În urma timpului

În urma timpului!

Steliana Dorina Florea

Copiilor mei: Elvis Ioan şi Ana Maria Florina, fără de care acestă carte nu ar fi apărut.Cu toată dragostea din univers, vă iubesc, mami!

Cuvânt înainte

Istoria pe care o povestesc în această carte nu este una tocmai fericită, reprezintă vremurile anilor 1811-1820, unde norodul ţinuturilor Româneşti urmează cursul natural, firesc al vieţii, fără onoruri deşarte! Pasiunea pentru astrologie şi astronomie m-a determinat ca eroii acestei cărţi să-i plasez la raspântie între milenii, unde viitorul se-ntâlneşte cu trecutul într-un uivers precedat de viitor, univers în care trăim! Povestesc firesc, călătorind pe arpile visului născut din dorinţă; “Doar vântul suflă peste clipă Purtând-o… până peste zări! Ca semn sigiliu, ce nu-i risipă Peste deşert, în munţi, departe-n mări! În urma timpului călătoresc Duc cu mine visul transformat -Clipă… când te-ntâlnesc? -Te caut… ocol lumii, eu am dat!” În urma timpului, gestul omului ostenit şi-ndurerat, insula Ada Kaleh, cauza şi efectul, transformarea prin moarte

unde lumina întâlneşte întunericul, reprezintă însăşi viaţa în univers, univers din care face parte povestirea ce urmează.

Autorul

Prefaţă

Impresionantă povestire, se înfăţişează elocvent prin abordarea legilor universului pe care autorul le cunoaşte!Femeie fiind, crează prin analogie hominidă pe Eva, fiică şi studentă în cunoaşterea legilor vieţii în univers şi a cărei existenţă veşnică este o călătorie interplanetară.Cunoaşterea principiilor vieţii ale universului este un studiu permanent, obligatoriu, de aceea mama o teleportează cu o mie de ani în urmă pe planeta pământ, spre a-şi desăvârşii cunoştinţeţe şi abilităţile istorice ca studentă pentru o zi milenară, zi care corespunde cu nouă ani pământeni.Eva călătoreşte cu nava spaţială şi ajunge în foste locuri pe care cu milenii în urmă le-a vizitat mama ei, locurile situate pe ţărmurile Dunării; Porţile de Fier şi renumita insulă Ada Kaleh!Vizita Evei pe acest rai pământesc are loc între anii; 1811-1820, i-a parte la evenimente, cunoaşte oamenii acelei vieţi zbuciumate care luptă pentru libertate naţională şi socială.Deşii invizibilă Eva este împuşcată; neputând să comunice prin holgramă teleportarea din timpul pământesc, mama ei crează un câmp electro-magnetic virtual şi-o readuce pe

fiica s-a în lumea lor universală, încheinduse astfel ziua de studiu planetar.Cunoştinţele căpătate în acea zi galactică, o propulsează pe Eva în clasa a-I-a de studiu, devenind prima elevă călător în galaxie pentru culegere de informaţii şi istorie.În timpul de repaus Eva rămâne nostalgică cu gândul către ţinuturile pe care le-a vizitat şi unde pentru prima dată a simţit frumuseţea relaţiilor între oameni.Felicit autorul pentru curajul cu care a abordat acest subiect îndrăzneţ şi enigmatic al călătorilor spaţiali!

Nicos M. Fefe

Fermecătoare, răsfăţată, curioasă, energică, neînfricată, micuţa Eva intrase în grota-spaţiul-privat, venise cu nava şcolară de la cursurile Istoria Universului!-Am soosiiit… bună zâua mama mia, unde-mi eşti?Grota-spaţiul-privat, locuinţa Evei, se găseşte pe terasa II a planetei Muntele lui Solomon, fiind înacadartă de sistemul civilizaţiei Anu-Ki-Ra în Clasa Mijocie!Civilizaţia planetei Muntele lui Solomon reprezintă de fapt civilizaţia planetei Earht Inimă Albastră, numindu-se în prezentul univers; Anu-Ki-Ra!Datorită fenomenelor extreme la care-a fost supusă de-a lungul timpului stelar în Istoria Univresului, planeta Earht Inimă Albastră s-a dezintegrat în univers atrasă de materia neagră din centrul galctic al galaxiei Calea Lactee.Scutul de protecţie al planetei Earht Inimă Albastră a putut adăposti foarte puţini oameni, numai acei oameni care au avut şansa să urce pe nava Arca lui Noe au reuşit să ducă genomul uman mai departe către alt spaţiu-timp, în alt sistem solar.Înainte ca planeta Earht Inimă Albastră să se dezintegreze în spaţiu şi timp, dispăruse elementele primordiale care se găseau în stare naturală; clima, apa cea vitală, solul fertil bogat în proteine cu materie organică, atmosfera planetei care cuprindea în componeţă gaze; dioxid de carbon (CO2), azot (N), oxigen (O) şi hidrogen (H).Aceste elemente care se găseau în stare naturlă pe planeta Earht Inimă Albastră,

păstrau şi formau un echilibru perfect cu oriice formă de viaţă.Rămasă fără stratul de ozon, civilizaţia planetei Earht Inimă Albastră nu poate supravieţuii evenimentelor astrale, sunt nevoiţi să călătorescă prin univers urmând traiectoia în evoluţie.Galaxia Calea Lactee a fost supusă celei de-a VI-a lege a universului; cauză şi efect = nimic ne se pierde, ci totul se transformă!În spaţiul-timp prezent 2992, Eva face parte din civilizaţia umanoizilor hominizi a planetei Muntele lui Solomon din galaxia Anu-Na-Ki, la depărtare de 900000000000 UA în vid (ani lumină) faţă de coordonatele spaţiale unde se găsea odată în spaţiu şi timp galaxia Calea Lactee. Planeta Muntele lui Solomon se ridică din centrul oceanului inter-galactic Calea Lactee, numit astfel de civilizaţia Anu-Ki-Ra în memoria galaxiei mamă!În spaţiul-timp anul Domnului 2992, umanoizii hominizi Anu-Ki-Ra concep şi susţin evoluţia pe planeta Muntele lui Solomon în sistemul solar al planetei Neb-Heru (Nibiriu) din galaxia Anu-Na-Ki!Civilizaţia Anu-Ki-Ra cuprinde în sistemul de evoluţie trei clase: Clasa Mică, Clasa Mijlocie şi Clasa Mare.Clasa Mică se găseşte la poalele Muntele lui Solomon, cea Mijlocie la mijloc, iar Clasa Mare se află în vârful Muntele lui Solomon.Umanoizii hominizi evoluează în trei clase sociale aplicând teoria; piramida-lanţul-trofic.Fiecare clasă contribuie şi răspunde de programele necesare care privesc evoluţia civilizaţiei conform clasei corespunzătoare.Clasa Mică asigură întreţinerea hranei şi procesarea apei cea vitală.Hrana se obţine prin divizarea mineralelor care se găsesc în sistemul solar.Prin dizivarea mineralelor la nivel celulă-atom, umanoizii hominizi obţin 1 mg. hrană-tabletă

care conţin; minerale, vitamine şi proteine pentru o zi în evluţia lor.Apa potabilă se obţine din oceanul inter-galactic Calea Lactee, prin programul de procesare şi obţinerea elementelor vitale.În cadrul civilizaţiei Anu-Ki-Ra traiul, viaţa, implică evoluţie-necesitate, procesată şi dezvoltată prin sistemul de operare al clasei care răspunde de păstrarea echilibrului în evoluţie.Umanoizii hominizi din cadrul Clasa Mică, nu au reuşit s-ă obţină un rezultat favorabil în cadrul Testul de Maturitate.Clasa Mijlocie asigură protecţia civilizaţiei de oriice factor de risc care implică eveniment astral încărcat cu energie negativă.Umanoizii acestei clase monitorizează aspecte şi efecte astrale produse de efemeridele universului cunoscut!Efemeridele sistemului solar Neb-Heru fac aspecte pozitive şi negative.Asigurarea Frontierelor Spaţiale este asigurată de umanoizii hominizi care au primit repartiţia în Clasa Mijlocie.Aceştia au susţinut Licenţa în cadrul Testul de Maturitate prin subiecte inspirate din Istoria Univerului sau le-au aprofundat spiritual din meomoria ADN-ului genetic hominid.Clasa Mare asigură evoluţia şi controlul celei de-a VI-a dimensiune a creierului hominid în concentrarea forţei ca energie în puterea gândului.De-a lungul timpului, hominizi planetei Earht Inimă Albstră au fost supuşi transfomării! Datorită factorilor climaterici cu care s-au confruntat de-a lungul timpului steler, lipsindu-le elementele naturale ale planetei Earht Inimă Albastră, hominizii nu mai dispun de energia forţă fizică, se folosesc de energia telepatică creată de creier.Supuşi acestor transformări, umanoizii hominizi din Clasa Mare urmăresc să dezvolte, s-ă creze energia de care au nevoie din forţa fizică cuantică din paradox.

În Clasa Mare evoluează şi îşi desfăşor activitatea umanoizi hominizi care au susţinut cu succes Licenţa în cadrul Testul de Maturitate, abordând subiecte care au privit obiectivul; tehnologia în univers!Tot ce presupune creare, nou-înfiinţat, dezvăluire şi progres în tehnologie se desfăşoară la nivel Clasa Mare.Umanoizii homonizi ai civilizaţiei Anu-Ki-Ra îşi desfăşor activităţile virtual sau folosesc energia gând-spirit.Nevoile, lucrurile sau cerinţele care privesc desfăşurarea creatoare în sprijinul evoluţie lor se iniţiază prin programul; sistemul holograma-virtual.Dezvoltarea unei necesităţi se dezvoltă prin sistemul holograma-virtual, unde în funcţie de Clasă, umanoizii homonizi au acces nelimitat.Nu toţi umanoizii hominizi posedă sau dispun de ridicate capacităţi spirituale, datorită acestui fapt sânt împărţiţi în cele trei Clase sociale.La împlinirea vârstei de doi ani Anu-Na-Ki, echivalentul a optusprezece ani în măsura timpului planetei Earht Inimă Albastră, umanoizii recruţi absolvesc Universitatea Istoria Universului.După absolvire umanoizii hominizi susţin Licenţa în cadrul Testul de Maturitate printr-un subiect liber ales.Subiectul trebuie s-ă cuprindă date care corespund perioadei în spaţiu şi timp din subiectului liber ales.Datorită celor trei părţi a piramidei umanoide reprezentată prin cele trei clase sociale, Licenţa se desfăşoră: teoretic, virtual şi spiritual.Fiecare umanoid primeşte rezultatul în evoluţie în funcţie de Clasa pe care o susţin în cadrul Testul de Maturitate şi după modul de abordare a percepţiei, a pregătirii sale.Dacă umanoidul care susţine Testul de Maturitate nu este pregătit în evoluţie conform clasei pe care o solicită, este depunctat fiind repartizat în cardul Clasa Mică.

În urma repartiţiei pe care o primesc li se crează programul de lucru în clasa corespunzătoare pregătirii sale.Umanoizii Anu-Ki-Ra au forma trupurilor diferit, fiecare având la creare forma cerută în cererea; copil-program de naştere.În urma acestei cereri, după două ore Anu-Na-Ki umanoidul face parte din civilizaţia Anu-Ki-Ra ca; -Eva- funcţional umanoid.Datorită programului de creare, fiecare umanoid creat vine în evoluţie ca; funcţional pe termen nedefinit în spaţiu şi timp.În baza de date părinţii umanoizi păstrează prin conservare genomul uman mai mult sau mai puţin original-uman nealterat, în funcţie de grija spirituală a umanoidului priviind conservarea genomului original din civilizaţia planetei Earht Inimă Albastră.Creaţi după format date-cerinţă-dorinţă, cu genomul hominid genetic conservat din AND-ul uman, umanoizii homonizi posedă în memorie spiritual, memoria oglinda-matrice.Datorită programului de crearea vieţii, în civilizaţia Anu-Ki-Ra nu există umanoizi în incapacitate temporară de evoluţie.Chiar dacă se-ntâmplă un incident venit din neputinţa capacităţii într-un moment dat, ca individul umanoid să fie alterat fizic sau alterat în gând-memorie, individul umanoid păstrează în baza de date a programului de creare două celulele; celula reprogramat-original din faza de creare primară şi celula reprogramat-refacere-celulă în faza de iniţiere în spaţiul-timp prezent.Umanoizii homonizi posedă veşmântul strai conceput după vizualizare proprie.Trupul cu care a fost creat umanoidul reprezintă veşmântul strai sub care evoluează.Umanoizii hominizi ai civilizaţiei Anu-Ki-Ra nu simt spiritual teama unui sfârşit în zile spaţiu-timp.Aylin a fost creată cu ochi negri şi părul roşu, iar Aylin a creat-o pe Eva după asemănarea s-a, însă cu diferenţa

culorii ochilor şi-a părului.Ochii Evei sunt albaştri, iar părul auriu.Înălţimea medie a umanoizilor hominizi se încadrează în măsura; 1.15 - 1.17 mMC., iar densitatea corporală între; 9-11 kgN.Veşmântul strai clasic al civilizaţiei reprezintă însăşi trupul; un mulaj hominid, gelatinos, violet!Deasupra trupului veşmânt strai umanoizii poartă pelerina albastră.Au creat pelerina pentru a se proteja de vânturile solare ale Neb-Heru-lui, vânturi purtate de curenţii galaxiei Anu-Na-Ki.Uneori vântul solar sau aurorele boreale aduc în desfăşurare prin sistemul solar raze gamma, alfa, UV (ultra violet) şi micro-particule cu încărcătură sulfuroasă.Razele şi micro particulele nocive ard straiul umanoizilor, de aceea pelerina cuprinde în componenţa chimică polimeri de aur. Umanoizii călătoresc prin sistemul solar al glaxiei în nave spaţiale proprii sau spiritual-telepatic plutind.În interiorul galaxiei pe distanţe consecutiv mici, umanoizii civilizaţiei Anu-Ki Ra pot face călătorii plutind, înălţându-se singuri doar cu ajutorul gândului-spirit!Neprimind răspuns, Eva pune pe canapeaua micuţă tableta-manual Istoria Universului.Prin deschiderea grotei-spaţiul-privat admiră panorama orizontului; Neb-Heru deasupra oceanului inter-galactic Calea Lactee! Bine dispusă, Eva o strigă iarăşi pe mama s-a: -Unde eşti iubirea mea?Întâlnind în calea lor poala planetei Muntele lui Solomon, valuri gigantice ale oceanului inter-galactic Calea Lactee se sparg de cremenea stâncilor împroşcând cantităţi uriaşe de H2O sulfată nocivă! Eva este unica fiică pe care Aylin a creat-o!Din cealaltă cameră, plutind gingaş pe podeaua de cremene a grotei-spaţiul-privat, Aylin îi răspunde zâmbind:

-Aici iubirea mea! Din plutire Aylin s-aşează pe canapeaua micuţă, continuă dialogul cu Eva:-Ce-ai vizualizat la cursuri?-Nu-mi plac… m-ai deloc nu-mi plac, că aduse-i vorba, poimâine susţin Licenţa în cadrul Testul de Maturitate.-Ştiu, tocmai de-aceea sunt îngrijorată, nu mi-ai dat niciun răspuns cu privire la subiectul liber ales!-N-ai de ce să fi îngrijorată, îmi poţi suplimenta virtual sau spiritual ideea, gândul către evenimentul unui anumit timp şi spaţiu din Istoria Universului.Supărată, Aylin o dojeneşte:-Nu se poate, cum poţi s-ă gândeşti aşa ceva? Pusă în faţa unui refuz, Eva spune cuvinte aspre mamei sale, reproşându-i existenţa în evoluţie:-Nu vrei deloc s-ă m-ajuţi, vrei să primesc repariţia în Clasa Mică?! Ai posibilitatea, poţi fi în Clasa Mare a civilizaţiei dar nu vrei, nu ai vrut niciodată, îţi place aici în mijloc când putem fi în vârf.Sunt altfel de umanoizi în Clasa Mare… cei mai buni, ai preferat să rămâi la mijloc… îmi spui că mă iubeşti? O s-ajung în Clasa Mică, nu voi mai fi alături de tine!La auzul acestor vorbe Aylin lăcrimează.Datorită puterii, energia spirit din capacitatea memoria oglindă matrice, la care se adăugă factorii experimentaţi de-a lungul evoluţiei sale, Aylin simte imediat teama din sufletul Evei.-I-a loc Eva, fetiţa sufletului meu! Aşează-te lângă mine, a sosit timpul… trebuie s-ă cunoşti anumite evenimente… ca cele de care mă acuzi! Supărată, Eva se-aşează pe canapea!-Ce-ai să-mi spui, mă amăgeşti, nu vrei deloc s-ă m-ajuţi!

-Nu… nu te-amăgesc! Niciodată nu te-am amăgit, ascultă-mă… tu nu eşti umanoid 100%, păstrezi în memoria oglindă spiritul-gând din fiinţa hominidă umană, păstrezi sentimente umane, iar în lanţul AND-ului stelar, genomul tău este mai natural-rezistent decât al multor umanoizi din civilizaţia noastră, deaceea nu doresc să evoluez în Clasa Mare.Poate… nu ne-ar fi bine! Un genom uman original 100%, este celulă rară pe-aici în civilizaţia noastră.Asemeni nouă… suntem puţini! Din programul de lucru; Asigurarea Frontierelor Spaţiale, sunt mulţumită că fac parte din Clasa Mijlocie a civilizaţiei, iar tu fetiţa sufletului meu trebuie să rămâi alături de mine!Furioasă de cele aflate Eva îi strigă:-Cum… ai putut? … Cum… m-ai minţit tot timpul, acum ce-o s-ă se-aleagă de mine? Eva ridică tonul vărsându-şi focul încontinuare:-Toate acele poveşti… toate acele istorioare pe care mi le povesteai cu-atâta pasiune de unde le cunoşti, ai aprofundat spiritual fapte în istoria cunoaşterii, în Istoria Universului… ai fost oare Călător Spaţial-Căutător? Privind chipul mamei sale Eva realizează că a descoperit adevărul!-Da, cu siguranţă ai fost invizibil Călător Spaţial-Căutător! Prea multe trăiri spirituale mi-ai povestit, de ce nu te afli în Clasa Mare, cu siguranţă poţi… poţi… cu energia… cu puterea creierului, a gândului… poţi… dar nu vrei, nu mă iubeşti, şii… cum ai reuşit s-ă mă creezi cu genom mai rezistent decât al tău? Datorită celor aflate Eva simte sentimentul tristeţe, se-afundă în durerea sufletului, plânge neputincioasă!

Pusă în faţa unei dileme, ştiind că traiectoria, evoluţia fiicei sale depinde de rezultatul pe care-l v-a obine în Licenţa din cadrul Testul de Maturitate, Aylin decide să-i deschidă portalul; o poartă de intrare în univers prin spaţiu şi timp! Deschiderea portalului în spaţiu şi timp implică neprevăzut! Dacă călătorul spaţial numără puţini ani şi nu dispune de creştere la nivel spiritual, poate rămâne captiv în spaţiul-timp deschis prin portal.Simţind o greutate în inimă parcă venită din suflet spirit, Aylin i-a decizia care-o poate avantaja în evoluţie pe fiica s-a!-Inimioara mea, iubirea vieţii mele, nu mai plânge! Te-ajut s-ă călătoreşti în univers prin spaţiu şi timp numai că…Ştergându-şi lacrimile Eva devine interesată şi curioasă: -Îmi descizi portalul, voi călători prin universul antic?-Eşti încă micuţă fetiţa sufletului meu, nu ai încă putere de percepţie analiză, înţelegi? Indiferent în ce timp şi spaţiu vei călătorii nu ai voie să intervii sau să schimbi cursul vreunei vieţi.Dacă intervii în viaţa cuiva modifici cursul Istoriei Universale şi nu te mai poţi întoarce sub această formă în spaţiul-timp prezent, poate nu te mai poţi întoarce deloc! Eva se-nalţă plutind prin spaţiul grotei fericită!-Dacă acolo poate îmi place?-Coplia mea… nu înţelegi că totul are rostul lui în univers? Să-ţi dau exempu: nu ai nimic virtual şi trebuie s-ă depui efort fizic, sau în mişcare trebuie să foloseşti forţa energia fizică, realizezi cât de greu ţi-ar fi, poţi s-ă reuşeşti fără puterea gândului?!-Mmm da, ai dreptate, noi nu dispunem de energia fizică, nu doresc s-ă mă confrunt cu eforturile şi greutăţile acelor vremuri din spaţiul-timp antic!

-Indiferent ce se-ntâmplă, ce se desfăşoară în acea locaţie din atemporalul deschis nu trebuie să intervii, altfel schimbi cursul evenimentelor în viitor.Priveşti, asimilezi informaţia la nivel spiritual.Călătorind în urma timpului vei putea să-ţi susţi Licenţa în cadrul Testul de Maturitate atât virtual cât şi spiritual, depinde de tine în ce Clasă doreşti să evoluezi.-Da, da, da, am înţeles! Nu mai am răbdare… cum vei proceda?-În primul rând trebuie s-ă creez un program special de navigare, apoi odată iniţiat şi activat în programul sistemul holograma-virtual a navei de lucru Asigurarea Frontierelor Spaţiale, se deschide perioada unui timp în spaţiu.Numai cu datele şi coordonatele din memoria sistemului te pot trimite invizibil Călător Spaţial-Căutător.-Da, da, am înţeles, mai departe?-Nu trebuie s-ă intervii în evoluţia acelor vremuri…-Am înţeles şi asta.-Trebuie s-ă găsesc vortexul din materia neagră în centrul galactic al unei galaxi, adică o gaură de vierme.În funcţie de-aceasta se deschide povestea unui timp în spaţiu, timp antic în Istoria Universului.-Cum procedezi?-Voi avea nevoie de puţin ajutor.-Cum… cine?-Avem un prieten comun… -Cine-i?-Anteros!-Aaaa…-Fără ajutor nu te pot teleporta Călător Spaţial-Căutător.-De ce?

-Iubirea mea, ai nevoie de energie din puterea spirituală a gândului, iar în bucla atemporal deschisă utilizat-folosită ai nevoie de nava Asigurarea Frontierelor Spaţiale.Din nava mamă păstrăm legătura şi toate cele.Vei fi teleportată prin gaura de vierme, vortexul din materia neagră ca; invizibil Călător Spaţial-Căutător cu energie viabilă din nava mamă ca fundament de bază, esenţial în susţinerea timpului liniar scurs.Pe parcursul acestui proces în desfăşurare în spaţiul-timp atemporal deschis, nava şcolară va fi în contact direct cu programul pe care îl voi instala şi activa în sistemul holograma-virtual.Ai nevoie de sistemul de pe nava mea, iar eu de ajutorul lui Anteros.Anteros va fi în schimbul II de lucru, iar tu vei fi teleporată din schimbul I de lucru al meu.Ca să nu întâmpinăm probleme, din schimbul I de lucru al meu pot să rămân în schimbul II de lucru al lui Anteros.În felul acesta mă pot asigura atât de lansarea navei cât şi de amerizarea navei.Anteros îmi poate suplimenta şi confirma informaţiile necesare şi de care cu siguranţă voi avea nevoie, putem să supraveghem amândoi teleportarea ta prin atemporalul deschis în vortexul gaura de veirme.-Am înţeles! Mami, de ce-ai spus că genomul meu uman este mai rezistent? -Datorită încrucişări celulelor din neuronul cenuşiu, inima creierului.Neuronul tău cenuşiu cuprinde atât memoria mea genetică, cât şi pe-a lui Anteros.Depine doar de tine cum îţi dezvolţi şi cum îţi foloseşti energia cuprinsă în memoria genetică din oglinda matrice.-De ce mai creat cu amintiri genetice?-Vieţile trăite în spaţiu şi timp sunt cuprinse în moştenirea genetică.Amintirile genetice fac parte din zestrea astrală cu care am venit în univers.Zestrea astrală a fiecăruia dintre

noi cuprind gene şi amintiri genetice, diferă doar nivelul în care se găsec.Amintirile genetice pot fi la nivel latent, se trezesc către sfârşitul unei vieţi, alteori se trezesc timpuriu, când fiinţa este în etapa copilăriei.-De ce Anteros nu a creat singur copil-program de naştere?-Consideră că reprezintă o răspundere prea mare pentru el. Anteros dispune în memoria genetică originală xy bărbat.În plan afectiv, emoţional, sufletesc, cam tot ce se leagă de plan spiritual sentimental… bărbatul nu dispune de răbdare, iar voi copiii răsfăţaţi… cereţi foooaaarte multă răbdare din partea noastră a părinţilor creatori.-Am înţeles, sunt copil-program de naştere creat al vostru, abia aştept s-ă pornesc în călătorie prin spaţiu şi timp în Istoria Universului… când pornesc?-Mâine, trebuie s-ă rămân încontinuare în baza Asigurarea Frontierelor Spaţiale peste programul de lucru, pe schimbul lui Anteros.-Căutaţi prin materia neagră?-Da… căutăm în materia neagră, vortexul gaura de vierme, călătoria ta prin univers.-Am auzit că sunt păzite de Tritonii galactici.-Unele… nu şi cele încă nedescoperite.-Sunt şi nedescoperite?-Ooo… încă multe.-Ai în… ai găsit calea către-un spaţiu-timp în univers?-Da, însă nu am explorat atemporalul din vortexul gaura de vierme.-Îl vei deschide pentru mine?-Da Eva, mâine îl voi deschide, acum eu şi Anteros suntem în repaus din regimul de lucru!

