8
IOAI{ SI.AVICI Mara Edihtre TiiM:
IOAI{ SI.AVICI
Mara
EdihtreTiiM:
frmrllD#- zB4
tul tatdlui sdu., rdzAnd gi apdsAnd mereu cAtH vreme maisimfea rHsuflare in el.
CAnd Persida a deschis, ln cele din urmd, uga, ca sd vadtrce fac, ln casd era linigte gi Bandi rAdea inainte.
IoanSlavici, Mara
CUPRINS
285
L$h
Ilustralia copertei: R om6,nca, Frederick Arthur Bridgman (1882)
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSLAVICI,IOAN
Mara lloan Slavici. - Muqiteqti : Editura Tana, 2018rsBN 978-606-90 I 9-0 1 -6
821.t35.t
Pentru comenzi gi informa,tii, ne puteli contacta la:c tel: 0743-146.673, 072G71.01.41. e-mail: [email protected]. www.edituratana.ro
Tipar: ARTPRINTEmail: [email protected]
Ioan Slavici . Mara
SARACUTII MAMEI
A rdmas Mara, seraca, v5duvd cu doi copii, sdriculii de ei,dar era tdndrd gi voinicd, qi harnicd, gi Dumnezeu a mai lesatsd aibd gi noroc.
Nu-i vorbd, Bdrzovanu, rdposatul, era, cAnd a fost, maimult carpaci decdt cizrrrar gi gedea mai.bucuros la birt decdtacase; tot le-au mai remas insi copiilor vreo doud sute depruni pe lunca Murdqului, viuja din dealul despre P[uliq gi
casa/ pe care muma lor o cxpdtase de zestre. Apoi, mare lucrupentru o precupeald, Radna e Radna, Lipova e numai acipeste Murag, iar la Arad te duci in doud ceasuri.
Marli dimineafa, Mara-gi scoate gatra gi cosurile pline inpiafa de pe }ermurele drept aI Murdgului, unde se adund latArg de sdptdmAnd mur5genii pAnd de pe la $ovArgin gi
Soboteliu gi podgorenii pAnd de pe la Cuvin. Joi diminea!4 ea
trece Murdgul gi intinde gatra pe tdrmurele stAng, unde se
adund bdndlenii pAnd de pe la Fdget, Clpdlnaq 9i Sdn-Micldug.Vineri noaptea, dupd cAntatul cocogilor, ea pleac5 la Arad, ca
ziua s-o prindd cu gatra intins[ in pia]a cea mare, unde lumease adund din gapte linuturi.
Dar lucrul cel mare e cd Mara nu-!i iese niciodatd cu gol incale; vinde ce poate gi cumpdrd ce gdsegte; duce de la Radnaceea ce nu gdsegti la Lipova ori la Arad gi aduce de la Aradceea ce nu gesegti la Radna ori la Lipova. Lucrul de cdpetenie
IfrNAW 6
e pentru dAnsa ca sd nu mai aducd ce a dus qi vinde mai bu-curos cu cAgtig pufin decAt ca sd-i ,,cloceascd" marfa.
Numai ir zilele de SAnt[ Mdrie se furtoarce Mara cu coguriledegerte la casa ei.
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murdgului, e mdnis-tirea minoritilor, vestita Maria Radna. Din turnurile bisericiimari gi frumoase se vdd pe Murdg la deal ruinele acoperite cumugchi ale cetdjii de la $oimog; in fafa bisericii se lntindeRadna cea frumoas5 gi peste Murdg e Lipova cu turnul sclipi-cios gi plin de zorzoane al bisericii romAnegti, iar pe Murdg lavale se intinde gesul cel nesfArgit aI!5rii Unguregti. Mara insdle trece toate cu vederea: pentru ddnsa nu e decAt un loc largin fafa mHndstirii, unde se adund lumea cea multd, grozav demultd lume.
Cdci e acolo in biserica aceea o icoand fdcdtoare de minuni,o Maici Precistd care ldcrXmeazdqi de a cdreia vedere cei bol-navi se fac sdndtogi, cei sdraci se simt bogali gi cei nenorocilise socotesc fericili.
