Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului Banca Mondială Agenţia Naţională pentru Romi Proiectul privind incluziunea socială MANUAL OPERAŢIONAL pentru Partea III - Programe de asistenţă socială şi Partea IV - Dezvoltarea capacităţii de incluziune socială a populaţiei de etnie romă - Versiunea III 2010 -
Transcript
Ministerul Muncii, Familiei
şi
Protecţiei Sociale
Autoritatea Naţională
pentru
Persoanele cu Handicap
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Familiei şi a Drepturilor Copilului
Banca Mondială
Agenţia Naţională pentru Romi
Proiectul privind incluziunea socială
MANUAL OPERAŢIONAL pentru
Partea III - Programe de asistenţă socială
şi
Partea IV - Dezvoltarea capacităţii de incluziune
socială a populaţiei de etnie romă
- Versiunea III 2010 -
1
Lista de abrevieri
AAPL Autorităţi ale Administraţiei Publice Locale
ANPFDC Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a
Drepturilor Copilului
ANPH Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
ANR Agenţia Naţională pentru Romi
BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BNR Banca Naţională a României
CMIP Comisia de monitorizare a implementării proiectelor
CSP Comisia de selectare a proiectelor
DGASMB Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului
Bucureşti
DGASPC Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
SPAS Servicii publice de asistenţă socială
AJPS Agentia Judeteana de Prestatii Sociale
FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială
GOVR Guvernul României
HCJ/HCL/HCGMB Hotărâre a Consiliului Judeţean/ Hotărâre a Consiliului
Local/ Hotărâre a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti
JIM Memorandumul Comun de Incluziune Socială
MECI Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
MFP Ministerul Finanţelor Publice
MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
locale şi grupurilor de iniţiativă comunitară ale romilor; (ii) elaborarea şi aplicarea unei strategii
de informare, educare şi comunicare; şi (iii) consolidarea sistemului de monitorizare şi evaluare.
Secţiunea 4 - Scopul Manualului Operaţional (Partea a III-a şi Partea a IV-a)
Scopul prezentului Manual Operaţional este de a stabili criteriile, principiile, procedurile
administrative şi operaţionale privind implementarea obiectivelor stabilite în cadrul
Componentelor (părţilor) III şi IV din Proiectul privind Incluziunea Socială (PIS),
11
implementate de Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale (MMFPS) şi ANR, în
conformitate cu prevederile Acordului de împrumut încheiat între România şi BIRD, ratificat
prin Legea nr.40/2007.
Implementarea Componentei (părţii) III a programului - Programul de asistenţă socială se va
face prin efortul conjugat al MMFPS şi al Agenţiilor Judeţene de Prestaţii Sociale, Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Familiei şi a Drepturilor Copilului(ANPF), precum şi al AAPL, în calitate de beneficiari ai
finanţării sub-proiectelor.
Implementarea Componentei (părţii) IV a programului - Dezvoltarea capacităţii de incluziune
socială a populaţiei de etnie romă se va face de către Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) în
colaborare cu MMFPS care va asigura finanţarea obiectivelor incluse în această parte prin
Unitatea de Management a Proiectului.
NOTĂ: Prezentul Manual Operaţional poate fi modificat, completat, abrogat doar cu
aprobarea prealabilă a Ministerului Finanţelor Publice şi al BIRD.
Secţiunea 5 - Cadrul legal
Prezentul manual Operaţional a fost elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte
normative:
Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi BIRD,
destinat finanţării proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie
2006;
Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii;
Legea nr.47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.515/2003, modificată şi completată prin Ordonanţa
Guvernului nr.86/2004 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.488/2004;
Hotărârea Guvernului nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de
asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, modificată prin H.G. 1007/2007;
Hotărârea Guvernului nr. 1024 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor O.G. nr. 68 / 2003 privind serviciile sociale, precum şi a
Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
cu modificările şi completările ulterioare, republicată;
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, nr.383/2005 pentru
aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de
evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizor;
Ordinul preşedintelui ANPH privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru
centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, locuinţe protejate pentru
persoanele adulte cu handicap şi centre de zi pentru persoanele adulte cu handicap;
12
NORMATIV pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele
persoanelor cu handicap, Indicativ NP 051-2001;
Legea nr. 217 / 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie cu modificările
şi completările ulterioare
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 383/2004 privind
aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei
victimelor violenţei în familie;
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, ministrului administraţiei şi
internelor şi ministrului sănătăţii nr. 385/2004 privind aprobarea Instrucţiunilor de
organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie.
Secţiunea 6 - Direcţii de acţiune prevăzute în strategiile sectoriale
Eforturile de elaborare a strategiilor sectoriale au reprezentat orientările politice pentru
promovarea incluziunii sociale.
În directă relaţie cu categoriile de beneficiari aflaţi în grupurile ţintă, respectiv eventualele
situaţii de dificultate în care aceştia se pot regăsi, sunt prevăzute măsuri în următoarele domenii
reglementate prin:
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap in perioada 2006-2013, aprobata prin HGR 1175/2005
prevenirea instituţionalizării persoanelor cu handicap,
coordonarea procesului de transformare a instituţiilor existente din unităţi pasive, de
internare si supraveghere medico-sociala, in instituţii cu o politica activa de integrare
sociala a persoanelor cu handicap,
restructurarea/închiderea instituţiilor in care standardele minime de calitate nu sunt
sau nu pot fi implementate;
crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, conform
standardelor minime de calitate aprobate de către ANPH;
promovarea furnizării serviciilor de calitate care să corespundă nevoilor individuale
ale persoanei cu handicap.
Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.669/2006.
Planul de acţiuni cuprinde în principal, următoarele măsuri:
Dezvoltarea serviciului de deprinderi de viaţă independentă, la nivel judeţean.
Dezvoltarea de programe de pregătire continuă pentru personalul din sistemul de
protecţie a copilului, respectiv a tinerilor definiţi la grupul-ţintă, precum şi din
sistemul post-instituţionalizare.
Acordarea de servicii de mediere în vederea obţinerii unui loc de muncă, pentru
tinerii din grupul ţintă.
Acordarea de servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă,
în vederea încadrării în muncă.
Acordarea de servicii de acompaniament la locul de muncă, tinerilor din grupul ţintă,
în vederea acomodării la/ păstrării locului de muncă, prin promovarea mentoratului /
tutoriatului ca servicii sociale acordate de DGASPC.
Acordarea serviciilor de consiliere profesională şi orientarea către meserii (profesii)
cerute pe piaţa muncii.
Informarea şi consilierea tinerilor din grupul-ţintă cu privire la consecinţele actelor
de violenţă, abuz şi trafic de persoane.
13
Construcţia şi/sau amenajarea de adăposturi şi locuinţe protejate destinate
persoanelor/familiilor din grupul ţintă.
Amenajarea şi construirea de centre protejate de inserţie socială destinate tinerilor
definiţi în grupul-ţintă, pentru o perioadă de cel mult trei ani.
Elaborarea şi difuzarea unui Ghid metodologic privind bunele practici în domeniul
integrării socio-profesionale a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.
− Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale aprobată prin HG nr.1826/dec.2005.
Strategia îşi stabileşte obiective generale, specifice şi operaţionale pentru perioada cuprinsă
între anii 2006 – 2013.
Obiectivul general: Crearea unui sistem comprehensiv şi eficient de servicii sociale la nivel
naţional, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea
calităţii vieţii persoanei.
Obiective specifice:
Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil şi transparent.
Realizarea unei construcţii instituţionale eficiente, adaptată nevoilor sociale şi
resurselor disponibile.
Implementarea unui management performant de sistem.
Promovarea dezvoltării unui sistem echitabil, armonizat şi integrat de servicii sociale
la nivel naţional.
Dezvoltarea unei culturi proactive şi participative în rândul populaţiei şi
beneficiarilor de servicii sociale.
Principalele rezultate aşteptate în raport cu obiectivele stabilite privesc:
Punerea bazelor sistemului naţional de servicii sociale, până în anul 2007.
Crearea infrastructurii necesare susţinerii unui sistem real de servicii sociale – până
în anul 2009.
Asigurarea unei reţele naţionale de servicii sociale, echitabil distribuită, performantă,
accesibilă tuturor potenţialilor beneficiari, până în anul 2013.
− Strategia naţională antidrog, în perioada 2005 - 2012 aprobată prin HG nr.73/2005.
Strategia îşi stabileşte obiective generale, specifice şi operaţionale pentru perioada cuprinsă
între anii 2005 – 2012.
Obiectivele specifice privesc:
Dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri pe cel puţin
trei niveluri;
Creşterea disponibilităţii serviciilor şi adaptarea acestora la nevoile individuale ale
consumatorilor;
Dezvoltarea resurselor necesare intervenţiilor active în vederea schimbării
comportamentului consumatorilor şi asigurării asistenţei medicale şi sociale de bază.
Dezvoltarea şi întărirea serviciilor ambulatorii în cadrul sistemului public de
asistenţă medicală psihologică şi socială
Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional pentru asigurarea accesului general şi
timpuriu al copiilor şi tinerilor la servicii specifice consumului de droguri;
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională a personalului care
lucrează în domeniu.
Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie,
aprobată prin HG nr.686/2005
Planul de acţiune cuprinde, printre altele măsuri privind:
Înfiinţarea a cel puţin unei unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie, în fiecare judeţ, respectiv crearea de :
- centre pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie;
- centre de recuperare pentru victime;
14
- centre de asistenţă destinate agresorilor;
Dezvoltarea de atitudini şi comportamente non-violente pentru atingerea obiectivului
"toleranţă zero" faţă de violenţa în familie.
Promovarea dialogului public în vederea conştientizării la nivelul societăţii româneşti
a urmărilor negative ale violenţei în familie, precum şi a dezvoltării de atitudini şi
comportamente non-violente.
Dezvoltarea resurselor umane în domeniu.
Elaborarea şi aprobarea manualelor şi ghidurilor de bune practici.
Elaborarea şi aprobarea metodologiei şi procedurilor de monitorizare şi evaluare a
programelor şi serviciilor sociale în vederea creşterii calităţii serviciilor acordate.
Dezvoltarea unui sistem informaţional şi informatic;
Crearea unor fişe unice de înregistrare şi raportare, la nivel naţional, a cazurilor de
violenţă în familie, în vederea realizării unei baze de date unice pentru gestionarea
situaţiilor de violenţă.
Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006
– 2009 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 319 / 2006
Planul de acţiune cuprinde, printre altele măsuri privind:
Campanii de informare privind drepturile egale pe piaţa muncii;
Promovarea accesului egal la formare iniţială şi continuă;
Promovarea principiului plăţii egale pentru muncă şi valoare egală;
Promovarea concilierii vieţii familiale cu cea profesională;
Promovarea participării egale în comunitate.
Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioda 2006 – 2010 aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 1720 / 2006
Informarea şi sensibilizarea populaţiei în vederea conştientizării riscurilor
asociate traficului de persoane
Reducerea vulnerabilităţii grupurilor de risc (în primul rând copii
neînsoţiţi, nesupravegheaţi sau instituţionalizaţi, dar şi femei, cetăţeni de|
etnie romă, persoane cu handicap, bătrâni, solicitanţi de azil şi persoane
care au primit o formă de protecţie în România);
Crearea unui sistem naţional integrat de identificare şi referire a
victimelor traficului de persoane;
Eficientizarea activităţilor de acordare a asistenţei şi protecţiei victimelor
traficului de persoane;
Reintegrarea şi incluziunea socială a victimelor.
Secţiunea 7 - Programe naţionale în domeniu
În ultimii ani, au fost dezvoltate o serie de programe de interes naţional în domeniul asistenţei
sociale, cum ar fi:
H.G. nr. 183/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezerva bugetară la
dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele consilii
judeţene şi pentru Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti, publicată în
M.O nr. 186/27.02.2006. Astfel, un număr de 59 de centre rezidenţiale au beneficiat în
anul 2006 de lucrări de igienizare sau de proiectare în vederea executării de reparaţii
capitale, în valoare de aproximativ 14.687.000 RON.
HG nr.197/2006 pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul
protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale
a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în
15
familie, cu modificările şi completările ulterioare; cele 9 programe de interes naţional
aprobate sunt în valoare de 67.614.120 RON.
HG 1062/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele consilii judeţene, în
valoare totală de 10.233.000 RON
HG 1508/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele judeţe, în valoare
totală de 7.589.000 RON
Secţiunea 8 - Servicii sociale
8.1 Tipuri de servicii sociale
Sistemul de servicii sociale reprezintă componenta activă a sistemului de asistenţă socială având
cel mai important rol în promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate.
În legislaţia specifică domeniului serviciilor sociale (OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu
modificările şi completările ulterioare), acestea sunt definite ca „ansamblul complex de măsuri şi
acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea
prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru
prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii‖.
În funcţie de misiunea şi complexitatea acestora, serviciile sociale sunt clasificate ca servicii
primare şi specializate. Serviciile sociale se acordă în comunitate, la domiciliu, precum şi în
centre de zi şi centre rezidenţiale.
Serviciile sociale primare şi specializate sunt acordate de furnizori de servicii sociale, persoane
fizice sau juridice, publice sau private.
Funcţiile serviciilor sociale primare sunt următoarele:
a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de
grup;
b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor sociale ale
persoanei;
c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării de
acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în care se
poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra resurselor umane,
materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor
şi colectivităţilor;
g) prevenirea oricărei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare, ajutor, susţinere,
informare, consiliere;
h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când situaţia acestuia o cere,
spre serviciile sociale specializate;
i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele de:
locuire, educaţionale, medicale, ocupare şi altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adoptă copii sau care au minori în plasament
ori încredinţare;
k) consiliere pentru tinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţia copilului.
16
Funcţiile serviciilor sociale specializate sunt următoarele:
a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială şi profesională a
persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de consum de alcool
sau de droguri, persoanelor victime ale violenţei în familie sau ale traficului de persoane;
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială a persoanelor vârstnice
aflate într-o situaţie de nevoie socială;
c) suport şi asistenţă pentru copiii şi familiile în dificultate;
d) găzduire şi educaţie specială pentru copiii sau tinerii cu handicap ori care prezintă
dificultăţi de adaptare, altele decât cele din învăţământul special organizat pentru
preşcolarii şi elevii cu deficienţe;
e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului;
f) inserţie socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului;
g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;
h) asistenţă şi suport pentru asigurarea unei vieţi autonome şi active persoanelor de vârsta a
treia, precum şi servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflaţi într-o situaţie de
dependenţă;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele prevăzute de
legislaţia în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare şi de reorientare profesională stabilite prin legislaţia în
vigoare;
k) primire şi îngrijire în situaţii de urgenţă, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin ori
acompaniament social, adaptarea la o viaţă activă sau inserţia socială şi profesională a
persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situaţii de risc;
l) consiliere juridică.
8.2 Administrarea serviciilor sociale
Responsabilitatea dezvoltării şi administrării serviciilor sociale revine autorităţilor administraţiei
publice locale. Pentru punerea în practică a atribuţiilor menţionate, în subordinea consiliului
judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, se înfiinţează
serviciul public de asistenţă socială la nivel de direcţie generală . Serviciul public de asistenţă
socială se organizează şi în subordinea consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor,
la nivel de direcţie sau de serviciu. În cazul în care consiliile locale ale comunelor nu dispun de
resursele necesare înfiinţării serviciului public de asistenţă socială, acestea angajează personal
cu competenţe în domeniu.
Serviciile sociale specializate sunt dezvoltate şi finanţate de SPAS – ul judeţean, respectiv
DGASPC, iar SPAS –urile locale au responsabilitatea administrării şi gestionării serviciilor
sociale primare. Prin excepţie, doar în cazul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi
asumă finanţarea serviciilor sociale, acestea pot înfiinţa, administra şi finanţa servicii sociale
specializate.
Pentru dezvoltarea serviciilor sociale se pot încheia contracte şi convenţii de parteneriat public-
public sau public-privat.
Pentru a acorda servicii sociale, furnizorii de servicii sociale trebuie să fie acreditaţi, în
conformitate cu metodologia aprobată prin HG nr.1024/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
Serviciile sociale se evaluează şi monitorizează în conformitate cu criteriile prevăzute de
standardele generale de calitate, precum şi de standardele minime de calitate (privesc anumite
categorii de beneficiari cum ar fi copiii, persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, victimele
violenţei în familie,consumatorii de droguri).
17
Instituţiile de asistenţă socială, respectiv unităţile care acordă servicii sociale, precum şi
regulamentul minim de funcţionare a acestora sunt prevăzute în Nomenclatorul instituţiilor de
asistenţă socială, aprobat prin H.G. nr.539/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
18
CAPITOLUL II
MANUALUL OPERAŢIONAL AL PROGRAMULUI PENTRU
PERSOANE CU DIZABILITĂŢI (Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 1)
Principiile care guvernează implementarea PIS, componenta 3.1 :
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap în perioada 2006-2013, aprobată prin HGR 1175/2005
prevenirea instituţionalizării persoanelor cu handicap,
coordonarea procesului de transformare a instituţiilor existente din unităţi pasive, de
internare şi supraveghere medico-socială, în instituţii cu o politică activă de integrare
socială a persoanelor cu handicap,
restructurarea/închiderea instituţiilor în care standardele minime de calitate nu sunt
sau nu pot fi implementate;
crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, conform
standardelor minime de calitate aprobate de către ANPH;
promovarea furnizării serviciilor de calitate care să corespundă nevoilor individuale
ale persoanei cu handicap.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt definite in Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
Serviciul social atât de tip rezidenţial cât şi alternativ, este definit de standardele minime
de calitate pentru centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, locuinţe protejate
pentru persoanele adulte cu handicap şi centre de zi pentru persoanele adulte cu handicap,
aprobate prin Ordin al preşedintelui ANPH.
PIS, în conformitate cu prevederile acordului de împrumut, vizează următoarele
activităţi:
- închiderea/restructurarea centrelor/complexelor rezidenţiale vechi cu o capacitate
de peste 80 de persoane;
- crearea de centre rezidenţiale cu capacitate de max. 50 locuri, care să ofere servicii
la standarde europene;
- crearea de locuinţe protejate cu capacitate de 6 locuri;
- crearea de servicii alternative pentru persoane cu handicap, respectiv centre de zi
cu diverse tipuri de activităţi (îngrijire, recuperare, reabilitare, terapie ocupaţională,
reinserţie socială şi profesională), specifice nevoilor identificate la nivelul
comunităţii pentru maxim 30 de beneficiari;
- asistenţă tehnică pentru ANPH, privind implementarea Proiectului de Incluziune
Socială, componenta 3.1.
19
Proiectul încurajează dezvoltarea capacităţii personalului pentru asigurarea de servicii
centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor în cadrul centrelor/complexelor rezidenţiale
restructurate şi a serviciilor nou înfiinţate.
Responsabilitatea derulării proiectelor locale dezvoltate ca urmare a finanţărilor acordate
prin PIS, revine AAPL (prin intermediul Direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului), iar evaluarea şi monitorizarea derulării componentei 3.1 revine MMFPS prin
structurile sale deconcentrare (AJPS) şi Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
Secţiunea 1 - Obiective specifice
Diminuarea numărului persoanelor cu handicap din centre/complexe rezidenţiale vechi,
izolate şi supraaglomerate prin restructurarea sau închiderea acestor centre/complexe,
conform strategiei judeţene şi planului judeţean de restructurare/închidere avizat de
ANPH şi redirecţionarea resurselor bugetare către serviciile nou înfiinţate;
Creşterea capacităţii instituţionale la nivelul autorităţilor publice locale privind dezvoltarea
de servicii sociale în funcţie de profilul beneficiarilor şi nevoile individuale ale acestora,
servicii sociale care să promoveze incluziunea socială a persoanei cu dizabilităţi;
Promovarea şi dezvoltarea de servicii sociale alternative prin înfiinţarea unor centre de zi cu
activităţi centrate pe nevoile generale sau specifice ale beneficiarilor proveniţi din centre
rezidenţiale sau identificaţi la nivelul comunităţii;
Creşterea calităţii serviciilor prin utilizarea unui personal format într-un domeniu specific de
intervenţie;
Creşterea calităţii vieţii persoanelor adulte cu handicap din grupul ţintă care beneficiază de
găzduire, asistenţă şi ingrijire în centrele rezidentiale şi locuinţele protejate nou create
dotate adecvat, cât şi de asistenţă şi suport în vederea integrării socio-profesionale.
Secţiunea 2 – Criterii de eligibilitate pentru selecţia proiectelor
Există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili
proiecte eligibile
tipurile de costuri eligibile
2.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul Programului de Incluziune Socială
Componenta 1 – ―Persoane cu dizabilităţi‖ sunt direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului aflate în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor
Municipiului Bucureşti.
Centrele rezidenţiale, locuinţele protejate şi centrele de zi nou înfiinţate în cadrul proiectelor
finanţate vor funcţiona conform prevederilor Legii nr. 448/2006, republicată, în structura şi
coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean /
sector al municipiului Bucureşti.
Persoana împuternicită prin HCJ la nivel de judeţ şi HCL la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti să semneze cererea de finanţare a proiectului, precum şi contractul
de finanţare este directorul general/executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului.
20
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul işi constituie o echipă de management
al proiectului, recrutată din cadrul personalului propriu.
2.1.1. Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale conform legislaţiei
b) dispune de resursele materiale şi umane necesare derulării proiectului pe care
îl propune;
c) are drept de proprietate sau de administrare de cel puţin 15 ani asupra
terenurilor pe care doreşte să amplaseze noile construcţii ;
d) menţine domeniul de activitate al serviciului social creat in domeniul
protecţiei persoanelor adulte cu handicap şi asigură functionarea acestuia
cel puţin 15 ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin PIS, şi
ulterior acestei perioade, pâna la finalizarea duratei de amortizare a
obiectivului de investiţii, calculată in conformitate cu prevederile legale in
vigoare şi menţine obiectul de activitate al serviciului nou creat in domeniul
social in condiţiile in care acesta nu-si regăseşte activitatea in domeniul
protecţiei persoanei adulte cu handicap.
e) solicitantul are Planul Judeţean de Restructurare aprobat de Consiliul
judeţean/consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti şi avizat de către
ANPH, iar activităţile menţionate în cadrul aplicaţiei de proiect se regăsesc în
Planul mai sus menţionat.
f) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat;
g) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de
reprezentanţii legali ai solicitantului şi partenerului/partenerilor, aprobat prin
hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
Municipiului Bucureşti; acordul de parteneriat este insoţit de declaraţia de
parteneriat completată conform formularului tip prevăzut în Anexa E la MOp
– programul „Persoane cu Dizabilităţi”.
h) asigură o contribuţie proprie in bani, de minimum 10% din valoarea totală a
finanţării;
2.1.2. Incompatibilităţi
Nu sunt eligibili solicitanţii care se află în următoarele situaţii:
(a) au bunurile puse sub sechestru sau administrate de către tribunal, au activitatea suspendată
sau sunt în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în legislaţia
şi reglementările în vigoare;
(b) au suferit condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita profesională, hotărâte
de către o instanţă judecătorească cu putere de res judicata (ex: condamnare împotriva căreia
nici un apel nu mai este posibil);
(c) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care ANPH sau MMFPS le poate dovedi prin
orice mijloace;
(d) nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată la bugetul de stat a a contribuţiilor la asigurări sociale
sau alte taxe, conform prevederilor legale ale României;
(e) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă sau
rambursabilă;
(f) mai au in derulare un contract de finanţare obţinut din alte tipuri de fonduri prin care se
acoperă aceleaşi tipuri de cheltuieli pentru obiectivul de investiţii propus prin proiect,
conform formularului de buget;
21
(g) fac obiectul unei proceduri de dizolvare sau lichidare;
(h) solicită construirea pe un teren pentru care există înregistrată o cerere de revendicare sau se
află în litigiu;
(i) au fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicare în
organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale
comunităţilor.
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare o „Declaraţie pe propria
răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la punctele de mai sus, de la (a) la
(i).
2.1.3. Potenţialii solicitanţi sunt excluşi de la participarea la selecţia publică sau de la
acordarea de finanţare dacă în perioada licitaţiei de proiecte:
(a) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte proiectul pentru care solicită finanţare;
(b) sunt vinovaţi de inducerea gravă în eroare a ANPH sau MMFPS prin furnizarea de informaţii
incorecte în cursul participării la o selecţie publică de proiecte sau omiterea furnizării
informaţiilor;
(c) au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de evaluare sau
ANPH în timpul procesului de evaluare al licitaţiilor prezente sau anterioare.
2.1.4 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune proiecte in nume propriu sau în parteneriat cu alte structuri ale
autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), precum şi cu alţi furnizori publici sau privaţi,
inclusiv organizaţii non-guvernamentale.
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor trebuie stipulate într-un acord de
parteneriat (convenţie sau contract).
În cazul partenerilor publici sau privaţi, inclusiv organizaţiile non-guvernamentale,
acreditaţi ca furnizori de servicii sociale, acordul de parteneriat prevede înscrierea de clauze
exprese referitoare la modalitatea de asigurare a finanţării ulterioare a serviciului creat, regimul
de administrare a centrului sau locuintei(lor) protejate( de către solicitant sau transferul către alt
partener public sau privat) precum şi orice alte condiţii care derivă din obligaţiile de
implementare ale proiectului sau din obligaţia de a menţine destinaţia unui centru rezidenţial,
locuinţă protejată sau centru de zi pentru persoanele adulte cu handicap, create prin proiect,
pentru o perioadă de minim 15 ani, până la finalizarea duratei de amotizare a obiectivului de
investiţii, calculată in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Parteneriatul cu alţi furnizori publici, neacreditaţi ca furnizori de servicii sociale, în
special cu autorităţi ale administraţiei publice locale din judeţul respectiv (AAPL), care pun la
dispoziţie terenul necesar construcţiei, mai prevede înscrierea de clauze exprese privind
condiţiile de atribuire catre solicitant a terenului.
Parteneriatul cu furnizorii privaţi nu poate avea ca obiect punerea la dispoziţie a
terenului ci presupune încheierea unui acord de parteneriat cu clauze referitoare la
furnizarea de servicii sociale, ulterior înfiinţării serviciului.
Convenţiile de parteneriat trebuie aprobate prin/în baza hotărârii consiliilor judeţene,
respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi prin hotărâri ale
autorităţilor administraţiei publice locale partenere sau, după caz prin hotărâri ale organului de
conducere al altui furnizor partener, public sau privat.
22
Partenerii solicitanţilor participă la implementarea activităţilor proiectului, cu
excepţia managementului de proiect, care este responsabilitatea exclusivă a solicitantului.
2.1.4.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect:
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect sunt următoarele:
sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale;
dispun de resursele materiale şi/sau umane necesare in conformitate cu prevederile
acordului de parteneriat in vederea funcţionării centrelor rezidenţiale, locuinţelor
protejate si a centrelor de zi pentru persoanele cu handicap, nou create.
au drept de proprietate (sau de administrare) pentru terenurile pe care le pun la
dispoziţia solicitantului, în vederea înfiinţării unor centre rezidenţiale, locuinţe
protejate şi centre de zi, pe o perioadă de minim 15 ani;
au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la pct.2.1.1.
lit.g)
au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat.
Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. a) numai partenerii publici ai
solicitantului, care pun la dispoziţia acestuia, prin acordul de parteneriat, doar terenul
destinat înfiinţării de centre rezidenţiale, locuinţe protejate şi centre de zi pentru
persoanele adulte cu handicap.
2.1.4.2. Incompatibilităţi pentru parteneri;
Incompatibilităţile prevazute la pct. 2.1.2 sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii “Declaratiei pe propria răspundere”- conform formularului tip din Anexa E la
MOp „ Persoane cu Dizabilitati”
2.2. Proiecte eligibile
2.2.1 Condiţiile cumulative de eligibilitate pentru a primi finanţare în cadrul PIS sunt:
Să aibă ca obiectiv închiderea/restructurarea unei instituţii rezidenţiale vechi
(centru/complex), cu minim 80 de beneficiari persoane adulte cu handicap, în care
standardele minime de calitate nu pot fi atinse;
Solicitantul poate depune o singură propunere de proiect, prin care să prevadă:
înfiinţarea unui centru rezidenţial (pt maxim 50 beneficiari) şi/sau a unor locuinţe
protejate (pentru 6 beneficiari) destinate protecţiei persoanelor adulte cu handicap,
construite în baza unor proiecte identificate de către solicitant, adaptate nevoilor
grupului ţintă şi care respectă standardele minime de calitate în domeniu, aprobate de
catre ANPH;
in mod optional, infiintarea de servicii alternative, respectiv centre de zi, deschise
comunităţii conform nevoilor sociale identificate la nivel local;
Propunerea de proiect va viza transferul in centrul şi/sau locuinţele protejate a unui număr
de minim 50 de beneficiari si maxim de 80 de beneficiari din centrul/complexul care
urmează să se restructureze/închidă;
Serviciile nou înfiinţate să fie plasate în cadrul comunităţii, să fie accesibile mijloacelor de
transport public;
Să prevadă specializarea serviciului pentru fiecare categorie de beneficiari;
Serviciile restructurate/nou înfiinţate să promoveze participarea în societate a persoanei cu
handicap.
Aplicantul trebuie să prevadă o cofinanţare de minim 10%;
23
Propunerile de proiecte trebuie să fie elaborate astfel încât:
► să răspundă atât nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ teritorială,
respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, cât si la nivel de autoritate publică
locală;
► să se încadreze în acţiunile prevăzute în Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013, aprobata prin
HGR 1175/2005 precum şi în strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor sociale pentru
persoanele adulte cu handicap, elaborate la nivel judeţean şi al mun. Bucureşti;
► să propună inchiderea/restructurarea unui centru/complex rezidenţial pentru persoanele
adulte cu handicap care să respecte prevederile pct.2.2.1. si infiinţarea de servicii sociale
alternative la nivel judeţean sau local;
► să respecte criteriile de eligibilitate prevăzute la secţiunea 2.
2.2.2. Beneficiarii programului – grupul ţintă
Grupul ţintă este reprezentat de persoanele adulte cu handicap (inclusiv HIV/SIDA) din
actualele centre/complexe rezidenţiale care intră în restructurare conform strategiei judeţene şi a
planului judeţean de restructurare avizat de catre ANPH.
Admiterea în centrele rezidenţiale şi în locuinţele protejate nou înfiinţate se face pentru
beneficiarii centrului/complexului restructurat prin proiect, astfel încât să se asigure o
reprezentare mixtă a diferitelor grade de handicap.