-Bine, abia aştep, mâine când sosesc de la cursurile Istoria Universului voi pleca Călător Spaţial-Căutător în spaţiu şi timp prin fosta galaxie mamă Calea Lactee?-Da, iar în spaţiul-timp deschis atemporal, măsura timpului nostru de-o zi, v-a fi egal cu nouă ani în măsura timpului planetei Earht Inimă Albastră.-Adică nouă ani pe planeta Earht Inimă Albastră reprezintă o zi pe planeta Muntele lui Solomon? -Da.-Deja asimilez informaţia la nivel spiritual.-Cred că mai degrabă asimilezi… prin curiozitate.Este bine şi-aşa! Se poate transforma prin gând într-un domeniu care ţine de Istoria Universului antic.-Cât de antic? -Încă nu ştiu! Vei privii, vei simţii mâine pe planeta Earht Inimă Albastră!Decum Neb-Heru a răsărit, Aylin împreună cu Eva ies pe terasa grotei-spaţiu-privat.În navele proprii, Aylin şi Eva navighează prin sistemul solar al galaxiei.Aylin se-ndreapă către programul de lucru, iar Eva către Univeritatea Istoria Universului.Decum aterizează în baza Asigurarea Frontierelor Spaţiale, Aylin se-aşează în faţa sistemului holograma-virtual.Din sania-control a navei Aylin monitorizază şi confirmă date:-Calcul vânt-solar la nord... radiaţii gamma la sud, barieră electro-magnetică... aerisire auroră boreală Neb-Heru către est cu deschidere fluctuaţii de oxigen în reprize de 2/2… evacuare praf cosmic din sectoarele I, II, şi III… scut protecţie activat împotriva razelor alfa, UV, gamma… raze în transfer către transformatoarele de fotosinteză ale atmosferei din spaţiul 38#... interferenţă 11 ^ 6 ^ epurare

apa potabilă din oceanul inter-galactic prin transfer în sectorul 1+... transformarea materiei radioactive la nivel plasma de gunoi a MC... reciclarea particulelor divizate de materia sterilă în vid.Ieşit din programul de lucru, Anteros o-ntâmpină ziilnic cu acelaşi frază ritual:-Bună Aylin, fie să fie ziua luminoasă!-Fie să fie Anteros!-Observ o umbră de nelinişte sufletească?-Da, Eva nu s-a pregătit spiritual pentru susţinerea Licenţei în cadrul Testul de Maturitate.-Cum...? Chipul lui Anteros tresare într-un spasm.Anteros poartă acelaşi veşmânt strai ca Aylin şi Eva, are însă diferenţa de 0,1 în masa densităţii+diferanţa de 0,1 din înălţimea medie.Ochii săi sunt verzi, iar părul negru.Încercând să fie relaxată, Aylin continuă dialogul deschis:-Fiindu-mi teamă că poate primi repartiţia în Clasa Mică i-am promis că o voi ajuta să înveţe spiritual.-Cum?-O trimit Călător Spaţial-Căutător într-un spaţiu şi timp în Istoria Universului.-Eşti... eşti... ne-umană, spuse răstit Anteros!-Altă cale nu am găsit.-Trebuie să existe o formă în care să poată învăţa spiritual, trebuie să primească repartiţia în cadrul clasei noaste.-Dacă găseşti o soluţie... te-ascult!După câteva clipe de gândire şi stat în cumpănă, Anteros acceptă propuerea pe care Aylin a iniţiat-o:-Nu... nu am găsit altă cale să-nveţe spiritual.Hai... hai să căutăm împreună o gaură de vierme, să ne informăm, să

ştim cu certitudine în ce locaţie în spaţiu şi timp o trimitem Călător Spaţial-Căutător.-Am găsit un punct vernal… l-am găsit în ziua când am creat-o pe Eva.-Ai descoperit un vertex în materia neagră?-Iată... Aylin comandă sistemului holograma-virtual:-Deschide universul - sistem virtual antic în plan… iată… fosta galaxie mamă Calea Lacee… are două braţe, dar pe-al doilea braţ s-au format patru braţe mici…în cel de-al treilea braţ pornit din cel de-al doilea braţ estic al galaxiei se găsea constelaţia Orion, constelaţie în care se găsea sistemul solar al planetei Earht Inimă Albastră, planetă care de-a lungul timpului stelear s-a transformat! Odată cu trecerea timpului s-a format un roi nou de stele, roiul de stele s-a format datorită forţelor gravitaţionale, electromagnetice, la care s-a alăturat puterea forţelor obligatorii din materia neagră, punctul vernal din centrul galactic.În acea fază, salt cuantic, s-a atins punctul 0 absolut.Centrul galaxiei s-a dezintegrat în particule elementare care au format energia fantomă şi fotografia în afara timpului iniţial în fază de reciproc.Odată ce Soarele sistemului solar a fost atras în vortexul din materia neagră, s-a dezintegrat în particule, energie viabilă pentru univers.Am mai observat că satelitul natural al planetei Earht Inimă Albastră, Selena, s-a depărtat prin eliptică cu 3 cm/an de axa de rotaţie a planetei.Datorită evenimentelor astrale sa creat energia necesară dezvoltării unui nou sistem galactic, iată cauza şi efectul astral; prin frecarea presiunilor între atracţiile gravitaţionaţe, planeta Earht Inimă Albastră a împins masa planetei Selena în afara galaxiei lărgindu-i asfel eliptica.Traiectoria Selenei prin univers s-a stabilizat când în jurul ei s-au format roiuri de

stele şi nori de gaze.Având ecliptica în jurul propriei axe şi un câmp magnetic, formează ecliptica efemeridelor, Selena atrage stele, planete, asteroizi, nori de hidrogen, energia viabilă din câmpul său elecromagnetic şi devine Soarele unei tinere galaxi.-Mmm da, o parte din istoria planetei Earht Inimă Albastră o cunosc, dar unde-i materia neagră şi cum satelitul natural al planetei Earht Inimă Albastră, Selena, a devenit Soarele unei galaxi?-Expulzată de galaxia mamă Calea Lactee, priveşte tânăra galaxie Orion!Privind imaginea galaxiei Orion în universul contemporan, Anteros rămâne profund încântat:-Acest roi de stele cu nori de gaze cuprinde materie neagră în centrul său galactic?-Da.-Înseamnă că dispune de forţe obligatorii; gaura de vierme, vortex şi materie meagră!-Firesc, universul a format o galaxie!-Privesc şi nu-mi vine s-ă cred transformarea… Selena este Soarele sistemului solar al galaxiei Orion?-Da, iar de-a lungul timpului în expansiune, Orion a-nghiţit şi galaxia vecină, Andromeda!-Cât de frumoasă şi strălucitoare poate fi, se minunează Anteros; are… patru… paisprezece… douăzeci… şaizeci de sateliţi naturali?-Plus patru centuri de asteroizi şi doi nori Ort şi Cronos, se mândreşte Aylin cu descoperirea s-a.-Ai… mai expus cuiva acestă teorie?-Nu şi nici nu trebuie, nu-mi doresc evoluţia în Clasa Mare a civilizţiei, poate tu?

-Nicidecum, ca s-ă v-ă pierd pe-amâdouă… cine îmi mai zbuciumă existenţa?De fiecare dată când are ocazia, Anteros îi demonstreată Aylinei că este importantă pentru el.Măgulită de modul în care Anteros îşi exprimă dragostea, Aylin înţelege felul lui unic de-a fi! Impresionată plăcut de neaşteptata declaraţie, vrea s-ă descopere atemporalul care se ascunde în vortexul gaura de vierme:-Hai să aflăm ce perioadă din spaţiu şi timp a universului ascunde materia neagră din centrul galactic al Selenei.După câteva ceasuri Anu-Na-Ki, Anteros anunţă:-Spaţiul-timp din centrul inter-galactic al sistemului solar Selena, aparţine perioadei în desfăşurare în timp şi spaţiu 1811-1820, pe coordonate deschise; o zi în măsura timpului Anu-Na-Ki - nouă ani în măsura timpului liniar scurs al planetei Earht Inimă Albastră.Nume clasificare; Insula Ada-Kaleh.Lat. GMC: 444300Long.GMS : 222700Clasificare locului; Topologie.Tipul locului; Terra, Insulă.Regiunea; România.Semnificaţie Ada-Kaleh; Fortăreţă!-Bănuiam…perioada antică a universului, am călătorit prin ţinuturile planetei Earht Inimă Albastră.-Când? Întreabă curios Anteros!-Înainte ca tu s-ă fi fost creat.-Glumeşti, nu ai evoluat mai mult de şapte vieţi!-Ooo… sunt în ultima etapă a vieţilor spirituale, mi-am ars karma, voi trece într-o dimensiune necunoscută în spaţiu şi timp.

-Nu mai faci parte din Istoria Universului?-Nu înţelegi, sub formă umanoidă nu, dar sub forma de efemeridă, poate da!-Eu… cum şi când voi fi supus transformării?-Tu mai ai de evoluat încă patru vieţi.-De ce?-Offf… pentru că eşti egoist, nu vrei să-ţi asumi decizii, riscuri, nu vrei nimic care implică schimbare.-Adică… voi vieţuii prin univers fără tine?-Da, iarăşi gândeşti egoist!-Nu-mi plac previziuni triste!-Dacă consideri că poţi lupta cu efemeridele universului, luptă-te!-De ce nu pot să te-ntâlnesc?-Anteros, legile universului sunt sacre, trebuiesc respectate.-Cum pot afla mai multe?-Răspunsul îl vei găsii singur în; inimă, suflet şi spirit.Tu ai răspunsul, tu decizi dacă priveşti valul care trece pe lângă tine, în felul acesta pierzi informaţii preţioase priviind evoluţia ta, sau urci pe val; călătoreşti odată cu el, atunci cu-adevărat vei înţelege, găseşti răspunsul întrebărilor tale.Îngândurat, Anteros se concentrează asupra coordonatelor spaţiale:-O teleportăm pe Eva prin atemporal deshis în spaţiu şi timp 1811-1820 invizibil Călător Spaţial-Căutător? -Da, confirmă Aylin, creez sistemul slolar în spaţiu şi timp 1811-1820, pentru; Eva = Călător Spaţial-Căutător!Cu valori: [{~DUS}] = <+/- >= <+/- = [{ÎNTORS~}]Soare 3^ 24` sc. Tradiţional 2^17`ta.Selena 14^02` le.Tradiţional 12^06àq.

Mercur 14^ 29`sc.Tradiţional-Rx 21^21`ta.Venus 17^29`vi.Tradiţional 17^10àr.Marte 3^15`cp.Tradiţional 16^54`cn.Jupiter 1^16` vi.Tradiţoinal 6^20`ta.Saturn 7^11` ar.Tradiţional-Rx 26^36`cn. Uranus 27^10` vi. Tradiţional 5^14`sc.-RxNeptun 23^19`sc.Tradiţional 13^ 22`sg.-RxPluton 21^55`vi.Tradiţional 9^44`li.-RxGall.Center 26^23`sa. Fixed Star-S 26^36`sa.Great Altractor 13^29`sa. Fixed Star-S 13^38`sa.Mean Node 27^27àr. Calculeted 12^19`sc.-RxTrue Node 27^54àr Calculeted 12^36`sc.-RxMean Apogee 3^53`ta. Calculeted 19^20àr.Osc.Apogee 18^53`ta. Calculeted 7^26àr.Chiron 26^14`pi.Centaur-Rx 27^27àr. Pholux 21^26àq.Centaur-Rx 15^18`pi.Nessus 11^18`ge.Centaur-Rx 00^8àr. Asholux 3^55`le.Centaur 12^51`le.Chaiclo 6^21`pi.Centaur 16^46àr.Hylonome 17^58`ge.Centaur-Rx 9^56`cn.Elatus 13^43`vi.Cenataur 14^10`li.Thereu 10^7`vi.Centaur 6^50`cn.Pelin 16^43`vi.Centaur 17^46`li.-RxOkyrhoe 22^42`cp.Centaur 17^10àr.Cyllares 7^47`sc.Centaur 10^47`cp.-RxBienor 4^1`li.Centaur 25^53`sc.-RxChaos 17^14àr.TNO-Rx 27^54àr.Varuna 27^28`ta.TNO-Rx 7^34`ge.Ixon 1^37`sc.TNO 9^53`sc.-RxRhadomanthus 9^49`leu.TNO 22^44`le.-RxHuya 18^22`le.TNO 28^40`le.-Rx

Quasar 27^35`li.TNO 7^52`sc.-RxDeucalion 17^6`vi.TNO 25^24`vi.-RxOrcus 18^46`li.TNO-Rx 24^47`cnSedna 00^23`ta.SDO-Rx 4^6`ta.Cupido 18^46`li.Uranian 00^8`sc.-RxHades 9^2`ta.-Uranian-Rx 24^14`ta. Zeus 9^22`vi.Uranian 14^42`vi.-RxKronos 5^53`ge.Uranian-Rx 10^49`ge.Apollon 00^50`li.Uranian-Rx 5^21`li.-RxAdmetos 00^53`ta.Uranian-Rx 5^49`ta.Vulkanos 3^26`cn-Rx 6^44`cn.Poseidon 18^31`li.Uranian 22^21`li-RxCeres 29^7`vi.Asteroid 23^11`ge.Pallas 7^23`vi.Asreroid 5^49`ta.Juno 13^38`li.Asteroid 3^47`viVesta 26^4`sa. Asteroi 14^3`ta.Hebe 11^06`sc.Asteroid 28^48àq.Hyldago 14^29`cp.Asteroid 5^9`cu.Psyche 20^17`li.Asteroid 27^11`ge.Urania 9^19`pi.Asteroid 28^27`ge.Issis 00^10`pi.Asteroid 13^39`ge.Pandora 21^17`sa.Asteroid 27^26`sc.-RxNibe 5^44`ta.Asteroid 4^16àr.Diana 1^49àr.Asteroid 18^17àr.Sappo 1^11`li.Asteroid 5^13`cn.Terpsichare 5^21`li.Asteroid 5^42`ge.Minerva 15^48`cp.Asteroid1 8^14`sa.-RxKlotho 11^34`le.Asteroid 27^14`ta.Kassandra 23^19`cp.Asteroid 13^56àq.Lachesis 6^44àq.Asteroid 7^56`le.Ophelia 14^26`so.Asteroid 29^5`ta.

Persephone 15^3àr.Asteroid-Rx 21^32`sa.-RxArchane 14^17`pi.Asteroid-Rx 9^25àr.Hybri 17^33`sa.Asteroid 11^19`sc.-RxEros 22^51`cn.Asteroid 8^35àr.Achilles 00^26`sc.Asteroid 27^13`ge.Sphinx 13^45`ta.Asteroid-Rx 29^6`le.Hyldago 21^26`sc.Asteroid 4^3àr.Siva 00 ^01`sc.Asteroid 23^55àq.Liliht 19^ 31`ta.Asteroid 7^11àr.-RxAtlantis 28^01`li.Asteroid 21^42`ge.Amor 00^33`pi.Asteroid 24^44àr.Icarus 02^45`cp.Asteroid 23^30àq.-RxMemoria 24^33`cn.Asteroid 28^39`cp.Toro 29^11`so.Asteroid 4^43`le.Apollo 9^ 45`li.Asteroid 27^19`cn.Sisyphus 14^06`le.Asteroid 10^59`le.Osiris 28^48`cp.Asteroid 10^34`ta.Bacchus 9^48`cp.Asteroid 28^30`li.Tantalus 17^15`so. Asteroid 14^33`ge.Requien 8^36`le.Asteroid 24^47`sc.Panacea 9^54`li.Asteroid 17^24`ta.Hopi 5^2`sc.Asteroid 21^39`ge.Phaeton 11^24`vi.Asteroid 17^24`ta.Orpheus 4^10`so.Asteroid 25^35`pi.Dionysus 5^18`li.Asteroid 27^52`ge.Child 20^36`li.Asteroid 20^4`vi.-RxAsclepius 14^53`sa.Asteroid 25^14`pi.Askalophus 11^55`sc.Asteroid 15^59`cn.Hause 14^11`sc.Asteroid 24^34`vi.-RxHeracles 2^20àq.Asteroid 10^59àr.Anteros 3 ^47` vi.Asteroid 15 ^ 38`ge

Adonis 3^47`li.Asteroid 4^25`saPan 14 ^27`cn.Asteroid 21 ^16 `piFortuna 00 ^53 `sc.Asteroid 21 ^35` piVertex 25 ^11`le.Asteroid 3^ 09` scAfrodita 15 ^38`ge.Asteroid 18 ^16`cpDamocles 14^40àq.Damoclid 25^31àq.Cofirm coordonatele teleportării ca plecare cât şi ca sosire prin atemporalul deschis în spaţiu şi timp pe planeta Earhrt Inimă Alabastră, prin deschiderea universului ^ > 1, pentru “o zi” ca timp liniar în galaxia Anu-Na-Ki în măsura timpului 13-14 ghiocel 2992, pentru “9 ani” ca timp liniar în măsura timpului planetei Earht Inimă Albastră 1811-1820.Conexia “din-în” spaţiul-timp creat, activat şi deschis în atemporalul deschis. -Activez iniţierea buclei temporale, confirmă Anteros.-O voi solicita pe Eva; Eva… vino în spaţiul nava mamă în baza Asigurarea Frontierelor Spaţiale.După câteva clipe nava şcolară aplanează în spaţiul navei Asigurarea Frontierelor Spaţiale.Prin spaţiul navei şcolare, Eva pluteşte fericită, în extaz!Uimit de promptitudinea Evei, Anteros o-ntrebă:-Poţi fi în legătură telepatic-spiritual cu noi, dar nu poţi susţine Testul de Maturitate?-Reuşesc pentru că sunteţi aproape, dar nu pot încă s-ă mă concentrez la nivel spiritual.-Ai auzit Aylin… şi-o trimitem prin spaţiu şi timp Călător Spaţial-Căutător? Răsfăţată, dornică de-a cunoaşte în prim plan-efect aspecte ale antichităţii, Eva obţine întotdeuna ce-şi doreşte:-Mami… mi-ai promis această călătorie în spaţiu şi timp.

-Da Eva, acum fi foarte atentă la toate explicaţiile mele; îţi cunoşti nava-şcoalară, în sistemul holograma-virtual sunt iniţiate şi activate date, coordonate de plecare cât şi cele de sosire.Sistemul navei şcolare mai cuprinde coordonatele galaxiei noastre ca şi memorie de date şi coordonate din universul cunoscut.Am testat şi verificat; nu există cauză să nu te poţi întoarce, numai dacă apare o eroare pe parcursul timpului universal liniar scurs.Confirmă ceasul astronomic: 05:20: 24:0011… ai punctat?-Priviind cipul fixat în muntele lui Venus, baza degetului mare de la mâna stângă, Eva confimă:-Confirm data astronomică; 13 ghiocel, anul Domnului 2992, ceas astronomic: 05: 20: 24:0011.Invizibil Călător Spaţial-Căutător!Coordonate:Lat.: 44.716667Long.: 22.45Coordonate timp-spaţiu; LAT. GMS: 444300Long. GMS: 222700Clasificarea locului; TopologicTipul Locului; Terra; InsulăRegiunea; RomâniaNume clasificare; Insula Ada-KalehSemnificaţia Ada-Kaleh; Fortăreţă!Aylin se asigură că sistemul navei şcolare deţine funcţional în memorie baza de date a programelor iniţiate şi activate prin sistemul navei Asigurarea Frontierelor Spaţiale, apoi îşi îmbăţisează fiica binecuvântând-o:-Cale deschisă, cer senin! Îngerul s-ă te păzească, Domnul s-ă te ocrotească!

La bordul navei şcolare, spiritual, Eva simte”dor”! Simte sentimentul direct în inimă ca şi cum i-ar lipsi dintr-o dată însăşi esenţa vieţii.Responsabilitatea pe care şi-a asumat-o o determină să mai verifice încă odată sistemul holograma-virtual, programul activat automat “dus-întors” ca bază esenţială, confirmând ca şi plan B cuprins în memoria de date, activat ca timp reversibil cu transmisie către sistemul holograma-virtual al navei mamă.Prin sistemul holograma-virtual, Aylin şi Anteros confirmă transferul de date ca plan B: -Se confirmă datele cordonatelor virtuale ca bază de date active pentru sistemul navei şcolare.Prin sistemul holograma-virtual, Eva aude vocea mamei:-Dispui doar de-o zi Anu-Na-Ki, s-ă nu te implici în viaţa niciunei fiinţe, să nu schimbi cursul evenimentelor căci schimbi Istoria Universului.Priveşti, înţelegi spiritual, atât! Prin teleportare vei ameriza pe un megalit muntos numit Carpaţi.Eşti în misiune; invizibil Călător Spaţial-Căutător, priviind spiritual.În data astronomică; 14 ghiocel, anul Domnului 2992 în timpul universal 05: 20: 24: 0011, vei fi prezentă în nava şcolară.La decolare-teleportare cofirmi închiderea universului atemporal deschis cu cipul, ceasul astronomic fixat în palmă.Prin holograma-virtual Aylin aude distorsionat vocea Evei:-Am confirmat coordonatele spaţiului-timp 1811-1820 ca şi cordonate de întoarcere prin; deschis universul! -Drum bun! Parcă aşa se zice… Anteros flutură mâna către fiica s-a prin sistemul holograma-virtual.Ţine unda-val a gândului deschis către noi, aici în Anu-Ki-Ra, îţi v-a fi mult mai uşor… ne simţi la nivel spiritual!

-Cu energia virtuală a gândului poţi colabora foarte uşor cu noi, s-ă nu te-nchizi… Legătura transmisiei s-antrerupt!Având în teleportare o viteză de 900 / ^ 60000UA în vid, Eva călătoreşte prin vortexul gaura de vierme în materia neagră, bucla atemporal deschisă în spaţiu şi timp.Aylin şi Anteros monitorizează prin sistemul holograma-virtual coordonatele universului deschis, calea-canal-timp, calea pe care-a pornit fiica lor!-Confirm univers deschis ^ > 1, aplic teoria corziilor şi extensiilor în materia neagră prin acceleratorul de particule.Anteros confirmă:-Portalul o cale deschisă; cauză! Dezvolt modelul teoretic complet, implic atât filozofia ştiinţei cosmologiei cuantice cât şi clarificarea în modul semnificativ în care Eva îşi v-a pune întrebarea; -De ce? - Există!Aylin confirmă:-Activez principiul raţiunii suficiente; în spaţiul-timp 1811-1820 Eva fiinţă nemuritoare, supranaturală ca primă cauză, cu modulaţii şi explicaţii în contrast cu universul vizibil ca fenomenologie, cu legile de conservare, cauzalitate, sisteme de credinţe, paradoxul.Anteros cofirmă:-Activez reconcilierea cu legile de conservare în regresia de temporal, activez reconciliere cu problememe de logică şi raţiune, activez legile gândirii.Aylin cofirmă:-Activez accelerator sondă cu energia de mărime suficientă în creierul Evei, pentru a-i oferii o înţelegere experiment în comportamentul materiei la nivel energie care predomină în perioada spaţiul-timp 1811-1820.

Anteros cofirmă:-Plancktimp=10/ E 43/ s. timpul în care se deplasează Eva în viteza UA în vid, timp creat în bucla atemporal deschisă prin vortex gaura de vierme.Distanţa vortexului în gaura de vierme; măsura liniar egal cu lungimea Planck 1,61619x10-E/ 35.Aylin confirmă:-Confirm cel mai mic factor de risc care are o semnificaţie din punct de vedere astronomic şi astrologic.Anteros cofirmă:-Stabilesc natura „gri” a timpului în justificare pentru a lua în considerare fiecare paradox.Aylin confirmă:-Decolaj etno-evoluţie încheiat! Fără de voie, Aylin oftează prelung!Îngrijorat, Anteros o-ntreabă:-Te simţi bine? -Nu ştiu cum să-ţi explic, simt că am sufletul gol, simt lipsa Evei, mi-e dor de fiica mea Anteros.Eva îmi umple sufletul cu viaţă, Eva reprezintă Soarele universului meu, Eva este fetiţa sufletului meu. -Simt şi eu efectul sentimentului “dor”.V-a fi bine, nu-ţi mai face griji! Eva dispune de toate datele şi coordonatele necesare pentru întoarcere, şi-apoi… adu-ţi aminte… am călătorit prin spaţiu şi timp fără s-ă ştie nimeni de noi!Diversiunea lui Anteros dă roade:-Aşa-i… dacă ne depistau ce oare s-ar fi întâmplat cu noi, cât timp Anu-Na-Ki a trecut? -100 de zile, răspunde Anteros!-Însemnă 900 ani în măsura timpului planetei Earht Inimă Albastră.