Mara, degi creqtini adevdratd, se duce gi ea cdteodatd labiserica aceasta, dar se inchind creqtinegte, cu cruci gi cumdtdnii, cum se cuvine infala lui Dumnezeu. Cd icoana faceminuni, asta n-o crede; gtie prea bine cX o Maicd Precistdnemleascd nu e o adevdratd Maicd Precistd. E insd altceva lamijloc. Cdluglrii, care umblf, ragi ca-n palmd qi se strAmbdgrozav de urAt, au o qtiinld tainicd gi gtiu sd facd fel de fel defarmece pentru ca boala sd-gi vie la leac, sdracul si-gi gdseascisprijoana gi nenorocitul sd se fericeascd. Bine face dar lumeacare vine la Maria Radna sd se inchine, gi Marei ii rAde inimacAnd pe la SAnte Mdrii timpul e frumos, ca lumea sd poatdveni cale de o sdptdmAnd de zile, cete-cete, cu praporele invdnt, cu crucile impodobite cu flori gi cAntdnd psalmi qi litanii.Acum, cAnd vin sutele gi se adund miile pe locul cel larg dinfata mdndstirii, acum e secerigul Marei, care dimineata iese cucogurile pline gi seara se intoarce cu ele goale. De aceea se
inchind Mara gi in fala icoanei, apoi igi ia copilagii, pe care tot-
7 loan Slaici . Mara
deauna ii poartd cu dAnsa, ii dd pulin inainte gi le zice:
,,inchinali-vd gi voi, sdrdcutii mamei!"Sunt sdraci, sdrdculii, cd n-au tatd; e siracd gi ea, c-a rdmas
viduvd cu doi copii; cui, Doamne, ar putea sd-i lase cAnd se
duce la tArg? Cum ar putea ddnsa sd stea de dimineald pAndseara fdrd ca sd-i vadd? Cum, cAnd e atAt de bine s5-i vezi?].
Umbld Mara prin lume, aleargd sprintend, se tArguiegte gi
se ceartX cu oamenii, se mai ia gi de cap cAteodatd, plAnge gi
se plAnge c-a rdmas vdduvd gi apoi se uitf, imprejur sd-gi vaddcopiii gi iar rAde.
,,Tot n-are nimeni copii ca mine!" igi zice ea, gi nimeni nupoate s-o gtie aceasta mai bine decAt dAnsa, care ziua toat5.vede mereu copii gi oameni gi nu poate sd vadd fiinldomeneascd fdrd ca s-o pund alituri de copiii ei. Mult suntsindtogi gi rumeni, voinici 9i plini de viald, deqtepli qi frumoqi;rdi sunt, mare minune, gi e lucru gtiut cd oamenii de daiDoamne numai din copii rdi se fac.
Mai sunt gi zdrenj5roqi pi desculli gi nepieptdnali 9inespdlali gi obraznici, sdrdculii mamei; dar tot cam aga e gi
mama lor ea insdgi; cum altfel ar putea s[ fie o viduvd sdracd?Cum ar putea sd fie copiii sdraci, care igi petrec viala in tArg,printre picioarele oamenilor?
Muiere mare, spdtoasd, greoaie gi cu obrajii bXtuli de soare,de ploi gi de vAnt Mara std ziua toatd sub gatrX, in dosul meseipline de poame gi de turtd dulce. La stAnga, e cogul cu pegte,iar la dreapta clocotegte apa fierbinte pentru ,,vornovigti",pentru care rade din cAnd in c6nd hreanul de pe masd. Copiiialeargd gi igi cautd treabd, vin cdnd sunt flimAnzigiiar se ducdupd ce s-au sdturat, mai se joacd voiogi, mai se bat fie intredAngii, fie cu al,tii, gi ziua trece pe nesimtite.
Serile, Mara, de cele mai multe ori, mdnAncd ea singurd,deoarece copiii, obosili, adorm, in vreme ce ea gdtegte mdn-carea. Mdndncd insd mama, gi pentru ea, qi pentru copii. Picatar fi sd rdmAie ceva pe mAine.
