Mag_Semnele Timpului 13

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~IULIE 2007

Evanghelia dup` Belzebul � Sfin]iri \n vitez` � Filiera mor]ii

GraalulMisterul unei eterne cùt`ri

Semnele Timpului Iulie 2007

Editorial

1 Cum asud` fanaticul

Religie

2 Sfin]iri \n vitez`

7 Evanghelia dup` Belzebul

Cultur`

15 Citatul ST

16 GraalulMisterul unei eterne cùt`ri

25 Confesiunea dinainteaoglinzii

Social

27 Casa f`r` visuriB`taia e rupt`, dar nu din rai

31 Loz \n plic

38 Controlul destinului prin...puterea supersti]iilor

44 Filiera mor]ii

SumarIULIE 2007

2

38

44

27

7/2007

VOLUMUL 19 NR. 112 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin

Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu,Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu

Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`,Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli,

Anca Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA: Adela B`ncù-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

MANAGER:Irina Anghel – 0744.472.463

ISSN 1453-7060 7/2007

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUI

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~IULIE 2007

Evanghelia dup` Belzebul � Sfin]iri \n vitez` � Filiera mor]ii

GraalulMisterul unei eterne cùt`ri

1

Iulie 2007 Semnele Timpului

OpinieCum asud` fanaticul

m tot auzit \n ultimavreme c` cea mai pro-lific` [i mai subversiv`tehnic` de sabotare avigilen]ei cre[tinului sin-

cer este \ndeletnicirea cuadev`ruri impure. Cadrulacestei sumare filozofii esteo foarte cunoscut` butad`care ne spune c` rùl, pentrua fi func]ional \n cel mai \naltgrad, se camufleaz` \n 99%adev`r [i 1% minciun`. Ori de câte ori aud aceast`sen tin ]`, resimt crispareaspiritual` a fanatismului, acelzel idolatrizant pentruadev`rul care s`l`[luie[teexclusiv \n cel care-l propag`.

Este evident c` vigilen]a unui cre[tin autentic nupoate fi \n[elat` printr-o strategie facil`. Estenevoie de un colaj subtil de aparen]e nobile, depiruetele inefabile ale minciunii, de \nv`luirea, peflancuri, a discern`mântului educat pe axa sta-bil` a valorilor biblice. Ispita nu vine gata vino-vat`, ci, dimpotriv`, cu un dram de candoare, dedulceg`rie greu de respins. Ispita gata hidoas`,cea care-[i developeaz` de la \nceput inten]iileultime, nu este rodul inteligen]ei ispititorului, ci aredoar caracterul unei \ntâmpl`ri banale. Coregrafiac`derii presupune un joc de lumini [i umbre \nso]itde for]a de atrac]ie a unui joc \n aparen]` nevino-vat. Imaginea este, dup` cum se vede, a ced`rii \nfa]a ispitei, [i nicidecum a omului ca fiin]` c`zut`de la \n`l]imea cur`]iei originare. Asta \nseamn` c`noi, \n Eden, ne-am pierdut des`vâr[irea origi-nar`, c` nu mai putem avea singuri, \n noi, modelulcare a stat la baza constituirii noastre. |n con-cluzie, ne este refuzat statutul deplin`t`]ii, acel100%. Din acest motiv, orice credincios care \[i ia\n serios credin]a [tie c` aceasta nu se poate reducela un vot ini]ial de principiu, ci, din contr`, o via]`trìt` dup` modelul hristic presupune o st`ruin]`\n adev`r, o neobosit` cùtare a lui, dincolo deprea umanele c`deri. Este similar, dac` vre]i, cu

formula succesuluidintr-o alt` butad`la fel de celebr`:99% transpira]ie [i1% inspira]ie. Ni -meni nu cred c` [i-ar imagina c` unlaureat al Premiu-lui Nobel, spreexemplu, ar puteafi \nzestrat cu atâtde pu]in` inspira]ie.Adev`rul acesteiziceri nu st` \n for-mulistica propor -]iilor exacte, ci \nbanala constatarec` orice talent sepierde dac` nu este

\nso]it de un efort sus]inut pentru dezvoltarea sa.Interpretat` ad litteram, butada cu 99% adev`r

[i 1% minciun` poate c`p`ta o conota]ie extrem depericuloas`. |n primul rând, pentru c` nu putemvorbi de la \n`l]imea des`vâr[irii. Cine [i-ar aroga\n mod deschis discern`mântul perfect? Estelimpede c` cel care trateaz` problema din acestunghi este atras de simplitatea epistemologic` afanatismului. Fanaticul nu ajunge la adev`r, el nucunoa[te tribula]iile \ndoielii, tensiunile epuizanteale gândirii, adâncimea sensurilor, ci se mi[c` doarpe o suprafa]` pentru care se crede pe deplinechipat. Fanaticul nu interpreteaz`, nu are her -meneutic`, ci doar o excrescen]` patologic` desolu]ii. El peroreaz` despre acel 1% de eroare dinunghiul unei competen]e atotcuprinz`toare. Estelimpede c` un asemenea individ este nereforma-bil, inconturnabil, c` nu mai are nimic de adùgatsau de sc`zut de la statura plin`t`]ii sale. Pentru c`\ntre fanatic [i adev`r nu exist` facultatea \n]e -legerii, acesta nu va cùta s` adânceasc` adev`rul[i s`-l cuprind` \n trìre pentru c` el este Adev`rul,sau \l poart` singur sub chipie. Din acest motiv,fanaticul, prin arogan]a sa, parodiaz` des`vâr[ireaneschimb`toare a adev`rului divin, pornire care aalimentat odat` p`catul luciferic. ST

„Fanaticul este adev`rul: aceasta \l anim`, \l pre-ocup` [i \l \narmeaz`. El nu trebuie s` construiasc`sau s` descopere adev`rul, nici s` mearg` singurspre Dumnezeu..., ci se bucur` f`r` \ntârziere de ocertitudine total` [i imediat`, care s`l`[luie[te \nsine, \l posed` \n \ntregime [i \l \mpinge \nainte cuviolen]`. (...) Fanaticul poate avea tr`s`turile celuicare serve[te o lege inflexibil` sau ale utopistului\nver[unat, poate avea tr`s`turile asasinilor zelo[isau ale exclu[ilor din aceast` lume animat` de o

speran]` care nu lini[te[te.”(Dominique Colas – Genealogia fanatismului [i a societ`]ii civile)

A

M`rul discor -diei \ntre bi -se ricile tra -

di ]ionale [i protes-tan tism \l constituierolul pe care sfântul„\l dobânde[te”, dein termediar \ntrep`c` tosul de rând [iDivi nitate. Mai nou,unele personalit`]itrecute \n nefiin]` aufost sfin]ite, la cere -rea pu blicului, dar nuoricum, ci \n regimde urgen]`. Mareparte dintre sfin]iicalendarului ortodox pe 2007 sunt martiri(mucenici) care au trìt \n primele secole aleerei cre[tine, dar [i oameni care s-au afirmatprintr-un comportament moral [i altruist. Pe16 iunie este amintit P`rintele Tihon, ierarh dinInsula Cipru, care a servit credin]ei prin\nl`turarea idolilor religiilor p`gâne. Biserica \lnume[te m`rinimos, dar [i f`c`tor de minuni.Pe 23 august este onorat, \ntre al]ii, SfântulIrineu, episcop al Smiriului \n Balcani. Irineua fost contemporan cu \m p`ratul Diocle]ian.

{i-a sus]inut credin]a\n Hristos, [i pentruasta a fost persecutat[i condamnat la moar -te. Iuliana, o credin-cioas` din Asia Mic` a\m p`ratului Maximi -lian, este amin tit` pe21 decembrie. Tân`raera fiica unei familii\nst rite, care i-a aran-jat c`s`toria cuEleusie, un senatorgrec. Fata a refuzat,motivând c` Eleusiear fi \nchin`tor la idoli,[i a condi]ionat o even-

tual leg`tur de acceptarea de c`tre acesta acredin]ei \n Hristos. De[i a fost amenin]at cucondamnarea la moarte dac nu se conformeaz`tradi]iei idolatre romane, Iuliana a preferat s`r`mân la credin]a \n Mântuitorul ei. Se spuneca tân`ra a fost aruncat \ntr-un cuptor \ncins,care, \n mod miraculos, s-ar fi r`cit pe loc.Tradi]ia mai spune c , la vederea acestui mira-col, peste 600 de b`rba]i [i femei au crezut \nHristos, fiind uci[i mai apoi pentru decizia lor\mpreun cu credincioasa Iuliana.

Religie

2


\n vitez`

Calendarele bisericii tradi]ionalecinstesc aproape zilnic sfin]i –

persoane decedate care au avut unanumit rol \n istoria bisericii. Ace[tia

au avut o via]` considerat` unmodel de spiritualitate prinrenun]area la sine, printr-un

comportament moral [i prin dorin]ade a face cunoscut` semenilor lorcalea mântuirii. Urmând anumiteproceduri de sfin]ire, mor]ii sunt

declara]i sfin]i, aducându-li-se astfelonoarea cuvenit`.

� Dorin Aiteanu

Sfin]iri

Pân` la Dumnezeu...Conform Dic]ionarului Explicativ al Limbii

Române, termenul „sfânt” este asociat unui omcare duce o via]` curat` [i cucernic`, cu uncom portament moral [i care [i-a consacratvia]a ap`r`rii credin]ei. Ciudat lucru. Accep -]iunea general` te face „sfânt” doar post-mortem. Sfântului i se atribuie puteri de vin-decare, dar [i rolul de mijlocitor \ntre rela]iacredinciosului cu Dumnezeu. „Se roag` la to]isfin]ii”, se spune când cineva \ncearc` s`rezolve o problem` apelând la cuno[tin]e saula persoane influente. Rezultatele negativeale demersului au [i ele o explica]ie: „Pân` laDumnezeu, te m`nânc` sfin]ii”.

La \nceputul erei cre[tine, biserica a lansatideea c` sfin]ii deceda]i pot intermedia \ntrecredincio[ii \n via] [i Dumnezeu. Astfel, sfin]iiafla]i \n imediata apropiere a Creatorului potpune o vorba bun` pentru ca Dumnezeu sìerte gre[elile p`c`to[ilor. |n plus, se spune c`sfin]ii ar proteja anumite bresle, grupurisociale, ora[e sau chiar na]iuni. De România eresponsabil Sfântul Andrei, de Moldova Sfân-ta Paraschiva. Multe ora[e din România fiepoart` nume de sfin]i, fie sunt protejate spi-ritual de un protector numit dup` \ntemeiere.

Mic la stat, mare la sfatDecedat \n anul 1504 la vârsta de peste

70 de ani, {tefan cel Mare a fost nevoit sà[tepte aproape 500 de ani, pân` \n 1992,când Sfântul Sinod i-a atribuit calitatea de„sfânt”, cu toate implica]iile consecutive.Decizia de sfin]ire s-a motivat prin faptul c`{tefan cel Mare a ap`rat ]ara cre[tin`\mpotriva cotropitorilor p`gâni [i actitorit mai multe biserici [i m`n`stiri.|nainte de plecarea la lupt , {tefanporuncea ca o[tenii s` fie spove-di]i [i \mp`rt`[i]i. |n plus,sus]in`torii sfin]irii spun c` via]a lui{tefan a fost plin` de miracole,\nvingând arma tele superioarenumeric.

Fiind considerat un sfânt cudrepturi depline, care trebuie ono-rat cum se cuvine [i privit camijlocitor \ntre p`c`tos [i Cer,conducerea bisericii a alc`tuit o

secven] de texte religioase cuprinse \n Acatis-tul binecredinciosului voievod {tefan cel Mare[i Sfânt. Textele trebuiesc rostite de credin-ciosul care dore[te sus]inerea spiritual` amarelui {tefan.

Criticii acuz` c`, \n comportamentul dintimpul vie]ii lui {tefan cel Mare, nu se vede unconsens perfect cu condi]iile de canonizare.Cronicarul Grigore Ureche spune c` {tefan arfi fost un om „iute la mânie [i degrab`v`rs`toriu de sânge nevinovat”. |n plus, „laospe]e omoriia f`r giude]”. „Dup moartea lui

pân ast`zi [oamenii] \i zic Sveti (trad. „sfân-tul”) {tefan Vod` nu pentru suflet, c` el

\nc` a fost un om cu p`cate, ci pentrulucrurile lui cele viteje[ti”, mai

spune Ureche. Petre }u]ea[i-a manifestat stupoarea \n1992, la cano nizarea lui{tefan, decla rând c` „a fost

cea mai mare personalitatepolitic` [i militar` pe care audat-o românii \n istoria lor.Carol I zicea c ’nu ve]i mai daunu' ca `sta chiar dac` maitrì]i \nc` un milion de ani’.

3


Sfin]ii ocrotitori, desemna]i de Biserica Ortodox`

Se crede c` Sfânta Maria este ocrotitoarea marinarilor [i a cre[tinilor

Sfânta muceni]` Varvara – ocrotitoarea minerilor

Sfânta Ecaterina – ocrotitoarea [tiin]elor

Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor

Sfânta Filofteia – ocrotitoarea ]`rii Române[ti

Sfânta Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei

Sfântul Andrei – ocrotitorul României [i al siderurgi[tilor.

Fiecare ora[ cu sfântul luiOra[e care au primit nume de sfin]i: Sfântu Gheorghe, SanFrancisco, Saint Louis, Sankt Petersburg, San Marino [i Sao Paolo

Desemna]i dup` \ntemeierea ora[elor, al]i sfin]i protejeaz` urbele.Sfânta Genevieva este ocrotitoarea Parisului, Sfântul Dimitrie celNou Basarabov, ocrotitorul Bucure[tiului, iar Sfânta Paraschiva,ocrotitoarea Ia[iului.

Sfânta Fecioara Maria a fost desemnat` ocrotitoarea Oradei, darora[ul este protejat [i de Sfântul Ladislau, canonizat \n 1192 [i considerat \ntemeietorul ora[ului.

Religie

4


Da' cum s` faci sfânt din el? C` el era curvar,domnule! Erou, asta-i altceva... Un erouna]ional f`r` egal. Cel mai mare. Da' sfânt?!”

Toate drumurile duc la Roma|n ultima sut` de ani, personalitatea cea

mai apreciat de c`tre credincio[ii romano-ca -tolici, [i nu numai, a fost papa Ioan Paul al II-lea.Fostul lider de la Vatican a câ[tigat respectulpre[edin]ilor de state, al politicienilor, alarti[tilor [i al capilor multor confesiuni reli-gioase. A fost ini]iatorul [i moderatorul mi[c`riide acceptare reciproc` a diferitelor direc]iireligioase – mi[carea ecumenic` – [i a câ[tigatsimpatia adolescen]ilor luând parte la multe\ntâlniri ale tineretului catolic sau ecumenic.A participat chiar [i la concerte de rock cre[tin.Omul Carol Wojtila a fost v`zut \nc` \n timpulvie]ii ca un sfânt. Pân` [i mass-media \l vene -rau, \ns` tacit. |n filmul Limita vertical`, \ntimpul ascensiunii pe unul dintre cele maidificile vârfuri de pe glob, doi alpini[ti – unmusulman [i un cre[tin – \[i expun plastic

crezurile. „Dac` nu cred \n Isus, ajung \n iad,dac` nu cred \n papa, ajung \n iad”, este repli-ca personajului cre[tin.

Cânt`rea]a Joan Osborne a lansat, \n 1995,piesa „Ce-ar fi dac` Dumnezeu ar fi unul din-tre noi?”. Artista afirma: „Ce-ar fi dac` El ar fiunul dintre noi / Cùtând doar s ajung acas ,/ Singur, \napoi \n Cer / F`r` s` sune m`car pecineva la telefon, / Decât poate pe papa laRoma”... Se pare c Osborne, ca [i produc`toriifilmului Josua (2002), s-a l`sat influen]at` denuvela lui Joseph Girzone, \n care un str in sin-guratic, dar prietenos, ajunge \ntr-un ora[provincial american. Acesta reu[e[te s`schimbe \n sens pozitiv vie]ile localnicilor [i \iune[te pe catolici cu protestan]i, iar pe ceialbi cu cei de culoare. Dup` o cin` cu dois-prezece prieteni, Josua, \nainte de a p`r`siaceast` lume, dore[te o \ntrevedere cu... papaIoan Paul al II-lea pentru a-i comunica planulde salvare spiritual` a omenirii.

Regim de urgen]`La funeraliile papei Ioan Paul al II-lea din

8 aprilie 2005, au fost prezen]i peste 100 depre[edin]i [i persoane de stat [i mai multemilioane de peregrini. Punctul culminant afost marcat de strig`tul mul]imii care cerea„Santo subito!”, adic` „Sfin]ire rapid`!”. Actu-alul pap`, Benedict al XVI-lea, pe atuncidecanul colegiului cardinalilor, a rostit unomagiu \n onoarea defunctului, \n care \i

Canoanele Bisericii Ortodoxe prev`d ca actul de sfin]ire sau canonizares` fie ini]iat de c`tre Sfântul Sinod dac` sunt \ndeplinite urm`toarelecondi]ii: 1. m`rturia ne\ndoielnic` a credin]ei ortodoxe2. moarte martiric`, \nfruntarea primejdiilor pentru p`strarea credin]ei,\nchinarea vie]ii unei tr iri morale [i religioase des`vâr[ite, devotamentuleroic \n slujirea Bisericii Ortodoxe sau s`vâr[irea de minuni \n timpulvie]ii sau dup` moarte3. r`spândirea miresmei dup` moarte de c`tre trupul ne\nsufle]it(condi]ie de la care sunt excepta]i martirii de la punctul 2).

Sfin]irea la ortodoc[i

Ap`r`tor ne\nfricat al credin]ei [i patriei str`bune, mare ctitor del`ca[uri sfinte, {tefane voievod, roag` pe Hristos Dumnezeu s` neizb`veasc` din nevoi [i din necazuri. Ne\nfricat ap`r`tor al drepteicredin]e, te-a avut pe tine Biserica lui Hristos, binecredinciosulevoievod {tefane, pentru care tot poporul te-a numit mare, bun [i sfânt[i te-a cinstit. Drept aceea, noi pururea te avem \nt`ritor al credin]ei noas-tre ortodoxe [i al ]`rii ocrotitor, prin rug`ciunile tale cele c`tre Dumnezeu.

Acatistul binecredinciosului voievod{tefan cel Mare [i Sfânt

5


lini[tea pe cei prezen]i de soarta papei. „Putemfi siguri c` iubitul nostru pap` st` ast`zi lafereastr` \n casa Tat`lui, c` ne vede [i nebinecuvânteaz`”, spunea Benedict al XVI-lea,privind spre fereastra de unde papa Ioan Paulal II-lea [i-a f`cut ultima apari]ie public`. Pro-fesorul Michael Walsh, expert \n istoria Bi se -ricii, spunea \n aprilie c` exist` o presiune dinpartea Poloniei \n spijinul acceler`rii proce-durilor pentru sfin]irea lui Ioan Paul al II-lea.Arhiepiscopul Cracoviei, cardinalul StanislawDziwisz – fost secretar al lui Carol Wojtila –,sus]ine ca s-ar putea trece peste faza de bea -tificare, direct la cea de sfin]ire din cauza pre-siunii enoria[ilor. Vaticanul rezist` presiunilor[i vrea respectarea canoanelor. Celebrarea adoi ani de la stingerea lui Ioan Paul al II-lea afost marcat` \ns` de \naintarea la Vatican adosarului \n vederea complet`rii primei etape,aceea de beatificare.

Despre primul miracol s`vâr[it de spiritul luiIoan Paul al II-lea dup` moarte relateaz` pu -blica]ia The Guardian, din 31 martie 2007. La o m`n`stire din sudul Fran]ei, Marie-Simon-Pierre, o c`lug`ri]` catolic`, \n vârst` de 45 de

ani, sus]ine c` s-ar fi rugat spiritului lui IoanPaul al II-lea [i ar fi fost vindecat peste noaptede Parkinson. C`lug`ri]a Simon-Pierre esteconsiderat` astfel o dovad` vie a faptului capapa Ioan Paul al II-lea are puteri miraculoasepost-mortem. Evenimentul a avut loc \n iunie2005 – la aproximativ dou` luni de la trecerea\n nefiin]` a papei –, dar a fost ]inut secretaproape doi ani, cât timp au durat investi-ga]iile la care au luat parte medici, teologi [iistorici. Concluziile au fost \naintate Vatica -nului, care se va pronun]a dac` miracolul esteautentic [i dac` ar putea fi luat \n considerare

1. Beatificarea – se produce dup` minimum 5 ani de la moarte [i estecondi]ionat` de \nf`ptuirea unui miracol post-mortem. O persoan` bea -tificat` este numit` „Binecuvântat`” [i poate fi venerat` \n dioceza undea activat \n timpul vie]ii. 2. Canonizarea – reprezint` sfin]irea propriu-zis` [i necesit` \nf`ptuireaunui nou miracol dup` beatificare. Persoana este numit` „Sfânt” [ipoate fi venerarat` f`r` restric]ii de c`tre credincio[i.

Sfin]irea la catolici se face \n dou` etape:

pentru o posibil beatificare. Aceste sfor]`ri dea-l sfin]i pe pap indic prezen]a unor motiva]iide ordin politic, spun unii teologi. „Odat` ca -nonizat, ar da un puternic impuls politicii Bi -sericii [Catolice], care era foarte intens \n sen-sul unific`rii”, spune autorul cre[tin prof. JohnWilkins.

Un leu mort sau un câine viu?„Un câine viu face mai mult decât un leu

mort”, spunea \n]eleptul Solomon, vorbinddespre starea omului dup` moarte (Eclesi-ast 9,4).

Disputa teologic` referitoare la statutul [imenirea sfin]ilor s-a \nte]it mai ales dup`Reform` [i cuprinde dou` direc]ii principale.

Prima accep]iune. Oamenii care s-au remar-cat prin fapte de credin]` \n timpul vie]ii nu

urmeaz` starea de adormire \n care intr`marea mas` a credincio[ilor de rând sau ap`c`to[ilor. Primii urc la cer [i stau \n imediataapropiere a lui Dumnezeu, având un rol deintermediere sau de ajutor \n rug`ciune.