Anteros dezvoltă subiectul:-Dacă ne depistau cum ne clasificau?-În cel mai rău caz eram clasaţi dezertori… bănuiesc!-Iar genomul şi AND-ul nostru stelar uman, îngheţat pentru eternitate, răspunse Anteros glumind!Îngrozită de ideea gândului din subiectul deschis, Aylin gândeşte cu voce tare:-Dacă Eva… o vor… o vor depistata?-Nu ai teamă, răspunse Anteros priviind atent holograma-virtual, Eva are de suţinut Licenţa în cadrul Testul de Maturitate, poate susţine teoria Călător Spaţial-Căutător în pactică spirituală cu permisiunea noastră.-Prin vortexul gaura de vierme descoperită de mine?-În cel mai rău caz… datorită decoperiri unui eveniment astral de-o importanţă majoră în cultura istorică din Istoria Universului, probabil i se v-a stabili evoluţia în Clasa Mare.-V-a fi acolo unde vrea s-ajungă, abia şopteşte Aylin.-Încă nu putem fi siguri! Călătoria în care-a pornit Eva, poate avea carcter de impact în evoluţie.Se poate dezvolta spiritual mai mult decât ne-am putea închipuii.Eva este întradevăr umanoid, dar dispune de memoria originală hominidă-umană antică din genomul nostru uman, care nu a fost alterat de radiaţiile gamma ale sistemului solar Anu-Na-Ki, din AND-ul nostru genetic este creată.Eva nu poate pierde memoria oglindă, gândul, legătura cu noi.Aylin îi răspunde pozitiv:-Aşa-i, nu avem încotro, trebuie s-aşteptăm decolarea navei şcolare din portalul deschis spaţiul-timp 1820.Privesc amândoi sistemul navei Asigurarea Frontierelor Spaţiale, fiecare verifică fiecare coordonată în baza de date a sistemului navei şcolare.

După câteva clipe Aylin primeşte primele date transmise de Eva prin vortexul gaura de vierme:-Expansiune accelerată.Anteros răspunde normelor în vigoare, 1/2;-Galaxii şi Stele.-Prometeu Densitate.-Viaţa într-un univers muritor!Pregătindu-se s-ă amerizeze, Eva transmite holografic către nava mamă o imagine a locaţiei privită din spaţiu.

-Fortăreţa medievală aflată pe insula Ada Kaleh; priviţi structura, forma geometrică!

Profund uimită de ansambul geometric cuprins în structura fortăreţei, Aylin analizează forma expusă la vedere: -Locaţia insula Ada Kaleh ascunde o taină!Plăcut surprins de ingeniozitatea de care-a dat dovadă arhitecţii acelor vremuri, Anteros presupune:-Privită din spaţiu cred că reprezintă o platformă de amerizare.-Se poate, cu cât o privesc mai profund… se-adună mai multe elemente! Insula răsare din Dunăre, apa Dunări este dulce, viabilă, reprezintă unul dintre elementele primordiale care susţin viaţa.Creată natural forma de ansamblu a insulei reprezintă un peşte.În tradiţia planetei Earht Inimă Albastră, peştele reprezintă solstiţiul de primăvara, unde ziua este egală cu noaptea.Structura geometrică este total diferită faţă de ce-am studiat pâna acum.Observ că reprezintă o stea, dar o stea cu patru în patru colţuri.Patru unghiuri identice mici cu patru unghiuri identice mari egal opt colţuri-unghiuri închise.Cifra opt reprezintă moartea prin transformare.Astrologic, cifra opt schimbă, transformă radical, nu mai rămâne nimic din faza primară a oricărei particule din univers care s-a născut cu evenimente astrale în casa opt.Opt culcat reprezintă infinitul.În orice civilizaţie din univers V-urile reprezintă simbolul; femeia-mama, cea

care dă viaţă! Cele trei V-uri laterale reprezintă treimea universului; inimă, suflet, spirit, asociată la trimea planetei Earht Inimă Albastră; în numele Tatălui, al Fiului, şi-al Shântului Duh adevăr absolut în univers; dreapta-stânga; plus infit - minus infinit, alfa şi omega! V-urile laterale reprezintă însemne militare, dacă nu mă înşel sunt însemnele subofiţerilor marinei militare.Iată… un aspect în plus care are legătură cu elementul apă.Unghiurile din centrul structurii; două închise cu două deschise, unul mare cu unul mic la grad perfect de nouăzeci de grade sunt incluse, poziţionate chiar pe centrul axelor.Axele reprezintă crucea cosmică, iar coordonatele axelor; este, vest, sud, nord, reprezintă braţele crucii fixe.M-am convins, structura geometrică a zidurior ascunde o taină.Inclusiv timpul atemporalului deschis 1811-1820, nouă ani în măsura timpului planetei Earht Inimă Albastră, astrologic şi astronomic este măsura unui ciclu de viaţă al nodurilor lunare ale Selenei.Odată la nouă ani nodurile lunare se-ntorc în acelaşi semn astral urmând traiectoria; creştere spirituală în destin deschis, începutul unui nou ciclu de viaţă.Călătorind în sens invers prin univers, nodurile lunare; nordul nord-capul Dragonului şi nordul sud-coada Dragonului, se-ntorc în acelaşi semn ca impact în destin, karmă, lecţie de viaţă, creştere la nivel spiritual.Din punctul meu de vedere astronomic şi astrologic locaţia insulei, legenda sa, geometria structurală a fortăreţei, mă duc cu gândul către anticii astronauţi spaţiali, primii Călători Spaţiali-Căutători care au sosit pe planeta Earht Inimă Albastră.Probabil au stabilit un punct de reper sau probabil au ascuns elemente primordiale, cine poate şti! Povestea

oricărei stele din univers ne poartă din poveste în poveste infinit… fără de sfârşit!-Da, cu siguranţă au dispus de sprijinul unui Călător Spaţial-Căutător! Privind ansamblul geomatric-structural se poate deduce cu uşurinţă că acest punct reprezintă de fapt o punte către…Melancolică, cu gândul către călătoriile întreprinse pe planeta Earht Inimă Albastră, Aylin revine la realitate:-Inflaţie eternă, inflaţie cosmică, vid fals, incertitudine cosmică, constrângeri observaţionale.Acest spaţiu şi timp în care se găseşte Eva reprezintă… viaţa într-un univers muritor! Neîncrezător, dorind ca atemporalul deschis 1811-1820 s-ă poată fi o punte de legătură între trecutul antic al universului către prezentul Anu-Ki-Ra, Anteros exemplifică prin definiţie o ecuaţie a timpului astronomic:-Sentimentul de uitare din urmare în control în spaţiul-timp 1811-1820, dispune de o simetrie în conştiinţa T, simţindu-se puterea energiei cinetice-eutropice în timpul-reversibil.Ca de obicei Aylin ţine seama de elementul slab cât şi de cel dominant în ecuaţia pe care Anteros a definit-o!-Corelând ecuaţia undelor cu cea de-a doua lege a termodinamicii nu se poate obţine controlul în viitor.Forţa nucleară se v-a dezintegra fiind o verigă slabă, dar se poate crea materie din univers, devreme, prin săgeata cuantum de timp, iar…Eva transmite patru imagini consecutiv.Pe fiecare imagine specifică poziţia obiectuvului surprins.

-Imagine surprinsă în secolul XVIII.Compoziţia Dunării; apă dulce, viabil neprocesată!

-Imagine Ada Kaleh! Obiectiv surprins în 0.00000000001 micro UA în vid ani lumină!

-Imagine reprezentând traficul pe Dunăre; importantă sursă pentru traiul populaţiei.

-Imagine surprinsă după amerizare.Am amerizat pe culmea munţilor Carpaţi vis-à-vis de insula Ada Kaleh.

Uimită de frumuseţea naturală a locaţiei, tărâmul de vis, tărâmul magic, fermecat al insulei Ada Kaleh, încântată de splendoarea ţinutului care se defăşoară privirilor sale, Eva transmite către nava mamă ultimele date:-Mami, confirm amerizarea navei şcolare pe coordonatele ţinutului din atemporalul deschis în spaţiu şi timp 1811-1820.Voi relua transmisia directă în timpul-dată stabilit ca; închis universul.Confirm deschis universul ^ < 1 invizibil Călător Spaţial-Căutător în spaţiul-timp 1811-1820, închei transmisia directă. La celălat capăt al canalului deschis în vortexul gaura de vierme, Aylin şi Anteros aşteaptă scurgerea timpului liniar, timp pe care Eva îl trăieşte pe planeta Earht Inimă Albastră.Frământat de-o idee a gândului, Anteros vrea să alfe detalii despre puntea între trecut şi viitor:-Aylin, ştiu că dispui de cunoştinţe avansate în domeniul astrologia universului, câteodată simt o formă de legătură între mine şi anumite locuri, ce-mi poţi spune cu privire la acest sentiment... deja-vu!-Anateros îţi exemplific o parte din legile universului, dar mi-e teamă că nu-ţi vor fi pe plac.

-Chiar dacă nu sunt pasionat de astrologie şi nu urmăresc traiectoria efemeridelor prin universul antic, sunt curios, ce înseamnă; punte karmică prin spaţiu şi timp?-Karmic? Efemeridele universului sunt... vieţi karmice! -Nu-mi expune universul, doar o punte mică!-Pe Eva o cred, e copilă, însă tu nu te maturizezi deloc!-Nu sunt... îmi explici sau nu?-Bine, îţi explic puntea legătură între trecut şi viitor, puntea care obligă maturizarea fiinţei; nodurile lunare sunt puncte virtuale ce reprezintă influenţa energetică generată şi creată de acţiunea concomitentă a forţelor gravitaţionale, ecliptica planetelor; Soare, Selena şi Earht Inimă Albastră.Nodurile lunare au o imporanţă extrem de mare, NN (nordul nord) şi NS (nordul sud) sunt poziţionate la 180 de grade unul de celălalt, neexistând unul fără celălalt, constituind un întreg, o axa nodală.Axa nodală reprezintă acţiunea combinată a planetei Earht Inimă Albastră, Soarele şi-a planetei în tranzint.Nodurile lunare acţionează în funcţie de poziţia lor pe harta cerului conform cu efemeridele universului, sau cu evenimente astrale produse între efemeride.NN este o forţă fără de care evoluţia omenirii nu ar fi fost posibilă.Dacă ne raportăm la radiaţiile din spectrul invizibil al Soarelui, se constată o analogie între efectele radiaţiilor din spectrul invizibil şi NN.NN îi sunt atribuite razele UV, prentru că are culoarea violet în spectrul vizibil.Să nu se confunde cu spectrul lui Saturn.Lui Sturn i se atribuie culoarea albastru închis care specifică energia eterică; Akasha, şi care are un câmp subtil de natură ambulatorie, extrasenzorial, prezent în univers sugerând spiritualitatea, considerat un mediu pentru propagarea luminii.Nerăbdător, Anteros vrea să afle concret:

-Şi unde-i puntea?Privindu-l, Aylin continuă teoria:-NN posedă o forţă extrem de mare care are un singur sens; evoluţia! NN nu produce rău, ci generează metode dure de acţiune cu scopul de a elimina înclinaţiile sau concentrările care privesc planul material, pentru ca fiinţa să se trezească spiritual.Acţiunea generată de NN determină să devenim conştienţi de calităţile latente care ne par inimaginabile.Cât timp nu suntem conştienţi de toate acestea, NN ne împinge şi forţează, afectându-ne continuu, sub cea mai puternică formă, dar cumva invizibil sau mai bine spus extrem de subtil.Datorită acestui tip de acţiune, NN se aeamănă foarte mult cu planeta Saturn.Anteros pricepe rostul NN:-Am înţeles... NN reprezintă capătul de punte în viitor.-Depinde de... cauze! Dacă trecutul este înţeles, înseamnă că am găsit răspunsul în prezentul viitorul trecutului!-Am înţeles, iar NS reprezintă trecutul.Aylin continuă prezentarea NS:-NS reprezintă inerţia, iluzia, ignoranţa şi lipsa voinţei de a evolua.Fiinţa se simte obosită fizic cât şi pxihic, copleşită de greutăţile vieţii, face numai ce trebuie să facă din punct de vedere material.În acest sens este înţeleasă iluzia, care împinge spre abisuri cu alternativă de a ne regenera sau de a ne anihila.Cine acceptă trecutul îndreaptă greşelile NS, se eliberează şi înţelege lumea spirituală, asta reprezintă NS, legătura între lumea materială şi spirituală.În acest context, Anteros fi atent; NS guvernează karma vieţilor anterioare, acţionează numai în plan karmic, adică sugerează o energie deja folosită, ceva ce-am făcut deja, ceea ce ştim.NN şi NS reprezintă legătura dintre prezentul cunoscut şi trecutul

necunoscut.Nodurile lunare NN-NS reprezintă puntea între existenţa anterioară a sufletului şi structura prezentă a sufletului nostru.Anteros se aseamănă cu Eva, vrea să afle mai multe detalii:-M-ai simţit spiritual în timp şi spaţiu?Zâmbind, Aylin îi răspunde bine dispusă;-Da, te-am simţit!-Spune-mi cum... cum m-ai simţit!-Ehh... foarte mult diferă conjuntura evoluţiei în spaţiu şi timp.-Adică... cum?-Fiecare viaţă este trăită diferit, prin transformare!-Am fost războinic?-Ai fost egoist!-Am fost rege şi-am luptat pentru dreptate?-Ai fost bancher şi-ai adunat averi!-Am fost un erou precum Hercule?-Ai fost Toma necredinciosul!-Am căzut cu onoare pe câmpul de luptă?-Te-ai aliat cu trădătorii!-Mi-am dăruit inima unei singure domniţe?-Ai fost Casanova şi-ai frânt inima multor domniţe!-Am călătorit prin lume?-Ne-am întâlnit pe planeta Earht Inimă Albastră.-Am fost un mare învăţat al vremurilor?-Ai fost, dar nu în fiecare viaţă!-Acum ce sunt ?Aylin caută prin sistemul holograma-virtual:-Priveşte imaginea care reprezintă şi semnifică viitorul real, important pentru tine, ascuns sub o formă puternică, subtil, dar invizibil ţie.

Priviind cu interes imaginea, Anteros nu pricepe:-Aceast simbol reprezintă viitorul meu?-Da!

-Ce semnificaţie are în viitor?-Nu-ţi explic că nu pricepi!-Măcar ceva din viitor… nimic, nimic?-Bine, eşti pe-o creastă a planetei…-Acolo mă debarasez de bagajul karmic? Cu atitudine serioasă, abia stâpânindu-se să nu izbucnească în hohote, Aylin răspunde:-Vai Anteros, nu pricepi, eşti împovărat de timpul scurs în evoluţia NN, eşti singur, nu mai sunt lângă tine pentru că am trecut în alt spaţiu şi timp şi vrei să simţi ce-am simţit în zborurile mele, aşa că te-arunci în prăpastie.Ateros o priveşte înfricoşat, din violet se face negru:-Mă induci în eroare, nu fac nimic din ceea nu vreu s-ă fac.-Tocmai această lecţie a destinului ai de învăţat, niciodată să nu spui niciodată.Oricât te-ai împotrivii voinţei divine, nu reuşeşti decât să acumulezi frustrări şi rămâi ancorat în trecutul karmic, iar dacă trăieşti, aprofundezi evenimente şi întâmplări ca; “niciodată nu fac”, greşelile care au fost acumulate în bagajul karmic se pierd în spaţiu şi timp.Doar în traiectoria viitorului se îndeplinesc, se realizează vise şi dorinţe.NN reprezintă evoluţia în viitor, lasă-te purtat de val.-Nu mă poate obliga nimeni s-ă fac ce nu vreau să fac!-Cunoşti istorioara; pasărea măiastră?-Nu.-Odată a existat o pasăre neasemuit de frumoasă.Cu trilul ei încânta lumea.Într-o bună zi pasărea măiastră se-aşează fără teamă la fereastra unui om, cântă cântecul ei.Omul prinde pasărea şi-o închide în colivie.În cercul de prieteni acel om se mândreşte cu pasărea măiastră.După puţin timp pasărea nu mai cântă cântecul minunat şi moare de tristeţe! Pasărea

îi tot spunea omului că trebuie s-o hrănească.Omul a hrănit-o cu mei şi apă, însă nu a pricepeut de ce pasărea măiastră a murit!-Dacă omul a-ngrijit-o, atunci de ce a murit?-Pentru că pasărea măiastră avea nevoie de hrană!-Nu pricep, omul hrănise pasarea, unde-i morala?-Nu pricepi pentru că eşti egoist!-Eu, nu-ţi sunt alături de câte ori ai nevoie?-Mmm… acum avem alte procupări, o prioritate pentru noi, Eva!În faţa sistemului holograma-virtual, Aylin murmură:-Dacă nu schimbi atitudinea, percepţia, vei sfârşii cum am priviit în viitor; zala ruptă a NN înseamnă că eşti pe punctul de a mă pierde pentru totdeauna în timp şi spaţiu, iar eu nu pot intervenii nici măcar în destinul tău.Nu trebuie decât s-ă fi tu însuşi, să explorezi necunoscutul şi să arunci bagajul karmic; temerile nefondate!-Ai spus ceva, o-ntreabă Anteros?-Nu… analizam timpul liniar scurs prin portalul deschis!Invizibilă în acest spaţiu timp deschis, Eva se-avântă prin ţinuturile din prejma insulei Ada Kaleh, descoperă altfel de trai şi înţelege importanţa culturală a istoriei.Memorează în trei minute istoria ţinuturilor Dunărene.În urma timpului, Eva acumulează spiritual trăiri, simţiri, sentimente, cauze, priviind… În aval de Orşova, colţul de rai insula Ada Kaleh răsare precum nimfa apelor chiar în mijlocul cotituri din defileul Dunări.Insula măsoară în lungime 1750 de m. iar în lăţime 400 m.Datorită climei cu specific mediteranian, insula Ada Kaleh dezvoltă vegetaţia desprinsă din orient: smochini, migdali, palmieri, gincobiloba, chiparoşi, murmoni, duzi de

Damasc, rodii, aluni, tutun, trandafiri, arbori de vanilie, şi-o variaţie de plante aromate.Nu doar frumuseţea exotică îşi are sălaşul în ambientul plăcut al insulei, chiar în inima ei prin secolul XVII austriecii au ridicat o fortăreaţă model Vauban.Fortificaţia a fost ridicată pe ziduri groase de 10 m. încât nici măcar dinamita ne le-ar putea dizloca.Încă din cele mai îndepărtate timpuri norodul insulei Ada Kaleh a cunoscut bocetul şi durerea pricinuită de războaie, a luptelor între puterile locale, a celor groaznici invadatori care au găsit că teritoriile aflate pe ţărmurile Dunării sunt o sursă de înnavuţire.Datorită poziţiei sale geografice insula Ada Kaleh este puntea de legătură între Valahia şi Serbia către Imperiul Austriac şi-o cale de trecere a turcilor către ţara Românească.Norodul insulei cuprinde o largă variaţie de naţii printre ei regăsindu-se; turci, sârbi, valahi, rusnaci, greci, machedoni, italieni, armeni, jidovi şi austrieci.Pe ţărmul drept al Dunări sunt ţinuturile sârbcşti Kladova şi Vidinul, iar pe ţărmul stâng al Dunări în aval de insula Ada Kaleh se află ţinutul valah Mehedinţi.La Cazane Dunărea fierbe!Cazanele sunt; sectorul unde Dunărea şi-a croit albia de trecere prin munţi Carpaţi.Întâlnindu-se cu munţii Dunărea spumegă, fierbe, fremătă, curge cu repeziciune vestindu-şi sosirea.Datorită vuietului asurzitor norodul a numit acel loc din defileul Dunări; la cazane!Aşezat pe cea mai închisă terasă ţinutul Mehedinţiului este marcat dintotdeuna prin cotitura Dunări.Încă de la intrarea în defileul montan Dunărea scaldă sudul Mehedinţiului, urcă asaltând muntele, apoi se prevală şi se-arcuieşte până dincolo de Simian, odihnindu-se câteva clipe cu-o ultimă zvâcnire bucla Dunări se-ntoarce privind celălat mal!

Aşezat pe ţărmul stâng al Dunări vis-à-vis de insula Ada Kaleh, ţinutul Mehedinţiului este traversat de la nord la sud de râul Topolniţa.În partea de sud de unde curge Dunărea, cetatea Severinului are graniţă cu Serbia şi Muntenegru, la nord cetatea are limitele teriroriale cu Izvoarele Bârzii, Breniţa şi Iloviţa.În est Mehedinţiul se-nvecinează cu insula Simian, iar în partea de vest a ţinutului, în golful Bahna, se află căpitănia potului.Datorită dominaţiei turceşti norodul ţinutului a părăsit portul cu deschidere la Dunăre lăsând în paragină cetatea Severinului, mutând capitala în Cerneţi. Din norodul Mehedinţiului fac parte: armeni, jidovi, valahi, sârbi, rusnaci, turci, greci, machedoni, italieni şi-austrieci.Încă din cele mai îndepărtate timpuri pe Dunăre s-au purtat lupte crunte pentru ocuparea acestor teritorii; de-aceea în ţinuturile de pe stânga şi dreapta Dunării se regăsesc multe naţiuni din multe popoare, care mai de care mai dornice de-avuţie şi putere.Norodul Mehedinţiului îşi duc traiul la fel ca norodul insulei Ada Kaleh; în bocet, zbuciumat, prins în conflictele războinice purtate între otomani, sârbi, austrieci, rusnaci şi valahi.Căpitănia portului se găseşte sub ocupaţia turcilor.Mehedinţiul se află chiar în calea negustorilor, fiind o poartă deschisă către aceştia dar şi-o poartă larg deschisă pentru invadatorii avizi de înnavuţire.Apele Dunării au nascut poveşti, legende, mituri, adeverite prin scrierile acelor înţelepţi care au ţinut să păstreze vie amintirea acelor eroi necunoscuţi sau luptători la alte porţi, care şi-au sacrificat viaţa pentru a-şi apăra ţarina împotriva străinilor. În anul Domnului 1811 valahul Caragea iastă uns Cneazul Mehedinţiului!

