ide zeloi nzestrai cu anumite puteri excepionale! O fiin care nu putea dovedi pe locputerea sa de a deplasa munti nu putea fi pentru ei Cristoa cel revelat!

19.In viziunea lor, lisus nu putea s se adreseze unui laic sau unui pctos fr caprin aceasta, revelaia Sa s nu devin imediat suspect. Din aceast cauz. Eu nu am fostacceptat de ctre somitile evreieti. Dup prerea lor mrginit, de oameni mndri i

lacomi de glorie, divinitii Mele i lipsea nobleea! Dar toate acestea nu nseamn nimici de aceea singura mrturie care conteaz este mrturia lui loan.

20.Lumea rmne mai departe aceeai i ea continu s se afle n deertulBetabara (simbolic vorbind), acolo unde loan a adus mrturia sa. Iar Eu sunt i rmnmereu Cel care vine la oameni acum i n toate timpurile, aa cum am venit atunci laevrei pentru a le nfrna orgoliul i pentru a trezi n ei umilina i iubirea. Fericii vor ficei care M recunosc cu adevrat i M accept aa cum loan M-a recunoscut i M-a

13


14/175


15/175

Cap.6

Ioan mrturisete c nu-L cunotea pe Domnul.Dublul botez, Ioan ilboteaz cu ap pe Domnul lisus i lisus l boteaz pe loan cu Duhul Sfnt,(Ioan1 31-34)

(31) Eu nu-L cunoteam dar tocmai pentru aceasta am venit s botez cu ap; ca El s fiefcut cunoscut lui Israel."(32) loan a fcut urmtoarea mrturisire: "Am vzut atunci Duhul pogorndu-Se din cerntocmai ca un porumbel i oprindu-Se n El.

(33) Eu nu-L cunoteam; dar Cel care m-a trimis s botez cu ap, mi-a zis: Acela pestecare vei vedea Duhul Sfnt pogorndu-se i oprindu-Se n El, este Cel ce boteaz cuDuhul Sfnt.(34) i eu am vzut atunci lucrul acesta i apoi am mrturisit c El este Fiul iuiDumnezeu .

1.Trimiii l-au ntrebat pe loan: "De cnd l cunoti tu pe acest om ciudat i deunde tii tot ceea ce spui despre El?" loan a rspuns foarte natural i firesc c, n calitateasa de fiin uman, nu L-a cunoscut nainte, dar c spiritul Lui i-a revelat toate acestea il-a ndemnat s-i pregteasc pe oameni s se spele de greelile lor cu apa dinIordan".

2.Ioan arat aici c el M vede pentru prima dat sub o forma uman i c spiritulMeu i revelase lui cine sunt Eu. Trimiii au de asemenea acest om n faa lor i l observn timpul scurtului moment al botezului, pe care loan a ezitat la nceput s-l realizeze,gndind c Eu trebuia s-l botez pe el i nu invers dar, la dorina Mea puternic de a Mboteza, el a cedat i a acceptat s fac acest lucru. El a neles atunci nluntrul lui c defapt spiritul Meu l-a ndrumat spre deertul Betabara i a realizat c spiritul Meu estespiritul lui Dumnezeu, pentru c propriul Meu spirit originar este acela care apare subforma unui mic nor luminos, sub forma unui porumbel care coboar din cerul luminiiasupra Mea i rmne deasupra capului Meu. In acest moment, el a auzit aceste cuvinte:

3."Iat-L pe Fiul meu mult iubit" sau, altfel spus: "Iat lumina Mea, propria Meafiin originar, n care Eu am binevoit spun iubirea Mea esenial care exist din toat

eternitatea. lat-L pe Acela pe care trebuie s-L ascultaii"4.De aceea, Ioan a spus: "Eu nu L-a fi recunoscut".5.Dup ce a realizat acest botez, loan le-a povestit trimiilor ce a vzut i ce a

auzit i a jurat c L-a botezat pe Mielul lui Dumnezeu, pe Mesia cel ateptat de ntregulIsrael i a crui venire aanunat-o. "El este ntr-adevr Fiul lui Dumnezeu, adic propriafiin primordial i original a lui Dumnezeu ntru Dumnezeu!"

6.i loan a mrturisit c a vzut atunci cu proprii si ochi Spiritul lui Dumnezeucobornd asupra acestui om i intrnd in el, nu ca i cum acest om ar fi primit unastfel de

15


16/175

spirit pentru prima dat, ci dimpotriv, acest fenomen i-a aprut lui loan pentru ca el s-Lpoat recunoate pe Cel pe care nu-L cunoscuse pn atunci!

7.Prin urmare, nu este cazul s ne ntrebm dac trimiii Ierusalimului au vzut iau auzit toate acestea. Eternul rspuns este suficient: 'Acest miracol nu va fi revelat dectoamenilor umili i simpli, dar pentru cei care se cred, fr ca s fie, nelepii acestei lumi,

el va rmne ocultat i ascuns'.8.Trimiii Ierusalimului nu au fost dect martorii botezului cu ap i ei s-aunfuriat atunci cnd loan le-a spus c a vzut i a neles ceea ce ei n-au putut vedea. Ei l-au insultat pe loan, spunnd c minte; dar numeroi discipoli ai lui loan, care erauprezeni, au confirmat atunci c loan spusese doar adevrul.

9.Trimiii au negat ns dnd din cap i spunnd: "loan este nvtorul vostru ivoi suntei discipolii lui, iat de ce acum cu toti l aprobai. Noi ns suntem instruiti sicunoatem tot ceea ce este scris n Scripturile transmise de Moise i de profei, i deaceea noi tim s recunoatem n cuvintele i n faptele voastre c suntei la fel de nebunica i nvtorul vostru, c nu vedei nimic i nu tii nimic, iar prin nebuniile voastre, voisucii capul multor oameni nc de mult vreme, acest lucru nu este pe placul

Templului;de aceea, cel mai bun lucru ar fi s v oprii".10.Atunci, loan s-a suprat i a spus: "Ras de erpi, ras de vipere! Voi credei cvei scpa astfel judecii?Uitati-va aceasta secure cu care voi doreai s ne distrugeieste deja la picioarele voastre. Spunei, cum vei putea scpa? Dac nu v vei poci idac nu v vei boteza, vei fi pn la urm spulberai, ntocmai ca un sac de cenu.

11.Cci este adevrul adevrat, iat-L pe Cel despre care v-am spus c va venidup mine. Cel care a fost inaintea mea; pentru c El a fost naintea mea! Dinplenitudinea Lui, noi am primit cu toii graia (sensul profund al acestor cuvinte a fostdeja explicat n versetele 15i16)

12.Convini de cuvintele hotrte ale lui loan, o parte dintre trimii au rmaspentru a fi botezai, dar majoritateas-au ntors la Ierusalim foarte suprai.

13.Aceste versete respect doar ordinea istoric, iar puinul sens profund pe care lau a fost explicat n versetele precedente. Trebuie precizat aici c asemenea versete pot finelese mai bine dac tim s le corelm cu faptele de atunci. Pentru c inepoca n careevanghelistul a scris toate aceste lucruri, prea inutil s se noteze lucrurile care senelegeau de la sine, astfel nct toate frazele inutile au fost scoase, nefiind pstrate dectfrazele eseniale; a fost lasat astfel deoparte toat succesiunea logic a faptelor, carepoate fi totui citit printre rnduri, cum s-ar spune astzi. Pentru a lmuri aceste aspectecare ar putea deveni att de importante astzi, vom analiza aici cele 3 versete urmtoare,studiind cu exactitate sintaxa epocii

16


17/175

Marea Evanghelie a lui Ioan vol 2

Cap 28 Despre libertatea sufletului

6.Libera recunoastere a ceea ce este bun si adevarat este lumina sufletului.Dinaceasta el isi hotaraste legile care-I sunt pe plac.Aceste legi sunt atunci legi libere si suntcompatibile pentru totdeauna doar cu libertatea vietii.Vointa sufletului de a cunoaste estelegea libera in suflet, si necesitatea de a actiona conform vointei libere este pedeapsaeterna pentru care nici un alt suflet nu poate actiona altfel decat liber.