Sus]in torii acestei direc]ii aduc ca suport ver-sete ca cel din Geneza 5,24, \n care patriarhulEnoh a fost luat la cer f`r a vedea moartea. Deasemenea, \n 2 |mp`ra]i 2,11, prorocul Ilie s-a\n`l]at la cer sub privirile ucenicului sù Elisei.{i Moise, dup` moarte, a fost \n`l]at la cer, iar\n Apocalipsa 6,9.10, sufletele martirilor strig`la Dumnezeu pentru dreptate.

A doua direc]ie este cea protestant`, bazat`pe versetele biblice care |l indic` pe Isus Hris-tos ca fiind intermediator. Conform acesteidirec]ii, Isus este Cel c`ruia [i \n numele c`ruiarug`ciunile ar trebui \n`l]ate.

„Orice ve]i cere \n numele Meu voi face”,spune Isus \n Ioan 14,13. Pavel spune \n 1 Timotei 2,5 c` „este un singur Dumnezeu [ieste un singur mijlocitor \ntre Dumnezeu [ioameni: Omul Isus Hristos”. Psalmistul cânt`:„Nu mor]ii laud pe Domnul [i nici vreunul dincei ce se pogoar` \n locul t`cerii”.1 |n plus,protestan]ii se \ntreab` ce sens ar mai aveamesajul \n care Pavel le vorbe[te tesalonice-nilor despre a doua venire a lui Hristos, dac`cei mor]i \n Hristos – adic` sfin]ii – sunt deja\n Cer, \n preajma Tat`lui, \n stare decon[tien]`.2

Noi cu cine vot`m?Cazuri diferite, circumstan]e diferite, dar

toate au aceea[i direc]ie. Credincio[ii marilorbiserici au nevoie de un ajutor \n via]a spiri-tual`. Laicii vor ceva mai palpabil, mai recent[i mai influent decât sfin]ii primelor secolecre[tine, care sunt p`stra]i \n amintire doarmul]umit` calendarului.

Credincio[ii bisericilor tradi]ionale cred c`sfin]ii ajut` prin rug`ciunilor lor. |n ultimìnstan]`, ace[tia sunt siguri c` eforturilesfin]ilor adormi]i, dac` nu reu[esc s` con-tribuie \n mod pozitiv, cel pu]in nu fac rù.Protestan]ii \ns urmeaz calea conservatoare,trasat` de c`tre Scriptur`, [i \l aleg ca desti-natar al rug`ciunii direct pe Dumnezeu.

Pozi]ia Scripturii cu privire la no]iunea de„sfânt” asociat` oamenilor este clar`. |n mareparte, Biblia accept` defini]iile de canonizareale marilor biserici, \ns cu o excep]ie esen]ial :sfântul este un om care trìe[te \n mijloculsemenilor lui. Un om care se poate ruga pen-tru mijlocire, poate sprijini [i \ndruma. Aces-ta \i poate \ncuraja pe semenii sì sau poatechiar muri pentru credin]a sa. |n fond, aceast`mul]ime \n cre[tere de sfin]i deceda]i, gata s`-[i pun` serviciile \n slujba p`c`to[ilor,dovede[te existen]a inten]iei de a devia imen-sul „tren” al rug`ciunilor cre[tinilor de la des-tina]ia final`. Scopul este de a-l parca pe oalt` linie, dar una moart`. ST

Religie

6


1. Psalm 115,172. 2 Tesaloniceni 2,16: „C`ci |nsu[i Domnul, cu un strig`t, cu glasul

unui arhanghel [i cu trâmbi]a lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, [i\ntâi vor \nvia cei mor]i \n Hristos.”

Era un vas de 60cm, cu o gur`mare, sigilat`.

Comori ascunse? Nu!Erau doar 13 volume depapirus \ng`lbenit,\nvelite \n piele, cu oscriere ciudat`.

Trebuia s fie bune deceva! Mama lor a\nceput s` le foloseasc`la... aprinsul focului. Din\ntâmplare, un \nv`]`torle-a z`rit [i a b`nuit valoarea lor. Din mân` \nmân`, manuscrisele au ajuns s` fie cump`ratede Departamentul Egiptean pentru Anti-

chit`]i. A[a a aflat lumea de cele 52 de scrieri

din secolele II-IV. Acestea cu prindeau numai pu]in de 17 noi Evanghelii,1 [apte versiunidiferite de Fapte,2 trei noi Apocalipse3 [i multealtele. Alt`dat`, ele ar fi fost clasate \n arhivaereziilor. |ns`, datorit` circumstan]elor

favorizante de la sfâr[itulsecolului trecut, manu-scrisele de la Nag Hammadiaveau s` trezeasc` intere-sul [i s` provoace \n lumeacre[ tin` un adev`rat cata-clism.

„O nouÈvanghelie”4

|n mormanul de manu-scrise gnostice, un \nv`]atolandez, Guilles Quispel, a

identificat \n 1952 o evanghelie a lui Toma.Manuscrisul, scris \n limbile greac` [i copt`,cuprinde 114 „ziceri ale lui Isus”, \n[irate f`r`vreo ordine na rativ` sau cronologic` [i f`r`structur`. Elementul cel mai discor-dant fa]` de evangheliileNoului Testament estec` ma joritateazicerilor sunt

7


Evanghelia dup`

Belzebul

Era \n 1945. Lâng` Nag Hammadi, pe malul Nilului, la80 km nord de Luxor. Doi fra]i,

Mohamed [i Kalifah, afla]i \n cùtare de gìna] ca

\ngr`[`mânt pentru gr`din`,s`pau de zor la piciorul unui

deal... când au dat de ceva tare. � Lucian Cristescu

Religie

8

„codate”, criptice[i \nc`rcate cu mesaje

bizare, pentru care autorulnu d` nicio explica]ie...

De exemplu, \n Evanghelia lui Toma ni sespune:

„Ferice de leul pe care-l va mânca omul [ileul va deveni om. {i blestemat este omul pecare-l va mânca leul [i leul va deveni om.” (7)

„|n ziua când ve]i mânca pe cele ce-au murit,le ve]i face s` trìasc`.” (11)

„Când ve]i face din doi Unul [i lùntrul s`semene cu afara... [i cele de sus s fie ca [i celede jos, ca s aduce]i b`rbatul [i femeia \ntr-unulsingur, ca b`rbatul s` nu devin` b`rbat [ifemeia s` nu devin` femeie, [i când ve]i fùriun ochi \n ochiul vostru [i o mân` \n loculmâinii, [i un picior \n locul piciorului, [i un

chip \n locul chipului vostru, atunci ve]i intra\n \mp`r`]ie.” (11)

„Simon Petru i-a spus: ’S` ias` Maria dintrenoi, c`ci via]a aceea nu-i pentru femei’. Isusa spus: ’Iat` c` eu o voi \nv`]a s` se fac`b`rbat [i ea va fi un spirit viu, asemenea vou`,b`rba]ilor. C`ci orice femeie care se va faceb`rbat va intra \n \mp`r`]ia cerurilor’.” (114)

Cu aceste cuvinte, se [i \ncheie Evanghelialui Toma.

De asemenea, cum se \mpac` declara]ia luiIsus Hristos: „Eu am vorbit lumii pe fa]`... [i n-am spus nimic \n ascuns” (Ioan 18,20) cuprologul lui Toma: „Iat` cuvintele misterioasepe care le-a rostit Isus” (1); „Eu dezv`luitainele celor ce sunt vrednici de mistere”(62)?Ce leg`tur` ar putea exista \ntre patimile Gol-gotei [i [optirile misterioase?

Un Mesia carnalInexplicabil pentru omul de bun-sim], \n

nici dou` decenii dup` descoperirea de la NagHammadi, credibilitatea gnosticismuluiescaladeaz` previziunile la bursa ideilor. Nunumai teo logi, ci [i scriitori se inspir` dincrezul gnostic.

|n Codul lui Da Vinci, când \l \nf`]i[eaz` peIsus \n culori exclusiv omene[ti, Dan Brown nueste nici primul [i nici ultimul care-L abor-deaz` \n r`sp`r cu Scriptura. Michael Baignet,Richard Leigh [i Henry Lincoln, \n romanulGraal sfânt, Sânge sfânt (1982), exploraser`deja ipostaza unui Isus total circumscris \nomenescul unui so] [i tat`. De atunci \ncolo,Javier Sierra \n Cina secret` (2004), SteveBerry \n Mo[tenireaTemplierilor (2006)[i Michel Baignet \nDocumentele Isus(2007) continu` s`vulgarizeze str` ve -chea tez` gnostic`,dup` care „ade v` -ratul Isus” n-arenimic de-a face cuce [tim noi dinEvan ghelie. Mul]i teologi liberali,ca Elaine Pagels( f o t o ) , 6


|n efortul demitiz`rii lui Isus, un articol din revistaNewsweek din 5 martie 20075 [i canalul de tele-viziune Discovery anun]au identificarea locului deveci al lui Isus Hristos [i al familiei Sale: \n subur-bia Talpiot, lâng` Ierusalim. Articolul se \ntoarcec`tre o descoperire din 1980 a unei pe[teri mor-tuare cu 10 osuare. (Anul 1980 a fost un an al noilorconstruc]ii, \n care muncitorii au g`sit sute deasemenea morminte, cu mii de osuare.) Printrenumele \nscrise pe osuare erau: Isus fiul lui Iosif,Maria, Mariamne, Matei, Iuda fiul lui Isus [i Iose. Osuarele, depozitate la muzeu, au fost ignorate pen-tru mai mult de 20 ani, pân` când produc`torulSimcha Iacobovici, fecundat de povestea lui DanBrown, a urzit o ipotez` [ocant`. Potrivit acestu-ia, Isus ar fi fost c`s`torit cu Maria Magdalena, arfi avut un fiu (pe „Iuda fiul lui Isus” din osuar) [i,dup` o via]` fericit`, [i-ar fi dat ob[tescul sfâr[it,fiind \ngropat lâng` ai sì. A[adar, adio \nviere!Niciun cercet`tor nu ia \n serios imagina]ia luiIacobovici. Numele de pe osuare erau nume foartecomune \n primul secol al erei noastre. |n Ierusa -lim, peste 25% dintre femei se numeau Miriam. Deexemplu, exist` o scrisoare din primul secol, scris`de un cet`]ean numit Isus, adresat` unui alt Isus,despre un al treilea Isus. „De ce ar fi avut familia luiIsus un mormânt \n Ierusalim, dac` ei erau dinNazaret? {i cum ar fi putut avea un mormânt atâtde scump, când ei erau s`raci?”, se \ntreab` AlanSegal, profesor de religie la Colegiul Barnard.

9

pri vesc gnosticismul ca fiind o ramur cre[tin`– o alternativ` egal` sau chiar preferabil`

cre[tinismului tradi]ional. Sursele gnos-tice de la Nag Hammadi, \ngropate

de c`lug`rii m`n`s tirii Sf. Pachomius prin390 d.Hr., sunt aduse ca probe ale pervertiriiacelui cre[tinism de c`tre biserica oficial`,care ar fi vrut s` impun` mul]imii un Isusdivin. Gnosticismul este un „cre[tinismmai autentic”, opus celui din Evanghe-liile „bigote” ale Noului Testament,sunt de p`rere teologiiH. Koester, St. Patter-son,7 R. Cameron,8 St.Davies9 [i al]ii. Sunt numai pu]in de 27 deteologi distin[i care

\nchin` elogii Evanghelieilui Toma. Este descoperit

un alt Isus, unul emasculat, f`r`preten]ii de Fiu lui Dumnezeu,f`r` escatologie [i f`r` impera-tive morale.

Lumea larg , crescut \ntr-o credin]apro -ximativ [i f`r cuno[tin]a Bibliei,

\nclin` serios s`-i cread`. Dovada?Codul lui Da Vincia b tut orice record

\n materie de vânzare de literatur !

Para-teologia gnozeiDe fapt, ce este „gnosticismul”? Gnosticismul a fost un curent mistico-reli-

gios care a \nflorit \n secolele al II-lea [i al III-lea. {coala Sirian`, ini]iat` de Simon Magul, [ignosticismul alexandrin, condus de Basilidesdin Alexandria (125-140), au avut cele mai pu-ternice influen]e. Urma[ul lui Basilides, Valenti-nus, a fost (al`turi de Marcion) cel mai de te -mut oponent al cre[tinismului. Un altul, Mani,un iudeo-cre[tin, a continuat erezia \n se colulal III-lea, fondându-[i propria „biseric cre[tin`”maniheist`, bazat` pe \nv`]`turi gnostice.Dup` secolul al III-lea, gnosticismul disparepractic.

|n niciun caz, gnosticismul nu este o ramurà cre[tinismului, a[a cum ar dori

teologii liberali s`-l\ncadreze. El

este o

religie mistic , unamestec de mituri [iritualuri dintr-o mul]ime detradi]ii religioase: iudaice, persane, siriene,cât [i din str`vechile tradi]ii egiptene [ibabiloniene. Gnosticismul este un cocktail deocultism, misticism oriental, mistere grece[ti

[i orfism, astrologie, magie.Se adaug doctrina pla-

to nic` despre natura

dual` aomului [i –

ca cirea[a de petort – câteva no]iuni

biblice. |n [colile gnostice favorabile cre[tin-ismului, aduc`torul cuno[tin]ei salvatoare este\ntruchipat \n Isus. |n alte [coli, locul de Mân-tuitor \l ocup` Set, Zoriastros sau... chiar[arpele din Eden.

Gnosticii credeau \ntr-un panteon, având \nvârf un dumnezeu suprem [i trans cendent, „ta -t`l ne cu noscut”, care n-a creatniciodat` nimic.Din El doar a „emanat” substan]a care umplelumile, cât [i o serie de fiin]e divine numite„eoni”. Totul a fost bine pân` \n clipa cândeonul Sofia, dorind – ca „ucenic vr ji tor” – s`creeze [i ea, a produs o con [tiin]` negativ`,Demi-urgul, adi c „jum`tate-f`c`torul”. AcestDemiurg [i-a imaginat c este dumnezeu suprem[i unic. Dup gnostici, Demiurgul este unul [iacela[i cu Yahweh al Vechiului Testament. Iarporunca I din Decalog: „S n-ai al]i dumnezeiafar de Mine” nu era decât paranoia [i aro-gan]a lui Demiurg, care-[i reneag marea fa milie

divin .


Religie

10

Demiurguleste cel care creeaz`

lumea material` [i primapereche de oameni, Adam [i Eva.

|n opozi]ie cu cre[tinii, care consider`p`catul primei perechi umane drept cauz` acondi]iei corupte a lumii, gnosticii nu-iblameaz` pe oameni, ci pe creator, pentru cà \ncarcerat spiritul – scânteia divin` din om –\n trup, ca pe o pas`re \ntr-o colivie.

„Mysterion”|ntrucât omul ignor` „gnoza” liberatoare,

Yahweh [i arhon]ii lui \l ]in pe acesta \n materie,printr-un [ir nesfâr[it de re\ncarn`ri.10 Dinfericire, fiecare din-tre noi are un core-spondent divinnec`zut, un spirit –„alter ego” – care nepoate \ntinde omân spre a ne trezi.Dac` ne-am l`saajuta]i de el (printr-un act mediumic),am putea s` nereamintim de orig-inea [i drumul par-curs... De aici pân laocultism nu mai edecât un pas.

Mântuirea gnos-tic nu elibereaz dep`cat. Aceast`no]iune nici m`carnu exist` \n sistemulgnostic. Aceastaelibereaz` de igno-ran]` [i consecin]ele ei. Gnosticii credeau c`poten]ialul pentru gnoz` [i salvare se g`se[te\n fiecare individ. Cuno[tin]a transcenden-tal` vine numai din interior, pe cale intuitiv`.Definitorie era deci experien]a religioas` per-sonal`. Mântuirea gnostic` nu depindea dejertf`. Ea se realiza prin performan]` person-al : nu una ra]ional , ci mistic . Cartea secretà lui Iacob insist` pe acest aspect: „Petru i-ar`spuns: ’Doamne, de trei ori ne-ai spus s`devenim plini, dar suntem plini’. Domnul i-ar`spuns lui Petru: ’Este potrivit s fi]i mic[ora]i,

\n timp ce pute]i fi umplu]i, [i s` fi]i umplu]i,\n timp ce v` mic[ora]i, cu scopul de a vùmple voi \n[iv` mai mult. De aceea, deveni]iplini de spirit [i mic[ora]i-v` \n ra]iune.C`ci ra]iunea este de la suflet [i estesuflet (adic` rù)’.”

Isus Non-Hristos|n acest complex cosmologic, gnosticii L-au

importat [i pe Isus, dar cu o alt` natur`, alt ca -rac ter [i cu alt` utilitate.

Na[terea Lui seam`n` cu o demonizare. |nEpistola Apostolilor, Isus spune: „N-am deveniteu un \nger \ntre \ngeri [i am devenit totul \nto]i?’ Noi i-am spus: ’Da, Doamne’. Atunci ne-a

spus: ’|n ziuacând am luatforma \ngeru-lui Gabriel,am ap`rutMariei [i i-amvorbit. Inima eim-a acceptat [i,crezând, amintrat \n trupulei. Am devenitcarne...’”

|n Evanghe-lia Copil`riei luiIsus, cea dup`Toma, miculIsus apare frec -vent cu mani-fest`ri de pa[`.„Apoi s-a dusprin sat [i uncopil alergând alovit um`rul

Lui. Mâniindu-se, Isus i-a zis: ’S` nu-]i termi-ni c`l`toria!’ {i \ndat`, copilul a c`zut jos [i amurit.”

|n Evanghelia Nazareanilor (alias Evanghe-lia celor 12 apostoli), Isus seam`n` mai multcu un brahman, plin de compasiune fa] de ani-male. El ajut` un cal, d` drumul la iepuri,elibereaz` ni[te vr`bii [i alt`dat` salveaz` opisic`.

Cât despre pati-mile [i


Cât prive[te iadul, Evanghelia lui Nicodim (alias Faptele lui Pilat)descrie savuros coborârea lui Isus \n Hades [i \ntâlnirea cu to]ipatriarhii. |n schimb, Apocalipsa lui Petru \l dep`[e[te peHieronymus Bosch \n zugr`virea iadului: „{i unii erau spânzu-ra]i de limb`; ei erau batjocoritorii cìi neprih`nirii. Sub ei erafoc, arzându-i [i pedepsindu-i. {i era un mare lac de foc, plinde vâlv`tì, \n care erau oamenii care au strâmbat dreptatea,[i \ngeri chinuitori \i chinuiau. Mai erau femei spânzurate de p`rullor deasupra focului – celecare s-au sulemenit pentrucurvie. {i erau b`rba]i cares-au spurcat cu ele \ncurvie, atârna]i de picioare,cu capul \n para focului... {iam v`zut uciga[i \n locuri\nguste, pline de [erpi care-imu[cau [i viermi colcìndpe ei... Iar alte femei st`teau\n excremente pân` laceaf`, \mpotriva c`rora]ipau pruncii lor avorta]i...”

moartea Lui,acestea sunt nonsen-

suri. Evanghelia lui Petru se\ndoie[te de realitatea suferin ]elor lui Hris-tos, ca [i de realitatea tru pului Sù. |n Evan -ghelia lui Bartolomeu, Hristos pleac` de pecruce: „Spune-mi, Doamne, unde te-ai dus depe cruce?” {i Isus i-a r`spuns: „Binecuvântate[ti tu, Bartolomee, pentru c` ai v`zut tainaaceasta! |]i voi spune toate lucrurile. Când amdisp`rut de pe cruce, m-am dus jos, \n Hades,s` aduc sus pe Adam [i pe to]i cei ce erau cuel...”

Una dintre importantele scrieri gnostice,Pistis Sofia, vine cu o „noutate”: „Dup` ce a\nviat, Isus a petrecut 11 ani discutând cuucenicii [i instruindu-i pân la regiunile PrimeiPorunci [i la regiunile Primului Mister care, \nlùntrul v`lului Poruncii \ntâi, este al dou`zeci[i patrulea mister, din afara [i dedesubtulacelor dou`zeci [i patru care sunt \n cel de-aldoilea spa]iu al Primului Mister care este \nain-tea tuturor misterelor – Tat`l \ntr-o form` deporumbel. {i Isus a zis: ’Eu am ie[it din PrimulMister, care este ultimul mister, care este aldou`zeci [i patrulea mister’. {i ucenicii n-au\n]eles...” Nici eu...

Dup alte surse, Hristos nici m`car n-ar fi fostpe cruce, ci un altul ar fi murit pe Golgota.

Moravuri postmoderneTeoria, ca teoria. Dar morala gnosticilor

este mai semnificativ`. Gnosticii se opuneauoric`rei legi [i morale, \ntrucât [i legea, [imorala erau produsul Demiurgului. Ei eraunonconformi[ti. Conduita acceptabil` trebuias fie dictat de intui]ia [i \n]elepciunea fiec`ruiindivid. Practic, morala gnostic` acopereatoat` plaja \ntre dou` extreme.

{coala Valentinian` promova ascetismulsever. Dac` materia este p`c`toas`, atunciorice \ndeletnicire cu ea trebuia dezavuat`. |nDialogul cu Mântuitorul, „Iuda \ntreba: ’Când ne

rug`m, cum s` ne rug`m?’ Isus a zis: ’Cândv` ruga]i, s` v` ruga]i \n locul \n care nueste nici femeie. C`ci lucr`rile femi-

nit`]ii vor fi nimicite’”. Iar \n Cartea luiToma \mpotrivitorul g`sim „cuvintele secrete

pe care Mântuitorul le-a spus lui Juda Toma, pecare chiar eu, Matia, le-am scris pe când

mergeam [i ascultam la ei cum vorbeau unul cualtul... El spunea: ’Vai de voi, care z`ce]i \neroa re! Vai de voi, care iu bi]i intimitateafemeilor [i v` spurca]i convie]uind cu ele!”

