COMPANIA PETROLIERA zmt mdepmămt [ http://www.dntcj.ro/adevarul ] MDL XII NR. 3059 ISSN 1220-3203 SIMBAt A-DUMINIGÂ, 23-26 NOIEMBRIE 2000 16 PAGINI 3.000 LEI Numai f în staţiile; fJpP Piaţa Abator 3 43.26.60 lîngă Aeroport s 41.74.67 Lista colaboratorilor Securităţii: prostie sau manevră electorală? ILIE CALIAN C ■ a orice provincial timid, care-nu se poate bate'pe.burtă, la o ţuică i o măslină, cu mai-marii puterilor de pe Dîmboviţa, am aşteptat să văd reacţiile mărimilor României la publicarea - listelor candidaţilor la Parlament care au avut ceva de a face cu Poliţia Politică din vremea comunismului. Observaţi că nu am folosit cuvîntul “Securitatea”. Asta pentru că, de-a lungul anilor, românilor li s-a indus ideea că toate serviciile secrete ale României s-ar fi redus exclusiv la Poliţia Politică. ' Faptul că toate serviciile de propagandă occidentală s-au trudit să convingă românii că toate serviciile noastre de spionaj şi contraspionaj ar fi identice cu -Poliţia Politică este uşor, de explicat. Poliţie Politică au avut - şi mai au - toate statele, de la cele foarte democratice, la cele dictatoriale. Se ştie că şi în Europa Occidentală, şi în SUA, există servicii de, ascultare a unor personalităţi politice. Că nu se practică puşcăria, Canalul sau’ Gulagul - asta e altceva: există mijloace mai subtile pentru a-ţi elimina adversarul - de la intimidarea familiei, la asasinat (să nu-1 amintesc decît pe Kennedy). înverşunarea împotriva Securităţii,' în ansamblu, îşi are originea în faptul că, după. unificarea Germaniei, toate arhivele STAS1, cuprinzînd spioni şi contraşpioni , din fostul lagăr socialist, au căzut în mîinile occidentalilor. Excepţia este. România; care, după Declaraţia din aprilie . 1964 (tinerii ar trebui sâ reţină această dată), a restrîns relaţiile cu Moscova şi, încetul cu încetul, sau mai brusc, nu numai că nu a mai .conlucrat “frăţeşte”, dar chiar a făcut tot posibilul ca să distrugă reţeaua sovietică (şi ale altor state “frăţeşti”) care operau în România. Aşa ne-am trezit că,, după decembrie 1989, orice serviciu românesc de iffirdăpe-ifyB-imâBifame-iile ® ■ . - - — - - — — . i» i— • Pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 26 noiembrie 2000 sînt aşteptaţi să se prezinte la. urne 17.724.726 de cetăţeni cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale permanente din ţară, tipărite de ' Ministerul de Interne, dintre care peste . 1.700.000 în Bucureşti. Acestora li se adaugă cei 172.695 de români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, trecuţi pe listele permanente externe. Pentru legislatura 2000-2004, Camera Deputaţilor va avea 327 de mandate, cu unul mai puţin faţă de actuala legislatură, iar Senatul 140 de mandate, cu trei mai puţin decît în această legislatură. Numărul de mandate de senatori şi deputaţi a fost stabilit în funcţie de numărul de votanţi de pe listele permanente. La nivel naţional au fost înfiinţate 15.240 de secţii de votare, din care 1.205 în Bucureşti, permanente şi speciale, cărora li se adaugă cele 152 U n de secţii de votare din 88 de ţări, constituite pentru a asigura dreptul de vot al românilor din străinătate. în afara celor 1.155 de secţii de votare permanente, în Bucureşti au fost înfiinţate 50 de secţii de votare speciale,'din care 22 în unităţile militare, iar 28 în spitale, gări, autogări şi campusuri universitare, în care îşi vor exercita dreptul de ‘vot militarii, bolnavii (inclusiv cei care sînt din alte zone ale ţării), studenţii şi persoanele care tranzitează Capitala. Cei care .nu se află în localităţile de domiciliu vor putea vota în secţii speciale, pe liste speciale, sub semnătură. Persoanele care au carte de identitate şi nu şi-au ridicat cartea de alegător de la birourile de evidenţă a populaţiei nu vor putea vota. ' continuare în pagina a 6-a I ■,«K ') POŞRj! J l x\/7 ţxx V î/— * • - ' V ^ -• v . .