Ţinutul Cladova se găseşte în partea de est a Serbiei, lângă Dunăre vis-à-vis de cetatea Severinului.Ţinutul Cladova are ocârmuire sârbească dar se găseşte prins sub dominaţia turcilor.Traiul norodului din Cladova nu se-deosebeşte cu nimic faţă de traiul din cele două ţinuturi învecinate.Sârbul Zivco Konstantinovic iastă voievodul Cladovei.În anu Domnului 1811 Ada Kaleh iastă bastion otoman, administrat de către împuternicitul Imperiului Otoman; Aga Regep.Administratorul insulei Ada Kaleh periclită serios poziţiile răsulaţilor aşezaţi pe malul sârbesc al Dunări, iar sfătuitorul său turcitul Milenco comite omoruri şi tâhării pe teritoriul valah.Unul dintre cei mai redutabili mercenari ai lu’ Aga Regep îndemnat să tâlhărească prin satele din jurul Cladovei, iastă becherul Ghiţă Valahul.În pruncie căzuse rob împreună cu Tincuţa soră-sa, stâpân fiindu-le Aga Regep.Când Ghiţă ajunse la vârsta tinereţii, Aga Regep l-o eliberat din robie cu condiţia să tâlhărească ţinuturile de pe malurile Dunării, dar; nu care cumva să se afle cine porunceşte acele tâlhării.Ca Ghiţă să-şi poată ţine cuvântul, Tincuţa rămâne zălog în haremul lu’ Aga Regep, acesta promiţând-ui că se va purta bine cu dumneaei dacă îl va sluji cu credinţă.Tăt în haremul Agăi Regep, Ghiţă Valahul a cunoscut-o pe Jalenca, o unguroaică de-o frumuseţe neasemuită!În dimineaţa zilei de douăş-şapte din luna cumpănei în anu Domnului 1811, Ghiţă Valahul fu prins în forfota agitată.Potrivit, bini legat la trup, cu privirea ca văpăia aprinsă în mez de noapte, ars de soare, negricios la faţă, cu părul negru prins într-o coadă pe spate, Ghiţă zâmbeşte pe sub cea musteaţă neagră.Ghiţă poartă strai Valah; cămeşă albă din pânză de in, cioareci albi, vestă, cizme şi cuşmă.La

cingătoare s’o strâns cu brâu lat de patru deşte, ţesut numa în fir de-aur şi-argint.Ca mulţi dintre becherii vremurilor la brâu ţină hangerul.Peste cămeşă se poartă ilicul sau vesta care trăce de şold.Pe mâneci şi pe la poale vesta sau ilicul iastă brodat tradiţional în cusături în cruce cu fir de bumbac în culori aprinse.Cusăturile sau broderiile sunt inspirate din viaţa norodului de zi cu zi.În chicioare poartă cimeze negre ’nalte, lucrate din piele de vită.Aşezată într-o parte cuşma întregeşte portul valah.Ghiţă numără douăş-opt d-ani, iar azi se-nsoară cu mândra Jalenca.Aga Regep de-abia s-oncumetat s’o dea pe Jalenca!La rându-i Jalenca prinsă tare drag de Ghiţă.Ca Aga Regep să-şi deie acordul în priviinţa plecări ei din harem pentru a să mărita cu Ghiţă, Jalenca făcuse un plan.Având mintea ascuţită aflase că Aga Regep râvneşte la o piatră nestemată numită rubin în mărimea unui ou de bibilică.De cum află spusă asta lu’ Ghiţă: -Dacă cu-adevărat mă vrai de nevastă, din pământ din iarbă verde faci rost de cea piatră nestemată Rubin, în mărimea poftită de Aga.Cine-i aduce cea piatră, Aga o promis că-i da orice io şere!Zis şi făcut! S-o zbătut Ghiţă aproape anu să facă rost de-aşe piatră.Printr-o veche legătură de-a sa Kurtas, un jidov moşneag dar tare descucăreţ, io fost adusă piatra săptămâna ce-o trecut.Kurtas se duse s-o cate tocmai în Africa, un ţinut aflat tocmai la căpătu lumii.Numa în felu aista o putut Ghiţă s-o ie pe Jalenca de nevastă.O avere mare o plătit dumnealui pentru acea piatra.Jalenca numără douăzeci d-ani, înaltă de statură şi-i de-o frumusaţă neasemuită prin părţile locului.Ochii săi albaştrii parcă-s două nestemate desprinse din văzduhul cerului, la

faţă îi deschisă, iar părul de culoarea spicului de grâu îl poartă prins în două cozi împletite.La capătu bastionului, la o zvârlitură de băţ de delta Dunări, Ghiţă luase o căsuţă.Căsuţa iastă compusă din două odăi şi-un pridvor.În faţa căsuţei curtea mică doar de-un sfert de prăjină dă chiar în uliţa principală a insulei.În curte printre nuntaşi, Petru, Jurca şi Marin, becheri, fraţi de cruce cu Ghiţă dojenesc cu nănaşii mirilor.Prins cu vorba printre nuntaşi Ghiţă strigă către cei tri:-Petru… Jurca… Marin… veniţi colea! Până iasă mireasa din odaie aideţi, şedeţi lângă mini! Din câţiva paşi cei tri sunt lângă Ghiţă.Taman în ace clipă, purtând straiul valah Jalenca iasă în pridvorul casei.Nuntaşii chiuie de s-aude pâ-n la bastionu otaman.Straiul valah pe care îl poartă Jalenca îi format din: ie, fotă, brâu şi năframă.Ia albă ie cusută numa-n cruce, în model tradiţonal cu fir subţire de bumbac în culorile roşu, albastru şi verde.Modelul iei iastă bogat în cusăturile de pe mâneci şi chiept.Fota scumpă ţesută numa cu fir de-aur şi-argint pe pânză de mătatse trăce peste ghenunchi.La mijloc s-o strâns cu brâu lat de tri deşte ţesut la fel cum o fost ţesută fota.Fiind însă o zi caldă, Jalenca nu poartă ilicul sau vesta portului valah.În felul aista îi iese la vedere mijlocelul subţirel şi-nalt.Pe cap poartă năframa.Textura mătăsoasă a năframei cuprinde un model simplu.Năframa variază ca lungime, poate fi cuprinsă între 1.5 m. şi chiar peste 2 m. Năframa Jalencăi îi lungă de 2 m. şi-o legat-o pe după cozi la ceafă.Prin popor se spune; năframa lungă aduce belşug, prosperitate şi mulţi ani de viaţă! Ghiţă o-prinde de mână şoptind-ui:

-Mi-eşti cea mai neasemuită floare de prin părţile aistea ale Dunării.-Iar dumneata bade mi-eşti cel mai mânrdu voinic de prin tăte părţile Dunării.Întorcându-se către nuntaşi, Ghiţă strigă voios:-Nuntaşi haideţi porniţi alaiu!În văsălie, în strigăte cu chiote, cu tăţii laolaltă, mirii şi nuntaşii intră în lăcaşul sfânt al valahilor.Creştin ortodox, preotul ţine slujba de cununie binecuvândându-i pe miri, pe nănaşi şi-alaiul mirilor.După cununia tradiţională, însoţiţi de-alaiul nuntaşilor mirii se-ntoarc la căsuţa ginerelui unde se dezlănţuie petrecerea.Petrecerea s-o ţinut în voie bună până dimineaţă!Spre zori, uşor ameţit de ghinu, licoarea obţinută din viile Dobrogei, Ghiţă dojeneşte cu cei tri fraţi de cruce:-Jurcă, Petru, Marin, după-amiază s-o desfăşura în bastion o-ntrecere cu tunu.Uimit de cele auzite Marin îl dojeneşte:-Păi frate… nu stăi măcar o zi lângă muiere? Îl dojeneşte şi Jurca:-Chiar aşa, iute, iute îţi mai faci dă cap! Petru continuă tăt cu reproş: -Mă Ghiţă, chiar din prima zi nu s-o cade să-ţi laşi muierea pentru-o amărâtă dă-ntrecere!Ofticat de vorbele auzite, Ghiţă le răspusă răstit:-V-a s-ă zică aşe? Deasta-mi sunteţi!? Dacă amu’ m-oi însurat gata v-ă şi lepădaţi de mini?!-Nuu, nu să poate una c-asta, răspunsă cei tri!-Fraţilor nu-mi las muierea! Vreu doar să merem o ţâră prin fortăreaţă, iar dacă-n fortăreaţă s-o desfăşura cea întrecere de şe oare să nu participăm şi noi? Aşe…de distracţie!

-Apăi p-aşa… ie bini, spusă Jurca! Marin şi Petre de-asemenea s’o lămurit!-Dacă p-aşa-i… dă distracţie… ie bini!-Bini, aşe rămâne, pă la ceasurile cinşpe ne-om vedea în bastion!-Bini, răspunse laolată cei tri.Apoi ginerică lasă fraţii de cruce şi nuntaşii s-ă petreacă în voie bună, se retrage cu Jlenca în căsuţă.Când s-o ivit zorile nuntaşii o plecat la casele dumnealor.Pe la doişpe Ghiţă se trezeşte! Cu gându numa la-ntrecerea cu tunul îi spune Jalencăi:-Mândra me… mă duc prin bastion, nu întârziu! Pe-un ton ridicat, supărată, Jalenca îi reproşează:-Bădiţă… ţi-ai perdut minţile?! Încercând să-l înduplece continuă pe-un ton mai blajin:-Mă laşi singură când trebe a ne petrece zâua împriună.Nu gândişi… poate chiar mâne Aga Regep o da poruncă, te-o trimite într-un loc, măcar azi ne-om petrece zâua… mai dojenim de-ale noastre! Cătându-şi cu repezeală straiele, hotărât să participe la cea întrecere, Ghiţă îi răspunde:-Nu poci, unde-mi sunt straiele de purtare?Ţinându-se după el prin odaie, Jalenca încearcă iarăşi să-l înduplece:-Stai mă omule potolit, nu căta râcă, ştiu bini cum ieşti… tare arţăgos!Cătândându-şi staiele prin odaie, Ghiţă îi răspunde răstit:-Stai locului muiere, iastă-ntrecere cu tunu daia mă duc… unde-mi sunt straiele de purtare?Supărată, văzând că n-are cu cine să-nţelege, Jalenca ridică capacul de la cufăr arătându-i:

-Iote n-a… acilea-ţi sunt straiele… zevzecul, nu să-nţelege omul cu dumneata.Cine naba m-o fi pus să te ieu dă barbat? Jeleuindu-se prin odaie Jalenca îţi varsă focul:-Asta mi-o trebuit … barbat cu sabia atârnată deasupra capului, fuse-i proastă când prinse-i drag dă dumneata.O s-apuc încotro oi vedea, în lumea mare, numa să nu mai văz cum te-arunci în prăpastie.Pe timpul aista de jeluială, Ghiţă se-mbrăcă, apoi o prinsă-n braţe încercând s-o liniştească:-Unde mai găseşti dumneta barbat aşa ca mini, mândru, arătos…Supărată Jalenca îi curmă vorba:-Nevoie mare, dat naibi de-arătos!Ofticat de cele vorbe aspre, Ghiţă schimbă atitudinea, văpăi tăioase scapără în privirile sale! -Unde spui că pleci… în lumea mare… şi-apoi lumea asta mare… o fi Aga Regep?!-Ptiu drace, scuipă Jalenca în sân! Asta-mi trebe… du-te omule… unde-i vre, nu vreu s-ă ţin ceartă cu dumneata!Necăjită pă vorba aruncată de Ghiţă, Jalenca iasă din odaie, se-aşează plângând pe prispa casei.Ştiind ca-ntrecut limita bunui simţ Ghiţa s-aşază pe prispă lângă Jalenaca.Luându-i mâna în palmele sale îşi cere iertare:-Iartă-mă Jalencă, mi-o ieşit vorbe nesăbuite, nu mai mă aţâţa şi dumneata când mă vezi arţăgos.Uneori… aşa mi-e firea! Amu… ştiu că m-am aşezat la casa me, daa… ce să fac? Îmi fuge prea iute sângele prin vene! Parcă nu-mi găsesc locul! Îmi trebe timp până m-oi învăţa cu felu’ aista de trai!Supărată, abia şoptind vorbele Jalenca răspunde:

-Ar fi bini Ghiţă… să-nveţi a trăi precum omul aşezat la casa lui, ar fi bini păntru amândoi! Hotărât, Ghiţă se ridică de pe prispă spunându-i:-Pân’ l-apusul soarelui sunt acasă.Apăi iese din curticica căsuţei ţinând pasul către fortăreaţa!În bastionu otoman rusnacii deja o-nceput să tragă cu tunu!Răzimaţi de zidul de la poarta bastionului, Jurca, Marin şi Petru îl aşteptă pe Ghiţă.Decum s-o apropiat de ei Ghiţă îi întreabă tare curios:-Cine participă la-ntrecere?-Rusnacii… ei între ei.Până amu… nu s-o băgat în aistă întrecere nici sârbii, nici turcii. Vesel, Ghiţă hotăreşte:-Atuncia ne băgăm noi, iute, aduceţi tunu din armurărie.Între timp Ghiţă se plimbă printre ostaşii numiţi şi becheri, luând sama rusnacilor.Observă că becherii români sunt în număr mai mare faţă de becherii rusnaci.Rusnacul generalu Zass, o vrut să desfăşoare aistă întrecere cu tunu.Trecând mândru prin mulţimea becherilor, Ghiţă s-apropie de dânsul.Când fu chiar lângă dumnealui Ghiţă se băgă-n vorbă:-Straşnice tunuri aveţi.-Cele mai bune răspunde generalul Zass.-Vă-ntreceţi cu noi? Iaca, Jurca, Marin şi Petru tocmai aduse tunul. Văzându-i îmbrăcaţi în straie româneşti, generalul Zass îi tratează cu dispreţ zâcând pe ruseşte către becherii rusnaci:-Nişte mojici, apoi pe româneşte: da, daaa… numa cu zălog dă zăşe galbini. -Bini, fie ca dumneata!

Ghiţă scoate din chimir punga cu galbeni, pune cei zăşe galbini în cuşma unui becher de ordine!Cei patru becheri; Ghiţă, Jurca, Marin şi Petru, aşază tunu pentru întrecerea orânduită, pregătind cele tri ghiulele pe care trebe să le tragă în ţinta stabilită cu generalu Zass.Ca să nu-nţeleagă rusul, Ghiţă spusă pe româneşte celor tri vlasi-români becheri-tunari ai săi:-Dacă mă faceţi de ruşine şi nu câştigăm întrecerea aista, voinici, s-ă nu mai daţi ochii cu mini.Tunarii lui, becherii vlasi-români; Marin, Jurca şi Petru, o câştigat întrecerea.După ce-o mai petrecut câteva ceasuri prin bastionu otoman, catre sară Ghiţă se desparte de fraţii săi de cruce, ţine calea acasă, la Jalenca.Anu Domnului 1811 s-o sfârşit fără de lupte între puterile ţinuturilor Dunărene, doar becherii lu’ Ghiţă Valahul mai tâlhăresc din când în când ţinuturile sârbeşti.Aflându-se sub domunaţia Agăi Regep, Ghiţă Valahul îndeplineşte fiecare poruncă pe care acesta i-o cere.Sătul de-atâtea tâlhării, în primăvara lu’ 1812, Karadorde voievodul Sârbilor, o dat poruncă consiliului ca voievodul Cladovei să dea drumul haiducilor sârbi, pentru a închide legăturile bastionului otoman aministrat de Aga Regep, cu centrele importante ale puterii otomane aflate pe malurile Dunării, dar şi cu furnizorii austrieci. În luna prier, Milenco, unul dintre sfătuitorii Agăi, purcede împreună cu dahii săi să tâlhărească şi să prade ţinutul Mehedinţiului.Ghiţă Valahul nu ia parte la aceste tâlhării, pentru că dânsul nu pradă iobagii valahi.Aga Regep cunoaşte slăbiciunea lu’ Ghiţă, aşe că lo-mputernicit pe Milenco să tâlhărească şi să prade ţinutul valahilor.

În timpul petrecut prin haremul lu’ Aga Regep, Milenco şi-o însuşit una dintre datinile sângeacului otoman.Poftind la frumoasele cadâne care trăiesc în haremul lu’ Aga Regep, Milenco şi-o transformat conacul în harem.Chiar în inima Cladovei, ferit de ochii puterii, la adăpost, protejat de-o armată de spahii, Milenco turcitul se desfată în conacul său, admiră copilele căzute în robia lui. După iarna grea din anu Domnului 1813, dahii, spahii lu’ Aga Regep, suferă crunt din lipsa hranei.Cămările, visteria bastionului otoman rămasă goale.Aga Regep hotărăşte să refacă proviziile care asigură hrana oştilor sale.Cele mai grase dobitoace care o fost crescute şi îngrijite de iobagii Mehedinţiului sunt luate cu japca de stihiile turceşti, iar ca să-şi sporească venitul mai mult, Aga Regep o mai dat porunca; să vază în curtea bastionului cât mai mulţi robi tineri, sănătoşi, puternici, aleşi pă sprânceană. Datorită conflictelor violente dintre sârbi şi turci, pe care Aga Regep le provoacă prin tâlhăriile cu dahiil săi, în luna brumărel din anu Domnului 1813, Aga s-o văzut obligat să părăsească insula Ada-Kaleh.Aga Regep elibereză o parte din robii care slujise în haremul său.Printre robii eliberaţi se numără Tincuţa, sora becherului Ghiţă Valahul.Tincuţa fiind scoasă din robie, becherul Ghiţă Valahul rupe legătura cu Aga Regep şi se oferă să treacă de partea lu’ Karadorde, de partea sârbilor.Karadorde sta în cumpănă priviind propunerea pe care i-o făcuse Ghiţă, îi spusă că; s-o mai gândi!În primăvara lu’ 1814, sătul de tâlhăriile pe care le-a comis în perioada când slujise pe Aga Regep, Ghiţă Valahul oferă iarăşi alianţa lu’ Karadorde.În luna mărţişorului, Karadorde

acceptă alianţa cu Ghiţă Valahul, poruncind Voievodului de Cladova să îi permită lu’ Ghiţă să stea unde vre.Ghiţă Valahul alege s-ă se stabilească în Cladova.Datorită numeroaselor pricini din partea turcilor, Karadorde cată ajutor la Ghiţă; să s-angajeze împreună în lupta contra turcilor.Fără să steie pe gânduri, Ghiţă mobilizează becherii lui şi luptă în prima răscoală în care s-angajat să lupte ca; după bunul lui plac.În lupta purtată împotriva turcilor, de partea lui sărisă Oprişanii, iar după ce-o lo fugărit pe beiul turc, Ghiţă Valahul o cunoscut succesul şi onoarea.Din ace luptă contra beiului turc Ghiţă Valahul o luat pradă bogată pe care a-mpărţit-o cu becherii săi.După numa un an, în luna lu’ răpciune din anu Domnului 1815, în toiul războiului ruso-turccşti, unităţile sârbeşti o încercuit insula Ada Kaleh de pe partea sârbească până pe partea valahă.În sprijinul rusnacilor vină cu pandurii săi valahul Tudor Vladimirescu.Auzind c’o venit domnu Tudor, Ghiţă Valahul sare degrabă cu cetaşii săi în ajutorul pandurilor.Cu cetele alăturate, amânoi luptă pentru cucerirea bastionului otoman.Împreună au reuşit să-ntrerupă orice comunicaţie dintre garnizoana turcească din Cladova şi bastionul otoman de pe insula Ada Kaleh.O luptat valahii să depresoare trupele otomane din Cladova spre a înlesnii joncţiunea cu oştirea rusă.Datorită manevrelor politice, în anul următor insula Ada Kaleh a fost restituită iarăşi turcilor!Neînţelegând planul autorităţilor, fiind implicat fără de voie în luptele de-a stânga şi de-a dreapta Dunări, Ghiţă Valahul îşi urmează cauza pentru care luptă; s-angajează-n luptele dintre puteri, susţinând pe-acea partea care crede dumnealui că-i mai dreaptă.

Pe când luptase împreună cu Tudor Vladimirescu, Ghiţă Valahul se legase cu-acesta ”frate de cruce”.Fiind influenţat de viziunea domnului Tudor asupra “unui norod liber”, de la mercenar-becher, Ghită Valahul trece în haiducie.La foarte puţin timp după aceste evenimente Jalenca nu mai poate face faţă traiului, haiducia în care intrasă Ghiţă.Nu mai poate răbda să-l vază că trăieşte pe muchia cuţitului unde viaţa îi atârna de-un fir de păr, având şi mari necazuri din pricina duşmăniilor între puterile locale.Într-un astfel de moment, moment de răcruce în istoria ţări noastre, Jalenca se hotărăşte să-l părăsească pe Ghiţă.Fiind de-o frumusaţă deosebită, în scurt timp după ce lăsase pă Ghiţă, Jalenca o devenit favorita Cnezului serbiei Milos Obrenovic.Jalenca ajunge să joace ani de zile un rol de seamă pe scena politică a ţinuturilor Dunărene, dovedindu-se atotputernică la curtea cneazului Milos.Însuşi fraţii cneazului trebuiau să ţină sama de părerile fostei neveste a haiducului Ghiţă Valahul.Jalenca este interpret de limba română între cetatea Cneazului Milos Obrenovic şi reprezentantul Imperiului Otoman Addurahan Paşa.Învăţase dumneaei româneşte de la vlasi-români, cei cu care umbla Ghiţă.Jalenca va ajunge până la vărfurile ocârmuirii din Serbia.După aceste evenimente Aga Regep s-o arătat pentru prima oară în Cladova în ziua de douăş-patru a lu’ cireşar, în anu Domnului 1817.Având sprijinul Imperiului Otoman, Aga Regep atacă Cladova.Cu sălbăticie şi cu mare cruzime dahii lui o prădat şasă sate luând mulţi ţărani în robie.Milutin fratele lu’ Valejko o fost primul sârb care-o intrat în luptă cu turcii.Ia zdrobit pe turcii atacatori urmărindu-i

cu călăreţii săi în tăte părţile printre dealuri, dar nu putu zmulge tăţi robii şi prada din mânile lor.În luna lu’ ciraşar din acelaşi an, turcii o declarat ghihadul împotriva necredincioşilor sârbi!Paşa Mohamed al II-lea o dat poruncă; să se purceadă la exterminarea ghiaurilor şi duceea necredincioşilor sârbi în robie.În satele de la graniţa Dunăreană a Cladovei, iobagii trudesc din greu cât îi ziua de lungă.Samănă ţarina, culeg roadele pământului, au în grijă creşterea dobitoacelor, cresc şi-nmulţesc păsăretul, cosesc, taie şi cară copaci din pădure, îndeplinesc muncile necesare şi trebuincioase la curţile boierilor, sporind totodată şi-averile acestora.Anul Domnului 1817 o fost an bogat în roadele pământului.Într-una din zilele lu’ cireşar, pe la miezul nopţii, dahiile, stihiile turceşti se năpustesc asupra norodulului ca fiarele sălbatice! Plânsul şi bocetele celor căzuţi în robie se-amestecă cu icnetele de fericire ale tâlharilor.Mulţi feciori sunt prinşi cu-arcanu, iar copilele sunt zmulse cu sălbăticie de la chieptul mumelor.Tâlharii fără inimă şi suflet saltă copilele în şeile cailor, ori le-azvârle în carul cu zăbrele.Surprins în somnul nopţi, norodul iobagilor iastă copleşit de forţele năpraznice şi-nvadatoare ale tâlharilor.Geaba se-mpotriveşte norodu cu furca şi baltagu, se zbat neputincioşi în faţa dahiilor dezlănţuiţi.Bocetele de jale ale mumelor se ridică în văzduhul întunecat al nopţi, unde doar făcliile tâlharilor luminează chipul împietrit de durere al bietului norod.Din porunca paşei Mahomed al II-lea, în acea vară dahiile şi ienicerii turci o prădat luând în robie încă patru sate din graniţa Cladovei.Cei căzuţi în robie sunt duşi pe insula Ada

Kaleh, în bastionu otoman.Dahiile o luat cu japca în robie numa prunci, flăcăi şi copile.Văzând atâta pradă bogată, cu mare iuţeală Aga Regep face împărţeala.O pătrime din iobagii înnrobiţi îi oferă în dar Paşei Mohamed al II-lea, o pătrime îi păstrează pentru sine, iar jumătate din numărul iobagilor înnrobiţi îi dă în grija unui serdar grec, să-i vânză prin cele mai depărtate târguri de robi din împărăţia turcească.Dahii şi spahiile turceşti o continuat s-atace, s-ă jefuiască şi să tâlhărească Cladova şi Mehedinţiul.În noaptea dintre zilele douăş-cinci - douăş-şasă din luna gemenilor în anu Domnului 1818, Aga Regep cucereşte Cladova!Procedând contrar ordinului dat de Karadorde, acela de a se-apăra Cladova cu orce preţ, Voievodul Cladovei Zvico Konstantinovic fuge noaptea din cetate doar cu flăcăii şi holteii săi, fără să anunţe oştenii cetăţi.Patru sate învecinate care cătase refugiu şi ajutor se-adăposteau în cetate, se puse sub protecţia Voievodului Cladovei. În acea noapte oştenii Cladovei fuse omorâţi cu toţii, apoi stiihiile turceşti o pornit un măcel înspăimântător asupra norodului, a trupelor şi-a refugiaţilor.Luptele sârbo-turceşti o continuat cu bătălia de la Negotin, unde în ajutorul turcilor a venit însuşi marele vizir Paşa Ruşid, Aga Regep şi Cneazul valah Caragea.Ambiţiile lu’ Aga Regep o depăşit posibilităţile sale!Nereuşind s-ajungă Vizir în Paşalâcul Bagdadului, o fost executat de autorităţile otomane în luna ţapului din anu Domnului 1818.Acuzaţiile care i-o fost aduse; l-ar fi ajutat pe Karadorde să organizeze prima răscoală a sârbilor, ceea ce nu o fost adevărat!

În efortul de a se feri de atacurile Paşalâcului din Vidin, fraţii lu’ Aga Regep; Aga Becir şi Aga Soli, au refuzat să predea insula Ada Kaleh noului comandant Beiul Derviş, fiul lui Mustafa Paşă din Belgrad.Datorită manevrelor politice între puterile locale, haiducul Ghiţă Valahul nu mai ştie în cine să crează şi de partea cui să lupte.Dacă slujise pe turci, valahii îl considerau trădător, dacă slujise pe sârbi, purta lupte aprige cu turcii iar Ioan Caragea puse preţ pe capul lui.Împotriva sa o fost trimise de autorităţi tri potere a câte 300 de oameni.Bucurându-se de sprijinul norodului Ghiţă Valahul reuşte s-ă scape de fiecare dată.Tăt anu 1818, Ghiţă Valahul s-o aflat prins între conflictele dintre puterile locale.Copleşit de numărul poterelor Ghiţă Valahul se-adăpăsteşte cu ceata în Craina Negotinului. Printre boierii locului se du-se vorba că: -Un comandant de haiduci Ghiţă Valahul, se menţine cu-o mie de oameni în codrul Mehedinţilor şi-i atacă în fiece zi pe turci.Ceata lu’ Ghiţă Valahul se menţine printre fruntaşii cei mai de semă ai rezistenţei.În scurt timp forţa copleşitoare a oştilor turceşti slăbesc rezistenţa haiducilor, apărătorii Olteniei, ţinutul Negotin cade în mâinile turcilor.În acele zile, ştiind foarte bine cum merge ocârmuirea lu’ Caragea; după cum bate vântu, Tudor Vladimirescu timite veste lu’ Ghiţă:-Frate, vino degrabă la Târgovişte sau la Câmpulung, unde-i vrea dumnea-ta, sprea fi fărtat într-ale haiducie cu Iancu Jianu.S-a pus preţ pe capul nostru, Ioan Caragea vrea s-ă ne vânză turcilor.S-a ridicat nororodul împtriva ocârmuiri de la vlădică pân’ la opincă!