La polul cel lalt jucau Carpocra]ienii [i Ofi]ii\n abisul promiscuit`]ii (vezi articolul„Evanghelia de scandal”, Semnele Timpuluinr. 3 din 2006). Tocmai pentru c` materia erarea, trebuia nimicit` prin exces... pân` laepuizare. Evanghelia Egipteniloranun] supre-ma]ia asupra c`rnii atunci „când a]i c`lcat \npicioare haina ru[inii [i când cei doi au devenituna [i când b`rbatul cu femeia nu este nicib`rbat, nici femeie...”

|n Evanghelia lui Filip exist`dou` pasaje care descriustrânsa rela]ie dintre Isus[i Maria Magdalena.„Trei erau

11


Religie

12


care mergeau totdeauna cu Domnul: Maria,mama Domnului, sora ei, [i Magdalena, ceacare a fost numit tovar`[a Lui... El o iubea maimult decât pe ceilal]i ucenici [i o s`ruta pe...(gur`?). Ceilal]i ucenici i-au zis: ’De ce o iube[timai mult decât pe to]i ceilal]i?’ Mântuitorul le-a r`spuns: ’De ce o iubesc mai mult? Cândun orb [i unul care vede sunt amândoi \n\ntuneric, ei nu difer` unul de altul. Dar cândlumina vine, atunci cel care vede z`re[te lumi-na, iar cel care este orb r`mâne \n \ntuneric’.”

Mai exist` un factor care face gnosticismulatât de apelant pentru veacul nostru: Eternulfeminin. |n concep]ia gnostic`, dumnezeulsuprem nu era b`rbat, ci androgin – b`rbat [i

femeie la un loc. |n Trimorfic Protenoia,eonul cel mai important, Sofia,

cânt`: „Eu sunt androgin`,\ntrucât m` cop-

ulez cu mine

\ns`mi [i cu cei care m` iubesc...” Sexual-itatea feminin` era considerat` de majori-tatea gnosticilor de esen]` divin`. |n Tunet,Minte perfect`, aceea[i Sofia spune: „Eu suntprima [i ultima, cea cinstit` [i batjocorit`, vir-gina [i prostituata...” Feminismul cu toatedarurile lui nu era ceva str in \n lumea gnostic .

Finita la mascaradaA[adar, cine poate sus]ine c` filozofia gnos-

tic` este congruent` cu cre[tinismul? Gnosticismul este pe de-o parte monist-

panteist (totul este una), iar pe de alta politeist:include nenum`ra]i dumnezei de ranguridiferite. Apocalipsa lui Adam invoc`, deexemplu, „nou` muze”, printre care|n]elepciunea [i Via]a.

Contrar Dumnezeului biblic, dumnezeulgnosticilor este depersonalizat. El nu seam`n`cu personalitatea Vechiului Testament, nici cuIsus din Noul Testament, ci este poten]ial \n noi

to]i [iidentic cu fie -

care dintre noi –no]iuni care apropie mult gnos-

ticismul de Vedanta.Prin faptul c` ini]ierea se realiza printr-o

experien]` spiritual` personal`, de natur`supranatural`, gnosticismul era ocultismcurat,11 deservit doar unei elite. Ea opune„religiei credin]ei [i arena[terii morale” o religie aautocunoa[terii [i autorea -liz`rii.

Gnosticismul t` g` duie[te\n mod flagrant puncteleesen]iale ale cre[tinismuluicând sus]ine c`: � Isus n-a fost mai divindecât suntem fiecare dintrenoi. To]i putem ajunge latreapta manifestat` de El.� Isus n-a \nviat [i nici nuexist` \nviere. |nvierea unuispirit nemuritor este un nonsens. Iar \ntruparea \nmaterie este o catastrof` pentru cel caredore[te eliberarea de corporalitate. Din aceast`

ra]iune, gnosticii negau orice simbol careimplica materialitatea: botezul, euharistia...

� Isus n-a murit deloc pe cruce, cu atât maipu]in pentru p`cate. El a r`mas viu, conti -nuând s`-i \nve]e pe ucenici taine.

Dac` e s` d`m un verdict, \l d`m \n deplin`cuno[tin] de cauz : Gnosticismul este vecheareligie babilonian`, \ntr-o ipostaz` cât maiasemenea cre[tinismului. Contrafacerea este,\ntr-ade v`r, am`girea cea mai perfid`.

Ca m`nu[a pe mân`Gnosticismul, un amalgam de crezuri, este cu

totul str in de exclusivismul biblic [i de pre ten -]ia de a de]ine un adev`r unic. Ilumi narea fiindpersonal`, gnosticii promovau pluralismul. Eiparticipau f`r` re ]ineri la s`r b`torile p` gâne [ini cio dat` nu-i \nfruntau pe p`gâni. Indiferentde furia pri goa nelor, gnosticii n-au fost nicio-dat` persecuta]i sau martiriza]i.

Acest lucru este foarte apelant pentru lumeapostmodern`: o religie personal`, f`r`

doctri ne, f`r biserici [i cler, preocupat nu cum`rturisiri de credin]`, ci cu autorealizare,un cre[ ti nism tolerant, ne osânditor, neexclu-sivist [i liberal, consonant [i cu tendin]elefeministe – aceasta este exact ce-[i dore[te o„societate deschis`”.

N-a existat un timp \n istorie când gnosti-cismul s` nu sclipeasc`, m`car \n cercuri\nchise. Dup` Evul Mediu, au ap`rut \ncerc`ri

timide de rena[tere agnosticismului, prinromanticul WilliamBlake (1757-1827), con-siderat unul dintre cei100 mari englezi.Romantismul redescop-erea una dintre temelegnosticismului, temaSofiei – a eternului fe-mi nin \ntru chi pat \n„mama natur`”. Chiar [iWolfgang Goethe, \n1782, \i \n chin` o od`:„O, Natur`! Suntem\nconjura]i [i cuprin[i

de tine, cu neputin]` de a p`[i \n afara ta...Oamenii sunt cu totul \n tine [i tu e[ti \n to]i...Tu nu cuno[ti nici trecut [i nici viitor. Prezen-tul este ve[nicia ta. Natur`, e[ti atât de bun`[i te laud \n toate lucr`rile tale!”

|ncepând cu fondatoarea teozofiei, MadameBlawatski (1831-1891), care a scris extensivdespre gnostici, mi[c`rile antihriste se cufund`\n gnosticism.

Intermezzo Jung-ian|ntre 1912 [i 1917, Carl Gustav Jung, dis-

cipolul lui Sigmund Freud, a tr it o perioad deexperien]` spiritist` intens`, la care facereferire prin termenul „empiric” atunci cânddescrie investiga]iile sale. Dintre toate scrie -rile din acea perioad`, singura pe care Jung apermis s fie publicat este lucrarea Cele [aptepredici c`tre mor]i.12 Interesant, atât stilul,cât [i terminologia apar]in gnosticului Basilides,c`ruia Jung \i atribuie dreptul de autor,re cu noscându-l fie ca spiritmediumic, fie ca autor alscrierii auto-

13


Gnosticismul, un amalgamde crezuri, este cu totul str` inde exclusivismul biblic [i de

pre ten ]ia de a de]ine unadev`r unic. Ei participau

f`r` re ]ineri la s`r b`torile p` -gâne [i ni cio dat` nu-i \nfrun-tau pe p`gâni. Indiferent defuria pri goa nelor, gnosticii

n-au fost niciodat` persecu-ta]i sau martiriza]i.

14


mate experimentate de Jung. Comentariul lui Jung este profund gnostic,

\mpletit cu elemente din astrologie. „Rùl esteopusul necesar al binelui”, scria el \n cea de-adoua predic`, „f`r` de care nici binele n-arputea exista.” C`tre sfâr[itului vie]ii, Jungscria \n Memorii, vise [i reflec]ii: „Via]a mea mise pare adesea ca o istorie f`r` \nceput [i f`r`sfâr[it. Am sim]`mântul c` am fost un frag-ment istoric. |mi pot bine imagina c` am trìt\n veacurile trecute, când am \ntâlnit \ntreb`rila care n-am fost \n stare s r`spund,[i c` am fost n`scutiar`[i pentru c`nu mi-am

\mplinit sarci-na \ncredin]at`.”

„|napoia c`ptu[elii sub]iria culturii, pânde[te bestia... Dar fiara s`lbatic`nu este \mblânzit prin imobilizare \ntr-o cu[c .Nu exist` moarte f`r` libe rare!”, adùga aces-ta.

Carl Jung a salutat cu entuziasmdescoperirea de la Nag Hammadi [i a fostprintre cei mai articula]i propagatori ai scrie -rilor gnostice. Funda]ia sa a cump`rat, \n 1952,unul dintre cele 13 codici, numit pân` aziCodexul Jung.

Gnostici la vedereCu un asemenea suport academic, mi[carea

iese \n pia]a cet`]ii. |n 1804 se \nfiin]eaz` Bi -serica Apostolic` Ioanit` Gnostic`, cu o re]earelativ extins de parohii. |n 1908, se \nfiin]eaz`Biserica Gnostic` Universal`, c`ruia celebrulsatanist Aleister Crowley \i compune liturghia,

\n 1913. „Cred \n Tat`l – Haosul, \nMama – Babilonul [i \n Fiul –

[arpele, misterul mis-terelor, al c` rui

nume este Ba fo met”,

c u p r i n d em`r tu risirea ei decredin]`. Printre altele, \n 1950,Richard Duce de Palestina \ntemeiaz \n Anglia„Ordinul Pleroma”. Discipolul sù, StephenHoeller, fondeaz` \n anii 1970 Ecclesia Gnos-tica, apoi Societatea Gnostic`. |n 1985, o alt`societate, Biserica Gnostic` American` dinTexas, re\nviaz` doctrina lui Basilides. |n Ca-lifornia, Rosamonde Miller fondeaz` EcclesiaGnostica Mysteriorum. Din 2004, s-a creat [i

website. Printre punctele lor decredin]` g`sim dictonul: „Totul este\nùntru; nimic nu este \n afar`”;

„Omul nu \nva]`, omul \[i aduceaminte”. Pe web exist` chiar [i o

comunitate gnostic online „ThePalm Garden”.

„Voi nuv` duce]i?”

Nu este destul s` fii cre[tinprin cultur`. Nici prin obicei.Un asemenea cre[tinism nu

rezist` confrunt`rii cu t`v`lugulsofismelor academice sau trendurilor populare.E nevoie s` [tii \n cine crezi [i de ce \n felulacesta. Apoi, s alegi cu inima, dar [i cu mintea.C`rarea \ngust` nu suport` decât indivizi cuconvingeri puternice.

Dar despre reperele credin]ei vii – \nnum`rul viitor al ST. ST

1. Evanghelia lui Toma; Petru, Matia, Filip, Iuda, Bartolomeu, Nicodim,a Egiptenilor, a Evreilor, a Ebioni]i, a Nazoreanilor, a Adev`rului, aMariei, a Evei, a Mântuitorului, a copil`riei lui Isus - dup` Iacob, acopil`riei lui Isus - dup` Toma.

2 Faptele lui Petru, Ioan, Pavel, Andrei, Petru, Toma, Pilat, ale celor 12. 3 Apocalipsa lui Petru, Iacob, Adam.4 Galateni 1,8: „Dar chiar dac` noi \n[ine sau un \nger din cer ar veni

s` v` propov`duiasc` o Evanghelie deosebit` de aceea pe care v-ampropov`duit-o noi s` fie anatema!”

5. Articolul Raiders of the Lost Tomb, de Lisa Miller and Joanna Chen.6 Elaine Pagels, Dincolo de credin]`: Evanghelia Secret` a lui Toma

(2003).7. Helmut Koester, Stephen J. Patterson: „The Gospel of Thomas:

Does It Contain Authentic Sayings of Jesus?” Bible Review, April1990, 28-39.

8 Cameron, Ron. „The Gospel of Thomas and Christian Ori-gins.” The Future of Early Christianity. Minneapolis: Fortress,1991.

9 Davies, Stevan. The Gospel of Thomas and Christian Wisdom. New York: Seabury Press, 1983.

10. Gnosticii credeau c` via]a noastr` se \ntinde pe mii de ani \napoi.11. Din gnosticism s-a n`scut Cabbala iudaic`.12. Gnosticul Jung [i Cele [apte Predici c`tre Mor]i – de Stephan A.

Hoeller, 1994.

Religie

15


Pledoarie pentru o cale dreapt`

S` cùt`m

A[adar„A[adar, nimic nu este mai important de \ndeplinitdecât s` nu urm`m, asemenea dobitoacelor, turmacelor care p`[esc \n fa]a noastr`, \naintând, astfel, \n

direc]ia \n care merg to]i, [i nu \n aceea \n care trebuie mers.Totu[i nimic nu ne aduce neajunsuri mai mari decât faptulc` ]inem seama de ce spune lumea, considerând dreptbun ceea ce a \ntrunit o mai mare aprobare, [i faptul c`,având atâtea modele de urmat, trìm nu dup` ra]iune, cidup` un principiu al imit`rii. Rezultatul este aceast` atât demare gr`mad`, format` din oameni care se \mbulzesc uniipeste al]ii. {i, la fel cum se \ntâmpl \ntr-o mare aglomera]ie,atunci când mul]imea se \nghesuie, nu cade nimeni f`r` s`trag` dup` el pe un altul, iar cei care merg \n fa]` sunt pri -cina pieirii celor de dup` ei, acela[i lucru \l po]i vedea\ntâmplându-se \n via]a oricui: niciun om nu r`t`ce[te dru-mul doar \n paguba sa, ci este totodat` pricina [i \nceputulr`t`cirii altuia. (...)

S` cùt`m, prin urmare, ce este mai bine s` facem, [i nuceea ce g`se[te \ncuviin]are \n rândul gloatei, cel mai rùinterpret al adev`rului.

”Seneca, Despre via]a fericit`

Citatul ST

Cultur`

16


Misterul unei eterne cùt`riPoate c` nicio alt` legend` nu a stârnit mai mult` fascina]ie [i, \n acela[i timp, nu a fost\nv luit` \ntr-un mister mai mare ca legenda Sfântului Graal. Oare câte milioane de oameninu [i-au dorit de-a lungul veacurilor s` calce pe urmele vechilor cavaleri ai Mesei Rotunde?Sau câ]i dintre noi nu au visat m`car o dat` s` ating` unul dintre cele mai sacre obiecte alesimbolisticii cre[tine – vasul \n care se spune c` Iosif din Arimateea a strâns sângele Mântuitorului Hristos? Cu toate astea, Graalul nu a fost niciodat` un obiect religios. Nueste pomenit nic ieri \n Evanghelii, iar pozi]ia oficial a Bisericii a fost una de indiferen]` absolut`1 fa]` de acest subiect care, \nc` [i azi, aprinde cele mai vii controverse.

� C`t`lin Ciolca

Graalul

Exist` cel pu]in dou`curente de opiniepri vind apari]ia Graa -

lului.2 Primul, ini]iat deRoger Sherman Loomis,Alfred Nutt [i Jessie West-on, sus]ine c acesta deriv`din mitologia [i folclorulceltic. Exist` vechi legende cu referiri la vasecare con]in puteri magice [i care pun la \ncer-care t`ria eroului. Uneori, vasul este o surs`nesfâr[it` de hran`, alteori poate readucevia]a. Pe de alt` parte, anumi]i cercet`torisus]in c` Graalul este pur [i simplu un simbolcre[tin. De exemplu, Joseph Goering, de laUniversitatea din Toronto, a identificat ima giniale Graalului \n picturile murale din secolul alXII-lea din bisericile Pirineilor Catalani, \n care

Fecioara Maria ]ine un vas care radiaz limbi defoc. Goering sus]ine c aceste imagini, p`strateacum la Muzeul Na]ional de Art` Catalon` dinBarcelona, au constituit sursa principal` pen-tru romanele din ciclul Graalului.

Origini literareCel care a declan[at fascina]ia general pen-

tru ciclul arthurian [i, \n acela[i timp, cel carea introdus prima dat` termenul de Graal esteChrétien de Troyes, probabil un nativ al ora -[ului francez cu acela[i nume. |n ultimul romanal sù, eroul principal, Perceval, porne[te \ncùtarea regelui Arthur din dorin]a de a devenicavaler. Pe drum, ajunge f`r` s` [tie la curteaRegelui Pescar [i asist` la o procesiune \n careGraalul pare pentru prima oar` purtat de ofecioar` cu plete b`laie. Fata este urmat` deun bìat din a c`rui lance picur` un strop desânge pe mâna lui Perceval. De altfel, \nromanele ciclului arthurian, Graalul va apare\nso]it de lancea care o simbolizeaz pe care cucare a fost \mpuns` coasta Mântuitorului.

Regele Pescar, aflat \nsuferin]`, este hr` nit cuostia care se g`se[te \nGraal, dar pentru c Perce-val nu cuteaz` s` \n tre bece anume este Graa lul,Regele Pescar este con-damnat s sufere \n con tin-uare. A doua zi, dup` cese treze[te, Perceval se vag`si \ntr-un castel pustiu,iar curtea Regelui din searaprecedent` se va dovediun loc magic, pe carePerceval, dar [i un alt cav-aler, Gawain, se vor str`duis` \l reg`seasc`. Graalul

mai apare o singur` dat` \n roman, \ns` sem-nifica]ia acestuia nu este l`murit` deoarecelucrarea este neterminat`.3

Important la Chrétien de Troyes este, pe deo parte, alegerea unui subiect literar completnou, cum era cel al Graalului, dar [i o manier`nou` de abordare literar`. Tema dominant` aoperei este dragostea, \n contradic]ie total custilul de scriitur` de pân` atunci, centrat pepove[tile de r`zboi influen]ate de epopeile lui

17


Se [tiu pu]ine despre ini]iatorul cicluluiarthurian. Doar c` este din ora[ul Troyes,practica de a folosi numele ora[ului dreptnume de familie fiind curent` \n Evul Mediu.Acesta a trìt pe la sfâr[itul secolului al XII-lea. |i sunt atribuite cinci romane: Erec,Cligès, Lancelot sau Cavalerul din c`ru]`,Perceval sau Povestea Graalului [i Yvain,

sau Cavalerul cu Leul. Se pare c` scriitorulfrecventa curtea Mariei, contes` de Cham-pagne care \i acord` statutul de protejat.Sursa: Encyclopaedia Britannica, 2006

Chrétien De Troyes

Cultur`

18


Carol cel Mare. Chiar [i când intr` \n contactcu Graalul, Perceval este motivat de dragosteafetei c`reia \i luase inelul, imediat \nainte deintrarea la curtea Regelui Pescar. Acest lucrul-a f`cut pe Mircea Eliade s` \l plaseze peChrétien \ntre membrii uneia dintre organi-za]iile ini]iatice medievale, Fedeli d’Amore.4

Reprezentan]ii acesteiorganiza]ii sunt ates-ta]i \nc` din secolul alXII-lea atât \n Pro ven -]a, cât [i \n Fran]a [iBelgia. Fedeli d’Amoreconstituie o oaste se -cre t` [i spiritual`, careare ca scop cultul „Fe -me ii Unice” [i ini]ierea\n misterul dragostei.Membrii urm`rescpro liferarea persona -jelor legendare [i enigmatice, dar [i a aven-turilor prodigioase.

Romanul lui Chrétien a fost un succes ime-diat. |n primii dou`zeci de ani de la publicareaPove[tii Graalului, au existat dou \ncerc`ri decontinuare a pove[tii, dar [i dou` versiuniaproa pe complet diferite ale istoriei Graalului.Aceasta a f`cut ca Graalul s` prind` r`d`ciniferme \n tradi]ia cre[tin`. Prima \ncercare decompletare a lucr`rii lui Chrétien exist` \n

trei versiuni diferite, pe treisprezece manu-scrise r`mase peste timp. Provocarea lite rarà fost imens` nu doar pentru c` povesteaGraalului era fascinant` \n sine, dar [i pentruc` o oper` neterminat` reprezint` o tenta]ieartistic` aproape irezistibil`. Cel pu]in [asescriitori s-au \ncumetat s` continue pove-stirea, [i fiecare \n stilul propriu. Continu`rilePove[tii Graalului nu sunt u[or de disociat.Majoritatea manuscriselor con]in textul ori-ginal [i trei continu`ri; \n acestea, cele 9.000 deversuri ale operei lui Chrétien sunt umbrite decontribu]iile ulterioare, care cuprind \ntre37.000 [i 42.000 de versuri. Exist` [i o A PatraContinuare, atribuit lui Gerbert de Montreuil,un autor mai elevat, care a scris \n jurul anilor1220. Povestea Graalului a fost scris` subpatronajul lui Filip, conte de Flandra, [i parepo sibil ca autorii care au continuat-o s` fi fostapropia]i succesorilor lui din Flandra. |n cer -c`rile de completare au p`rut confuze chiar [icontemporanilor sì. Acesta poate fi motivulpentru care, pe lâng` continu`ri, au ap`rut [ip`r]i introductive, menite s clarifice povestea[i s` \l familiarizeze pe cititor cu ac]iunea.Rezultatele sunt a[a-numitele Prologuri Blio-cadran [i cel L`muritor. |n Prologul Blioca dran,

accentul se pune pe familia [idescenden]a lui Perceval,aces ta fiind, \ntr-adev`r, unaspect important al romanelorcavalere[ti. Prologul L`muri-tor este o lucrare mult maiciudat`. |ncepe cu o legend`din popor care nu are nicioleg`tur cu subiectul principal[i ale c`rei leg`turi cu Graalulnu sunt explicate niciodat`.Apoi, \ntregul text pare o com-pila]ie din primele trei con-

tinu`ri, a[a c`, \n loc s` l`mureasc`, PrologulL`muritor nu face decât s` produc` [i maimult` confuzie.