Apoi, dupd ce a mai bdut o ulcicd de apd bund, ea scoatesiculeful, ca si facd socoteala. Niciodatd insd ea n-o face
IHNfrHi* 8
numai pentru ziua trecut5, ci pentru toatd viata. ScdzAnddobdnda din capete, ea pune la o parte banii pentru zita demdine, se duce la cdpdtAiul patului gi aduce cei trei ciorapi:unul pentru zilele de bdtrAnefe gi pentru inmormdntare, altulpentru Persida gi al treilea pentru Tricd. Nu e chip sd treacdzi fdrd ca ea sd pund fie gi mdcar numai cAte un creifar infiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se imprumutd pentruziua de mAine. CAnd poate sd punX florinul, ea*l sdrutd, apoirdmAne aqa, singurd, cu banii intingi pe masd, std pe gAndurigi incepe in cele din urmd sd plAngd.
Nu doard cd i-ar fi greu de ceva; cAnd simte greul viefii,Mara nu plAnge, ci sparge oale ori rdstoarnd mese gi coguri.Ea igi dd insd seama cAt a avut cAnd a rdmas vdduvf,, cAt areacum gi cAt o sX aibd odatH. $i chiar Mara sd fii, te moi cdndsimli cd e bine sd fii om ln lumea aceasta, sd alergi dedimineala pAnd seara 9i sd qtii cd n-o faci degeaba.
Peste zi, ea vede multX lume gi, dacd-i iese-n cale vreofemeie care-i place gi ca fire, gi ca stare, gi ca infdligare, ea-qizice cu tainic[ multumire: ,,Aga are sd fie Persida mea!" Iardacd b[rbat e cel ce-i place, ea-gi zice: ,,Aga are sd fie Trici almeu!"
Era una, preoteasa de Ia Pecica, o femeie minunatd, gi dulcela fire, gi bogatd, gi frumoasd; ar fi spart Mara toate oalele dacdcineva s-ar fi incumetat sd-i spund cd Persida ei n-are sd fie totaqa,ba chiar mai gi mai. Iar preoteasa aceea stdtuse patru anide zile la cdlugdrilele din Oradea-Mare: era deci lucru hot5rAtcd gi Persida are sd stea cel pulin cinci ani la cdlugdritele dinLipova.
A gi fdcut Mara ce-a fdcut gi maica Aegidia, econoama, i-afdgdduit cd-i va lua copila gi pentru numai 60 florini pe an,cdci e vdduvd cu doi copii, sXrdculii de ei. Au trecut insd doiani de atunci, Persida implinise noud ani, gi Mara nu se puteahotdri si dea atdta bdnet - pentru nimic. Ar fi putut sd dea;avea de unde; asta ea fi:rsdqi o gtia mai bine decAt origicine; darn-o ierta firea sd rumpd din nici unul din cei trei ciorapi.
Tricd ii fdcea mai pulind bitaie de cap.
9 loan Slavici . Mara
Era un om la Lipova, BocioacE, starostele cojocarilor, carelucra vara cu patru gi iarna cu zece calfe, scotea la toate tAr-gurile cele mai frumoase cojoace, tinea tdierea cdrnii hr arAnddgi avea de nevastd pe Marta, fata preotului de la Cladova. Mi-nunat om! - aga trebuia sd fie gi Tricd! Iar pentru aceasta nuera nevoie de multd gcoal5: atAt ca sd-l primeascd ucenic.
Maica Aegidia cerea insd mult, gase florini pe lund, gi pedeasupra mai erau gi alte cheltuieli.
,,Hrnl." zise Mara, incretindu-gi sprAncenele, gi lncepu sdfacd in gdndul ei socoteala cam cAli oameni vor fi trecAnd infiegtecare an peste podul de plute de pe Murdq. Nimeni inlumea aceasta n-ar h putut sd facd socoteala aceasta mai binedecAt dAnsa, care atAta timp a stat pe l5rmurii Murdgului,Ce-ar fi fost adich dacd ar fi luat din ciorapul Persidei arAndapodului? Putea sd dea mai mult decdt allii, fiindcd nu voia sdcAgtige decAt cei 60 florini gi incd ceva pe deasupra. Apoi rnaicAgtiga 9i dreptul de a-gi pune masa qi cogurile la capul podu-lui, pe unde trecea toat[ lumea.