10.Pentru ca sufletul omenesc sa devina astfel, trebuie sa se formeze in timp, lafel cum s-a format sufletul divin in Dumnezeu insusi din eternitate in, din si prin ElInsusi.

Cap.141 Despre maretia spiritului uman

11.Gandeste-te, de pilda, ca acest pamant este de fapt o sfera care este de multesute de mii de ori mai mare decat ceea ce poti tu cuprinde cu privirea acum din el.Aceastesfera mare este compusa insa din nenumarate fire din nisip, asemenea acelora pe care le-ai vazut adesea pe malul marii.Acum gandeste-te care ar fi numarul tuturor firelor denisip.Cate fire au trebuit pentru a forma intregul pamant ?Gandeste-te acum ca fiecarui firde nisip ii corespunde distanta de aici pana la steaua aceia pe care ai vizitat-o primaoara.Suma acestor distante, echivalenta cu numarul firelor de nisip ce formeazapamantul,se apropie de diametrul unei asemenea traiectorii !Un soare mediu de gradul 3strabate o asemenea distanta in cel putin de 10 ori cate 100.000 de ani(1 million).Pentruca traiectoria sa este atat de intinsa, un astfel de soare trebuie sa parcurga intr-o clipa odistanta corespunzatoare celei de aici pana la steaua vizitata de noi prima oara, luata de omie de ori.

Cap.159 Despre iubirea dusmanilor

13.Cel care este binecuvantat de Mine, acela trebuie sa primeasca intru totulcuvantul Meu in care salasluieste toata gratia, lumina, adevarul si toata puterea, altfel estecu neputinta sa se reverse gratia Mea asupra lui.

17


18/175

Cap.229 Despre natura satanei

4.Cand Dumnezeu a creat fiinte libere, asemenea Lui, le-a creat si opozitiile aflatein conflict unele cu altele, opozitii pe care El le avea si trebuia sa le aiba din eternitate

inlauntrul Sau, intr-un raport perfect echilibrat, altfel nu ar fi putut sa creeze.7.In Dumnezeu toate opozitiile erau din eternitate in randuiala cea mai buna.Incazul fiintelor create, ele trebuiau sa ajunga la ordinea dreapta prin lupta libera, prinbinecunoscuta actiune proprie.

11.O astfel de forta care isi este captiva siesi va aspira intotdeauna sa incatusezetot mai multe forte pentru a putea suporta dureroasa ei captivitate.Aceasta este ceea cepoarta numele de > sau > !

Cap.231 Urmarea decaderii lui lucifer

5.Spiritul principal al luminii, in care salasluiau nenumarate alte spirite de lumina,

fiecare avand o multitudine de inteligente, si-a zis : >

6.Asa s-a gandit spiritul de lumina si si-a zis siesi si spiritelor aflate in jurulsau.Zis si facut.Rezultatul a fost intrarea de bunavoie in robia indolentei si a inactivitatii

sale, in care s-a adancit tot mai mult ; de aceea a fost creata materia, bineinteles intrutotul pe calea ordinii divine, caci incalcarea poruncii divine a fost prevazuta, la fel ca sistarea de libertate totala a spiritelor care au respectat porunca.

7.Astfel au intrat in robie primul spirit principal si toate spiritele inrobite cu el.Cattimp ii va place sa fie astfel robit nu stie nimeni din intreaga nemarginire, in afara luiDumnezeu, nici chiar ingerii.

Cap.232 Teaca si sufletul

4.Dar timpul nu Il poate amagi pe Dumnezeu si El nu va fi niciodata stanjenit deacesta, pentru El o mie de ani sunt ca o zi sau ca o clipa, caci El urmareste fara incetare si

simultan infaptuirea tuturor ideilor Sale.Un pamant va avea atunci nevoie de mai multiani decat sunt fire de nisip pana la eliberarea deplina a tuturor spiritelor incatusate in 4.7.Din aceasta reiese in mod limpede ca vreun lucru de orice fel ar fi el, creat de

Dumnezeu, sa dispara sau sa fie distrus.El isi poate modifica forma, poate trece de la unamai putin rafinata la una mai rafinata si invers, ca in cazul spiritelor intai create, dar ceeace Dumnezeu a chemat intru fiinta candva, nu mai poate fi distrus.

18


19/175

Cap.233 Despre cunoastere

5.Dumnezeu a avut grija de aceasta ( 4.> ) caci, lafel de putin pe cat poate un spirit sa umple, asemenea lui Dumnezeu, toata nemarginirea,la fel de putin va putea sa patrunda si sa cuprinda profunzimile intelepciunii divine, inciuda desavarsirii intelepciunii spiritului sau.

7.Fata de Dumnezeu atat omul, cat si ingerul vor ramene boves, si este si bine safie asa, caci eu unul nu cred ca este buna o intelepciune prea mare.Sta in natura lucrurilorca fiecare fiinta creata sa-si piarda pana la urma pofta de viata daca in marea nemarginirenu mai este nimic de cunoscut si totul ii este atat de limpede, ca stapanului odaile caseisale.

8.Dumnezeu a aranjat foarte bine si cu intelepciune totul, astfel incat si cel maidesavarsit spirit creat sa nu se apropie si sa nu se poata apropia in toata intelepciunea sa

nici cat un fir de par de intelepciunea lui Dumnezeu.Ceea ce este fara margini nu va puteafi niciodata atins si cuprins de ceva limitat !

Cap.240 Iara vorbeste despre Domnul

12.El m-a indragit foarte mult, la fel cum si eu Il indragesc mai mult decat peoricine altcineva, chiar daca nu este un barbat deosebit de frumos, caci El este maidegraba mic de statura, iar mainile Sale sunt aspre si pline de bataturi de la munca.Insaeste plin de demnitate, iar ochii Sai sunt ochii cei mai frumosi pe care i-am vazutvreodata.Fata Lui arata prietenie, chiar daca are trasaturi serioase.Despre vocea Lui sepoate spune ca este cu adevarat barbateasca ; cel putin pentru urechea mea este mai

placuta decat cantecul cel mai frumos si curat pe cale l-am auzit vreodata.

19


20/175

MAREA EVANGHELIE A LUI IOAN Vol 3

Cap.12 - Indrumari misionare

6.Dar la un lucru nu se gandeste nimeni, si anume ca toate suferintele, toate bolile,toate razboaiele, saracia, foametea si ciuma toate au drept cauza faptul ca oamenii, inloc sa se ingrijeasca de sufletele si spiritul lor, urmand randuiala lui Dumnezeu, seingrijesc numai de trupurile lor !

7.Predicile despre teama de Dumnezeu sunt rostite astazi unor suflete deja moarte,iar predicatorul, al carui suflet este de asemenea mort, nu mai crede demult in ele, cinumai in rasplata primita pentru predica sa si in onoarea si faima pe care i le aducetalentul sau de bun orator.Si astfel un orb il conduce pe un alt orb, iar un mort vrea sa

invie un alt mort.Primul predica in folosul sufletului sau, iar celalalt asculta predica tot infolosul trupului sau.Dar oare ce folos poate trage din aceasta un suflet cu adevaratbolnav ?

8.Eu sunt un Mantuitor.Dar cum pot Eu sa fac asemenea lucruri, se intreabaoamenii cu sufletul mort, si deci complet orbi.Adevar va spun voua : Eu nu vindec trupulbolnavilor, dar acolo unde un suflet nu s-a amestecat inca prea mult cu carnea sa, Eu iiredau sufletului libertatea prin trezirea sa in spirit, in masura in care se mai poate.Spiritulcare inainte era intemnitat in suflet, este astfel descatusat si revelat si intareste apoi deindata sufletul, dupa care nimic nu mai este mai usor pentru el decat sa vindece intr-oclipa toate bolile carnii, restabilind astfel ordinea fireasca.