Valen]e spiritualeDac` povestea Graalului a fost creat` de

Chrétien de Troyes, cel care adùg` po ve[tiidimensiunea cre[tin` este poetul francezRobert de Boron. Originar din satul Boron,poetul a fost primul care avea s dea o explica]ie

|n]elesul general acceptat al Graalului este dat de cronicarul CistercianHelinadus. Acesta men]ioneaz` o viziune a unui c`lug`r privind vasulfolosit de „Domnul Nostru” la „Ultima Cin`” [i despre care c`lug`rulva scrie ulterior o carte numit` Gradale. Tot Helinadus este cel carefurnizeaz` informa]ia conform c`reia cuvântul latin gradalis saugradale \nseamn` un vas larg [i \ntr-o anumit` m`sur` adânc, \n carese servesc mânc`ruri alese celor \nal]i \n rang (gradatim). Termenullatinesc poate, la rândul lui, s` derive din grecescul krater, o cup` cudou` mânere pu]in adânc`. Pe de alt` parte, s-ar putea s` provin` dingaralis, receptacul \n care romanii ]ineau garum-ul, un sos din pe[tef`cut din an[oa, care era un ingredient de baz` al buc`t`riei lor. Se parec` latinescul gradale va crea \n franceza veche cuvintele graal, greal

sau greel, iar \n englez` grail. O alt` etimologie este derivat` dincuvintele latine[ti garalis sau cratalis, o deriva]ie a cuvântului grata,

care desemna un vas de amestecat.Sursa: Catholic Encyclopedia

Etimologia Graalului

Romanul lui Chrétien a fostun succes imediat. |n primii

dou`zeci de ani de la publicarea Pove[tii

Graalului, au existat dou`\ncerc`ri de continuare a

pove[tii, dar [i dou` versiuniaproape complet diferite.

19


cre[tin` Graalului. Autor al poemuluiIstoria Graalului [i al lucr`rii \n prozÌosif din Arimateea, De Boron intro-duce ideea conform c`reia Iosif dinArimateea a folosit vasul ultimeicine a lui Isus pentru a strângeultimele pic`turi de sânge scursedin trupul Mântuitorului. Familialui Iosif a dus Graalul \n insula miticÀvalon, unde l-au p`zit pân` laapari]ia regelui Arthur [i venirea luiPerceval.5 Lucrarea lui Robert de Boroneste mult mai ortodox \n termeni religio[i, \ns`mult prea ambi]ioas \n ideea general . Aceas-ta \ncearc` o leg`tur` \ntre Graalul din timpullui Arthur [i Evanghelii [i vrea s` creeze oistorie a obiectului sacru pornind din vremeacrucific`rii. Totu[i Questa Graalului, adic`tema cùt`rii perpetue a Potirului Sacru, nu vaap`rea decât la aproape patru decenii de lapublicarea operei lui Chrétien [i va fi unuldintre subiectele a patru romane anonimecunoscute sub titulatura de Ciclul Vulgata –Lancelot, Cùtarea Sfântului Graal, IstoriaSfântului Graal [i Romanul Graalului. |n aces-tea, personajul principal nu mai este Perceval-ul lui Chrétien, ci Lancelot, cel care \l va tr`dape regele Arthur [i care va nutri o iubire vino-vat` pentru Guinevere, so]ia regelui. Cùtareapropriu-zis` a Graalului va fi ini]iat` de Gala-had, fiul lui Lancelot, \n momentul \n care

acesta \[i va face apari]ia la curtea regeluiArthur.6

Ciclul epic al romanelor arthuriene atingeapogeul odat` cu opera poetului german Wol-fram von Eschenbach. Acesta explic` \nromanul Parzival c nu [tie nici s scrie, nici s`citeasc` [i c` poemele au fost scrise prindictare. Mai mult, autorul se delimiteaz` decrea]ia lui Chrétien men]ionând drept surs deinspira]ie opera unui poet provensal pe numeKyot (Guiot), fapt ce va stârni numeroasecontroverse de-a lungul timpului.7 Romanulreia \n mare parte firul narativ al pove[tii luiChrétien, dar cu o bog`]ie mult mai mare dedetalii [i cu un rafinament artistic net superior.

Aceste romane arthuriene care aumen]ionat pentru prima oar` \n istorie con-ceptul de Graal au fost produse \ntr-un timprelativ scurt, \ntre 1190 [i 1240. Originileromanelor ca-valere[ti \n proz` [i, prin exten-sie, originile romanelor de ast`zi se afl` \naceste pove[ti. De[i aduceau \n discu]ie unsimbol care se voia cre[tin, dar care, \n acela[itimp, nu era men]ionat nicìeri \n scrierilecanonice ale Bisericii, aceste scrieri, pentru c`nu con]in nimic „neortodox” sau eretic, nucontravin pozi]iei canonice a Bisericii. Intere-sant` este trecerea de la titulatura de Graal lacea de Sfânt Graal. Graalul nu a fost numit dela \nceput Sfânt, de[i Chrétien de Troyes \l

Cultur`

20

denume[te tant sainte chose (lucru extrem desfânt). Robert de Boron nu folose[te sintagma,dar cele patru romane anonime de dup` el ofolosesc \n mod regulat. |n majoritatearomanelor este mult mai frecvent numit boga -tul Graal, dup` textul original al lui Chrétien,unde este descris ca fiind b`tut cu cele maipre]ioase bijuterii.

Istorii obscure [irelicve \ndoielnice

Unul dintre motivele pentru care Biserica afost [i este reticent` la povestea Graaluluieste c o mare parte dintre informa]iile despreGraal provin din surse apocrife, [i decinecanonice. Dintre evan ghe liile apocrife, ceacare are, se pare, cel mai mult de-a face cu isto-ria Graalului este Evanghelia dup` Nicodim,sau Faptele lui Pilat, text scris spre sfâr[itulsecolului al IV-lea.8 Aici \ntâmpl`rile \n care afost implicat Iosif din Arimateea sunt prezen-tate \n detaliu, evanghelia constituind una dinsursele de inspira]ie pentru Robert de Boron.

Exist` un singur manuscris p`strat pânàst`zi [i care pare s` reflecte foarte binelegen da lui Iosif \n Evanghelia dup`Nicodim. Ma nuscrisul de la Aba]iaWeingarten, de lâng` la lacul Kon-stanz din sudul Germaniei, sebazeaz` pe un splendid Evan -gheliar din Anglia, care a fostoferit aba]iei de c`tre Judithde Flandra imediat dup`1100. Imaginile din evanghe-liarul englez au inspirat creareaaltor manuscrise \n acela[i stil laaba]ie. Unul dintre acestea, un altevangheliar scris probabil ladou`zeci [i cinci de ani de la sosireadarului lui Judith, con]ine o imaginea Coborârii de pe Cruce. Miniaturaeste prima dovad` din Europa Apu-sean` a unei tradi]ii care spune c` sân-gele lui Hristos a fost adunat atuncicând trupul I-a fost coborât de pe cruce.Aici este \nf ]i[at scena Coborârii de peCruce, doi b`rba]i care coboar`trupul lui Hristos, \n timp ce osiluet` anonim` din dreaptaadun` sfântul sânge \ntr-un

potir. Imaginea miniaturii este important`pentru c` \n Evul Mediu se credea c` sângelelui Hristos supravie]uie[te, credin]` care astat la baza apari]iei unei \ntregi pleiade derelicve legate de Sfântul Sânge.

Una dintre cele mai vechi m`r turii ale exis-ten]ei unei relicve a Sfântului Sânge provinedin ora[ul Mantua, unde a fost g`sit` o relicv`\n 804. Descoperirea este consemnat` te -meinic \ntr-o cronic` contemporan` eveni-mentului. O isto risire a felului cum a ajunsrelicva la Mantua a fost scris` \n anul 1200 [ine spune c` Longinus este cel care a adus-o \nora[. O parte din ea a fost dat` \mp`ratuluiHeinrich al III-lea, iar el a dat-o la rândul lui con-telui Balduin al V-lea de Flandra. A fostmo[tenit` de fiica acestuia, Judith de Flandra,care a oferit relicva Sfântului Sânge aba]ieidin Weingarten, la \nceputul secolului al XII-lea.Deci primele ilustra]ii cu Sfântul Sânge adunat\ntr-o cup` la Coborârea de pe Cruce provin

dintr-o aba]ie care a ad`postit o relicvà acelui sânge.

O alt` relicv` timpurie a Sfântu-lui Sânge se afla \n apropiere, la

Reichenau, lâng lacul Konstanz,trimis , dup cum se spune,

lui Carol cel Mare deAzan, prefectul Ierusa-limului. De[i relicva dela Reichenau a fostfoarte venerat , nu para exista multe legendemedievale consistente

legate de ea.9 Cu totulaltfel stau lucrurile \n

cazul altei relicve, cea aSfântului Sânge de laFécamp din Normandia,despre care exist` o multi-tudine de pove[ti, deseoricontradictorii. Acesteaprezint` interes pentru c`relicva este datat` \nainte deapari]ia romanelor Graalului.Pe la \nceputul se co lului alXII-lea, c`lug`rii au compus oLiber de revelatione (CarteaRevela]iei) pentru a cereie[irea de sub jurisdic]ia


episcopului de Rouen. |n acest do cument, econsemnat un miracol al Sfântului Sânge, carepoveste[te cum preotul unei parohii dinapropiere a v`zut vinul pe care \l sfin]ise trans-formându-se \n Sânge, p`strat de atunci laFécamp. De[i nici legenda de la Fécamp, niciminiatura de la Weingarten nu spune precis cÌosif din Arimateea a fost cel care a adunat sân-gele lui Hristos, exist` \n ambele cazuri unelement care lipse[te din primele evangheliiapocrife, dar se reg`se[te \n opera lui Robertde Boron: ideea c` Sfântul Sânge a fost strâns\n timpul Coborârii de pe Cruce.

Relicva Sfântului Sânge cel mai adesea aso-ciat` de cercet`tori, chiar dac` numai ca posi-bilitate, cu istoria Graalului este aceea de laBruges. Se spune c relicva Sfântului Sânge dela Bruges a fost adus` din }ara Sfânt` de tat`llui Filip de Flandra, Thierry de Alsacia. Totu[icea mai veche dovad` a prezen]ei acesteiimportante relicve la Bruges nu e mai veche deanul 1256. Sfântul Sânge de la Bruges estefoarte probabil una dintre multele relicve aleSfântului Sânge care au ajuns \n Apus caurmare a cuceririi Bizan]ului \n urma infameiCruciade a IV-a.

Graalul, dincolo deromanele cavalere[ti

Mai importante poate decât relicvele Sfân-tului Sânge sunt artefactele despre care s-aafirmat c` au fost sau au avut leg`tur` cupotirul folosit de Hristos la Cina cea de Tain`.Cea mai veche dintre acestea apare laistorisirea lui Arculf, un pelerin care a c`l`torit\n Palestina [i a descris o capel` \ntre bazilicaGolgotei [i Martyrium, unde s-ar afla potirul

ultimei Cine. Potirul ar fi din argint [i are dou`mânere de o parte [i de alta. Arculf ar fi v`zut[i lancea cu care soldatul L-a str`puns pe Hris-tos [i care s-ar afla pe veranda bazilicii Con-stantin. Aceasta este singura men]iune a poti -rului \n }ara Sfânt` [i singura dat` când apareca vas de argint.

21


|n Evul Mediu se credea c` sângele luiHristos supravie]uie[te, credin]` care astat la baza apari]iei unei \ntregi pleiadede relicve legate de Sfântul Sânge.

Cultur`

22


Ast`zi se p`streaz dou vase considerate aproveni de la Cina cea de Tain . Unul se afl laGenova, la catedral , iar cel lalt \n Valencia, totla catedral . Vasul din Genova este cunoscut cail sacro catino, sfântul bol ori castron, cioplit \nsmarald; este de fapt un vas hexagonal, dinsticl verde, cu un diametru de aproximativ 20de centimetri. A fost trimis la Paris dup ce Na -poleon a cucerit Italia [i a fost spart dup ce a fosttrimis \napoi \n Genova dup \nfrângerea lui.

De o publicitate mult mai ampl` a beneficiatcel de-al doilea artefact, santo caliz de la Cate-drala din Valencia (foto dreapta). |n esen]` ocup de agat, santo caliz are un suport medieval,iar piciorul este o cup` din calcedonie a[ezatìnvers. Exist o inscrip]ie \n arab , al c`rei sensexact este incert. Cea mai veche m`rturiedespre acest potir provine din 1399, când poti -rul a fost dat de m`n`stirea San Juan de laPeña regelui Martin I de Aragon \n schimbulunei cupe de aur.

Rena[terea GraaluluiGraalul a fost un imens succes literar. Un fel

de „Harry Potter” medieval. Compara]ia nu sevrea lipsit` de respect [i nici nu vrea s` pun`

vreun semn de egalitate \ntre cele dou su biec -te, ci e f`cut` doar din perspectiva impactului„editorial”. Cu toate astea, secolele au [ters in -teresul publicului [i \n general fascina]ia citi-torului pentru un subiect care, cu toate càpar ]inea \n aparen]` simbolisticii cre[tine,era \n esen] de factur pur medieval . Intere-sul publicului pentru Graal a fost reaprins abia\n secolul al XVIII-lea, odat` cu publicarea dec`tre Lady Charlotte Guest a operei Mabino-gion, care a ap`rut \ntre anii 1838 [i 1849.Inten]ia autoarei a fost de a re\nvia interesulpentru universul simbolisticii celtice, \ns` aavut ca efect [i reapari]ia interesului pentru su -biectele medievale \n general [i pentru Graal\n particular. Din acest moment, Graalul va fiasociat cu cele mai diverse preocup`ri spiri-tuale. |n plus, acesta a fost asociat cu alchimiade c`tre anumite scrieri ale lui Carl Jung, careera pasionat de vechea alchimie. Prima \ncer-care de a produce o versiune modern` a Gra -alului \i apar]ine unui aristocrat prusac, penume Friederich de la Motte Fouqué, cu piesade teatru \n versuri Der Parcival. Piesa e de -parte de a fi o simpl` rescriere a versiunii ori -gi nale, ci este, mai degrab`, o \ncercare \ncare autorul se joac` cu mai mul]i naratori [i\n care chiar el apare sub numele de „St`pânulFriederich”. Wagner va aborda povesteaGraalului din perspectiv` muzical`, scriindopera Parsifal \n 1877.

Mijlocul secolului al XIX-lea va fi foarte pro-lific \n ceea ce prive[te apari]ia unor noi pre-ocup`ri pseudo-spirituale, ca alternativ` lavechile credin]e [i la institu]ia Bisericii. Estemomentul apari]iei mi[c`rii teozofice. Primulexponent al acestei mi[c`ri care sus]inea c`toate bisericile trebuiesc unite pentru a formao nou` religie este omul de [tiin]` EmanuelSwedenborg, care \n 1745 a trìt o viziune cel-a determinat s` abandoneze [tiin]a pentrureligie. A doua mi[care teozofic`, ce \i are caexponen]i pe Robert Steiner [i pe o rusoaic`ce c`l`torise \n Orient, Madame Blavatsky,este mai adânc \nr`d`cinat \n [tiin]ele oculte,iar Graalul este la loc de cinste printre practi-cile [i scrierile acesteia. Mai aproape de zilelenoastre, pe la \nceputul secolului XX, au ap`rut[i alte abord`ri ale Graalului. Sunt interpret`rilecelor care atribuie Graalului o tradi]ie secret`

[i ascuns`. Scriitorul francez René Guénonsus]ine \n cartea Le Roi du Monde (RegeleLumii, 1925) c` folclorul poate s` con]in`fragmente, chiar dac distorsionate sau reduse,ale lucrurilor care „departe de a fi de originepopular`, nici m`car n-au origine uman`”.10

Pentru Guénon, Graalul este cioplit dintr-unsmarald care, c`zut din coroana lui Lucifer, afost p`strat de Adam \n paradisul terestru,dar pe care nu a putut s`-l ia cu el dup`c`derea \n p`cat. Seth, descendentul sù, areu[it s`-l recupereze. Pân` la folosirea lui laCina cea de Tain` se poate s` fi fost p`strat dedruizi. Cùtarea Graalului din romanelearthuriene este, la Guénon, o metafor` pentrurecuperarea tradi]iei pierdute.

Interpret`ri moderne|ntr-un film din 1991, intitulat Regele Pescar,

regizorul britanic Terry Gilliam trateaz` pro -blema Graalului din perspectiva rela]iei per-sonale a acestuia cu eroii filmului. Atunci cândunul dintre personaje intr` \n com`, eroulprincipal, interpretat de Jeff Bridges, \[i aduceaminte de o discu]ie mai veche \n care acestpersonaj \i spune c` a v`zut Graalul \ntr-ocas` din New York [i \l roag` pe acesta s` i-laduc`. Cu toate c` eroul principal nu \l crede[i \ncearc` s` \l conving` c` nu este vorbadecât de o cup` obi[nuit`, atunci când pri-etenul sù intr` \n com`, \[i aminte[te dedorin]a lui. Dup` o escapad` nocturn`, per-sonajul central reu[e[te s` fure cupa [i s` i-oaduc` prietenului sù, care, \n mod miraculos,\[i revine din com`. Terry Gilliam abordeaz` oidee veche, prezent` de altfel [i la Chrétien de

Troyes, [i anume aceea c` Graalul este v`zutdoar de cei ale[i [i de cei care cred cu adev`rat\n el.

O abordare oarecum diferit` apare \n cel de-al treilea film al cunoscutei serii „IndianaJones”, The Last Crusade (Ultima cruciad`).Scenaristul George Lucas, autorul celebreiserii Star Wars, \[i duce eroii printr-o serie deaventuri care au ca ultim scop aflarea Graalu-lui. Iar când, \n sfâr[it, protagoni[tii ajung lalocul \n care era p`strat Potirul, g`sesc nu unsingur vas, ci o multitudine de vase din care tre-buie s` aleag`. Alegerea corect` o face, desi-gur, personajul principal, Indiana Jones. Intere-sant` aici este preluarea unei teme ini]iatice,prezent` [i \n vechile romane cavalere[ti aleMesei Rotunde. Cùtarea Graalului este, \nultim` instan]`, o problem` de ini]iere per-sonal` [i de alegere. Motivul se reg`se[te [i \nmulte basme. F`t-Frumos, a c`rui serie deaventuri [i \ncerc`ri nu reprezint` decât pro-pria ini]iere11, este pus s` aleag`, de exemplu,

unul dintre cuferele oferite de diferite per-sonaje fantastice ale pove[tii. Alegerea corectèste \ntotdeauna f`cut` dac` personajul prin-cipal a parcurs un anume stadiu de ini]ie-re, exact ca \n cazul Questei cavalere[ti a Graalului.

23


Interesul publicului pentru Graal a fostreaprins abia \n secolul al XVIII-lea,odat` cu publicarea de c`tre LadyCharlotte Guest a operei Mabinogion,care a ap`rut \ntre anii 1838 [i 1849.

Desigur, cea mai controversat` abordarerecent` a pove[tii Graalului este cea f`cut` descriitorul Dan Brown \n romanul Codul lui DaVinci, \n 2003. Tema principal` a scrierii estec` imaginea clasic` de cup`, sau vas, a Graalu-lui este de fapt un simbol pentru „adev`rata”semnifica]ie a Potirului, [i anume aceea depântece femeiesc. Graalul este nici mai mult,nici mai pu]in decât linia de sânge a descen-den]ilor lui Isus din c`s`toria Sa cu Maria Magdalena, fapt pe care Biserica s-ar fi str`duits` \l ascund` cu \ndârjire vreme de secole.Ideea unei c`s`torii dintre Hristos [i MariaMagdalena nu e nicidecum nou`. Cartea carea slujit ca surs de inspira]ie pentru romanul luiDan Brown este SângeleSfânt [i Sfântul Graal(The Holy Blood and theHoly Grail),12 scris` \n1982 de Michael Baigent,Richard Leigh [i HenryLincoln. |n aceas t` cartese reg`sesc toate ele-mentele din ro ma nul luiDan Brown, in clusiv orga-niza]ia secret` St`re]iaSionului (Le Priorie du Sion), care ar fip`str`toarea secret` a Graalului, respectiv do -cumentele care s ateste existen]a urma[ilor luiHristos. |ns` motivul pentru care romanul luiDan Brown a stârnit o a[a de mare controversèste c` toate aceste idei sunt \mpletite cu firulnarativ al unui roman de ac]iune, excelent scris.Cu toat` aparenta documentare, carteaporne[te de la dou` premise false. Prima, fap-tul c` denumirea francez` a Graalului, SanGreal, s-ar citi \n mod ezoteric Sang Real(SângeRegal). De[i o teorie extrem de tentant , acestmod de citire nu este decât o ortografieregre[it` a copi[tilor din Evul Mediu târziu.

A doua premis` gre[it` este chiar nucleulcentral al romanului: conspira]ia urzit` de Bi -se ric` pentru a ascunde „adev`rul” desprec`s`toria lui Isus cu Maria Magdalena. Dar,oare, ar fi avut vreun interes Biserica sàscund` a[a ceva? Trecând peste faptul cùn astfel de lucru este aproape imposibil deascuns atâtea veacuri, chiar [i de o organi-za]ie extrem de puternic` precum Biserica(cea Apusean , \n cazul de fa]`), autorul omite

un fapt simplu. C`s`toria este o Tain` aseme-nea preo]iei \n cre[tinism. Un Hristos c`s`toritnu ar fi fost cu nicio cirt` mai pu]in Dum-nezeu. Misiunea Sa mântuitoare n-ar fi fostnicidecum diminuat`. Ar fi fost c`s`torit [i...gata. Exist` \n teoria fenomenelor un a[a-numit „principiu al parcimoniei”, care spune c ,dintr-o suit` de explica]ii, cea mai simpl` esteaproape \ntotdeauna [i cea adev`rat`. Aplicatacestei pove[ti, cea mai simpl` explica]ie alipsei referirilor nou-testamentare la a[a-zisac`s`torie a lui Hristos este pur [i simplu fap-tul c aceasta nu a avut loc. Nu este nicidecumo elaborat` [i perfid` conspira]ie mondial` avreunei Biserici avide de putere.