•. .. ..... ■• - . \~Attm 4T ) * fJtKtTVUL iur.xa 9uoujM — fccif—} •: W-ţv.fxr ALwvca -ST34? ' ' M A~*L£-V X • Nimeni nu ştie cu exactitate ce înseamnă corupţia din economia internaţională. Conform unei evaluări făcute de Banca Mondială, totalul conturilor sale, în cursul unui an, ar fi de 80 de miliarde de dolari americani, în âfara deturnărilor de fonduri rezervate dezvoltării şi a micii corupţii practicate în special în ţările aflate în tranziţie - aceasta "fiind o formă suplimentară de impozitare a veniturilor cetăţenilor, prelevată de către poliţişti, de către vameşi, de către funcţionari, ori de j către politicieni. Pe scurt, se poate 'spune câ instituţiile tinerelor state aflate în tranziţie sînt corupte, iar întreprinderile din ţările bogate sînt cele care corup. Această corupţie “liniştită” este, în realitate, o formă continuare în pagina a 16-a i 4,l. [ ’vy r iT '1*! W de înşelătorie, afirmă un bun cunoscător al situaţiei din Africa. “Practicăm corupţia pentru câ nu sîntem capabili să ne batem şi preferăm să ne ferim de pieţele protejate, chiar cu riscul de a fi evacuaţi din ele, pentru că nu mai ajungem să plătim comisioanele exorbitante cerute de clienţii noştri”. continuare în pagina a 12-a Conferinţa de presă cu iz de răfuială ia Teatrul Naţional CIuj-Napoca! ;n !‘ -ni1 .1!* r-jjw!.' v> Primăria CIuj-Napoca va organiza, cu ocazia Zilei Naţionale, „un simpozion ştiinţific, pe data de 30 noiembrie, cu titlul „Unit în cuget şi simţiri", cu începere de la ora 14.' Manifestarea va fi urmată de lansarea volumelor „Dansuri tradiţionale din Transilvania “ de Zamfir Dejeu şi „Umanităţi şi valori" de Teodor Tihan, precum şi dicţionarul „Clujeni ai secolului XX". . - , In ziua de 1 decembrie va avea loc un Te Deum la Catedrala Ortodoxă, urmat de o depunere de coroane la monumentele din Cluj. La ora 12, va avea loc o paradă militară, apoi, cu începere de la ora 14, la> Teatrul Naţional va fi organizat un spectacol artistic în direct cu alte municipii din ţară. După-amiază, va avea loc retragerea cu torţe, urmată de un spectacol artistic. La ora 20 - obişnuitele focuri de artificii. De menţionat că în dimineaţa aceleiaşi ilâ le i zile, la ora 8,15, pe scena Teatrului se va juca piesa „ Vicleim " de Mircea Vulcănescu, urmată de un recital de poezie Lucian Blaga. * A.M. îenus-a in s-a • îr "A> in — • || ' Agricultorii vor putea folosi 10.000 de tone de motorină din rezerva de stat, de săptămîna viitoare Pentru directorul -Vartic, cei care au criticat spectacolul Mantaua sînt “amatori". Critici veritabili sînt doar cei care au "diplomă ş) studii de specialitate”, au scris cărţi şi sînt validaţi de instanţe superioare! Prin poziţia afişată, domnul director Vartic repetă gestul predecesorului său, Dorel Vişan, care, la începutul carierei de director, n-a suportat "observaţiile" presei. Păcat. ur •**- ‘ *‘v: ' {*4#' ^ £v *' ■ . . ~v| Ceea ce nu-există în România, adică un complex care să cuprindă spaţii comerciale, bancare, restaurante, hoteluri, cinematografe, locuiri de joacă pentru copii şi o sumedenie de alte servicii, s-a făcuf, doar în ultima vreme, în Ungaria şi în Slovacia. Trist este că, deşi unele proiecte erau destinate judeţului Cluj, din diverse cauze se realizează în alte ţări. Despre -proiectul “Polus Transilvania”, al cărui rezultat era tocmai înfiinţarea, în Cluj, a unui asemenea centru, s-a scris mult, conotaţiile politice urmînd a fi de o mai mare importanţă decît cele : financiare, capabile să “salte” ' judeţul. Titus CRĂCIUN «3 tîriuâre ÎQ pagina a 16-a ■ff BIBLIOTECA k CWTÎV 0 -A Da 1 cu blocul ce-al avui?! O defecţiune apărută