Cap.16 Despre inaltarea lui Iius

1.Domnul : Va spun insa voua ca nu va fi deloc usor ca oamenii sa se pastrezemereu la inaltimea adevarului pur ; caci mintea lor, chiar de va ajunge uneori, la o mareascutime, nu va putea cuprinde totusi faptul ca Eu as putea fi, prim spiritul Meu, Acelacare odinioara pe muntele Sinai i-a dat lui Moise legile prin tunete si fulgere, careprin intelepciunea si puterea Lui, mentine si guverneaza intregul univers nemarginit !Chiar si unora dintre voi va vine greu sa credeti, desi sunteti martorii a tot ceea ce sepetrece si s-a petrecut si in alte locuri, ca Eu sunt intru totul una cu Tatal din ceruri.Dar cevor spune oare inteleptii lumii despre toate acestea, cand vestea va ajunge la urechile lor

din a mia gura ?12ar fi trebuit sa fi inteles de-acum, din toate cuvintele Mele, ca am venit inaceasta lume nu pentru a-i face pe morti si mai morti decat sunt ei deja, ci pentru a-ireaduce pretutindeni din nou la viata.Caci Eu sunt aici pentru a lua asupra Mea toatajudecata hotarata pentru intreg pamantul, astfel ca prin aceasta judecata luata asupra Meatoti oamenii sa isi gaseasca mantuirea de moartea ce vesnica.

20


21/175

Cap.32 Despre unitatea vietii vesnice

11.Dar astfel a fost hotarat pentru vecie in existenta eterna a lui Dumnezeu, catocmai acest minuscul pamant sa devina scena milostiveniei Sale si, in felul acesta,

intreaga infinitate va trebui sa patrunda in ordinea aceasta noua, adaptandu-se ei, inmasura in care doreste sa fie parte din fericirea vesnica, de necuprins, a fortei vitaledivine unice ; astfel ca trebuie sa i ne supunem, oricat de mult ne-ar costa !

Cap.35 Iisus ca erou in lupta cu moartea

1.Si atunci a spus un al doilea dintre cei cinci : Da fratilor, pe acest lucru seintemeiaza de fapt toate sperantele noastre !Fara indoiala ca El Insusi va avea de dus olupta crancena cu fortele mortii, dar nu se mai poate indoi nimeni de victoria Sa !Caci elcunoaste neputinta mortii si ii stie toate legile, si mai stie de asemenea ca singura [putere

de cre dispune moartea nu este nimic altceva decat o dorinta, chiar daca incatusata, deviata.Iar aceasta putere singura nu poate lupta impotriva Lui, ci doar pentr El si impreunacu El, impotriva ei insesi, si asta pentru a nu ajunge la o neputinta deplina si pentru a numuri cu totul !

8.Eu vad deasupra intregii imensitati scris cu litere stralucitoare : >

Cap.36 Cuvantul Domnului despre adevarata adorare a lui Dumnezeu

2.De aceea, este de ajuns sa credeti in Mine, sa Ma iubiti ca pe unul dintre cei maibuni frati si prieteni ai vostri si sa urmati intocmai cuvantul Meu.Dincolo de acest lucru,nimic nu are valoare, caci Eu nu am venit in lume pentru a Ma lasa adulat de oameni,asemenea unui Mercur sau unui Apolo, ci pentru a-i tamadui pe toti cei cu sufletul sautrupul bolnav si pentru a le arata oamenilor calea cea dreapta catre viata vesnica!Aceastaeste tot ceea ce Eu cer de la voi ; iar ceea ce trece dincolo de acest lucru este trufie,prostie sau idolatrie si nu foloseste la nimic.

Cap.42 Suflet si spirit

6.Doar o minuscula scanteie din centrul sufletului este ceea ce noi numim spiritul

lui Dumnezeu si viata propriu-zisa.Iar scanteia aceasta trebuie hranita cu hrana spirituala,care de fapt este cuvantul curat a lui Dumnezeu.Datorita hranei acesteia, minusculascanteie incepe sa straluceasca si aduce putere in suflet, iar pana la urma strapunge chiarsufletul insusi si sfarseste prin a-l face una cu ea insasi ; abia atunci, in mod evident,sufletul devine el insusi, in ansamblul sau, viata, care se poate recunoaste pe sine ca atarein cele mai mari profunzimi.

21


22/175

Cap.43 Despre viata si despre moarte

1.Matael a spus : Bunavointa este echivalenta cu lucrul dj pe jumatate facut ;insa omul nu trebuie sa ramana prea multa vreme doar in faza de bunavointa, ci trebuie sa

o transpuna cat mai curand in fapte, caci altminteri bunavointa isi pierde cu timpul dinintensitate si din forta, si pana la urma se dovedeste prea slaba si prea neputincioasapentru a mai realiza opera urmarita.

9.Uite, afla de la mine ca in realitate suntem si noi, cu totii niste batrani Noe.Lumea cu minciunile si inselatoriile ei si cu amagirile rezultate din acesteareprezinta continuul potop.Iar ca sa nu fim inghititi de ape trebuie sa lucram cu sarg laconstruirea unei arce.Si arca aceasta este intarirea sufletului nostru pentru revelarea siinflorirea spiritului divin al vietii din el.

10.Si atunci cand apele ispitelor lumesti ademenitoare vor incepe sa scada si sevor retrage in adancurile neantului, atunci viata divina va tasni cu toata puterea din sufletsi va incepe, in sfera aceasta noua de viata si intr-o libertate desavarsita, fara nici un

obstacol dusmanos in cale, sa realizeze o opera noua, binecuvantand astfel intru si alaturide Dumnezeu intreaga infinitate, in vecii vecilor !

Cap.49 Explicarea imprejurarilor referitoare la Moise

17Caci nu exista decat un singur Dumnezeu, o singura viata, o singura lumina,o singura iubire si un singur adevar etern.Iar viata noastra pamanteana este calea careduce intr-acolo.Ne-am nascut din dragoste si din lumina, prin vointa iubirii eterne a luiDumnzeu, tocmai pentru a deveni noi insine o iubire de sine statatoare si o lumina de sinestatatoare.Si nu numai ca putem face acest lucru, dar chiar trebuie sa-l facem !

Cap.53 Principiile de baza ale invataturii lui Iisus

5.Iar a-l iubi pe Dumnezeu mai presus de orice inseamna un singur lucru :inseamna a-L recunoaste pe Dumnezeu si vointa Sa revelata, procedand apoi inconsecinta din iubire adevarata fata de Dumnezeul pe care L-ai recunoscut, si totodata sate porti, respectand, voia lui Dumnezeu, fata de orice semen al tau asa cum orice om cujudecata se poarta fata de sine insusi ; fireste ca aici este vorba de iubirea aceea curata siintru totul dezinteresata, atat fata de Dumnezeu, cat si fata de oricare dintre semenii tai.

6.Asa cum tot ce este bun trebuie iubit pentru ca este bun, si prin urmare drept, totasa si Dumnezeu trebuie iubit pentru simplul motiv ca El singur reprezinta suprema

bunatate si supremul adevar !7. Aproapele trebuie iubit in aceeasi masura, fiindca el este asemenea tie facutdupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, si fiindca poarta asemenea tie spiritul luiDumnezeu intr-insul.

22


23/175

Cap.56 Ce cred Suetal si Ribar despre Iisus

14.V-a suparat adineaori, si in special pe tine, Ribar, faptul ca nu mi-am pututstapani rasul.(ingerul Rafael).Va asigur ca in spatele zambetului meu nu s-a ascuns

nicidecum vreo strengarie tinereasca.Dar se petrece adeseori ca, atunci cand se aflaprintre oameni, si in special in mijlocul acelora care mai bajbaie inca intr-un fel desemiobscuritate, pana si un spirit intu totul luminat, cum sunt eu, sa nu-si poata uneoristapani rasul.Mie de pilda, imi vine intotdeauna sa rad atunci cand vad niste oameni, maiales dintre cei care se considera intelpti si cu mare putere de intelegere, cum stau gramadain mijlocul unei paduri si, din cauza copacilor, nu vad padurea ca atare.Ei bine prieteni,cand vad un asemenea lucru, aceasta ma face sa rad si nimic nu ma mai poate opri. !