Deci s` cutez`m [i s`punem \ntrebarea pe caren-a \ndr`znit s-o rosteas -c` Perceval: Ce esteGraalul? |n primul rând,un foarte frumos simbolal unora dintre cele maifaimoase crea]ii artisticeale literaturii universale,apoi subiectul cu care

Richard Wagner [i-a scris ultima [i cea maireu[it` dintre operele sale. Mai poate fi, deasemenea, un alt motiv pentru a-L cùta peDumnezeu. Dac` \l \n ]e legem astfel, Graalulcoboar` din legend` [i poate constitui \nc` unprilej de introspec]ie [i de medita]ie lalucrarea euharistic` a Mântuitorului. Dac`,\n schimb, \l asociem unor complicate [i fan-teziste conspira]ii mondiale sau \l atribuimunor inven]ii legate de Dumnezeu, atuncinu constituie decât sminteal` [i pricin` dec`dere. ST

Cultur`

24


1. Catholic Encyclopedia - http://www.newadvent.org/cathen/06719a.htm

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Sangreal3. Richard Barber, Sfântul Graal, imagina]ie [i credin]`, Editura Aquila

’93, 2005, pagina284. Mircea Eliade, Istoria credin]elor [i ideilor religioase, vol. III, pag. 1095. http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_de_Boron6. Richard Barber, Sfântul Graal imagina]ie [i credin]`7. http://www.newadvent.org/cathen/15683a.htm8. Richard Barber, Sfântul Graal, imagina]ie [i credin]`9. Karl Kolb - Vom Heilingen Blut (Wurtzburg, 1980)10. Réne Guénon, Le Roi du Monde, (Paris, 1958)11. Vasile Lovinescu, Creang` [i Creanga de Aur, Editura Rosmarin,

Bucure[ti, 199612. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Holy_Blood_and_the_Holy_Grail

Dac` vom asocia Graalulunor fanteziste conspira]ii

mondiale sau \l vom atribuiunor inven]ii legate de

Dumnezeu, atunci nu vaconstitui decât sminteal` [i

pricin` de c`dere.

Ne place s` trìm cu frenezie \n via]aaltora. S` le p`trundem intimitatea. Sò citim \n timp ce aceasta se compune

cu migal` \naintea unei oglinzi, \naintea pro-priului suflet. Ce \nseamn` de altfel jurnalulintim, dac` nu retragerea autorului \n sine, \npropria camer` alc`tuit` din lungi incursiuniprin fluxul con[tiin]ei? Un depozit de gân-duri, senza]ii sau fapte se aglome reaz` \ntr-unportret de voalat cu r`bdare de curio zitateaatent` a cititorului.

Prizonier \n propriul timp [i spa]iu, autoruljurnalului se las` \n voia cuvintelor. Se aban-doneaz scrisului, adic st de veghe \n pagin .O scruteaz` cu o privire obo sit`, aproapetransfigurat`, \n timp ce-i imprim` noble]easincerit`]ii [i o creeaz` din fidelitatea propri-ului adev`r.

„Nu gândesc decât cu creionul \n mân`”,m`rtu ri sea Miguel de Unamuno \ntr-un inter-viu. Creionul lui Miguel de Unamuno, remar-ca Mircea Eliade, nu \nseamn` altceva decâtdrumul deschis spre medita]ie. Eliberarea\ntr-un timp al monologului hr`nit din celemai adânci expresii ale fiin]ei. C`ci din inti-mitatea lor se strâng la suprafa]a textuluiincertitudinile, dar [i convingerile, credin]ele,dar [i golul acestora, lini[tea, dar [i tremurulagonic, frea m`tul continuu ce rememoreaz` o\ntreag` via]`. |n fapt, acestea sunt liniile \njurul c`rora se dezvolt` \n detaliu Jurnalulintim al lui Miguel de Unamuno.

Cartea lui Miguel de Unamuno impresio -neaz` prin nelini[tea iscat` de fiecare fraz`.

Odat` deschis`, ea angreneaz` cititorul f`r`sc`pare \ntr-un periplu invadat de medita]iiasupra vie]ii ce-au marcat gândirea autoruluide la vârsta copil`riei pân` la cea a maturit`]ii.Nu \ntâmpl`tor, dup` cum este remarcat decritica literar`, jurnalul apar]ine unui „cre[tinagonic”. Credin]a, transformat` \n obsesie \ncartea lui Unamuno, se \ntemeiaz pe \ntreb`ri[i pe r`spunsuri care nu conving, ci doar ate -nuea z` uneori zbuciumul interior. Autoruldevine astfel un c` u t`tor de \nalt, de un tran-scendent ce se refuz` ra]iunii, dar care se re -velea z` \n parte doar \n intimitatea sinelui.Doar \ntr-o simplitate deplin`, nealterat` dedemonstra]ii [tiin]ifice sau de comentarii filo-zofice.

Credin]a lui Mi guel de Unamuno doare.Autorul este prins \ntr-o lupt` permanent` [iirezolvabil pe p`mânt: |l caut pe Dumnezeu,dar nu reu[e[te s`-L prind` \n mâini, ci doar |iaclam` prezen]a care se dezv`luie \n jur, darmai ales \n sine. Ca atare, jurnalul lui Miguel deUnamuno coboar` dincolo de palpabilul [iconcretul acestei lumi, \n adâncul gândurilor[i al trìrilor pe care le concentreaz` \nfr`mânt`ri religioase – \n aceste pagini cuaccent pronun]at pe valorile pur catolice.

Cu cât coboar` mai mult \n tainele religiei,cu atât mai mult setea de Dumnezeu \i pre-lunge[te tensiunea interioar`. Cu atât maimult intimul se m`rturise[te \ntr-un confe-sional senin [i agonic \n acela[i timp. C`ci \nsubterana gândurilor, prezen]a lui Dumnezeuinspir` lini[te, iar absen]a Lui destram`

Confesiuneadinaintea oglinziiLiteratura contemporan` trìe[te sub o avalan[` de c`r]i, jurnale, memorii, biografii. Neafl`m \n fa]a ei precum \naintea unui spectacol pe care vrem s`-l descompunem pagin`cu pagin`. S`-i descifr`m tainele pân` reu[im s`-i atingem esen]a crud`, litera simpl`ce deruleaz` experien]e memorabile.


25

� Alina Popa

echilibrul [i intensific` teama: „Cu cât maimult vei trì \n Dumnezeu, cu atât maimult vei tr i \n tine \nsu]i, mai \nùntrultù, [i vei fi \n mai mare m`sur` tu\nsu]i. Pierzându-te \n Dumnezeu,a[a \]i vei dobândi cea mai mare per-sonalitate. (...) Nu, trebuie s` cùt`mdivinul, pe Dumnezeu, \n sânul nostru,\n adâncul din noi \n[ine. Astfel e ca [icum am avea o inspira]ie nemijlo cit`de la Duhul Sfânt.”

Exist` \n jurnalul lui Miguel deUnamuno o tem` a golului, a inti-mului nelocuit de Dumnezeu. Dinacest sentiment al lipsei se isc`mai apoi obsesia mor]ii. |n cartealui Miguel de Unamuno opusulascensiunii spre divin este imagineasufletului deprimat, \nchis \ntr-un spa]iu sterp,un loc al de[ert`ciunilor, al \ntunericului des-curajant. Cu toate acestea, obsesia mor]ii [iconfruntarea cu ea descrie cele mai adâncicomportamente ale omului. Teama na[terug`ciunea. Pentru autor, rug`ciunea \n -seamn „o cufundare \n calmul etern”, o expe-rien]` direct`, nemijlocit` a cùt`rii [i dorin]eide a cunoa[te.

|n Jurnalul intim, autorul face din neant unspectacol, din obsesia mor]ii vede speran] , iardin credin]` modeleaz` cel mai frumos drumal vie]ii. Scris din exprimarea singur`t`]ii, tex-tul lui Miguel de Unamuno transmite bucuriacelui care aduce imensul cerului \n spa]iulintim al sufletului. Acestea, spune autorul,sunt momentele \n care omul se pierde voit \nDumnezeu.

Cartea lui Miguel de Unamuno \ncepe prina contempla via]a, pe care o p`trunde maiapoi pân` \n profunzimea fr`mânt`rilor

cugetului. Jurnaluleste o \ntoarcere \n sine, o retragere \n esen]afiin]ei, \n intimitatea propriilor gânduri. Estetremurul maturit`]ii religioase care mai sper`\nc`, [i chiar prin prisma unui sentiment ludic,c zbaterea \nspre \naltul divin poate s ating ,vorba lui Tudor Arghezi, din când \n când oarip` de \nger. {i aceasta deoarece miracolele[i tainele lumii, spune Miguel de Unamuno, sedescoper` \n simplitatea, sinceritatea [i nai-vitatea inocent` a spiritului pur reg`sit \ncopil`rie. Iar când perspectiva \naltului sedestram` \n agonie, \ntreaga recuzit` de gân-duri se izoleaz` \n adâncul intimului, acolounde autorul st` de veghe \n oglind`, descri-indu-[i propriul suflet.

Miguel de Unamuno este cunoscut lumii\ntregi printr-o oper` vast` \n toate genurile,de la eseuri filozofice pân la romane [i nuvele,poezie, teatru, memorialistic`, traduceri.Remarc eseul filozofic Agonia cre[tinismului,studiul impresionant asupra operei lui Cer-vantes Via]a lui don Quijote [i Sancho, roma-nul Negura [i seria de nuvele Trei nuveleexemplare [i un prolog. Prin faptul c` [i-af`cut din via]` religie, Miguel de Unamunoeste citat al`turi de mari nume ale cre[tinis-mului [i literaturii deopotriv`: José Ortega yGasset, Dostoievski, Manuel Garcìa Morente,Augustin, Toma de Kempis [i mul]i al]ii. ST

Cultur`

26


Miguel de Unamuno, Jurnal

intim, Editura Polirom, Ia[i,2007, 295 pagini

27


Orice act v`t`m`tor fizic sau emo]ionalcare are loc \ntre membrii unei familiiintr` \n categoria violen]ei domestice.

Aici sunt incluse atât abuzul fizic [i cel sexu-al, cât [i abuzul psihologic: intimid`ri, agresiuniverbale, amenin]`ri la adresa membrilor fa-miliei, izolare, distrugerea bunurilor careapar]in victimei, dar [i controlul finan]elorsau al mijloacelor de comunicare.

Pe plan mondial se estimeaz` c`, \n medie,una din patru femei sufer` din cauza acestuitip de violen]`. |n Fran]a, la trei zile o femeiemoare din cauza violen]ei conjugale, iar BBCafirm` c` Poli]ia din Marea Britanie \nre -gistreaz` un incident de violen]` domestic` lafiecare minut. |n Germania [i \n SUA, o femeiedin trei este victima dezl n]uirii nervilor tat lui,so]ului sau concubinului. |n Papua-NouaGuinee, dou` treimi dintre femeile m`ritatesunt b`tute de so]ii lor, iar \n Pakistan 80%

dintre femei cad victime violen]ei familiale. Lafel de tragic` este situa]ia [i \n Lituania, undepeste 34% din totalul persoanelor ucise suntfemei, criminalii fiind propriii so]i.

|n România, judec`torii estimeaz` c` 60%dintre cazurile de divor] din Bucure[ti au labaz violen]a fizic . Conform unui sondaj Gallupdin 2003, jum`tate dintre femeile din Bucure[tiau experimentat abuzuri verbale sau emo]ionale\n cadrul familiei \ntr-un anumit moment alvie]ii lor, iar 25% dintre ele au fost victime re pe -tate ale unor astfel de abuzuri \n ultimele 12 luni.Dintre bucure[tence, 21% au fost victime ale abu -zurilor fizice, iar 8%, victime ale abuzurilor se xu -a le \n cadrul familiei cel pu]in o dat \n via]a lor.

Violen]a domestic` afecteaz` \ntreaga soci-etate [i este comun` oric`rui tip de familie,chiar dac \n casele cu venituri reduse sau f`rèduca]ie procentele sunt mai ridicate. Astfel, 8%dintre femeile care au fost abuzate fizic de mai

Luna trecut`, o românc` a fost ucis` de so]ul ei din gelozie. Femeia era medic, iar elinginer. Pentru o zi, vestea a \ngrozit o ]ar` \ntreag`. Mai târziu, un popular show deteleviziune [i-a programat dou` emisiuni pe tema violen]ei familiale. „Spectacolul”violen]ei face audien]`. Mai trist \ns`, el sf`râm` visuri [i inimi, de cele mai multe oripentru totdeauna. Fenomenul nu este boala „unora”, ci afecteaz` toate mediile sociale[i se extinde \nfior`tor de repede. Pentru unii, când e vorba de dat, „b`taia e rupt` dinrai”, \ns` când e vorba de primit, aceasta este culeas` din „talpa iadului.”

B`taia e rupt`, dar nu din rai

� Adrian Neagu

Casa f`r` visuri

Social

Social

28


multe ori \n ultimele 12 luni au studii supe-rioare, iar 6% dintre femeile abuzate sexualmai mult de o dat` \n ultimul an provin dinfamilii cuprinse \n categoria superioar de venit.

Doar o treime (35%) dintre femeile care auexperimentat o form de violen] domestic auvorbit cu cineva despre acest lucru [i doar17% au mers la poli]ie sau au chematautorit`]ile pentru a face o plângere \mpotrivaagresorului. 42% dintre persoanele intervievatespun c violen]a domestic este foarte r`spân-dit` \n Bucure[ti, \ns` doar 68% consider`violen]a fizic` inacceptabil` \n orice situa]ie.

Miturile agresorilor �Consumul de alcool [i droguri scuz violen]adomestic`.

De[i consumul de alcool multiplic` de pestetrei ori violen]a familial , alcoolul \n sine nu esteo cauz a violen]ei. Sunt mul]i b`rba]i care con-sum` alcool [i nu sunt violen]i, dup` cum suntdestui care se manifest` violent f`r` s` con-sume alcool. Consumul de alcool nu poate fi oscuz` pentru violen]`. Nici legea circula]ieinu scuz` pe cineva \n caz de accident pentruc` a fost beat.

�B`rba]ii violen]i sunt bolnavi psihic sau aupersonalit`]i psihopate.

Cu toate c` exist` [i situa]ii de acest fel,studiile clinice asupra b`rba]ilor care \[iabuzeaz` partenerele nu sus]in aceast` afir-ma]ie. Majoritatea b`rba]ilor agresivi nuprezint` suferin]e psihice [i nici nu au per-sonalit`]i psihopate. Cei mai mul]i agresorisunt persoane obi[nuite, respectabile [i cucapacitatea de a se controla. Provin din toateclasele sociale [i ocupa]ionale, iar violen]a semanifest` doar asupra partenerei.

�Femeile „o cer”.Este o idee larg r`spândit` c` violen]a din

partea so]ului este determinat de atitudinea lip-sit` de respect sau rù-voitoare a so]iei. Cutoa te acestea, cercet`rile au ar`tat c` deciziaso]ului de a fi violent are mai mult de-a face cuun comportament agresiv propriu decât cuac]iunile so]iei. Cele mai multe victime fac totce pot pen tru a-[i mul]umi partenerul [i pentrua-l de termina s` renun]e la violen]`. Mai mult

chiar, violen]a nu este niciodat` o cale de a re -zol va conflictele. Nimic nu-i d` dreptul unuipartener s`-i r`spund` celuilalt cu violen]`.Speciali[tii \n problema conflictelor familiaresunt de p`rere c toat vina violen]ei \i apar]ineagresorului.

�So]ii violen]i au fost martori la violen]e sauau fost abuza]i \n copil`rie.

De[i fenomenul violen]ei familiare se\ntâlne[te cu o inciden]` mai mare la cei careau fost martori sau victime \n copil`rie, totu[istatisticile arat` c` 18% dintre so]ii violen]inu au avut astfel de experien]e \n familiilep`rin]ilor lor. Sunt destui copii care, având \nfamilie un p`rinte violent, aleg s` trìasc` cutotul altfel la ei acas`. Chiar dac` o experien]`

din copil`rie poate fi traumatizant` pentru uncopil, violen]a \n propria familie este o alegere.

�Un b`rbat violent nu se poate schimba.|nc` o dat`: violen]a este o op]iune! De cele

mai multe ori, so]ii violen]i \[i lovesc partenera,[i nu [efa de la serviciu sau poli]istul de sector.Unii aleg s` fie violen]i acas` [i s` loveasc` \na[a fel \ncât s` nu lase urme la vedere, \nsàceasta confirm` caracterul con[tient al actu-lui violent. Chiar dac` cei mai mul]i aleg s` nurenun]e la acest tip de comportament, ceicare au dorit s` se schimbe [i au acceptat aju-torul unui prieten sau al unui consilier spe-cializat au reu[it.

� Femeilor le place s` fie abuzate socotind astfel c` au lâng` ele b`rba]i puternici.

Acest mit se bazeaz pe faptul c cele maimulte so]ii aleg s r`mân cu so]ii lor chiar dacàce[tia au un comportament violent. |ns cauzeleunei astfel de decizii sunt de cu totul alt natur .Nesiguran]a social , instabilitatea economic , izo-larea, teama de a nu o lua de la cap`t [i ame nin -]`rile sunt cele mai puternice „funii” care leag`femeia abuzat de so]ul violent.

De ce ar fi cineva violent?Motivele pentru care cineva alege s` fie vio-

lent \n familie ]in de mai mul]i factori uneorinecon[tientiza]i \n totalitate. Cercet`torii suntde p`rere c` etiologia violen]ei domestice estefoarte complex`, \ns` cel mai probabil aceas-

ta include factori de natur` biologic`, intra-psihic`, social` [i de educa]ie.

Astfel, pentru unii, comportamentul violenteste un semn al autorit`]ii prin care se do ve de[ -te partenerului cine conduce \n cas`. Al]iiarunc vina fie pe victim – „eu nu vreau, ea mòblig`” – fie pe al]i factori externi: stresul, al coo -lul, problemele de la serviciu. Motiva]ia acestoradin urm`: violen]a domestic` este o cale derefulare a sim]`mintelor. „Cui nu-i place s`plece”, mai spun so]ii, folosindu-se de celebrafabul cu ariciul g`zduit de [arpe. Potrivit aces-tora, \n realitate, b taia e o form de comunicare[i de exprimare a dragostei, iar femeia nu ar tre-bui s se plâng prea tare de câteva „mângâieri

mai b`rb`te[ti”. Oricât de bizare ar p`rea astfelde afirma]ii, avoca]i celebri ai unor vedete localesau interna]ionale le transform \n scuze serioasepentru autojustificarea comportamentului vio-lent \n familie.

Cele trei faze ale violen]eiChiar dac sunt periodic victime ale violen]ei

so]ilor, cele mai multe femei aleg s r`mân cuun astfel de partener. Motivele ]in atât de psi-hologia agresorului, cât [i de temerile victimei.

Ciclul violen]ei formulat de Lenore Walkerpoate fi o explica]ie a acestui fapt. Conformacestuia, prima faz este aceea a b t ilor minore[i a furiei. |n aceast` faz`, victima sper` c`lucrurile se vor schimba. Dimpotriv`, spuneWalker, problemele evolueaz` [i b`tìle se \n -te]esc, \n ciuda \ncerc`rilor disperate de a inhi-ba orice factor ce ar putea declan[a conflictul.|n vreme ce agresorul devine tot mai opresiv,victima devine tot mai \nchis` \n sine, incapa-bil s se protejeze \mpotriva durerii [i suferin]ei.

Faza a doua este faza exploziei violente.Agresorul love[te, jigne[te [i ]ip` pân` când

simte c` de]ine \n mod deplin controlul [i pu-terea. |n aceast` faz`, victima are un colapsemo]ional de pân` la 48 de ore, dar tot acumse poate ajunge chiar [i la crim`.

Faza a treia este numit` uneori „luna demiere” – un timp neobi[nuit de calm, \n careso]ul promite c` nu se va mai \ntâmpla. |nacela[i timp, agresorul convinge victima cèa a „cerut-o”, f`când-o astfel s se simt vino-vat` pentru ceea ce s-a \ntâmplat. Violentul secumin]e[te, devine sincer [i iubitor, iar victi-ma \ncepe s` cread` c` a[a sunt ei \n realitate.Apar toate avantajele unei c`s`torii fericite,ceea ce o convinge pe victim` s` r`mân`. Seestimeaz` c` aceast` faz` poate dura pân` la

29


Comportament agresiv fa]` de sexul opus se manifest` \nc` de la vârs-ta adolescen]ei. Astfel, 13% dintre fetele de aceast` vârst` au recunos-cut c` au fost lovite sau \njurate de prietenii lor. Una din trei fete arecunoscut c` are cel pu]in o prieten` care a fost lovit`, p`lmuit` sauagresat` fizic de prietenul ei. Aproape una din cinci adolescente careau avut o rela]ie a m`rturisit c` prietenul s-a purtat violent cu ea.

Adolescen]ii [i violen]a domestic`

Social

6 luni, apoi ciclul se reia. Cercet`torii sunt \ns`de p`rere c` acest model nu este un dat uni-versal. Chiar dac` intensitatea violen]ei fizicepoate fi diferit`, trauma psihic` a unui act vio-lent nu poate fi m`surat . Pentru unele cupluri,perioada de calm poate fi exagerat de scurt`sau inexistent`. |n plus, \n cele mai multecazuri, f`r` un efort con[tient [i f`r` ajutordin afar`, odat` pornit acest ciclu, [ansele dea fi repetat din ce \n ce mai des sunt foarte mari.

Casa f`r` visuri…Din cauza efectelor sale, violen]a domestic`

este una dintre cele mai mari amenin]`ri laadresa umanit`]ii. Familia este, f`r` \ndoial`,locul unde oamenii ar trebui s se simt cel maibine. Dac` acest col] de rai devine un petic deiad, suntem infinit mai s`raci, indiferent cât demult am avea.

„Scenele de violen] domestic la care copiiisunt martori creeaz traume psihice pe termenlung asupra acestora, putându-se ajunge pân`la afectarea definitiv` a creierului”, apreciaz`dr. Bruce Pery, unul dintre cercet`torii detop \n domeniul traumelor neurologice. Aces-ta spune c`, uneori, certurile p`rin]ilor caresunt ascultate de copii din alte camere influ-en]eaz` cel mai mult copiii, traumele fiindamplificate de imagina]ie.