Înverşunat de faţa cea cu două talere pe care ocârmuirea Ţări o arătat-o de-atâtea ori, împreună cu douăzeci de cetaşi căci atâţia mai rămase dintre dânşii, Giţă Valahul părăseşte ţinutul Mehedinţiulu, se purcede la drum cu cetaşii săi.Ca să i se piarză urma Ghiţă Valahul îşi schimbă numele în; Velea Valahul!În luna udătorului din anu Domnului 1819, împreună cu cetaşii săi, Velea trece munţii înzăpeziţi prin Dâmboviţa sosind înTârgovişte.Decum ceata haiducilor sosii la graniţa oraşului Târgovişte, Velea face un scurt popas la hanul “La doi paşi”.Cum descalică, trimite vorbă printr-un argat lu’ Cernea, doar cu două vorbe: -am sosit! Cerenea îi fratile mai mic a lu’ domnu Tudor.Fiindcă fuse condamnat la moarte prin spânzurare, Cernea fugise din ţinutul natal cătând sprijin şi-adăpost la haiducul Iancu Jianu.Cu timp în urmă Iancu Jianu se legase frate de cruce cu domnul Tudor şi cu fratele acestuia Cernea.Imediat cum Cernea primise ştirea, îl şi-anunţă pe Iancu Jianu de sosirea lu’ Ghiţă, zis acu; Velea Vlahul! Amândoi s-or grăbit s-ajungă la hanul unde făcuse popas Velea.Călări, însoţit de Cernea şi de câţiva munteni tovarăşi între-ale haiduciei, pe-nserat Iancu Jianu ajunge la hanul “La doi paşi”.De cum descălică, din ceata de douăzeci de haiduci Iancu Jianu îl ghiceşte pe Velea.Mare meşter la vorbă asemeni omului cumsecade, puţintel la trup dar voinic, bine legat, tras la faţă dar îi şade bini, cu ochinci în chicioare, purtând straiul oltenesc format din; cioareci, cămaşe, ilic şi sariţă, Iancu Jianu urează lu’ Velea:-Bine veni frate într-ale haiduciei!-Bine te găsi frate Iancule, răspunde Velea!-Ai toate cele de trebuinţă!

-Am, suntem bini cu tăţii!-Atuncia… avem de vorbă!-Avem, răspunse Velea!Cei doi haiduci intru în han, urmaţi îndeaproape de Cernea şi de şepte voinici din ceata lu’ Velea.După-o scurtă privire aruncată pe repezeală prin odaia hanului, cei tri îşi aruncă privirea pe geamul din stânga odăii, ca să vază trecătorii ori ca să se vază ce se-ntâmplă pe-afară.Velea, Cernea şi Iancu Jianu s-aşezară pe scăunele cu tri chicioare în faţa celei mesuţe rotundă şi forte josă.Cei şepte cetaşi ai lu’ Velea s-aşezase la celelalte tri mesuţe din odaia hanului.Scăunele pe care s-aşezase cu toţii sunt atât de joase că-aproape le-ajung ghenunchi la gură. Hangiul, un valah mărunt şi cărunt, se repede iute să-ntinză pe mesuţă câte ceva de-ale gurii.Înfăşurate într-un ştergar curat aduce iute o pită mare, o bucată de slănină afumată, o bucată de brânză de oaie cu trei cepe mari cât pumnul.Apoi ajutat d-un argat, aşază pe mesuţă o ulcică mare de ghin cu trei bardace.Iancu Jianu face semn hangiului că să pot servi singuri.Tare necăjit pe-autoritatea lu’ Ioan Caragea, Cernea începe a se jelui:-Doamne… că nu mai s-ă mai satură tiranii aceştia, barbarii care ne vânz Ţara şi care sug ultima picătură din sudoarea muncii noastre. Blând, Iancu Jianu îl îmbărbătează:-Frate Cernea, boierii de când îi lumea o fost doar o plagă pentru ţărani şi iobagi.Nu te lăsa dejnădăjduit, promit că vom face tăt ce ne-o sta în puteri, om face ce ie mai bini pentru ţăranii acestor ţinuturi.Molcom, Velea spusă:

-O da Domnul şi-or veni vreumuri mai bune! Cernea continuă a se jelui:-Peste tăt pă unde mi-o unbalt ochinşile nu văz o ţâră dă bucurie pă chipurile ţăranilor, decât numa atuncea când le dăm cât-un galbin pentru întrajutorare.-Aşa-i, numa la noi mai trag nădejde, întăreşte Iancu Jianu situaţia în care se găsesc iobagii ţări Româneşti!-Decum primi vestea nu stătu-i pe gânduri, m-aduna-i cu cetaşii şi venii încoace spre-a fi de-ajutor.-Iată cum zic s-ă ne-orânduim, spuse Iancu! Ştiu un loc bun pentru ceta dumitale, iarna aista vă puteţi adăpostii în munţi Iezerului.Prin locurile celea mulţi dintre ţărani vor să intre în haiducie.Poţi a-ţi mării ceata cu voinicii munteni, dar ia sama, chiar şi printre dânşii se pot ascunde iscoade sau trădători, apăi în munţi sunteţi la adăpost.De-ale gurii nu duci lipsă, pădurile noastre sunt pline cu vânat, iar alte cele de trebuinţă le găsti cu-ajutorul muntenilor sau cobori în oraş, în Câmpulung.Amu… cetaşii dumitale ce-or zice? Velea, Cernea, Iancu Jianu şi ceilalţi şepte haiduci iasă-afară din han.Velea vorbeşte haiducilor săi despre cum sta rostul prin partea aista:-Fraţilor… Iancu Jianu cunoaşte mai bine decât noi atât ţinutul cât şi năcazurile pe care le vom întâmpina din partea stăpânirii.De-aceea eu zâc aşe; să mai aşteptăm o ţâră până ne-om punem bine pe chicioare, cam pân’ la pimăvară.Pân’ atuncea să cunoaştem fiecare colţ al munţilor, să-nvăţăm obiceiul, căile pe unde s-o desfăşoara comerţu între boieri şi turci, să ne dumirim cum să ne ferim de stăpânire.Apăi neapărat trebuie a ne mării număru de cetaşi, suntem puţini! Zic să numărăm măcar patruzăci de haiduci în ceată.Ce ziceţi, facem aşe cum zis-ăi?

-Facem aşa cum ai spus dumneta, spusă unul dintre cetaşii!-Aşa-i cel mai bine, spuse altul!-Adevăr că trebuie a ne rânduii mai întăi, spuse alt cetaş!Apăi de cu toţii o fost de-acord cu cele hotârâte de Velea cu Iancu Jianu.După ce mai tainiră de-ale lor, Velea s-o leagat frate de cruce cu Iancu Jianu.Dup-un ceas Iancu Jianu porni la drum însoţit de Velea cu cetaşii săi. O sptămână petrecu Iancu Jianu alături de cetaşii lu’ Velea. Îi căluzise pe crestele Făgăraşului, pe cărări ascunse către vârful Iezerul Mare, apoi de pe cele cărări se coboară pe potecile care duc spre lacul Iezer, urcând pe-alte cărări care duc spre coroana piscului Iezerul Mare.Din vârful piscului haiducii umblă prin văi pe potecile care urcă spre culmile Păpuşa, Dracsinu şi Boteanu, apoi coboară iarăşi culmea munţilor pe potecile înguste care duc către râul Doamnei şi râul Dâmboviţa.Iancu Jianu o dezvăluit haiducilor cărările neumblatele, pe unde pot scăpa de potere.Drumul haiducilor mai urcă şi pe valea lu’ Ivan şi-a Urzici, unde aceştia fac popas înainte de-a urma potecile către ascunzătorile din Piatra Craiului.Prin santinele, cât mai sus pe culmile munţilor; Iezer, Păpuşa şi Piatra Craiului, Velea poate supraveghea cu uşurinţă calea dintre Dâmbovicioara şi Câmplung, dar şi cărările care duc în munţi.Haiducul care stă de santinelă se urcă pe-un brad uscat, de pe care înconjura cu privirea valea Dâmbovicioarei, iar din culmea Săticului santinela cuprinde cu privirea plaiul ce urcă pe culmea din Rucăr şi care se coboară pe sub Păpuşa prin plaiul Hoţilor în Dâmboviţa.

Cunoscând plaiurile munţilor, haiducii bagă de seamă că le iastă mai uşor să coboare din munţi după cele de trebuinţă în oraşul de la poalele Iezerului, Câmpulung!În săptămâna petrecută cu cetaşii lu’ Velea, Iancu Jianu da-se zvon prin satele de la poalele munţilor Iezer şi Păpuşa cum:-Căpetenia haiducilor Velea Vlahu cată tovarăşi de nădejde într-ale haiduciei! Când o trecut săptămâna Iancu Jianu se desparte de fraţii haiduci, are dânsul unle socoteli, daravele încurcate de rezolvat prin părţile Oltului.După o lună ceata lu’ Velea numără patruşicinci de haiduci bine înnarmaţi, bine antrenaţi.Haiducii s-or bucurat de sprijinul acelor munteni sărmani şi oropsiţi de prin Stătic, Podu Dâmboviţei şi Rucăr.Printre cei veniţi în ceată, mai cu samă se-deosebeşte un muntean, Radu Popa, om voinic, frumos, cu ştiinţă de carte şi cu-o voce plăcută.Tare frumos mai potriveşte vorba cântând doina haiducului.Când o-ncepe dumnealui a doinii despre doru şi dragostea din inima haiducului, îi unge pe-aceştia la casa sufletului:-Mândră mămucă-am avut,Frumos prunc m-a făcutS-a-nfăşat cu flori de munteCa s-ajung viteaz de frunte,Gura toţi să mi-o asculte,Mândrele să mi-o sărute,Zile maică să se strângăCa oiţele la strunăMie-acum că mi-a venit,Mi-a venit timp de iubit!

Strigă-n capu satuluiPe fata frâtatului!Mândra vine alergândEu îi zic cu glasul blând:-Copiliţă, lele, fa-Mai dat-ai gura cuiva?Ea prinse a se jura:-Să mă bată anafteauaDe-am mai dat gura cuiva,Afară de dumneata!Iar de dreaptă ce era,Soarele se-noura!De-atunci frate: -am pribegitŞi m-am dat la haiducit,Că mi-e sufletu amarŞi mi-e traiul în zadar!Vai de mine şi de mine!Nu mai ştiu ce-i rău, cei bine!De când muma m-a făcut,Tăt prin codrii am şezutŞi lumea n-am mai văzut,Decât numa soarele,Decât căprioarele,Căprioara codrului,Du-mă-n valea muntelui,Doar ca să mai văz odatăPă şerpoaica cea de fată,Care-amar m-anşelatŞi în codrii m-a băgat!Ehh… Haiducii petrec timpul în munţi antrenându-se, umbând după vânat, rostuindu-şi treburile, mai dojenind

între dânşii, iar cu fapta sar în sprijinul sărmanilor care sunt batjocoriţi de stăpânire.Haiducii îi ajută pe ţăranii munteni să ducă un trai mai bun.În luna berbecului cetaşii nu mai dispun de hrană.Vânatul s-o speriat de bubuiturile flintelor şi s-or retras pe culmile munţilor.Aşa că Velea o hotărât să se purceadă împreună cu dânşii către Rucăr şi Dâmbovicioara.Stând în pândă după stâncile munţilor, haiducii jefuiesc caravanele sau trăsurile celor boieri înbuibaţi.Trei luni la rând Velea cu haiducii săi pradă şi jecmăne boierii cu burdihanu mare.De la cai, trăsuri, veşminte, podoabe, pungi cu galbini, tot ce se găseşte asupra celor boieri burdihănoşi, haiducii îi jecmăne fără milă şi fără ruşine.Domniţele care însoţesc sluţii boieraşi sunt tratate cu mare curtoazie de haiducii munteni.Acestea suspină ades după felu cum haiducii le-o deposedat de giuvaieruri.Când ajund cu prada în ascunzătoare, haiducii pun deoparte galbinii şi giuvaierurile iar seara fac socotelile.Tri pătrimi din galbinii luaţi haiducii o dăruiesc celor mai nevoiaşi ţărani; ajută văduvele a căror bărbaţi o murit în război sau pe câmpu de luptă, familiile sărmane care nu au pământ, nu au din ce trăii.Haiducii ajută pe cei sărmani tineri însurăţei; îi înzestrează ca să aibe cu porni în viaţă.Haiducii mai ajută şi oferă sprijin lăcaşurilor sfinte unde preoţii ţin slujba cu frica de Dumnezeu, iar pruncii pe care îi văz umblând desculţi îi îmbracă, le-oferă hrană şi vite, îndemnând-ui totodată să-nveţe carte şi să nu uite cum s-o vărsat sângele părinţilor.Cu ultima pătrime a galbinilor luaţi de la boieraşii sluţi şi burdihănoşi, haiducii cumpără flinte, plumbi, cele necesare. Despre faptele haiducilor care se-adăpostesc prin munţii

Făgăraşului şi care iasă la drumu mare prădându-i pe boieri, umblase vorba, ajunsă la urechile autorităţilor.Prin doină norodu cântă faptele de vitejie ale haiducilor:-Cei voinici munteni Pe-ai lor murgi bălaniCodru să-i auză!Trage-n stăpânireŞi-n a ei urgireŞi-ncearcă norocuCu mintea şi flinta, Să scape sărmaniiCe le-au mâncat anii,Boieraşii sluţiI-au lăsat desculţi,Biciuind spinareaŞi iarna, şi vara!Vină bravi fecioriScapă-ne de-amar,Cu baltag şi flintăFrica fă-i să simtă.Ciocoii fugăreşteSpaima de le-o creşteŞi-adu călareLiniştea în vale!Goneşte murge, goneşteC-apoi se-ntunericeşte!Alergă murge aleargă!Urmele să li să şteargă!Împreună cu douăş-patru de cetaşi, în ziua de sânziene Velea coboară din munţi în iarmaroc la Cîmpulung, mai coborâse dânsul de vreo câteva ori după muniţie, după cele

de trebuinţă.Tăt în iarmaroc Velea ascultă noutăţile despre puterea Ţări.Până către seară cetaşii munteni colindară prin iarmaroc, îşi refac proviziile, mai cu samă cele care privesc muniţia. Întărâtat de ceilalţi haiduci, Jurca îi spune lu’ Velea oful acestora:-Măi frate Velea, iote cum stă treba printre cetaşi; cică ar vre să petreacă câteva ceasuri cu scripcarii la crâşma lu’ Gheorghe.Crâşma lu’ Gheorghe se găseşte în gura iarmarocului către partea dinspre ţiunutu Lereştilor, iar crâşmarul le iastă prieten, nu i-ar trăda nici în ruptul capului.Ţinând cont de-asta Velea hotărăşte:-Bini, fie să fie! Daa… numa tri ceasuri, nu vreu să ne prinză miezul nopţii pripăşiţi pe-acilea.Nu vreu a ne lupta cu poterele pentru-o ulcică dă ghin descântată pă scripca lăutarilor.-Îi foarte bini pentru flăcăii noştri, le cură mai uşor vinu pă struna arcuşului, spusă cu voie bună Jurca.-Flăcăi, strigă Velea către haiducii săi; să-mi lgaţi caii la buşten… la crâşma lu’ Gheorghe… ne-om petrece câteva ceasuri.Bucuroşi, haiducii se-ndreaptă către crâşma aflată la capătu iarmarocului.Decum ajung, legară caii la buşten, apoi intră voioşi în crâşmă.Velea mai stătu pe-afară lângă buştenul cailor.Voia a ţine în veghe desagile de pe spinările cailor.Dup’o juma de ceas, crâşmarul Gherghe vini spre dânsul.Cu-oleacă de dojană-n vorbă întreabă:-Da bini bre voinicule, chiar aşa amar dă rău simţi-şi în inimă, încât te supăra-i pă mini?

-Nu, răspunsă mirat Velea!-Atuncea… dă şe nu vrai să-mi calci pragu crâşmi?-Bre Gheorghe, am în veghe dasagile aistea, ş-apăi voinicii mei n-or petrece pân’ dimineaţă, doar două-tri ceasuri, li s-o mai uşura sufletul în voie bună, că de-o vreme nu văzură decât piatra muntelui.-Dacă-i p-aşa antucia trimit pă Stanca cu-o ulcică dă ghin la dumneata.-Trimite, daaa… o vre să steie de vorbă cu mini? Mi-o luneca mai uşor ghinul cela!-Io îi spui… numa d-o vre dânsa.-O să vre, că am vorba lunecoasă!Când i s-o prăpădit mumă-sa, Stanca număra numa paişpe ani.Ca să nu cază pe mâna vrunui boier destrăbălat, sau mai rău, să fie prinsă de vreun becher arnăut care mai apoi s-o vânză prin târgurile Constantinopolului, Stanca părăsi în mare grabă căsuţa din Orşova.Iute la mânie, îşi făcuse prin părţile Dunării câţiva duşmani de samă.Ca o mâţă salbatică gherănise pe-unu Constantin, căpitan p-un vas di transport.Beut bine, zâua în amiaza mare acesta se luase de dumneaei chiar în faţa cojocoriei lu’ Vasile-a Badei.Mânios că o fătucă il făcu de râs prin port, Constantin adună câţiva marinari şi dete buzna peste Stanca, chiar în căsuţa dumisale.Mare năroc o avut atuncea Stanca că fuse mumă-sa acasă.Aceasta ieşi iute în uliţa satului şi ţipă cât o ţinu putările:-Săriiiţi oameni buni … săriţi că-mi omoară streinii fata.O sărit aproape tât satu într-ajutorul Stancăi.Cei neruşinaţi plecară dar jurase răzbunare.De teama răzbunării celor, de mai multe adunate, fără de mumă, singură prin Orşova,

Stanca hotărî să plece la singurul neam pe care-l mai avea, fratile Gheorghe.Gheorghe îi mai în etate ca dânsa cu cinşpe ani.Încă din pruncie se tocmise argat la un oier muntean.Când strânse oleacă de bănet, cumparase o bucată de pământ chiar în gura iarmarocului din Câmpulung, apoi luă în slujbă un argat şi-şi ridică un han mai mult crâşmă.În felu aista Gheroghe prinse cheag prin părţile Câmpulungului.Mică de statură, vitează, neasemuit de frumoasă, Stanca număra acuma douăş-tri d-ani.Negricioasă la faţă, cu părul ca pana corbului, zveltă, iute, ageră, tare sprintenă, se iveşte în pragul crâşmi.Partă portul munteilor; ie, fotă, brâu, ilic, iar pe cap năfama.Văpăi tăioase ca tăişul unui pumnal aruncă ochii negri ai Stancăi, în braţă ţină o ulcică de ghin cu-o bardacă.Din câţiva paşi fu lângă Velea.Îndulcinduşi vorba, iute-şi schimbă privirea:-Tare scump la vedere mi-eşti neică, de când sosişi prin părţile aistea rar dau ochii cu dumneata.-Văz că-ţi căzu-i la inimă Stancă.-Daia-ţi fereşti privirea către mini? -Nu Stancă, nu poci a coborî din munţi după cum ţi voia.Voind cu dinadins so-nfurie, Velea o-aţâtă pe Stanca ce şi cum, ca să i se destăinuie.-Ş-apăi… câţi voinici ţi-or face curte numa de mini ţi-era dor?-Bade, bade, oftează cu ciudă Stanca! Mi-e dor de dumnea-ta pentru că ştiu cu ce umbli, ştiu cum te bagi singur în gura lupului, bădiţă… te cată poterele, daia-ţi duc grija… şi dorul… daaa… iaca… numa o ţâră, nu vreu să văz cum te-nfoi ca un curcan.

Nemaivrând s-o mai amărască, Velea schimbă iute vorba:-Aide… intrăm în crâşmă, mi-o venit chef să-mi cânte lăutaru!Cele tri ceasuri pe care Velea spuse că petrece în crâşma lu’ Gheorghe, pân’ la urmă se lungise… până dimineaţă!Rupse podeaua crâşmei, atât jucase Velea pe Stanca, iar când struna arcuşurilor se rupse lăutarii nemaiavând cu ce cânta la scripcă, tăvălise paiele din podu crâşmei alergând după dânsa.Muierea… ca muierea! Cu glas mieros, vicleană, ispititoare ca şarpele, Stanca nu se lasă mai prejos faţă de Velea.Lo’ ademenit, lo’ învărtit, lo’ răsucit, până ce acesta o căzut istovit pe grămada de paie.-Stancă… mi-oi fi tare dragă… da nu mai poci, prăpăd fac dacă acuşica nu şezi lângă mini.Isteaţă, iute la minte, Stanca ştie când trebă să lase impresia că iastă supusă sau dominată.Trupul îi ferbe, clocotă de dorul lui, de dorul braţelor sale, de dorul dragostei.Cu bujori în obraz leapădă ilicu şi fota, apoi lasă să-i cadă cămaşa lasându-se uşor pe grămada de paie lângă Velea.Tăcerea are glasurile ei.În dragostea care se simte mai cu seamă senzuală, în dragostea pribeagă unde trupul arde în pasiune, ca două păsări albe care străbat eternitatea şi se-ntâlnesc din zbor în dreptul unei stele, Stanca şi Velea nu văd cu ochii ci cu mintea, nu văd cu mintea când rămâne goală, ci privsc cu ochii fără să vadă.Cu mânile-i mici frumoase, privindu-l în ochi, Stanca îi trage cămeşa pe deasupra capului.Vedenia trupului ei gol în acea boare de lumină palidă a Lunii, la izbit pe Velea ca un miracol pe care niciodată nu la putut intui.Privind trupul dezvelit al Stancăi, dezvelit din propriai plăcere, Velea

simte cum îl inundă o plăcere care izvorăşte din fiecare părticică a trupului său.Tocmai prin gestul atât de simplu, atât de natural, sfâşiat în dorinţă, încet, încet, Velea o cuprinde pe Stanca în braţe acoperind-o cu sărutări.Uşor o-ntoarce pe spate sărutându-i sânii micuţi, tari, pietroşi. În suspin, aşa goală cum era aşezată pe spate, cu mâna Stanca îi desface cingătoarea.Ezitând la-nceput să se-avânte Velea mângâie şoldurile Stancăi într-o singură mângâiere cu mâinile de-a lungul spatelui ei arcuit până la pulpe.Velea simte trupul Stancăi cuprins în flacăra dorinţei.Cu-o mână dedesubtul coapselor, iar cu cealaltă pe sub mijloc, Velea se-avântă în toată fiinţa ei.Greu de mărturisit în cuvinte cum se-cătau cu buzele, cum se-cătau cu trupurile, simţind ceva ce nu cunosc, ceva ce privesc şi ştiu că trebuie să simtă.Înlănţuită cu braţele de umerii lui, Stanca simte cum trupul îi capătă un alt ritm în acea înaintare.Velea simte pe Stanca strângându-se toată, parcă ar fi vrut să se piardă în el, în toată fiinţa lui.În arşiţa trupească, arşiţă de Velea, Stanca ar fi vrut să treacă toată prin el, aşa … cum trecuse sufletul ei.Amândoi sunt un singur trup, carne din carne! Strângând buzele, oprind anevoie suspinul, pe dedesubtul genunchilor în legănare, Stanca primi ruperea lungă şi sfărâmarea străbătută pe toată întrgimea ei.Stanca primeşte dragostea plină, durerosă, imposibilă, până la moarte, dragostea izvorâtă din dor care rupe sufletul din om şi-l călăuzeşte pe drumuri deviate, unde doar inima, mintea şi prezentul mai contează.Sufletul Stancăi găsise alinarea, purtată pe aripile visului croit din dor de dragoste, adoarme acoperită de braţele ibovnicului.Pe gardu de nuiele care împrejmuie curtea crâşmi un cocoş întâmpină, vesteşte ivirea zorilor.Din stratu paielor Velea

sare de parc-ar fi luat foc.Proptindu-se într-un cot, speriată, Stanca întreabă:-Ce-i neică?-Mijesc zorile, degrabă trebuie să mă pornesc cu ceta.Mare risc mi-am asumat înnopând în crâşmă!Din câteva mişcări repezite Velea se-mbrăcă.Sărută iute pe Stanca spunând-ui doar:-Mândruţa mia ai de grijă!Cum coboară din podul crâşmi, doar şuieră într-un anumit fel lung şi-ascuţit, că şi se iviră voinicii haiduci.De prin toate cotloanele crâşmi se-auzea:-Ce-i Veleo?-Ne paşte potera?-Nicidecum voinici… numa ne-om cam făcut de cap, daţi zor, iute… pornim cătră munţi!Degrabă toţi cei douăş-patru de haiduci sar în şeile cailor ţinând calea către culmea munţilor. Situaţia ţăranilor din ţara Românască se-nrăutăţeste.Biruri mari şi multe apasă pe spinarea lor.Autorităţile, puterea Ţări se află atât sub dominaţia turcilor cât şi sub dominaţia austriecilor.Fiecare dintre aceste două puteri vre să rupă câte-o bucată din ţara Românească.Muntenii nu se lasă doborâţi, înfrânţi de greutăţile care se-abat asupra lor, mulţi dintre dânşii pornesc către codrii, se-ntovărăşesc cu haiducii!Peste tăt, de pretutindeni se-aud strigătele deznădăjduite ale bietului norod:-O pită mai amară şi grea nici că se pote…-Altă viaţă mai blestemată decât aista nu pote fi…-Munţi noştrii aur poartă, noi cerşim din poartă-n, poartă!-Multe promisiuni deşarte!