Cap.59 Aspecte bune si rele ale mustrarilor

2.Atunci Rafael a spus Ai vorbit bine frate Bael ; insa mustrarile atat de dure nuprea sunt bune, caci la baza lor nu sta iubirea, ci o aroganta ascunsa.Mustrandu-i pe fratitai cu o asemenea duritate, incepi sa te aprinzi tu insuti in supararea ta, te infurii, iar furia,crescand necontenit, devine manie, si cu asta nu vei pute face nici un fel de bine ; caci pespini si maracini nu vor rodi niciodata struguri sau smochine, iar dintr-un pamant parjolitde foc mult timp nu va mai rasari iarba.

3.De vrei sa-ti calauzesti fratele pe drumul cel bun, nu trebuie sa-l insfaci cuaceeasi duritate cu care isi insfaca leul prada, ci asa cum o closca isi indeamna puii, asasa-i calauzesti si tu pe fratii tai, si abia atunci Dumnezeu va putea sa te aprecieze pentruca te conduci dupa ordinea din ceruri.

4.Incearca intotdeauna mai intai forta si puterea iubirii si ai sa vezi ce poate ea

realiza si cat de departe poate ea ajunge !Iar de se va vedea ca prin gingasia ei nu se vor firealizat decat prea putine sau chiar nimic, abia atunci imbraca-ti iubirea in mantiadeplinei gravitati si condu-l astfel pe fratele tau, tinandu-l, din iubire profunda, cu tarie debrat, pana ce il vei fi adus pe drumul pe drumul cel bun.Odata ajuns acolo, dezvaluie-tifata de el intreaga ta iubire, iar fratele tau iti va ramane pe veci un prieten adevarat, intr-odeplina recunostinta !Calea aceasta este mai buna, caci ea se inscrie in randuiala ceavesnica a lui Dumnezeu.

8.Iar Rafael a spus : Vedeti voi, la un om care traieste dupa randuiala luiDumnezeu, toate trebuie sa fie pana la urma in deplina ordine a lui Dumnezeu.Iubirea ceaadevarata, ca fundament al intregii vieti, iubirea fata de Dumnezeu, precum si fata deoameni, trebuie sa razbata din fiecare fapta.Voi imi sunteti recunoscatori doar fiindca l-

am mustrat pe Bael pe motiv ca mustrarea lui la adresa voastra nu a avut la baza iubirea,ci mai curand supararea, care este un derivat al maniei si al razbunarii.Bael se pare ca v-aranit sufletul cu mustrarea sa, si astfel voi ati simtit in taina o mahnire profunda in inimilevoastre si totodata dorinta ca Bael sa aiba parte pentru acest lucru de o mustrare cat maisevera.Dar, vedeti voi, o astfel de dorinta este in ultima instanta un prunc al setei derazbunare, al carui leagan este insusi iadul !Eu am venit in intampinarea dorintelorvoastre si i-am infatisat lui Bael cat se poate de limpede caracterul daunator al mustrarii

23


24/175

sale, iar pentru aceasta voi ati simtit o mare satisfactie si v-ati aratat recunoscatori fata demine.

Cap.66 Sfaturile Domnului despre randuiala sexuala pentru a da nastere

unui copil de catre cei care se iubesc

3.Daca barbatul are prea multa samanta in el, ei bine, atunci el trebuie saurmareasca sa o stapaneasca, dupa bunul obicei al batranilor si al patriarhilor, si, daca defoarte multe ori el va face dragoste fara sa-si piarda deloc samanta, el nu va pacatui.Dacainsa el petrece in mare taina, fara a iubi, cu toate femeile care nu iubesc, pentru a-sisatisface astfel instinctele sexuale si doar pt a se distra fara a iubi, atunci prin aceasta elcomite cu certitudine un mare pacat impotriva ordinii iubirii lui Dumnezeu si impotrivaordinii din natura !

Cap.68 Despre raporturile sexuale lipsite de iubire care tocmai de aceeasunt nelegiuite

9.De cea mai mare ticalosie se face insa vinovat acela care, fiind pedofil,pangareste astfel baietii tineri sau, fara a iubi, murdareste cu scurgerea samantei sale altemembre sau parti ale corpului femeiesc decat cele care au fost destinate de Dumnezeupentru aceasta, sau chiar se cupleaza ( sexual ) cu animale.Asemenea criminali desfranatitrebuie sa fie eliminati pentru totdeauna din orice societate omeneasca.

Cap.77 Cum se lasa Dumnezeu recunoscut

14.De aceea nu trebuie sa doresti nicidecum sa lasi deoparte ratiunea ceadivina.Caci fara ratiune ne poate stapani orice magar si orice bou !

Cap.78 Ratiune si sentiment

8.Rafael insa i-a spus : Prietene, e drept ca iubirea aceasta este mai buna decatlipsa oricarei iubiri ; ea insa nu este potrivita pentru casa sufletului si pentru cea a vietiiinterioare a acestuia.Tu iubesti la mine doar forma care acum reprezinta exteriorul meunatural.Iubirea insa este elementul cel mai propriu interiorului unui om si nu trebuie sa seagate niciodata de ceva exterior ; caci, prin aceasta, elementul interior se transforma usorintr-unul exterior si devine astfel o copie a iadului.Si in felul acesta este rasturnataintreaga ordine divina a vietii, iar spiritul sufletului, care este iubirea, este intors inspreafara, iar in situatia aceasta el va trebui sa piara, asa cum piere de pilda un prunc nascutinainte de vreme, care printr-o lovitura puternica a fost scos prematur din pantecelemamei sale.

24


25/175

Cap.87 Soarele cel fictiv

10.Caci cel care ajunge sa-si cunoasca pe deplin propriul sau interior, acela vaajunge apoi destul de repede si la dobandirea cunostintelor nu numai despre intregulpamant, ci si despre celelalte corpuri ceresti din spatiul infinit al creatiei, deopotriva acelor materiale si a celor spirituale, dintre care doar ultimele sunt esentiale si de cea maimare insemnatate.Insa simpla cunoastere exterioara a naturii acestui pamant nu-i vanetezi nici unui suflet calea spre nemurire.

Cap.92 Cum se deosebeste frumusetea copiilor lui Dumnezeu de

cea a copiilor lumii

4. La acestia frumusetea lor exterioara nu este decat oglindirea frumusetii lorspirituale interioare ; la copii lumii insa, ea nu este decat o spoiala inselatoare, la fel cacea care se aplica pe cripte, care odata spoite arata frumoase si imbietoare, dar inauntrusunt pline de putregai si de miros pestilentiat.

6.Si de vreme ce ei considera lumea aceasta a fi mare, minunata si frumoasa,exact la atat se reduce si intreaga lor fericire ; daca incepi insa sa vorbesti cu ei desprelucruri dumnezeisti, atunci ei nu mai stiu chiar nimic si, spre a-si ascunde rusinea, seinconjoara de intreaga stralucire inselatoare, de orgoliu trufie si mandrie, de ura sizeflemea la adresa oricarei intelepciuni picurate de Dumnezeu in sufletele copiilor Sai.

7.De aceea, exista o mare diferenta intre frumusetea copiilor lui Dumnezeu si ceaa copiilor acestei lumi.Prima este, asa cum am spus, o oglindire a frumusetii interioare a

sufletului, iar cea de a doua doar o spoiala a peretilor unei cripte, iar pe aceasta dinurma o reprezinta Venus.