la sistemul de frinare al unei betoniere de 30 de tone, încărcată la capacitate maximă a fost cauza unui eveniment rutier ce a avut loc, vineri, pe strada Tăietura Turcului din CIuj- Napoca. Maşina, cu numărul de înmatriculare AG-05-AVO, ce aparţinea SC Hidroconstrucţia Bucureşti, sucursala Argeş se deplasa dinspre zona Dîmbul Rotund spre cartierul Grigorescu. La*jumătatea pantei, maşina, încărcată cu beton, a rămas fără frîne. Şoferul, Anton Chinac, de 51 de ani, în încercarea lui de a opri bolidul a intrat cu acesta într-un autoturism marca Ford, pe care l-a tîrît aproximativ 20 t„de metri după care s-a oprit în colţul unui bloc. Din fericire n-au fost victime, iar pagubele materiale înregistrate nu depăşesc 25 de milioane lei. Poliţiştii aflaţi la faţa locului susţin că strada Tăietura Turcului este a doua din CIuj-Napoca, de risc maxim, dupâ Calea Turzii, unde se produc accidente. Locatarii străzii susţin câ este pentm a două oară în ultimii-doi ani cînd au parte de astfel de evenimente şi că intenţionează să se adreseze Primăriei pentru interzicerea traficului greu pe strada lor. Cosmin PURIS
Transcript
C O M P A N IA PETROLIERA
zm t m depm ăm t
[ http://www.dntcj.ro/adevarul ]M D L XII NR. 3059
ISSN 1220-3203SIMBAt A-DUMINIGÂ, 23-26 NOIEMBRIE 2000 16 PAGINI 3.000 LEI
Numaif în staţiile;f J p P Piaţa Abator 3 43.26.60
lîngă Aeroport s 41.74.67
Lista colaboratorilor Securităţii: prostie
saumanevră electorală?ILIE CALIAN
C ■
a orice provincial timid, care-nu se poate bate'pe.burtă, la o ţuică i o măslină, cu mai-marii puterilor
de pe Dîmboviţa, am aşteptat să văd reacţiile mărimilor României la publicarea - listelor candidaţilor la Parlament care au avut ceva de a face cu Poliţia Politică din vremea comunismului. Observaţi că nu am folosit cuvîntul “Securitatea”. Asta pentru că, de-a lungul anilor, românilor li s-a indus ideea că toate serviciile secrete ale României s-ar fi redus exclusiv la Poliţia Politică. '
Faptul că toate serviciile de propagandă occidentală s-au trudit să convingă românii că toate serviciile noastre de spionaj şi contraspionaj ar fi identice cu -Poliţia Politică este uşor, de explicat. Poliţie Politică au avut - şi mai au - toate statele, de la cele foarte democratice, la cele dictatoriale. Se ştie că şi în Europa Occidentală, şi în SUA, există servicii de, ascultare a unor personalităţi politice. Că nu se practică puşcăria, Canalul sau’ Gulagul - asta e altceva: există mijloace mai subtile pentru a-ţi elimina adversarul - de la intimidarea familiei, la asasinat (să nu-1 amintesc decît pe Kennedy). înverşunarea împotriva Securităţii,' în ansamblu, îşi are originea în faptul că, după. unificarea Germaniei, toate arhivele STAS1, cuprinzînd spioni şi contraşpioni , din fostul lagăr socialist, au căzut în mîinile occidentalilor. Excepţia este. România; care, după Declaraţia din aprilie . 1964 (tinerii ar trebui sâ reţină această dată), a restrîns relaţiile cu Moscova şi, încetul cu încetul, sau mai brusc, nu numai că nu a mai .conlucrat “frăţeşte”, dar chiar a făcut tot posibilul ca să distrugă reţeaua sovietică (şi ale altor state “frăţeşti”) care operau în România. Aşa ne-am trezit că,, după decembrie 1989, orice serviciu românesc de
i f f i r d ă p e - i f y B - i m â B i f a m e - i i l e® ■ . - - — - - — — . i» i—
• Pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 26 noiembrie 2000 sînt aşteptaţi să se prezinte la. urne 17.724.726 de cetăţeni cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale permanente din ţară, tipărite de
' Ministerul de Interne, dintre care peste . 1.700.000 în Bucureşti. Acestora li se adaugă cei 172.695 de români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, trecuţi pe listele permanente externe.