Este curios c`, de[i se face parad` de cre[ti -nism \n multe aspecte ale vie]ii, via]a de fami-lie e trìt` la \ntâmplare. Recurgerea la argu-mente de genul „Biblia spune c` b`rbatul ecapul nevestei”, ignorându-le pe cele carevorbesc despre supunerea reciproc` [i despredragostea cu care so]ii trebuie s \mpodobeasc`via]a so]iilor,1 demonstreaz \nc o dat nevoiade a ne \ntoarce la cre[tinismul Bibliei.

Solu]iile nu sunt nici pe departe simple saurapide. Fiind vorba de sfaturi, pruden]a nueste niciodat` de prisos. Cu toate acestea, at`cea \nseamn` a ignora, a stinge visurile mul-tor copii sau so]ii, adic` a participa t`cut laacest masacru infinit.

Campaniile \mpotriva violen]ei domesticepun accentul \ntâi pe educa]ie. Copiii trebuie\nv`]a]i \nc` din familie respectul [i dragostea.„L-ai \nv`]at pe copilul tù ce s nu loveasc`?”,este un slogan ce sugereaz` importan]aeduca]iei \n combaterea violen]ei dintre so]i.

Cât prive[te agresorul, teoretic, acesta ar tre-bui s renun]e la comportamentul violent ime-diat. |ns` practic, lupta nu este totdeaunau[oar`; unii agresori m`rturisind c` sunt chiardependen]i de un astfel de comportament.Tocmai de aceea sfaturile unui consilier sau aleunui prieten se dovedesc a fi vitale. T`cerea nuface decât s amplifice problema. Hot`rârea dea r`mâne sau nu \ntr-o astfel de familie nu e unmedicament care se elibereaz` f`r` re]et`. |nplus, negarea problemelor nu \nseamn`rezolvarea lor. Din ce \n ce mai multe organi-za]ii neguvernamentale sau de stat pun la dis-pozi]ie linii telefonice directe sau centre deconsiliere la care victimele abuzate pot apela.2

Dac` am \ncercat deja o mul]ime de re]ete, s`nu uit`m c` Dumnezeu ne-a creat ferici]i. |nplus, El vrea s r`mânem a[a... ferici]i. Ne-a datfamilia ca pe un crâmpei de rai pe p`mânt [i\nc` are re]eta pentru asta. |ncearc`! ST

� So]ii cre[tini au aceea[i lege divin`, care se impune pentru amân-doi. Ceea ce e slobod pentru unul e slobod [i pentru cel`lalt; ceea cee interzis unuia nu se \ng`duie nici celuilalt. Acelea[i drepturi [i ace-lea[i datorii sunt pentru amândoi so]ii. (Ieronim)

� Voie[ti ca femeia s` te asculte, a[a cum Biserica |l ascult` pe Hris-tos? |ngrije[te-te [i tu de ea a[a cum Hristos S-a \ngrijit de Biseric`. (Ioan Gur` de Aur)

�Atunci când se simte iubit`, femeia devine [i ea iubitoare. (Ioan Gur`

de Aur)

� Armonia dintre so] [i so]ie este climatul [i izvorul tuturor bucuriilordin c`min. (Ioan Gur` de Aur)

�Nici so]ul [i nici so]ia nu trebuie s` \ncerce s` exercite asupra celuilalto st`pânire arbitrar`. Nu \ncerca]i s`-l sili]i pe cel`lalt s` cedezedorin]elor voastre. Nu pute]i face astfel [i s` v` bucura]i [i de dragosteaceluilalt. Fi]i buni, r`bd`tori, \ng`duitori, aten]i [i curtenitori. Prin harullui Dumnezeu, pute]i izbuti \n a v` face unul pe altul fericit, a[a cuma]i promis prin leg`mântul c`s`toriei. (Ellen White)

Cuvinte pentru o familie fericit`

1. Efeseni 5,21.25 – „Supune]i-v` unii altora \n frica lui Hristos…B`rba]ilor, iubi]i-v` nevestele cum a iubit [i Hristos Biserica”; 1 Petru3,7 – „B`rba]ilor, purta]i-v` cu \n]elepciune…, dând cinste femeiica uni vas mai slab, ca s` nu fie \mpiedicate rug`ciunile voastre”; 1 Ioan 4,18 „|n dragoste nu este fric`”.

2. Numere de telefon la care victimele violen]ei familiale pot apela:0800.8200.200 – Protec]ia Copilului, 021/314.83.22 – Agen]iaNa]ional` pentru Protec]ia Familiei; 021/983 – linie telefonic` cu pro-gram nonstop, Centrul Pilot de Asisten]` [i Protec]ie a VictimelorViolen]ei \n Familie; 021/3132505 – Centrul de Informare [i Con-sultan]` \n Familie.


30

Statele Unite au contribuit anul trecutcu peste 57 de miliarde de dolari la ve -ni turile \nregistrate de jocurile de noroc

pe \ntreg globul. PricewaterhouseCoopers1

prognozeaz` \ncas`ri de peste 140 de mi-liarde de dolari pentru jocurile de noroc \n2011. Potrivit firmei de consultan]`, cele maimari cre[teri se vor \nregistra \n zona Asia-Pacific, cu peste 15% pe an. |n SUA, veni-turile cresc cu 6,7% \n fiecare an, \n 2011 va-loarea total a acestora urmând s ating 80 de

miliarde. Chiar [i \n Europa de Est, industriajocurilor de noroc a dep`[it companiile de IT[i comunica]ii, considerate a fi \n topul celormai mari industrii din lume.

Zarurile au fost aruncateJocurile de noroc nu sunt o inven]ie a lumii

moderne. Ele exist` de mai bine de 2.500 deani. Construirea Marelui Zid Chinezesc a fostfinan]at din monopolul instituit de \mp`rat pejocul de Kendo, str`mo[ul jocului de Bingo

31


Britanicii cheltuie s`pt`mânal mai mul]i bani pentru a-[i \ncerca norocul decât pentrufructe [i legume. Un cuplu britanic investe[te 3,6 lire pe s`pt`mân` \n jocuri de noroc,\n timp ce pentru fructe aloc` 3,4 lire, iar pentru legume 2,8 lire pe s`pt`mân`, con-form unui chestionar la care au participat 7.000 de familii. Nu \ntâmpl`tor, jocurile denoroc au adus un venit global de 100 de miliarde de dolari doar \n 2006. Norocultrìe[te pe picior mare \n secolul XXI.

plicLoz\n

� Anca Porumb

Social

32


modern. |n piramidele egiptene au fost g`sitezaruri [i desene reprezentând juc`tori. |n Anti-chitate, jocul de zaruri era asociat cu divinitatea[i avea caracter ritualic. Prima cas` public`de jocuri din istorie a fost legalizat` \n 1625, laVene]ia, [i se numea casini. Casini era o com-bina]ie \ntre cazinoul actual [i casa de toleran] .

|ncepând cu anul 1650, cazinourile devinlegale \n toat` Europa. |n 1660, c`l`toria pri -milor coloni[ti englezi a fost posibil` tocmaidatorit` câ[tig`rii unui pariu la un „casino”londonez. Dar nu coloni[tii au introdus jocurilede noroc \n America. Amerindienii din tribulPaju cuno[teau jocul de rulet` cu 100 de ani\nainte de sosirea coloni[tilor. Ca o ironie,ace[tia trìau pe teritoriul statului Nevada,actualul paradis al jocurilor de noroc.

Jocurile de noroc sunt iremediabil legatede crima organizat`, de sp`larea de bani [i deinteresele obscure ale Mafiei. Cel care a

exploatat pentru prima dat` jocurile de norocilegale \n interesul Mafiei a fost Dutch Schultz,unul dintre cei mai activi gangsteri ai Mafieievreie[ti. Pariurile controlate de el se numeaupolicy sau „loteria s`racilor” [i sem`nau cujocul de loto actual. Dac din urn se extr`geautrei numere dintr-o sut , se putea câ[tiga cu ceamai mic` sum` pariat`. Cu cinci cen]i, s`raciicartierelor din New York cump`rau un vis:acela c` mâine vor fi boga]i. Afacerea aduceaMafiei \n anii ‘20 un profit de trei sute de

milioane de dolari anual, neimpozabili. Dupàsasinarea lui Shultz, afacerea a fost preluat`de Mayer Lansky care, la 26 de ani, era unuldintre cei mai tineri milionari ai Americii. |n1930, acesta ajunge s` controleze toate cazi-nourile ilegale de pe coasta de vest a Americii.Doi ani mai târziu, Mafia a hot`rât s` extindàfacerile cu cazinouri \n Nevada. Ben „Bugsy”Sigel va pleca s` construiasc` legendarul Casi-no Flamingo. Las Vegas-ul prinde astfel form`\ntre nisipurile fierbin]i ale de[ertului Nevada.Acesta devine, pentru mul]i ani, capitala Mafiei[i emblema jocurilor de noroc.

Industria noroculuiIndustria cazinourilor este cea mai pro-

fitabil` industrie din lume. Comer]ul cu iluziia adus doar Americii un profit de 33 de miliardede dolari anul trecut. Fie c se nume[te rulet ,poker, blackjack, baccarat, slots, craps sau

keno, jocurile de noroc de tip casino \nghit bani[i scot profituri.

Clien]ii fideli, care cheltuiesc zeci de mii dedolari pe noapte, au parte de un tratament spe-cial: m`nânc` somon [i caviar gratis, beau[ampanie de mii de dolari sticla, sunt plimba]icu ma[inile de lux ale cazinoului [i primesccadouri. |n România, cazinoul suport` costulcamerei de hotel dac` jocul este de cel pu]in1000 de dolari pe sear` [i de 3000 de dolari peweekend. „Vin oameni cu bani, care au ma[ini

33


de lux, vile, afaceri de succes. S-au plictisit [icaut` adrenalin`. Eu le vând iluzii”, spuneSorin Constantinescu, directorul general allan]ului de cazinouri Grand Casino. Ca direc-tor de cazinou a v`zut multe scene. „Oameniieduca]i devin de nerecunoscut când joac`.Am clien]i care sunt directori de b`nci, tipi custudii \nalte, \mbr`ca]i de firm`, superedu-ca]i. La masa de joc devin animale: \njur`,scuip`, url`. Se \ndep`rteaz` un metru demas`, \[i revin [i-mi cer scuze c` [i-au pierdutcontrolul, lu`m masa \mpreun`, schimb`mamabilit`]i. Apoi se \ntorc la mas` [i-[i reiaucomportamentul blamabil.”2 Nu \ntâmpl`tor,Tom Mac Evoy, unul dintre cei mai marijuc`tori de poker, spunea c` „pokerul esteactivitatea cea mai violent` pe care o putemface stând a[eza]i”.

Mai nou, cazinourile folosesc recrutatoriprofesioni[ti. Ace[tia primesc comision \n

func]ie de cât de mul]i bani pierd clien]ii adu[ide ei \n cazinou. Clien]ii nu sunt juc`tori pro-fesioni[ti, dar sunt boga]i, joac mult [i, de obi-cei, pierd. Sunt racola]i din baruri de lux [i dincluburi de striptease.

Las Vegas – ora[ul jetoanelor|n Las Vegas nu se doarme. |n fiecare noapte,

100.000 de oameni din toate col]urile lumiiintr \n cele 20 de cazinouri care s-au construit\n jurul legendarului Casino Flamingo. Orice

cazinou care se respect` are o tematic` spe-cific`. The Venetian are gondole care plutescpe un imens lac artificial, iar camerele luxoasesunt copii ale interioarelor din Palatul Dogilor.Cazinoul ocup o suprafa] de 3 km², iar hotelulare 25 de etaje. Cât despre cl`direa cazinouluiMGM-Miraj, aceasta copiaz` decorurile dinfilmele anilor ‘30, iar personalul este \mbr`cat\n costume de epoc`.

Anual, peste zece milioane de oameni joac`\n Las Vegas, l`sând cazinourilor un profit de20 de miliarde de dolari. Cei 1.500.000 delocuitori ai ora[ului lucreaz` aproape \n exclu-sivitate \n industria cazinourilor. Nicìeri \nlume copiii nu pot merge cu p`rin]ii la cazinouca \n Las Vegas. |n timp ce p`rin]ii joac` larulet`, copiii particip` la spectacole \n genulDisney Land.

Regulile dup` care func]ioneaz` ora[ul aufost stabilite de Mayer Lansky \n anii ‘30. Totul

este f`cut ca vizitatorul s`-[i petreac` timpul\n incinta cazinoului. La restaurant sau barse ajunge prin sala de jocuri – un alt truc psi-hologic instituit de Mayer Lansky. Jocurile tipslot-machine (aparate mecanice) suntamplasate din holul de la intrare al hoteluluipân` la cazinou. Ca s` ajungi \n camera dehotel, treci pe lâng` ele, ca s` mergi la restau-rant, treci tot pe lâng` ele. |ntr-un singur cazi-nou sunt \ntre 100 [i 200 de slot-machine, iarzgomotul banilor creeaz impresia c se câ[tig`

permanent. Clientul iese din sala de joc s`m`nânce, dar se opre[te inevitabil la un slot-machine. Un alt truc e reprezentat de aparatelemecanice instalate la u[a de la intrarea \n cazi-nou. Aceste aparate sunt programate s acordecâ[tiguri mai bune [i mai dese pentru a deter-mina clien]ii s p`trund [i mai mult \n cazinou.

Un juc`tor poate sta la orice or` din zi saudin noapte la masa de joc, unde prime[te mân-care [i bùtur`, iar din patru \n patru ore, prinsistemul de ventila]ie, se pompeaz` oxigenpur, astfel ca juc`torii s` nu simt` oboseala.

Nebunie online |n prezent, un miliard de oameni folosesc

internetul. Dintre ace[tia, aproximativ 200 demilioane viziteaz cazinouri online [i site-uri depariuri. Conform celor mai recente estim`ri,exist` aproximativ 1.600 de site-uri dedicatejocurilor de noroc [i pariurilor. Acelea[i sta-tistici spun c` jocurile online au ajuns maipopulare decât cump`r`turile pe internet. Ceimai mul]i utilizatori se afl` \n Asia, iar lideruleste, incontestabil, China, cu 54 de milioane dejuc`tori. Cazinourile virtuale au fost interzise\n Statele Unite \ncepând cu 30 septembrie2006, prin promulgarea unei legi care inter-zice institu]iilor financiare s` fac` pl`]i de la [i

dinspre orice fel de site care g`zduie[te astfelde jocuri online. |n ciuda reglement`rii, aceas-ta a devenit afacerea cu cea mai mare rat` dedezvoltare din lume.

Dac` \n 2001, industria pariurilor online\nregistra venituri de trei miliarde de dolari, \n2006, profitul a ajuns la 15 miliarde de dolari.Potrivit firmei americane de consultan] Chris-tiansen Capital Advisors, \n 2010, profituldatorat pariurilor va cre[te la 25 de miliarde dedolari. De exemplu, SportingBet a raportatun profit de aproape 195 de milioane de dolari\n prima jum`tate a anului 2006. Afacerile

companiei PartyGaming \n al doilea trimestrual anului 2006 au generat peste 319 milioanede dolari, \n cre[tere cu 50% fa]` de perioadasimilar` a anului precedent.

Pentru a juca poker, pentru a paria pe echipasportiv` favorit` sau pentru a p`[i \ntr-uncazinou adev`rat nu mai este nevoie de oc`l`torie pân` \n Las Vegas. Totul se \ntâmpl`chiar pe ecranul computerului sau pe tele-fonul mobil. Speciali[tii spun c` aceste cazi-nouri online au devenit un adev`rat fenomensocial. Linia dintre pasiune [i dependen]` esteextrem de sub]ire. Num`rul celor care nu las`s` treac` ziua f`r` a-[i \ncerca norocul online

Social

34


Dac` \n 2001, industria pariurilor online\nregistra venituri de trei miliarde de dolari,\n 2006, profitul a ajuns la 15 miliarde dedolari. (...) \n 2010, profitul datorat pariurilorva cre[te la 25 de miliarde de dolari.

35


nu este de neglijat. Mul]i pornesc din curio -zitate, de la câ]iva dolari, dar ajung s`-[i ri[te\ntreaga avere. Di Smith juca la \nceput sumem`runte, de doi dolari. A ajuns o juc`toare\nrìt` de poker pe internet, atât de \nrìt`\ncât a pierdut 32.000 de dolari, echivalentulsalariului pe un an al so]ului ei. „|ntr-o singur`zi am pierdut \ntreaga sum`, pentru c` nu m`puteam opri [i speram s` câ[tig ce pierdusempân` \n acel moment”, a m`rturisit Di Smith.

Bryan Benjafield (23 de ani) [i-a cheltuit to]ibanii \n cazinouri online. Dup ce s-a v`zut f`r`niciun ban \n buzunar, a \nceput s parieze dinbanii companiei la care lucra. Tân`rul nu s-arfi oprit dac` nu ar fi fost depistat de c`trecompanie, suma jucat` dep`[ind 1,8 milioanede dolari.

|n Reno, conducerea cazinoului Harrah i-ainterzis unui client fidel s` mai joace deoareceacesta a afirmat c` vrea s`-[i cheltuiasc` \ncazinou toate economiile puse deoparte pen-tru pensie. De la curiozitate pân la nebunie nue decât un pas.

Noroc cu ghinionCine n-a visat m`car o dat s aib mai mul]i

bani decât poate cheltui? De-a lungul timpu-lui, datorit` loteriei, oameni simpli s-au trezitmiliardari peste noapte. A curs [ampanie, s-auconstruit vile, s-au cump`rat ma[ini de lux. Demulte ori \ns`, ceea ce era considerat binecu-vântare s-a transformat \n blestem.

Psihologul Steve Danish, profesor de psi-hologie la Universitatea american` VirginiaCommonwealth, a studiat ani de zile impactulpe care o sum extraordinar de mare câ[tigat`peste noapte \l are asupra vie]ilor celor careintr \n contact cu ea. „Visul de a câ[tiga o can-titate mare de bani poate fi mult mai frumosdecât realitatea. Multe familii au fost distrusedup` ce au intrat \n posesia potului celuimare”, a precizat Steve Danish. {i SusanBradley, consultant financiar care a lucrat \nultimii ani pentru mul]i câ[tig`tori la loto,spune c` exist` un mit conform c`ruia esenza]ional s` ai bani [i e extraordinar s` aifoarte mul]i. „Adev`rul e c` o avere picat`din senin poate crea tot atâtea probleme pe câtpoate rezolva. Un câ[tig important la lotopoate schimba comportamentul unor per-

soane care au fost toat` via]a s`race”, explic`Bradley.

Cea mai mare sum` din istoria loteriei ame -ricane a fost câ[tigat` \n 2002, de Jack Whittaker. „Sunt preg`tit s` intru \n po sesiaacestei cantit`]i uria[e de bani [i s` fac omul]ime de lucruri bune cu ea chiar \n acestmoment”, spunea Whittaker. |ntr-un an dezile, cele 113 milioane de dolari au transformatvia]a prea fericitului câ[tig`tor \ntr-un adev`ratiad. C`snicia i s-a destr`mat, iar nepoata sa, \nvârst de 17 ani, a disp`rut, fiind g`sit moart`din cauza abuzului de droguri. „Dac` a[ fi [tiutcât` nefericire avea s` ne aduc` acei bani, v`spun sincer c` a[ fi distrus biletul de loterie cumâna mea”, a declarat presei americane Jewell Whittaker, fosta so]ie a câ[tig`torului.Poveste similar` pentru Kenneth [i Connie

Social

36


Parker: la numai câteva luni dup` \ncasareapremiului de 25 de milioane de dolari, mariajul lor de 16 ani s-a destr`mat. JeffreyDampier, câ[tig`torul unui premiu de 20 mi-lioane de dolari, a fost r`pit [i ucis de propriacumnat`.

|n 1998, Phyllis Klingebiel [i-a dat \n judecat`propriul fiu, Michael, precizând c` acesta ar fitrebuit s` \mpart` cu familia sa cele dou` milioane de dolari câ[tigate la loto. {i via]a lui PaulMcNabb, primul câ[tig`tor al loteriei din Mary-land, s-a schimbat radical. A trìt ani de zile cu

spaima c` cineva i-ar putea r`pi copiii, iarlocuin]a i-a fost spart` de nenum`rate ori.Dup` ce a cheltuit [i ultimul dolar câ[tigat,McNabb s-a mutat \n Las Vegas câ[tigându-[iexisten]a din taximetrie. Vorba americanu-lui: „Dac` e[ti nefericit cu zece dolari, vei fi cusiguran]` nefericit [i cu un milion.”

Miliardari peste noapteRomânii au [i ei o obsesie na]ional`: loto 6

din 49. Istoria norocului pe piciorul nostru deplai e [i ea marcat` de povestea câtorvacâ[tig`tori.

Primul miliardar din istoria Loteriei Românepostdecembriste a fost un mecanic auto,Gabriel Bobic. Timp de doi ani, Bobic s-a l`fìt\n bani. Urm`torii patru ani [i i-a petrecutdup` gratii, acuzat de ucidere din culp` pen-

tru un accident comis \n timp ce conducea subinfluen]a bùturilor alcoolice. So]ia l-a p`r`sit,iar banii i s-au irosit \n afaceri f`r` succes, \nbarbut [i \n chefuri cu prietenii. Legenda spunec` Bobic a r`mas cu un tic nervos [i repet`,obsesiv, numerele care l-au f`cut unul dintrecei mai invidia]i români: 4, 8, 34, 43, 47, 48.

Exact 13 miliarde de lei i-a adus LoteriaRomân lui Dan Constantin Tomescu. La scurttimp, casa proasp`tului miliardar din Vedea adevenit loc de pelerinaj pentru necunoscu]iicare-i propuneau norocosului tot felul de com-

bina]ii financiare sau, pur [i simplu, cer[eaubani. Speriat, Tomescu [i-a luat so]ia [i cele dou` feti]e [i a plecat pentru o vreme \nCanada.