Admiterea in centrele de zi nou infiinţate se face atât pentru beneficiarii din centre
rezidenţiale cât şi pentru persoane cu handicap din comunitate, in concordanţă cu natura
şi ponderea activitaţilor centrului şi cu nevoile generale şi speciale ale acestora.
Pentru determinarea abilităţilor beneficiarilor se va utiliza, nominal, instrumentul
ROM-CAT, rezultat al proiectului Phare 2003 dedicat sprijinirii reformei instituţionale în
domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.
2.2.3.Durata
Durata planificată de implementare a unui proiect de construcţie nouă de locuinţe
protejate precum si a unui centru de zi nu poate fi mai mare de 14 luni iar pentru un proiect de
construcţie nouă de centru rezidenţial nu poate depăşi 20 luni.
Durata de implementare curge de la data semnării contractului de finanţare.
Contractul de finanţare va fi semnat in urma publicării Hotărârii de Guvern pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi fiecărui obiectiv de investiţii.
Planificarea activităţilor se completează în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la
MOp – Persoane cu Dizabilităţi.
2.3. Tipuri de cheltuieli eligibile Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să fie necesare pentru realizarea Proiectului ;
b) să fie prevăzute în bugetul Proiectului;
c) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui Centru, în condiţiile
prevăzute la pct. 3.1.;
d) să fie identificabile şi verificabile ;
e) să fie corespunzătoare stadiului de derulare a Proiectului ;
24
Sub rezerva condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile eligibile pentru finanţarea din
PIS a Proiectelor sunt următoarele :
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii sau reabilitări, inclusiv extindere, de instalaţii electrice, sanitare şi
termice
cheltuieli pentru organizarea de şantier
cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala termică, aer condiţionat, internet, cablu
TV, telefon, etc.
amenajări exterioare (împrejmuiri, porţi, alei, spaţiu verde), după caz
2) Cheltuieli pentru dotarea Centrului cu echipamente cheltuieli pentru achiziţia de aparatura electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculatoare, telefon, fax,
imprimantă etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă paramedicală, baterie de teste
Număr copii pe grupe de vârstă (ani impliniţi) în centrele de plasament -ianuarie 2007
51
Pentru marea lor majoritate nu există o alternativă la instituţionalizare, mulţi dintre ei neavând
familie sau rude. Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită
legale, pentru că nu îi pot abandona în stradă.
Majoritatea tinerilor aflaţi în situaţie de dificultate provin din familii dezorganizate, au părăsit
şcoala şi nu au nici o calificare, sunt consumatori de alcool sau droguri, condiţii care conduc, în
acelaşi timp, la creşterea delincvenţei şi a dificultăţilor ulterioare de reintegrare socială.
Adesea, ei nu ştiu să practice o meserie şi, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu
sunt capabili să relaţioneze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viaţă socială normală,
independentă. Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziunii
sociale, deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuinţe, a unui loc de muncă, a
construirii unor relaţii sociale şi interpersonale diferite, prin natura lor, de experienţa anterioară.
La nivel naţional, există un număr de numai 50 de servicii specifice destinate acestor tineri, în
vederea pregătirii lor pentru viaţă, în special de tipul apartamentelor (în care se autogospodăresc
cu un nivel minim de supraveghere din partea personalului angajat). În aceste condiţii, este
imperios necesar să se dezvolte programe de asistenţă socială care să includă activităţi având
drept grup ţintă tinerii care nu mai sunt ocrotiţi de către sistemul de protecţie a copilului.
Nu în ultimul rând trebuie subliniată importanţa formării personalului care lucrează în cadrul
serviciilor sociale, mai ales la nivelul administraţiei publice locale, pentru identificarea,
evaluarea şi rezolvarea situaţiilor deosebit de dificile şi complexe în care se află această
categorie de tineri.
Conform prevederilor art.51 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, la cerere, tinerii de peste 18 ani pot rămâne în sistemul de protecţie a copilului dacă îşi
continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi pe toată durata studiilor, fără a depăşi vârsta
de 26 de ani sau, dacă nu-şi continuă studiile şi nu au posibilitatea revenirii în propria familie,
beneficiază pe o perioadă de până la 2 ani de protecţie specială în scopul facilitării integrării sale
sociale.
Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii ies de sub incidenţa legislaţiei care prevede măsuri
de protecţie a copilului şi, în caz de nevoie, pot beneficia de o serie de măsuri de suport privind:
Integrarea pe piaţa muncii:
contracte de solidaritate încheiate în baza Legii nr.116/2003 privind prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale;
măsuri de sprijin în baza Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare:
o ajutor de şomaj;
o gratuitate la accesarea cursurilor de calificare;
o servicii de acompaniament social având drept obiectiv informare
şi consiliere profesională, medierea muncii, consultanţă pentru
activităţi independente şi completarea veniturilor salariale,
stimularea mobilităţii forţei de muncă şi altele;
o stimularea angajatorilor pentru angajarea tinerilor: subvenţionarea
locurilor de muncă, acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea de
programe de formare profesională etc.
măsuri pentru protecţia la locul de muncă a tinerilor, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.753/2006: prin care se
protejează tinerii împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii,
sănătăţii sau dezvoltării lor sociale sau să pericliteze educaţia acestora.
Măsuri de asistenţă socială:
acordarea venitului minim garantat şi a altor ajutoare sociale în baza Legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare;
52
sprijin financiar pentru tinerii care urmează cursurile de zi la liceu şi şcoala de arte şi
meserii, în baza H.G. nr.1488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului
sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de
protecţie socială "Bani de liceu";
burse sociale pentru studenţi (Legea nr.219/2000 privind egalitatea şanselor de a
urma studiile în învăţământul superior prin acordarea burselor sociale de studiu);
servicii sociale: masă la cantina de ajutor social (Legea nr.208/1997), centre de
informare şi consiliere (Legea tinerilor nr.333/2006), centre de primire în regim de
urgenţă, locuinţe protejate, centre de orientare profesională.
Sprijin pentru locuinţă:
sprijin acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, în baza
Legii nr.15/2003; prioritate la repartizare unei locuinţe tinerilor care provin din
sistemul de protecţie a copilului (Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei
Naţionale pentru Locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare).
Sprijin pentru serviciile de sănătate:
gratuitate la serviciile de sănătate pentru tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului precum şi pentru tinerii care sunt
beneficiari de venit minim garantat (Legea nr.95/2006 privind reforma sistemului de
sănătate, cu modificările şi completările ulterioare).
Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă o
repartizare inegală a acestora în relaţie cu numărul de tineri din grupul ţintă. Singurele zone care
fac excepţie o reprezintă Bucureşti, Regiunea de Vest şi, parţial, Regiunea Sud -Est.
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului „Tineri aflaţi în situaţii de
risc”
Asigurarea unor măsuri adecvate de prevenire a excluziunii sociale a tinerilor
care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi de intervenţie pentru protecţia
lor în scopul integrării sociale şi profesionale a acestora;
Diminuarea numărului de tineri aflaţi în situaţia de a nu avea un adăpost sigur,
prin crearea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională care să asigure
găzduirea beneficiarilor pe perioadă determinată, precum şi servicii pentru
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi servicii de reinserţie socio-
profesională;
Creşterea capacităţii instituţionale la nivelul autorităţilor publice locale privind
dezvoltarea de servicii sociale, în funcţie de profilul beneficiarilor şi nevoile reale
ale acestora;
Creşterea calităţii serviciilor prin utilizarea unui personal calificat într-un
domeniu specific de intervenţie;
Creşterea calităţii vieţii tinerilor din grupul ţintă.
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate a Proiectelor
Pentru simplificare, subproiectele pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc, aşa cum sunt definite
prin Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinat finanţării Proiectului privind
incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, Anexa nr.1, Partea a III-a, pct.2,
Program pentru tineri aflaţi în situaţii de risc, selectate pe bază de competiţie, sunt numite în
continuare Proiecte.
53
Obiectul unui Proiect îl constituie înfiinţarea unui centru social cu destinaţie
multifuncţională prin finanţarea lucrărilor de construcţie sau reabilitare/extindere a unei
sau mai multor clădiri şi dotarea acesteia/acestora cu echipamentul şi mobilierul necesare
derulării activităţilor.
Proiectele selectate se finanţează în baza unui contract de finanţare.
În înţelesul prezentului manual, obiectul contractului de finanţare este numit în continuare
obiectiv de investiţii.
Pentru acordarea finanţării, există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili;
proiectele eligibile;
tipurile de costuri eligibile.
3.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul „Programului pentru tinerii aflaţi în
situaţie de risc‖ sunt:
a) direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului organizate în
subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului
Bucureşti;
b) primăriile de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, prin serviciile
publice de asistenţă socială organizate în subordinea sau în cadrul aparatului de
specialitate al primarului.
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
Proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul îşi constituie o echipă de management
al Proiectului.
Centrele sociale cu destinaţie multifuncţională înfiinţate prin Proiectele finanţate, vor
funcţiona în subordinea sau coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului de la nivel judeţean/sector al municipiului Bucureşti, precum şi în
subordinea sau în cadrul primăriilor de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
În vederea derulării Proiectelor, solicitanţii pot încheia parteneriate public-public sau
public-privat.
3.1.1. Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale, conform legislaţiei în vigoare;
b) are drept de proprietate sau de folosinţa asupra terenurilor pe care doreşte să
amplaseze noile construcţii şi asupra clădirilor pe care doreşte să le reabiliteze sau să
le extindă, precum şi asupra terenurilor pe care sunt amplasate acestea;
c) menţine obiectul de activitate al centrului social cu destinaţie multifuncţională şi
asigură funcţionarea acestuia cel puţin 6 ani de la data recepţionării finale a
lucrărilor finanţate prin PIS şi, ulterior acestei perioade îşi menţine obiectul de
activitate al centrului în domeniul social, până la finalizarea duratei de amortizare a
obiectivului de investiţii, calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
d) asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani sau în natură;
e) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi partenerului/partenerilor, aprobat prin hotărâre a consiliului
judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului Municipiului Bucureşti sau, după
54
caz, a consiliului local al municipiului, oraşului sau comunei, în care se înscriu date
despre parteneri, termenii şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de către aceştia, precum
şi activităţile asumate de către părţi;
f) au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, evidenţiate prin
certificatul de atestare fiscală eliberat de administratia financiară;
3.1.2. Incompatibilităţi
Potenţialii solicitanţi nu pot participa la selecţie sau nu pot primi finanţare dacă:
a) au bunurile puse sub sechestru de către tribunal, au activitatea suspendată sau
sunt în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în
legislaţia şi reglementările în vigoare;
b) persoana împuternicită să semneze cererea şi contractul de finanţare a suferit
condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita profesională, hotărâte
de către o instanţă judecătorească, cu putere de res judicata (ex: condamnare
împotriva căreia nici un apel nu mai este posibil);
c) furnizează informaţii false cu privire la datele solicitate în vederea selectării şi
finanţării Proiectelor;
d) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare
rambursabilă sau nerambursabilă, constatate de instituţii abilitate în domeniu;
e) solicită reabilitarea unui spaţiu, sau, după caz construirea unei clădiri pe un teren
pentru care există înregistrată o cerere de revendicare sau se află în litigiu.
f) mai au în derulare un contract de finanţare prin care se acoperă aceleaşi tipuri de
cheltuieli pentru obiectivul de investiţii cu cele prevăzute în bugetul Proiectului;
g) au fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie,
implicare în organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul
intereselor financiare ale comunităţilor.
Potenţialii solicitanţi sunt excluşi de la selecţie sau de la acordarea de finanţare, dacă în perioada
derulării procedurii de selecţie:
(1) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte Proiectul pentru care solicită
finanţare;
(2) au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de evaluare
sau MMFPS, în timpul procesului de evaluare al Proiectelor prezente sau anterioare;
(3) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care MMFPS le poate dovedi prin
orice mijloace.
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare o „Declaraţie pe propria
răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la punctele de mai sus, respectiv de
la literele (a) la (g).
Declaraţia pe propria răspundere se completează pe formatul prevăzut în Anexa E la MOp
Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”- Documente standard.
3.1.3 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune Proiecte singuri sau în parteneriat public-public sau public-privat,
respectiv parteneriat cu alte autorităţi publice locale, precum şi cu alţi furnizori de servicii
sociale publici sau privaţi.
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor se stipulează în acordul de parteneriat.
Este obligatoriu ca acordul de parteneriat cu alţi furnizori de servicii sociale, publici sau privaţi,
să conţină date şi clauze referitoare la condiţiile de atribuire în folosinţa solicitantului a terenului
pentru construcţii noi sau a clădirii destinată reabilitării/extinderii şi a terenului aferent acesteia,
modalitatea de asigurare ulterioară a finanţării centrului, regimul de administrare a centrului (de
55
către solicitant sau transferul către alt furnizor public sau privat), precum şi orice alte condiţii
care derivă din obligaţiile de implementare ale Proiectului precum şi din obligaţia de a menţine
destinaţia unui centru social cu destinaţie multifuncţională pentru tineri pentru o perioadă 6 ani
şi ulterior, în domeniul social, până la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de
investiţii, calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Totodată, partenerii
completează o formularul „Descrierea partenerilor‖, prevăzut la Anexa E la MOp „ Tinerii aflaţi
în situaţie de risc‖.
În condiţiile în care furnizorii de servicii sociale privaţi, în calitate de partener, pun la dispoziţia
solicitantului terenul pentru construcţie nouă sau o clădire pentru a fi renovată/extinsă cu terenul
aferent în vederea înfiinţării unui centru social cu destinaţie multifuncţională, este obligatorie
încheierea în formă autentică a contractului de transmitere a dreptului de folosinţă pe o perioadă
egală cu cel puţin perioada de amortizare a obiectivului de investiţii.
Acordurile de parteneriat trebuie aprobate de solicitanţi şi de către parteneri prin hotărâri ale
consiliilor judeţene sau locale, respectiv prin hotărâri ale organelor proprii de conducere.
Numărul maxim de parteneri într-un acord de parteneriat nu trebuie să fie mai mare de 3,
inclusiv solicitantul.
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect sunt următoarele:
a) au drept de proprietate pentru terenurile şi imobilele pe care le pun la dispoziţia
solicitantului în vederea înfiinţării unor centre sociale cu destinaţie
multifuncţională;
b) au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la
pct.3.1.1. lit. e) şi 3.1.3;
c) au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, evidenţiate prin
certificatul de atestare fiscală eliberat de catre administratia financiara, precum şi
a celor locale evidenţiate de certificatul de atestare fiscala eliberate de catre
primarie;
d) sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale, în cazul în care, potrivit acordului
de parteneriat, au atribuţii în administrarea sau acordarea serviciilor din centrul
social cu destinaţie multifuncţională.
Prevederile literei d) se aplică doar partenerilor care îşi asumă atribuţii de administrare
sau acordare a serviciilor şi se evidenţiază prin certificatul de acreditare ca furnizor de
servicii sociale.
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri
Incompatibilităţile prevăzute la pct.3.1.2. sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii declaraţiei pe propria răspundere, completată conform modelului din Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”- Documente standard.
3.2 Proiecte eligibile
Proiectele trebuie să răspundă nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ
teritorială, respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti sau, după caz, municipiu, oraş sau
comună şi să se încadreze în acţiunile prevăzute în Strategia naţională de incluziune socială a
tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului aprobată prin H.G. nr.669/2006, precum
şi în strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor sociale.
Responsabilitatea managementului Proiectului revine integral solicitantului.
Solicitantul va finanţa din fonduri proprii atât studiul de prefezabilitate şi achiziţia
serviciilor de proiectare, respectiv de elaborare a documentaţiei tehnico-economice
56
aferente obiectivului de investiţii, cât şi cheltuielile cu procedura de achiziţie a lucrărilor şi
dotărilor corespunzătoare.
3.2.1 Tipurile de activităţi eligibile pentru a primi finanţare:
Crearea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională prin:
construcţii, reabilitări sau extindere de clădiri pentru înfiinţarea de centre
cu destinaţie multifuncţională;
dotarea cu echipamentele şi mobilierul necesare funcţionării.
3.2.2 Definirea centrului social cu destinaţie multifuncţională
Centrul social cu destinaţie multifuncţională este un centru rezidenţial care asigură cumulativ
găzduire pe perioadă determinată, precum şi activităţi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă şi a competenţelor profesionale, respectiv, consiliere socio-profesională şi
psihologică, orientare profesională, informare, educaţie civică şi pentru sănătate şi altele
asemenea.
Centrul social cu destinaţie multifuncţională va fi organizat astfel încât să permită beneficiarilor
un trai autonom, respectiv să se întreţină şi să se gospodărească singuri.
Se recomandă amplasarea centrelor sociale cu destinaţie multifuncţională în localităţi care să
permită accesul tinerilor pe piaţa forţei de muncă.
Condiţiile minime care trebuie luate în considerare la proiectarea şi amenajarea unei construcţii
destinate înfiinţării unui centru social cu destinaţie multifuncţională sunt:
dormitoare pentru maxim 2 persoane (sau o familie);
un grup sanitar cu duş, pentru maxim 4 persoane;
o bucătărie comună, spălătorie şi uscătorie pentru maxim10 - 12 persoane;
o cameră de zi comună, pentru socializare;
amplasamentul să permită accesul la mijloacele de transport în comun;
după caz,1-2 cabinete pentru personal de specialitate.
La proiectare, pentru camera de locuit, trebuie avute în vedere exigenţele minimale pentru
locuinţe prevăzute în Anexa 1 la Legea locuinţei nr.114/1996, republicată,
Un centru social cu destinaţie multifuncţională va oferi găzduire pentru minim 10 persoane şi
maxim 40 persoane.
Un centru social cu destinaţie multifuncţională se poate constitui din mai multe unităţi (clădiri),
cu amplasamente diferite, cu respectarea condiţiilor referitoare la capacitatea minimă sau
maximă. În această situaţie, solicitantul depune o singură solicitare de finanţare pentru
înfiinţarea centrului multifuncţional. Pentru coerenţă, se recomandă elaborarea unui singur
studiu de prefezabilitate/fezabilitate care detaliază capitolele de cheltuieli şi devizul pentru
fiecare din clădirile ce constituie obiectivul de investiţii, respectiv centrul multifuncţional.
Cabinetele pentru personalul de specialitate se amenajează în spaţiile existente cu această
destinaţie, ce aparţin solicitantului sau partenerului, deoarece, în centrele sociale cu destinaţie
multifuncţională beneficiarii trebuie să îşi desfăşoare viaţa independent şi nu asistat. Cheltuielile
necesare amenajării acestora nu fac obiectul finanţării din PIS, dar pot fi incluse în contribuţia
locală a solicitantului.
Prin excepţie de la prevederile alineatului anterior, în cazul centrelor sociale cu destinaţie
multifuncţională cu capacitate de peste 20 de locuri pot fi prevăzute în proiectul de construcţie
sau amenajare a centrului 1-2 cabinete destinate personalului de specialitate.
În centrele sociale cu destinaţie multifuncţională, găzduirea se asigură pe o perioadă
determinată, de maxim 3 ani. În caz de nevoie, aceste centre pot oferi şi găzduire în regim de
urgenţă pentru aceleaşi categorii de beneficiari.
57
Pentru acordarea serviciilor de găzduire se pot percepe contribuţii de la beneficiari. Cuantumul
acestora este stabilit de către AAPL care administrează centrul social cu destinaţie
multifuncţională respectiv, sau care, conform acordului de parteneriat, l-a dat în administrare
unui furnizor privat. La stabilirea contribuţiei se va lua în calcul venitul lunar al persoanei
beneficiare şi cheltuielile necesare traiului zilnic.
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă
Grupul ţintă este reprezentat de tinerii ( cu vârsta cuprinsă între 18 ani şi 35 de ani) care
părăsesc sau au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi nu au locuinţă sau nu dispun de
mijloacele financiare necesare închirierii sau cumpărării unei locuinţe.
Recomandăm ca, în situaţia în care există mai multe cereri decât capacitatea existentă, la
admiterea tinerilor din grupul ţintă în centrele sociale cu destinaţie multifuncţională, să fie luate
în considerare o serie de criterii de prioritate, cum ar fi:
tinerii care nu au dezvoltate abilităţile pentru o viaţă independentă şi, drept
urmare, nu s-au putut adapta locurilor de muncă oferite , aflându-se în
imposibilitatea de a dispune de veniturile necesare pentru a avea o locuinţă;
tinerii aflaţi în şomaj;
familii de tineri aflate în dificultate în care cel puţin unul din parteneri face parte
din grupul ţintă;
tinerii infectaţi HIV/ bolnavi SIDA;
tinerii care au un loc de muncă, dar ale căror venituri nu le permit închirierea la
preţul pieţei a unei locuinţe;
alte situaţii de urgenţă (familie monoparentală, tineri care au stat în stradă, dar au
potenţial de reintegrare socială, ş.a.).
3.3. Tipuri de cheltuieli eligibile Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
f) să fie necesare pentru realizarea Proiectului ;
g) să fie prevăzute în bugetul Proiectului;
h) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui Centru, în condiţiile
prevăzute la pct. 4.1.;
i) să fie identificabile şi verificabile ;
j) să fie corespunzătoare stadiului de derulare a Proiectului ;
Sub rezerva condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile eligibile pentru finanţarea din
PIS a Proiectelor sunt următoarele :
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii sau reabilitări, inclusiv extindere, de instalaţii electrice, sanitare şi
termice
cheltuieli pentru organizarea de şantier
cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala termică, aer condiţionat, internet, cablu
TV, telefon, etc.
amenajări exterioare (împrejmuiri, porţi, alei, spaţiu verde), după caz
2) Cheltuieli pentru dotarea Centrului cu echipamente cheltuieli pentru achiziţia de aparatura electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculatoare, telefon, fax,
imprimantă etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
58
alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă paramedicală, baterie de teste
3) Cheltuieli cu achiziţionarea de mobilier cheltuieli pentru achiziţia de paturi, dulapuri, noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere,
fotolii, mobilier de bucătărie, etajere, fişete, rafturi, măsuţe TV, etc.
alte cheltuieli: mochetă, covoare, corpuri de iluminat, jaluzele etc.
Cheltuielile pentru achiziţionarea de echipamente şi mobilier sunt eligibile şi pentru dotarea
cabinetului pentru personalul de specialitate care este amenajat în alt spaţiu decât cel aferent
obiectivului de investiţii, în conformitate cu prevederile pct. 3.2.2.
4) Cheltuieli privind activele circulante cazarmament (saltele, lenjerie pat, accesorii de pat, prosoape etc);
5) Cheltuieli neprevăzute, în cuantum de până la 10 % sau 20 % , calculate potrivit
prevederilor HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii .
3.4.Tipuri de Cheltuieli neeligibile
Nu pot fi finanţate din PIS, pentru obiectivul de investiţii următoarele:
elaborarea studiului de prefezabilitate;
elaborarea documentaţiei tehnico - economice la nivel de studiu de fezabilitate
sau a documentaţiei de avizare pentru lucrările de intervenţii necesară pentru
obiectivul de investiţii;
procedura de atribuire a contractelor de achiziţii de servicii, lucrări şi bunuri,
inclusiv elaborarea documentaţiei necesare;
dirigenţia de şantier;
taxe, avize, autorizaţii aferente obiectivului de investiţii;
achiziţia de terenuri, clădiri;
mijloace de transport auto;
diverse forme de asigurare;
dobânzi bancare;
activităţi referitoare la funcţionarea centrului (plata salariilor şi alte cheltuieli
curente de funcţionare);
organizarea de seminarii, workshop-uri;
acordarea de burse de studii;
participarea la cursuri de perfecţionare (altele decât cursurile de formare susţinute
de PIS).
salariile echipei de management al Proiectului.
3.5. Perioada de implementare a unui Proiect
Pentru un Proiect care are drept obiectiv de investiţii o construcţie nouă, perioada de
implementare (durata Proiectului) este de maximum 14 luni de la data semnării contractului de
finanţare.
Pentru un Proiect care are drept obiectiv de investiţii reabilitarea de clădiri/extindere, perioada
de implementare (durata Proiectului) este de maximum 12 luni de la data semnării contractului
de finanţare.
Planificarea activităţilor pentru implementarea Proiectului de înfiinţare a centrului social cu
destinaţie multifuncţională cuprinde perioda aferentă pregătirii documentaţiei de atribuire a
59
contractului de achiziţie pentru obiectivul de investiţii, derulării procedurii de achiziţie, precum
şi de perioada de execuţie a lucrărilor, dotarea cu echipamente şi punerea în funcţiune a
centrului.
Planificarea activităţilor se completează în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la
MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Planificarea activităţilor.
Secţiunea 4 - Finanţarea Proiectelor
4.1 Condiţii de finanţare
Pentru orice finanţare solicitată, sumele acordate vor fi calculate în funcţie de suprafaţa
construită, costurile cele mai avantajoase pentru înfiinţarea unui centru social cu destinaţie
multifuncţională, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor prevăzute la pct.3.2.2.
La proiectarea centrelor sociale cu destinaţie multifuncţională, respectiv a spaţiilor de locuit din
aceste centre, se va ţine cont de caracterul obişnuit al construcţiei prin care se asigură o locuinţă
convenabilă, scopul acesteia fiind acoperirea necesităţilor esenţiale de odihnă, preparare a
hranei, igienă şi educaţie conform exigenţelor minimale prevăzute de Legea locuinţei
nr.114/1996, republicată. De asemenea, la dotarea cu echipamente şi mobilier se are în vedere
asigurarea unor condiţii strict necesare pentru locuire şi pentru încurajarea iniţiativei personale
în vederea îmbunătăţirii standardelor de viaţă proprii.
Suma maximă solicitată de la MMFPS pentru un proiect de înfiinţare a unui centru social cu
destinaţie multifuncţională( obiectiv de investiţii) trebuie să se încadreze în următoarele limite:
pentru o construcţie nouă şi dotarea acesteia cu echipamentele şi mobilierul necesar,
suma solicitată poate fi de până la 650.000 EURO, pentru capacitatea maximă.
pentru reabilitarea/extinderea unei clădiri şi dotarea cu echipamentele şi mobilierul
necesar, suma solicitată poate fi de până la 350.000 EURO, pentru capacitatea maximă.
Prin urmare, suma maximă solicitată pentru un Proiect care are în vedere înfiinţarea
unui centru social cu destinaţie multifuncţională poate fi:
a) 650.000 EURO – construcţie nouă şi dotări - capacitate maximă
b) 350.000 EURO – reabilitare/extindere clădire şi dotări - capacitate maximă. Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile
înainte de data limită de depunere a Proiectelor.
Solicitantul trebuie să contribuie la finanţarea Proiectului, din sursele sale proprii ori atrase sau
ale partenerilor acestuia, cu cel puţin 10% din valoarea totală a finanţării solicitate, în bani sau în
natură.
Sunt considerate drept contribuţie locală, costurile pentru elaborarea documentaţiei tehnico –
economice aferente obiectivului de investiţii, costurile cu procedurile de atribuire a contractelor
achiziţiei de servicii, lucrări şi bunuri, costurile amenajării cabinetelor pentru personalul de
specialitate care va lucra cu beneficiarii centrului social cu destinaţie multifuncţională, altele
decât cele prevăzute în proiectul obiectivului de investiţii, precum şi valoarea clădirilor şi
terenurilor destinate realizării obiectivului de investiţii.
În condiţiile în care, lucrările de reabilitare presupun mici amenajări, reparaţii, zugrăveli şi alte
asemenea care nu privesc intervenţii la structura de rezistenţă, compartimentări şi alte lucrări ce
ar afecta siguranţa beneficiarului, acestea se pot realiza cu aportul personalului propriu cu
atribuţii în domeniu al solicitantului, după caz, partenerului.
60
Fondurile acordate de MMFPS pentru fiecare Proiect provin atât din împrumutul BIRD,
respectiv 85%, cât şi din contribuţia României la finanţarea programului, respectiv 15%.
Pentru etapa de selecţie, valoarea totala a Proiectului (obiectivului de investitii) este cea
rezultat din studiul de prefezabilitate si este acoperita de valoarea totală a finanţării acordate
de MMFPS la care se adaugă contribuţia locală de minim 10 % din valoarea finanţării solicitate.
Pentru etapa de contractare a finanţării, valoarea totala a Proiectului (obiectivului de
investitii) este cea din studiul de fezabilitate avizat de catre Consiliul interministerial de avizare
lucrari publice de interes national si locuinte si este acoperit de valoarea totală a finanţării
acordate de MMFPS la care se adaugă contribuţia locală.
4.2 Numărul de Proiecte înaintate
Un solicitant poate depune mai multe solicitări de finanţare de proiecte.
4.3 Procedura de acordare a finanţării
4.3.1 Solicitarea de finanţare
Solicitarea de finanţare este constituită din următoarele documente, prevăzute în Anexele la
MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”:
Cererea de finanţare - Anexa A;
Formularul Proiectului - Anexa B;
Bugetul Proiectului - Anexa C;
Planificarea activităţilor – Anexa D
Documente standard - Anexa E
Solicitanţii trebuie să respecte cu stricteţe formatele din anexe şi să completeze toate
paragrafele şi paginile în ordinea prevăzută.
Pentru a obţine punctajul necesar pentru a fi selectate, solicitanţii trebuie să aibă în vedere
următoarele:
► să evidenţieze situaţia de dificultate şi nevoile sociale ale tinerilor din grupul ţintă
aflaţi pe teritoriul judeţului, sectorului sau unor localităţi din judeţ;
► să justifice, cu date cantitative şi calitative, necesitatea dezvoltării de servicii sociale
destinate grupului ţintă;
► să demonstreze că dispune de experienţa, precum şi de resursele umane, financiare
şi materiale necesare administrării şi gestionării serviciilor sociale specializate
destinate categoriilor de persoane vulnerabile;
► să demonstreze fezabilitatea Proiectului, respectiv prezentarea studiului de
prefezabilitate, a unui buget adecvat şi a unei planificări corespunzătoare a
activităţilor;
► să stabilească un set de indicatori ce trebuie respectaţi pentru a evalua eficienţa
Proiectului;
► să redacteze Proiectul clar şi concis şi să respecte toate criteriile şi condiţionalităţile
înscrise în MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”.