-Niciodată boieru nu şi-o ţinut cuvântul!-Ne-om vărsa fiecare păsul…-S-o sumeţit boierii în faţa lui Dumnezeu!-Să stârpim turcii, năpârcile care ne-au înghenunchiat!-Şi-austriecii care fură auru ţării…-Nici cu turcu, nici cu neamţu… -Aşa-i cel mai bini…-Doar noi Românii, norodul dă drept al acestor ţinuturi…-Ţine-o Doamne tăt aşe…Din porunca stăpânirii, poterele şi arnăuţii pornesc lupta împotriva răsculaţilor.Văzând atâta nedreptate, Velea Valahul şi Iancu Jianu se ridică împotiva autorităţilor.Vor ca ţăranii, iobagii acestor ţinuturi să poată duce o viaţă mai bună.Cauza pentru care cei doi luptă prinde rădăcini atât printre ţăranii munteni cât şi printre ţăranii olteni.Răsculaţii din cele două ţinuturi sunt în număr din ce în ce mai mare.Din Olt, Iancu Jianu întrerupe lăgăturile stăpâniri cu turcii, iar din Câmpulung, Velea întrerupe legăturile stăpâniri cu austriecii.La un moment dat, în Olt se trimite din partea stăpâniri două batalioane de arnăuţi pentru omorârea haiducilor şi prinderea lu’ Iancu Jianu.Atuncia mulţi dintre haiducii Olteni căzură prinşi.Datorită pierderilor pe care le suferise din pricina haiducilor, Ioan Caragea voia să-l prindă pe Iancu Jianu pentru al condamna la moarte ca; trădător de Ţară.Văzând că situaţia îl depăşeşte, nevrând a se da prins, Iancu Jianu împreună cu cetaşii săi trec munţii pentru a se uni cu cetaşii munteni. Decum Iancu ajunsă în Dâmbocioara, Velea îl întâmpină cu mare bucurie:

-Bine-ai venit frate Iancule!-Bine te-am găsit frate Velea!Iancu îi povesteşte despre păţaniile pe care la-ntâmpinat din partea autorităţilor: -Mulţi dintre cetaşii mei o căzut prinşi de potere.Atuncea, m-am hotărât; legai pe toţi din ocnă, slobozi burduful şi scosei tăţi haiducii de la ocnă, apoi trecu-i Oltul cu dânşii, pleca-i până la un loc, aicea la-dăpost în munţi.Frate Velea vreu să unim forţele.-Bine-ai făcut frate Iancule, împreună le-om venii de hac poterelor.-Ne vom bate cu poterele încât n-are ce să ne facă, spusă vesel Iancu Jianu!După ce mai dojeniră despre păţaniile prin care-au trecut cu poterele, Velea vre să afle despre dragostea lu’ Iancu:-Cu domniţa ta cum rămase-i? -M-am lepădat de dânsa, iaca aşa! Îi spuse-i că; şă-şi vază de viaţa dumisale că după urma mea o avea parte numa de suferinţă!-No fost pe placul dumisale!-Cum s-ă fie? Spusă Iancu supărat.O izbucnit în lacrimi, numa bocete auzişi.Ce s-ă fac… am plecat de lângă dânsa numa cu-amar, Stanca dumitale îi bini?-Ie, m-am cununat cu ea.După atâta umblet mă-ntorceam la dânsa ca la o apă bună de beut.Vreu să las în urma mea un prunc.N-o las să urce-n munţi, stă cu fra-so Gheorge.Ie bini acolo, nu vreu ca potera să afle că m-am cununat cu dânsa.-Aşe şi io’ mi-am dorit cu domniţa me, să-avem măcar un prunc.Daaa…iaca, Dumnezeu nu s-o-ndurat de dânsa, no rămas grea.

Dojenind de-ale lor din greutăţile traiului, cei doi haiduci îşi povestesc unu aluia păsurile.Inerpretând o doină de dor şi dragoste Radu Popa încălzeşte inima şi sufletul haiducilor:-Doină, doiniţă!De-aş avea o puiculiţăCu flori galbe-n cosiţă,Cu flori roşii pe guriţă!Doină, doiniţă!De-aş avea o mândrulicăCu-ochişori de porumbicăŞi cu suflet de voinică!Doină, doiniţă!De-aş avea o bălăioarăNaltă, veselă, uşoarăCa un pui de căprioară!Doină, doiniţă!Face-m-aş privighetoareSă-i cânt noaptea pe răcoareDoină cea dezmierdătoare!Doină, doiniţă!De-aş avea, pe gândul meu,Un cal aprig ca un leuNegru, ca păcatu meu!Doină, doiniţă!De-aş avea vreo şapte fraţiToţi ca mine de bărbaţiŞi pe zmei încălicaţi!Doină, doiniţi!Face-m-aş un vultur mare,Să cânt ziua la soare

Doina cea răzbunătoare!Doină, doiniţă!Şi i-aş zice: -Mândruliţă,Mă jur p-această cruciuliţăŢi-oi fi bade cu credinţă.Doină, doiniţă!Şi mi-ar zice mândra mea:-Voinicule,Să te-ntorci cu rândunelePeste dealuri şi vâlcele!Doiniţă, doiniţă!Şi le-aş zice: Fraţi haiduciFaceţi cruce şi juraţiVii în veci, să nu vă daţi!Doiniţă, doiniţă!Hai măi prunci cu voinicieSă scăpăm Ţara,De păgâni şi de robie!Eeehh… încă de-a doua zi Velea cu Iancu o primit veste c-o adevărată oştire o fost mobilizată împotriva lor.Pân’ la sfintele sărbători Pascale haiducii umblară numa-n luptă cu stăpânirea.Oricât s-ar fi străduit poterele şi-arnăuţii n-au reuşit să ia urma haiducilor.Iarna în munţi îi forte grea, geru, omătu de-un metru, io dat înapoi pe-oştenii autorităţilor.Apoi pân’ în primăvară fuse linişte!În luna mărţişorului din anu Domnului 1820, Ioan Caragea trimite iară-şi oştile sale împotriva haiducilor.Fiecare drum, cărare, cătun, sat, fuse pus sub strajnică pază de-autorităţi.Nicidecum Velea Valahul şi cu Iancu Jianu nu s-o arătat prin cele locuri.Din Târgovişte şi pân’ în Câmpulung, pe după stâncile munţilor, din frunzişul codrilor, haiducii ţin

calea boierilor.Unde bănuia sau credea autorităţile că umblă haiducii, tocmai acolo iaca, nu-i găsa!De la putere, forţat de turci, Ioan Caragea ia măsuri drastice împotriva celor tâhari.Arnăuţii or început să schinjuiască ţăranii, iar japcii le-o luat ultima frimitură de pită.Nimica nu iese din gura bieţilor sărmani, rabdă mai bini să fie omorâţi, decât să mai trăiască o asemenea viaţă grea şi-amară.Nici aşe nu dă roade planul autorităţilor, atuncea neputând birui haiducia, puterea cheamă în divan la sfat, boierimea ţării.Din ţinutul muntenilor şi-al Olteniei, tăţi boierii se strâng la sfat.După multe dezbateri pân’ la urmă or hotărât! Boierii recurg la un plan de viclenie.Îl forţează pe serdarul grec Iamandi, un boier care păstrase o legătură de pritenie cu Velaea Valahul, să pună la cale pe moşia sa din Calafat trădarea haiducilor.Fiind la mila şi mâna boierilor, Iamandi promite acestora că-i întinde capcana lu’ Velea.În primăvară, Iamandi invită pe Velea la o petrecere pe care chipurile vre so dea în cinstea haiducilor.Planul boierilor fuse deja hotărât şi stabilit cu Iamandi.Încercuiţi de arnăuţi, haiducii închinaţi trebuiau omorâţi!Primind veste de la Iamandi, Velea îl anunţă pe Iancu:-Frate Iancule, o venit omu de-ncredere a lu’ Iamandi, iote ce zisă; că face mare pătrecere în cinstea noastră, ce zici merem?-Merem frate Velea, căci Iamandi ie pritenul nostru! Haiduci nu puse la-ndoială cuvânul boierului Iamandi!Să hotărăsc să purceadă la drum pe-noptat, ţinând calea pe poteci ferite.Iancu Jianu şi Velea iau cu dânşii doar doişpe cetaşi.

În drumul lor către Calafat, Velea face un-scurt popas la crâşma lu’ Gheorghe.Îi dă veste Stancăi încotro se porneşte la drum cu haiducii.Spărată, parcă ştiind că nu-i de-a bună, Stanca îl dojeneşte:-Bădiţă nu mi-e de-a bună cu petrecerea aista, pre-i cusută cu aţă albă.Cum aşe… dintr-o dată petrecere în cinstea dumitale?-N-ai nicio teamă Stancă, spuse cu vorba domoală Velea! Iamandi ne ie priten no să ne vânză, pân’ acu ne-am înţeles bini, suntem în cârdăşie cu dumnealui.Poate o avea omu de taină şi care pote nu se spune prin vorbă orişicum.-Bine bădiţă, văz că nu poci să te-nmoi, să-mi vi cu bini!Strângând-o-nbraţe, sărutându-i ochi-n lăcrimaţi, Velea îi mai spusă:-Oriice ar fi tot la dumneata mă-ntorc! Apăi iute saltă-n şeaua calului.Din cutrea crâşmei după ce nu s-or mai văzut cetaşii, Stanca strigă căte argat:-Ioanee… fugi degrabă la Vasile să-adune câţi munteni o putee.-Dar ce-i Stancă? Întrebă Ion.-Iote, s-ontins capcană lu’ Velea şi lu’ Jianu la Calafat, pă moşia boierului Iamandi.Simţesc io că vor să-i omoare pe haiduci.Fugi degrabă… nu mai sta!Auzise şi Gheorghe toată vorba ceia.Încearcă s-oprească pe Stanca să nu care cumva să facă vreo poznă:-Stancă… stai locului, aista nu-i trebă dă muiere.-Nu poci Gheorghe, simţ o-apăsare gre în inimă, iar daca mă opreşti plec sigură… da tot plec la Calafat.Văzând că Stanca ie hotărâtă s-ă ţină drumul către Calafat, spusă supărat:

-Cum ţi-o fi voia Stancă, iar dacă Velea te-o snopi în bataie bini ţi-o faşe!Dup-o juma de ceas, iaca în curtea crâşmi intrară călări trizăci de munteni.Cu amar Stanca le spuse daravela pe care o avea cu Velea.Aceştia mai, mai că se codesc.Pân’ la urnă unul dintre munteni o-ntreabă:-Cum poţi fi sigură de-asta Stancă?-Simte inima mia, iar dacă-oi fi simţit aşa cum trebe, asta să fie mulţămirea voastră pentru cât v-o ajutat Velea cu Iancu.Câţiva dintre munteni de-te cu părerea:-De-o fi aşa cum îşi închipuie Stanca, apăi cum să nu sărim întrajutorarea fraţilor haiduci.-Nu i-om lăsa la greu.-Nu vrem să cază prinşi în capcana arnăuţilor şi-a poterelor.Pe cărări ferite, ţinând calea către culmile munţilor, apăi coborând prin codru pe poteci înguste, ceata celor trizăci de munteni ajung pă la miezul nopţii în codru Calafatului.Prin lăstărişul des al codrului muntenii stau în pândă, privesc petrecerea desfăşurată pe moşia boierului Imandi. Fuse aşa cum simţise inima Stancăi; o parte adăpostiţi prin miriştea care înconjoară moşia boierului şi-o parte pitulaţi în spatele clăilor de paie, arnăuţii aşteptă semnalul cuvenit cu Iamandi.Haiducii habar n-au de năpasta care-i paşte, nu simţesc cum aripa morţi s-antins peste dânşii.Se-ospătează petrecând în voie bună, şi cum oare nu s-ar ospăta când Iamandi se-ntrecuse pe sine însuşi.Curge ghinu din butoi făr’ de-oprire, curge numa-n cupele mari din care beu voinicii noştrii, iar în curtea boierului pe proţapuri, pe deasupra jarului încins, se rumenesc; căprioară, misreţ, iepure, potârniche, fazan,

purceluş de lapte.Aista vânat proaspăt, fraged, bine rumenit pe proţap iastă udat cu vin din belşug.Pe struna scripcarilor haiducii uită de griji! În atmosfera creată de boieru Imandi scripcarii cântă de se-aude până-n codrul Calafatului.Precum vulpea, serdarul Iamandi vrea s-atragă şi mai mult haiducii spre-a petrece, încontinu curge ghinu în cupele voinicilor, iar ca să-i facă s-ă se ridice de la masă ca să fie luaţi în cătarea flintelor, cu vorbă mieroasă îi ademeneşte:-Veleo frate ştiu că-ţi place jocul, arată-mi cum jucaţi dansul cela al vostru, Giret parcă aşa se numeşte?Bine dispus, Velea se ridică de la masă şi porneşte a juca jocul specific haiducilor.În timp ce Velea interpreteză cu măiestrie Giretul aşa cum îi solicitase cu ipocrizie Iamandi, asupra lor se năpustesc arnăuţii.Trag cu puştile în haiduci… încât aceştia nici na-vură timp să-şi deie sama de greşala ce-o făcuse şi pe care cu toţii sump o mai plătiră.Salvarea lu’ Velea şi-a lu’ Iancu o venit din partea Stancăi.Vitează din fire Stanca nu stă şi priveşte cum muntenii o sărit în apărarea haiducilor, s-avântă printre arnăuţi, îl cată pă Velea.În timp ce muntenii poartă o luptă pă viaţă şi pă moarte cu arnăuţii, o treime din numărul haiducilor căzuse omorâţi de plumbii traşi din flintele arnăuţilor.Velea şi Iancu loviţi şi ei de plumbul puştilor, găsesc însă puterea de-a lupta strigând către haiduci:-Fraţilor să nu vă daţi prinşi de vii, striviţi capul năpârcilor!Geaba strigau, niciun tovarăş haiduc nu mai suflă.Velea abia se poate ţină, plumbul din puştile arnăuţilor îl atinse în chişoare, iar Iancu Jianu luptă din răsputeri, ţine chiept cu sabia arnăuţilor.

În praful de iască amestecat cu ceaţa groasă care tocmai ce coborâse, învăluită parcă în negura timpului ca o arătare, ca un spirit venit parcă din altă lume, Velea văzu pe Stanca cum doboară cu flinta un arnăut.O clipită crezu că are vedenii, cu podul pălmi se freacă iute la ochi.Cei fu dat să vază…? O mână de munteni, pritenii lu’ Gheorghe, luptă cu arnăuţii, iar pe Stanca prinsă între tri dintre arnăuţi.Îi strigă să ferască:-Stancăăă păzea în …În timp ce auzii srtigătul lu’ Velea, Stanca simţi că fu tăiată pe umărul stâng.Din puterea lovituri primite nu cade, face un pas înainte aproape gata să cază.Degrabă se răsuceşte pălind cu flinta pe cel arnăut peste faţă.Un alt arnăut ridică sabia s-o taie, Stanca îl vede, se-mpiedică, şi-adună puterile reuşind să-l pălească şi pe-acesta.Dintre arnăuţii tocmiţi se mai apropie unul de dânsa în timp ce alt arnăut o ia în cătarea puştii.Acesta o-mpuşcă pe Stanca în spate.Fără şă mai simţă nimic Stanca se prăvale fără de cunoştinţă.Un muntean văzu cum Sanca îi răpusă, de-ndată să repede-n ajutorul ei, taie, spintecă pe cei arnăuţi care-i iasă-n cale.Din ceata celor trizăci de munteni doar tri mai sunt rămaşi în viaţă; Vasile-a lu’ Petre, Ion şi Constantin, iar din ceata haiducilor doar Iancu şi Velea mai strigă către haiducii deja omorâţi.Vasile-a lu’ Petre aruncă în şeaua calului pe Velea, Ion apucă degrabă pe Iancu aruncând-ul în şeaua calului, iar pe Stanca o ridică Constantin.Ca săgeata fug călăreţii, se pierd în negura noapţi.Ceaţa, negura deasă care se lăsase peste ţinutul Calafatului acoperă urmele fugarilor.Muntenii ţin calea prin codru pe poteci ferite.După ce-au trecut de Calafat văzând că nu le-o luat nimenea urma, cei tri munteni oblojesc rănile celor scăpaţi.Chiar dacă fuse

împuşcat în chiept, Velea fusă norocos! Datorită ilicului dublat cu foaie de alamă doi plumbi se proptise în muşchiul chieptului şi încă tri plumbi din pulpa piciorului drept nu-i puse viaţa în pericol.Iancu Jianu scăpase mai uşor, căpătase câteva tăieturi pe braţe şi-una mai adâncă pă chiept.Stanca în schimb abia mai suflă.Prin rănile deschise pierduse mult sânge.Cu cămeşile de pe dânşii muntenii leagă strâns rănile Stancăi apoi pe-ale lu’ Velea şi-ale lu’ Iancu.Văzând rănile pe care le căpătase Stanca, Velea urlă ca fiara sălbatică în noaptea cea neagră a codrului, abia reuşii muntenii şi Iancu să-l domolească.În zori călăreţii ajung în Câmpulung.Degrabă Stanca ie dusă so vază doftoru.Doftoru cercetează cu-atenţie pe Stanca care încă nu şi-a căpătat cunoştinţa, apoi îi coase tăieturile făcute de sabie turcească.Peste tăieturi aşterne o cataplasmă din plante tămăduitoare care nu permit infectarea rănilor.Când Velea vru so ie ca s’o ducă la adăpost în odaia ei din crâşma lu’ Gheorghe, doftoru îi dă veste:-Nevasta dumitale ie grea, no s-ă poată ţie pruncu.O pierdut mult sânge şi-apăi nu-i numa din asta ie şi din nişte tăieturi căpătate.Zic s-o laşi acilea sub supravegherea mea… măcar până leapădă pruncu.Auzid astă veste Velea simte cum îi fuge pământu de sub tălpile chicioarelor, se propteşte de tocu uşi.Dacă era să se prăbuşească ceru şi nu simţea altă durere mai mare ca acesta.Iese-afara din odaia doftorului şi ţipă cât îl ţinuu puterile, până şi câinii şi paserile din uliţa satului să spărie de urletul pe care-l scoase.În chiept poartă numa vina lui, plânge ca pruncul, certându-se cu Dumnezeu:

-De şe Doamne… de şe mi-ai dat năpasta aista, de şe Doamne o plătit Stanca păntru faptele mele? Rău mai pedepsit Doamne prin tăt ce mi drag şi mi scump pă lumea aista.Cum o să-i spui Stancăi când mo-ntreba? Ce să-i spun, că numa din vina me o pierdut pruncu? Aşa-i Doamne! Ieu am omorât pruncu… pruncu meu cel nenăscut! N-am fost în stare s-o apăr, m-o apărat dânsa pe mini.La rugămintea lu’ Ion, Iancu îl scoate pe Velea din casa doftorului.Vre să-l ducă în munţi, să-l ferescă de potere.N-are Iancu cu cine se-nţelege, durerea lo înnebunit pe Velea.Ca să iasă din starea aista, Iancu îl scoate pă Velea din odaia doftorului, aprinde flacăra, torţa răzbunări:-Fate Velea în viaţa mea n-am întâlnit semeanea apucătură, n-am ştiut, n-am crezut că grecoteiul Iamandi o fost în stare de-asemenea călcare a cuvântului de pace.În tovărăşia me n-am întâlnit asemenea apucătură.Prin felul în care au fost trădaţi, gândul răzbunări capătă contur în mintea lu’ Velea: -Omorârea noastră a haiducilor, singuri apărători ai ţări, o fost un plan bine ticluit, îţi dai sama Iancule? Daca ne-omora!? Însemna o izbândă pentru autorităţi! Cum se mai fălea puterea în faţa norodului! Dă pă urma unui eveniment aşa de samă… în toate locurile toţi boierii s-or fi arătat la faţă. -Aşa-i frate, iaca… amu nu vreu ca trădarea aista să rămâie nepedepsită!-No s-ă rămâie Iancule, mai presus de-orice vreu să răzbun moartea prunclui meu nenăscut.-Vom răzbuna frate Velea or plătii cu vârf şi-ndesat, scump v-a mai plăti Iamandi această trădare.

-Să văz pă Stanca că-i bini, o las în grija lu’ Gheorghe, apăi foc îi dau boierului Iamandi, cu tăt ce s-o găsii pă moşia dumisale.-Aşa vom face, întări Iancu spusa lu’ Velea! Târziu în noapte Stana îşi recapătă cunoştinţa, duce iute mâna la pântec.Doftoru încearcă s-o liniştească, iar Velea o-mbărbătează prin vorbe potrivite:-Suntem bini Stancă, suntem acasă la Câmpulung.-Simt cald pe chişoare, spuse Stanca cu glasul gâtuit.Ştie ce-nseamnă aista! Speriată fără să ştie ce face sare din aşternutul patului.Cum s-o ridicat în chişoare o şi lepădat pruncu.Şiroi de sânge curge dintrânsa, sângele scurs de pe chicioare se-ntinde pe podeaua odăi.Doftoru se-apleacă iute ia pruncu încă prins de casa lui.Velea vede un-prunc micuţ cât un deşt, îi alb şi cu ochişori deschişi, ochişori doar cât un punct au culoarea cerului, iar degeţele sunt cât vârful unui ac.Se desprinse pruncuşorul din casa lui odată cu casa lui.Văzu Velea cum o văzut şi Stanca.După ce puse pruncul cât un dgeţel într-o cârpă, doftoru încearcă să le dea curaj:-Stancă nu putei să-l mai ţi, bini că s’o deprins căci altfel mureai şi dumneata.Dumnezeu să vă deie sănătate, sigur vă ve-ţi bucra de-alţi prunci. Niciunul nu mai scoaţă o vorbă, Stanca îşi închise durerea în inimă şi-n suflet! A doua zi ajutată de Velea, Stanca pleacă pă chicioare din casa doftorului.În odaia ei din crâşma lu’ Gheorghe, Stanca suferă din pricina pierderi pruncului.Velea îi stă numa la căpătâi.

Către seară pentru puţin timp Stanca revine în raţiunea minţii:-Bădiţă nu mai sta lângă mini că degeaba stai.Du-te, pleacă, te prind poterele şi-apăi mai rău m-oi jelui.Încalică, ţine calea încolo, apucă pe culmi, pe cărări necunoscute, numa să nu cazi pe mâna arnăuţilor.-Mai stau lângă dumneta… măcar o zi!-Nu mai sta nicio clipă, şi-aşa ai stat destul lângă mini.Mă şi mir că nu veniră poterele sau arnăuţii după dumneata.-Bine, cum porunceşti dumneata! Spusă Velea mijind pe sub musteaţi doar ca so-nveselească pe Stanca.Nicidecum Velea n-avea de gând să se-afunză cu haiducii în munţi, nu-i da pace gândul răzbunări.Apucă pe potecile munţilor arătându-se la faţă fraţilor haiduci.Tare se mai bucurară haiducii când Velea li s-o arătat la faţă.Împreună cu Iancu Jianu, Velea pune la cale răzbunarea fraţilor haiduci şi care de pe urma acestei trădări Stanca pierduse pruncu.Suferinţa pierderi pruncului îi mănâncă sufletul, îi otrăveşte inima din chiept, cugetele din sufletul lui nu sunt mai presus decât fierul. Râmasa singură cu gândurile ei, Stanca îşi ţine închisă suferinţa.Chinuri groaznice îi macină sufletul coborând-o tât mai jos în prăpastia sufletului.Cu fiecare zi se-afundă-n temniţă grea, în rana însângerată din inimă, unde nici măcar mintea nu poate s-o mai scoaţă.Viziunea pruncului lepădat o urmărăreşte neîncetat, nu pote uita cum sa curmat viaţa din viaţa sa.Sufletu din dânsa nu mai ie suflet de om, îi suflet rătăcit care cată prin ţărână urma pruncului.Nu vre să ştie de ce stă legată, prinsă în negura prăpastiei, nici gându nu-o duce să urce sus cătră lumină.

Odată cu pierderea pruncului Stanca simte c-a pierdut urma timpului, unde nimic nu mai are căpătâi.Deşarte-i sunt vedeniile în noapte unde doar cerul, stelele şi cu luna argintie rămân martorii tristeţii sale.Când noaptea se-ntinde pe geana sa cu lacrimile din sufet Stanca se luptă, săbii veninoase îi spintecă sufletul oftând numa-n suspin.S-o dus dragul dulce-al vieţii sale!De-atuncea pe soare Stanca nu vede nimica, toate le vede după asfinţit, parc-ar fi venit pe lume cu aripi în lacrimi, ca o pasăre curată ce zboară numa noaptea.Aievea, pe drum întunecat, uscat, vede-un prunc de numa tri anişori, se-ndreaptă către dânsa strigând-o; mamă, mamă! Se trezeşte cu obidă, cu ciudă şi cu oftică mare, înspăimântată că-i răspunsă pruncului; -nu sunt eu mumă-ta!Din floarea mândră de-altădată, în vedia nopţi Stanca se vede ca o floare aruncată pe cel drum uscat, întunecat!La adăpost în munţi, Velea cu Iancu şi cetaşii munteni puse la cale planul; răzbunarea haiducişor omorâţi!Târziu, în apusul zilei de douăzeci din luna berbecului în anu Domnului 1820, ceata haiducilor munteni coboară din munţi ţinând calea către Calafat.Pe poteci ocolite lăsând în urmă doar praful ţărâni ridicat de copitele cailor, cetaşii ajung în miezul nopţii la Calafat pe moşia celui trădător, grecoteiul Iamandi.Împrejurimile conacului nu sunt puse sub pază.În boarea rece a nopţii doar fâlfâitul aripilor, al păsărilor de noapte strică liniştea nopţi.Conacul grecotelui Iamandi nu-i păzit cu străşnicie, nu s-aşteaptă dumnealui s-ă fie atacat.Crede că haiducii o prins teamă după exemplu ce lo dat, numa-n în patru oameni de-ncredere puse conacul sub pază.