Trei luni le-au fost de ajuns Alinei [i so]uluiei Mihai pentru a face praf 1,5 miliarde de leicâ[tiga]i la loto. Cu patru copii de crescut, cudatorie la banc`, trìnd cu chirie, s`raci lipi]i,v`zându-se brusc miliardari, cei doi [i-aucump`rat televizoare LCD, combine frigorificede lux [i tobogane pentru copii. Când au vruts` \[i deschid` o afacere, era prea târziu. Baniise terminaser`, el era f`r` servici, ea casnic`pe mai departe.

S` se afuriseasc`!Am putea conchide simplu: „Banii nu aduc

fericirea”. Psihologii se gr`besc s` g`seasc`

explica]ia pentru aceste atitudini: euforiacâ[tigului venit peste noapte atac` psihiculfragil al celor \n cauz`, dându-le peste cap\ntreaga percep]ie asupra realit`]ii. „{oculunui asemenea câ[tig este prea mare pentrucei cu un echilibru psihic fragil”, spune psi-hologul Augustin Cambosie.3 „Sunt persoanecare pur [i simplu nu fac fa]` unui asemeneaeveniment [i din aceast` cauz` pot avea locderapaje foarte grave; cuplurile care atuncicând erau s`race se \n]elegeau foarte binedivor]eaz` din cauza banilor, unii indivizi se

apuc` de bùtur` ori pierd banii la jocuri denoroc sau \n investi]ii aberante”, adaug` psi-hologul. Cambosie crede c` vestea unui câ[tigfabulos nu poate fi suportat` de oricine. „Unasemenea [oc poate avea efecte tragice asuprapsihicului uman la fel de mult cum poate avea[i un eveniment negativ. Ambele sunt la fel degreu de suportat”, conchide acesta.

{i Biblia are un cuvânt de spus pentruadep]ii \mbog`]irii peste noapte. „Bog`]iacâ[tigat` f`r` trud` scade, dar ce se strânge\ncetul cu \ncetul cre[te”, spune \n]eleptulSolomon \n Proverbe 13,11. Biserica Orto-dox`, \n Pravila Bisericeasc`, d` un sfatcùt`torilor de noroc: „Niciun mirean sau cle -ric s` nu se joace cu zaruri sau c`r]i de norocde acum \ncolo [i oricine va mai face aceasta,de va fi cleric, s` se cateriseasc`, iar de va fi

mirean, s` se afuriseasc`”.4 Cât despre rulet`,aceas ta se va \nvârti mai departe. Pariurilevor continua cu [i mai mare \ndârjire. Dinurne vor ie[i din nou [i din nou [ase numerenorocoase. Zgomotul banilor de la aparatelemecanice va ispiti \n continuare juc`torul dor-nic de bog`]ie peste noapte. Reclamele lumi-noase ale Las Vegas-ului vor lua ochii [i minteaoamenilor avizi de distrac]ie. Iar`[i [i iar`[ise va striga: „Bingo!” Dar numai pentru ceicare au vreme de a[teptat norocul [i care numai [tiu s` numere decât de la 1 la 49... ST

37


1. PricewaterhouseCoopers: jocurile de noroc vor produce 144 demiliarde de dolari \n 2011,www.capital.ro, 21 iunie 2007

2. „Cine face jocurile \n cazinouri”, revista Bilan], nr.4/20053. Prin]ii [i cer[etorii Loteriei, www.expres.ro, 13 mai 20064. http://www.crestinortodox.ro/jocul_de_noroc_-c412-p110-new.html

� Poker Alice, o femeie din vestul s`lbatic, [i-a câ[tigat renumeledatorit` \ndemân`rii la jocul de poker. Juca poker \n fiecare zi, cuexcep]ia zilei de duminic`, zi \n care preda la [coala duminical`.� La Monte Carlo, str`vechiul Casino are teras` [i o scar` careduce spre mare. Scara e denumit` „scara sinuciga[ilor” pentru c` acolose spune c` \[i puneau cap`t zilelor dispera]ii care pierduser` averi \ntre-gi la rulet` sau poker.�Chris Moneymaker este Cenu[`reasa pokerului. Chiar dac` participapentru prima dat` la un astfel de concurs, acesta a câ[tigat 2,5 mi-lioane de dolari la Campionatul Mondial de Poker din 2003.

Pokermania

� 80% dintre occidentali au jucat cel pu]in o dat` un joc de noroc.� 350.000 de britanici sunt dependen]i de jocurile de noroc.� 25% dintre copiii britanici cu vârste cuprinse \ntre 12 [i 15 ani pari-az` [i joac` la aparatele cu fise, iar 5% dintre ei manifest` semne dedependen]` fa]` de acest tip de jocuri.�Peste un sfert din popula]ia SUA s-a dus cel pu]in o dat` la un cazi-nou \n 2006; \n total, 56,2 milioane de pasiona]i ai jocurilor de norocau efectuat 372 milioane de vizite \n cazinourile americane. Fiecarejuc`tor a f`cut, \n medie, 6,6 vizite \n cazinouri.�La \nceputul acestei luni, pe 5 iulie, vedetele americane au jucat poker\n scopuri caritabile. Jum`tate dintre sumele câ[tigate au fost donatepentru aplanarea crizei din Darfur, Sudan.�45% dintre români joac` la loto atunci când este pus` \n joc o sum`foarte mare, iar 24% joac` pentru c` nu au alt mod de a ob]ine mai mul]ibani, conform datelor furnizate de CURS.� |n ultimii cinci ani, pia]a pariurilor sportive din România a crescutde la 100.000 euro, la 70 milioane de euro.

Norocul \n statistici

Social

38


La originea termenului supersti]ie st com-binarea a dou` cuvinte latine „super-stes”, adic` martor [i „-sto”-, cel care su -

pra vie]uie[te. No]iunea de „superstitio” desem-na relatarea unor evenimente la care povesti-torul a participat [i a r`mas \n via]`. Aceast`capacitate a celor „supersti]io[i” de a su pra vie -]ui datorit` unor for]e necunoscute a fost aso-ciat` cu ceva supranatural. Supersti]ia estedeci o credin]` ira]ional` \n existen]a uneirela]ii dintre anu mite comportamente [i eveni-mente ulterioa re, considerate ca efecte, \nlip sa rela]iei de cau zalitate \n realitate. Neimagin`m spirite sau for]e inteligente r`s pun -z`toare pentru binele [i rùl care se revarsàsupra noastr` f`r` un anumit ritm sau logicàparent`, iar noi inven t`m cì pentru a le

bloca sau direc]iona. Astfel, supersti]iile oferìluzia c` avem puterea asupra lucrurilor pecare nu le \n]elegem sau nu le putem controla.Tot ce trebuie s` facem este s` \ndeplinimanu mite ritualuri, s` ne ru g`m \ntr-un anumitfel, s facem anumite gesturi \n ordinea corect ,[i atunci vom sc`pa de boli, ghinioane, deochisau alte nenorociri. Cre din]a aceasta ne spunec` avem asigura]i alia]i invizibili \n cer, ap` [ip`mânt, care stau la dispozi]ia noastr`. Tot cetrebuie s facem este s \i invoc`m atunci cândvrem s ne sim]im mai puternici [i mai asigura]i.

Ira]ionalitateaunui „fapt probat”

H. A. Marina, autorul c`r]ii Inteligen]ae[uat`. Teoria [i practica prostiei, define[te

E mar]i. Pe calendar arat` 13. Te treze[ti diminea]a [i cobori din pat p`[ind mai \ntâi cupiciorul stâng. Intri \n baie, aluneci [i spargi oglinda. Plecând din cas`, te \ntâlne[ti cuvecina, care car` o g`leat` goal`; tocmai a dus gunoiul. |n parcare, o pisic` neagr` \]i taie calea. Un bun \nceput de zi… E clar, de acum \nainte o s` ai o zi plin` de ghinioane. Sunt supersti]iile doar ni[te curiozit`]i care adaug` piper vie]ii cotidiene sau reprezint` practici periculoase ce au consecin]e tulbur`toare?

Controlul destinului prin…

puterea supersti]iilor� Diana Gavajuc

supersti]ia ca eroare a facult`]ilor cognitive,al`turi de prejudecat` [i dogmatism. Sursasupersti]iilor cotidiene sau profesionale este,\n primul rând, subiectiv`. Se pot observa ast-fel preconcep]ii „verificate” [i ritualuri maimult sau mai pu]in ciudate, deopotriv` la cas-ni ce sau profesori universitari, \ntr-un birou deavocatur` sau pe terenul de sport. Puterilorsupranaturale le sunt atribuite cauze evidentincapabile s` produc` efectele a[teptate. O gos podin` care spal` rufele [i scap` unainterpreteaz` acest lucru ca o prevestire aunei vizite. Un b`rbat ob ser vând lumina luniinoi pes te um`rul sù stâng se gân de[te c` vaavea ghinion. Un dasc`l \ntrebat cât e ceasulde un student se a[teapt` la un auditoriu zgo-motos [i la o prelegere f`r succes. Majoritateaoamenilor vor admite c` nu poate exista nicicea mai mic` leg`tur` \ntre evenimentele deacest gen. Sc`parea rufei nu poate determinado rin]a unui posibil musafir de a vizita anumepersoana \n cauz`. A vedea lumina lunii pesteum`rul stâng sau drept nu poate avea efecteasupra lunii [i nici asupra evenimentelor dinvia]a individului \n cauz`. |n acela[i fel, ceasulpurtat de profesor nu poate determina reu[itaunei ore de curs. Depinde doar de noi cum in -ter pret`m efectele ac]iunilor noastre. Uniiatle]i, de exemplu, sunt ancora]i \n ritualuri ira -]io nale care preced competi]iile. M`nânc` puipentru a avea precizia de a da goluri sau nu seb`rbieresc \n ziua respectiv` pentru c` astfel[i-ar lua din puteri. Al]ii nu-[i spal` tricouriledup` un meci câ[tigat sau pierdut. Fotbali[tiipup` mingea sau coechipierii \ntr-un anumitfel, poart` numai unul [i acela[i num`r pe tri-cou [i au numai un fel de coafur` la meci (veziBeckham [i Raoul). Unii studen]i nu se spal`pe cap \n ziua examenului ca s` nu uite ce au\nv`]at, iar unii oameni de afaceri, de[i sebazeaz` pe ni[te calcule contabile riguroase, n-o s` apeleze la vreun credit sau n-o s` deabani cu \mprumut \ntr-o zi de luni, ca nu cumvas` repete gestul pe tot parcursul s`pt`mânii.

Paradoxul „nu cred,dar m` tem”

O analiz` a supersti]iilor relev` principalafunc]ie a acestor credin]e: slujesc ca scuze pen-tru micile e[ecuri [i sunt poli]a de asigurare con-

tra marilor ghinioane. Pentru fiecare dintrenoi, supersti]iile \n care credem sunt m`surapropriilor sl`biciuni. Ne descoper` vulnera-bilit`]ile [i temerile. Odat , o tân`r a fost \n tre -ba t care este pozi]ia ei fa] de supersti]ii. „Ne -gre [it, nu cred \n ele”, a r`s puns fata cu un aerde superioritate, „dar m tem de ele”, a adùgataceasta. Voltaire spunea c „omul supersti]ios estepentru un escroc ca un sclav pentru un tiran.”

Mul]i oameni au a[teptat \nfrico[a]i sfâr[itullumii odat` cu \nceputul mileniului III. |ns`supersti]ia care provoac` teama de colapsurinemaipomenite, corelate cu schimbarea anilor,e destul de veche. Toat Europa catolic a[tep -ta cu groaz` anul 1.000. Nimeni nu dorea s`mear g` \n presupusul iad, a[a c` oamenii f` -ceau acte de caritate [i \[i cereau iertare uniial tora. Chiar [i cei mai necinsti]i afaceri[ti \n -cer cau s` scape cumva de povara lucrurilorago nisite fraudulos. |ns` nu era a[a de u[or s`prime[ti iertarea, c`ci mul]i considerau c cei p -c`li]i [i chinui]i pe p`mânt vor primi r`splata

39


„Copiii din România sunt supersti]io[i, cred \n magie [i \n noroc [i suntoptimi[ti”, se spune \ntr-un studiu W.I.T.C.H. din septembrie 2005. Lachestionare au r`spuns 715 de tineri cu vârste cuprinse \ntre 8 [i 12 ani. Un copil din cinci este convins c` p`rin]ii lui au o putere neobi[nuit`sau chiar magic`. 70% dintre copii au spus c`, dac` ar fi s` li se \ndeplineasc` odorin]`, ar alege s` aib` o putere magic`. |ntreba]i cum ar folosi ei oasemenea putere, 31% au r`spuns c` [i-ar ajuta prietenii, 15% [i-arda note bune, al]ii ar „salva natura”, ar „opri b`tìle”, ba chiar unul din-tre ei s-ar face „mai de[tept decât Einstein”. Rezultatele studiului mai arat c 58% dintre copiii care au completat ches-tionarele au talismane norocoase, iar 93% sunt convin[i c` acestea aducnoroc. De asemenea, numerele norocoase sunt populare printre copii,67% spunând c` au un astfel de num`r. |ntreba]i cum se feresc de ghi -nion, ei au r`spuns c „nu calc pe capacele de canal care au cinci gùri”,„nu deschid umbrela \n cas`” [i „calc` numai pe pietrele albe la locul dejoac`”. Pentru a avea noroc, copiii au \n case o coad` de iepure, caut`trifoi cu patru foi, trec pe sub scar` sau \[i \ncruci[eaz` degetele.

� 70% dintre copii cred \n puteri magice.� 96% \[i cunosc zodia.� 85% citesc horoscopul.� 88% [tiu ce este destinul. � 73% cred \n destin.

Sursa: www.jetix.ro, site-ul canalului de televiziune pentru copii JETIX

|n ce cred copiii no[tri

Social

40


\n rai, [i nu prea doreau s`-l \mpart cu cei carei-au nec`jit. Mai mult, la sfâr[itul anului 999 s-a \nregistrat un fenomen cu totul ie[it dincomun: mul]i infractori s-au predat de bun`voieautorit`]ilor \n speran]a salv`rii dup` sfâr[itullumii. Imagina]i-v` ce mare le-a fost uimireacând au realizat c` sunt ierta]i cu to]ii de c`trejudec torii care, la rândul lor, erau sub influen]agroazei comune de a nu face ceva gre[it. |nnoaptea lui 31 decembrie 999, papa Silvesteral II-lea a oficiat ultima, dupa propria convin-gere, mes`. La miezul nop]ii, lumea a[tepta\ngrozit sfâr[itul lumii [i judecata divin . Ulte-rior, realizând c` de data aceasta omenirea a„sc`pat”, lumea s-a distrat toat` noaptea,s`rb`torind evenimentul „salv`rii”. Se spune c`tendin]a de a fi p`r ti nitor, percep]ia [i memo-ria selectiv` \nt`resc supersti]iile. De exemplu,multe popoare consider num`rul 13 ca fiindblestemat. Se zice c num`rul aduce nenorociripentru c , \nainte ca Mântuitorul s fie crucificat,la Cina de apoi au stat la mas 13 persoane, cei12 apostoli [i Isus. Pu]ini oameni au curajul s`cheme la mas 13 musafiri. |n schimb, dac \nEuropa aceast cifr este aduc toare de ghinion,la chinezi, japonezi, coreeni sau hawaieni lucrurilese schimb`. Mul]i dintre ei vor evita la hotelcamera cu num`rul 4 sau 58 pentru c 4 sun`similar cu „moartea”, iar 58 seam`n cu „nu va

prospera”. Sunt la mare cùtare numerele 18 sau84, pentru c se identific cu „sigur va fi prosper”.

Obsesia cunoa[terii viitorului Fiecare epoc [i fiecare cultur \[i au propriile

credin]e [i tabuuri, \ns` un punct comun esteastrologia. Oamenii a[teapt` \nc` din vechimeexplicarea diferitelor secrete ale Universului.De[i ast`zi astrologia nu dispune de sprijinulsavan]ilor, rolul jucat de astrologie \n EpocaModern` poate fi comparat cu acela alactualelor noastre [tiin]e sociale. Astfel, mediulintelec-tual \n care s-a format Newton leag , demult` vreme, soarta persoanelor [i destinulpo poarelor de mersul stelelor. Din punct devedere intelectual [i social, astrologia re pre zintaspectul cel mai important al concep]iei mag-ice [i supersti]ioase despre lume. |nv`]a]ii \n -dr`geau astrologia, magia autentic [i al chi miaca pe ni[te nobile discipline intelectuale, laegalitate cu [tiin]ele umaniste sau fizice.1 |nEuropa Rena[terii, astrologii f g`duiau pronos-ticuri sigure cu privire la diferite manifest`ri alevie]ii zilnice: boli [i dragoste, familie [i c`s`torie,vise [i copii. La Universitatea din Bologna,tratatul lui Bartolommeo Cocles despre astro -lo gie, chiroman]ie [i alte metode de predic]iea viitorului a avut un succes greu de imaginat.Acest gen de cunoa[tere \i captiva atât pe

41


]` rani sau umani[ti, cât [i pe me[te[ugari saupedagogi. Cocles \i \nv`]a pe oameni s citeasc`viitorul pornind de la razele soarelui sau de lacadavrele animalelor. La \nceputul secolului al XVII-lea, la cursurile despre Divinitate pre-date la Strasburg, Basel [i Heidelberg admiteauvaliditatea liniei vie]ii [i influen]a astrelor. |n1700, \n Tratatul de Fizic , un chirurg afirma c`[tie s` ghiceasc` dup` stele cauzele sterilit`]ii,momentul fecunda]iei [i sexul copiilor \naintede na[tere. |nsu[i Galilei a alc`tuit, pân` \n1624, horoscoape. Cei mai mul]i dintre uni-versitarii contemporani lui continuau s`descifreze, \n cosmos, semnele viitorului.2 Azi,când ra]iunea prin cunoa[tere pare c` a biruit\ntunericul ne[tiin]ei din trecut, omul post-modern continu s aib nevoie de suplimentemistice pentru a supravie]ui stresului cotidian.Previziunile astrale \[i g`sesc locul \n ziare [i TV,printre sfaturi medicale, anun]uri de s`rb`torisau posturi religioase. De[i diminuarea reli-giozit`]ii \n Europa nu a mai fost con statat` \nanii 2000 \n aceea[i m`sur` ca \n anii ’97-’98,totu[i se eviden]iaz` o migrare de la religiiletradi]ionale la credin]ele individuale de tipNew Age, cu puternic influen]a oriental mis -tic`. Conform datelor de la New Sta tistics forReligiosity, \n Europa (Italia, Ma rea Britanie,Germania, Fran]a, România [i Rusia),

30-40% dintre persoanele adulte cred \n as tro -lo gie.3 Un alt studiu \ntreprins pe 8.000 de adul]ienglezi de Evangelical Alliance Information &Resources Centre indic` un procent [i maimare, de 50%, de persoane care cred \n prog-noza astrelor, telepatie [i extra te re[ tri. „Lumeacontinu` s` caute explica]ii despre lucruri \nvia]`”, spune Sheila Byfield de la agen]ia Ogilvyand Mather, co-ini]iatorul studiului. „Cândva,oamenii \[i explicau lucrurile prin existen]alui Dumnezeu. Ast`zi, ei tind s` cread` \n cevamai spectaculos”4, explic` aceasta.

Când supersti]iaia locul credin]ei

Multe supersti]ii au fost la \nceput acte de\nchinare fa]` de diverse zeit`]i din timpurileantice [i sunt p`strate cu sfin]enie ca datini dec`tre popor. Budismul, \n China, gra]ie zei t` -]i lor locale, s-a transformat \ntr-o a[a m`sur`\ncât nu mai seam`n deloc cu religia predicat`de Budha. Pentru 50 de milioane de indieni,islamul monoteist a devenit politeist, Mahomed[i sfin]ii fiind ni[te zei noi, adùga]i la alte miide zei. Cre[tinismul, cùtând s prind r`d`cini\n masele popoarelor, a g`sit \mp`mântenit p -gâ nismul aliat cu animismul5, feti[ismul6 [inaturismul7. Astfel s-a n`scut supersti]ia reli-gioas`, de multe ori confundat` cu religia

au tentic` de c`tre popor. Acest patrimoniuarhaic, bogat \n tradi]ii de natur supersti]ioas ,a format \n cadrul cre[tinismului o veritabil`mitologie, dar care nu are nicio justificare bibli -c`. Geronimo Cardano, intelectual din vea culal XVI-lea, c`ruia \i dator`m un progres decisiv\n domeniul algebrei, avea aureol de magician.|n timp ce „ob]inea” ceea ce voia prin ru g ciuniadecvate c`tre Sfânta Fecioar`, era foarteatent la miracole oculte [i vise ciudate. Pentruacest intelectual cre[tin, magia re pre zenta unteren perfect de \ntâlnire \ntre filozofie [i teolo-gie, [tiin] [i credin] . La Toulouse, când izbuc-nea un incendiu \n catedral , autorit`]ile localecredeau c` se pot ap`ra cu ajutorul unei ima -gini f`c`toare de minuni a Sfintei Fecioare saucu Sfânta Tain` a Eu ha -ris tiei. Binecunoscutaexpresie „God bless you!”8

a ap`rut sub forma uneilegi. Papa de atunci aimpus ca aceast` fraz` s`fie spus` când cinevastr`nut pentru a prevenir`spân di rea ciumei. Pecând sfin]ii vindecaubolile [i ap`rau culturile,clericii binecuvântauvitele [i transformau \nlocuri de pelerinaj vìleunde miraculoasele apa ri -]ii ale Sfintei Fecioare vin-decau diareea bolnavilor. |n sate, unde pastorulera obligatoriu [i t`m`duitor, prevestitor [ima gician, enoria[ii \l lep`dau dac` nu puteadomoli prin rug`ciuni furtunile devastatoare.9

Aceste practici erau totu[i condamnate deunii reprezentan]i ai clerului care aveau accesla Biblie, carte complet necunoscut` pentrumul ]ime. Dumnezeu a prevenit poporul Sùpentru totdeauna: „S` nu fie la tine nimenicare s`-[i treac` pe fiul sau pe fiica lui prinfoc, nimeni care s aib me[te[ugul de ghicitor,de cititor \n stele, de vestitor al viitorului, devr`jitor.” (Deuteronom 18,10).