Cap.95 Despre educatia din vechiul egipt

11.De aceea, prima noastra grija si cea mai importanta va fi aceea de a descatusaspiritul din suflet si de a aduce sufletul in lumina acestuia.Odata realizat acest lucru,prietene, nu va mai fi nevoie sa adunam lumina strop cu strop, ci vom descoperi de indataadevarate mari pline de cea mai inalta intelepciune intru Dumnezeu.

Cap.100 Originea superioara a omului si menirea sa

3.Iar Eu i-am spus ; Linisteste-te prietene, si nu mai face atata caz !Caci, vezi tu,tu esti ceea ce esti un om inzestrat cu un trup muritor, e adevarat, dar in care salasluiestetotusi un suflet nemuritor, cu un spirit inca si mai nemuritor intru Domnul in el.Iar Eusunt la randul Meu un om, in care salasluieste de asemenea un suflet nemuritordumnezeiesc, la care se adauga Duhul lui Dumnezeu in toata plnitudinea Sa, atat cat este

25


26/175

necesar pentru acest pamant, pt ca El este Tatal din ceruri, iar Eu sunt fiul Lui, iar voisunteti copi Lui.

8..Caci Eu nu am venit pe lume pentru a primi de la oameni glorie si

cinstire !Este suficient sa ma bucur de lauda Aceluia care este mai presus de orice inceruri si pe pamant.Iar daca cineva doreste intr-adevar sa Ma slaveasca, sa Macinsteasca si sa Ma preamareasca, este suficient ca el sa-mi arate iubirea sa, prinfaptele sale, si sa respecte poruncile Mele, iar rasplata care-l va astepta in ceruri vafi cu adevarat mare.

Cap.120 Multumirile Elenei si bunele ei intentii

7.Iar atunci cand te vei intalni din cand in cand cu o greutate mai mare, atuncigandeste-te ca Eu sun acela care trimite spre tine o astfel de intarire !Caci, cu cat il iubesc

eu mai mult pe un om, cu atat il supun la mai multe incercari.Pt ca orice om trebuie sadevina la fel de desavarsit ca si Mine.Pt aceasta insa, este nevoie de multa daruire, demulta rabdare, de blandete si de o supunere deplina fata de vointa lui Dumnezeu Tatal.

8.Iar acela care se va supune apoi intru totul vointei lui Dumnezeu Tatal, vadeveni la fel de desavarsit in spiritul sau cum sunt Eu Insumi desavarsit, caci in felulacesta un astfel de spirit devine una cu Mine.

Cap.125 Uran demonstreaza cat de neintemeiate sunt temerile Elenei

3.Sigur ca nu este un lucru prea greu sa pornesti lupta impotriva diferitelor rataciriale oamenilor, dar se va dovedi o munca titanica sa combati fanatismul superstitiilor atat

de adanc inradacinate, pe care preotimea s-a priceput sa le intretina mereu vii prin totfelul de miracole artificiale.

Cap.126 Iara povesteste despre experientele ei referitoare la stele

18.Uite, eu pot sa-ti spun, pt ca am vazut cu ochii mei, asa cum nici un alt muritorde pe suprafata acestui pamant nu a vazut, ca in universul cel infinit exista corpuri cerestiimens de mari care, daca ar fi goale pe dinauntru, ar avea in interiorul lor un spatiu multmai mare decat cel pe care il ocupa intregul spatiu astral pe care il poti vedea tu pana lastelele fixe cele mai apropiate, la cele urmatoare, si apoi la cele de a treia departare !Iarsorii acestia imensi ai universului, in jurul carora se rotesc intregi sisteme solare cu

nenumarati sori centrali si planetari, se rotesc la randul lor in jurul unui corp solar centralinfinit mai mare, iar rotatia aceasta este una atat de rapida, incat n-ai fi in stare s-o imitinici cu iuteala gandurilor tale !

26


27/175

Cap.129 Matael explica lucrurile uimitoare

5.Observatia pe care a facut-o insa unul dintre voi, potrivit careia ti-ai puteareprezenta puterea infinita a spiritului dumnezeiesc mult mai usor intr-un trup de uriasdecat in cel mai curand marunt al Domnului, ei bine, ea este potrivita doar pentruperceptia senzoriala, fiindca un lucru de proportii colosale face intotdeauna o impresiemai puternica asupra simturilor omenesti decat un lucru marunt ; pentru perceptiaspirituala insa, ea este o pura aberatie.Caci spiritul divin nu are nevoie de materie pentrua se manifesta mai mult sau mai putin eficient in functie de cantitatea de materie, ci,dimpotriva, materia in sine nu este ea insasi decat expresia fortei spirituale a vointeidumnezeiesti, careia ii este tot una daca ea creeaza din sine o lume intreaga sau doar un

graunte de nisip.La ce ar putea folosi atunci o statura de urias ?Caci voia lui Dumnezeunu are trebuinta decat de un punct de sprijin, in veci imuabil, aflat in Sine Insusi, pt ca dinacesta sa se raspandeasca apoi in niste raze nesfarsite, cu aceeasi imensitate si forta inintreaga infinitate a spatiului si a vietii, iar pentru gazduirea acelui sfant si atotputernicpunct de sprijin nu este nicidecum nevoie de un trup gigant.

Cap.130 Misiunile si suferintele ingerilor

9.De altfel, crede-ma ca nici noi, ingerii, nu suntem incapabili sa simtim suferintasi durerea !Afla dar de la mine ca adeseori induram mult mai multe suferinte si dureridecat voi, atunci cand suntem nevoiti sa vedem cum oamenii cei incapatanati calca cu

batjocura si ironie in picioarele lor murdare toate stradaniile noastre, intorcandu-nespatele.13Gandeste-te acum si la purtarea atat de potrivnica noua a satanei si a

slujitorilor sai, care incearca mereu sa-si puna in aplicare planul lor de a ne distruge, nunumai pe noi, ci si pe Dumnezeu Insusi, si de a-I lua toata puterea Sa !

14.Sigur ca asa ceva nu se va putea petrece niciodata !Insa ajunge ca planul lordistructiv exista si ca ei persevereaza in intentia lor de a-l pune in aplicare, chiar dacapentru asta indura, nu o data, dureri si chinuri foarte mari, cauzate de fapt de ei insisi,prin propria lor vointa.Dar nici aceasta nu i-a determinat vreodata sa renunte definitiv lamarea lor rautate.

15.Vezi tu, noi le vedem pe toate acestea si am avea si puterea, nu doar sa-i

pedepsim cum se cuvine, ci chiar sa-i si distrugem cu totul, fara a avea de suportat vreunfel de consecinte din partea Domnului Dumnezeu.16.Dar noi ii privim ca pe niste frati ai nostri cazuti, motiv pt care ii tratam cu

toata rabdarea si indurarea si dirijam lucrurile in asa fel incat sa nu le ingradim vointalibera, astfel incat ei sa ramana intodeauna liberi si neingraditi.Ne straduim in schimb sacontracaram cu toata grija efectele nocive ale activitatii lor.

27


28/175

Cap.149 Mai-marele fariseilor, Stahar, vorbeste despre convingerile salereligioase

13.Dar daca un popor a fost odata impresionat prin diverse minuni, pana laprostirea desavarsita, incearca sa-i aduci acestui popor lumina, lumina adevarata, si se vaarunca asupra ta ca un tigru si te va sfasia.

Cap.155 Cuvantarea lui Hebram despre noua lumina eterna

4..Dar, dintotdeauna, asa a fost voia lui Dumnezeu : ca noi, oamenii, atuncicand vrem cu adevarat sa ne apropiem de Dumnezeu si purtam in inima noastra o dorintaadevarata ca Dumnezeu sa aiba grija de noi in toate, din mare dragoste si dintr-oincredere neclintita sa intoarcem spatele intregii lumi si sa pierdem pana la ultimul atomtot ce ne-a fost mai drag si mai scump, ca lucru lumesc, pe lumea aceasta.Abia atunciDumnezeu, Domnul si Tatal, ne va primi pe noi, cei parasiti si dispretuiti, drept copii aiSai, si va avea grija de noi intru totul si pentru toata vesnicia.