Din partea stângă, din partea grajdurilor haiducii munteni dau buzna pe moşia boierului.Cu făcliile aprinse ţinute într-o mînă, cetaşii să-mprăştie pe moşia boierului Iamandi; dau foc grămezilor de paie, grajdurilor, aprind odăile slugilor, aprind conacul, aprind tăte bunurile care se găsesc pe moşia trădătorului.Prinşi în somnul nopţi, spăriaţi şi ameţiţi, slugile boierului nu ţin chiept haiducilor, se feresc doar din calea dumnealor, iar slugile dă-ncredere ale boierului sunt copleşite ca forţă de numărul haiducilor!Flăcările o cuprins întreaga moşie.Speriat, Iamandi fuge din calea haiucilor, s-ascunde în bisericuţa de lemn aflată la celălalt al moşiei sale.Crede dânsul că haiducii o ave milă şi nu lor omorî în lăcaşul sfânt!Cătând-ul pe boier, haiducii se-ncumetă să urce în odăile cuprinse de flăcări.Urlând ca fiara sălbătică Velea îl cată pe Iamandi prin fiecare odaie.Nu-l găseşte pă boier! Coboră din odăile cuprinse de flăcări, întreabă p’un iobag ce tocmai se ferea din calea dânsului:-Unde-i boieru, spune iute că na-i dumneata vină.Spăriat iobagul îi răspunde drept:-So ascuns în lăcaşul de rugăciune.Atât o vrut s-afle Velea, şuieră lung şi-ascuţit cheamă degrabă fraţii haiduci.Din şeile cailor aceştia îl întreabă:-Cei Veleo?-Unde-i boieru?-No fi fost la moşie?Doar c-un semn făcut de Velea cu mâna ridicată, haiducii fac linişte ascultând spusa lui:

-Ie la moşie, s-o ascuns în lăcaşul sfânt, să află în cealaltă parte a moşiei.Jumate dintre voi staţi de veghe, staţi în stajă pe moşia boierului pân’ terminăm treba aista.Flăcările ce-o cuprins conacul s-au înălţat, se văz de la mare depărtare, curând o să vină poterele cu-arnăuţii.Iancule, hai să merem după Iamandi, să răzbunăm moartea fraţilor haiduci.Cu jumătate din ceata haiducilor în urma lor, Iancu şi Velea dau bice cailor s-ajungă cât mai iute la bisericuţa unde s’o ascuns Iamandi.Ajungând în faţa lăcaşului sfânt, descalică numa Velea cu Iancu.Îl găsesc pe Iamnadi în genunche, se roagă la icoana lui Issus Hristos.Cu-o mână Velea îl ridică în chicioare întorcându-l cu faţa căre el:-Aşa boierule, te rugai pentru sufletele celor fraţi haiduci pă care i-ai omorât?Speriat, tremurând cuprins în spaima de moarte, Iamandi cade în genunche în faţa lor:-Nu i-am omorât io, o fost porunca lu’ Caragea.O spus în divan; dacă boierii nu pun capăt haiduciei, îi dă pă mâna turcilor ca trădători, iar turcii o să ne taie capetele.Boierii divanului or apelat la mini, eram dator cu-o mie dă galbini la unul dintre dânşii.Pentru cea datorie îmi spusă că mă aruncă în temniţă.Am fost nevoit să dau acea pătrecere.Abia stăpânind-uşi furia Velea îl dojeneşte:-Da bini bre boierule câţi galbini ţi-om dat noi pe cele puşti, flinte, plumbi şi iască? Iamandi nu zisă nimica, apleacă capu-n pământ.Apăsând pe fiecare cuvânt Iancu răspunde în locul boierului:-Tri mi de galbini nu ţi-o fost de-ajuns boierule? Trebuia să ne şi vinzi?-Iertaţi-mă fraţilor, se jeluie Iamandi, n-a fost cu voia me, dacă ştiam în ce mă băgam…

Nelăsându-l s-ă termine vorba, înăsprind glasul, Velea fixează privirea tăioasă în privirile speriate ale boierului: -Ai ştiut prea bini boierule, dumneata n-ai avut milă de sufletele celor haiduci.Şi-au dat sufletu fără lumânare la căpătâi, dumneata boierule îţi vei da sufletu cu ditamai torţa la căpătâi!Înţeles cu Iancu din priviri, Velea desface iute cingătoarea de la mijloc, iar Iancu îi suceşte mânile boierului la spate, îl legară de mâini, apoi îl scoase afară din bisericuţă.La câţiva paşi de lăcaşul sfânt îl legară pe Iamandi de-un copac.Apăi degrabă Iancu, Velea şi cei haiduci care îi urmase, strâng toată uscătura pe care-o găsesc prin jurul bisericuţei.Aruncă haiducii în jurul copacului atâta uscătură încât vreascurile trec de coroana copacului.Atuncea Velea spuse haiducilor:-Fraţilor, asta-i clipa răzbunări, aprindăţi fiecare mormanul acesta de vreascuri, să arză năpârca trădătore, ca exemplu pentru autorităţi, că nu ne-or răpune dânşii, că nu ne-om lăsa prinşi, mai bini murim cu onoare luptând pentru un trai mai bun.-Aşa-i, răspunsă haiducii!Cu tăţii aprind rugul înălţat peste Iamandi!Aacesta încă se mai ruga către haiduci, dar nimenea nu ia sama spusa trădătorului.Din cealaltă parte a moşiei se-ndreaptă către dânşii haiduci ce rămasă ca strajă în curtea boierului.Când ajunsă lângă rugul aprins, unul dintre dânşii spuse cu repezeală-n vorbă:-Dă după culme să văz arnăuţii! Noaptea începuse a se-ngâna cu ziua iar pe cer lumina nopţi sta s-apună! Răzbunarea fiind împlinită, Velea hotărăşte:

-Ne-am isprăvit traba prin partea aistea, acuma… aideţi fraţilor, ţinem calea înapoi în munţi!Chiar în acea zi Caragea mobilizează toate oştile sale, pân’ la-pusul soarelui poterele şi arnăuţii urcă munţii, umblă pe potecile pe care umblă haiducii munteni.Porunca stăpâniri: -Căpeteniile haiducilor; Iancu Jianu şi Velea Valahul, să fie prinşi!Cu primele raze soarele scaldă creasta munţilor.Din veghe straja haiducilor aduc veste lu’ Velea şi Iancu: -Urcă potera către noi împreună cu o-ntreagă oştire.-Urcaţi pă culmi fraţilor, dete porunca Velea! Ne-om lupta cu oştirile lu’ Caragea, să nu care cumva să vă da-ţi prinşi de vii, mai bine murim pe culmile acestor munţi ca eroi ai neamnului, ni s-o cânta numele prin doine şi balade!Aprig şi dârz, Iancu înfierbântă spiritul haiducilor:-Vii în veci să nu vă daţi fraţilor!Pe creasta Dâmbocioarei, poterele şi arnăuţii deschid atacul împotriva haiducilor! În miezul zilei doar stânca munţilor şi cerul sunt martorii sângeroasei lupte dintre haiduci şi arnăuţi.Ceata muntenilor şi-a oltenilor numără patruşcinci fraţi haiduci.Luptând cu flinta-n mână, Radu Popa ridică vocea deasupra tuturor.Între stâncile munţilor, purtată în ecou vocea lui se ridică la cer.Doina închinată haiducilor răsună în fiecare stâncă a muntelui:-Cinzeci mare fără cinciDe-alături un frate haiduc răspunsă:-Tocmai patruzeci şi cinciTăt voinici de-ai munteluiFraţi de cruceDup-o stâncă s-aude glasu lu’ Iancu:

-Cu voinici de-ai OltuluiCum îi place codruluiCum nu-i vine câmpului.Pă creasta muntelui, încărcându-şi flinta un frate haiduc continuă doina:-Laţi de mânăTari în vânăTăt porniţi pentru pricină,Pă culmea munlelui s-aude glasu lu’ Velea:-Lungi de coate, Laţi în spateCu hangere fermecateŞi cu puştile-ncărcate,Cu mustaţa-n barbaricCum stă bine la voinic!Prinşi în lupta aprigă fraţii haiduci cântă laolată:-Cu mustaţa cât o coadăDouă la ceafă înnoadăŞi face nodul cât pumnulDe se spereie păgânulDe-şi face cruce creştinul!O purtat haiducii luptă înverşunată, o trime din numărul dânşilor şi-o dat ultima suflare luptând pentru cauza pe care au susţinut-o; să scape norodu de jugul robiei care le-o strâns grumazul, să trăiască o viţă mai bună!Timpul astronomic în vortexul gaura de vierme, iniţiat şi coordonat prin atemporalul deschis ca timp sideral liniar s-a scurs! Cipul, cesul astronomic o vesteşte pe Eva că trebuie s-ă se teleporteze pe coordonatele, locaţia unde se se găseşte nava şcolară.Eva privise cum s-au desfăşurat evenimentele în

istoria ţinuturilor Dunărene şi-a ţinuturilor Munteniei fără a se implica, fără a schimba cursul vreunei vieţi.Activează cu gândul teleportarea către nava şcolară.In acea clipă simte o durere în spate, mai precis în omoplatul stâng.Eva nu ştie ce înseamnă durerea care-a năpădit-o, o simte şi-o lasă fără suflul respiraţiei, nu experimentase în evoluţie nimic care implică durere la nivel fiziologic.În clipa când a iniţiat teleportarea către nava şcolară, priviind încă lupta dintre haiducii munteni cu oştimea lui Caragea, Eva a fost rănită de un plumb rătăcit.Teleportarea fiind activată şi iniţiată pe coordonate se-ncheiase! Teleportată pe creasta munţilor în locaţia unde amerizase nava şcolară, vis-à-vis de insula Ada-Kaleh, Eva foloseşte energia, puterea creierului, reuşind să rămână ancorată în raţiune.Greşeala pe care a făcut-o, aceea de a se lăsa prinsă într-un război civil într-un spaţiu-timp încărcat cu energie negativă, plin de vrajbă şi crime, o poate costa.Acest spaţiu şi timp pentru ea reprezintă principalul factor de risc în timpul participant scurs.Cu maxim din forţa energia gând spirit, Eva dezactivează scutul navei şcolare, pierzându-şi cunoştinţa chiar în spaţiul navei.Timpul atemporal deschis prin vortexul gaura de vierme precede timpul sideral liniar scurs.Săgeata cuantum de timp care reprezintă viteza luminii în vid, precede timpul din canalul atemporal deschis, transformându-l astromomic în spaţiu timp prezent 2992 = închiderea universului deschis!Viziunea de ansamblu, ceea ce trebuie să-şi urmeze cursul, o determină pe Eva să lupte, să rămână ancorată spiritual de amintirea la nivel de raţiune în memorie.Fără energie fizică, simţind cum se pierde în spaţiu şi timp, Eva dispune doar de energia amintirilor gând-memorie.

Sistemul holograma-virtual fiind activat, programul cuprins în memoria ordinatorul central al navei mamă, s-a conectat automat cu sistemul navei şcolare.În atemporalul deschis sistemul holograma virtual activează şi pornesc motoarele navei şcolare.Sistemul holograma-virtual cere confirmarea închiderea universului:-Confirmă decolare-teleportare din spaţiul-timp 1820.-Confirmă închis universul ^ > 1.Eva aude sistemul holograma-virtual vorbindu-i!Energia cosumată i-a distrus potenţialul simturilor tactile, însă percepe şi simte la nivel de gând-spirit.Eva se simte nepunticiasă ştiind ce trebuie să-ţi urmeze cursul, ce se va întâmpla dacă nu confirmă închiderea universului.Dacă nu confirmă decolarea navei din spaţiul-timp 1820, nu se-închide universul şi nici nu va putea fi teleportă prin bucla atemporal deschisă în materia neagră, va rămâne pentru eternitate captivă în spaţiul-timp antic 1820.O cale fără de întoarcere!La celălalt capăt al vortexului din materia neagră a galaxiei Orion, Aylin simte tragicul sfârşit în care poate fi pierdută fiica sa.De-ndată ce sistemul navei şcolare nu a cofirmamat decolarea din spaţiul-timp 1820 prin închiderea universului, încărcată cu energie supra naturală, Aylin ia decizii la nivel spiritual:-Sub orice formă trebuie s-ă menţinem atemporalul deschis în timpul ceasul astronomic al universului deschis.Luat prin surprindere de neaşteptatul eveniment, Anteros cere sistemului holograma-virtual: -Confirm deschis univesul ^ < 1, deschis universul ^ < 1.Sistemul holograma-virtual răspunde:-Se dispune; închis universul ^ > 1, confirmaţi, confirmaţi...

-Nuuu, nu se poate strigă Aylin, Anteros, activează săgeata cuantum de timp.Anteros înţelege ce vrea Aylin să obţină.Încercând s-o facă să înţeleagă că este cu neputinţă să obţină ceea ce vrea, cu vocea sfâşiată în durere îi explică:-În Istoria Universului nu s-a relatat un fapt, în faptul pe care-l invoci, în niciun spaţiu-timp din Istoria Universului...-Încerc să intru în timpul imposibil, acoperă-mi urmele în vizibilitatea Asigurarea Frontierelor Spaţiale.Imediat, Anteros se supune cerinţelor dispuse de Aylin:-Activez scutul protecţie invizibil.Nu mai eşti vizibilă în sistemul Asigurarea Frontierelor Spaţiale. Aylin transmite prin materia neagră a universului date şi coordonate pe care nimeni din civilizaţia Anu-Ki-Ra nu le-a testat ca probabilitate sau posibilitate.Aceste date Aylin le-a conceput şi susţinut prin gând memorie-oglindă doar la nivel de vis-imagine.Sigură pe ea, Aylin cere: -Anteros, trece timpul ireversibil prin funcţia de colaps, vreau să deschid un timp simetric, apoi activeavă săgeata cuantum de timp.-Cofirm timpul ireversibil în funcţia de colaps.Am activat săgeata cuantum de timp.-Trimite-mi datele:-Săgeta cuantum de timp se referă la un timp mecanism în funcţie de colaps val.Nu-mi este complet clar cum săgeata cuantum de timp evidenţiază colaps în timpul ireversibil.Analizând datele, Aylin observă în ecuaţie un roi de timpi universali atemporali-acontemporani:-Ateros, mai verifică odată dacă timpul universal se poate influenţa prin consecinţa termodinamicii.

-Da, se poate! Sistemul holograma-virtual îmi elaborează teorii care susţin că timpul universal se poate transforma în săgeata termodinamică de timp.Activează timp săgeată de care ai nevoie.-Activez săgeata psihologică.Prin gaura de vierme sunt în percepţie cu timpul.Activez săgeata mintală legată.Anteros confirmă:-Îmi apare sensul ca percepţie în mişcare continuuă de la cunoscut(trecut), în necunoscut(viitor).-Anticipând necunoscutul voi forma viitorul psihologic.-Care întotdeuna pare a fi ceva ce se îndreaptă către noi, ca o proiectare într-o oglindă, înţelege Ateros ce vrea Aylin să obţină.-Ceea ce de fapt este o parte din memorie, răspunse Aylin. Confirm, sunt în canalul din oglinda proiecţie a gândului. Simt dorinţele, visele, speranţele Evei.Uimit de percepţia spirituală a gândului, Anteros o-ntreabă:-Ţi-a apărut îninte de observator? Îngrijorată, Aylin îi răspunde:-Ateros, Eva suferă la nivel fizic, are nevoie de ajutorul meu, încerc să comunic cu ea prin canalul inversie în timp prin asocierea spate~trecut şi înainte~viitor, este însuşi o determinantă!-Confirm asocierea timpului spate-trecut şi înainte-viitor.Prin sistemul holograma-virtual, Aylin strigă către Eva:-Eva... Eva, fetiţa sufletului meu, m-auzi? Eva te iubesc mai mult decât viaţa! Ştiu cât de greu îţi este, însă trebuie să utilizezi la maxim forţa puterea creierului, trebuie să atingi cu palma sistemul holograma-virtual, doar cu ceasul astronomic nava şcolară confirmă decolarea din spaţiu şi

timp.Hai, hai Eva, hai că poţi, trebuie.Nu pot să concep, nu pot să trăiesc fără tine! Îţi promit, te-aduc acasă!Fără cunoştinţă, fără să dispună de energia fizică, întinsă pe podeua de carbon a navei şcolare, Eva aude prin amintire-vis vocea îngrijorată a mamei sale.Amintirea i-este încă prezentă în memoria creierului.Trebuie să treacă palma prin sistemului holograma-virtual.Nu găseşte energia necesară! Se-agaţă cu amintirea-gând de matricea oglindă, mama sa.Călătorind cu mintea prin timp, Aylin trimite către fiica sa săgeata termodinamică, urmată de săgeata cuantum de timp.Invocând legile universului, Aylin îşi deschide cel de-al treilea ochi, ochiul lui Ra, apoi activează săgeata psihică-mintal-legată, călătorind prin vortex pe unda val a canalului deschis cu gândul, utilizând la maxim puterea creierului, continuă să transmită în timpul ireversibil.Eva aude, simte, pricepe îngrijorarea, spaima din gândurile mamei sale:-În spaţiu şi timp oglinda matrice poate concentra gândul pirn canalul inversibil al timpului către tine traducătoare de oglindă, tu, fetiţa sufletului meu! Ridică-te, trebuie să confirmi decolarea din spaţiul-timp 1820! Aylin a reuşit să transmită în inversia de timp. Eva aude vocea sistemului holograma-virtual:-Confirmă închis universul ^ > 1.Din atemopralul 1811-1820, cu ajutorul oglindei matrice, pe săgeata timpului, Eva găseşte energia fizică necesară de a se ridica şi a confirma decolarea navei trecându-şi palma prin sistemul holograma-virtual.Sistemul navei răspunde:-Se confirmă închis universul ^ > 1.

Confirmarea fiind activată de sistem, Aylin monitorizează coordonatele navei şcolare:-Sistem holograma-virtual confirm program; pilot-automat în stare de echilibru, trecerea prin vortex gaura de vierme calea către acasă, civilizaţia Anu-Ki-Ra.Prin sistemul navei şcolare Eva aude vocea mamei sale, transmite date şi coordonate, o aduce acasă:-Cofirm data; 14 ghiocel, anul Domnului 2992. -Confirm ceasul astronomic al timpului sideral şi universal; 05: 20: 24: 0011.-Confirm constanta cosmogică încadrându-se în parametrii de densitate.-Confirm expansiune în accelerare posibilă.-Confirm trecerea navei prin energia întunecată către forma de ansamblul spaţiul-timp 14 ghiocel, anul Domnului 2992, ceas astrologic 05: 20: 24: 0011.-S-a atins puncul 0 absolut! -Cofirm decolaj prezent Anu-Ki-Ra. Aylin monitorizează teleportarea navei şcolare prin portalul deschis.Anteros susţine traiectoria navei şcolare pe sistemul invizibil.În măsura timpului 2 micron din timpul civilizatiei Anu-Ki-Ra, nava şcoală apalnează din teleportare în interiorul navei mamă.Scutul navei s-a dezactivat! Aylin şi Anteros plutesc îngrijoraţi către Eva:-Eva... Eva... m-auzi?Eva deschide ochii! Obosită, zâmbeşte către mama sa:-Sunt acasă! Mami, să şti că am fost cuminte... am o rană în spate, în umărul stâng, dar nu am vrut să mi se-ntâmple.

Imediat Aylin o apleacă pe Eva într-o parte.Doar cu energia putere a palmelor, extrage obiectul pe care Eva l-a adus din spaţiul-timp 1820.-Fetiţa sufletului meu, ai adus cu tine o „alică”, o parte din armamentul acelor vremuri, nu-i bine!Refăcută complet, cu energie, Eva zâmbeşte citindui-se pe chip greşeala comisă fără de voie.În ochi îi joacă o flacără de răsfăţ, parcă abia aşteptă a fi dojenită.Observând că Eva se simte bine atât fizic cât şi spiritual, Aylin o-ntreabă cu-o urmă de dojană:-Ai schimbat cursul vrunei vieţi în spaţiul-timp 1811-1821? Acest fapt şti ca-duce schimbare în Istoria Universului şi nu-i deloc bine!Foarte fericit că Eva se simte bine, calm, Anteros pune uşor mâna pe umărul Aylinei dojenind-o bând:-Ţi-am spus că Eva v-a fi bine, acum se află în siguranţă lângă noi.Niciun umanoid din civilizaţia noastră nu bănuie că Eva a călătorit prin spaţiu şi timp.Nu ar fi mai bine s-ă fim îngăduitori cu ea? În “tinereţile” noastre am trecut prin astfel de “aventuri”! Amintindu-şi “tinereţile”, Aylin iese din starea irascibilă în care se găseşte:-Da, ai dreptate, dar îmi fac griji pentru că nu pot concepe existenţa fără Eva.-Mami, Anteros, vreţi s-ă vizualizaţi istoria ţinuturilor din acele vremuri? Uitând pricina necazului, Aylin şi Anteros răspund cu mult interes:-Da, cum s-ă nu!

-Imediat activez sistemul holograma-virtual cu deschidere către amintire gând-spiritual în spaţiul-timp 1811-1821, ve-ţi putea vizualiza ce-am vizualizat şi simţit!După ce-au vizualizat împreună cele simţite spiritual de Eva, Anteros o felicită primul:-Draga mea copilă, ai învăţat, ai asimilat o cantitate enormă de energie în amintiri încât sunt convins că vei absoli Tesul de Maturitate în Clasa Mare.Priviind către Aylin, Eva răspunde:-Nu-mi doresc neapărat Clasa Mare.Călătoria aceasta… da, întra-devăr mi-a deschis altă viziune spirituală faţă de cea pe care am perceput-o înainte.Când mami îmi povestea… îmi sublinia, îmi presa conştientul cu evenimete, fapte de bază, fără de care nu poţi creşte în evoluţie, nu poţi creşte spiritual…eu, eram prea iute, prea repezită. Îmi doream ca memoria oglindă să-mi asimileze dintr-o dată informaţia, peste puterea mea de percepţie, voiam s-ă trec peste etapele naturale, fireşti, necesare în creşterea mea evolutivă.Cât de naivă! Credeam că mă pot dezvolta spiritual fără s-ă trec prin evenimente care sunt concepute, au rol de-a pricepe, de-a învăţa, de-a găsi o cale spre evoluţie, de-a înţelege de fapt ce înseamnă traiectoria în viaţă.Mami, voi rămâne în Clasa Mijlocie alături de tine, acum am înţeles! Am încredere în forţele mele, dispun de-o înţelegere la nivel spiritual; un ţel consacrat pentru evoluţia mea!Tremurând în emoţia momentului, ştergându-şi lacrimile, mândră de fiica s-a, Aylin zâmbeşte impulsionând-o duios prin sfaturi spirituale:-Eva mea, s-ă nu uiţi niciodată prima ta călătorie în spaţiu şi timp prin univers.Când vei fi în măsura iluminării din creşterea evolutiv-spiritual, poţi să-ţi creezi literal propria-ţi

poveste.Călătorind în urma timpului înseamnă; invizibil Călător Spaţial-Căutător cu semnificaţia; în urmă cu o zi! O zi prinsă de univers înseamnă; timp de-o zi în urmă de azi, care se menţine încontinuare “zi bară”, zi la distanţă de azi, “~” în sensul; de cealaltă parte a pragului psihologic, adică trecerea în timp şi spaţiu.În acelaşi timp în măsura timpului înseamnă; în urma timpului! Priveşte cea mai mare forţă din univers, dragostea, un domeniu de voinţă şi acţiune!-Înţeleg, mami de câte ori ai călătorit în spaţiu şi timp?-Ooo… am pierdut numărul călătoriilor, dar indiferent ce-am privit sau am simţit pe planeta Earht Inimă Albastră, chiar dacă uneori ma afectat sentimental, nu am intervenit în destinul omului.Legile universului trebuiesc respectate, căci din eternitatea timpului suntem o particulă în universul creator, iar în urma timpului se capătă evoluţie spirituală.-Acel fragment din armanentul antic, “alică“, aşa ai spus că se numeşte, cum mă poate afecta?Sistemul holograma-virtual transmite:-Analiza obiectului “alică” s-ancheiat!Anteros citeşte elementele din care a fost compus obiectul:-Se confirmă în componenţă următoarele elemente: (Pb) plumb, (Fe) fier alterat-rugină, urmă-consistentă de thoriu (Th) iască, (P) fosfor în celule rare active. -Deci… celula genetică a genomului nostru uman a căpătat o afecţiune, acum… suntem afectaţi!-Cum aşa… puteţi fi afectaţi din cauza mea?-Păi bine fetiţa mea… cu ale cui gene eşti creată?-Cu ale tale şi cu ale lui Anteros.-Căpătând durerea în spaţiul-timp 1820, iar în prezent suntem în spaţiul-timp 2992… mie şi lui Anteros oricând se poate declanşa… hai să-l numesc “anevrism”.