Pentru legislatura 2000-2004, Camera Deputaţilor va avea 327 de mandate, cu unul mai puţin faţă de actuala legislatură, iar Senatul 140 de mandate, cu trei mai puţin decît în această legislatură. Numărul de mandate de senatori şi deputaţi a fost stabilit în funcţie de numărul de votanţi de pe listele permanente.
La nivel naţional au fost înfiinţate 15.240 de secţii de votare, din care 1.205 în Bucureşti, permanente şi speciale, cărora li se adaugă cele 152
U nde secţii de votare din 88 de ţări, constituite pentru a asigura dreptul de vot al românilor din străinătate.
în afara celor 1.155 de secţii de votare permanente, în Bucureşti au fost înfiinţate 50 de secţii de votare speciale,'din care 22 în unităţile militare, iar 28 în spitale, gări, autogări şi campusuri universitare, în care îşi vor exercita dreptul de ‘vot militarii, bolnavii (inclusiv cei care sînt din alte zone ale ţării), studenţii şi persoanele care tranzitează Capitala. Cei care .nu se află în localităţile de domiciliu vor putea vota în secţii speciale, pe liste speciale, sub semnătură. Persoanele care au carte de identitate şi nu şi-au ridicat cartea de alegător de la birourile de evidenţă a populaţiei nu vor putea vota. '
continuare în pagina a 6-a
I
■ , « K') POŞRj!
Jlx\/7ţxx Vî/—* •
-
' V -• v. .• ........■ • -.
\~Attm 4T) *
fJtKtTVUL iur.xa
9uoujM — fccif— } •: W-ţv.fxrALwvca -ST34? ' ' M
A~*L£-V X •
Nimeni nu ştie cu exactitate ce înseamnă corupţia din economia internaţională. Conform unei evaluări făcute de Banca Mondială, totalul conturilor sale, în cursul unui an, ar fi de 80 de miliarde de dolari americani, în âfara deturnărilor de fonduri rezervate dezvoltării şi a micii corupţii practicate în special
în ţările aflate în tranziţie - aceasta "fiind o formă suplimentară de
impozitare a veniturilor cetăţenilor, prelevată de către poliţişti, de către vameşi, de către funcţionari, ori de
j către politicieni. Pe scurt, se poate 'spune câ instituţiile tinerelor state aflate în tranziţie sînt corupte, iar întreprinderile din ţările bogate sînt cele care corup. Această corupţie “liniştită” este, în realitate, o formă
continuare în pagina a 16-a
i 4,l. [ ’ v y r iT ' 1*!
W
de înşelătorie, afirmă un bun cunoscător al situaţiei din Africa. “Practicăm corupţia pentru câ nu sîntem capabili să ne batem şi preferăm să ne ferim de pieţele protejate, chiar cu riscul de a fi evacuaţi din ele, pentru că nu mai ajungem să plătim comisioanele exorbitante cerute de clienţii noştri”.
continuare în pagina a 12-a
Conferinţa de presă cu iz de
răfuială ia Teatrul Naţional
CIuj-Napoca!