5.Dar, odata ce Dumnezeu are grija de noi, incepem sa ne dam seama cat de raune-a ingrijit lumea.

6.La ce ii folosec omului toate comorile pamantului, daca nu le poate lua cu elatunci cand trebuie sa plece de aici pentru vesnicie ?!Le va putea lua oare cu el ?

Comorile lui Dumnezeu insa, pe care El le-a creat prin Spiritul Sau pentru sufletul sispiritul nostru, le luam cu noi pe lumea cealalta, si ele ne vor fi totul :hrana,bautura,locuinta, imbracaminte si desavarsita viata vesnica plina de limpezime, de lumina si decea mai inalta desfatare !

Cap.160. Floran vorbeste cu Stahar

9.Pe mine acum nu ma mai intereseaza nimic pe lumea asta, pt ca Cel pe care L-am gasit aici imi este mai presus de orice !Voia Lui va fi viitorul meu pentru toti veciivecilor !Caci doar El singur stie ce suntem, ce trebuie sa devenim si ce avem de facutpentru a deveni ceea ce El doreste sa fim.De aceea orice grija din partea noastra este o

prostie.Abia atunci cand El ne va spune : < Face-ti cutare lucru sau cutare lucru !>va venitimpul sa avem grija sa facem intocmai dupa dorinta Lui tot ceea ce divina Lui vointa vadori de la noi.

28


29/175

Cap.165 Despre percolul trufiei

5.Eu i-am raspuns : Prietene, cui isi recunoaste greseala si se leapada de ea,aceluia i se iarta imediat si pentru totdeauna, iar cine se indreapta apoi catre Mine, acela

este iertat de doua ori !6.Cine insa isi recunoaste greseala, dar o pastreaza in sinea sa, acela nu va fiiertat, chiar daca va veni de o suta de ori la Mine !

7.Caci adevar iti spun : cine vine la Mine si spune : acelanu e inca prietenul Meu, ci doar acela care implineste voia Mea care este una cu voiaTatalui Ceresc.Iar voia Mea este ca voi sa nu va ridicati deasupra celorlalti oameni dincauza functiilor voastre !

11.Caci adevar iti spun : cine nu renunta si la cel mai mic graunte de trufie, acelanu va vedea Imparatia lui Dumnezeu Tatal intru spirit si nu va intra in ea inainte de a fiindepartat din fiinta lui chiar si cel mai mic graunte de trufie !

Cap.174 Soarele natural

4.Dar vei intreba cine poate exista pe soare ?Pentru ca, daca lumina este acoloatat de puternica, nici caldura nu va fi mai prejos>.Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa.Ininteriorul corpului propriu-zis al soarelui nu patrunde nici a mia parte din intrega putereluminoasa a soarelui si, de aceea, solul soarelui nu este cu mult mai luminos si mai calddecat cel de aici, de pe pamantul nostru, iar creaturile lui Dumnezeu pot exista si traiacolo la fel de bine ca si pe acest pamant.Doar ca acolo nu poate exista noapte, pt ca totule scaldat in lumina proprie, nesecata a soarelui.

5.Asadar, locuitorii soarelui nu stiu ce este noaptea ; cu toate acestea, in timpul

vesnicei lor zile, ei pot vedea destul de bine stelele si planetele care inconjoara soarele,inclusiv pamantul nostru.Aceasta se datoreaza cerului deosebit de curat care inconjoarasoarele pe o distanta de 1200 de ore de mers in toate directiile, care este adevarat dincand in cand e tulburat de nori foarte densi, dar are si perioade si regiuni total lipsite denori, de unde lumile exterioare pot fi observate foarte bine, mult mai bine decat de peoricare alta paneta.

6.Soarele se roteste si el in jurul axei proprii, dar nu in aproape 24 de ore, capamantul nostru, ci in 29 de zile.De aceea locuitorii soarelui pot vedea in acest timp totcerul instelat, mai ales locuitorii din fasia centrala, care, dupa parerea mea, sunt cei maiintelepti si cei mai frumosi oameni ai soarelui.Locuitorii celorlalte fasii corespund maimult diferitelor planete.

29


30/175

Cap.175 Educatia inimii si educatia mintii

4.De aceea iata care trebuie sa fie principiul fundamental : inainte de orice stiinta,oamenii trebuie sa devina mai intai oameni adevarati, pt ca altfel acea stiinta, oricare ar fiea, le va face mai mult rau decat bine.Caci orice stiinta ocupa numai mintea, care isi are

sediul in creier, iar inima, ca fundament al vietii, ramane necioplita si salbatica, asemeneainimii unui animal de prada, iar impreuna cu stiinta ea devine capabila de mai mult raudecat fara aceasta.Caci pt o inima lipsita de Dumnezeu, stiinta este o poarta larg deschisapt raul de tot felul !

Cap.177 Demnitatea libertatii vointei omului

3.De aceea, aici, pe pamant, trebuie sa existe un spatiu pe deplin liber, in careomul sa poate alege atat viciul cel mai rau, demn de iadul cel mai fierbinte, cat si virtuteacea mai inalta, demna de toate cerurile, caci altminteri nu se va alege nimic din devenireacopiilor lui Dumnezeu pe acest pamant !

6.Dintr-un zel exagerat, oamenii vor fi casapiti cu sutele de mii, mai rau decatcele mai rele animale ale padurii, si se va crede ca I se face lui Dumnezeu un serviciudeosebit de placut.

Cap.178 Predispozitiile si menirea omului

5.Insa pt ca acest lucru sa se petreaca, trebuie ca pe aceasta lume cerul si iadul sastea sub acelasi acoperis !Fara lupta nu este victorie !Acolo unde trebuie atins supremul,trebuie dusa si cea mai grea lupta.Pt a atinge o extrema, trebuie mai intai sa te rupi deextrema opusa.

Cap.182 Pana unde ajunge judecata creierului

13.Chiar Solomon a inteles din a sa < Cantare a Cantarilor > tot atat de putin catintelegi tu acum.Caci daca ar fi inteles-o, el n-ar fi pacatuit si n-ar fi slujit idolilor, si nuar fi fost desfranat.

19.Daca veti ajuta sa creasca aceste lucruri in inima voastra, ele vor ramanevesnic in acela care este vesnic, adica in spiritul vostru.Ceea ce se aduna insa in creier vadisparea si, din toata cunoasterea lumeasca, nu va mai ramane nimic in suflet dupa ceacesta va parasi trupul.

20.De aceea, de acum inainte va trebui sa adunati totul in inima si in inima salasati aceste lucruri sa creasca si sa infloreasca, pt ca ceea ce ia nastere in creier este bundoar pt viata trecatoare si pt trupul muritor.

30


31/175

Cap.183 Motivul intruparii Domnului in om

18.Pt a ajunge acolo, omul a trebuit mai intai sa fie separat de Tine mai mult simai profund, a trebuit sa greseasca si sa cada, si apoi, in aceasta maxima izolare, sainceapa sa se adune din nou, cu multa greutate, sa treaca peste tot felul de tentatii si

greutati si sa te caute cu inima necajita si plina de cainta.19.Cand omul astfel cazut s-a ridicat iarasi catre Tine, cu atata truda, din adanculadancurilor in care se scufundase, Tu i-ai iesit din nou in intampinare, i Te-ai aratat iarasi,intr-o forma mult mai usor de perceput si intr-o revelatie mai cuprinzatoare, care sa-ideschida ochii, si i-ai facut marea fagaduinta a ceea ce infaptuiesti acum in fata ochilornostri, anume ca ii vei deveni un tovaras desavarsit, pentru ca el, omul, sa poata sta intr-odesavarsita libertate in fata Ta, in toate veacurile viitoare, iar Tu sa traiesti desfatarea ceamai mare mareata si absolut binecuvantata de a sta in fata copiilor Tai nu exclusiv caun Dumnezeau, Domn si Tata ce cuprinde toata nemarginirea (si fiind de aceea cuneputinta de vazut sau de atins), ci ca un parinte drag, vizibil, pe care ochii Sai sa Il poataiubi si de a-i conduce Tu Insuti pe toti copiii Tai cei buni in toate cerurile Tale minunate.