Stdtea Mara, stXtea qi numdra in gAndul ei banii, cAte doicreifari de om gi cAte zece de perechea de cai ori de boi,numdra mereu gi-i aduna de se fdceau multi, incAt ochii i seumpleau de lacrdmi.
S-ar putea oare sX fii vdduvd sXraci, sd-ti vezi fatapreoteasd, feciorul staroste in breasla cojocarilor gi inima sinu ti se moaie?!
Cd lucrurile ar putea sd vie gi altfel, asta Mara nu puteas-o creadd cAnd vedea ca-n aievea cum atAt de bine au sd iasdodatb toate.
mMlr
ilMAICA AEGIDIA
Maica Aegidia era mititicd, pdgea mdrunt, vorbea scurt gi
apdsat, avea nas nu tocmai mic Ai o ciutdturd asprd gi scrutd-toare, dar se muia cAnd vedea lacrHmi de vdduvd: ea a stdruitca maica priorila s-o primeascd pe Persida gi pentru numai cin-cizeci de florini pe arL ba a mai gi alergat pe la d. Hubdr, eco-
nomul oragului, ca Mara neapirat si capete arAnda podului.Erau cregtinegti faptele aceste, dar ea tot nu putea sd fie
multumitd de a le fi sdvArgit.Sidi er4 ce-i drept, foarte degteaptd qL din clipa c6nd se des-
pdrlise de Tricd, se fdcuse tdcutd, agezatd., ascultdtoare, aproapeblAnd5; nu era insd chip s-o desfaci de deprinderile ei urdte,s-o jii pieptdnatd gi cu mAinile curate, nici s'o aduci la buna-cuviinfd. Apoi Mara venea mereu pe la mdndstire ca sd se
plAngd cdlumeanu mai trece pe pod nici de Ia Radna laLipov4nici de la Lipova la Radna, incAt maica Aegidia, muiatd delacrdmile ei, se multumea gi cu patru florini pe lund, punea alcincilea de la dAnsa. Iam+ in sfdrgit, dupd ce Murdgul ainghefatqi nimeni nu mai pldtea cei doi creifari, maica cea cu cdutdturdasprd punea tofi cei cinci florini de la ddnsa gi era foartemullumiti cd Mara o mai ajuti gi ea la imbrdcdmintea copilei.
Serile apoi, Mara igi fdcea, ca de obicei, socotelile gi tot i se
mai umplea:u,bamai vArtos ii erau plini ochii de lacrdmi.Un singur lucru o punea cAteodatd pe gAnduri. Prea se
ficuse blAndd Persida: nu care cumva cdlugdrija aceea s-o
10 t1 Ioan Slavici . Mara
momeascd, s-o farmece gi s-o facd gi pe ea cdlugdrild smeritd.,,Mai bine moartd!" Dar nu! asta nu era cu putinfd; neam deneamul ei n-a fost om smerif tot cregtini adevdrali! Apoi,TricH se fdcuse qi el bdiat agezat, ascultdtor gi bun gcolar. Astavine cu vArsta la copiii care sunt rdi de mici.
Aga, cAteodat5, iqi mai aduc, nu-i vorba, gi ei aminte de tim-purile trecute.
intr-o frumoasd zi de primdvard., d. inv5ldtor Bldguld avenit mai tArziu. decAt de obicei la gcoali. ii plecea mult sipescuiascd, se topiserd cam iute zdpezile, Murdgul se umflase9i apa era tulbure, cum e mai bund pentru pescuit. $i era lucrugtiut c6, in lipsa d-lui BldgutX, Costi Balcovici e acela care punemdna pe nuia, ca sd lie buna-rAnduialS - nu poate pentru c-arfi fost cel mai mare dintre qcolari, dar invita bine gi era bdiatulturtelarului din Radna.