; n ! ‘ -ni1.1!* r-jjw!.' v>
Primăria CIuj-Napoca va organiza, cu ocazia Zilei Naţionale,
„ un simpozion ştiinţific, pe data de 30 noiembrie, cu titlul „Unit în cuget şi simţiri", cu începere de la ora 14.' Manifestarea va fi urmată de lansarea volumelor „Dansuri tradiţionale din Transilvania “ de Zamfir Dejeu şi „Umanităţi şi valori" de Teodor Tihan, precum şi dicţionarul „Clujeni ai secolului XX". . -
, In ziua de 1 decembrie va avea
loc un Te Deum la Catedrala Ortodoxă, urmat de o depunere de coroane la monumentele din Cluj. La ora 12, va avea loc o paradă militară, apoi, cu începere de la ora 14, la> Teatrul N aţional va f i organizat un spectacol artistic în direct cu alte municipii din ţară.
După-amiază, va avea loc retragerea cu torţe, urmată de un spectacol artistic. La ora 20 - obişnuitele focuri de artificii. De menţionat că în dimineaţa aceleiaşi
i l â l e izile, la ora 8,15, pe scena Teatrului se va juca p iesa „ Vicleim " de Mircea Vulcănescu, urmată de un recital de poezie Lucian Blaga.
* A .M .
îenus-a in s-a • îr "A>
in— • | | '
Agricultorii vor putea folosi 10.000
de tone de motorină din
rezerva de stat, de săptămîna viitoare
Pentru directorul -Vartic, cei care au criticat spectacolul Mantaua sînt “amatori". Critici veritabili sînt doar cei care au "d ip lom ă ş) studii de specialitate”, au scris cărţi şi sînt validaţi de instanţe superioare! Prin poziţia afişată, domnul director Vartic repetă gestul predecesorului său, Dorel Vişan, care, la începutul carierei de director, n-a suportat "observaţiile" presei. Păcat.
ur •**- ‘ * ‘ v : ' { * 4 # '^ £ v *' ■ . . ~v|
Ceea ce nu-există în România, adică un complex care să cuprindă spaţii comerciale, bancare, restaurante, hoteluri, cinematografe, locuiri de joacă pentru copii şi o sumedenie de alte servicii, s-a făcuf, doar în ultima vreme, în Ungaria şi în Slovacia. Trist este că, deşi unele proiecte erau destinate judeţului Cluj, din diverse cauze se realizează în alte ţări.
Despre -proiectul “Polus Transilvania”, al cărui rezultat era tocmai înfiinţarea, în Cluj, a unui asemenea centru, s-a scris mult, conotaţiile politice urmînd a fi de o mai mare importanţă decît cele
: financiare, capabile să “salte” ' judeţul.
T itu s C R Ă C IU N« 3 tîriuâre ÎQ pagina a 16-a
■ ff BIBLIOTECAk CWTÎV0-A
Da1 cu blocul ce-al avui?!O defecţiune apărută la sistemul de frinare al unei betoniere de 30
de tone, încărcată la capacitate maximă a fost cauza unui eveniment rutier ce a avut loc, vineri, pe strada Tăietura Turcului din CIuj- Napoca. Maşina, cu numărul de înmatriculare AG-05-AVO, ce aparţinea SC Hidroconstrucţia Bucureşti, sucursala Argeş se deplasa dinspre zona Dîmbul Rotund spre cartierul Grigorescu. La*jumătatea pantei, maşina, încărcată cu beton, a rămas fără frîne. Şoferul, Anton Chinac, de 51 de ani, în încercarea lui de a opri bolidul a intrat cu acesta într-un autoturism marca Ford, pe care l-a tîrît aproximativ 20
t„de metri după care s-a oprit în colţul unui bloc. Din fericire n-au fost victime, iar pagubele materiale înregistrate nu depăşesc 25 de milioane lei. Poliţiştii aflaţi la faţa locului susţin că strada Tăietura Turcului este a doua din CIuj-Napoca, de risc maxim, dupâ Calea Turzii, unde se produc accidente. Locatarii străzii susţin câ este pentm a două oară în ultimii-doi ani cînd au parte de astfel de evenimente şi că intenţionează să se adreseze Primăriei pentru interzicerea traficului greu pe strada lor. Cosmin PURIS
la D e s te W ta w w ort?^ox: Mare Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mercurie (DezlegareIn ^ h e te r L ^ ? * f ^ i 9 r - Ct ' Ca,0/'C: S' Eca,erina' m- <t 305); S. Mercui-iuţ m. ( t 250). încheierea Şart). Intrăm in Templu a Maicii Domnului •
. 7 :
M ă r t u r i s e s c ,u n i b o t e z U s n r e M “ ^ e r t a r e B p â c â t l î ^ * * ^
• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni. marţi, joi şi vineri b ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâti Ia ora 11,00.
Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare în zilele de jo i ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta
zilele de vineri ora 16,00. *IN F O R M A Ţ II:
Autogara I nu m ii funcţioneazi Autogara 11:43.52-78
FARMACIISimbâtt, 25 noiembrie: Farmacia nr. 4
*tr. Gri Ooja nr. 32. telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr. 1. P-ţa Unirii nr. 31, telefon 19 46.06. orar 6-16. Farmada nr. 8. str. Horea nr. 83/87, telefon 13-04-13. orar 6-14. Farmada nr 115. str. N. Pascafy nr. 7. telefon 14-56-98. orar 6-14. Farmada nr. 116. str. Bucegi n r 5. telefon 16-16-21. orar 6-14. Farmada nr. 68. sîr. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71. orar 8-14. PF nr, 3 (gări), P-ţa GAni nr 3. telefon 13-04-26. orar 8-14, Farmacia “Florafarm*. Complex Flora, telefon 16-18-66. orar 6-11. Farmacia *Zea*. P-ţa Uniri nr 27. telefon 19-75-96. orar 9- 15. Farmacia “Certa", str. Clâbucet nr. 5 (MAnâştur). telefon 16-47-37. orar 8*14, Farmada “Terrafarm*. B-dii 21 Decembrie nr 4. orar 9-14, Farmada *AJma\ P-ţa M. Viteazul nr. 26, telefon 1302-68. orar 6-14, Farmacia "Remedmm’ . B-tful 21 Oecembrie nr. 150. telefon 41-29-01, orar 8*20, Farmacia “Ekxir*. str. Fabrici nr. 5. telefon
41-41-29, orar 8-20; Farmacia ‘Etxir-Ptus*. str. Dorobanţilor nr. 21, telefon 19-06-38, orar 8-20, Farmacia ’ Europharm Union\ str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-21.
Duminici, 19 noiembrie Farmada nr. 4 str. Gh, Doja nr. 32, telefon 13-00-77. orar 8-20. Farmacia "Remedium", B-dul 21 Decembrie nr. 150. telefon 41-29-01, orar 6-20. Farmada “Eforii, str. Fabrici nr. 5, telefon 41-41-29. orar 8-20, Farmacia •Europriarm Union*, str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14. Farmacii cu serviciu permanent Farmada “Corafarm*, str. I. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40, str. Napoca nr. 25. telefon19-20-74. Farmada “Cynara", Calea Floreşti nr. 75. telefon 42-62-72. ora* non-stop.
Farm acii cu se rv ic iu prelungit: Farmada “interpriamf, str. PrimAver! nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8*22, Farmacia “Clomatisfarm*, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19- 1363. o ra 8-22.
Garda de noapte: Farmada nr. 4 str. Gh. Doja nr. 32. telefon 13-00-77, orar20-8.
F IL M B[ 2 4 - 3 0 N O IE M B R IE
Republici * Dincolo de xpxrenţ» * premieră, SUA - (10.30: 13, 15.30; 18; 20,30); vineri, simbătă, duminică ■ spectâreie de noepie cu tarii redus de la ora 23 * Vtdoria ■
I" -Shafr. SUA -premieră (11; 13; 15; 17; 19)*ArtaEurimages - ZILELE FILMULUI EUROPEAN 24-25.11-Toiul despre mamea mea. Spania (12; 14; 16; 18; 20); 26.11 - Pisica
albi, pisica nngrl. HigJFrTGerm (12; 14.30:17; 19.30); 27. 11 - FacirwW, Belgia (12; 14,30; 17; 19.30); 28.11 - Solaris. Rusia (11; 14; 17; 20); 29. 11 - Ciliuza, Rusia (11; 14; 17; 20);J0.11 - Vraciul. Polonia (12; 14.30:17); 19.30; 01.12 - Co/puşci, Anglia (12; 14; 16; 18; 20); 02.12 - Din viaţi scapi dna poale. AngTra (12; 14; 16; 18; 20); 03.12 - Viaţa a frumoasă. Italia • 12; 14.30; 17; 19.30; 14.02 - Cel cara plltesc cu vtaţa. România (12; 14; 16; 18; 20); 05. 12 - Pas tn doi, Româna (12; 14; 16; 18.20); 06.12 - Idom anilor fierbinţi. Germania (12,14,30; 17; 19,30); 07.12- Altarul, Lola, aleagl. Germania (12; 14; 16; 18; 20) Favorit - Plidnta americani, SUA (13; 15; 17: 19) • M*âş5 - Regii deşertului. SUA (13; 15; 17.15; 19,30).