4.3.2. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare Documentele care însoţesc obligatoriu solicitarea de finanţare sunt următoarele:
1. certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale al solicitantului - în copie;
61
2. Actele doveditoare privind situaţia juridică a clădirii şi/sau a terenului destinate
obiectivului de investiţii, după cum urmează:
a. extras de carte funciară spre informare - în original;
b. orice alte acte care clarifică locaţia şi eventualele sarcini: contract de
vânzare-cumpărare, contract de concesiune, contract de transmitere a dreptului de
folosinţă, hotărâre a consiliului judeţean/ local însoţită de contractul de dare în
folosinţă şi alte documente doveditoare, inclusiv acordul proprietarului de a
efectua lucrări de reabilitare/extindere a imobilului în cazul în care actul de dare în
administrare nu prevede expres acest lucru – în copie
3. Hotărârea Consiliului Judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului
Local al sectorului Municipiului Bucureşti/consiliului local al municipiului, în orginal,
care trebuie să cuprindă date concrete privind:
decizia de înfiinţare a Centrului şi asumarea costurilor aferente în completarea
celor asigurate prin programul PIS;
precizarea locaţiei obiectivului de investiţii, respectiv a viitorului Centru;
asigurarea contribuţiei în bani de minim 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate;
asumarea costurilor de funcţionare a Centrului şi menţinerea destinaţiei acestuia
pentru o perioadă de 6 ani de la darea în funcţiune a acestuia şi, ulterior,
menţinerea obiectului de activitate al Centrului în domeniul social până la
finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de investiţii, calculată conform
legii;
desemnarea echipei de management a proiectului (se menţionează funcţia
persoanei şi nu numele acesteia);
desemnarea persoanei împuternicite să înainteze cererea de finanţare şi să
semneze contractul de finanţare (se menţionează funcţia persoanei şi nu numele
acesteia);
4. certificatul de atestare fiscală - în original, conform cerinţelor de la pct. 3.1.1. lit. d) şi
pct. 3.1.3.1. lit. d);
5. studiul de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii, cu respectarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective şi lucrări publice – în original;
6. fişa bunului mobil sau imobil pentru dovedirea valorii de inventar a acestora înscrisă în
contabilitatea solicitantului, doar pentru situaţia în care, pe lângă contribuţia locală în bani
de minim 10%, se asigură şi contribuţie în natură – în copie;
7. organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului / Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti sau, după caz, a SPAS-ului din
subordinea municipiilor, din care să reiasă centrele aflate în subordine sau coordonare – în
copie;
8. ultima situaţie financiară a solicitantului - în copie;
9. declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că solicitantul nu se află în nici una
din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 3.1.2. lit. (a) - (g) - în original,
completată potrivit modelului prevăzut la Anexa E 1 la MOp Programul pentru victimele
violenţei în familie;
10. după caz, acordul de parteneriat, încheiat în condiţiile prevăzute la pct. 3.1.3. – în
original; acordul este însoţit de copia hotărârii consiliului local/consiliului
judeţean/Consiliului General al municipiului Bucureşti, pentru solicitant şi partener public,
respectiv a hotărârii organelor de conducere, în cazul partenerilor privaţi, conform pct.
3.1.1. lit. f), purtând menţiunea „conform cu originalul‖.
62
11. Minuta consultării comunităţii în cazul în care este schimbată destinaţia iniţială a
terenului pe care urmează a se construi obiectivul.
În situaţia parteneriatului, pentru parteneri se solicită, după caz, documentele prevăzute la pct.
1, dacă va furniza servicii sociale în cadrul centrului, 2.a, 2b, 4, la care se adaugă şi certificatul
de atestare fiscală eliberat de primărie, 6, 9, 10, precum şi cele din Anexa E.
4.3.3. Prezentarea Propunerii de Proiect
Propunerea de proiect se compune din solicitarea de finanaţare detaliată la punctul 4.3.1 şi toate
documentele care o însoţesc, prevăzute la punctul 4.3.2.
Solicitanţii trebuie să prezinte Propunerea de Proiect completată în limba română, în 4
exemplare, un original şi trei copii.
Propunerile de Proiect care contin documente completate de mână, nu vor fi acceptate.
Propunerea de Proiect este obligatoriu numerotată şi îndosariată, atât în dosarul original, cât şi
în cele trei copii, în următoarea ordine:
I. OPIS-ul documentelor
II. Solicitarea de finanţare, compusă din 4 documente:
1) Anexa A la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Cererea de
finanţare;
2) Anexa B la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Formularul
Proiectului
3) Anexa C la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Bugetul
Proiectului; la formularul de buget se anexează obligatoriu o descriere detaliată a
modului de estimare a cheltuielilor prevăzute în buget, precum şi o prezentare
succintă a contribuţiei în natură;
4) Anexa D la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Planificarea
activităţilor;
5) Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”- Documente
standard
III. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare referitoare atât la solicitant, cât şi la
parteneri, în ordinea enumerată la pct.4.3.2.
Vă rugăm să completaţi solicitarea de finanţare cu atenţie şi cât mai clar posibil, pentru a uşura
evaluarea acesteia. Fiţi precişi şi furnizaţi suficiente detalii pentru a asigura claritatea, în special
în ceea ce priveşte modul în care va fi atins scopul Proiectului, avantajele care vor rezulta din
implementarea Proiectului şi modul în care Proiectul propus este relevant pentru obiectivele
programului.
Atenţie la completarea formularului de buget pe capitole de cheltuieli eligibile, sumele aferente
şi modul de estimare a cheltuielilor.
Secţiunea 5 - Procesul de evaluare a Proiectelor
5.1. Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiect În vederea evaluării şi selectării Propunerilor de Proiect se constituie Comisia de selecţie a
Proiectelor, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
63
După elaborarea şi aprobarea MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, prin ordin al
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, se demarează procedura de selecţie a
Proiectelor.Totodată, dacă informaţiile rezultate în urma unei proceduri demonstrează
necesitatea modificării şi completării unor prevederi ale MOp.Programul „Tinerii aflaţi în
situaţii de risc‖, acesta se modifică şi se completează şi se supune din nou aprobării prin ordin al
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
5.2 Selecţia Proiectelor
Procedura de selecţie a Proiectelor presupune următoarele secvenţe:
a) publicarea pe site-ul MMFPS a MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de
risc‖ ;
b) publicarea anunţului de participare;
c) răspuns la clarificări solicitate;
d) prezentarea Propunerilor de Proiecte;
e) evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiecte;
f) comunicarea rezultatelor evaluării;
g) aprobarea Proiectelor eligibile pentru a fi finanţate;
5.2.1. Mediatizarea MOp.Programul “Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
După elaborarea şi aprobarea MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, poate fi
demarat un program de campanie publicitară destinat mediatizării PIS.
5.2.2. Publicarea anunţului de participare şi a MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de
risc”
În vederea demarării procedurii de selecţie a Proiectelor, MMFPS publică un anunţ de
participare în Monitorul Oficial al României Partea a VI-a, într-un cotidian central de mare tiraj,
precum şi pe site-ul propriu: www.mmuncii.ro/ro/ şi http://sas.mmssf.ro
În anunţul de participare sunt menţionate, în principal, informaţii referitoare la accesarea MOp.
Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, data şi locul depunerii Proiectelor, modalitatea de
solicitare a clarificărilor, criteriile minime de selecţie, criteriul de atribuire al finanţării.
Potenţialii solicitanţi pot accesa MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, astfel:
de pe site-ul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (www.mmuncii.ro/ro/,
http://sas.mmssf.ro );
la sediul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale (AJPS) teritoriale, pe suport electronic
sau pe suport de hârtie; în situaţia în care se solicită pe suport de hârtie, se achită suma
de 30 lei care se constituie venit la bugetul de stat.
5.2.3. Răspuns la clarificările solicitate
În cazul în care solicitantul are nevoie de clarificări referitoare la conţinutul MOp. Programul
„Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, se poate adresa MMFPS la numărul de telefon/fax, precum şi
la adresa de e-mail ce vor fi prezentate în anunţul de participare, dar nu mai târziu de 10 zile
calendaristice înaintea termenului limită de depunere a Proiectelor.
5.2.4. Prezentarea Propunerilor de Proiect
Propunerile de Proiect care cuprind solicitarea de finanţare şi documentele însoţitoare se depun
în patru exemplare – un original şi trei copii, în pachet închis, la registratura MMFPS din str.
Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sector 1, Bucureşti, până la termenul limită prevăzut în anunţul de
participare. Recomandăm să utilizaţi o cutie de carton pentru a preveni deteriorarea plicurilor.
Pe pachetul închis (cutie) se fac următoarele menţiuni:
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
a) prezentare generală a problemelor sociale din judeţ/sector al municipiului
Bucureşti/municipiu/oraş/comună şi a principalelor categorii de persoane vulnerabile;
b) grupul ţintă - tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului:
c) situaţia copiilor în dificultate: număr total de copii aflaţi în sistemul de protecţie, din
care: număr copii îngrijiţi în centre de plasament, număr copii îngrijiţi în servicii
alternative de tip apartamente protejate, număr copii îngrijiţi în familii substitutive,
număr copii îngrijiţi de asistenţi maternali;
d) situaţia copiilor din sistemul de protecţie, pe grupe de vârstă, pe ultimii 3 ani;
e) numărul total de tineri care au părăsit sistemul de protecţiea copilului în judeţ/sector al
municipiului Bucureşti/municipiu/oraş: în ultimii 3 ani şi estimare pe următorii 2 ani;
f) numărul de tineri care au părăsit sau vor părăsi sistemul de protecţie din judeţ/sector al
municipiului Bucureşti/municipiu/oraş şi au o calificare profesională, din care: număr
absolvenţi ai unei şcoli profesionale, număr absolvenţi de liceu, absolvenţi de învăţământ
post liceal sau universitar (în anii 2005, 2006, 2007, 2008);
g) numărul de tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului aflaţi în evidenţa
dumneavoastră şi au un loc de muncă în anul curent.
h) date existente din evaluările locale privind procentul tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie şi au locuinţă sau pot să-şi achite costurile închirierii unei locuinţe;
i) numărul total al centrelor şi serviciilor destinate găzduirii şi îngrijirii copilului pe aria
teritorială a judeţului/sectorului municipiului Bucureşti/municipiului/oraşului/comunei;
j) care sunt localităţile din judeţ în care sunt amplasate centrele de plasament cu capacitatea
cea mai mare (menţionaţi numărul de beneficiari);
k) relevanţa Proiectului pentru grupul ţintă: în ce mod centrul social cu destinaţie
multifuncţională propus pentru înfiinţare răspunde nevoilor tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului, care au fost criteriile în baza cărora s-a ales
amplasamentul centrului, dacă există locuri de muncă disponibile în localitatea
respectivă, dacă există solicitări înregistrate pentru acordarea de locuinţă din partea
tinerilor din grupul ţintă (numărul lor), care au fost criteriile care au stat la baza
înfiinţării centrului social cu destinaţie multifuncţională cu capacitatea propusă, alte date
relevante;
l) câte alte centre asemănătoare (inclusiv apartamente închiriate cu destinaţia de locuinţă)
sau locuinţe sociale există pe raza teritorială a judeţului/sectorului municipiului
Bucureşti/municipiului/oraşului/comunei şi ce capacitate au acestea;
m) relevanţa Proiectului pentru strategia de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel
judeţean/al sectorului municipiului Bucureşti şi înscrierea acestuia în obiectivele
Strategiei naţionale de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului aprobată prin HG nr.669/2006.
4.2 Scurtă prezentare a metodologiei de monitorizare a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, utilizată de solicitant (maxim 1 pagină)
îmbunătăţirea echilibrului economico-social al familiei prin reducerea fenomenului de violenţă
în familie şi prin integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în
cadrul familiei (diverse forme de violenţa în familie).
2. Programul de Guvernare pentru perioada 2009 – 2012, care stabileşte obiectivele generale
de continuare şi accelerare a reformei în domeniul asistenţei sociale în concordanţă cu nevoile
actuale ale cetăţeanului şi ale societăţii româneşti.
Recunoscând gravitatea fenomenului, ţinând cont de faptul că prevenirea şi combaterea
violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă
o importantă problemă socială şi de sănătate publică, Programul de Guvernare 2009 – 2012,
Capitolul 9 – „Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse‖, stabileşte printre priorităţi
următoarele:
Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă
destinate agresorilor familiali.
Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea
responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi asigurării resurselor
financiare necesare.
De asemenea, în Memorandumul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, semnat la
Bruxelles în 2005 de Guvernul României şi Comisia Europeană, sunt cuprinse între priorităţi şi
următoarele: dezvoltarea unui sistem de prevenire şi combatere a violenţei în familie prin
asigurarea suportului economic, social şi juridic victimelor violenţei în familie (centre pentru
adăpostirea victimelor violenţei în familie; centre de recuperare pentru victimele violenţei şi
centrele de asistenţă destinate agresorilor), promovarea toleranţei zero faţă de violenţa în familie
prin campanii naţionale de educare şi sensibilizare; colaborarea cu organizaţii neguvernamentale
în vederea folosirii expertizei şi experienţei existente în domeniu.
Modul în care România se implică şi îşi asumă responsabilităţi în combaterea violenţei în
familie, care constitue o încălcare gravă a drepturilor omului, a fost un subiect central în
interogarea României la Geneva, în mai 2008, la Consiliul pentru Drepturile Omului. În urma
evaluării Raportului prezentat de către România, ţările membre ale Consiliului au formulat o
serie de recomandări pentru includerea în programele guvernamentale ale României de politici
publice aplicate destinate combaterii şi diminuării fenomenului (Recomandarea nr.13 pentru
România din Raportul intermediar al grupului de lucru privind mecanismul de evaluare
periodică universală al Consiliului Drepturilor Omului).
Având în vedere contextul descris anterior, dezvoltarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi
combaterii fenomenului violenţei în familie, precum şi stimularea acţiunilor menite să contribuie
la diminuarea fenomenului trebuie să se înscrie în politicile sociale prioritare. În acest sens, pe
perioada de aplicare a Planului de măsuri pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul
prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Familiei şi a drepturilor Copilului şi-a propus in obiectivul operaţional nr. 4 – „Dezvoltarea unui
sistem unitar de servicii sociale specifice domeniului prevenirii şi combaterii violenţei în
familie‖ - crearea cel puţin a câte unui centru pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie
şi a unui centru de recuperare a victimelor violenţei în familie, cât şi a cel puţin unui centru de
asistenţă destinat agresorilor în fiecare judeţ al ţării. În această ordine idei, se impune
completarea hărţii serviciilor sociale specifice oferite victimelor prin dezvoltarea reţelei de
centre destinate victimelor violenţei în familie.
84
În vederea dezvoltării sistemului de servicii specializate destinate victimelor violenţei în familie
şi a agresorilor familiali, şi urmărind realizarea planului de măsuri din cadrul Strategiei
naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului a elaborat în cursul
anului 2005 Anexele nr. 8 şi nr. 9 ale Hotărârii Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea
programelor de interes naţional în domeniul protecţiei (...) persoanelor victime ale violenţei în
familie şi a finanţării acestor programe. Pentru prima dată în România, Guvernul a alocat
fonduri din bugetul de stat pentru combaterea violenţei în familie, manifestând astfel interes
crescut pentru diminuarea efectelor negative în plan social ale fenomenului, fiind lansate două
programe de interes naţional în domeniul combaterii violenţei în familie, respectiv:
a) Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de
proiecte destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei
în familie, pentru înfiinţare în anii 2006 - 2008 a 13 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei
în familie prin cofinanţarea proiectelor depuse de ONG-uri şi/sau instituţii publice precum şi
susţinerea financiară a cel puţin 8 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie
(adăposturi) existente, dar rămase fără finanţare.
b) Dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor
familiali, pentru înfiinţare în anii 2006 - 2008 a 10 unităţi de recuperare şi reintegrare socială şi
susţinerea financiară a acestora.
În perioada 2006 – 2008, au fost organizate cinci selecţii publice de proiecte în vederea atribuirii
de contracte de finanţare nerambursabilă din fonduri publice pentru înfiinţarea de centre de
primire în regim de urgenţă destinate victimelor violenţei în familie, pentru susţinerea de
astfel de centre existente, dar rămase fără finanţare, precum şi pentru înfiinţarea de centre de
asistenţă destinate agresorilor familiali.
În urma celor cinci sesiuni de selecţie de proiecte au fost atribuite 28 contracte de finanţare
nerambursabilă de la bugetul de stat, după cum urmează:
au fost înfiinţate sau sunt în curs de înfiinţare 15 adăposturi pentru victimele violenţei în
familie; sunt susţinute financiar 7 adăposturi deja existente;
au fost înfiinţate 6 centre de asistenţă destinate agresorilor familiali. Conform statisticii ANPF, în perioada 2004 —2008 (primul semestru) au fost înregistrate următoarele cazuri de violenţă în familie: 2004 – 8104 cazuri din care 84 decese; 2005 – 9537 cazuri din care 169 decese; 2006 – 9372 cazuri din care 151 decese; 2007– 8787 cazuri din care 136 decese; 2008 – 11534 cazuri din care 137 decese; 2009, primul trimestru – 3270 cazuri din care 22 decese.
În ceea ce priveşte serviciile sociale specializate, în România există în prezent 57 de adăposturi
destinate victimelor violenţei în familie, cu o capacitate de peste 600 locuri pentru persoane
adulte şi pentru copiii lor, 40 centre de consiliere şi 6 centre de asistenţă destinate agresorilor
familiali.
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului pentru victimele violenţei în
familie
a) Crearea unei reţele de Centre prin finanţarea sub-proiectelor privind victimele violenţei
în familie (acordate în condiţii competitive);
b) Pregătirea personalului Centrelor destinate victimelor violenţei în familie;
c) Elaborarea unei metodologii specifice - ghiduri metodologice privind bune practici şi
modalităţi de monitorizare şi evaluare a proiectelor şi programelor în domeniul prevenirii şi
85
combaterii diferitelor forme de violenţă, inclusiv a violenţei în familie; contribuţia la dezvoltarea
sistemului de management al informaţiei;
d) Întreprinderea de activităţi de conştientizare şi informare a opiniei publice.
Rezultatele preconizate sunt:
facilitarea accesării serviciilor sociale specializate destinate victimelor violenţei în
familie;
informarea opiniei publice privind harta serviciilor specializate în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie;
dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale specializate destinate victimelor
violenţei în familie;
dezvoltarea unui sistem de management al informaţiei pentru cunoaşterea amplorii
fenomenului violenţei în familie şi, implicit, eliminarea raportărilor multiple şi a
informaţiilor redundante;
diminuarea actelor de violenţă în familie în cadrul comunităţilor de pe raza de intervenţie
a noilor Centre;
creşterea gradului de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice privind efectele
negative ale fenomenului violenţei în familie şi necesitatea abordării unei atitudini de
respingere şi de toleranţă zero faţă de acesta;
creşterea numărului personalului specializat, cu competenţe necesare în domeniul
furnizării de servicii sociale specializate.
Indicatorii Programului pentru victimele violenţei în familie sunt:
numărul de Centre şi locuri de găzduire destinate victimelor violenţei în familie,
înfiinţate în cadrul programului;
distribuirea pe zone regionale a Centrelor;
numărul specialiştilor din centrele destinate victimelor violenţei în familie, atât din cele
nou-înfiinţate, cât şi din cele existente, pregătiţi în cadrul proiectului;
impactul campaniilor de informare şi sensibilizare susţinute de program asupra grupului
ţintă şi opiniei publice;
numărul şi evoluţia actelor de violenţă în familie din grupul ţintă al victimelor violenţei
în familie.
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate ale proiectelor Pentru simplificare, subproiectele privind violenţa în familie selectate pe bază de competiţie,
aşa cum sunt definite prin Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre
România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinat finanţării
Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, anexa 1, Partea a
III-a, pct.3, Program victimele violenţei în familie, selectate pe bază de competiţie, sunt numite
în continuare Proiecte.
Obiectul Proiectului îl constituie înfiinţarea unui Centru prin finanţarea lucrărilor de
construcţie sau reabilitare / extindere a unei clădiri şi dotarea acesteia cu echipamentul şi
mobilierul necesare derulării activităţilor.
Proiectele selectate se finanţează în baza unui contract de finanţare.
În înţelesul prezentului manual, obiectul contractului de finanţare este numit în continuare
obiectiv de investiţii.
Pentru acordarea finanţării, există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili
proiectele eligibile
tipurile de costuri eligibile
86
3.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul „Programului pentru victimele violenţei în
familie‖ sunt:
a) direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului organizate în subordinea
consiliilor judeţene, a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
b) serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) organizate în subordinea consiliilor locale ale
municipiilor, în condiţii bine justificate.
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul îşi constituie o echipă de management
al proiectului, recrutată din cadrul personalului propriu.
Centrele înfiinţate prin Proiectele finanţate din acest program, vor funcţiona în
subordinea sau coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
de la nivel judeţean/sector al municipiului Bucureşti, Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială a Municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, în cadrul, în coordonarea sau în
subordinea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În vederea derulării proiectelor, solicitanţii pot încheia parteneriate public-public sau
public-privat.
3.1.1 Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale, conform legislaţiei în vigoare;
b) are drept de proprietate sau drept de folosinţă asupra terenurilor pe care doreşte să
amplaseze noile construcţii sau asupra clădirilor pe care doreşte să le reabiliteze /
extindă, precum şi asupra terenului pe care este amplasată clădirea;
c) menţine obiectul de activitate al Centrului şi asigură întreţinerea şi funcţionarea
acestuia cel puţin 6 ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin
PIS şi, ulterior acestei perioade, menţine obiectul de activitate al Centrului în
domeniul social, până la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de
investiţii, calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, evidenţiate prin
certificatul de atestare fiscală eliberat de administraţia financiară;
e) asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani;
f) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de
reprezentanţii legali ai solicitantului şi ai partenerului/partenerilor, aprobat prin
hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului general sau consiliilor
locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti sau, după caz, a consiliului local al
municipiului, în care se înscriu date despre parteneri, termenii şi condiţiile care
trebuie îndeplinite de către aceştia, precum şi activităţile asumate de către părţi.
3.1.2 Incompatibilităţi
Potenţialii solicitanţi nu pot participa la selecţie sau nu pot primi finanţare dacă:
Să asigure asistenţa victimelor violenţei în familie şi din alte unităţi administrativ-teritoriale pe baza unor convenţii
cu autorităţile locale ale acestora.
87
a) au bunurile puse sub sechestru de către tribunal, au activitatea suspendată sau
sunt în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în
legislaţia şi reglementările în vigoare;
b) persoana împuternicită să semneze cererea şi contractul de finanţare a suferit
condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita profesională, hotărâte
de către o instanţă judecătorească cu putere de res judicata (ex: condamnare
împotriva căreia nicio cale de atac nu mai poate fi posibilă);
c) furnizează informaţii false sau deformate cu privire la datele solicitate în
vederea selectării şi finanţării Proiectelor;
d) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare
rambursabilă sau nerambursabilă, aspecte constatate de instituţii abilitate în
domeniu;
e) mai au în derulare sau au finalizat un contract de finanţare prin care se acoperă
aceleaşi tipuri de cheltuieli pentru obiectivul de investiţii, cu cele prevăzute în
bugetul Proiectului;
f) au fost subiectul unui proces pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii
criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale
comunităţilor şi au o hotărâre de către o instanţă judecătorească cu putere de res
judicata (ex: condamnare împotriva căreia nicio cale de atac nu mai poate fi
posibilă) ;
g) solicită reabilitarea/extinderea unui spaţiu, sau, după caz construirea unei
clădiri pe un teren pentru care există înregistrată o cerere de revendicare sau se
află în litigiu.
Potenţialii solicitanţi sunt de asemenea excluşi de la participarea la selecţia publică sau de la
acordarea de finanţare dacă în perioada derulării procedurii de selecţie:
(1) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte proiectul pentru care
solicită finanţare;
(2) au încercat să exercite presiuni pentru a obţine informaţii confidenţiale sau să
influenţeze comisia de evaluare sau ANPFDC/MMFPS, în timpul procesului de
evaluare a proiectelor prezente sau anterioare;
(3) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care ANPFDC le poate dovedi
prin orice mijloace;
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare „Declaraţie pe propria
răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la punctele de mai sus, de la (a) -
(g);
Declaraţia pe propria răspundere se completează pe formatele prevăzute în Anexa E 1 la MOp
Programul pentru victimele violenţei în familie - Documente standard.
3.1.3 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune proiecte singuri sau în parteneriat public-public sau public-privat,
respectiv parteneriat cu alte autorităţi publice locale, precum şi cu alţi furnizori de servicii
sociale publici sau privaţi, inclusiv organizaţii non-guvernamentale.
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor trebuie stipulate în acordul de
parteneriat, conform pct. 3.1.1., lit. f).
Este obligatoriu ca acordul de parteneriat cu alţi furnizori de servicii sociale, publici sau privaţi,
să conţină date şi clauze referitoare la condiţiile de atribuire în folosinţa solicitantului a terenului
pentru construcţii noi sau a clădirii destinată reabilitării / extinderii şi a terenului pe care e
amplasată aceasta, modalitatea de asigurare ulterioară a finanţării centrului, regimul de
administrare a centrului (de către solicitant sau transferul atribuţiilor de administrare către alt
furnizor public sau privat), precum şi orice alte condiţii care derivă din obligaţiile de
88
implementare a Proiectului sau din obligaţia de a menţine destinaţia Centrului pentru o perioadă
de cel puţin 6 ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin PIS şi, ulterior acestei
perioade, menţine obiectul de activitate al Centrului în domeniul social, până la finalizarea
duratei de amortizare a obiectivului de investiţii, calculate în conformitate cu prevederile legale
în vigoare. Totodată, partenerii completează formularul „Descrierea partenerilor‖, prevăzut la
Anexa E 2 la Mop „Programul pentru victimele violenţei în familie”.
În condiţiile în care furnizorii de servicii sociale privaţi, în calitate de partener, pun la dispoziţia
solicitantului o clădire pentru a fi renovată/extinsă cu terenul pe care este amplasată în vederea
înfiinţării unui Centru, este obligatorie încheierea în formă autentică a contractului de de
transmitere a dreptului de folosinţă pe o perioadă egală cu cel puţin perioada de amortizare a
obiectivului de investiţii, pentru a asigura îndeplinirea criteriului de la pct. 3.1.1. lit. c).
Acordurile de parteneriat trebuie aprobate de solicitanţi şi de către parteneri prin hotărâri ale
consiliilor judeţene sau locale, respectiv prin hotărâri ale organelor proprii de conducere.
Partenerii solicitanţilor participă la implementarea activităţilor proiectului, potrivit
prevederilor din acordul de parteneriat.
Numărul maxim de parteneri într-un parteneriat nu trebuie să fie mai mare de 3, inclusiv
solicitantul.
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect sunt următoarele:
a) sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale, în cazul în care, potrivit acordului
de parteneriat, au atribuţii în administrarea sau acordarea serviciilor din Centru;
b) au drept de proprietate pentru terenurile şi imobilele pe care le pun la dispoziţia
solicitantului, în vederea înfiinţării Centrelor;
c) au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la pct.
3.1.1. lit. f) şi 3.1.3;
d) au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, evidenţiate prin
certificatul de astestare fiscală eliberat de administraţia financiară, precum şi a
celor locale, evidenţiate prin certificatul de atestare fiscală eliberat de primărie.
Prevederile literei a) se aplică doar partenerilor care îşi asumă atribuţii de administrare
sau acordare a serviciilor şi se evidenţiază prin certificatul de acreditare ca furnizor de
servicii sociale.
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri
Incompatibilităţile prevăzute la pct. 3.1.2. sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii „Declaraţiei pe propria răspundere”, completată conform modelului de la Anexa
E1 la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie – Documente standard. .
3.2 Proiecte eligibile
Proiectele trebuie să răspundă nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ -
teritorială, respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti sau, după caz, municipiu, şi să se
încadreze în obiectivele prevăzute în Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii
fenomenului violenţei în familie aprobată prin HG nr.686/2005, precum şi în strategiile proprii
de dezvoltare a serviciilor sociale.
Responsabilitatea managementului Proiectului revine integral solicitantului.
89
Solicitantul va finanţa din fonduri proprii, atât elaborarea studiului de pre-fezabilitate,
achiziţia serviciilor de proiectare, elaborare a documentaţiei tehnico-economice aferente
obiectivului de investiţii, cât şi cheltuielile cu procedura de achiziţie a lucrărilor şi
dotărilor corespunzătoare.
3.2.1. Tipurile de activităţi pentru ca un proiect să fie eligibil a primi finanţare prin prezentul
program sunt următoarele7
Crearea de Centre prin:
construcţie sau reabilitare/extindere de clădiri, pentru înfiinţarea de
Centre;
dotarea cu mobilierul şi echipamentele necesare funcţionării.
3.2.2. Definirea Centrului
Centrul este un centru rezidenţial care asigură cumulativ, în condiţiile legii, următoarele tipuri
de servicii:
a) primire şi găzduire temporară pentru o perioadă de la 7 până la 60, respectiv 90 de zile;
în situaţii excepţionale se poate aproba prelungirea până la 180 de zile, numai cu
aprobarea conducerii centrului;
b) asistenţă socială şi îngrijire;
c) consiliere juridică;
d) consiliere psihologică, oferind sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă şi a realizării
inserţiei sociale şi profesionale a victimei;
e) promovarea unor programe de reinserţie socială a victimelor violenţei în familie;
f) iniţierea şi derularea de programe speciale de protecţie şi asistenţă a victimelor violenţei
în familie;
g) consiliere ocupaţională prin acordarea informaţiilor necesare, dar şi a sprijinului pentru
integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate, pe
baza încheierii de convenţii cu agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;
h) asigurarea asistenţei medicale, inclusiv a evaluării în cadrul serviciilor de medicină
legală.
Centrul asigură beneficiarilor gratuit serviciile enumerate mai sus.
Capacitatea minimă pentru găzduire a Centrului este de 12 locuri, camerele dispunând de
1 – 3 paturi.
Structura minimă orientativă de personal
Personal de specialitate:
1 asistent social
1 psiholog
1 jurist
1 asistent medical
În funcţie de nevoile identificate pot fi contractate şi serviciile unor specialişti: educator,
psihopedagog etc.
În baza convenţiei de colaborare încheiate cu spitalele sau cu unităţile sanitare, conform
standardelor în vigoare, Centrele asigură accesul beneficiarilor la servicii medicale.
Personal administrativ:
Şef centru
90
Paznic
Personal de serviciu (curăţenie) / îngrijitor imobil (se va ţine cont şi de faptul că
beneficiarii Centrului pot fi antrenaţi în activităţi de gospodărire şi curăţenie)
Modelul de amenajare a Centrului cuprinde următoarea structură:
dormitoare - camere cu 1 - 3 locuri
bucătării / bucătărie comună şi spaţii de depozitare corespunzătoare
spălătorii comune şi uscătorii
cameră de zi pentru petrecerea timpului liber
cabinete pentru consiliere psihologică, consiliere juridică, asistenţă socială, asistenţă
medicală
camere administraţie
grupuri sanitare cu duş
centrală termică
Suprafaţa recomandată a Centrului este de 250 mp.