^ Una e ins5 Bldguld gi alta Costi, depi era bdiat de turtelar.lnfata d-lui Bldgufd,Tricdstdtea smirna, iar cu Costi se bXtuseadeseori in piatd, in zilele cele bune, cdnd nu era singur, ci sd-reau amAndoi, cu Sida, in capul lui, gi rar scdpa Costi cu falacurat5, fiindcd Sida avea gheare ca pisica 9i ar fi sdrit 9i in focpentru frdtiorul ei.
Tocmai de aceea, poate, Costi era foarte aspru fatdcuTricd,pe care il gtia acum singur.
- Tricd - strigd el rdstit - stai frumos!Tricd se ridici indrdznej 1n picioare; i se fXcuse o nedrep-
tate.
- $ezll strigi Costi.
- Dacd vreau ged, dacd vreau stau, rXspunse Tricd. Cineegti tu ca sd-mi poruncegti mie?!
Ceilalli gcolari incepurd sd rAdd cu gurile intinse pAnd spreurechi, cdci copiii sunt oameni gi ei gi se simt multumiti cdndvdd umilirea celor ce prea repede se inalld. Dar Costi, pui deom gi el, nu voia sd fie umilit.
- Afard! - strigd el ddscdlegte - in genunchi! gi, rostind po-runca, se gi duse ca sX-l apuce pe Tric5.
T7INtr}#' t2Tricd, cu vreo trei ani mai mic decAt Costi, nu se simlea
destoinic sd lie piept cu acesta; cu cAt mai mic era insd omul,cu atAt mai mare ii era hotdrArea, qi el gtia sd mugte, sd. zgdrieqi sd dea cu picioarele, ceea ce pe Costi il umplea cu atAt maivArtos de mAnie, cu cAt ceilalli gcolari se ridicaserd pe binci gi
rAdeau cu hohote de cdte ori Tricd il nimerea bine. Astfel,invingerea nu putea sd fie decAt a lui Tricd: bdtaie, ce-i drept,a mAncat, pdrul i s-a cam rdrit, gAtul ii era zgdriat, dar dinbancd tot n-a ieqit qi in genunchi nu l-a pus decAt d.Bld,gttfd,care tinea ca autoritatea lui Costi sd rdmAnd intreag5.
Iegind din gcoald, Tric[ a luat-o, ca de obicei, drept sprepod, unde mumd-sa aduna creifarii gi igi vindea mdrfurile. CAt
s-a bdtut cu Costi gi c6t a stat in genunchi, o singurd lacrdmdnu i se ivise in ochi, abia acum, dupd ce se vdzu singur, incepusd qteargd din cAnd in cAnd cAte o lacrdmd. Ah! cum ar fi vrutsd-l poatd mugca pe Costi, incdt urma dinlilor sd-i rdmdie toatdviafa! Costi era insd mai tare decAt dAnsul.
,,O sd-l spun eu mamei, - igi zise bXiatul -, gi o sd treacd elpe pod!"
Cdnd insd vorba era s-o facd, el n-o putea. Degeaba i-ar fispus: o fdcea numai si plAngd, ca alte dAF, cd, e vdduvd gi cd
toli igi bat joc de copiii ei, fiindcd n-au tatd, ca sd-i ocroteasc5.
,,Ah! - zise el suspinAnd - de ce nu mai e Sida aici?!"Da! singurd ea putea sd gtie ce va sd zicd afi bdtut de Costi.El se strecurd fdri de veste pe lAngd un car peste pod, apoi,
trecut o datd de cellalt tdrmure, se duse ca din pugcl pAnd lamdndstirea de cilugdrile, trase clopotelul de la intrare gi
spuse, dupd ce i se deschise, cd mumd-sa l-a trimis sd-i aducdsoru-si ceva.