Mitologia cre[tinat`sau „a[a s-a pomenit”

Nenum`ra]i cre[tini continu s \[i mode lezecredin]a dup` supersti]ii, mul]umindu-se cu

explica]ii de genul „a[a s-a pomenit”. Autorulc`r]ii Supersti]iile poporului român, Gh. Cea -u [anu, define[te supersti]ia ca o deviere asen timentului religios, prin care ne creem fal -se \ndatoriri, ne temem de lucruri de care n-aide ce s` te temi sau ne punem n`dejdea \naltele care sunt de[arte. De exemplu, la noi\nc` se crede c` \n noaptea de Sf. Vasile (Bo -bo teaza) [i \n noaptea \nvierii, cerul se des chi -de. De Anul Nou se crede c` cerul se deschidede trei ori, [i cel bun \n fa]a lui Dumnezeuvede [i cere s`n`tate, noroc [i rai. Cel mai ne -norocit om, cu soarta „de câine”, dup credin]apopular` român`, este acela care „n-a avutparte de luminare \n ceasul isp`[irii (mor]ii)”.Tot românii sunt cei care cred c , dac „moare

cu lumânare”, omul arelumin` [i pe cìle \ntu ne -coase ale lumii de dincolode mormânt. Dac` „nuapuc` lumânarea”, atuncirudele, ca s` suplineascàceast trist lips , \mpartlumâ n`ri pentru sufletulmortului trei ani \n [ir.Aceast` tea m` c` per-soana drag de ce dat va ficufundat` \n \n tuneric pelumea cea lal t` aducenenum`rate griji rudelor.Nu pu]ine sunt cazurile \ncare se ajunge la depresii

serioase sau chiar la practici oculte pe carefamilia le face pentru a fi sigur` c` s-au efec-tuat toate formele pretinse de supersti]ia reli-gioas pentru a-l ajuta pe cel disp`rut s se des-curce. Tot aceea[i preocupare a f`cut ca mor-tul s` fie \mbr`cat \n cele mai de pre] haine.Nici podoabele purtate \n via]` nu sunt uitate:inele, cercei [i ceasuri. Acestei griji pioase \idator`m noi numeroasele bijuterii [i statueteg`site \n vechile morminte grece[ti [i egiptene.Pentru ca s` aib` cu ce pl`ti „v`mile pestecare are s` treac` bietul suflet”, 24 la num`r laromâni, i se mai pun \n sân sau \n mâini bani.Cei ce n-au banul de pl`tit luntra[ului suntl`sa]i „veac uitat [i descul]i”. De aceea se zicec` este bine ca omul s` moar` \nc`l]at [i binechibzuit. |n plus, mor]ii nu trebuiesc vorbi]i derù, chiar dac` ar fi fost nelegiui]i \n via]a

Social

42


p`mânteasc`. Acest obicei este izvorât dinfrica pe care o aveau po poa rele p`gâne de ceimor]i, care deveneau, \n mintea lor, zei mai multrùf`c`tori, decât buni. Romanii aveau zicalasupersti]ioas`: „De mortuis nil, nisi bene!”10

Dintre toate supersti]iile, constatat` \nc`la egiptenii antici, la caldeeni [i la per[i,credin]a \n deochi este cea mai veche [i ceamai \nr`d`cinat` \n lumea cre[tin`. Unul din-tre mijloace universale r`mase de la romanipentru a sc`pa de aceast n`past este scuipat-ul \n sân sau peste um`r. Românii [i slavii maiadaug` [i rug`ciunea „Tat`l Nostru”.

|n calendar, g`sim doar 38 de zile faste,celelalte fiind zile cu multe restric]ii. Nu e demirare c` la noi sunt atâtea zile „]inute”!Amintim doar c`, de exemplu, \n Joia Mare,ziua R`stignirii, supersti]ia spune c` nu e bines` dormi pentru c` vei fi lene[ [i netrebnic totanul. |n unele zone ale ]`rii, \n special la sate,torsul, ]esutul, sp`latul rufelor sunt de rùaugur. Ele trebuie f`cute pân` \n Joia Mare,pentru c` altfel un personaj mitologic feminin– Joimari]a – pe depse[te fetele [i femeile carefac astfel de treburi \n aceast` zi.

Credin]a [i supersti]iile: doar strìne sau adversare?

Se uit` supersti]ii demodate [i apar altelenoi, adaptate vremurilor \n care trìm. |ntot-deauna se descoper` manifest`ri noi aleaceluia[i microb popular. De[i nu mai nasc \ncâmp [i \[i programeaz cezarienele, viitoarelem`mici tot \ncearc`, a[a ca o verificare aaparatelor eco grafice, un inel ag`]at de o a]`pentru aflarea sexului bebelu[ului. Unii c l toricu avionul nu urc` \n el decât dac` zborul areun num`r format dintr-o anumit` combina]iede cifre. Al]ii solicit` numai un anumit loc \navion, crezând c` doar a[a zborul va decurge\n siguran]`. |ntor[i din ]`ri exotice, venim cu„\nt`riri” pentru rug`ciunile noastre: elef`n]eicare aduc noroc sau clopo]ei care alung`spiritele rele din locuin]`.

Ce poate \nl`tura povara unor asemeneacredin]e? Evenimente neprev`zute se \ntâm-pl` \n via]a oric`rui om, indiferent dac` e saunu supersti]ios. To]i ne \mboln`vim din când\n când sau facem gre[eli care au uneori con-secin]e grave, indiferent de zodie sau de aran-

jamentul mobilierului din cas`.Niciuna dintre supersti]ii nu vamodifica \n vreun fel via]aunui om decât dac` singurnu \[i va modela viitorul subinfluen]a lor. Rezultatulpoate fi crearea de confuzii,\nspìmântarea, \ndep`rtareaomului de la adev`r [i, \n final,\ncorsetarea lui sub forma eliber`rii iluzoriiprin forme sau gesturi. Protec]ia cea mai sigurèste cunoa[ te rea Cuvântului lui Dumnezeupentru c` „voi n-a]i primit un duh de robie, cas mai ave]i fric ; ci a]i primit un duh de \nfiere”(Romani 8,15). El este singurul care poateexplica de ce se \ntâmpl` lucruri rele \n via]anoastr` [i El este singurul care ne poate ar`tacum s` trecem peste ele. „Nu v` mai numescrobi, pentru c` robul nu [tie ce face st`pânulsù, ci v-am numit prieteni, pentru c` v-amf`cut cunoscut tot ce am auzit de la Tat`lMeu”, spune Isus (Ioan 15,15). Un cre[tin artrebui s` fie mai pu]in preocupat de pisicilenegre, de oglinzile sparte, de sarea v`rsat` saude previziunile astrale. Putem s` mul]u mimstelei noastre norocoase \n caz de succes [i s`d`m din umeri neputincio[i \n fa]a ghinioanelor.Sau putem cùta cauze mai profunde \n eveni-mentele din via]a noastr`. Omul a fost creatliber, liber \n alegerea de a urma Cuvântul luiDumnezeu sau de a-i „pune o mas Norocului”[i de „a umple un pahar \n cinstea Soartei”(Isaia65,11). Alegerea aceasta ne cânt`re[tecredin]a. C`ci, dup` ce spui „cred \n Dum-nezeu”, trebuie s po]i s pui punct [i s nu maiai nevoie s` adaugi nimic credin]ei tale. Nicim`car un fir de a]` ro[ie legat` la mân`... ST

43


1. Keith Thomas, Religion and the Decline of Magic, Londra, 19712. Wayne Shumaker, The Occult Science in the Renaissance,

Berkeley, 1972 3. http://www.religionstatistics.net/statofrel1.htm4. http://www.worldevangelicalalliance.com/

commissions/rlc/reports.htm5. Animismul este credin]a omului primitiv, dup` care lumea

\ntreag` este o societate de fiin]e \nsufle]ite6. Feti[ismul este adorarea ca divinit`]i a unor obiecte materiale, fie

naturale: arbore, scoic`, animale; fie artificiale: s`geat`, inel, pictur`.

7. Naturismul este cultul naturii; religie care are ca obiectfenomenele naturii.

8. Traducere din englez`: „Dumnezeu s` te binecuvânteze!” 9. Jacques Sole, Miturile cre[tine. De la Rena[tere la Epoca

Luminilor, Univers enciclopedic, Bucure[ti, 200310. Despre mor]i se vorbe[te numai de bine

44


Social

Re]ele transfrontaliere, crim` organizat`, bani [i moarte… Ace[tia sunt parametri ce caracterizeaz` traficul interna]ional de droguri. Potrivit evalu`rilor efectuate de structurileinterna]ionale ce monitorizeaz` evolu]ia acestui segment criminogen, produc]ia [i distribu -]ia diferitelor tipuri de narcotice atrag, anual, profituri de peste [ase miliarde de dolari.

� Beniamin Pascu

Filieramor]ii

Chiar dac` autorit`]ile confisc` anual 3-4miliarde de dolari prin obturarea sauanihilarea unor astfel de re]ele, iar

arest`rile coordonatorilor de cartere au sus-pendat pentru o vreme fluxul de droguri peanumite ramifica]ii, \n adâncurile afacerilor,fa]a nev`zut` a „aisbergului negru” pune \ncontinuare la ad`post „a lot of money”. Struc-

turile interna]ionale anti -

drog precizeaz` c`,pân la ora actual , nimeni nu a reu[its` fac` o estimare exact` a dinamicii pie]ei destupefiante. Singurele cifre certe se afl` \n ra -poartele \naintate de departamentele de luptàntidrog ale Poli]iei, iar acestea nu reflect`\ntocmai realitatea. Surse oficiale recunosc\ns` c` drogurile confiscate reprezint` doar azecea-doisprezecea parte din cantitatea\ntreag` traficat` anual pe plan mondial. Sepresupune c`, \n realitate, „a lot of money” arcuantifica anual \n jur de 30 de miliarde dedolari.

Problema nu este dac` drogurile reprezintò moned` de schimb pentru ]`rile pro du -c`toare de narcotice, ci \n ce m`sur` acestlucru are loc \n raport cu

statele puternic indus-trializate [i, evident, superioare din punct de

vedere economico-financiar. Situa]ia nu poatefi rezolvat` totalmente decât de ServiciileSecrete, dar se [tie c` \n Europa (mai ales \nfostele state comuniste) marile re]ele reu[escs` creeze o zon` subteran` de trafic, carepoate urca pân` la 20% din PIB.

Un drum f`r` \ntoarcereStarea economic` \nc` precar` a acestor

state, productivitatea sc`zut , [omajul crescut,instabilitatea politic`, birocra]ia, corup]ia [ivulnerabilitatea segmentului tân`r, ce absoarbe90% din masa de droguri, sunt „parametrii” cefaciliteaz` men]inerea unei dinamici ridicatea re]elelor interna]ionale de trafic. Sub impe -riul restric]iilor impuse de c`tre guvern [i alstan dardului de via]` sc`zut, beneficiind \nunele cazuri de sprijinul unor factori politicilocali [i \n strâns` leg`tur` cu re]elele ce

activeaz \n SUA, grupurile mafiote din Europaderuleaz` nu numai afaceri cu droguri, ci [i cuarmament [i persoane.

S`r`cia este factorul principal care deter-min` masele din Bolivia, Mexic, India [iVenezuela s` se ofere ca mân` de lucru pen-tru producerea narcoticelor. Muncitorii dinPakistan, Malaezia [i Afganistan \[i risc` li ber-tatea angajându-se la \ntre]inerea culturilorascunse \n mun]i sau pe insule. Numai \n

Columbia [i

Chile s-au depistatanul trecut 12 re]ele clandestine ce practicautraficul de adolescen]i destina]i lucrului peplanta]ii. De cele mai multe ori, pentru tineriiracola]i, un astfel de drum este f`r \ntoarcere.}`rile care ofer` cele mai mari cantit`]i dematerie prim`, \n special cele din continentulsud-american, nu beneficiaz de o pia] intern`de desfacere, produc]ia de droguri fiind desti-nat` \n propor]ie de 98% exportului.

Suprema]ia drogurilor|n ceea ce prive[te evolu]ia narcoticelor la

nivel mondial, cocaina

45


Planta coca, din care provine cocaina, se cultiv`, \n principal, \n nor-dul Americii Latine [i \n unele zone estice ale Africii. Opiul, din carederiv` heroina, provine din Asia \ndep`rtat`, \n special din Indochina[i Filipine.

Planta visurilor irosite

46


este produsul din care rezult` afacerilemaxime, avertizeaz` un raport Interpol. Acestdrog provine din Columbia, Peru [i Bolivia,unde cartelurile scot pe pia]` peste 80% dinproduc]ia mondial . Peste jum`tate din \ntrea-ga cocain` are ca destina]ie pie]ele nord-ame -ricane [i europene. Ruta de trafic este a[a-numitul coridor al Caraibelor.

Pentru SUA, cele mai frecvente rute se afl`\n Mexic, unde suprema]ia este \mp`r]it \ntrefiliera columbian`, care [i-a atri buit partea denord a Americii, [i cea mexican`, care aprovi -zio neaz` zona de vest [i de centru a conti-nentului. Anual, \n SUA intr` peste 300 detone de cocain`. Autorit`]ile reu[esc s` cap-tureze sub 15% din cantitate. Pân acum, s-audistrus aproximativ 100.000 de hectare deculturi de coca [i au fost identificate [i deza-fectate \n jur de 1.500 de laboratoare. |n Mexicau fost depistate 30 de tone de cocain` anultrecut. |n topul pie]elor de desfacere a cocainei,imediat dup` SUA, se plaseaz` Europa, undecererea se ridic` la 200 de tone anual.

Potrivit Interpolului, o plac turnant a tran-zitului de co cain` o re pre zint` partea nordicà Africii, trafican]ii utilizând toate mijloaceleposibile pentru a trimite marf`, inclusiv colete

po[tale cu destina]ia Europa de Vest. Drogurilesunt transportate \n containere venite pe c imaritime, \n special \n porturile situate \n sudulEuropei. De curând, organiza]iile criminale dinNigeria au intrat \n vizorul Interpolului, consi-derându-se c` acestea controleaz` pia]a dinzona subsaharian . |n ceea ce prive[te captu ri -le de cocain , se apreciaz c 80% din tre acesteaau fost f`cute pe continentul american, \n timpce \n Europa propor]ia a fost de 13-15%.

Bani „albi” pentru zile „negre”Pia]a drogurilor din România este una atipic`

[i extrem de costisitoare, se arat \n rapoartelePoli]iei Ro mâ ne. Odat` instalat` de pen den ]a,

Social

47


Topul criminalit`]ii la cele mai frecvente infrac]iuni1:

Categoria omor

SUA indice 5,6

Belgia indice 5,3

Fran]a indice 3,7

Germania indice 3,5

România indice 3,1

Categoria v`t`m`ri corporale grave

SUA indice 318,5

Belgia indice 535,7

Fran]a indice 148,3

Germania indice 134,4

România indice 118,9

Categoria tâlh`rie

SUA indice 148,8

Belgia indice 189,3

Fran]a indice 144

Germania indice 78,4

România indice 68,9

Categoria infrac]iuni contra patrimoniului

SUA indice 3.656

Belgia indice 2.031

Fran]a indice 677

Germania indice 1.507

România indice 525

1. Conform teoriei care spune c` indicele criminalit`]ii unei ]`ri este direct propor]ional cucantitatea de droguri consumat` de segmentul de adresabi litate

consumatorii \[i sporesc dozele solicitate, iarpia]a poate evolua cu puseuri [i vârfuri degrafic extrem de alarmante. Pre]urile variaz`\n func]ie de drogul consumat, de cantitateacump`rat` [i de calitatea stupefiantului.

Cocaina se vinde angro, cu sume cuprinse\ntre 50.000 [i 100.000 de euro kilogramul.

Vânzarea „cu am`nuntul”

om?”, au zis ei. „Asculta]i-M` to]i [i \n]elege]i”,le r`spunde Hristos, enumerând un \ntregarsenal al mor]ii: „…furti[agurile, l`comiile,vicle[ugurile, \n[el`ciunile, ochiul rù, trufia,faptele de ru[ine…”. Dincolo de cuvinte, Hris-tos configureaz` un portret. Portretul solda -tului angajat pe frontul victoriei iluzorii. Fron-tul alien`rii. La tot ceea ce

„spurc`” pe om, Hristos adaug` un lucru \nspìmânt`tor –„nebunia”, sau consecin]a su pre m` a \ntin`rii.

\nseamn` triplareapre]ului. Gramul de cocain` consumat \n cer-curile VIP cost` minimum 300 de euro. Mari-juana se vinde cu 700-1.000 de euro/kg, iar „cuam`nuntul”, un gram se ridic la aproximativ 6euro. Pentru ha[i[, consumatorii scot dinbuzunare 500 de euro/kg, iar pentru un gram 7 euro. O ]igar` cu „iarb`” se fumeaz` cu 2 sau4 euro. Tabletele de matamfetamin [i ecstasyse vând cu 45.000 de euro kilogramul, o pastilfiind procurat` \n schimbul a 10-15 euro. Pen-tru un kilogram de heroin se pl te[te 20.000 deeuro, iar dintr-un singur gram de heroin`,cunosc torii ob]in \ntre 10 [i 20 de doze, pe carele vând cu 5 sau chiar cu 7 euro fiecare.

Afacerile cu droguri din România au avut \nultimii cinci ani o propor]ie de 5-10% din PIB,conform estim`rilor Institutului Na]ional deStatistic`. Speciali[tii [i presa sus]in \ns` c`propor]ia urc` spre 20%. Potrivit estim`riloremise de Organiza]ia Na]iunilor Unite, Inter-pol [i Europol, \n lume pia]a drogurilor ocup`locul secund dup` cea a armamentului.

Topul criminalit`]ii|n momentul de fa]`, „România nu repre -

zint o amenin]are major din punct de vedereal produc]iei [i distribu]iei de stupefiante,datorit` consolid`rii legisla]iei interne privindcontrolul drogurilor [i al precursorilor, cât [idatorit` structurilor administrative [i de coor-donare”, se spune \n Raportul anual elaboratde Departamentul de Stat al SUA. Totu[iPoli]ia Român a confiscat cu 118% mai multedroguri [i cu 152% mai multe droguri de marerisc fa]` de anul trecut.

„Semnul” unei mor]i a[teptate|n ]inutul Ghenezaretului, ucenicii |i pun

lui Isus o \ntrebare: „Doamne, ce spurc` pe

Nebunia, sau fa]a ascuns` de apea „aisbergului negru”.

De cele mai multe ori, omul ignor` c` esteimaginea lui Dumnezeu. Prefer` civiliza]iamor]ii, ali(e)nându-se cu gândul c` aceastaeste… „alb`”. Roygar Masaarick, satanist olan-dez, a fost condam nat \n 2004 la \nchisoare pevia]` pentru uciderea a patru tineri \n urmaconsumului de droguri. „Am trìt ca s` mor.Moartea a fost via]a mea. Moartea alb`, su-blim , repetabil , for]a ce m ajut s \ntâmpinmoartea natural . Nu m condamna]i pe via] ,condamna]i-m` la moarte. Pentru asta ama[teptat-o 33 de ani, s-o v`d cum arat`”,declara tân`rul la tribunalul din Louisiana. |ngândirea-i suicidar`, Masaarik nu a realizat c`moar tea cu care dorea s se „identifice” nu eraaltceva decât un semn al timpului sù.(Ne)fericitul colec]ionar de iluzii nu a auzitniciodat` cuvintele lui Martin Luther King:„Dac` cineva nu a descoperit o cauz` pen tru

care merit` s` trìasc`, acesta nu este pre -g`tit s` moar`”. ST

Social

48


FRAN}A a alocat aproximativ 400 de milioane deeuro pentru un program de lupt` contra viciilor, pen-tru o perioad` de trei ani (2006-2009). Fostulpre[edinte, Jacques Chirac, a calificat viciile caremacin` societatea francez` drept „veritabile ma ladiice trebuie eradicate \n regim de urgen]`”. Depen-den]a de substan]e psihoactive este cauza a peste100.000 de decese, numai \n Fran]a. Peste 35%dintre deceda]i sunt persoane cu vârste cuprinse\ntre 13 [i 30 de ani. De asemenea, unul din cincitineri cu vârste pân` \n 18 ani consum` cannabisde 10-15 ori pe an.

Bugete antidrog

USA. Dup` evenimentele de la 11 septembrie2001, \n urma rapoartelor \ntocmite de FBI [i CIA,s-a constatat o strâns` leg`tur` \ntre terorismulinterna]ional [i re]elele de droguri. Astfel, o mareparte dintre sumele rezultate din traficul de droguriau fost folosite pentru finan]area ac]iunilor teroriste.Rapoartele dovedesc c`, de pild`, regimul talibandin Afganistan este direct implicat \n produc]ia dedroguri, furnizând clandestin 70% din cantitateamondial` de opiu. „Osama Ben Laden folose[tebani ob]inu]i de pe pia]a drogurilor din Afganistanpentru a militariza tineri pe care \i formeaz` cadeta[amente de sacrificiu”, a declarat Mark StevenKirk, membru al Congresului American, citat de The Washington Times. Potrivit acestuia, re]eauaAl-Qaida ob]ine 28 de milioane de dolari anual dinafacerile cu heroin`.

49


Talon de comand`Revista Semnele Timpului� 6 apari]ii... 20 lei, sau 12 apari]ii... 40 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate

Nume ................................................... Prenume ..........................................................Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor)SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special`va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`maprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

timpuluiSEMNELE

„Dumnezeu nu umple decâtatât cât este gol \n noi.”

Henry de Montherlant

Date post:	23-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	ezymedia
View:	257 times
Download:	2 times

Mag_Semnele Timpului 13

Documents