Modelul de amenajare a Centrului trebuie să se regăsească în propunerea de proiect, în limitele
asigurării funcţionalităţii acestuia şi cu respectarea standardelor existente. La proiectare, pentru
camerele de locuit, trebuie avute în vedere exigenţele minimale pentru locuinţe prevăzute în
Anexa 1 la Legea locuinţei nr.114/1996, republicată.
În amenajarea Centrului trebuie ţinut cont de standardele de accesibilizare a clădirii şi a
utilităţilor.
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă Beneficiarii Proiectului sunt victimele violenţei în familie.
3.3. Tipuri de cheltuieli eligibile Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să fie necesare oportune şi justificate pentru realizarea Proiectului ;
b) să fie contractate în perioada executării proiectului
c) să fie prevăzute în bugetul Proiectului;
d) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui Centru, în
condiţiile prevăzute la pct. 4.1.;
e) să fie identificabile şi verificabile ;
f) să fie corespunzătoare stadiului de derulare a Proiectului/ să fie planificate
corespunzător perioadei de derulare a proiectului;
Sub rezerva condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile eligibile pentru finanţarea din
PIS a Proiectelor sunt următoarele :
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii sau reabilitări, inclusiv extindere, de instalaţii electrice, sanitare şi
termice
cheltuieli pentru organizarea de şantier
cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala termică, aer condiţionat, internet, cablu
TV, telefon, etc.
amenajări exterioare (împrejmuiri, porţi, alei, spaţiu verde), după caz
2) Cheltuieli pentru dotarea Centrului cu echipamente cheltuieli pentru achiziţia de aparatura electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
91
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculatoare, telefon, fax,
imprimantă etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă paramedicală, baterie de teste
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
1. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemanta/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor a/al BI/CI
nr. ……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/
împuternicit prin HCJ/HCL/Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/HCL sau
HCJ a partenerului public/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr.
……….., cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar
pe propria răspundere următoarele:
a) datele, informaţiile şi documentele prezentate în prezenta Propunere de Proiect
corespund realităţii;
b) solicitantul/partenerul ………..(denumire), nu se încadrează în nici una din situaţiile
de incompatibilitate prevăzute la pct. 3.1.2. lit. a) – g)/3.1.3.2. din Manualul
Operaţional pentru Programul pentru victimele violenţei în familie.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
111
ANEXA E
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
2. DESCRIEREA PARTENERILOR
Acest formular trebuie completat pentru fiecare organizaţie parteneră.
Tabelul prevăzut mai jos se poate adapta pentru a fi completat cu date suplimentare de către parteneri.
Partener
Denumire legală completă
(numele instituţiei/ organizaţiei)
Statut juridic
Adresa oficială
Persoană de contact
Telefon nr.
Fax nr.
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Date relevante asupra altor resurse
materiale şi financiare
Experienţa în proiecte similare,
relevantă pentru rolul în
implementarea proiectului propus
Istoricul cooperării cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea
proiectului propus
Rolul şi implicarea în punerea în
aplicare a proiectului propus
112
ANEXA F
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
Raport de evaluare de teren MODEL
Raportul se întocmeşte de reprezentantul AJPS la notificarea comisiei de evaluare din ANPFDC /
MMFPS, în etapa evaluării de teren
DENUMIREA SOLICITANTULUI: (DGASPC din judeţul/sectorul………/ DGASMB/SPAS
municipiul)……...
PROIECTUL
TITLUL…………………….. ADRESA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII…………………………………..
Suprafaţă Capacitate Nr. camere BUGET SOLICITAT
Construcţie nouă
Reabilitare (inclusiv
extindere)
Dotarea cu
echipamente şi
mobilier
- - -
Data vizitei:
Persoanele intervievate:……………………………………………
I. VERIFICAREA UNOR ASPECTE REFERITOARE LA SOLICITANŢI ŞI PARTENERI
DA NU
ASPECTE PRIVIND SOLICITANŢII
dispune de suficiente resurse materiale necesare derulării proiectului propus
dispune de suficiente resurse umane necesare derulării proiectului propus
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că pentru
imobilul şi terenul pe care este amplasat acesta/terenul care fac/face obiectul proiectului
nu există înregistrată o cerere de revendicare, că acestea nu se află în litigiu, sunt
conforme cu realitatea
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, conform Anexei E 1 la MOp pentru
Programul pentru victimele violenţei în familie, sunt conforme cu realitatea
ASPECTE PRIVIND PARTENERII
dispune de suficiente resurse materiale necesare derulării proiectului propus
dispune de suficiente resurse umane necesare derulării proiectului propus
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că pentru
imobilul şi terenul pe care este amplasat acesta/terenul care fac/face obiectul proiectului
nu există înregistrată o cerere de revendicare, că acestea nu se află în litigiu, sunt
conforme cu realitatea
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, conform Anexei E 1 la MOp pentru
Programul pentru victimele violenţei în familie, sunt conforme cu realitatea
II. EVALUAREA CONFORMITĂŢII PROIECTULUI CU SITUAŢIA EXISTENTĂ DIN TEREN
113
DA NU
Proiectul se încadrează în obiectivele Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie, în obiectivele prioritare ale Programului pentru
victimele violenţei în familie, parte a Proiectului de Incluziune Socială şi în strategiile
proprii solicitantului de dezvoltare a serviciilor sociale?
Este justificată înfiinţarea Centrului pe baza evaluării nevoilor reale ale comunităţii,
identificate în unitatea administrativ-teritorială respectivă (judeţ/sector/municipiul
Bucureşti/municipiu)?
Există corespondenţa între problemele identificate pe de o parte şi obiectivele şi
activităţile proiectului pe de altă parte?
Are coerenţă planul general al proiectului, iar indicatorii de rezultat şi eficienţă
corespund cu obiectivele?
Sunt viabile resursele financiare previzionate pentru menţinerea funcţionării Centrului
pentru perioada de cel puţin 6 ani?
Bugetul este realist şi echilibrat?
În ultimii ani au fost alocate sume semnificative din bugetul local pentru susţinerea
serviciilor sociale?
Are solicitantul capacitatea de a gestiona proiecte de investiţii şi bugete, precum şi
experienţă în managementul de proiect?
Există o metodologie de implementare a proiectului?
Există proceduri de monitorizare şi evaluare internă a activităţilor Centrului?
Consideraţi că proiectul, în forma propusă, va avea impact asupra grupului ţintă şi
asupra fenomenului de violenţă în familie?
Există un alt centru destinat victimelor violenţei în familie (care oferă inclusiv
găzduire) în unitatea administrativ-teritorială?
Există incompatibilităţi în conformitate cu pct. 3.1.2. din Manualul Operaţional al
Programului pentru victimele violenţei în familie? Dacă răspunsul este DA, detaliaţi
la pct. III şi ataşaţi documente relevante.
III. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE constatate ca urmare a verificărilor din teren
…………………
IV. RECOMANDARE
Având în vedere cele menţionate, ca urmare a verificării informaţiilor cuprinse în propunerea de proiect
şi a verificării realităţii din teren, AJPS propune ACORDAREA/NEACORDAREA finanţării pentru
proiectul „……….‖.
Evaluator AJPS
Nume, prenume, funcţia, semnătura, data
DIRECTOR COORONATOR AJPS
Nume, prenume, semnătura, data, ştampilă
114
CAPITOLUL V
MANUAL OPERAŢIONAL PENTRU
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ A POPULAŢIEI DE ETNIE ROMĂ (Componenta 4)
Secţiunea 1 – Scopul Programului
Scopul componentei IV este consolidarea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Romi de
a monitorizare si implementa politicile publice pentru romi.
Secţiunea 2 - Obiective
2.1. Obiectiv general
Obiectivul general al componentei IV a programului este dezvoltarea capacităţii Agenţiei
Naţionale pentru Romi si a celor 8 structuri regionale de a planifica, monitoriza si evalua
impactului politicilor publice inclusive.
2.2. Obiective specifice:
Obiectiv 1. Dezvoltarea capacităţii ANR si a celor 8 birouri regionale pentru monitorizarea
progreselor înregistrate in implementarea masurilor cuprinse in politicile UE de incluziune
sociala, in special in Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, Deceniul de
Incluziune a romilor.
Obiectiv 2 Sprijinirea dialogului si parteneriatelor intre instituţiile guvernamentale si
organizaţiile neguvernamentale ale romilor in vederea coordonării eforturilor comune pentru
aplicarea masurilor UE de incluziune sociala si promovării unei atitudini generale de
nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.
Obiectiv 3. Dezvoltarea capacităţilor la nivel local in elaborarea proiectelor inclusive si in
accesarea fondurilor UE.
Secţiunea 3 - Domenii de activitate
Se va acorda sprijin Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) şi celor 8 birouri regionale
ale sale pentru a implementa si intări sistemul de evaluare si monitorizare prevăzut in programul
PHARE 2004 care va fi folosit pentru monitorizarea impactului politicilor publice destinate
romilor.
115
Dezvoltarea si implementarea unei strategii de informare, conştientizare sociala,
comunicare si educare, pentru a sprijini programul de Incluziune Sociala si pentru a preveni si
combate discriminarea.
Dezvoltarea capacitatii la nivel local a reprezentanţilor comunităţilor de romi si a
membrilor Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) şi a celor 8 birouri regionale ale sale, pentru
accesarea fondurilor europene.
Rezultatul principal va fi: creşterea capacităţii ANR de a monitoriza impactul politicilor
publice referitoare la romi.
Contribuţiile cheie sunt: formare, servicii de consultanţă şi bunuri.
Rezultatele cheie vor fi: un sistem de Monitorizare şi Evaluare (M&E) funcţional pentru
ANR, personal format, grupuri Roma formate şi capabile să
pregătească proiecte pentru a accesa fondurile UE, precum şi o
strategie IEC elaborată şi aplicată.
Secţiunea 4 - ACTIVITATI
4.1 OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea capacităţii ANR si a celor 8 birouri regionale pentru
monitorizarea progreselor înregistrate in implementarea masurilor cuprinse in politicile
UE de incluziune sociala si in Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor .
Activităţi
A. Implementarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare (elaborat in cadrul programului
Phare 2004) care va fi utilizat si in monitorizarea impactului politicilor publice inclusive.
A 1 Angajarea a 8 consultanţi pentru implementarea sistemului de monitorizare a
politicilor publice inclusive.
A.1.1 Se va face selecţia a 8 consultanţi ce vor desfăşura activitatea de implementare a
sistemului de monitorizare in conformitate cu procedurile de achiziţie servicii de
consultanta din Manualul de Achiziţii al Băncii Mondiale si respectând legislaţia
română în vigoare.
A.1.2 Se vor contracta consultanţii aleşi in urma procesului de selecţie.
A.1.3 Se va pregăti un plan de activitate si documentaţia necesara desfăşurării activităţii
de implementare a sistemului de monitorizare.
A.1.4 se va trece la desfăşurarea efectiva a activităţii de consultanţa în îmbunătăţirea si
implementarea sistemului de monitorizare.
A1.4 Se va elabora un raport privind implementarea sistemului de monitorizare la
sfârşitul anului 2007
A 2. Tipărirea metodologiei de monitorizare sub forma unui manual de monitorizare.
Se va angaja o companie care va tipări metodologia de monitorizare. Angajarea
companiei se va face printr-un contract prestări servicii , in conformitate cu Ghidul de Achiziţii
al Băncii Mondiale si respectând legislaţia romaneasca in domeniu.
A 3. Continuarea studiului „Harta sociala a comunităţilor de romi”.(consultanta)
116
A3.1 Se va face selecţia a 2 consultanţi naţionali pentru continuarea Studiului „Harta sociala a
comunităţilor de romi‖.
A.3.2 Contractare
A.3.3 Elaborarea metodologiei de cercetare
A.3.4 Derularea cercetării
A.3.4 Raportare finala pe anul 2007
A 4.Training si seminarii in aplicarea sistemului de monitorizare a politicilor publice
inclusive pentru angajatii ANR
A4.1 In prima etapa vor fi selectaţi consultanţii ce vor face pregătirea si seminariile privind
aplicarea sistemului de monitorizare a politicilor publice
A4.2 Vor fi contractaţi consultanţii aleşi in urma procesului de selecţie.
A4.3 Consultanţii vor elabora documentaţia privind desfăşurarea activităţilor pe formare,
curricula de training, etc.
A4.4 Se vor derula activităţile de training a angajaţilor ANR in doua module separate la sfârşitul
fiecărui modul se va tine un seminar (A4.5) privind atât metodologia de monitorizare cat si
sistemul de monitorizare.
A4.6 După încheierea primului seminar consultanţii vor elabora primul raport privind
desfăşurarea activităţilor de formare.
A4.7 Înainte de încheierea financiara a anului 2007 Consultanţii vor preda un raport final pe
anul 2007 ce va arata gradul de îndeplinire a activităţii de formare, concluziile precum si
raportarea financiara.
A 5.Angajarea a 4 consultanţi pentru pre-evaluarea aşezărilor dezavantajate identificate in
studiul „Harta sociala a comunităţilor de romi” înainte de aplicarea proiectului din
cadrul componentei de Intervenţii prioritare.
A.5.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 4 consultanţi naţionali pentru
continuarea studiului privind beneficiarii componentei de Intervenţii Prioritare.
A5.2 Va avea loc procedura de contractare a consultanţilor selectaţi prin contract de prestări
servicii de consultanta.
A.5.3 In perioada de cel mult 30 de zile consultanţii vor elabora metodologia de cercetare in
vederea efectuării studiului.
A.5.4 După terminarea metodologiei se va trece la derularea efectiva a cercetării si elaborării
studiului privind beneficiarii componentei Intervenţii Prioritare.
A.5.5 În termen de 30 de zile de la încheierea activităţii de cercetare, înainte de începerea
activităţii de implementare a componentei de intervenţii prioritare, consultanţii vor preda
ANR Raportul de activitate.
A 6. Angajarea a 4 Consultanţi pentru pre-evaluarea aşezărilor dezavantajate identificate
in studiul „Harta sociala a comunităţilor de romi” înainte de aplicarea proiectului din
cadrul componentei de Educatie Timpurie
A.6.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 4 consultanţi naţionali pentru
continuarea studiului privind beneficiarii componentei de Educaţie Timpurie.
A6.2 Va avea loc procedura de contractare a consultanţilor selectaţi prin contract de prestări
servicii de consultanta.
A.6.3 In perioada de cel mult 30 de zile consultanţii vor elabora metodologia de cercetare in
vederea efectuării studiului.
A6.4 După terminarea metodologiei se va trece la derularea efectiva a cercetării si elaborării
studiului privind beneficiarii componentei Educaţie Timpurie.
117
A.6.5 În termen de 30 de zile de la încheierea activităţii de cercetare, înainte de începerea
activităţii de implementare a componentei de Educaţie Timpurie, consultanţii vor preda
către ANR Raportul de activitate.
4.2 OBIECTIVUL 2. Sprijinirea dialogului si parteneriatelor intre instituţiile
guvernamentale si organizaţiile neguvernamentale ale romilor in vederea coordonării
eforturilor comune pentru aplicarea masurilor UE de incluziune sociala si promovării unei
atitudini generale de nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.
Activităţi
B.1. Implementarea unei strategii de informare, conştientizare sociala, comunicare si
educare pentru a sprijini Proiectul de Incluziune Sociala (SIP, cu atenţie deosebita pe
creşterea gradului de incluziune sociala a romilor si promovarea unei atitudini generale de
nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.(consultanta)
B1.1 Se va selecta prin procedura de achiziţie de servicii de consultanta o companie
specializata in media.
B1.2 Se va încheia contractul de prestări servicii cu Compania selectata.
B1.3 În termen de 15 zile de la încheierea contractului compania de media va începe
pregătirea strategiei de comunicare care sa răspundă nevoilor comunicare a angajaţilor
ANR, stabilirii canalelor de comunicare intre ANR si instituţiile implicate in
implementarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Precum si un planului de
implementare a strategiei
B1.4 Implementarea strategiei de comunicare. Desfăşurarea procesului de implementare se va
face conform planului de implementare
B.1.5 Pana la încheierea anului financiar 2007 compania media va trimite către ANR Raportul
Final pe anul 2007.
4.3 OBIECTIVUL 3. Dezvoltarea capacităţilor la nivel local in elaborarea proiectelor
inclusive si in accesarea fondurilor UE.
Activităţi
C1 Training acordat tuturor actorilor implicaţi in implementarea politicilor publice
inclusive si in accesarea fondurilor UE .(autorităţilor locale, organizaţiilor
neguvernamentale ale romilor, experţi pentru romi)
c.1.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 2 consultanţi naţionali pentru formarea
angajaţilor ANR, autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale ale romilor si
experţilor pentru romi in accesarea fondurilor europene.
C.1.2 După încheierea selecţiei consultanţilor , se vor încheia cu aceştia contracte de
consultanta.
C.1.3 In termen de 15 zile de la încheierea contractului consultanţii vor trece la evaluarea
nevoilor de training in accesarea fondurilor europene si pregătirea curriculei de training.
C.1.4 După încheierea etapei pregătitoare se va trece la implementarea trainingului in doua
module. In primul modul vor fi formaţi in mod obligatoriu angajaţii ANR ce vor urma
cursurile de formatori in accesarea fondurilor structurale. In cel de-al doilea modul vor fi
activităţii de formare a autorităţilor locale, ONG-uri, experţi pentru romi.
C.1.5 După terminarea primului modul consultanţii vor preda un raport intermediar al
activităţilor către ANR.
118
C.1.6 Înainte de încheierea anului fiscal 2007 consultanţii vor preda către ANR un raport final
pe anul 2007.
C2 Formare de formatori in accesarea fondurilor structurale, acordat angajaţilor ANR
C.2.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 2 consultanţi naţionali pentru formarea
ca formatori a angajaţilor ANR in accesarea fondurilor europene.
C.2.2 După încheierea selecţiei consultanţilor , se vor încheia cu aceştia contracte de
consultanta.
C.2.3 In termen de 10 zile de la încheierea contractului se va pregăti curricula de training.
Activitatea de elaborare a curriculei va începe dupa terminarea primului modul de
training in accesarea fondurilor europene.
C.2.4 După încheierea etapei pregătitoare se va trece la derularea efectiva formarii angajaţilor
ANR ca formatori de formatori in accesarea fondurilor europene.
C.2.5 In termen de maxim 15 zile de la terminarea modului de training se va elabora raportul
final pe anul 2007 care va fi predat către ANR pana la încheierea anului financiar 2007.
Construirea capacităţii de accesare a fondurilor structurale UE. Toate programele
sus-menţionate cuprind activităţi menite a duce la întărirea capacităţii de acces la fondurile
structurale UE. Se va oferi asistenţă pentru identificarea, pregătirea şi derularea de proiecte.
Deoarece se vor folosi funduri din împrumuturi pentru a contrabalansa fondurile UE, rezultatele
aşteptate vor merge, începând cu al doilea an de derulare, dincolo de ceea ce se poate realiza
numai cu fonduri de la Bancă.
119
CAPITOLUL VI
PROCEDURI COMUNE
Secţiunea 1 – Protecţia mediului
Ministerul Muncii, Familiei şi Proteţiei Sociale în calitate de autoritate contractantă, doreşte să
se asigure că obiectivele de investiţii care se vor dezvolta în cadrul Părţii a III-a „Programe de
asistenţă socială‖, nu vor influenţa negativ mediul înconjurător, prin lucrările efectuate.
Prin urmare, procedurile de mediu cuprinse în „Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului‖,
aprobat în data de 14 martie 2006, sunt respectate în realizarea oricăror lucrări de investiţii
efectuate ca urmare a finanţării din Proiectul de Incluziune Socială.
„Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului‖ este cuprins în Anexa D la prezentul MOp.
Pe parcursul evaluării şi monitorizării implementării Proiectului, problemele de mediu vor fi
verificate şi evaluate constant.
Secţiunea 2 – Campanie de informare
Pentru asigurarea utilizării eficiente a fondurilor aprobate prin PIS, precum şi pentru asigurarea
transparenţei în cadrul unei proceduri concurenţiale de selecţie, este necesară mediatizarea PIS,
precum şi a Manualului Operaţional .
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va transmite instituţiilor prefectului, precum şi
consiliilor judeţene o scrisoare de informare cu privire la Proiectul de Incluziune Socială şi la
obiectivele acestuia, cu solicitarea de a acorda sprijin Autorităţilor Administraţiei Publice
Locale, în vederea iniţierii de proiecte.
Pentru promovarea PIS şi sensibilizarea comunităţilor locale, precum şi pentru sprijinirea
solicitanţilor în vederea elaborării propunerilor de proiecte, Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, împreună cu ANPFDC şi ANPH, va organiza o campanie de informare a
AAPL care constă în sesiuni de informare organizate la nivel regional. Campania de informare
va fi finanţată din PIS.
Secţiunea 3 – Instrucţiuni privind procedurile de achiziţii
3.1 Aspecte generale
3.1.1. Bunuri şi lucrări
Toate bunurile şi lucrările necesare Proiectului care urmează să fie finanţate din Împrumut vor
fi achiziţionate conform celor enunţate în Secţiunea I din „Liniile directoare pentru achiziţii în
cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor IDA‖, publicate de Banca Mondială în luna mai
2004, şi a prevederilor prezentului MOp. „Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul
împrumuturilor BIRD şi creditelor IDA‖ sunt cuprinse în Anexa B la prezentul MOp.
3.1.2. Servicii de consultanţă
Toate serviciile de consultanţă necesare Proiectului care urmează să fie finanţate din Împrumut
vor fi achiziţionate corespunzător cerinţelor prevăzute sau menţionate în Secţiunile I şi IV din
„Liniile directoare: selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale‖
publicate de Banca Mondială în luna mai 2004, precum şi prevederilor prezentului MOp.
120
3.1.3. Definiţii
Termenii scrişi cu iniţială majusculă din prezenta Secţiune care descriu metode distincte de
achiziţii sau metodele de examinare de către Bancă a unor contracte distincte se referă la
metoda respectivă descrisă în documentele publicate de Banca Mondială prevăzute la pct.3.1.1
şi3.1. 2.
3.2. Metode distincte de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor
3.2.1. Licitaţia internaţională competitivă
In afara cazului în care în paragraful 2 de mai jos se prevede contrariul, bunurile şi lucrările vor
fi acordate prin licitaţii internaţionale competitive.
3.2.2. Alte metode de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor In tabelul următor se specifică alte metode decât Licitaţia internaţională competitivă care pot fi
utilizate pentru achiziţia de bunuri şi lucrări. Planul de achiziţii va preciza în ce condiţii pot fi
utilizate aceste metode.
Metodă de achiziţie
(a) Licitaţie naţională competitivă, sub rezerva
prevederilor suplimentare din Documentul ataşat acestei
Anexe
(b) Cumpărare
(c) Contractare directă
(d) Proceduri de participare comunitară descrise în
Manualul Operaţional pentru Partea I a Proiectului
3.3 Metode distincte de achiziţie a serviciilor de consultanţă
3.3.1. Selecţia pe bază de calitate şi cost
In afara cazului în care în următorul paragraf 2 se prevede contrariul, serviciile de consultanţă
se vor achiziţiona prin contracte adjudecate în urma selecţiei pe bază de calitate şi cost.
3.3.2. Alte metode de achiziţie a serviciilor de consultanţă
In tabelul următor se precizează alte metode în afara selecţiei pe bază de calitate şi cost care pot
fi utilizate pentru achiziţia serviciilor de consultanţă. Planul de achiziţii va preciza în ce
condiţii pot fi utilizate aceste metode.
Metodă de achiziţie
(a) Selecţie pe baza unui buget fix
(b) Selecţie pe baza celor mai mici costuri
(c) Selecţie pe baza calificării consultanţilor
(d) Selecţie dintr-o singură sursă
(e) Proceduri prevăzute în paragrafele 5.2 şi 5.3 din
Ghidul privind consultanţii pentru selecţia consultanţilor
individuali
(f) Proceduri dintr-o singură sursă pentru selecţia
consultanţilor individuali
3.4 Prevederi obligatorii pentru achiziţiile în cadrul contractelor finanţate de Bancă care fac
obiectul Licitaţiei naţionale competitive
Contractele pentru bunuri sau lucrări pentru care Acordul de împrumut permite achiziţionarea în
baza paragrafelor 3.3 şi 3.4 din Ghidul pentru achiziţii pot fi achiziţionate conform prevederilor
legilor şi reglementărilor naţionale, cu următoarele excepţii:
121
A. Proceduri
In toate cazurile, indiferent de valoarea contractului, se va aplica o procedură competitivă
deschisă. Firmele străine nu vor fi excluse, iar condiţiile de eligibilitate vor fi aceleaşi pentru
ofertanţii naţionali şi pentru cei străini, fără nici un fel de preferinţă acordată ofertanţilor
naţionali sau celor de pe o piaţă regională. Solicitările de ofertă se vor publica în cel puţin 1
(un) cotidian naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial, lăsându-se un interval de
minimum 30 (treizeci) de zile pentru pregătirea şi depunerea ofertelor. Se va acorda o durată
corespunzătoare pentru pregătirea şi depunerea ofertelor.
B. Evaluarea calificării ofertanţilor
Nu se va cere înscrierea prealabilă a participanţilor la procedurile de licitaţie. In cazul în care
lucrări mari sau complexe fac necesară pre-calificarea, invitaţiile pentru pre-calificare se vor
publica în cel puţin un cotidian naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial cu cel puţin
30 (treizeci) de zile înainte de data limită pentru depunerea cererilor de pre-calificare. Condiţiile
minime de natură tehnică, financiară şi de experienţă vor fi explicit prevăzute în documentele
de pre-calificare şi vor fi evaluate prin metoda ‗admis/respins‘, nu printr-un sistem de punctaj.
Pre-calificarea se baza integral pe capacitatea şi resursele potenţialilor ofertanţi de a executa un
contract distinct în mod satisfăcător, ţinând seama de experienţa şi performanţa înregistrată în
trecut în cadrul unor contracte asemănătoare, capacitatea sub aspectul personalului, utilajelor şi
instalaţiilor de construcţie sau fabricare, şi situaţia financiară, şi tuturor solicitanţilor care
întrunesc criteriile prevăzute li se va permite să participaţie la licitaţie. In cazul în care nu se
utilizează pre-calificarea, calificarea ofertantului recomandat pentru a-i fi acordat contractul va
fi evaluată prin post-calificare, pe baza cerinţelor minime de natură tehnică şi financiară şi de
experienţă care vor trebui să fie explicit prevăzute în documentele licitaţiei. Se vor utiliza toate
criteriile de calificare astfel precizate în documentele de pre-calificare sau ale licitaţiei, în
funcţie de situaţie, şi numai aceste criterii, pentru a se stabili dacă un ofertant este calificat.
C. Participarea întreprinderilor de stat
Întreprinderile de stat din România vor putea participa la licitaţie doar dacă pot demonstra că
sunt autonome din punct de vedere juridic şi financiar, că funcţionează pe baza dreptului
comercial şi că nu sunt o instituţie care depinde de autoritatea contractantă. In plus, li se va cere
şi lor garanţia de ofertă şi cea de performanţă cerută altor ofertanţi.
D. Documentele licitaţiei
Entităţile achizitoare vor utiliza documentele standard de licitaţie corespunzătoare pentru
achiziţia bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, care vor conţine proiectul de contract şi condiţiile
contractuale acceptabile pentru Bancă. Documentele licitaţiei vor conţine instrucţiuni clare cu
privire la modul în care trebuie depuse ofertele şi făcute ofertele de preţuri, precum şi la data şi
locul depunerii şi deschiderii ofertelor. Standardele şi specificaţiile tehnice prevăzute în
documentele de licitaţie vor trebui să permită o cât mai largă concurenţă posibilă, iar acolo unde
se indică standarde naţionale, documentele de licitaţie vor prevedea că utilajele, materialele sau
lucrările care corespund altor standarde dar promit cel puţin o echivalenţă substanţială, vor fi şi
ele acceptate. Instrucţiunile pentru licitaţie vor prevedea clar că rabatul, dacă există, va trebui să
fie declarat de ofertant fie într-o scrisoare însoţitoare, fie în formularul de ofertă. In cazul
societăţilor mixte, condiţiile de licitaţie vor prevedea răspunderea solidară şi distinctă a tuturor
partenerilor unei societăţi mixte.
E. Criterii de evaluare
Criteriile de evaluare vor fi clar precizate în documentele licitaţiei, iar cuantificarea altor criterii
de evaluare decât preţul se va face în termeni monetari. In evaluarea ofertelor se va ţine seama
de toate criteriile de evaluare astfel precizate, şi numai de aceste criterii.
122
F. Depunerea, deschiderea şi evaluarea ofertelor, adjudecarea contractului
(a) Ofertele se vor depune într-un singur plic conţinând informaţii referitoare la calificarea
ofertantului, ofertele tehnice şi de preţuri, care va fi deschis în cadrul deschiderii publice a
ofertelor. In cazul în care ofertele sunt depuse în 2 (două) sau mai multe plicuri, toate
plicurile vor fi deschise în cadrul deschiderii publice a ofertelor.
(b) Ofertele vor fi deschise în public imediat după expirarea termenului limită pentru depunerea
lor. Nici o ofertă nu va fi respinsă la deschiderea acestora. Numele ofertantului, suma totală
a fiecărei oferte şi orice rabat vor fi citite cu voce tare şi consemnate în procesul-verbal al
deschiderii publice a ofertelor. La evaluare nu se va ţine seama de nici un rabat care nu este
menţionat în scrisoarea însoţitoare sau în formularul de ofertă.
(c) Evaluarea ofertelor se va face prin respectarea cu stricteţe a criteriilor cuantificabile în
termeni monetari prevăzute în documentele de licitaţie, şi nu se va utiliza un sistem de
punctaj pe baza meritelor sau a ―realizărilor tehnice şi economico-financiare‖. O ofertă care
conţine abateri sau reţineri relevante faţă de termenii, condiţiile sau specificaţiile
documentelor licitaţiei va fi respinsă ca necorespunzătoare. După deschiderea ofertelor, un
ofertant nu-şi va putea retrage abaterile sau reţinerile relevante. Ofertanţii nu vor fi eliminaţi
din procesul de evaluare detaliată pe baza unor abateri sau reţineri minore, nerelevante.
(d) Prelungirea valabilităţii ofertei va fi permisă doar o singură dată cu maximum 30 (treizeci)
de zile. Nu se vor mai solicita şi alte prelungiri fără aprobarea Băncii.
(e) Contractele vor fi acordate ofertanţilor calificaţi care au depus oferta evaluată ca răspunzând
cel mai bine la cel mai scăzut preţ.