-Am înţeles, bine că nu am adus altceva cu mult mai rău!-Vezi ce-nseamnă, afectezi cu evenimente din trecut, vom fi predispuşi către “o alergie” cauzată de Pb, Fe, plus alt factor de risc (Th)!-N-am vrut, îmi pare rău, acum înţeleg rostul fiecăreri clipe în spaţiu şi timp!-Bine, mă bucur că ai învăţat o lecţie importantă pentru evoluţia ta.Cum îţi vei numi Licenţa în cadrul Testul de Maturitate şi din ce prismă vei aborda spiritual subiectul?-O voi numii: “Cauză şi efect - În urma timpului!” Voi aborda subiectul în cadrul Testul de Maturitate prin prisma … Asigurarea Frontierelor Spaţiale.Mă voi folosi de datele şi coordonatele spaţiului-timp 1811-1820, cu procesare în timpul atronomic 2992, apoi prin sistemul holograma-virtual deschid şi aplic un exemplu.Corpurile cereşti din spaţiul-timp 1811-1820 le voi relaţiona cu un punct vernal aflat în timpul sideral definit ca unghi solar al Soarelui în galaxia Calea Lactee.Din ecuaţia timpului definit ca timp civil autohton, recreez prin teoria relativităţii efemeridele galaxiei Calea Lactee.Datele şi coordonatele acelui timp în spaţiu duc la un timp corect în spaţiul-timp 2992.Mă voi folosii de coordonatele spaţiale ale universului antic prin timpul geocentric, barycentric, timpul universal şi timpul internaţional.Cu timpul astrtonomic stabilit pe coordonate, citesc unghiurile între repere; planeta Earht Inimă Albastră şi corpurile cereşti.Apoi exemplific plauzibil cum s-au format corpurile cereşti şi cum s-au dezintegrat în univers, totodată transformându-se şi participând la formarea unei planete sau galaxii.Voi recrea prin sistemul holograma-virtual galaxia Calea Lactee, inclusiv centura de asteroizi, norul lui Orht, centura lui Gaeld, roiurile de stele, etc.În

antichitate, chiar din bara, centrul galaxiei Calea Lactee, porneau două braţe spiralate; braţul Perseus şi braţul Scutum-Centaurul.Mai existau alte patru braţe spiralate dar erau braţe care nu porneau din bara galaxiei, curios, porneau parcă din nicăieri şi totuşi porneau de udeva din extremitatea galaxiei Calea Lactee.Soarele planetei Earht Inimă Albastră, corpurile cereşti, planetele, miliardele de stele, se găseau în braţul Orion numit pe-atunci braţul Loca.Prin braţele spiralate ale galaxiei Calea Lactee, braţul Orion era un mini-braţ care se unea cu braţul Perseus şi Sagitarius.Braţul Orion s-a format din miliarde de stele şi nori de hidrogen, printre care şi grupări de stele ca cea din centura lui Gaeld.Teoria pe care o voi susţine în cadrul Testul de Maturitate are la baza evoluţia în univers care urmează traiectoria; naşterea, viaţa, moartea, transformarea stelelor în univers.În spaţiul-timp prezent 2992, galaxia Calea Lactee reprezintă legea VI-a a universului; cauză şi efect! Dacă în spaţiu şi timp Orion reprezenta o constelaţie, în spaţiul-timp prezent Orion reprezintă în fapt; o galaxie, iar dacă galaxia Calea Lactee nu mai există sub forma principiului în cauză, înseamnă că galaxia s-a transformat! Inclusiv Soarele s-a dezintegrat în materia universului.În alt spaţiu în univers, Selena, satelitul natural al planetei Earht Inimă Albastră a devenit Soarele galaxiei Orion.În spaţiul-timp prezent Selena este sistemul solar al galaxiei Orion.În cea de-a doua parte a Licenţei voi susţine efectul-cauzei; cum putem expolata şi valorifica consecinţele lăsate de materia neagră în urmă.Simplu; urmărind efectul cauzei prin univers.Materia neagră dezintegrează efemeridele dar în acelaşi timp creează viaţă în univers după principiul cauză şi efect, aeast principiu are acelaşi rol şi în universul

necunoscut! Mi-am adus aminte de-o vorbă antică, spusă de Galileo Galilei; -totuşi pământul se-nvârte! Firesc, planeta Ehart Inimă Albastră avea ecliptică.Corelând date istorice astronomice cu teoriile fundamentale ale vieţii în univers, cred şi suţin că universul nu-i fără de sfârşit.Spun exact aceleaşi-şi vorbe; universul se-nvârte! Da mami, universul, materia neagră, galaxii, constelaţii, planete, stele, metori, roiuri de stele, centuri de asteroizi, nori de hidrogen etc; totul se-nvârte! Înseamnă că universul se-nvârte!Ascultând cu cât patos Eva expuse subiectul Licenţei din cadrul Testul de Maturitate, Aylin o felicită din tot sufletul:-Bravo copila mea, felicitări iubirea mea, nu am crezut că într-un timp atât de scurt o s-ă evoluezi spiritual atât de mult.Cu siguranţă vei fi înadrată în Clasa Mare.-Poate… dar am s-ă invoc o cerere; s-ă pot colabora cu Clasa Mijlocie.-Nu ştiu dacă vei putea, pâna acum aşa ceva nu s-a susţinut între repartiţiile pe Clase!-Măcar voi încerca, răspunse Eva!A doua zi Eva se prezintă juriului examinator; cei trei Ghizi spirituali.Încrezătoare în propriile forţe, Eva susţine în faţa Ghizilor teoria lege; Cauză şi efect! Cauza: spaţiul-timp 1811-1820, efect: spaţiul-timp 2992.După ce-au ascultat şi vizualizat subiectul Licenţei, cei trei Ghizi spirituali de Clase hotărăsc:-Eva, fiica lui Anteros şi Aylin, vei evolua în cadrul Clasa Mare a civilizaţiei noastre Anu-Ki-Ra.-Cu sentimente spirituale numai de bine, confirm repartiţia, încadrarea în Clasa Mare dar… depun o singură contestare spirituală, v-ă rog luaţi cerea în considerare.

În urma contestaţiei Eva are dreptul de a cere explicaţii juriului, cei trei Ghizi spirituali.Întrebările ei trebuie s-ă facă obiectul subiectului expus în Licenţă.Eva se adresează celui de-al treilea Ghid spiritual, cel care are în obiectiv evoluţia umanoizilor repartizaţi în Clasa Mică a civilizaţiei Anu-Ki-Ra:-Aţi putea ajunge pe terasa din vârful Muntele lui Solomon fără energia fizică necesară?-Nu, pentru că nu dispun de cantitatea suficientă de energie fizică din natural-mediu.Alternativ, îmi trebuie o sursă de energie de care mă pot folosii. -Aşa-i… fără energia metafizică a gândului din spiritul fizic uman nu se poate ajunge la informaţia din memorie.Eva se adresează celui de-al doilea Ghid spiritual, cel care are în obiectiv evoluţia umaniozilor repartizaţi în Clasa Mijlocie a civilizaţiei Anu-Ki-Ra:-Aţi putea susţine timpul într-un spaţiu şi timp nedefinit, de exemplu; galaxia Andromeda?-Nu aş putea trece într-o dimensiune a ceasului astronomic dezintegrat atomic sub formă de regresie universală fără s-ă dispun de coordonate astronomice ca fundament bază.-Aşa-i… suportul oferit de memoria oglindă matrice ca bază de susţinere crează informaţia gând-spirit, iar la nivel de metafizic se poate crea enegie fizică.Din istoria antică a universului cunosc o vorbă spusă de Galileo Galilei; -şi totuşi pământul se-nvârte!Eva se adresează primului Ghid spiritual, cel care are în obiectiv evoluţia umanoizilor repartizaţi în Clasa Mare a civilizaţiei Anu-Ki-Ra.-Aţi putea călătorii prin univers invizibil Călător Spaţial-Căutător într-un spaţiu şi timp nedefinit pe coordonate, fără

s-ă aveţi certitudinea timpului sideral în expansiune, fără să aveţi certitudinea regresiei ireversibile în universul absolut, dispunând doar de memoria oferită de oglinda matrice?-Nu există probabilitate testată ca certitudine în amintirea genetică din memoria oglindă matrice!-Aşa-i… în principiul aplicabilităţi eterne; cauză şi efect, v-am expus subiectul pe care l-am menţinut şi susţinut în cadrul Testul de Maturitate, prin Licenţa; Cauză şi efect! - În urma timpului! Acest subiect pe care vi l-am prezentat, l-am susţinut cu ajutorul memoriei din memoria oglindă matrice a versiunii inversate prin răspunsul impus înapoi pe acelaşi canal, semnal primit pe unda val a gândului!Uimiţi de multitudinea cunoştinţelor pe care recrutul Eva le deţine, cei trei Ghizi spirituali vor s-ă fie siguri pe decizia pe care o vor lua în ce priveşte repartiţia acestuia.Primul examinator Ghid spiritual i-a cuvântul:-Recrut Eva, suntem plăcut impresionaţi de cunoştinţele avansate pe care le-ai aprofundat în Istoria Universului şi pe care le-ai expus în Licenţă, însă fiecare dintre noi dorim să-ţi adresăm câte o întrebare.Subiectul întrebărilor noastre nu are de-a face cu evoluţia pe care ai parcurs-o până acum în cadrul Universităţi Istoria Universului, ci cu evoluţia în care ai crescut şi te-ai dezvoltat spiritual; ca traducătoare de oglindă din oglinda matrice.-Vă ascult, răspunde Eva!Cel de-al treilea Ghid spiritual întreabă:-Determină caracteristica şi susţine principiul amplificarea semnalului inversare de timp.-Prin canalul de energie, oglinda durata de inversare trimite versiunea inversată a răspunsului impus înapoi prin acelaşi canal.Am punctat acest aspect în legea a-VI-a; cauză şi

efect! Această autocorelare are un vârf la origine în cazul în care urma iniţiată “a fost”.Este important să se realizeze că semnalul este concentrat în spaţiu şi timp.Oglinda durată de inversare nu este decât un simplu canal, unde se poate transmite şi care măsoară timpul de înregistrare utilizând informaţiile în fază de transmisie.Pe acelaşi canal în fază de transmisie, undele se concentrează în val optim înapoi la sursă.Al doilea examinator Ghid spiritual întreabă:-Care sunt traducătoarele de oglindă?-Transmisia, procesarea şi durata.Transmisia se efectuează pe unda de val care circulă spre ţintă, adică un gând, o idee, şi este reflectat de informaţia oglindă.Procesarea implică prelucrarea semnalului în inversare de timp folosindu-se o idee, un gând în timp liniar şi se poate utiliza cu-o simplă concentrare de energie pe informaţie.Durata de inversare reprezintă oglinda durată de inversare care poate concentra undele folosind metoda inversare de timp.Inversare matrice oglindă sunt de fapt traducătoare de oglindă, dar nu trebuie să fie matricea oglindă.Primul examinator Ghid spiritual întreabă:-Ce dispune la bază tehnica de inversare de timp, care poate fi semnalul original în timpul transmisiei inversare de timp şi dacă poate fi prelucrat de-o nevoie?-Tehnica inversare de timp dispune la bază caracteristica; ecuaţia undelor în fază de reciproc care se folosesc pe un timp negativ.Undele poartă transmisia derivat; prin unde sonore, în apă sau aer, cu ultrasunete în corpuri umane şi unde electromagnetice în spaţiul liber sau mediu.Timpul trebuie să fie un timp liniar.Prin tehnica inversare de timp, timpul este un filtru potrivit.Timpul reprezintă o funcţie

delta, delta fiind semnalul original.Semnalul primit de la oglinda durată de inversare este răspunsul canalului.O informaţie a gândului îndreptată către oglinda informaţie concentrată prin canalul deschis şi unde timpul poate fi un filtru liniar este semnalul original.Semnalul primit de la informaţia gând oglindă este răspunsul impus.Semnalul gând oglindă informaţie poate trimite versiunea inversată a răspunsului impus prin acelaşi canal.Această sursă de auto-corelare are la sursa iniţiată un vârf de origine; a fost! Este important să se realizeze că semnalul este concentrat în spaţiu şi timp.Un mod mai simplu de a gândi un experiment da inversare de timp este ca oglinda, informaţia, gândul, pe durata de inversare să poată concentra transmisia pe unde în val optim înapoi la sursă.Prin unda val a canalului impus, amplificarea semnalului inversare de timp este prelucrat de o nevoie în detaliile cunoaşterii.În transmisia între oglinzi nu trebuie să se confunde matricea oglindă cu traducătoarea de oglindă.A doua oglindă este traducătoare de ogindă, nu marticea primei oglinde, iar prima oglindă este matricea celei de-a doua oglinde, nu traducătore de oglindă.Tehnica inversare de timp se obţine prin procesarea şi transmiterea unui gând folosind energia concentrată pe informaţie; se transmută unda gânului să circule către ţintă (gândul, ideea) apoi este reflectat de informaţia (oglindă).Pe măsură ce procesul se repetă, gândul devine mult mai axat pe ţintă (oglindă).Răscoliţi gen şoc spiritual, cei trei Ghizi decid pe loc o aplicaţie decret-lege:-Recrut Eva, ai dovedit că eşti un recrut inovator.Datorită capacităţii spirituale, datorită subiectului spectaculos al Licenţei pe care ai susţinut-o în cadrul Testul de Maturitate,

datorită exemplificării în profunzime a ceea ce înseamnă, ce reprezintă cauza şi efectul, legea VI-a a universului, primeşti repartiţia în Clasa Mare a civilizaţiei Anu-Ki-Ra, în evoluţie invizibil Călător Spaţial-Căutător cu drept de circulaţie între Clase.Felicitări!-Confirm încadrarea în evoluţie; invizibil Călător Spaţial-Căutător! Confirm dreptul de a circula între Clase. După câteva clipe Anu-Na-Ki, Eva aplanează în sistemul Asigurarea Forţelor Spaţiale.Aylin primeste prin holgrama-virtual, semnalul click; care înseamnă că Eva aplanează în interiorul navei.Aylin dezactivează scutul de pătrundere în spaţiul navei.Plutind, Eva se-nalţă fericită prin jurul mamei sale.După câteva clipe, nava lui Anteros aplanează în nava Asigurarea Frontierelor Spaţiale, primise click-ul Evei.Pe chipul Evei se citeşte fericire spirituală, de unde Anteros trage concluzia:-Cu siguranţă vei evolua în Clasa Mare, vei fi în vârf, în vârful Muntele lui Solomon.-Nu, răspunse, Eva răsfăţându-se!-Atunci înseamnă că vei evolua alături de noi în Clasa Mijlocie, spuse fericită Aylin!-Nu, răspunse Eva plutind prin jurul lor.Pe chipurile celor doi se-aşează o umbră de tristeţe.Aylin scapă din piept un icnet prelungit într-un oftat profund.Eva cunoaşte sentimentul spiritual care-o doboară pe mama s-a, se opreşte din plutire, o-mbrăţişează spunându-i:-Mami… Anteros… mi s-a confirmat şi am confirmat repartiţia în Clasa Mare, iar în evoluţie; invizibil Călător Spaţial-Căutător cu drept de circulaţie între Clase, deeeci… pot s-ă rămân cu voi!

Aylin încă nu realizează cuvintele pe care Eva le-a rostit, civilizaţia Anu-Ki-Ra nu dispune în lege-decret funcţia pe care fiica s-a tocmai a spus că a fost repartizată.-Visez, asta-i …-Am reuşit mami, am reuşit cu ajutor tău, cu ajutorul pe care mi l-ai oferit prin memoria oglindă matrice.Fericit, Anteros o felicită pe Eva:-Ştiam că vei reuşi, felicitări fiica mea, sunt mândru de tine! Datorită acestei funcţii; Călător-Spaţial Căutător, vei ajunge la cel mai înalt nivel spiritual, vei fi în armonie cu universul, îţi vei realiza visele!-Felicitări fetiţa sufletului meu! Ai creat un nou decret-lege în civilizaţia noastră, înseamnă că cei trei Ghizi spirituali au fost profund impresionaţi de subiectul liber ales, de acum încolo…Plutind în viteză prin spaţiul navei Asigurarea Frontierelor Spaţiale, Eva întrerupe vorbele rostite de mama s-a:-Mă vei ghida prin spaţiu şi timp!Pe Aylin deja o trec fiorii.Cunoscând peronalitatea cu care a fost înzestrată Eva, Aylin este conştientientă de faptul ce-ar presupune curiozitatea fiicei sale dacă s-ar găsi într-un timp atemporal deschis nedefinit ca timp ireversibil, ci ca timp liniar.-Vaaii… nu mai vreau s-ă mai trec prin ce-am trecut! Eva glumeşte pe seama sentimentelor mamei sale: -Aşa ai fost mereu… cu grija! -Păi da… cum s-ă nu-mi fac griji? -Să nu încerci s-ă mă dezinformezi, şti că obţin întotdeuna ce-mi doresc, aaa… mi-am adus aminte, te-am simţit din spaţiul-timp antic, griji, griji… numai griji! Nu spun că nu

trebuie să-ţi faci griji, dar s-ă şti… că nu întotdeuna trebuie să-ţi faci griji, am învăţat spiritual…Când între Aylin şi Eva apar contestaţii amândouă îşi susţin puternic punctul de vedere!Cunoscându-le personalitatea, ştiind că nu vor ceda uşor, Anteros se implică în confruntare abătându-le atenţia de la subiectul iniţial, pune astfel capăt grijilor spirituale iscate între cele două:-M-am pricopsit cu două Căutătoare şi niciuneia nu-i pasă de mine, rămân singur şi-al nimănui în universul infint.Sunt convins că peste 0.001 ^ timp Anu-Na-Ki veţi dezintegra particulele de atomi prin holgrama-virtual teleportându-vă prin cine ştie ce locaţii în spaţiu şi timp.Cu atâtea informaţii din matricea oglindă pentru traducătoarea de oglindă, prin materia neagră în univers, cu atemporalul deschis în cine ştie ce vortex şi materie neagră, cu memoria din genomul original genetic al AND-ul uman cât şi cel Stelar…Intervenţia strategică folosită de Anteros a funcţionat! Cele două au pus capăt dialogului deschis.Aylin se-ntoarce în progrmul de lucru, iar Eva hotărăşte s-ă hoinărească prin sistemul solar al planetei Neb-Heru.Diversiunea încheindu-se cu succes, Anteros vizioneză liniştit programul sportiv; olimpiada inter-planetar, dojeneşte cu sistemul navei sale de lucru:-Nu-mi vine s-ă cred cât de naivă poate fi, nu pricepe teoria şantajului sentimental… auzi la ea; bărbatul nu dispune de răbdare.De când le-am implicat în existenţa mea numai asta fac; rabd… numai eu rabd totul, ele nu pot, nu vor… pleacă şi mă lasă singur! -Dacă acţionezi prin diversiune… probabil ai programe sportive stabilite în acţiune.

Anteros se sperie, mai, mai s-ă cadă din plutire:-Ai ştiut tot timpul, adică… de ce nu te anunţi când eşti pe-aproape? M-ai speriat!-Iaca măi bădiţă, câteodată… teoria şantajului emoţional iastă bine venit ca lecţie pentru Eva, însă…În proba “oina zburătoare” desfăşurată în programul sportiv olimpiada inter-planetară, hominizii Clasei Mijlocii câştigă puncte, Anteros nu i-a seama ce spuse Aylin!-Honinizii noştrii acumulează puncte importante, în proba “zborul stelar” se vor cofrunta cu cei din Clasa Mare.-Aşa-i neică, ai dreptate, bărbatul dispune de foooarte multă răbdare… doar la nivel de şantaj sentimental!-Dacă hominizii noştrii câştigă cupa intergalactică cei din Clasa Mare crăpă de ciudă!După câteva clipe Anteros realizază că vorbise singur:-Iarăşi a dispărut, iar ma lăsat singur! Chiar nu pricepe cât de răbdător sunt!?O clipă Anteros priveşte în subconştient, spiritual, imaginea lanţului cu zala ruptă:-Dacă… o pierd în spaţiu şi timp? Nu e relevant… nu cred, îi plac poveştile!În pauza jocului “oina zburătoare”, Anteros priveşte spotul publicitar; o pasăre zboară deasupra oceanului galactic!Priviind imaginea virtuală pasărea în zbor, Anteros pricepe:-Pasărea măiastră a pierit pentru că omul nu a hrănit-o cu… dragoste în libertate! Într-o clipă dă buzna plutind prin nava Alyinei:-Convoc reuniune de familie!Speriată, îngrijorată, Aylin întreabă:-S-a-ntâmplat ceva cu Eva?

-Nu, mi-e dor de tine! În libertate pasărea măiastră cântă celui care o hrăneşte cu dragoste?

Epilog

Ada Kaleh-Insula visului şi-a uitării!

Scurt istoric!

Într-un moment crucial din istoria ţări noastre, Velea Haiducul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu şi-au sacrificat viaţa pentru Ţara care a întruchipat legătura românilor din ţinuturile Dunării, Oltenia şi Muntenia!Omorârea haiducilor însemna o senzaţie a vremurilor, un eveniment de seamă, izbânda puterii!În aprilie 1821, Velea Valahul şi Tudor Vladimirescu sunt prinşi de potere.O lună mai târziu cei doi sunt trimişi la Vidin unde sunt executaţi de turci.În acelaşi an Iancu Jianu a fost prins de potere.Dus la Bucureşti este judecat pentru faptele sale, fiind condamnat la moarte; prin spânzurare! Sultana, o tânără care face parte din anturajul domniţei Ralu fiica voievodului Ioan Caragea, se-aruncă la picioarele acestuia, iar în virtutea unei cutume se mărită cu Iancu Jianu.Iancu s-a căsătorit cu Sultana obţinând astfel anularea pedepsei.În ciuda vieţii zbuciumate care-a trăit-o, Iancu Jianu s-a stins din viaţă natural.Mică de statură, frumoasă şi vitează, Stanca rămâne vestită în istoria femeii ţinuturilor sud-Dunărene!Cu prilejul lucrărilor de la construcţia hidrocentralei Porţile de Fier I, în dorinţa de moderinazare, Nicolae Ceuşescu a hotărât să scufunde insula Ada Kaleh.În anul 1971 insula Ada-Kaleh a fost scufundată prin dinamitare!Un colţ de rai, o poveste de neegalat, insula Ada Kaleh a dispărut pentru totdeauna sub apele Dunării, lăsând în urmă

legende, şi regretele celor care au locuit acolo, sau care au vizitat măcar odată locul care fuse unic în lume.Localnicii o numeau; insula visului şi-a uitării! Insula Ada Kaleh a fost menţionată prima oară în scrierile mitologice greceşti, pe-atunci numindu-se Erytia, locul în care eroul Hercule s-a luptat cu uriaşul Gergon, luându-i cirezile cu boi.În acele scrieri mai este menţionat faptul; cum Hercule a luat din ţinutul hyperboreenilor, insula Erytia, măslinul sacru pentru al duce în Olimp la Tempul lui Zeus.Din colţul de rai insula Ada Kaleh, se păstrează fortăreaţa, minaretul din lemn al geamiei, bazarul turcesc, moscheea, mormântul lui Mischin Baba, imagini reprezentative ale populaţiei şi-ale insulei şi doar câteva înregistrări filmate chiar înainte ca insula să devină amintire.Fortăreaţa Vauban a fost dizlocată piatră cu piatră şi mutată pe insula Simian.Moscheea adăpostea darul sultanului Abdul Hamid al II-lea; cel mai mare covor persan din ţară.Covorul persan lung de 15 m. are suprafaţa de 144 metrii pătraţi şi-o greutate de 500 kg.Cu 36 ani în urmă, înainte ca Ada Kaleh să devină amintire, covorul persan a fost mutat la Constanţa.În anul 1786, Mischin Baba prinţul Samanid din vechea dinastie de Uzbec, a renunţat la tron.Dragostea vieţii sale Ayşa s-a ridicat la cer! În urma unui vis, prinţul de Uzbec a decis să plece din Buhara.Hotărât, a venit pe insula de pe Dunăre Ada Kaleh, insulă pe care o considera sfântă.Ducea un trai modest pe sub zidurile masive, în tunelurile, firidele, grotele, catacombele fortăreţei.În aceste Kemerfuri trăiau săracii insulei.Îmbrăcat în straie sărăcăcioase Mischin Baba putea fi lesne confundat cu-un cerşetor, de aici şi porecla; prinţul cerşetor!

Despre prinţul Samanid Mischin Baba se spune că ar fi avut puteri tămăduitoare, faima sa trecând cu mult peste hotarele insulei.Faima sa a sporit şi mai mult atunci când la vindecat pe fiul lui Osman Bey, caimacanul Moldovei.Cu puţin timp înainte de a se stinge din viaţă, în anul 1851 Mischin Baba scrie în limba arabă epitaful pe piatra funerară; “Dumnezeu viu şi etern, Fii bun! Bând mi se apropie sfârşitul odată cu putera băuturii.Mă culc ameţit în mormânt până în ziua de apoi.În frământarea învierii, să stau o clipă în nesimţire.Să nu se ţină seama de nicio idee, nici de frica suferinţei!”Poveştile şi legendele locului s-au pierdut pentru totdeauna odată cu insula pentru că nu a mai avut cine să le spună mai departe.Locuitorii, majoritatea musulmani s-au risipit care încotro, şi cum aceste întâmplări ţin de-o altă cultură mulţi dintre noi am preferat să le uităm! Atlantida din apele Dunării; Ada Kaleh - Insula visului şi-a uitări, pentru eternitate, rămâne o poveste de neegalat!

AUTORUL

Cuprins:

Date post:	18-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	stelianadorinaflorea
View:	67 times
Download:	1 times

În urma timpului

Documents