Cap.184 Limbajul inimii

16.Da, voi ramane pana la sfarsitul pamantului printre acei oameni care aubunavointa, voi ramane ca sa mangai, sa dau putere, sa insufletesc si chiar sa fac minuni,si voi veni la toti cei care Ma iubesc cu adevarat si care Imi respecta poruncile, voi veni sima voi revela lor, dar nu in acest trup muritor, ci transfigurat, in trupul vesnic,nemuritor !Cine are minte sa priceapa. !

Cap.188 Judecata asupra regiunii Cezareii

27.Eu : De mult v-am iertat totul si nu i-am deschis nimanui un cont pt prostie.Ptca fiecare prost este singurul vinovat daca pateste vreo paguba.Dar alta data, cand nu Maveti avea printre voi, ca acum, ganditi-va cu credinta adevarata si vie la numele Meu, siEl va va proteja mai bine decat orice scandura slaba si fragila.

Cap.192 Despre binecuvantarea sau blestemul bogatiei

4.Dar o bogatie mare in mainile unui zgarcit sau ale unui camatar este un blestem

al iadului pt un intreg regat, pentru ca acela incearca sa atraga totul in propria punga, pesocoteala tuturor oamenilor ! Pe acela nu-l misca nici o nenorocire, nici o nevoie si nici olacrima a vaduvelor sarace, parasite si a orfanilor. Sub privirea inghetata a unui camatar,mii de oameni infometati pot cadea in ghearele mortii, caci acesta nu-i va intinde niciunuia dintre ei o felie de paine !

31


32/175

5. De aceea va spun : va veni vremea cand curvarii si desfranatii, hotii si talhariivor intra in Imparatia lui Dumnezeu, dar sufletul unui zgarcit sau al unui camatar niciodata ; caci acesta este incorigibil si va fi candva materialul din care diavolii vorconstrui unul dintre iadurile cele mai de jos !

11. . Sa fii bogat pe acest pamant si sa folosesti pentru tine doar atat cat ai

nevoie pentru a trai, deci sa fii zgarcit cu tine insuti pentru a putea fi cu atat mai darnic cusaracii, aceasta este cea mai mare asemanare cu Dumnezeu deja in carnea acestuipamant ! Dar cu cat este mai mare aceasta asemanare reala si singura adevarata a unui omcu Dumnezeu, cu atat mai mult harul si gratia divina se vor revarsa asupra lui !

13. Cine daruieste mult, cu iubire si bucurie, aceluia i se va da mult inapoi.

Cap.193 Natura de baza a omului

14.Daca omul va asculta aceasta voce interioara, el se va afla imediat pe drumulcel bun.Daca insa nu se va lua dupa ea, ci va face cum ii dicteaza patima zbuciumata acarnii, el va fi singurul vinovat daca va fi mistuit de judecata din el insusi !

Cap.204 Esenta revelatiei adevarate

1. Eu : Binele si adevarul sunt aceleasi, indiferent daca un om le descoperacercetand cu infrigurare sau daca Dumnezeu i le reveleaza nemijlocit ; caci gasirea unuiadevar este tot o revelatie de sus, dar una mijlocita, iar mijlocul a fost cercetarea.

2. Prin aceasta cercetare, sufletul se mai elibereaza de legaturile grosiere alemateriei si trezeste pentru cateva clipe duhul dumnezeiesc in fiinta umana care cauta saupatrunde mai mult in centrul vital al inimii, spre care curge mereu si neintrerupt lumina siindurarea lui Dumnezeu, care ii dau sufletului viata si cresterea spirituala, asa cumlumina soarelui si caldura lui patrunde in brazdele pamantului, unde trezeste plantele la

viata si le ajuta sa se dezvolte si sa creasca pana cand din planta se naste un fruct liber, desine statator si pe deplin copt, a carui viata nu mai depinde de cea a plantei, ci exista insine.

Cap.207 Despre adevarata adorare a lui Dumnezeu

2. Cine vrea sa-L adore pe Dumnezeu cu adevarat, asa incat adoratia lui sa dearoade, acela trebuie mai intai sa-L recunoasca pe Dumnezeu cel viu in inima sa, trebuiesa-L aiba pe Dumnezeu in spirit in tot adevarul, sa-L cunoasca si sa-L iubeasca, si abiaapoi va putea sa-L cinsteasca si sa-l adore, altminteri totul nu va fi decat o idolatrie fatade Dumnezeul cel adevarat.

5. Poate oare un barbat tanar sa arda de iubire pentru o fecioara pe care nu avazut-o niciodata si nu a cunoscut-o ? Iar daca si-o inchipuie doar si incepe s-o iubeascacu putere pe aceea care nu exista nicaieri in realitate, el este doar un nebun, care practicaiubirea de sine in cel mai inalt grad, iar acesta este un lucru urat in fata Domnului.

6. De aceea, orice venerare a unui idol este cea mai mare prostie a omului si oingrozitoare orbire. Caci, pana la urma, cei care ii venereaza pe idoli ajung sa se creada eiinsisi idoli, cer sa li se aprinda tamaie si sa fie venerati ca dumnezei iata triumfulsatanei in inima omului ! Dar vai de cei care, in aceasta stare de maxima orbire, se

32


33/175

inchipuie pe ei insisi dumnezei ! Soarta lor va fi candva foarte trista, caci o asemeneatrufie este un vierme care nu piere niciodata si un foc care nu se stinge niciodata !

7. Eu iti spun : este placerea lui satana sa-i indeparteze cat mai mult posibil de laordinea lui Dumnezeu pe oamenii cei orbi, prin trufia insamantata in ei. Dar, odata ceacestia vor ajunge dincolo, ca ucenici la scoala lui, ii va recuza si ii va folosi la cele mai

de jos si mai oribile servicii, pe care vor trebui sa i le faca dupa voia lui diavoleasca !8. Satana, ca domn al intunericului, ii lasa aici pe oameni sa devina zei, pentru a-iumili apoi prin cele mai josnice orori dincolo.

9. Dumnezeu, in schimb, cere aici o inima inteleapta si smerita, pentru a-l ridicaapoi pe om cu atat mai sus si a-l mantui.

10. Aceasta putere ii va fi luata lui Satana, iar oamenii vor putea face dupa mintealor tot ce vor voi, liberi si independenti ; astfel, cei buni vor straluci si mai tare, iar cei raiinlauntrul lor se vor afunda si mai adanc in iad, caci faptele lor rele nu ii vor fi insemnatelui Satana pe raboj, ci lor, si cu cat au fost mai rai, cu atat Satana si slugile lui ii vorchinui mai mult.

11. De aceea, prima indatorire a oricarui om este sa-L caute cu smerenie in spirit

si in adevar pe Dumnezeu si abia dupa ce l-a gasit sa i se roage, in spirit si in adevar !12. Rugaciunea de capatai ramane aceea ca inima smerita ramane smerita, isiiubeste aproapele intr-adevar mai mult decat pe sine, iar pe Dumnezeu ca singurul Tataadevarat al tuturor oamenilor si al tuturor ingerilor mai presus de orice.

13. Dar nimeni nu Il poate iubi pe Dumnezeu in trupul sau de nepatruns daca iluraste pe fratele sau. Caci, cum ar putea cineva sa-L iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu Ilvede, daca nu il iubeste pe fratele sau, pe care il vede ?!