(f) Nu se va desfăşura nici o negociere, nici chiar cu cel a cărui ofertă este evaluată ca având
cel mai mic preţ, fără acordul prealabil al Băncii. Unui ofertant nu i se va cere, ca o condiţie
pentru acordarea contractului, să-şi asume obligaţii care nu au fost prevăzute în
documentele licitaţiei, sau să-şi modifice în vreun fel oferta faţă de forma în care a fost
depusă iniţial.
(g) Împrumutatul va publica, pe o pagină de internet cu acces liber şi gratuit când aceasta va
deveni funcţională sau printr-un alt mijloc de publicitate acceptabil pentru Bancă,
următoarele informaţii referitoare la acordarea contractului: (i) numele fiecărui ofertant
care a depus o ofertă; (ii) preţurile ofertelor aşa cum au fost citite la deschiderea ofertelor;
(iii) numele şi preţul evaluat al fiecărei oferte care a fost evaluată; (iv) numele ofertanţilor
ale căror oferte au fost respinse şi motivele respingerii; şi (v) numele ofertantului câştigător,
preţul oferit, precum şi durata şi sfera de cuprindere a contractului acordat, pe scurt. Aceste
informaţii publice vor fi actualizate cel puţin trimestrial.
(h) Împrumutatul va declara o firmă ca fiind ineligibilă, fie permanent, fie pe o anumită
perioadă, pentru acordarea unui contract finanţat de Bancă şi Guvern, dacă va constata
vreodată că firma este antrenată, fie direct, fie printr-un agent, în practici corupte,
frauduloase, complicitare sau coercitive în competiţia pentru un contract finanţat de Bancă,
sau în execuţia unui astfel de contract.
G. Furnizori şi antreprenori
Documentele licitaţiei şi contractele vor conţine o prevedere prin care ofertanţilor şi
antreprenorilor li se cere să permită Băncii inspectarea conturilor şi evidenţelor lor referitoare la
depunerea ofertei şi execuţia contractului, şi auditarea lor de către auditori numiţi de Bancă,
dacă Banca solicită acest lucru.
H. Modificarea preţului
Contractele de lungă durată (ca, de exemplu, cele care depăşesc 18 (optsprezece) luni) vor
conţine o clauză de modificare corespunzătoare a preţului.
123
I. Respingerea tuturor ofertelor
(a) Nu se vor putea respinge toate ofertele şi solicita noi oferte fără acordul prealabil dat de
Bancă în scris.
(b) In cazul în care numărul ofertelor primite este mai mic de 2 (două), reluarea licitaţiei nu se
va face fără acordul prealabil al Băncii.
J. Garanţii
Nu se vor face plăţi în avans antreprenorilor fără o garanţie corespunzătoare pentru plata în
avans. Textul tuturor garanţiilor de acest fel va fi inclus în documentele licitaţiei şi va trebui să
fie acceptabil pentru Bancă. Contractul va conţine prevederi prin care orice plăţi efectuate în
avans să fie restituite în rate egale pe durata execuţiei contractului.
K Reclamaţiile ofertanţilor
Împrumutatul va crea un mecanism eficace de reclamare a aspectelor legate de procesul de
achiziţii şi acordare a contractelor, acceptabil pentru Bancă, prin care ofertanţii să-şi poată face
reclamaţiile, iar acestea să poată fi rezolvate în timp util. Procedura de primire şi rezolvare a
reclamaţiilor va fi arătată în documentele licitaţiei.
Secţiunea 4 – Acordarea finanţării
4.1. Aspecte generale
Finanţarea proiectelor se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în
calitate de Finantator, prin UMP.
Contribuţia de 10% a solicitantului, în calitate de Contractor, este reprezentată de contribuţii în
bani, precum şi de contribuţii în natură.
Orice modificare a clauzelor contractului de finantare este permisă numai cu acceptul ambelor
părţi, cu avizul prealabil al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin încheierea
unui act adiţional la contract.
Modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la schimbarea condiţiilor
contractuale în ceea ce priveşte valoarea, destinaţia sumelor, termenele de realizare, activităţile
şi alte aspecte legate de realizarea proiectului sunt notificate AJPS – urilor şi transmise de către
acestea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Contractorul are responsabilitatea integrală asupra respectării condiţiilor contractuale prevăzute
în contractul încheiat cu operatorul economic selectat în vederea realizării obiectivului de
investiţii.
În raport cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de Finantator,
Contractorul, are obligaţia să manifeste bună-credinţă, loialitate, imparţialitate şi discreţia
cuvenită şi să respecte regulile şi codul de comportament al profesiunii sale.
Contractorul asigură secretul profesional pe durata contractului, precum şi după încetarea
acestuia; are obligaţia de a nu comunica, în nici o situaţie, altor persoane sau entităţi, informaţii
confidenţiale aparţinând Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau obţinute de el în
baza relaţiilor contractuale cu acesta, cu excepţia consimţământului scris al Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, obţinut în prealabil.
124
4.2. Rambursarea cheltuielilor
Virarea sumelor prevăzute în contractul de finanţare se realizează în tranşe, la solicitarea
Contractorului, pe măsura derulării proiectului.
Activitatea de rambursare a cheltuielilor se derulează în următoarele etape:
1. Contractorul va transmite trimestrial (luna a 2-a), Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale – UMP necesarul preliminat de credite bugetare pentru
trimestrul urmator, sub forma unei NOTE, conform modelului prevăzut în Anexa
B la MOp.
2. Unitatea de Management al Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale va determina necesarul preliminat de fonduri
necesare finanţării Proiectelor şi va întocmi documentaţia privind deschiderea de
credite.
3. Întocmirea documentaţiei de rambursare a cheltuielilor efectuate de către
contractor constă în următoarele documente:
solicitare de rambursare a cheltuielilor, conform modelului prezentat în
Anexa C la MOp;
raport financiar privind plăţile efectuate la care sunt anexate următoarele
documente:
extrase de cont;
extras de cont pentru garanţia de bună execuţie;
documentele justificative: situaţie de lucrări (întocmită de executant,
verificată de dirigintele de şantier şi însuşită de contractor); proces-
verbal de custodie pentru materialele aprovizionate şi nepuse în
operă; facturi fiscale contrasemnate de contractor cu menţiunea „bun
de plată pentru suma de…. ..‖; facturi fiscale pentru celelalte tipuri
de cheltuieli eligibile ale Proiectului şi alte documente justificative;
Trimestrial, la solicitarea de plată se anexează şi raportul tehnic de progres privind
stadiul de derulare a proiectului.
Documentaţia prezentată cuprinde acte doveditoare pentru cheltuielile efectuate în
perioada anterioară datei de depunere a acestora.
4. Înaintarea documentaţiei justificative către MMFPS - UMP până la data de 20 ale
lunii.
5. În maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentaţiei la UMP,
contractorul va primi sumele cuvenite în contul specificat în CEREREA DE
FINANŢARE .
Contractorul are obligaţia ţinerii evidenţei contabile separate pentru proiectul finanţat, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secţiunea 5 – Rezilierea si rezolutiunea contractului
Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiţii:
a) nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract de către una dintre părţi, dă dreptul părţii
lezate de a cere rezilierea contractului.
b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract
sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.
Rezoluţiunea contractului se aplică în cazul utilizării de către contractor a fondurile acordate de
autoritatea contractantă, în alte scopuri decât cele prevăzute de contract, în cazul încălcării cu rea
125
credinţă a condiţiilor contractuale sau în cazul prezentării de documente justificative false sau
neconforme cu realitatea.
În condiţiile menţionate contractul se constituie cu titlu executoriu, fără a mai fi necesară
intervenţia instanţei judecătoreşti.
În cazul rezoluţiunii, contractorul este obligat să returneze MMFPS, în termen de 30 de zile de la
primirea notificării, sumele primite până la momentul notificării.
În cazul nerespectării prevederilor contractului, referitoare la alte situaţii decât cele pentru care
se aplică procedura de reziliere, autoritatea contractantă suspendă finanţarea proiectului până la
remedierea situaţiei constatate. Dacă, în termen de 15 zile de la primirea notificării transmise de
autoritatea contractantă, privind suspendarea finanţării, contractorul nu remediază situaţia,
autoritatea contractantă reziliază contractul
Secţiunea 6 – Monitorizarea proiectelor
6.1. Raportarea
Contractorul înaintează rapoarte tehnice şi financiare privind stadiul derulării proiectului către
Finantator.
Rapoartele tehnice şi financiare reprezintă:
raport privind atribuirea contractului de achiziţie, lucrări şi bunuri;
raport financiar periodic care se înaintează odată cu solicitarea de finanţare şi
documentele justificative;
raport tehnic de progres trimestrial realizat în comun cu reprezentanţii
Finantatorului privind stadiul implementării Proiectului;
raport final (tehnic şi financiar) care trebuie transmis în termen de 15 de zile de la
data încheierii Proiectului (obiectivului de investiţii), respectiv a semnării
procesului-verbal de închidere.
Raportul tehnic de progres trimestrial care se realizează în comun cu reprezentanţii
Finantatorului va conţine şi recomandări.
MMFPS poate solicita rapoartele tehnice şi financiare ori de câte ori este nevoie.
La terminarea lucrărilor aferente obiectivului de investiţii se încheie un proces-verbal de recepţie
a lucrărilor, în condiţiile legii.
6.2. Monitorizare, evaluare şi control
AJPS şi Comisiile de monitorizare a implementării proiectelor, au atribuţii de monitorizare şi
control privind respectarea prevederilor MOp şi a contractelor de finanţare, precum şi derularea
tuturor activităţilor necesare implementării proiectelor.
Atribuţiile Comisiilor de monitorizare a implementării proiectelor sunt stabilite prin ordinul
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale pentru înfiinţarea acesteia.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin structurile abilitate, îşi rezervă dreptul de
control, în orice etapă, asupra desfăşurării proiectelor.
Derularea activităţii prin contractele finanţate în cadrul PIS, se supune controlului financiar al
Curţii de conturi şi auditorilor independenţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
6.3. Închiderea proiectelor
Proiectele sunt considerate închise dacă s-au îndeplinit formalităţile de închidere a proiectului,
care constau în încheierea între autoritatea contractantă şi contractor, a procesului-verbal de
închidere.
126
Procesul-verbal cuprinde detalii privind realizarea obiectivelor proiectului, modul de utilizare a
sumelor, modul de funcţionare a centrelor în continuare, precum şi alte aspecte considerate
necesare.
Cu 15 zile înaintea declarării închiderii Proiectului şi a semnării procesului-verbal, AJPS va
efectua verificarea finală a acestuia la faţa locului şi va întocmi raportul final.
Secţiunea 7 – Atribuţiile finanţatorului
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale exercită rolul de Finantator în numele
Guvernului României şi are următoarele responsabilităţi:
o prin AJPS reprezintă Finantatorul şi încheie contractele de finanţare cu contractorul;
asigură evaluarea de teren a proiectelor la solicitarea Comisiei de selecţie a
proiectelor;
monitorizează şi evaluează derularea contractelor;
întocmeşte rapoartele tehnice trimestriale de progres împreună cu
Contractorul;
o prin Comisia de selecţie a proiectelor (CSP):
primeşte propunerile de proiect transmise de solicitanţi;
înregistrează şi datează propunerile de proiect;
asigură depozitarea acestora în condiţii de securitate până la data sesiunii de
deschidere a lor;
verifică dacă propunerile de proiect respectă criteriile administrative şi de
eligibilitate stabilite de prezentul MOp;
evaluează calitatea propunerilor de proiect din punct de vedere tehnic şi
financiar;
efectuează selecţia propunerilor de proiect în vederea încheierii contractelor
de finanţare;
comunică rezultatele evaluării şi selecţiei;
propune spre aprobare proiectele care vor primi finanţare;
analizează documentaţia tehnico-economică şi în vederea întocmirii proiectul
de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
o prin Comisia de monitorizare a implementării a proiectelor (CMIP):
realizează o bază de date cu toate informaţiile necesare referitoare la fiecare
proiect;
supervizează activitatea de monitorizare şi evaluare efectuată de AJPS;
colaborează cu UMP asupra tuturor aspectelor legate de procedura de
monitorizare;
solicită toate documentele şi informaţiile necesare în procesul de monitorizare
de la toate structurile implicate în derularea contractului atât de la contractor,
cât şi de la Finantator;
centralizează rapoartele tehnice de progres şi întocmeşte rapoarte de
monitorizare;
alte atribuţii prevăzute prin ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei
sociale de înfiinţare a CMIP.
127
o prin Unitatea de Management al Programului:
analizează documentaţia tehnico-economică în vederea obtinerii avizelor
si întocmirii proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici.
asigura avizarea studiului de fezabilitate sau a documentaţiei de avizare
pentru lucrările de intervenţii in Consiliul Technico-Economic al
MMFPS si in Consiliul interministerial de avizare lucrari publice de
interes national si locuinte
elaborareaza proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea
indicatorilor tehnico-economici
asigură prevederea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare derulării
contractelor de finanţare conform anunţului de atribuire publicat în MO
(partea a IV-a) şi a formularului Planificarea activităţilor (Anexa D la
MOp) ;
centralizează necesarul preliminat de fonduri pentru Trim.următor, asigură
întocmirea documentaţiei aferentă deschiderilor de credite lunare ;
asigură recepţia documentaţiei de solicitare a rambursării cheltuielilor
efectuate de către Contractor conform prevederi MOP; asigură plata prin trezorerie a sumelor solicitate spre rambursare în contul
nominalizat de către Contractor în CEREREA DE FINANŢARE (Anexa
A la MOp);
asigură contabilizarea rambursării cheltuielilor efectuate, atât în Lei cât şi
în valuta împrumutului (EUR), conform OUG. 158/2009;
asigură arhivarea documentaţiei de solicitare a rambursării cheltuielilor,
pe contractor/obiectiv;
asigură raportarea către MFP şi BIRD a stadiului de derulare a Proiectului,
conform Acord de Împrumut şi prevederi OUG nr 158/2009 ;
colaborează cu CMIP asupra tuturor aspectelor legate de procedura de
monitorizare;
asigură procesul de achiziţie centralizată a bunurilor, asistenţei tehnice
externe şi interne, pregătirea personalului, atunci când este cazul;
asigură contractarea şi derularea activităţii de audit conform Acord de
Împrumut şi prevederi OUG. nr.158/2009;
asigură suportul tehnico-economic necesar derulării controlului Curţii de
Conturi (control ulterior) ;
acordă îndrumare Contractorului în vederea elaborării documentaţiei de
licitatie pentru contractarea lucrarilor necesare realizarii obiectivului de
investiţii.
128
ANEXE LA MANUALUL OPERAŢIONAL
Anexa A - Contractul de finanţare
Anexa B - Notă necesar fonduri
Anexa C – Solicitare de rambursare a cheltuielilor
Anexa D – Ghidul pentru analiza de mediu Proiectului
Anexa E – Lege nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România
şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat
finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4
iulie 2006
Anexa F – Documentatia standard pentru achizitia de lucrari civile
129
ANEXA A
CONTRACT DE FINANŢARE
nr……………din………………………
Model-cadru
Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale (MMFPS), în calitate de „Finanţator‖ prin
Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale (AJPS) a judeţului/municipiului
reprezentată prin Directorul coordonator ………………………………….(nume, prenume)
pe de o parte,
şi
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului
(DGASP)…………………(judeţ/sector al municipiului Bucureşti)/DGASMB/Serviciul public
de asistenţă socială al municipiului/oraşului …………din judeţul……….în calitate de
„Contractor‖, cu sediul în……………..………………(adresă completă), reprezentată de
persoana împuternicită, desemnată prin Hotărârea Consiliului Judeţean/Consiliului General al
Municipiului Bucureşti/Consiliului Local nr…../…………., (funcţie, nume, prenume)
Au convenit următoarele:
Articolul 1 - Obiectul contractului
1.1 Obiectul contractului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă, acordată contractorului din
împrumutul BIRD şi din bugetul de stat conform in baza Acordului de împrumut ratificat prin
Legea nr.40/2007 pentru finanţarea Proiectului privind Incluziunea Socială (PIS), în scopul
realizării obiectivului de investiţii intitulat ………………………………………….. (titlul
Proiectului), denumit în continuare Proiectul şi conform Hotărârii Guvernului nr. /
pentru aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii, (Anexa nr. 1
la prezentul Contract)
1.2. Valoarea contractului de finanţare a Proiectului este de…...… Euro, din care 85%, se acordă
din Împrumut şi 15 % din bugetul de stat conform Ordinului nr. al ministrului muncii,
familiei si protectiei sociale (Anexa nr. 2 la prezentul Contract)
Contractorului i se acordă finanţarea, în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract şi anexele
lui.
Articolul 2 – Durata de implementare a Proiectului
Durata de implementare a Proiectului este de ……………luni
Articolul 3 – Obligaţiile Contractorului
3.1. Contractorul acceptă finanţarea şi se angajează să utilizeze sumele primite exclusiv pentru
acoperirea cheltuielilor necesare derulării activităţilor necesare realizarii obiectivului de
investitii.
130
3.2. Contractorul se angajează să contribuie cu diferenta de la valoarea contractului de finantare
pana la valoarea totala a obiectivului de investitii, contributie care insa nu poate fi mai mica de
10% din valoarea contractului de finantare (art. 1.2). Asigurarea contributiei contractorului este
o conditie a acordarii finantarii.
3.3. Contractorul va realiza toate activităţile conform Studiului de fezabilitate in forma avizata
de catre Consiliul interministerial de avizare a lucrarilor publice de interes national (Anexa nr. 3
la prezentul contract). Continutul acestei anexe este confidential pana la data semnarii
contractului pentru executarea lucrarilor ).
3.4. Pentru rambursarea cheltuielilor Contractorul intocmeste si transmite UMP Solicitările de
rambursare a cheltuielilor (Anexa nr. 4 la prezentul Contract) însoţite de documentaţia
justificativă, până la data de 20 a lunii. Documentaţia prezentată cuprinde actele doveditoare
pentru cheltuielile efectuate în perioada anterioară datei de depunere a acestora.
3.5. Contractorul are obligaţia de a permite reprezentanţilor Finantatorului, inclusiv celor ai
AJPS şi, după caz, ai Autoritatii Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului
(ANPFDC)/Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) efectuarea controlului
necondiţionat al realizării Proiectului, în toate stadiile de derulare, inclusiv accesul la orice fel de
documente.
3.6. Contractorul are obligaţia de a furniza reprezentanţilor Finantatorului orice informaţie
solicitată de aceştia referitoare la realizarea obiectivului de investitie.
3.7. Pentru contractarea lucrărilor necesare realizarii obiectivului de investitii se vor respecta
procedurile stabilite prin Legea nr 40/2007 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre
România şi BIRD destinat finanţării proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti
la 4 iulie 2006 – si ale documentatiilor standard de licitatie stabilite prin Manualul Operational
versiunea III.
Articolul 4 – Obligatiile Finantatorului
4.1. Finantatorul, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul MMFPS,
asigură contractorului, in limita finantarii acordate, rambursarea cheltuielilor eligibile (stabilite
prin Manualul Operational; extras din Manualul Operational - Anexa nr. 5 la prezentul Contract)
efectuate, la solicitarea acestuia şi în baza documentelor justificative prezentate.
4.2. Plăţile se efectuează în tranşe, în funcţie de activităţile derulate, în contul nominalizat de
către Contractor pe baza Solicitarilor de rambursare a cheltuielilor transmise de catre contractor.
4.3. Rambursarea cheltuielilor se realizează numai în condiţiile în care documentele justificative
sunt complete şi întocmite corect, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
4.4. Rambursarea cheltuielilor efectuate pentru lucrările de construcţii şi instalaţii se realizează
în ordinea tehnologică de execuţie a lucrărilor.
4.5. În eventualitatea nerespectării termenelor de depunere a solicitării de rambursare şi a
documentelor justificative, prevăzute la pct.3.5, pentru eventualele întârzieri în efectuarea
plăţilor, autoritatea contractantă este exonerată de orice răspundere.
4.6. Trimestrial, AJPS împreună cu contractorul au obligaţia să examineze, în teren, stadiul de
realizare al obiectivului de investitie şi a rezultatelor ce decurg din acestea şi să întocmească un
raport tehnic de progres.
4.7. În cazul constatării unor deficienţe, semnalate în raportul tehnic de progres, autoritatea
contractantă poate suspenda finanţarea până la remedierea acestora.
Articolul 5 – Modificarea contractului
5.1. Orice modificare a prezentului contract se face în scris, cu acordul părţilor, prin încheierea
unui act adiţional.
5.2. Pentru încheierea actului adiţional, AJPS solicită acordul MMFPS.
131
5.3. Ca excepţie de la pct. 5.1., modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu
conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea, destinaţia sumelor,
termenele de realizare, activităţile şi alte aspecte majore legate de realizarea obiectivului de
investitie sunt doar notificate Direcţiei de muncă şi protectie socială, fără a mai fi necesară
încheierea unui act adiţional.
Articolul 6 – Suspendarea, rezilierea sau rezolutiunea Contractului
6.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, dă
dreptul părţii lezate de a cere rezilierea contractului.
6.2. În cazul nerespectării de către Contractor a prevederilor prezentului contract din alte motive
decât cele prevăzute la pct.6.3., Finantatorul poate suspenda finanţarea obiectivului de investitie
până la remedierea situaţiei constatate.
Dacă, în termen de 15 zile de la primirea notificării transmise de Finantator, privind
suspendarea finanţării, Contractorul nu remediază situaţia, Finantatorul poate rezilia contractul,
Contractorul fiind direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în
vigoare.
6.3. Rezoluţiunea contractului se aplică în cazul utilizării de către Contractor a fondurilor
acordate de Finantator, în alte scopuri decât cele prevăzute de prezentul contract, în cazul
încălcării cu rea credinţă a condiţiilor contractuale sau în cazul prezentării de documente
justificative false sau neconforme cu realitatea.
În acest caz, AJPS notifică situaţia constatată Contractorului care este obligat ca, în termen de 30
de zile de la primirea notificării, să returneze Finantatorul toate fondurile primite până la
momentul rezoluţiunii.
6.4. Finantatorul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul de finanţare în condiţiile
prevăzute la pct. 6.2. şi 6.3.
Articolul 7 - Rezolvarea litigiilor
7.1. Orice diferende apărute între părţi cu privire la valabilitatea sau rezultând din interpretarea,
execuţia, rezilierea sau rezoluţiunea prezentului contract vor fi rezolvate de părţi pe cale
amiabilă.
7.2. Dacă diferendele nu pot fi stinse pe cale amiabilă într-un termen de maximum 15 zile, ele
vor fi rezolvate de instanţele judecătoreşti cu competenţă în domeniu aflate pe raza
judeţului/sectorului unde s-a produs diferendul.
Articolul 8 – Raportări 8.1. Contractorul se angajează să transmită Finantatorului - Unitatea de Management a
Proiectului, următoarele rapoarte:
raport privind atribuirea contractului de achiziţie lucrări şi bunuri;
raport tehnic de progres trimestrial realizat în comun cu reprezentanţii
Finantatorului privind stadiul implementării Proiectului;
raport final (tehnic şi financiar) care trebuie transmis în 15 de zile de la data
încheierii Proiectului, respectiv a semnării procesului-verbal de închidere.
Rapoartele menţionate se întocmesc în 3 exemplare: unul pentru AJPS, unul pentru UMP şi unul
către MMFPS, respectiv ANPH/ANPFDC.
8.2. Contractorul se angajează să transmită UMP, raportul financiar periodic care se înaintează
odată cu solicitarea de finanţare şi documentele justificative pentru acordarea finanţării.
Articolul 9 – Monitorizare si Control
9.1. AJPS monitorizeza modul de implementare a obiectivului de investitie de către Contractor.
9.2. MMFPS, respectiv ANPFDC/ANPH îşi rezervă dreptul de a controla, în orice etapă,
desfăşurarea Proiectului.
132
9.3. MMFPS, ANPFDC şi ANPH poate realiza propriile activităţi de monitorizare privind
obiectivele de investiţii din domeniul lor de activitate.
9.4. Curtea de conturi exercită controlul financiar privind obiectivul de investitie în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
9.5. Au dreptul de control instituţiile abilitate ale statului, precum şi auditorul independent
conform Acordului de împrumut.
Articolul 10 – Asigurări
Finantatorul nu este responsabilă pentru nici un fel de daune, interese, compensaţii plătibile prin
lege în privinţa sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu produs de contractant.
Articolul 11 - Cesiunea
11.1. Contractorul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile asumate prin
contract, fără să obţină, în prealabil, acordul scris al autorităţii contractante.
11.2. Cesiunea nu va exonera contractorul de responsabilităţile privind obligaţiile asumate prin
contract.
Articolul 12 - Dispoziţii finale
12.1. Orice comunicare între părţi referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se transmite în
scris. Orice document scris este înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii.
Comunicările dintre părţi se pot face şi prin alte mijloace de comunicare cu condiţia confirmării
scrise a primirii comunicării.
12.2. Contractorul garantează că, la data închiderii finanţării, centrul social cu destinaţie
multifuncţională/centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat victimelor violenţei
în familie/ centrul rezidenţial pentru persoanele cu handicap/locuinţa protejata va corespunde
documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţii precum şi criteriilor
prevăzute în Propunerea de Proiect.
12.3. Contractul nu va fi considerat încheiat până când procesul-verbal de recepţie finală al
obiectivului de investiţii nu va fi semnat de către comisia de recepţie. Comisia de recepţie este
constituită conform legii.
12.4. Anexele care fac parte integrantă din prezentul contract şi constituie împreună un singur
act juridic, obligatoriu şi legal, valabil pentru ambele părţi, sunt următoarele:
Anexa nr.1 - Hotărârea Guvernului nr. / pentru aprobarea
documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investitii; Anexa nr.2 - Ordinului nr…. al ministrului muncii, familiei si protectiei
sociale;
Anexa nr.3 – Studiul de fezabilitate;
Anexa nr.4 - Solicitările de rambursare a cheltuielilor;
Anexa nr.5 – Lista cheltuielilor eligibile – extras din Manualul Operational…..
12.5. Prezentul contract a fost încheiat la data de............................ în patru exemplare originale.
Un exemplar al prezentului contract revine contractorului, un exemplar revine Agenţiei Judeţene
de prestaţii Sociale, un exemplar revine UMP, iar un exemplar revine
MMFPS/ANPH/ANPFDC.
Pentru contractor (denumire) ……………….........................................
numele şi funcţia persoanei împuternicită să
semneze
semnătura
data
Pentru finantator (denumire) ...............................
numele persoanei(lor) autorizată să
semneze
semnătura
data
133
Anexa nr. 5 la
Contractul de finantare
……………..
Tipuri de cheltuieli eligibile
Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
g) să fie necesare pentru realizarea Proiectului ;
h) să fie prevăzute în bugetul Proiectului;
i) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui Centru, în
condiţiile prevăzute la pct. 4.1.;
j) să fie identificabile şi verificabile ;
k) să fie corespunzătoare stadiului de derulare a Proiectului ;
Sub rezerva condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile eligibile pentru finanţarea din
Proiectul pentru incluziune social |(PIS ) sunt următoarele :
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii sau reabilitări, inclusiv extindere, de instalaţii electrice, sanitare şi
termice
cheltuieli pentru organizarea de şantier
cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala termică, aer condiţionat, internet, cablu
TV, telefon, etc.
amenajări exterioare (împrejmuiri, porţi, alei, spaţiu verde), după caz
2) Cheltuieli pentru dotarea Centrului cu echipamente cheltuieli pentru achiziţia de aparatura electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculatoare, telefon, fax,
imprimantă etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă paramedicală, baterie de teste
cheltuielilor efectuate în perioada menţionată mai sus.
Suma cerută este de ……………………lei, şi a fost utilizată conform documentelor justificative
şi a planificării activităţilor
Sunt anexate la prezenta solicitare următoarele documente:
…………………………….
…………………………….
…………………………….
Plata se efectuează în contul………………………………………………….
Nume prenume,
Funcţie, poziţie, titlu
semnătura
137
ANEXA D
LINII DIRECTOARE
PRIVIND STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU SUB-PROIECTE
CUPRINS
Studiul de mediu
A. Legislaţia şi procedurile privind protecţia mediului înconjurător din România
B. Descriere a proiectului
C. Posibil impact al sub-proiectelor asupra mediului
D. Protocoale instituţionale
E. Proceduri ale Băncii Mondiale
Anexe
Anexa 1A Cadrul juridic şi politici instituţionale
Anexa 1B Sistemul de aprobări şi permise din România
Anexa 2 Sistemul de studii de evaluare a impactului asupra mediului (SEM) din
România, prin comparaţie cu OP 4.01
Anexa 3: Studiul de impact asupra mediului în diferitele stadii ale sub-proiectelor
Anexa 4: Formatul documentelor de management al mediului
A. Planul de atenuare a efectelor negative
B. Planul de monitorizare
Anexa 5: Studiul de impact asupra mediului la faza de studiu de fezabilitate: Lista de
control a documentaţiei
Anexa 6: Studiul de impact asupra mediului la faza de studiu de fezabilitate: Lista de
control pentru verificarea în teren
Anexa 7.1 Lista de control: Alimentarea cu apă
Anexa 7.2 Lista de control: Eliminarea apelor reziduale, drenare şi canalizare
Anexa 7.3 Lista de control: Instituţiile de învăţământ/ instituţii rezidenţiale
138
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
Aria de acoperire şi profunzimea procesului legat de Studiul de impact asupra mediului (SIM)
depind de natura, scara şi impactul potenţial al oricărui sub-proiect propus. Se anticipează, ca
regulă generală, că sub-proiectele finanţate prin Proiectul de Incluziune Socială din România nu
necesită un proces întreg de studiere a evaluării impactului asupra mediului (SEM). Totuşi, are
o arie largă de acoperire şi are în vedere mediul natural şi sănătatea populaţiei, precum şi
aspectele socio-culturale, concentrându-se pe aceste chestiuni şi pe efectele potenţiale care se
stabilesc ca fiind esenţiale pentru corectitudinea şi durabilitatea impactului proiectelor
comunitare asupra mediului ambiant. Evaluarea de mediu decurge în paralel cu procesul de
identificarea, elaborarea şi punerea în aplicare de potenţiale sub-proiecte.
Printre elementele esenţiale de care se ţine seama în cadrul procesului de evaluare a impactului
asupra mediului se includ:
Respectarea reglementărilor de mediu în vigoare în România;
Cerinţe ale politicilor de siguranţă ale Băncii Mondiale (acolo unde este cazul), care sunt mai
stricte sau diferite de cele ale României
Analiza alternativelor;
Participarea şi consultarea publică a persoanelor şi instituţiilor afectate; şi
Comunicarea informaţiilor.