TURDA - Fox- O bitale pe dnste, SUA (13; 15; 19); Faimosul Paparazzo, România (17)DEJ - Arta - Profesorul trfznit şl clanul Klump, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică
- spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22GHERLA - Pacea - GlatSatorul, SUA (15; 18); vineri, sîmbătă, duminlcâ - spectacole de noapte
cu tarif redus de la ora 21 - joi închis. ' ... .
Sîmbătă, 25 noiembrie 7,00 O vedetă... populară
, i,-,x (r); -7,50 Oameni ca noi; 8,20«OMAiwA! W oody, • ciocănitoarea buclucaşă (s/d.â.); 9,10 Zorro (s); 10,00 Totu l la vedere; 11,55 Fo tba l- Campionatul Naţional; 14,00 Jurnalul de prînzp 14,10. Arca Marinei... Invitaţi membrii formaţiei Iris; 16,15 Felicity (s);
; 17,00 Ora G; 18,00 Teleencidopedia;19.00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Surprize, surprize...; 22,30 Niciodată nu e prea tîrziu (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Gură la gură (co.Spania 1995).
Duminică, 26 noiembrie 7,0Q43easul 'deşteptător; 8,00 Jurnal;
8,15 Universul-credinţei; 9,00 Regele I Leu, Timon şi Pumbaa (d.a.); 9,30 K ik i, Riki Miki; 10,30 Viaţa satului; 1.1,55 Fotbal Campionatul Naţional; 14,00. Jumalul de prînz; 14,30 Naţional TV Bingo Liberty; 17,30 Aventurile familiei Daye (co.SUA 1986); 19,00 Trupa de şoc... caută o vedetă; 20,00 Jurnal, Meteo; 20,55 Sport; 21,00 Rapsodie din Miami (co.SUA 1995); 22,35 Gimnastică aerobică; 23,30 Studioul electoral.
t y f r fŞ ) Sîmbătă, 25 noiembrie. 7 ,00 On line (r); 7,35
Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s/r); 8,05 Sally, vră jitoarea (d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Osia lumii; 9,55 X-Ray Kid (co. SF SUA 1998); 11,30 Sally, vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,00 Atlas; 14,30 Ştiri; 14,35 Pămîntul vrăjit (do); 15,30 Top TVR 2; 16,30 Parohia Dibley (s);17.00 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,45 Expediţie în necunoscut;19.15 Televiziunea, dragostea mea (div.); 20,20 Atlas (r); 20,50 Jonathan Creek (s); 21,45 Familia Porter (s);22.15 Ştiri; 22,20 Teatrţj liric; 23,55 TVM Mesager. ,
Duminică, 26 noiembrie7.00 Arca lui Noe (r); 7,30 Piatra
magică (s/r); 8,00 Jurnal; 8,15 Cîntece populare; 8,30 Tradiţii; 9,00 Ferma;10.00 Jurnal; 10,15 Muzică populară;11.00 Jurnal; 11,15 Veni, Video, Viei;11,30 Sally, vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Tlp-Top, Mini-Top; 13,05 Splendorile naturii (do); 14,00 Jurnal; 14,40 In numele sportului; 15,15 ■ Mistere şl scandaluri; 16,10 StarTrek - Voyager(s); 17,0OJumal; 17,15Lumea de mîine; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 S tăp înu l d om en iu lu i (s); 19,30 S pectaco lu l lum ii văzut de' loan • Grigorescu; 20,00 Veni, Video, Viei (r); 20,15 Iubirile unei femei (f.romantic Franţa 1995); 21,30 Veni, Video, Viei (r); 21,45 Familia Porter (s); 22,15 Ştiri; 22,20 Teatrul Naţional de Televiziune p rez in tă ; .A rg o n au ţii"; 23,00 Documentar; 23,30 Studioul electoral; 0,30 TVM Mesager,