La cdlugdrilele din Lipova nu puteai sd vorbegti cu origi-cine, origic6nd gi despre oriqice. Sidi nu era insd oricine, gi
maica Aegidia cea asprX, fiind totodatd gi infeleaptd, linea sd
nu rdscoale intreaga mdndstire, ceea ce ar fi fdcut dacd ar fioprit pe Sidi, care incepuse sd se vaiete cAnd i s-a spus cd
acum, asupra mesei, nu poate sd-gi vadd fratele. Astfel, Tricdn-a avut sd agtepte mult.
t3 Ioan Slavici , Mara
- Ce e?! intrebd ea rdstitd.- Uite, - zise el incet, ca sd nu audd gi sora Marta/ care se
afla in iatacul de aldturi -, Costi m-a bdtut.- Te-a betut el pe tine, gi tu, prostule, te-ai ldsat sd te batd!- Dacd el e mai tarelPersida rdmase cAtva timp pe gAnduri, cu rdsuflarea opritd
gi cu ochii lintd la un colt.- Haide!... zise apoi qi il apucd debral, ca sd-I ducd spre ie-
gire, unde cheia era in ugd.
- Sidi, Sidi! strigd sora Marta speriatd gi plecd s-o opreascS..
- Haide! grdi Persida mai tare. Ea n-are voie sd iasd dupdnoi!
Iegind apoi in strad5, ei o luard spre pod.Da! Insd dincolo era Mara, gi ea n-avea sX-i vadd, nici sd-i
Etie.Pe tdrmurele despre Lipova, de la pod la deal, e S5rdria, o
mare gurd de scAnduri, in care se adund sarea adus5. pe luntride Ia ocnele din Ulioara, ca sd fie vAndutd pentru satele dedimprejur. in lala Sdrdriei sunt, vara-iarrta, ziua-noaptea, omullime de care, iar din sus de Sdrdrie e girul de mori pluti-toare de-a lungul tdrmului. Persida gi Tric5 se strecurardprintre care, ocolird Sdrdria gi inaintard spre mori. De cAte ori,vara, a1J trecut ei Murdgul pe luntrita de la vreo moard!
Acum ins[ nu era var5, ci primdvard, gi MurXgul era lat,foarte la! tulbure-gdtbui 9i plin de spumd gi de vultori. Morile,care alte ddti se aflau in apropierea tdrmurelui, de care eraulegate prin o podigcd, acum rdmiseserd departe spre mijloculrAului, de unde abia li se auzeau tocdniturile monotone. Cumsd ajungd ei acolo, ca sd roage pe vreuna dintre calfele demorar sd-i treac5?!
Nu era chip! $i totugi cei doi copii bdlani gi cu obrajii ru-meni erau voioqi: mult era frumos gi bine aici in fata valurilorce se tdvdleau greoaie spre gesul depdrtat. Venea cu ele gi oadiere primdvdraticd., iar dincolo, pe coastele de la Radna gicle la $oimog, se ivea, pe ici, pe colo, iarba crudd gi verdeatarle salcie 9i de rdchitd.
ITltglH L4
- Stei! strigd deodatd Persida. Morarii cum se duc ei la mo-rile lor? Trebuie sd fie pe aici pe lAngd tirmure vreo luntrifd.N-ai sd te temi! Tu gtii cd eu md pricep la lopatd.
- Eu sd md tem?! rdspunse Tric5. N-am vAslit vara gi eu?!Mare lucru nici n-ar fi fost, dacd ai fi putut ca:iara, sd dai
cu lopata de fund, ca sd duci luntrila precum ifi place; acuminsd MurSgul n-avea fund, valurile erau cu mult mai iufi decAt
!i se pdreau de pe fdrmure qi luntrifa-i ducea pe cei doi copiidupX cum voia bunul Dumnezeu.
Ochii cdprui ai Persidei erau plini de vdpaie; era frumos gi
bine, mare minune, mai ales pe la vultori, cAnd luntrifa se in-vArtea. Oamenii de pe ldrmuri se speriard, cu toate aceste,cAnd vdzurd luntrila ugoarH cu cei doi copii neajutorali in eagi lncepur5 sd alerge, mai ales de la Sdrf,rie, spre mori, ca sd iao luntrijd gi sd le vie intr-ajutor.