A. Legislaţia şi procedurile privind protecţia mediului înconjurător din România
Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului vor respecta legislaţia actuală din România şi
principiile generale de mediu. Sub-proiectele nu vor contribui în general la degradarea mediului
fizic şi uman.
Legislaţia şi reglementările româneşti aplicabile proiectelor
Sistemul de evaluare a impactului asupra mediului este armonizat cu reglementările UE şi foarte
compatibil cu cele ale Băncii Mondiale. În Anexa 1 se include o listă a actelor legislative, a
regulilor, normelor şi procedurilor care reglementează clasificarea SEM din România. Sunt
incluse, în plus, şi directivele UE relevante şi tratatele internaţionale la care România este parte
semnatară. Diagramele care compară sistemele româneşti cu cerinţele OP 4.00 pentru Studiul de
impact asupra mediuluisunt incluse în Anexa 2 a prezentului raport. Acestea au fost extrase din
recentul raport asupra „sistemelor de ţară‖, pregătit de Banca Mondială.
Aderarea la Uniunea Europeană este unul dintre obiectivele centrale de dezvoltare ale României,
deoarece se are în vedere şi Tratatul de aderare, semnat recent, care angajează guvernul şi
pregăteşte aderarea la UE în 2007. Articolul 148 (2) din Constituţia României (intitulat
„Integrarea în Uniunea Europeană‖) prevede că, drept consecinţă a aderării, dispoziţiile
tratatelor de constituire a Uniunii Europene, precum şi celelalte regulamente comunitare
obligatorii se vor aplica cu precădere în cazul existenţei unui conflict cu prevederile legislaţiei
naţionale, pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor actului de aderare. Legislaţia Uniunii
Europene privind protecţia de mediu include peste 200 de instrumente juridice care se referă la
poluarea apei şi a aerului, la managementul deşeurilor şi al substanţelor chimice, la bio-
tehnologie, protecţia naturii, poluarea industrială şi managementul riscului, la protecţia
împotriva zgomotului şi a radiaţiilor. În cazul în care Comisia Europeană stabileşte că un stat
membru al UE nu aplică legislaţia UE, în consecinţă neîndeplinindu-şi propriile obligaţii
139
juridice, instituţia poate lua măsuri pentru îndreptarea situaţiei, prin intermediul unui proces
numit „procedura privind încălcarea legii‖. Dacă această procedură nu dă rezultatele scontate,
Comisia trebuie să supună chestiunea atenţiei Curţii Europene de Justiţie, care are competenţa
de a impune sancţiuni. Hotărârile Curţii sunt obligatorii pentru toate statele membre şi instituţiile
UE.
Au fost necesare o serie de reforme importante ale sistemului administrativ şi juridic românesc
pentru a pregăti aderarea la UE pentru a putea accepta aşa-numitul acquis communautaire şi
pentru a îmbunătăţi infrastructura fizică. A fost adoptată Legea cadru general nr. 294/2003 de
aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificările Legii nr. 137/1995, care a introdus o
procedură obligatorie, în sensul necesităţii SEM pentru anumite proiecte, inclusiv pentru cele cu
efecte transfrontaliere. Au fost adoptate HG nr. 918/2002 (de transpunere a directivelor SEM) şi
patru ordonanţe ministeriale2 prin care s-au stabilit competenţele, stadiile procedurale şi
instrucţiunile, inclusiv participarea şi pregătirea publicului în cadrul procedurii SEM (evaluarea
proiectelor, aria de acoperire a SEM şi examinarea)3. Evaluarea proiectelor, pentru a se stabili
care sunt efectele posibile importante asupra mediului şi care sunt condiţiile în care trebuie
întocmit un SEM complet, se bazează pe criterii calitative şi cantitative. Autorităţile competente
la nivel naţional sunt Ministerul Mediului şi al Gospodăririi Apelor (MMGA) – pentru anumite
proiecte importante – şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), dar şi Agenţiile
Regionale şi Locale de Protecţie a Mediului (ARPM şi ALPM), în funcţie de tipul şi de efectul
anticipat al proiectului propus. Anexele I.1 şi I.2 ale OM nr. 860/2002, modificate prin OM nr.
210/2004 şi OM nr. 1037/2005, stabilesc care sunt autorităţile competente răspunzătoare pentru
un anumit tip de proiect. Comitetul Tehnic de Examinare, compus din mai mulţi reprezentanţi
din ministere şi din brigăzile de protecţie civilă şi de pompieri, care poate include şi alţi experţi,
dacă este cazul, participă la toate etapele, în special la examinarea, stabilirea ariei de acoperire,
şi revizia de calitate a SEM. SEM poate fi întocmit doar de nişte specialişti acreditaţi.
Proiectele noi, precum şi orice proiecte de modificare, extindere sau scoatere din funcţiune care
pot avea efecte semnificative asupra mediului, cu referire la activităţile enumerate prin HG nr.
918/2002 (cadrul de evaluare a impactului asupra mediului) şi OUG nr. 152/2005 (privind
activităţile integrate de prevenire, atenuare şi control al poluării) trebuie să fie însoţite de un
permis de mediu pentru construcţie4, şi, în anumite situaţii (cazul gropilor de gunoi ecologice),
de un permis integrat, care să includă o descriere scurtă a proiectului, a efectelor acestuia şi a
măsurilor corespunzătoare de atenuare a efectelor negative asupra mediului5. Pentru proiectele
de tipul celor enumerate în Anexa 1 a HG nr. 918/2002, precum şi pentru cele enumerate la
Anexa 2 a aceleiaşi decizii de guvern este necesar un SEM complet, în situaţia în care aceasta a
fost decizia luată de autorităţile competente după analiza fiecărui caz (examinarea). Proiectele de
investiţii care nu necesită un SEM trebuie să respecte procedurile simplificate privind permisele
de mediu, pentru a se putea emite Avizul Unic.6
2 Instrumentele de reglementare din România sunt următoarele: legi, decizii, şi ordonanţele ministeriale. Deciziile au
scopul de organizare a aplicării legilor. Ordinele sunt emise în conformitate cu limitele şi competenţele prevăzute prin
diferitele dispoziţii ale legilor de organizare. Legile sunt adoptate de Parlament. Deciziile şi legile sunt semnate de
Primul-ministru şi contrasemnate de ministrul (miniştrii) însărcinaţi cu execuţia acestora. 3 Pentru mai multe detalii, consultaţi legislaţia enumerată la Anexa IA.
4 Legislaţia românească foloseşte termenul de „acord de mediu‖ în acest context.
5 OM nr. 860/2002, Art 5 (1)
6 OM nr. 860/2002, Art 5(3) – Avizul Unic se acordă pentru investiţiile care trebuie să respecte procedura de mediu,
însă nu trebuie să fie însoţite de un aviz de mediu (permis de construcţie), prin urmare, nu este necesar în această
situaţie să se redacteze un SEM.
140
După cum se poate observa din matricea de examinare echivalentă din Anexa 3, politica de
studii de mediu a Băncii şi sistemul SEM românesc au multe trăsături şi principii în comun şi
sunt considerate compatibile în multe privinţe. Şi sistemul SEM românesc şi politica Băncii cu
privire la studiile de mediu clasifică proiectele şi activităţile în anumite categorii. În esenţă, lista
pozitivă a proiectelor şi a activităţilor care necesită un studiu complet de evaluare a impactului
asupra mediului sau o analiză mai limitată de mediu conform legislaţiei româneşti este
asemănătoare cu clasificarea proiectelor în categoria A şi B conform politicii Băncii.
În general, procesul de examinare conform sistemului românesc este cuprinzător şi furnizează
detaliile de procedură adecvate (inclusiv liste de control pentru uzul autorităţilor competente).
Cu toate acestea, diferenţele dintre procesul SEM românesc şi principiile consacrate în politica
Băncii OP/BP 4.00 se referă la (a) consultarea continuă pe durata punerii în practică a
proiectelor de mare risc şi (b) utilizarea de comitete consultative independente pe durata punerii
în practică a acestor proiecte.
Cu referire la punctul (a) de mai sus, trebuie subliniat că, pe durata fazei de construcţie,
autorităţile publice competente trebuie să viziteze şantierul şi să întocmească procesele verbale
ale acestor vizite. La terminarea lucrărilor de construcţii, autoritatea de mediu competentă
trebuie să facă inspecţii, pentru a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în „avizul de
mediu‖. Consultarea continuă cu autorităţile implicate în procedura SEM are loc în cadrul
procedurii de emitere a „avizului de mediu‖. Tocmai în acest scop se înfiinţează Comitetul
Tehnic de Examinare, la nivel naţional şi local, în cadrul căruia au loc consultările. România se
angajează să-şi îmbunătăţească sistemul de evaluare a efectelor asupra mediului ca parte a
procesului de aderare la UE, în special din datorită transpunerii şi aplicării Directivei
2003/35/CE, de modificare a Directivei SEM. Intenţia este folositoare în special pentru
îmbunătăţirea rezultatelor privind protecţia mediului, însă nu este necesară în sensul respectării
cerinţelor unui proiect de incluziune socială (PIS). Mai trebuie sesizat, de asemenea, că
Împrumutul pentru mediu propus de Bancă (de livrat în anul financiar 2007) va consolida
semnificativ capacitatea, ceea ce va îmbunătăţi direct şi pozitiv sistemele româneşti la nivel de
politici şi proceduri operative.
De asemenea, sporesc şi capacităţile instituţionale care sunt suficiente pentru a îndeplini
cerinţele unui SIM pentru un PIS (Proiect de incluziune socială). Funcţionarii Comisiei
Europene consideră că o măsură foarte bună a fost înfiinţarea unui Minister al Mediului şi al
Gospodăririi Apelor (MMGA) ca o structură de conducere, cu departamente şi direcţii
specializate. MMGA are opt agenţii regionale (ARPM) şi 42 de agenţii judeţene (ALPM).
MMGA a mai angajat de curând circa 949 de experţi în sectorul de mediu, la nivel central,
regional şi local. MMGA a elaborat o strategie privind creşterea numărului de persoane angajate,
cu 1660 funcţionari publici până în 2006, din nou, însufleţit de dorinţa de a îndeplini aşteptările
UE în ceea ce priveşte necesarul de resurse. MMGA, agenţiile şi structurile sale administrative
pun în aplicare legislaţia relevantă privind evaluarea impactului asupra mediului, normele şi
procedurile stabilite, iar în concret, aceasta se face prin primirea solicitărilor, revizuirea şi
aprobarea (sau respingerea) diferitelor avize (de construcţie) şi permise (de funcţionare). Aşa
cum se prezintă în continuare în mai mult detaliu în Anexa 3, aceste metode sunt analogii reale
ale procedurilor Băncii Mondiale în ceea ce priveşte examinarea proiectelor propuse, conform
procedurilor relevante de garantare.
Importanţa componentelor de formare şi de creştere a nivelului public de conştientizare a fost
recunoscută în cadrul aderării la UE. Sunt programate în 2005 douăsprezece (12) sesiuni de
formare pentru experţii din MMGA şi din structurile subordonate; în septembrie avuseseră loc
deja opt seminare. În perioada 2005-2006 sunt puse în aplicare şi/sau programate pentru lansare
circa zece proiecte de înfrăţire cu instituţii din UE, în valoare de 13,5 milioane Euro, concentrate
141
pe formarea şi asistenţa tehnică pentru personalul guvernamental. Programele de educare şi
creştere a nivelului de conştientizare a publicului vizează agenţii economici privaţi, funcţionarii
publici şi părţile interesate pe plan local.
În plus, activităţile de inspecţie privind respectarea legislaţiei şi controlul de mediu se află pe
drumul cel bun, progrese importante au fost făcute prin intermediul consolidării şi evoluţiei
Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), instituţia naţională din subordinea MMGA, care poartă
răspunderea: (i) activităţilor de inspecţie şi de aplicare a legii, din punctul de vedere al protecţiei
mediului; şi (ii) emiterii de sancţiuni pentru depăşirea limitelor admise de emisii şi descărcări de
substanţe în mediul înconjurător. În ultimul an au fost întărite acţiunile de control şi
monitorizare. De exemplu, în perioada 1 iulie – 15 august 2005, reprezentanţii GNM au efectuat
inspecţii la 958 de situri, o creştere însemnată faţă de perioadele anterioare.
Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM) este o instituţie din subordinea MMGA,
care are răspunderi şi influenţă în continuă creştere, şi joacă un rol esenţial consultativ în ceea ce
priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a strategiilor. Printre direcţiile
importante se includ unul pentru conservarea naturii, a bio-diversităţii şi a protecţiei solului, şi
altul pentru monitorizarea, coordonarea şi sinteza datelor primite.
B. Descrierea proiectului:
Obiectivul de dezvoltare al proiectului de incluziune socială (PIS) este legat de îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi de incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate/ vulnerabile
din societatea românească: (i) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi incluziunea socială a etniei
rroma din aşezările sărace; (ii) creşterea gradului de incluziune a serviciilor pentru educaţie
timpurie din zonele ţintă; şi (iii) îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate persoanelor cu
handicap, tineretului la risc şi victimelor violenţei în familie.
PIS susţine punerea în aplicare a obiectivelor prioritare din Joint Inclusion Memorandum-ul
(JIM) guvernului, stabilite pentru anii 2006-2010. PIS are în total patru componente care susţin
mai multe programe de incluziune.
Componenta 1: Programul de intervenţii prioritare. Programul general este programul
FRDS de intervenţii, care este lărgit pentru a cuprinde comunităţile Rroma. Această componentă
ţinteşte pe cei mai dezavantajaţi rromi care trăiesc în localităţi sărace. Principalul rezultat
aşteptat este: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi includerea socială pentru rromii care trăiesc în
aproximativ 100 de localităţi sărace.
Există nevoia stringentă de a aduce cele mai defavorizate aşezări Rroma la standarde minime în
ceea ce priveşte infrastructura şi serviciile de bază. Fondul Român de Dezvoltare Socială
(FRDS) a acumulat experienţă deoarece a lucrat cu comunităţile Rroma sărace, însă intervenţiile
sale nu au vizat sistematic nevoile acestor comunităţi. Programul de Intervenţii Prioritare propus
de FRDS va lărgi aria de cuprindere a activităţilor Fondului, pentru a viza în concret aceste
localităţi. Contribuţiile cheie sunt granturile FRDS pentru finanţarea sub-proiectelor de
dezvoltare comunitară axate pe satisfacerea nevoilor acestor comunităţi. În plus, comunităţile
sărace de rromi vor fi sprijinite în pregătirea de proiecte mature pentru accesarea fondurilor
structurale UE. Rezultatele cheie vor include: (i) mică infrastructură îmbunătăţită (reabilitarea
sau construirea de mică infrastructură pentru a spori accesul la servicii, pieţe, canalizare şi apă
curentă, mediu sigur şi locuinţe); (ii) servicii sociale comunitare (sporirea accesului la instituţii
de învăţământ şi centre de sănătate, servicii de colectare şi evacuare a deşeurilor, servicii de
consiliere); pregătire profesională pentru activităţi de servicii sociale; şi activităţi menite a
îmbunătăţi durabil mediul în comunităţile-ţintă. Procedurile vor fi asemănătoare cu cele folosite
142
în practica curentă a FRDS (facilitare, management şi implementare a sub+proiectelor la nivelul
comunităţilor, parteneriate cu autorităţile locale).
FRDS are foarte multă experienţă în domeniul managementului mediului, având în vedere că a
pus deja în aplicare două proiecte finanţate de Bancă – Proiectele I şi II de Dezvoltare Socială, şi
este în curs de aplicare a activităţilor din trei alte proiecte: componenta care se adresează
nivelului comunităţii prin intermediul unei „ferestre‖ in Proiectul de Dezvoltare Rurală şi
programul „Plan de Dezvoltare Socială pentru Comunităţile Miniere‖ din cadrul proiectului
pentru Închidere a Minelor şi Atenuare a Impactului Social şi a Proiectului pentru Închiderea
Minelor şi Regenerarea Mediului şi Socio-Economică. În manualele operaţionale ale acelor
proiecte sunt incluse îndrumare de mediu pentru lucrări la nivel de comunitate.
Componenta 2: Programul pentru educaţie timpurie (ET) incluzivă. Programul general al
MEC (2005-2011) în acest domeniu are menirea de a sigura dreptul fiecărui copil la învăţământ
şi la dezvoltare generală începând de la o vârstă foarte fragedă. Măsurile preconizate pentru
copiii între 0 şi 6 ani au menirea de a îi pregăti mai bine să facă faţă obstacolelor cu care se vor
confrunta în cadrul învăţământului primar şi ulterior. Obiectivul programului acestuia, în cadrul
PIS, este să includă rromii şi categoriile dezavantajate în cadrul politicilor şi programelor
principale şi obişnuite ale MEC. Programul ET este sprijinit datorită importanţei intervenţiilor
efectuate la cei mai timpurii ani ai copilăriei, influenţei pe termen lung asupra progreselor
copiilor, disponibilităţii acestora pentru şcoală şi învăţare pe mai departe, în special în cazul
rromilor şi categoriilor dezavantajate ţintite în mod concret în cadrul PIS. Rezultatul principal
aşteptat al programului este: participarea crescută la servicii de ET a copiilor din cadrul
grupurilor vulnerabile aflate în comunităţile ţintă. PIS va ajuta la demararea rapidă a măsurilor
de incluziune din cadrul programului general ET al MEC, prin următoarele activităţi: (i)
reabilitarea şi furnizarea de infrastructură pentru ET în comunităţile cu un procent ridicat de
rromi; (ii) dezvoltarea unei programe de învăţământ pentru ET incluzivă, de resurse umane şi
materiale didactice; (iii) promovarea de servicii integrate şi soluţii alternative la nivelul
comunităţilor pentru ET; şi (iv) monitorizarea şi evaluare, activităţi de Informare, Educare şi
şi formare. Rezultatele cheie includ: unităţi de ET reabilitate, nou-construite şi utilate în
comunităţi cu procentaj mare de rromi, personal pregătit, servicii de ET de calitate şi soluţii
alternative oferite grupurilor ţintă.
MEC are multă experienţă în domeniul cerinţelor managementului de mediu, având în vedere că
a pus deja în aplicare Proiectul de Reabilitare a Şcolilor, finanţat de Bancă (1200 de unităţi) şi la
ora actuală are în derulare Proiectul pentru Învăţământ Rural finanţat tot de Bancă şi care
include o componentă referitoare la condiţiile de bază din şcolile rurale defavorizate
(aproximativ 1500 de unităţi). Serviciul din cadrul MEC, Unitatea Centrală de Management al
Proiectelor de Reabilitare Şcolară, răspunde de toate investiţiile de infrastructură din
învăţământul preuniversitar şi are 8 direcţii regionale precum şi 42 de direcţii judeţene. În
manualele operaţionale ale proiectelor sus-menţionate au fost incluse îndrumare de mediu pentru
construirea şi întreţinerea şcolilor, în conformitate atât cu cerinţele Băncii cât şi cu legislaţia
română. Pe baza acestei experienţe MEC are în derulare în prezent şi un alt proiect de reabilitare
a şcolilor, finanţat de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei.
Componenta 3: Programele de protecţie socială
PIS va susţine programele MMFPS care vizează îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu handicap,
tinerilor la risc şi victimelor violenţei în familie.
143
Subcomponenta 3.1: Programul pentru persoane cu handicap (PCH). Guvernul României a
lansat un program de reforme cuprinzător pentru anii (2005-2015), pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi calităţii serviciilor oferite PCH. Obiectivul programului pentru PCH
conform PIS este de a îmbunătăţi calitatea îngrijirii în cadrul serviciilor rezidenţiale şi de a spori
accesul la servicii la nivel de comunitate (CBS) pentru PCH care au nevoie, ţintind în special
PCH cu dependenţă mare de serviciile rezidenţiale. Programul dedicat PCH sprijină aplicarea
programului MMFPS/ANPH pentru restructurarea îngrijirii în instituţii, prevenirea
instituţionalizării, des-instituţionalizare şi dezvoltare de servicii alternative la nivel de
comunitate pentru asistenţă ţi incluziune socială prin:
(a) Un sistem de granturi, care să sprijine autorităţile locale să: (i) restructureze şi reabiliteze
instituţiile existente (inclusiv constituirea de noi elemente de infrastructură) aliniate la noile
standarde elaborate de ANPH cu sprijinul consultanţilor UE; şi (ii) dezvoltarea de servicii
alternative la nivel de comunitate pentru a sprijini procesul de des-instituţionalizare. Planul de
concurenţă pentru finanţări nerambursabile este asemănător celui deja folosit în cadrul
programului PHARE aflat în curs de desfăşurare.
(b) Construirea capacităţii instituţionale prin: (i) oferirea de pregătire pentru personalul
profesional care va pune în aplicare noile standarde de îngrijire; şi (ii) dezvoltarea sistemului de
monitorizare şi evaluare pentru ANPH.
(c) Oferirea de servicii de consiliere profesională. S-au obţinut rezultate pozitive în birourile
pilot de consiliere pentru PCH constituite în cadrul proiectului SSD7. În cadrul PIS, acoperirea
acestor servicii va fi extinsă la beneficiarii instituţiilor nou-restructurate, în special reţeaua de
Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională.
Contribuţiile cheie includ: granturi, bunuri, servicii de formare şi consultanţă. Rezultatele cheie
sunt: clădiri reabilitate/construite, personal format, instituirea de servicii la nivel de comunitate.
Sub-Componenta 3.2: Programul pentru Tineri la Risc. Obiectivul principal al Programului
General al Guvernului României este să sporească integrarea socială şi profesională a tinerilor
de peste 18 ani care nu mai pot beneficia de serviciile de protecţie a copilului (centre de
plasament, centre de reeducare) sau care nu au adăpost. Sub-componenta PIS ţinteşte tinerii (de
vârstă 18+) care trebuie să părăsească sistemul instituţionalizat de îngrijire a copilului, cu scopul
de a-i integra în societate fără probleme. Rezultatul principal este un acces mai bun al grupului-
ţintă la servicii sociale integrate, ceea ce le va creşte capacitatea de a trăi independent. PIS va
contribui la constituirea reţelei de Centre Multifuncţionale, unde beneficiarii eligibili vor avea
acces la un cămin protejat, plus o întreagă gamă de servicii de consiliere (psihologică, socială,
profesională, ocupaţională şi juridică), precum şi servicii de bază pentru sănătate. PSI va sprijini
următoarele activităţi: (i) reabilitarea şi/sau construirea de infrastructuri de locuinţe pentru
cazarea tinerilor care trebuie să părăsească instituţiile pentru minori; (ii) dotarea cu mobilier,
obiecte casnice şi birotică; (iii) monitorizare şi evaluare; şi (iv) formare profesională pentru
personalul care va oferi serviciile de consiliere. Contribuţiile cheie includ: lucrări, bunuri
(mobilier, aparatură) şi servicii de consultanţă. Rezultatele cheie includ: clădiri
reabilitate/construite; servicii de consiliere oferite; personal format.
Sub-Componenta 3.3: Programul pentru Victimele Violenţei în Familie. Obiectivul
principal al Programului General al Guvernului României în perioada 2006-2010 este
prevenirea şi combaterea violenţei în familie, printr-o gamă largă de activităţi concrete prevăzute
în Planul de Acţiune anexat Strategiei aprobate. Obiectivul concret al acestei sub-componente
este să sprijine dezvoltarea de servicii sociale integrate specializate, la care victimele violenţei în
familie să aibă acces pe o perioadă limitată de timp, până la rezolvarea situaţiei familiale, după
7 Opt din cele 46 de agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă au constituit asemenea centre pilot pentru persoane
cu handicap care căutau un loc de muncă, adaptându-şi infrastructura, dotarea birourilor şi pregătindu-şi personalul să
lucreze cu PCH.
144
care se pot întoarce la o viaţă normală. Pentru atingerea acestui obiectiv PIS va finanţa: (i)
reabilitarea şi/sau construirea de infrastructuri de locuinţe pentru adăpostirea victimelor (şi
persoanelor aflate în întreţinerea acestora); (ii) dotarea cu mobilier şi obiecte casnice; (iii)
formare profesională pentru personalul care va oferi serviciile de consiliere; şi (iv) instituirea
unui Registru Naţional Unic. Contribuţiile cheie sunt: lucrări, bunuri (mobilier, aparatură, alte
dotări) şi servicii de consultanţă; rezultatele cheie sunt: clădiri reabilitate/construite; Registrul în
funcţiune; personal format.
Componenta 4: Construirea capacităţii pentru Incluziune Socială. PIS va sprijini construirea
capacităţii pentru incluziune socială. Se va acorda sprijin Agenţiei Naţionale pentru Rromi
(ANR) şi celor 8 direcţii regionale ale sale pentru a coordona activităţile menite a îmbunătăţi
planificarea, monitorizarea şi evaluarea în sistem incluziv precum şi identificarea de proiecte,
pregătirea şi derularea lor. Rezultatul principal va fi creşterea capacităţii ANR de a monitoriza
impactul politicilor publice referitoare la rromi. Contribuţiile cheie sunt: formare, servicii de
consultanţă şi bunuri. Rezultatele cheie vor fi: un sistem de Monitorizare şi Evaluare (M&E)
funcţional pentru NAR, personal format, grupuri Rroma formate şi capabile să pregătească
proiecte pentru a accesa fondurile UE, precum şi o strategie IEC elaborată şi aplicată.
Construirea capacităţii de accesare a fondurilor structurale UE. Toate programele sus-
menţionate cuprind activităţi menite a duce la întărirea capacităţii de acces la fondurile
structurale UE. Se va oferi asistenţă pentru identificarea, pregătirea şi derularea de proiecte.
Deoarece se vor folosi funduri din împrumuturi pentru a contrabalansa fondurile UE, rezultatele
aşteptate vor merge, începând cu al doilea an de derulare, dincolo de ceea ce se poate realiza
numai cu fonduri de la Bancă.
MMFPS are ceva experienţă în domeniul cerinţelor de management al mediului, având în vedere
că a finalizat deja o serie de noi construcţii pentru direcţiile sale de nivel teritorial. Direcţia
Investiţii şi Patrimoniu a fost implicată în toate etapele construirii acestor clădiri, obţinând
autorizaţiile necesare de la organele de mediu competente şi urmărind respectarea legislaţiei şi
reglementărilor române de mediu.
C. Posibil impact al sub-proiectelor asupra mediului:
Proiectul se clasifică drept intermediar din punct de vedere financiar (FI - Financial
Intermediary), şi conţine câteva sub-proiecte în special de categoria B şi C. Nu este probabil să
fie finanţat nici un proiect de categoria A. Componenta 1 finanţează investiţii de mică
infrastructură, care ar putea include alimentarea cu apă şi canalizarea, construcţia de locuinţe şi
managementul deşeurilor. Componentele 2 şi 3 includ finanţarea reabilitării şi construcţia de noi
clădiri. Prin urmare, efectele asupra mediului se referă în special la lucrările de construcţie, la
apele reziduale şi la standarde de eliminare a gunoiului. Măsurile de atenuare care ar putea fi
adoptate pentru fiecare efect sunt detaliate în anexele fiecărui tip de sub-proiecte şi sunt
rezumate în continuare. Totuşi, din moment ce gradul şi aria de cuprindere a efectelor va varia în
conformitate cu tipul şi aplicarea lor, la fel pot varia şi măsurile de atenuare a efectelor negative.
Lucrările de construcţie şi efectele de natură generală
În general, consideraţiunile legate de mediu în ceea ce priveşte lucrările de construcţie din cadrul
fiecărui sub-proiect vor include unul sau mai multe riscuri de mediu, cum ar fi riscuri referitoare
la sănătatea şi siguranţa lucrătorilor din construcţii şi a publicului în general; zgomot; praf – care
modifică negativ calitatea aerului; poluarea solului şi/sau a apelor din cauza combustibililor şi a
145
petrolului, deşeuri, deteriorarea la suprafaţă, etc.; excavarea materialelor şi evacuarea
solului/pământului şi a altor materiale în excedent, risc pentru zonele sensibile din punct de
vedere al mediului, pentru floră şi faună etc. Sub-proiectele pot, de asemenea, scoate la iveală
artefacte de o anumită valoare culturală.
Pentru că se prevede ca durata fiecărui sub-proiect să nu fie mai mare de 12 luni, şi pentru că e
posibil ca lucrările să nu aibă loc în fiecare zonă în acelaşi timp, beneficiarii ar putea sesiza
efectele doar pentru un interval de timp. Totuşi, anumite efecte pe termen scurt s-ar putea să-şi
prelungească efectele, cum ar fi: impactul vizual, zgomotul, efectele asupra ariilor sensibile din
punct de vedere ambiental, etc. Aceste efecte/riscuri vor fi atenuate prin intermediul măsurilor
specifice fiecărui proiect, aşa cum se sugerează în continuare şi în anexele relevante.
Alimentarea cu apă
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de alimentare cu apă implică gestionarea
resurselor de o manieră durabilă, pentru a se evita supra-utilizarea şi efectele negative asupra
ambientului asociat, precum şi contaminarea sistemului de tratare ulterioară a apei. E posibil să
existe efecte cauzate de zgomotul pompelor şi de evacuarea apelor reziduale. În anexa 7.1 sunt
prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul
atenuării acestora.
Apele reziduale, drenaj şi canalizare
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de canalizare se concentrează, în general,
pe instalaţiile de tratare care pot fi construite, şi există chestiuni legate de miros şi de canalele de
scurgere/punctele de evacuare, în special. Printre altele se pot include şi efectele asupra
regimului râurilor, precum şi efectele poluării prin intermediul apelor uzate, în special dacă sunt
tratate necorespunzător. În Anexa 7.2 sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte
şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.
Clădiri mici: Centre de sănătate, instituţii de învăţământ, instituţii rezidenţiale
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de clădiri mici vor fi, de asemenea, minore, şi, în
afara serviciilor de igienizare furnizate şi de evacuarea deşeurilor generate, vor avea, de
asemenea, un caracter relativ local. În anexa 7.3 sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite
tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.
A se avea în vedere că listele din Anexa 7 ar putea suferi modificări, simplificări şi/sau
suplimentări (în acord cu Banca Mondială) pe măsură ce organismele de derulare câştigă
experienţă şi se identifică natura exactă a investiţiilor.