14. Nu e nici pe departe de ajuns sa spui : . Iubirea adevarata, singura care are valoare in ochii lui Dumnezeu, se vede infapte atunci cand aproapele are nevoie de ele, spiritual sau trupeste. Aceasta iubire estecheia miraculoasa a iubirii lui Dumnezeu in propria inima.

Cap.209 Despre rugaciune

6. Eu : Foarte bine, foarte bine dragii Mei prieteni ! Eu v-am cunoscut si v-amadus la Mine pe o cale care i-a fost aratata si profetului Ilie. In furtuna puternica a fostvointa Mea, in foc puterea Mea, dar in adierea cea blanda sunt Eu Insumi. De aceea atrebuit sa treceti prin furtuna, prin apa si prin foc pentru a ajunge la Mine. Dar acumsunteti cu Mine si M-ati gasit pe Mine Cel mult cautat. Dar, pe cat de greu sunt de gasitpentru unii, odata e am fost gasit sunt si mai greu de pierdut ! Cei care M-au cuprins ininimile lor, aceia vor fi la randul lor cuprinsi de Mine ; iar cine M-a cuprins, acela se

poate intoarce iarasi de la Mine, dar Eu nu Ma voi mai intoarce niciodata de la el. IubireaMea nu dureaza doar o vreme, ci o vesnicie, si cine a cuprins-o odata in inima lui, acelanu va mai scapa de Mine niciodata ! Caci iubirea Mea il va tine vesnic legat, asa incatniciodata sa nu se mai poata rataci de Mine. Si asa va fi si cu voi. Veti fi pusi in situatii incare va va fi greu sa va marturisiti credinta in numele Meu si sa ramaneti neclintiti incredinta voastra, caci in curand se vor petrece lucruri pentru ca ele trebuie sa sepetreaca ce va vor clatina in credinta voastra, dar Eu va voi intari iarasi la momentul

33


34/175

potrivit si voi lumina iarasi odaile inimilor voastre. Si apoi in numele Meu nu veti maicadea in ispita, ci veti ramane in iubirea si in puterea Mea.

Cap. 210 Viitorul Iarei

13. Eu : Tot experienta ta mai bogata, caci pe tine te-a purtat in brate ingerul Meusi tu ai cunoscut lucruri pe care nici un om nu le-a cunoscut pana acum. Si, in plus,iubirea ta pentru Mine a fost cea mai mare si mai puternica, iar iubirea inseamnaintotdeauna si increderea cea mai mare.

22. Eu : Toti cei care Ma recunosc, Ma cheama in inima lor si care se incred inputerea numelui Meu, in veci nu vor avea parte de rusine si de paguba.

Cap.214 Ce este desfraul

9. Am vazut si am cunoscut oameni care pot fi numiti adevarati oameni de aur inceea ce priveste bunatatea, daruirea, rabdarea, blandetea si mila, dar in ceea ce priveste

castitatea au fost si au ramas slabi. Ce-i drept, ei s-au straduit sa se intareasca si inprivinta aceasta, dar natura lor nu a cedat, nici macar atunci cand i-a ajuns neputintafireasca si deplina o fecioara nurlie le trezea in continuare pofta.

10. La fel am vazut si am cunoscut oameni care in fata celei mai mari frumusetifeminine ramaneau reci ca pietrele, adevarate modele de castitate dar care erau nistebuturugi lipsite de orice sensibilitate ! Nimic nu ii misca ! Necazul si mizeria saracilorerau in ochii lor chestiuni ridicole, lacrimile celor in suferinta - simple tertipuri pttrezirea milei, femeia nimic altceva decat un lucru demn de dispret, de care te poti lipsiusor, care nu are alt rol pe lume decat acela de a fi un ogor pt o samantaoarecare.Casatoria o considerau unul dintre cele mai ridicole aranjamente ale societatiiumane.Dupa parerea lor, toate femeile sanatoase ar trebui inchise intr-o cladire mare,

unde barbati puternici si vigurosi sa se uneasca cu ele, pt a procrea oameni frumosi,sanatosi si puternici, iar femeile urate si slabe ar trebui exterminate sau folosite ca vitelela muncile cele mai de jos si lasate sa munceasca pana ar crapa !

Cap.215 Pacatul impotriva castitatii

1. Eu am spus : Daca viata unui om nu este o simpla gluma jucausa, ci ochestiune serioasa si sfanta, nici actul prin care ea se naste nu poate fi o gluma, ci ochestiune serioasa si sfanta. Intelege cum trebuie fondul, si totul ti se va limpezi de lasine !

2. Nu senzatiile placute care insotesc actul sexual trebuie sa fie mobilul acestuia,

ci doar iubirea celor doua suflete ce se unesc pentru a da nastere unui copil !3. Daca intelegi asta, vei realiza curand ca senzatiile placute sunt doar efectesecundare, care faciliteaza procesul devenirii umane in natura carnii. Daca te impingescopul principal, supune-te impulsului si nu vei pacatui ! Dar si in acest caz trebuie luatein considerare alte cateva aspecte.

4. Acest act nu trebuie sa aiba loc in afara sferei iubirii fata de aproapele tau, iarun principiu fundamental al acesteia spune : Nu-i fa aproapelui tau ceea ce nu ai vrea cael sa-ti faca tie !

34


35/175

10. Dar un barbat poate trai cu sotia lui in imoralitate la fel de rau ca si cu o tarfasau chiar mai rau. Caci daca el, desi n-o mai iubeste deloc, o aduce totusi la surescitareastfel incat ea sa fie cuprinsa de o pofta patimasa, dar lipsita totusi de iubire, atunciaceasta va face din ea o tarfa mai pacatoasa decat una nemaritata.

11. Dar cine se culca cu o femeie nemaritata, fara a o iubi, pacatuieste impotriva

castitatii pentru ca actul sau n-a avut ca scop decat obtinerea placerii lipsite de iubire, sinici nu putea avea alt scop caci judecata trebuie sa-i spuna ca nu semeni grau de-a lunguldrumului.

12. Dar, pe langa pacatul impotriva castitatii, acela care se culca cu o tarfa fara sao iubeasca deloc pacatuieste si impotriva esentei sale umane si a tarfei pentru ca, pe de oparte, lipsit fiind de iubire, face un mare rau naturii sale si, pe de alta parte, o intareste petarfa orbita in patima ei lipsita de iubire indepartand-o si mai mult de vindecare, ceea ceiarasi este un pacat impotriva iubirii de aproape.

13. Iar cine se culca fara sa iubeasca cu nevasta altuia devenita tarfa, care a uitatdemult de iubirea pentru sotul ei care inca o mai iubeste, acela pacatuieste de doua ori, side patru ori daca este el insusi sot, pentru ca astfel comite el insusi un adulter uitand de

iubirea pentru sotia sa care il iubeste.

Cap.218 Experiente traite de Murel in calatoriile sale

4. Eu : Cine isi recunoaste pacatul drept pacat si se caieste in mod sincer, cine Iliubeste pe Dumnezeu mai presus de orice si pe aproapele sau la fel ca pe sine insusi,acela nu mai este un pacatos in fata Mea !

5. Sa-L iubesti pe Dumnezeu mai presus de orice, insa inseamna sa-I respectiporuncile si sa nu vrei sa traiesti in afara ordinii Sale.

Cap.221 Despre existentele anterioare ale oamenilor

7. Mai intai i se ia sufletului orice amintire a starii lui anterioare bune in asamasura incat in noua lume, nascut din trupul imperfect al unei femei, el se afla intr-o stareinferioara, inconstienta, asemenea animalelor, si nici macar nu-si da seama catusi deputin de noua sa existenta. Abia cu timpul, cam dupa un an incepe sa se dezvolte o nouaconstiinta din imaginile si fenomenele percepute prin simturi. Memoria si amintireaprospata a celor percepute sunt

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	dragos123xyz
View:	240 times
Download:	2 times

Marea Evanghelie a Lui Ioan - Sinteza Vol I - V - Provizoriu

Documents