Ce ar fi putut adicd sd li se intAmple? ii duceau valurile cAtii duceau gi trebuia sd-i scoatX in cele din urmd la fdrmure,cum scoate apa rAului ceea ce pluteqte pe ea.
Mai era insi in drum gi podul, de care nu o datd se izbescqi se sfdrdmd plutele aduse din Ardeal. Lumea alerga dar sprepod, pentru ca de acolo sd le vie cumva intr-ajutor.
in acelagi timp se dusese prin Lipova vestea cd o fatd a fugitde la cdlugdrile cu un bdiat. O fatd 9i un bdiat! $ar fi putut oareca ir:r gAndul lumii fala sd nu fie mare, cAnd fuge cu un bdiat?Degeaba i-ai fi spus cd nu era, degeaba i-ai fi ardtat perechea;ea tot n-ar fi crentt. Mai erau dar gi alfi oameni la pod, in fafamXndstirii, ca sX afle cum s-au petrecut lucrurile cu fuga.
Mara, poddrila, vedea cd o migcare neobignuitd s-a pornitde la Sdrdrie gi de la mdndstire spre pod. Sdri dar de la loculei gi grdbi spre Lipova. UitAndu-se apoi incotro se uitau gi oa-menii, zdri deodat5 luntrifa purtatX de valuri gi alte doudluntrite mdnate de vdslagi voinici, care grdbeau sd o ajungd.
- Vai de mine! strigX ea, cuprinsd de spaimd.La moarte s-ar fi g6ndit, dar nu cd sunt chiar ai ei copiii din
luntrila care venea, venea mereu gi iute spre pod.
15 loanSlavici. Mara
Mara incepu sd alerge gi sd cheme oameni ca sd deschiddpodul, ca de obicei, cAnd trec plute ori luntri cu sare.
Dincolo, despre Lipova, se ingrdmddea pe pod lumea adu-natd in pripd, iar in fruntea ei venea maica Aegidia, foartegrdbitd, ca o pdpugicd trasd pe sfoar5, cu ochii ridicali spre cer,cu mAinile inclegtate gi rugAnd mereu pe Maica Fecioard de laRadna, fdcdtoarea de minuni, sd le vie copiilor intr-ajutor.
VdzAnd pe maica Aegidia, Mara se opri.De la cdlugdritd, gAndul ei trecu deodatd la Persida, gi ochii
ei se indreptard mai cu dinadins spre cei doi copii.Ea rdmase ca infiptd, cu ochii mari, cu buzele strAnse gi
strdmbate in jos.
- Sfinte Arhanghele! strigd apoi crucindu-se. SfAntd Marie,Maic5 Preacuratd! Bat5-vd sd vd batd, copii! Nu, - grii ddnsamdngAiatd -, copii ca ai mei nimeni nu are!
$i adicd ce li s-ar fi putut intdmpla? Printre pontoanele po-dului era loc de puteau trece gi o suti de luntrite!Da, da! Lornu li se putea intAmpla nimic: ea ar fi avut altfel visuri rele gipresimtiri urAte.
Dar cum a ajuns Persida din mdnistire in mijlocul Murd-gului?
Pornind iar spre maica Aegidia, ca sd afle cele petrecute,Mara era din ce in ce mai strAmtorati. $tia un lucru: ci aga,numai din seniru n-a plecat Persida de la cdlugdrite. Trebuiasd fie la mijloc vreo nefdcutd!
Mara era insd femeie trditd in lume gi gtia cd lucrurile o sdmeargd mai bine dacd se va tine dAnsa deasupra.
- Bine, maicd, - strigl ea - aSa pdzlti dv. copiii?Ce mai putea maica Aegidia si rdspundd cAnd ea singurd
era de vind, cu sl5biciunea ei cea mare?igi frAngea mAinile gi ndddjduia in Dumnezeu cel prea mi-
lostiv.- Las-acum, lasd! grdi dAnsa cXitd. IatX, Maica Domnului
ne este intr-ajutor; luntrifa a apucat-o bine, a luat-o spre loculdintre pontoane gi trece, trece, iat-o, trece!