D. Protocoalele instituţionale
Proiectul românesc de incluziune socială a fost clasificat la categoria Băncii FI (Intermediar din
punct de vedere financiar) din moment ce fondurile sunt acordate pentru sub-proiecte care vor fi
selectate ulterior aprobării proiectului. În cazul unui proiect din categoria FI, Banca solicită ca,
înainte de aprobarea sub-proiectelor, autoritatea de aprobare să verifice dacă sub-proiectul
respectă dispoziţiile relevante ale legislaţiei şi reglementările naţionale şi locale de mediu, şi
dacă se conformează politicii şi procedurilor Băncii privind evaluarea de mediu, aşa cum sunt
descrise în liniile directoare de mediu ale Băncii Mondiale (OP/BP/GP 4.01). În plus, se va
146
solicita din partea Ministerului Mediului şi a altor autorităţi implicate aprobarea generală pentru
procedurile şi liniile directoare, detaliate în continuare, astfel încât să fie respectată legislaţia de
mediu.
Ca şi în cazul analizei economice, financiare, instituţionale şi de inginerie, studiul de impact
asupra mediului (SIM) face parte din stadiul de pregătire al proiectului, şi, prin urmare, este
răspunderea autorului propunerii de proiect. Actorii implicaţi în SIM sunt comunităţile,
municipalităţile, proiectanţii sub-proiectelor, inginerii locali şi agenţiile guvernamentale
responsabile. Comunităţile şi municipalităţile vor deţine principala răspundere în calitate de
instituţii proprietare şi operatoare ale sub-proiectelor finalizate.
Pe baza informaţiilor furnizate de beneficiari, fiecare comunitate/municipalitate va întocmi un
SIM în stadiul de identificare (pre-fezabilitate) al fiecărui sub-proiect. SIM se va baza pe liniile
directoare de mediu furnizate în Anexele 3-6 ale prezentului document şi se vor identifica
efectele pozitive şi negative potenţiale ale sub-proiectelor asupra mediului.
Împreună cu comunitatea/municipalitatea, ca parte a studiului de fezabilitate al sub-proiectului,
instituţia însărcinată cu punerea în practică (sau autorităţile locale sub îndrumarea acestei
instituţii) vor efectua ulterior un studiu mai detaliat care se va ocupa în continuare de efectele
potenţiale asupra mediului fizic, biologic şi social din zona şi din împrejurimile zonei în care se
va desfăşura sub-proiectul, şi vor sugera, de asemenea, măsuri posibile de atenuare care să fie
avute în vedere de proiectantul sub-proiectului şi de comunitate/municipalitate, bazate pe aria de
aplicare posibilă, pe durata şi scala efectelor potenţiale. Acest document îi va fi înmânat
proiectantului ca parte a caietului de sarcini, pentru a-l (o) sprijini la întocmirea sub-proiectului.
O parte a procesului de proiectare se va referi la atenuarea oricăror efecte negative ale sub-
proiectului asupra mediului de către proiectant şi la obţinerea aprobării
comunităţii/municipalităţii şi din partea autorităţilor locale relevante. Printre documentele
rezultate se va regăsi şi un Plan de Monitorizare şi Atenuare a Efectelor asupra Mediului
(PMAM) întocmit în formatul specificat la Anexa 4. Personalul instituţiei cu sarcina de a pune
în practică proiectul va deţine răspunderea pentru monitorizarea procesului, pentru a se asigura
că respectă procedurile prevăzute prin prezentul, şi, dacă e necesar, va sprijini proiectantul şi
comunitatea/municipalitatea în cadrul acestui proces.
Pe durata fazelor de construcţie şi operaţională ale fiecărui sub-proiect, instituţia însărcinată cu
punerea în practică va efectua o monitorizare continuă pentru a se asigura că sunt respectate
cerinţele PMAM şi ale celorlalte dispoziţii de mediu, specificate în permisele relevante. Se va
acorda o atenţie specială fiecărei etape a sub-proiectului, în special în sensul evaluării
funcţionării corespunzătoare şi respectării elementelor de mediu.
Pentru a garanta respectarea procedurilor şi pentru a consilia cu privire la alte măsuri ulterioare
necesare pentru atenuarea cât mai mare a efectelor, instituţia responsabilă pentru punerea în
practică va contracta o firmă calificată sau un ONG care să efectueze studii anuale asupra unui
număr de sub-proiecte şi pentru a face recomandările adecvate.
147
E. Procese ale Băncii Mondiale
Primele trei sub-proiecte de lucrări din cadrul componentelor 1, 2 şi 3 sunt (fiecare)
supuse unei aprobari preliminare ) a Băncii Mondiale.
Toate sub-proiectele potenţiale din Anexa 1 (conform legii române) sau de Categoria A
(conform procedurilor Băncii Mondiale) sunt supuse unei aprobari preliminare a
Băncii Mondiale.
Banca Mondială îşi rezervă dreptul de a revizui selectiv, ex-post, orice decizii referitoare
la evaluarea de mediu şi atenuarea impactului.
148
Anexa 1 - Cadrul juridic şi politici instituţionale
Anexa 1 A – Instrumentele juridice relevante
Legislaţia internaţională
Articolul 11 (2) din Constituţia României (revizuită prin Legea nr. 429/2003) prevede că
tratatele ratificate de Parlament în conformitate cu legea devin parte a legislaţiei naţionale.
Următoarele tratate la care România este parte semnatară se referă la protecţia habitatelor
naturale:
Convenţia de la Ramsar privind terenurile mlăştinoase (Ramsar, 1971), ratificată de
România la data de 21/9/91.
Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei au fost desemnate drept situri Ramsar.
Convenţia privind conservarea speciilor migratoare (Bonn, 1979), ratificată de România
la data de 1/7/98.
Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de România la
data de 17/8/94.
Convenţia privind conservarea florei şi faunei sălbatice din Europa, precum şi a
habitatelor naturale (Berna, 1979). România a aderat la convenţie în data de 18/5/93.
Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972).
România a aderat la convenţie în data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării
sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.
Convenţia privind protecţia fluviului Dunărea, semnată în 1994.
Tratatele ratificate de România, relevante în sensul evaluării de mediu, sunt următoarele:
Convenţia UN/ECE privind accesul la informaţii şi participarea publicului în cadrul
procesului de luare de decizii şi accesul la justiţie în chestiuni de mediu (Aarhus, 1998),
ratificată de România la data de 11 iulie 2000.
Convenţia privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului în context
transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată de România la data de 29 martie 2001.
Următoarele tratate ratificate de România se referă la proprietatea culturală:
Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) (Valetta,
1992), ratificată de România la data de 20/11/978.
Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972).
România a aderat la convenţie la data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării
sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.
8 Convenţia face din conservarea şi creşterea patrimoniului arheologic unul dintre scopurile politicilor de planificare
urbană şi regională. În particular se referă la protocoalele care trebuie încheiate între arheologi şi proiectanţii
municipali şi regionali în scopul cooperării şi pentru a se asigura conservarea optimă a patrimoniului arheologic.
149
„Acquis-ul comunitar” al Uniunii Europene
Printre instrumentele juridice relevante se includ:
Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat
de Statele Membre ale UE şi Bulgaria şi România în Luxemburg la data de 25 aprilie 2005.
Protocolul privind condiţiile şi protocoalele privind admiterea Republicii Bulgaria şi a
României în Uniunea Europeană (Anexa VII; listă la care se face referire în Articolul 20 al
protocolului; măsurile provizorii, România; secţiunea 9 privind mediul).
Studiul de mediu
Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 (modificată prin Directivele 97/11/EC şi
2003/35/EC), privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului.
Directiva 2001/42/EC privind studiul strategic de mediu.
Prevenirea şi controlul poluării; permisul integrat
Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării (modificat prin Directiva 2003/35/EC din 26 mai 2003).
Managementul deşeurilor9
Directiva Consiliului 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor în
gropile de gunoi.
Regulamentul Consiliului EEC/259/93 din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi
controlul transporturilor de deşeuri în cadrul, în interiorul şi în afara Comunităţii Europene.
Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975 privind deşeurile (modificată prin
Directiva Consiliului 91/156/EEC, Decizia Comisiei 94/3/EC, Decizia Comisiei 96/350/EC
şi Decizia Comisiei 2000/532/EC).
Directiva Consiliului 86/278/EEC din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, şi, în special,
a solului dacă nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (modificată prin Directiva
91/692/EEC).
Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase
(modificată prin Directiva Consiliului 94/31/EC, Decizia Consiliului 94/904/EC şi Decizia
Comisiei 2000/532/EC şi pusă în practică prin Decizia Comisiei 96/302/EC).
Directiva Consiliului 94/62/EC din 20 decembrie 1994 privind ambalarea în general şi
ambalarea deşeurilor în special (pusă în practică prin Deciziile Comisiei 97/129/EC şi
97/138/EC şi modificată prin Directiva 2004/12).
Apele şi apele reziduale
Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind tratamentul apelor reziduale
urbane, modificată prin Directiva Comisiei 98/15/EC.
Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate
consumului uman.
9 Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; conform MEP nu se prevede finanţarea înfiinţării unor noi situri
de depozitare a deşeurilor.
150
Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea pe care trebuie s-o
aibă apele de suprafaţă destinate extragerii apei potabile în Statele Membre (modificată
prin Directivele Consiliului 79/869/EEC şi 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite
substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (modificată prin
Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979 privind metodele, măsurătorile
şi frecvenţa de eşantionare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate extragerii apei
potabile în Statele Membre (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor de
suprafaţă împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (modificată de
Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Protecţia naturii10
Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale şi a florei şi faunei sălbatice.
Calitatea aerului
Directiva Consiliului 96/62/EC din 27 septembrie 1996 privind evaluarea şi
managementul calităţii aerului înconjurător.
Directiva Consiliului 1999/30/EC din 22 aprilie 1999 privind valorile limitelor pentru
dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particulele şi plumbul din aerul
înconjurător (modificată prin Decizia Comisiei 2001/744/EC din 17 octombrie 2001).
Legislaţia română
Legislaţia română relevantă în domeniu include următoarele instrumente:
Studiul de impact asupra mediului
Legea nr. 137/1995 (modificată prin OUG nr. 91/2002, publicată în M.O. nr. 465 din
06/28/2002, aprobată prin Legea nr. 294/2003, publicată în M.O. nr. 505 din
07/14/2003). Legea cadru privind protecţia mediului.
HG nr. 918/2002 (publicată în M.O. nr. 686 din 09/17/2002) (modificată prin HG nr.
1705/2005, publicată în M.O. nr. 970 din 10/22/2004). Procedura cadru pentru evaluarea
impactului asupra mediului, şi lista aprobată a proiectelor publice şi private care trebuie
să îndeplinească această procedură.
OM nr. 860/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003) (modificată prin OM nr.
210/2004, publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/2004) modificată prin OM nr. 1037/2005,
publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005). Procedurile de aprobare a studiului de
evaluare a efectelor asupra mediului şi emiterea avizului de mediu.
OM nr. 863/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003)
Liniile directoare privind metodologia SEM (evaluare, arie de cuprindere şi examinarea
studiului)
10
Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în
situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.
151
OM nr. 864/2002 (publicată în M.O. nr. 397 din 06/09/2003) privind procedurile şi
consultarea publicului în cazul efectelor transfrontaliere.
OM nr. 171/2005 (publicată în M.O. nr. 236 din 03/22/2005) privind înfiinţarea
Comitetului tehnic de examinare la nivel central.
OM nr. 210/2004 (publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/04) privind metodologia de
examinare a SEM şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
OM nr. 1037/2005 publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005
OM nr. 978/2003 (publicată în M.O. nr. 3 din 01/05/04) privind regula de atestare a
persoanelor fizice şi juridice care întocmesc SEM
OM nr. 97/2004, publicată în M.O. nr. 504 din 06/04/2005
OM nr. 876/2004 publicată în M.O. nr. 31 din 01/1/05) privind metodologia de aprobare
a permisului de mediu pentru activităţile cu efecte semnificative asupra mediului
Studiul strategic de mediu
HG nr. 1076/2004 (publicată în M.O. nr. 707 din 05.08.2004) privind procedurile de
evaluare a planurilor şi programelor din punctul de vedere al impactului asupra mediului.
Protecţia naturii11
OG nr. 236/2000 privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Legea nr. 462/2001 privind managementul ariilor protejate şi conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
HG nr. 230/2003
OM nr. 552/2003
OM nr. 850/2003
Deşeurile, apele reziduale, poluarea aerului şi poluarea sonoră
OM nr. 1141/2002 privind procedura de aprobare şi competenţele de emitere a
permiselor şi autorizaţiilor de management al apelor
Legea Apei nr. 310/2004 privind modificarea şi completarea Legii Apei nr. 107/1996
Legea nr. 456/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311/2004
HG nr. 974/2004 privind inspecţia şi monitorizarea apei potabile
HG nr. 168/2005 privind inspecţia sistemelor de monitorizare
HG nr. 162/2002 privind managementul deşeurilor solide, modificată prin HG nr.
349/2005
HG nr. 188/2002 de aprobare a anumitor norme referitoare la condiţiile ce trebuie
îndeplinite în situaţiile de evacuare a apelor reziduale în mediul acvatic
HG nr. 662/2002 privind managementul deşeurilor petroliere
HG nr. 349/2002 privind managementul colectării şi depozitării deşeurilor solide
HG nr. 856/2002 privind evacuarea şi colectarea deşeurilor solide şi lista aprobată a
deşeurilor periculoase
Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind clasificarea deşeurilor solide
HG nr. 1159/2003 de modificare a HG nr. 662/2001 privind evacuarea deşeurilor
petroliere, publicată în M.O. nr. 715 din 14 octombrie 2003
11
Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în
situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.
152
Legea nr. 294/2003 de aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificarea şi completarea
Legii de protecţie a mediului nr. 137/1992
OM nr. 592/2002: Normele privind valorile minime admise şi metodele de evaluare
pentru SO2, NOx şi NO2, particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), Pb, CO, O3, şi benzenul
din aer.
Legea nr. 655/2001 de aprobare a OUG nr. 243/2000 privind protecţia mediului
HG nr. 1470/2004 (OM nr. 954/2004) privind aprobarea strategiei naţionale pentru
managementul deşeurilor solide şi a planului naţional pentru managementul deşeurilor
solide
Proprietatea culturală
Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice
Legea nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (modificată de Legea nr.
462/2003)
Legea nr. 150/1997 de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia patrimoniului
arheologic (Valetta, 1996)
153
Anexa 1 B – Sistemul de aprobări şi permise din România
1. Introducere
În conformitate cu Legea privind protecţia mediului nr. 137/1995, inclusiv conform
actualizărilor respective – Ordonanţa de Urgenţă nr. 152/2005, Hotărârea de Guvern nr.
918/2002, şi Ordinele Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 860 şi nr. 863/2002, este
bine dezvoltat procesul de luare de decizii privind SEM, legat de emiterea avizului de mediu
pentru construcţii şi a permisului de mediu pentru funcţionare. Legea de protecţie a mediului
prevede cerinţele şi principiile SEM; HG nr. 918/2002 prevede procedurile, în timp ce OM nr.
860/2002 şi nr. 863/2002 prezintă în detaliu procedurile pentru SEM şi pentru emiterea avizelor
de mediu.
În baza legislaţiei româneşti, orice extindere a unei noi instalaţii sau modificarea uneia existente
necesită aprobarea unui SEM înainte de aprobarea de către ALPM a permisului de mediu
(avizului de mediu) şi a permisului de funcţionare (autorizaţiei de mediu). Pentru orice activităţi
care nu sunt acoperite în lista pentru care SEM sunt obligatorii (Anexele I şi II ale HG nr.
918/2002), ALPM sau ARPM folosesc anumite criterii de selecţie pentru a stabili dacă aceste
activităţi ar putea avea un efect semnificativ asupra mediului. Instalaţiile existente necesită un
permis de mediu de la ALPM, care include o evaluare a conformităţii cu standardele de mediu
(de exemplu, condiţii referitoare la aer, apă şi sol care reflectă standardele existente).
HG nr. 918/2002 prezintă stadiile procedurii, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească
persoanele fizice sau juridice autorizate să întocmească astfel de studii de impact, precum şi lista
activităţilor care trebuie să respecte procedura SEM. În general, procedura SEM include un
stadiu de evaluare, un stadiu de stabilire a ariei de acoperire şi un stadiu de validare.
2. Procedurile legate de obţinerea unui permis de mediu pentru construcţii (SAU Avizul
de mediu)
Procedura de eliberare a permisului de mediu pentru construcţii este descrisă detaliat în cele ce
urmează şi prezentată pe scurt în grafic.
Pasul 1. Evaluarea iniţială a noului proiect/ noii investiţii
Acest lucru se stabileşte de către APM locală, care deţine răspunderea pentru locaţia respectivă
(comună, oraş) unde se va dezvolta investiţia. Atunci când solicită Permisul de mediu pentru
construcţii, Beneficiarul/ investitorul (de ex. Societatea naţională de căi ferate SCNSF
„CFR” SA; Primăria) are sarcina de a înainta APM locale/regionale sau MMGA un dosar
tehnic care trebuie să includă următoarele documente:
Formularul de solicitare a SIM în conformitate cu OM nr. 860/2002; solicitarea se
înaintează către APM locală sau regională, sau către MMGA, în funcţie de localizarea
geografică a proiectului;
Certificatul de urbanism şi avizele şi permisele corespunzătoare (obţinute la nivel de
studiu de fezabilitate) conform legislaţiei relevante;
Contractele cu firma locală de colectare a deşeurilor solide şi cu „Apele Române‖ pentru
alimentarea cu apă şi canalizarea necesară (dacă este necesar pot fi solicitate şi alte
autorizaţii de la firmele de utilităţi publice locale);
Memoriu tehnic (formular standardizat) în conformitate cu Anexa II.2 a OM nr.
860/2002 (întocmit de consultantul/ firma care a elaborat studiul de fezabilitate);
154
Notă tehnică (formular tehnic standardizat) în conformitate cu Ordinul Ministrului
Mediului şi al Gospodăririi Apelor nr. 1943/2001 (întocmit de consultantul/ firma care a
elaborat studiul de fezabilitate);
Taxe (diferă în funcţie de stadiul procesului SIM);
Anunţul publicitar privind cererea de obţinere a Permisului de mediu, în conformitate cu
Anexa II.4 a OM nr. 860/2002.
În cadrul APM se înfiinţează un Comitet Tehnic de Examinare (CTE) pe baza unei ordonanţe a
prefectului, care va include membri ai APM locale/ regionale, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai
Companiei Naţionale „Apele Române‖, ai Institutelor sanitare şi urbane şi ai acelor autorităţi
care răspund de autorizaţiile şi permisele de mediu. Membrii CTE analizează documentaţia
prezentată în dosarul tehnic şi constată dacă activităţile se încadrează într-una dintre următoarele
trei clasificări ale proiectelor de investiţii: (i) activităţi care au un efect nesemnificativ asupra
mediului, şi, prin urmare, proiectul NU se supune procedurii de mediu12
; (ii) activităţi care au un
efect scăzut asupra mediului, caz în care se va aplica procedura simplificată de autorizare13
; şi
(iii) activităţi care au un efect semnificativ asupra mediului şi se va aplica procedura de
autorizare de mediu completă14
. În plus, în situaţiile de la (ii) şi (iii), autorităţile APM, împreună
cu membrii CTE şi cu Beneficiarul vor vizita locaţia investiţiei viitoare pentru: (i) a-i verifica
locaţia aşa cum a fost prezentată în Dosarul tehnic; şi (ii) a completa Lista de control elaborată
conform OMMGA nr. 863/2002.
Pasul 2. Pregătirea raportului SEM
APM examinează şi aprobă Lista de control, care include concluzia prezentată de CTE, şi,
având în vedere documentele prezentate îl anunţă pe Beneficiar de obligaţia sa de a elabora
studiul SIM (studiul de impact).
Beneficiarul are apoi obligaţia de:
A redacta raportul SEM în conformitate cu OMMGA nr. 863/2002. Raportul SEM
trebuie redactat doar de persoane fizice sau de firme de consultanţă, independente15
de
Beneficiar şi de persoana care a elaborat studiul de fezabilitate, care să fie acreditate
pentru elaborarea acestor studii tehnice pentru proiecte de infrastructură/ investiţii (aşa
cum se defineşte la Anexa 4 a OM nr. 978/2003) şi să îndeplinească inclusiv condiţiile
juridice specificate în OM nr. 978/2003 şi nr. 97/2004;
A angaja firma/persoana fizică responsabilă pentru elaborarea raportului SIM, pe bază
de contract şi de licitaţie prin intermediul unui apel de exprimare a interesului/ unei
invitaţii de a înainta propuneri;
A pregăti definiţia proiectului şi de a sponsoriza anunţarea publică a acestuia (ceea ce
reprezintă cea de-a doua informaţie publică din cadrul procesului de aprobare al SEM);
Pasul 3. Revizuirea raportului SEM
12
Ştampila ―A‖ se va aplica pe dosarul tehnic de către autoritatea de mediu. 13
Ştampila ―B‖ se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu ÎN ABSENŢA
unui aviz de mediu. 14
Ştampila ―B‖ se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu, INCLUSIV să
obţină avizul de mediu. 15
Raportul SIM ar putea fi elaborate de firme/ persoane străine dacă deţin o acreditare în acest sens emisă de un stat
membru UE şi aprobată de Institutul naţional român de acreditare.
155
În acest moment, APM poartă răspunderea pentru următoarele etape: (i) completarea Listei
de control pentru procesul de analiză al Raportului SEM; (ii) pregătirea Consultării publice16
; şi
(iii) comunicarea rezultatelor către Beneficiar.
Beneficiarul are obligaţia de:
A prezenta APM local Raportul SEM, cu ajutorul firmei de consultanţă care a elaborat
SEM;
A pregăti şi de a lansa sesiunea de consultare a publicului ca un forum de dezbateri la
care vor fi invitaţi toţi cei afectaţi, ONG-uri sau persoane interesate, unde se face
inclusiv prezentarea proiectului şi a Raportului SEM;
A evalua discuţiile şi concluziile la care s-a ajuns în urma consultării publicului;
A răspunde la interpelările şi solicitările publice cu o soluţie tehnică valabilă.
Pasul 4. Decizia şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
APM emite Permisul de mediu pentru iniţierea lucrărilor de construcţii ale investiţiei în 30
de zile de la decizia finală.
Beneficiarul are obligaţia de:
A anunţa publicul17
cu privire la aprobarea Permisului de mediu;
A solicita Permisul de mediu pentru funcţionare
Elemente suplimentare:
Raportul SEM se întocmeşte la nivelul studiului de fezabilitate al proiectului, în
conformitate cu HG nr. 918/2002;
Informaţiile minime prezentate de Beneficiar în cadrul etapei de solicitare a permisului
de mediu trebuie să fie completate pe baza condiţiilor recomandate de donatorii străini
(BERD, BM, BEI) şi/sau aşa cum o cere legislaţia UE şi legislaţia română în vigoare;
Pentru investiţiile obţinute prin intermediul fondurilor ISPA sau SAPARD, condiţiile de
funcţionare a proiectului, stabilite în Permisul de mediu trebuie să ia în considerare
limitele emisiilor de substanţe poluante, prevăzute prin legislaţia UE şi legislaţia română.
Totuşi, se vor accepta limitele naţionale dacă acestea sunt mai restrictive decât cele
impuse prin dispoziţiile europene.
Permisul de mediu este valabil pe întreaga durată a lucrărilor de construcţie din cadrul
proiectului, însă expiră dacă lucrările de investiţii nu încep în maximum 2 ani de la
aprobare. Pe durata lucrărilor de construcţie din cadrul investiţiei, autorităţile locale de
protecţie a mediului trebuie să monitorizeze condiţiile impuse prin Permisul de mediu
(consultaţi secţiunea următoare pentru informaţii mai detaliate cu privire la procesul de
monitorizare);
Prin lege, Beneficiarul este obligat să informeze în scris autorităţile de protecţie a
mediului în orice moment când are loc o modificare semnificativă a condiţiilor iniţiale
ale proiectului pe baza cărora a fost emis Permisul de mediu deţinut.
3. Procedurile de obţinere a permisului de mediu pentru funcţionare18
16
Activităţile de pregătire ale consultării publicului sunt finanţate de Beneficiar. 17
În cadrul procesului de aprobare al SEM, există trei (sic!) sesiuni de informare a publicului [(i) atunci când
Beneficiarul înaintează dosarul tehnic la APM; (ii) la sfârşitul fazei de evaluare; (iii) în momentul dezbaterii
publice; şi (iv) când avizul de mediu este emis de APM local]
156
Permisul de mediu pentru punerea în practică a investiţiilor cu efect semnificativ asupra
mediului este emis de APM în conformitate cu OMMGA nr. 876/2004. APM local, împreună cu
Garda Naţională de Mediu de la nivel local, precum şi cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale
„Apele Române‖ inspectează situl după construcţie şi emit o notă tehnică cu observaţiile
constatate la faţa locului (de exemplu, auditul de mediu).
Auditul de mediu al instalaţiilor existente este efectuat doar de persoane acreditate, plătite de
Investitor şi include: (i) o listă de control, inclusiv a elementelor caracteristice ale investiţiei; (ii)
un studiu de mediu care include strângerea datelor şi examinarea tehnică a tuturor aspectelor de
mediu, înainte de luarea unei decizii privind scala efectelor potenţiale sau existente ale
şantierului asupra mediului; şi (iii) anchete la faţa locului, pentru a cuantifica scala potenţială de
contaminare a şantierului. Sunt, de obicei, solicitate, programe de respectare a dispoziţiilor, în
baza rezultatelor auditului de mediu.
Beneficiarul are obligaţia de:
A solicita Permisul de mediu de la APM locală;
A redacta un Dosar tehnic, ca în situaţia precedentă;
A anunţa publicul cu privire la solicitarea de a iniţia operaţiunile;
A reînnoi anual permisul, odată ce a fost eliberat (este valabil timp de 5 ani de zile).
Standardele (ambientale şi limitele de emisii) sunt, de obicei controlate, pentru a se asigura
respectarea dispoziţiilor de protecţie a mediului, solicitate de UE. Actualmente există standarde
ambientale pentru aer, zgomot, deşeuri şi emisii de anumite substanţe în apă19
.
4. Capacitatea de monitorizare pe durata lucrărilor de construcţii şi după emiterea
Permisului de mediu pentru funcţionare
Pe durata lucrărilor de construcţie, ALPM, împreună cu NGA* şi „Apele Române‖ poartă
răspunderea pentru vizitarea şantierului proiectului şi pentru inspectarea respectării dispoziţiilor
de mediu, stipulate în Avizul şi în Permisul de mediu. De exemplu, în cadrul Departamentului
tehnic al SNCFR, există cineva care evaluează permanent impactul activităţii feroviare asupra
nivelului de poluare a apei, aerului, solului şi fonice. Monitorizarea se face prin intermediul
analizelor şi a măsurătorilor concentraţiilor factorilor de mediu, realizate în reţeaua de
laboratoare de protecţie a mediului ale SNCFR (există 8 laboratoare regionale). Aceste
laboratoare sunt certificate de RENAR la nivel european.
Inspectorii NGA îi pot însoţi pe inspectorii ALPM pentru vizitele la şantier, în conformitate cu
un program de inspecţie. În urma inspecţiei la faţa locului şi a verificării respectării tuturor
condiţiilor, inspectorii întocmesc un raport în baza căruia îi pot consilia pe operatori cum să
îndeplinească standardele şi condiţiile permiselor. Dacă instalaţia/ proiectul nu respectă
standardele relevante, mai întâi va primi un avertisment din partea inspectorului, precum şi o
limită de timp necesară pentru a lua măsurile ce se impun în sensul respectării permisului. Dacă
nu se iau aceste măsuri, se aplică o amendă administrativă (cuantumul acesteia variază şi este
specificat prin legislaţie). În sfârşit, dacă nu se respectă condiţiile, se iniţiază acţiune în instanţă.
18
Emis pentru activităţile curente sau în momentul în care începe să funcţioneze o nouă investiţie. 19
Standardele necesare conform legii sunt enumerate la Anexa I A.
* N. Trad. – Prescurtarea apare ca atare în original, fără explicaţii
157
Beneficiarul proiectului (Investitor)
Solicitarea unui permis de mediu – procedura de autorizare
• descrierea proiectului/Dosarul tehnic la ALPM
• anunţarea publică a investiţiei
Analiza documentaţiei
de către ALPM (CTE)
Linii directoare de la MMGA/ALPM
Respingerea
fundamentată Nevoia de date suplimentare
Raportul preliminar al Beneficiarului
Raportul SM cu privire la studiul de impact prezentat de Beneficiar
Analiza şi aprobarea raportului de către ALPM
Comentarii
Modificările trimise de Beneficiar
Refuzarea
proiectului
Consultarea publică
Analiza observaţiilor publice
de către ALPM (CTE)Comentarii, solicitarea datelor suplimentare
Modificările introduse în raport de către Investitor
Studiul de impact/ Consilierea tehnică de către ALPM
Analiza documentaţiei de către ALPMRespingerea
fundamentată
Aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
Figura. Proceduri de emitere a autorizaţiilor de mediu
pentru iniţierea investiţiilor de creare a unei noi instalaţii
158
Anexa 2 Sistemul românesc de evaluare de mediu– Comparaţia cu cerinţele
Băncii Mondiale OP 4.01
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
Obiectiv: Sprijinirea
dezvoltării robuste sociale şi durabile a
proiectelor de investiţii.
Sprijinirea integrării
aspectelor sociale şi de
mediu ale proiectelor în
cadrul procesului de luare de decizii.
Protecţia mediului, ceea ce va
conduce la dezvoltarea durabilă a societăţii
SEM vizează enumerarea
măsurilor de reducere sau de
evitare a impactului negativ al
proiectului asupra factorilor menţionaţi la alin. (1) şi
stabileşte decizia de a se
realiza sau nu proiectul în locul ales.
Factorii enumeraţi la alin. (1) sunt: (a) fiinţele umane,
fauna, flora, (b) solul, apa,
aerul, clima şi peisajul, (c) bunurile materiale şi
patrimoniul cultural, şi (d)
interacţiunea dintre (a), (b), (c).
Art. 1 Legea nr. 137/1995
Art. 3(2) HG nr. 918/2002
În termeni generali, studiul de impact
asupra mediului este reglementat prin următoarele dispoziţii legislative
româneşti:
Legea nr. 137/1995 HG nr. 918/2002
OM nr. 860/2002
OM nr. 863/2002 OM nr. 864/2002.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
Principii operaţionale:
1. Utilizarea unui proces
de evaluare pentru fiecare proiect propus,
într-un stadiu cât mai
incipient posibil, pentru a se stabili dimensiunea
acestuia şi tipul de
studiu de mediu corespunzător (SIM)
pentru a se întocmi
studiile corespunzătoare,
proporţional cu riscurile potenţiale şi cu efectele
directe, şi, dacă este
necesar, indirecte, cumulate şi asociate.
Utilizarea unui studiu de
mediu sectorial sau regional acolo unde este
cazul.
Există un proces de evaluare operaţional care constă din
trei categorii: (a) proiecte care
necesită întocmirea unui studiu SEM complet, fie
obligatoriu, fie după
evaluarea făcută de autorităţile competente
(Categoria A); (b) proiecte
care necesită un „aviz unic‖, în cazul cărora este necesară
doar o descriere sumară a proiectului, a efectelor sale şi
a măsurilor de atenuare
corespunzătoare (Categoria B); (c) proiecte care nu
necesită un SIM (Categoria
C).
Autorităţile de mediu
competente examinează toate
proiectele de categoria A şi B
pentru a le stabili efectele
potenţiale şi aria de cuprindere a SEM, sau, dacă
este necesară o analiză de
mediu limitată.
În ceea ce priveşte categoria A HG nr. 918/2002, Art. 3(4)
SEM se realizează în 3 stadii, după
cum urmează: (i) stadiul de examinare a studiului de evaluare a impactului
asupra mediului; (ii) stadiul de analiză
a ariei de acoperire a studiului de evaluare a impactului asupra mediului
şi (iii) examinarea stadiului de
declaraţie a impactului asupra mediului.
Art. 6(2): SEM este obligatoriu pentru
proiectele din Anexa 1 a HG nr.
918/2002. Art. 6(3), (4), (5): examinarea este obligatorie pentru
proiectele din Anexa 2, pe baza
criteriilor din Anexa 3 se stabileşte necesitatea unui SEM complet.
Art. 8: Autoritatea competentă oferă
linii directoare promotorului, cu
privire la tipul şi natura aspectelor
care trebuie examinate în studiul de impact. Informaţiile minime furnizate
promotorului proiectului în stadiul de
examinare sunt prezentate în Anexa 4 a aceleiaşi HG nr. 918/2002, şi includ
efectele directe, indirecte, secundare,
cumulate, pozitive şi negative.
Detalii cu privire la procedurile de
evaluare şi de acoperire sunt prezentate în OM nr. 860/2002 şi nr.
863/2002, care includ liste de control
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
159
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
pentru ambele stadii, de evaluare şi de stabilire a ariei de cuprindere.
Categoria B
HG nr. 860/2202 Art. 5(1`) Noile proiecte, precum şi orice proiect de
modificare, extindere sau casare care
ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, legate de activităţile
enumerate în HG nr. 918/2002 (cadrul
de evaluare a impactului asupra
mediului) şi OUG nr. 152/2005
(privind prevenirea, atenuarea şi
controlul poluării) necesită un permis de construcţie20, şi, în anumite situaţii
(cum ar fi gropile de gunoi ecologice)
un permis integrat de funcţionare, inclusiv o descriere sumară a
proiectului, a efectelor acestuia şi a
măsurilor corespunzătoare de atenuare
OM nr. 860/2002 Art. 7, 10 (formatul
standardizat de cerere), 11, 13(a), Art. 33 (modelul şi conţinutul minim al
avizului de mediu).
2. Evaluarea efectelor
potenţiale ale
proiectului propus asupra resurselor fizice,
biologice, socio-
economice şi culturale,
inclusiv a preocupărilor
de natură transfrontalieră şi
globală, şi a efectelor
potenţiale asupra sănătăţii şi siguranţei
populaţiei.
SEM identifică, descrie şi
evaluează în maniera
potrivită, în lumina fiecărui caz în parte, efectele directe şi
indirecte ale proiectului
asupra (a) fiinţelor umane,
florei şi a faunei; (b) solului,
apei, aerului, climei şi peisajului; (c) bunurilor
materiale şi a patrimoniului
cultural; (d) interacţiunii dintre factorii menţionaţi la
(a), (b) şi (c).
HG nr. 918/2002 Art. 3(1)
În plus, OM nr. 863/202 furnizează instrucţiuni detaliate pentru
autorităţile competente, cu privire la
factorii care trebuie să fie examinaţi şi
acoperiţi. Evaluarea preocupărilor
globale nu este explicit menţionată, însă este prevăzută în OM nr.
863/2002 (modificările climatice,
scăderea stratului de ozon, poluarea apelor internaţionale, bio-diversitatea)
Art. 13 din HG nr. 918/2002 şi OM nr. 864/2002 furnizează proceduri
detaliate pentru studiul de impact
asupra mediuluiîn cazul proiectelor care ar putea avea efecte
transfrontaliere. Legea nr. 22/2001 a
ratificat Convenţia ESPOO privind studiul de evaluare a impactului
transfrontalier.
Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
3. Evaluarea cadrului
legislativ şi instituţional aplicabil, inclusiv a
acordurilor de mediu
internaţionale aplicabile, confirmarea faptului că
guvernul care cooperează nu
finanţează activităţi de
proiect în conflict cu prevederile aplicabile
România este angajată să
devină membru al UE în 2007 şi adoptă acquis-ul UE
privind mediul (inclusiv mai
multe convenţii internaţionale). O dată
membru al UE, nerespectarea prevederilor aplicabile
impune instituirea unei
proceduri privind încălcarea legii. De asemenea, aşa cum
se menţionează în Anexa I,
România este parte semnatară a mai multor convenţii
Nu există prevederi explicite conform
legislaţiei româneşti, însă prevederile din Constituţie (Articolul 11) recunosc
totuşi că, tratatele internaţionale fac
parte din legislaţia naţională din momentul ratificării. Articolul 148 din
Constituţie prevede că reglementările UE obligatorii se aplică cu precădere
în situaţia unui conflict cu dispoziţiile
naţionale contrare.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
20
Legislaţia românească foloseşte termenul de ―aviz de mediu‖ în acest context.
160
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
internaţionale privind habitatul natural şi
patrimoniul cultural, precum
şi a Convenţiei privind SEM în context transfrontalier
(Espoo, 1991).
4. Furnizează evaluarea investiţiilor fezabile, a
alternativelor tehnice şi
de locaţie, inclusiv a alternativei „nici o
acţiune‖, a efectelor
potenţiale, a fezabilităţii de atenuare a acestor
efecte, a costurilor de
capital şi a costurilor recurente, a adecvării
lor în condiţiile locale şi
a cerinţelor instituţionale, de
formare şi de
monitorizare asociate.
Alternativa „nici un proiect‖ trebuie avută în vedere
conform SEM pentru
proiectele de categoria „A‖. Celelalte aspecte enumerate la
principiul 4 sunt menţionate
în diferite grade de detaliere.
HG nr. 918/2002. Anexa 4 şi Art. 10 dispun ca SEM să includă cel puţin (i)
descrierea măsurilor avute în vedere
pentru a se evita, reduce, şi, dacă este posibil, remedia efectele negative
asupra mediului; (ii) descrierea
elementelor de mediu care sunt potenţial afectate; (iii) prezentarea
generală a principalelor studii
alternative de către promotor, şi indicarea motivelor pe care-şi bazează
alegerea.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I,
punctul 2.1 şi tabelul 1 enumeră o
serie de alternative, (inclusiv de locaţie şi tehnologie), care trebuie
avute în vedere de autorităţile
competente în stadiul analizei ariei de cuprindere. Trebuie avută în vedere
alternativa zero.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I,
punctele 3.1 şi 3.2 şi tabelul 2 (lista de
control în cazul ariei de cuprindere) furnizează o listă de efecte potenţiale
care trebuie avute în vedere în stadiul
de analiză a ariei de cuprindere.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea II, Anexa 3 (linii directoare privind
examinarea unui raport SEM) include
examinarea de către autorităţile competenţe, pentru a vedea dacă sunt
clar definite răspunderile şi finanţarea
punerii în practică a atenuării efectelor negative.
Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
5. Acolo unde este cazul
pentru tipul de proiect
propus, se aplică în mod normal Manualul de
prevenire a poluării şi
atenuare (MPPA). Justificarea alegerii
atunci când se
selectează alternative la măsurile prevăzute prin
MPPA.
În legislaţia română nu există
referinţe la liniile directoare
ale MPPA.
În diferite instrumente legislative
româneşti sunt prevăzute standarde
pentru emisii, managementul deşeurilor, pentru apă şi pentru
evacuarea deşeurilor, precum şi pentru
poluarea aerului.
OM nr. 860/2002. Art. 33(3) şi Anexa
III.1 furnizează un model şi conţinutul minim al avizului de mediu care
include nivelurile permise pentru
emisii.
OM nr. 860/2002. Art. 34. Pentru proiectele de investiţii care sunt
finanţate din fonduri comunitare (UE),
parametrii de instalare şi condiţiile de funcţionare stabilite prin avizul de
mediu trebuie să aibă în vedere
condiţiile de emisii poluante prevăzute prin legislaţia UE. Se aplică limitele
naţionale dacă sunt mai restrictive.
Nu există diferenţe
semnificative, din
moment ce standardele româneşti sunt mai
cuprinzătoare şi la fel
de/ mai restrictive.
Nu sunt necesare.
161
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
6. Prevenirea, şi, dacă nu este posibil, cel puţin
micşorarea, sau,
compensarea pentru efectele adverse ale
proiectului şi sporirea efectelor pozitive prin
intermediul
managementului de mediu şi al planificării
care propune măsurile
de atenuare, al
monitorizării, al
dezvoltării capacităţii
instituţionale, al formării, al unui
calendar de punere în
practică şi al estimărilor de costuri.
SEM pune în evidenţă efectele pozitive şi efectele
negative, concentrându-se, în
special, pe măsurile de atenuare legate de impactul
negativ.
Totuşi, nu sunt prevăzute
cerinţe specifice pentru PMM
OM nr. 860/2002 Art. 49] Avizul de mediu este eliberat doar
dacă proiectul pune la dispoziţie
măsuri pentru îndepărtarea tuturor consecinţelor negative asupra
mediului, corespunzătoare prevederilor aplicabile ale normelor
tehnice şi ale reglementărilor în
vigoare.
OM nr. 860/2002 Anexa nr. III.1 se
referă la conţinutul unui aviz de mediu
(Model)
OM nr. 860/2002 Anexa II.2 cu privire la conţinutul standard al
memoriului tehnic pentru avizul de
mediu integrat, la punctul V se prevăd condiţiile monitorizării de mediu.
OM nr. 860/2002 Art. 50, avizul de mediu trebuie revizuit dacă sunt aduse
la cunoştinţă elemente noi. Promotorul
proiectului trebuie să informeze autorităţile competente dacă s-au
modificat semnificativ datele care au
condus la eliberarea avizului de mediu.
OM nr. 8676/2004
Documentele standard de licitaţie sunt
folosite în cadrul tuturor proiectelor
care includ cerinţe privind măsurile de
atenuare luate în locul respectiv pe
durata lucrărilor de construcţie.
Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
7. Implicarea părţilor
interesate, inclusiv a
grupurilor afectate de proiect şi a ONG-urilor
locale cât mai devreme
posibil în procesul de pregătire şi garantarea
faptului că perspectivele
şi preocupările acestora sunt aduse la cunoştinţa
celor care iau decizii şi
sunt avute în vedere. Continuarea
consultărilor pe durata
punerii în practică proiectului atâta timp
cât este necesar pentru a
soluţiona problemele apărute cu referire la
SIM.
Implicarea publicului este
prevăzută în stadiile de
evaluare, examinare a SEM şi de decizie.
Nici o prevedere privind continuarea consultărilor pe
durata punerii în practică a
proiectelor de mare risc.
Cerinţele legate de participarea
publicului (informare şi consultare) se
găsesc în art. 12, 14, şi 15 ale HG nr. 918/2002
Protocoale detaliate (inclusiv
calendare, modelul de avizare a publicului, formulare pentru
înregistrarea şi evaluarea
comentariilor) sunt prevăzute la capitolul III (informarea şi consultarea
publicului) din OM nr. 860/2002.
Procedura include informaţiile care trebuie puse la dispoziţie, dezbaterea
publică şi evaluarea comentariilor
scrise
Diferenţă cu privire la
continuarea
consultărilor pe durata punerii în practică a
proiectelor de mare risc,
cum ar fi gropile noi, mari, de gunoi.
Nu sunt necesare, din
moment ce proiectul
nu va finanţa activităţi de mare
risc.
8. Utilizarea expertizei independente în cazul
redactării unui SIM,
acolo unde este cazul. Utilizarea unor comitete
consultative
independente pe durata
Expertiză acreditată pentru studiul SEM
Examinarea SEM de către CTE
Art. 11(1) al HG nr. 918/2002: Studiul SEM se face pe baza îndrumărilor
prevăzute la Art. 8 (de ex. examinarea
ariei de cuprindere de către autoritatea competentă) prin intermediul
unităţilor specializate, independente
de promotor, şi care sunt acreditate
Diferenţă cu privire la utilizarea comitetelor
consultative
independente pe durata punerii în practică a
proiectelor de mare risc.
Nu sunt necesare, din moment ce proiectul
nu va finanţa
activităţi de mare risc.
162
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
pregătirii şi punerii în practică a proiectelor
care sunt extrem de
riscante sau controversate, sau care
implică aspecte de mediu severe şi multi-
dimensionale şi/ sau
preocupări sociale.
prin lege.
HG nr. 918/2002 – Comitetul Tehnic
de Examinare la nivel central şi local este compus din reprezentanţi ai
autorităţilor publice centrale şi/ sau locale. Poate fi lărgit cu experţi, dacă
aşa o impun condiţiile specifice ale
proiectului. OM nr. 863/2002 prevede ca listele de control să fie obligatorii
în fiecare stadiu al procedurii SEM
(evaluare, arie de cuprindere,
examinarea raportului SEM) care
trebuie re-examinată de CTE în scopul
asigurării calităţii.
Nu sunt prevăzute comisii
independente de experţi pe durata punerii în practică a proiectelor
extrem de riscante/ controversate/
multi-dimensionale.
9. Furnizarea măsurilor de stabilire a unei
legături între procesul
de evaluare de mediu şi concluziile studiilor şi
analizelor economice,
financiare, instituţionale, sociale şi
tehnice ale proiectului
propus.
Nu există nici o prevedere în acest sens.
Cu toate acestea, în compunerea CTE se permite
contribuţia diferitelor părţi ale
administraţiei şi un proces integrat de luare de decizii.
OM nr. 171/2005 Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
10. Aplicarea
principiilor din
prezentul Tabel tuturor sub-proiectelor în cadrul
activităţilor de investiţii
şi al activităţilor intermediare din punct
de vedere financiar.
Conceptul de sub-proiect nu
este menţionat în legislaţia
românească, însă sunt acoperite toate tipurile de
investiţii
Conform Legii nr. 137/1995, HG nr.
918/2002 şi al normelor de aplicare,
autorităţile competente trebuie să evalueze şi să examineze toate
proiectele de investiţii, din punctul de
vedere al efectelor potenţiale ale acestora.
HG nr. 860/2002 Art. 5(1) prevede că solicitarea unui aviz de mediu este
obligatorie pentru toate proiectele noi
de investiţii şi în cazul oricărei modificări sau extinderi care ar putea
avea efecte semnificative asupra
mediului, inclusiv în cazul proiectelor de distrugere, în strânsă legătură cu
activităţile prevăzute la HG nr.
918/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului
şi în Ordonanţa de Urgenţă nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat ale poluării.
HG nr. 860/2002 Art. 5(2), (3) Pentru proiectele de investiţii
referitoare la activităţile care nu trebuie să respecte procedura SEM,
autorităţile publice de protecţie a
mediului trebuie să aplice proceduri de aprobare de mediu simplificate (…)
trebuie emis doar un permis de mediu.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
11. Prezentarea
proiectului de SIM la timp, înainte de iniţierea
oficială a evaluării, într-
un loc, într-un format şi
Legislaţia românească conţine
cerinţe cuprinzătoare de publicare şi consultare –
APM naţională/ regională sau
locală poartă răspunderea
OM nr. 860/2002 Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
163
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
într-un limbaj accesibil pentru toate părţile
interesate.
pentru organizarea consultării/ dezbaterii publice
pe marginea proiectului de
SEM şi pentru publicarea deciziilor proprii, inclusiv
cele ale Comitetului Tehnic de Examinare în ziarele locale
şi pe paginile proprii de
internet.
164
ANEXA 3 STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN STADIILE DE
IDENTIFICARE A SUB-PROIECTELOR (PRE-FEZABILITATE), DE
FEZABILITATE ŞI DE FINALIZARE A PROIECTĂRII
Obiectivele studiului de impact asupra mediului (SIM) pentru fiecare sub-proiect sunt
următoarele:
Strângerea probelor în sensul că sub-proiectul comunitar propus nu va încălca
reglementările de mediu în vigoare, cu excepţia situaţiilor în care autoritatea de mediu
relevantă a dat toate aprobările în acest sens;
Evaluarea efectelor potenţiale adverse asupra mediului;
Sublinierea nevoii de prevenire specifică şi/ sau de măsuri de atenuare a efectelor
negative;
Recomandări cu privire la tipul şi nivelul de activităţi de mediu care trebuie întreprinse
în stadiile ulterioare ale sub-proiectului, în special activităţi de monitorizare şi de
atenuare a efectelor negative.
Măsurile de luat sunt:
Stadiul de identificare (pre-fezabilitate): comunitatea beneficiară şi
comuna/municipalitatea vor pregăti o evaluare preliminară a efectelor potenţiale,
folosind în acest sens îndrumările furnizate de ministerul de resort sau de Fondul
Român de Dezvoltare Socială (FRDS).
Stadiul de fezabilitate: instituţia care pune în practică proiectul are răspunderea de a
garanta că se desfăşoară următoarele activităţi:
o Se întocmeşte un studiu al documentaţiei, privitor la toate documentele furnizate în
stadiul de identificare a sub-proiectului, care sunt însoţite şi de alte informaţii
disponibile.
Studiul va avea forma unui raport scurt în care se descriu diferitele efecte cauzate
de sub-proiect, şi va fi utilizat la evaluarea pe teren. Raportul va identifica orice
alte informaţii care mai trebuie obţinute, confirmate în cadrul inspecţiei la faţa
locului şi cercetate mai în detaliu, etc.
o Se vizitează locaţia sub-proiectului pentru a se face un SIM la faţa locului, şi pentru
a se confirma informaţiile deja furnizate, pentru a se strânge şi alte informaţii
necesare în sensul îndeplinirii etapelor prezentate în continuare în detaliu.
Activitatea va avea drept consecinţă un SIM de fezabilitate, redactat conform
îndrumărilor detaliate în continuare la capitolul Rezultate. Poate include sugestii de
soluţii tehnice posibile pe care le poate adopta proiectantul pentru a micşora orice
efecte negative potenţiale şi ar trebui, de asemenea, să stabilească nevoia de
angajare a unui consultant specialist de mediu, care să efectueze un SIM mai
detaliat (vezi Secţiunea A şi mai jos). În funcţie de circumstanţe, acest SIM de
fezabilitate poate fi redactat de instituţia care pune în practică proiectul, de
comună/ municipalitate, sau de o parte terţă. În orice caz, în toate situaţiile,
instituţia care pune în practică proiectul poartă şi răspunderea de a garanta că SIM
de fezabilitate are calitatea adecvată.
Stadiul proiectului final (Raportul de proiect): Pe baza SIM de fezabilitate, proiectantul
sub-proiectului sau consultantul de mediu va întocmi propria evaluare (SIM de
165
proiectare), redacta proiectul pentru sub-proiect sau va consilia în acest sens
proiectantul, după caz, şi va pregăti şi planul de monitorizare şi atenuare a efectelor
asupra mediului (PMAM). Dacă este cazul, acest plan ar trebui redactat în colaborare
cu proiectantul sub-proiectului.
Pe baza informaţiilor furnizate în SIM de fezabilitate, proiectantul contractat sau consultantul
specialist pe mediu:
Evaluează mediul afectat.
Cercetează orice restricţie care poate exista cu privire la utilizarea terenului şi a
resurselor pentru sub-proiect.
Se asigură că proiectul lucrării va micşora efectele negative asupra mediului.
Verifică dacă propunerea de sub-proiect respectă toate legile şi reglementările de
mediu aplicabile.
Estimează scala, aria de cuprindere şi valoarea efectelor potenţiale asupra mediului.
Stabileşte rezultatul SIM, aşa cum este detaliat în continuare.
Face recomandări cu privire la nevoia de măsuri de prevenire şi/ sau atenuare specifice,
prin intermediul redactării unui PMAM (vezi în continuare).
Redactează PMAM solicitat.
Se asigură că sub-proiectul beneficiază de toate avizele de mediu necesare, înainte de
începerea lucrărilor de construcţie.
În calitate de şef al lucrărilor de construcţii, se asigură că lucrările respectă cerinţele
PMAM.
Rezultatul acestui SIM final (SIM de proiectare) va fi rezumat şi introdus în Raportul de
proiectare întocmit de proiectant, sau, dacă este redactat de consultantul specialist, va fi anexat
acestuia. Declaraţiile posibile sunt următoarele:
Se anticipează efecte pozitive asupra mediului.
Nu se anticipează efecte adverse asupra mediului.
Se anticipează efecte adverse semnificative asupra mediului.
Sub-proiectul propus va încălca reglementările de mediu existente.
SIM de proiectare va fi suplimentat de raport şi de recomandările bazate pe aceste declaraţii,
inclusiv de:
O descriere sumară a mediului afectat;
O descriere sumară a efectelor potenţiale;
Recomandări cu privire la:
o Dacă ar trebui pus în practică sau nu sub-proiectul (pe baza raţiunilor de mediu).
o Care sunt măsurile concrete de prevenire şi/ sau atenuare care ar trebui luate în
etapa de punere în practică a sub-proiectului, dacă există, inclusiv diferitele soluţii
tehnice, metode de construcţii etc. pentru proiectare şi/sau construcţie, susţinute în
PMAM.
o Orice alt SIM şi/sau implicare a publicului necesară în celelalte stadii ale sub-
proiectului.
o Necesitatea unei contribuţii specializate pe mediu, pentru a se pregăti un sub-
proiect mai adecvat din punctul de vedere al mediului şi al PMAM.
166
Comuna/ municipalitatea va analiza corectitudinea şi adecvarea SIM de proiectare, şi, cu
sprijinul instituţiei responsabile cu punerea în practică, va lua măsurile ce se impun în sensul
aplicării PMAM pe durata fazelor de construcţie/ reabilitare şi operaţionale ale sub-proiectului.
ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
A. PLAN DE ATENUARE A EFECTELOR NEGATIVE
Costurile de: Responsabilitatea
instituţională pentru:
Comentarii
(de ex. efecte
secundare)
Faza Impact Măsura de
atenuare
Instalare Exploatare Instalare Exploatare
Construcţie
Exploatare
Scoatere
din
funcţiune
168
ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
B. PLANUL DE MONITORIZARE
Costurile de: Răspunderea
pentru:
Faza Ce
paramet
ru
trebuie
monitor
izat?
Unde
trebuie
monitor
izat?
Cum
trebuie
monitori
zat /
tipul de
echipam
ent de
monitori
zare?
Când
trebuie
monitor
izat –
frecvenţ
a sau
monitor
izare
continu
ă?
De ce
trebuie
monito
rizat
param
etrul
(opţion
al)?
Instal
are
Exploa
tare
Instal
are
Exploa
tare
Iniţială
Constr
ucţie
Exploa
tare
Scoater
e din
funcţiu
ne
Anexa 5: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control a
documentaţiei
În măsura posibilului, aceste informaţii trebuie puse la dispoziţie de către Beneficiari în etapa
de identificare a sub-proiectului. Trebuie completate cu informaţiile provenite din alte surse,
disponibile instituţiei responsabile cu punerea în practică. Toate informaţiile trebuie verificate
în stadiul de evaluare pe teren.
Chestiuni legate de utilizarea terenului şi a resurselor, de permisele şi avizele de mediu
Care sunt permisele funciare deja existente?
Care sunt resursele materiale necesare, de ex. apă, piatră, pământ etc.? Specificaţi dacă
vor fi folosite pentru construcţie şi/ sau exploatare.
Care resurse necesită obţinerea de permise sau avize (utilizarea forestieră, a apei,
pietrişul pentru construcţia de drumuri, ape reziduale, eliminarea gunoiului solid, etc.)?
Care sunt permisele deja existente?
Descrierea sitului sub-proiectului
Examinaţi schiţa furnizată care prezintă aria de acoperire a sub-proiectului. Dacă nu vi s-a
furnizat nici un plan, obţineţi planul adecvat înainte de iniţierea studiului.
Care sunt informaţiile disponibile despre concesionarii/ proprietarii actuali ai terenului
– nume, adresă, tip şi terme de concesiune/ de proprietate? Ce informaţii vă lipsesc?
Este cumva o porţiune a sitului sub-proiectului inclusă în reglementări specifice de
mediu de ex. rezervă naturală, arie protejată, parc naţional? Daţi detalii.
Proiectul este inclus în dispoziţiile altor legi speciale? Daţi detalii.
Efectele potenţiale asupra mediului şi respectarea reglementărilor de mediu
Descrieţi orice efecte negative şi/ sau dăunătoare care ar putea avea loc pe durata
lucrărilor de construcţie şi de exploatare (sol, resurse de apă, floră, faună, zgomot etc.).
Descrieţi orice activitate care este cuprinsă în categoria de protecţie a mediului.
Ce deşeuri vor fi generate pe durata lucrărilor de construcţie şi/ sau exploatare? Care
dintre acestea sunt toxice sau periculoase? Care sunt cantităţile estimate şi care sunt
metodele care vor fi folosite pentru tratarea şi/ sau evacuarea acestora şi unde vor fi
tratate şi/ sau evacuate deşeurile?
Ce emisii va crea sub-proiectul?
Proiectul va crea sau va spori riscurile de catastrofe naturale sau de alte tipuri de
catastrofe (alunecări de teren, inundaţii etc.)? Daţi detalii cu privire la tipul, locaţia
posibilă şi condiţiile probabile în care vor apărea acestea.
Autorităţile relevante de reglementare de mediu
Examinaţi detaliile părţilor interesate în chestiunile de mediu, furnizate de Beneficiari (nume,
adresă, contacte). Care instituţii mai trebuie adăugate?
Autoritatea (autorităţile) relevante ale administraţiei locale, inclusiv oricare alte
instituţii asociate cu activităţi cum ar fi extragerea pietrişului, evacuarea deşeurilor.
Daţi detalii cu privire la experţii lor de mediu, dacă există.
Autoritatea regională de mediu (ARM)
Direcţia de sănătate publică
Autoritatea silvică; rezerva naturală, parcul naţional (dacă este cazul)
Alte autorităţi de protecţie a mediului.
170
Anexa 6: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control pentru
verificarea in teren
Acest studiu trebuie desfăşurat în parteneriat cu reprezentanţii comunităţii şi ai comunei/
municipalităţii.
Locaţie
Verificaţi schiţa zonală furnizată şi corectaţi, modificaţi sau faceţi comentariile
corespunzătoare. Dacă este cazul, includeţi detalii referitoare la titlul de proprietate
asupra terenului. Dacă nu aveţi la dispoziţie planul, obţineţi o hartă a sitului, sau faceţi
o schiţă a planului sitului şi adăugaţi informaţiile sugerate anterior.
Marcaţi locaţia sitului pe o hartă a zonei locale, indicaţi scala efectelor posibile asupra
mediului.
Chestionarul privind situl:
Cine sunt reprezentanţii comunităţii? Nume, funcţii, detalii de contact.
Care sunt detaliile de contact ale altor părţi interesate în acest sit – administraţia locală,
orice instituţii specializate – de mediu sau nu?
Care este aria aproximativă a sitului (ha sau m2) care va servi activităţilor proiectului?
Identificaţi separat ariile permanente şi pe cele temporare.
Ce destinaţie curentă are situl? Faceţi o scurtă trecere în revistă.
Care au fost destinaţiile anterioare ale terenului? Daţi date dacă este posibil.
Descrieţi caracteristicile fizice ale sitului, în special dacă există trăsături principale de
relief de ex. dealuri, văi, cursuri de apă, corpuri de apă, câmpii inundabile, eroziune
atribuită scurgerii apelor, habitate sensibile – de ex. zone mlăştinoase, rezerve naturale,
arii protejate, terenuri istorice, soluri etc. Ce schimbări produc anotimpurile la acest
nivel? Descrieţi scala şi calendarul acestor schimbări. Marcaţi detaliile pe planul sitului şi identificaţi orice trăsătură care ar putea fi afectată de sub-proiectul propus, aria de includere posibilă, scară şi durată.
Ce se ştie despre geologia/hidro-geologia asociată sitului?
Ce utilităţi există pe sit – apă, canalizare, electricitate, telefon? Care sunt locaţiile
aproximative ale acestora?
De unde vor veni materialele de construcţie şi cum se va face evacuarea excedentului
de materiale? Îndepliniţi această procedură pentru zonele în care va exista un efect
semnificativ îndepărtat de situl sub-proiectului de ex. situri noi şi situri existente unde
se va folosi mai mult de 2% din producţie în cadrul sub-proiectului.
Care sunt permisele sau avizele speciale necesare? Cine le va emite?
Ce se află în vecinătatea acestui sit? De ex. clădiri, terenuri agricole, industrie
dezvoltată, şcoli, cursuri de apă. Care sunt destinaţiile acestora? Daţi detalii cu privire
la proprietari, chiriaşi etc. şi prezentaţi care este interesul acestora. Dacă este posibil,
estimaţi distanţa dintre aceştia şi sit.
Cine ar mai putea fi afectat? Când şi cum? De ex. copiii care vin şi se duc la şcoală,
oamenii care au acces la centrele de sănătate, persoanele de vârsta a treia, flora şi
fauna, serviciile de transport. Ce se schimbă o dată cu trecerea anotimpurilor? În ce
măsură?
Ce informaţii aveţi despre speciile rare/ protejate de faună şi de floră (de ex. specii
protejate prin legislaţie)? Enumeraţi mamiferele, păsările, peştii, reptilele, plantele
naturale protejate şi plantele cultivate de obicei, prezente în zona respectivă sau cele
171
care prezintă un interes deosebit. Specificaţi-le habitatul actual, variaţiile sezoniere,
sezonul de reproducere etc. Care sunt riscurile pentru aceste specii?
Care sunt destinaţiile actuale ale apei din zona respectivă? Daţi detalii. Cum se vor
modifica acestea ca rezultat al sub-proiectului?
A produs şantierul sau va produce deşeuri sau ape uzate? Dacă da, daţi detalii, de ex.
cât de mult, când, unde sunt evacuate, etc. Cum va modifica proiectul toate acestea?
Ce instalaţii/ sisteme există pentru evacuarea apelor uzate la suprafaţă şi/ sau prin
canalizare? Care este capacitatea acestora? Unde se localizează? Cum vor trebui
modificate ca rezultat al sub-proiectului?
Cum va fi modificat în mod semnificativ peisajul din cauza sub-proiectului (de ex.