Sîmbătă, 25 noiembrie7 oo Narcisa neagră (dramă
Anglia 1941); 8,30 Mari regizori - Martha. Coolidge (do); 9,30 Fir Întins (mag );10.00 Casa de piatră (mag ); 10,30 Roata de rezervă (mag ); 11,00 Trenul cu bani (f/r); 13,00 Viitorul începe azi (s); 14,00 Pe arip ile filmului; 15,30 Fashion club (m ag.); 16,00 Orient expres; 18,00 Te voi iubi mereu (s);19.00 Observator; 19,45 Legendele
D is p e n s a ru l , s P o l ic l in ic c u P la tă <|
oferă: consultaţii, dc toate, specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. ■ •Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).TeL: 130.330 sau 432.557.
c • te le s p e c ta to r
13
•'Mîine: Calendarul ortodox: Cuv. Alipie Stîlpnicul; Cuv. Stelian Paflagonul (Dezlegare la peşte). Calendarul greco-catolic:S. Âlip Stilitul, c. ( t sec. VII); S. Nicon, c. ( t sec. X)
îmbătă-duminică. 25-26
Dtoamnei (dramă SUA 1994); 22,00 Observator; 22,15 Nash Bridges; 23,00 Stăpînul jocului (dramă SUA 1997); 0,30 Secretul (thriller eretic SUA ’97); 2,00 Legendele toamnei (f/r); 4,15 Te voi iubi mereu (s/r); 5,00 Fir întins (magjr); 5,30
. Mari regizori (do/r).Duminică, 26 noiembrie
- 7,00 Ştiri electorale; 7,15 Casa de piatră (mag./r); 7,40 Pe aripile filmului (r);-9,00 Mari regizori: L-awrence Kasdan (do); 10,00 Ş tiri electorale; 10,10 Animax (s); 10,50 Bărbaţi în negru (s.da); 11,20 Pantera roz (s); 11,45
' RoboCop (s); 12,10 Tînârul indiana Jones; 13,00 Ştiri electorale; 13,15 Pe cont propriu (s); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Ştiri electorale; 16,15 Creatura (thriller SF SUA 1998); 17,00 Prezentul simplu (mag.); 18,00 Te voi iubi mereu; 19,00 Observator; 19,50 TeleEurobingo.Show; 23,00 Inspectorii (f. SUA 1998); 1,00 Pe cont propriu (s/ r); 2,00 Tînărul Indiana Jones (s/r); 3,00 Totul va fi bine (r); 5,00 Mari regizori Lâwrence Kasdan (do/r); 6,00 Te voi iubi mereu (s /r)..
Tui Radu; 12,20 ProMotor; 13,00 Ştirile Pro T V ;'13,10 Zero (r); 13,50 Rugby;15.30 Hercule (s); 16,30 Profashion; 17,00 Moli Flanders (dramă SUA/Irlanda 1996); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Robin Hood, prinţul tîlharilor (f. SUA 1991); ' 0,20 Golurile etapei; 0,30 Millennium (s);1.15 Femei fierbinţi (s); 1,45 Moli Flanders (r); 3,15 Profashion (r); 3,45 Robin Hood, prinţul tîlharilor (f/r); 6,00 Bucătăria lui Radu (r); 6,30 ProMotor<r).
Duminică, 26 noiembrieîntreaga zi va fi presărată cu jurnale
de ştiri care vor clădi imaginea completă a alegerilor generale.
7.00 Dex, mascatul; 7,20 Freakazoid " (d.a.); 7,40 Captain Simian (d.a.); 8,00 Diabolik (d.a.); 8,30 Micii războinici (s);9 .00 S uper Abracadabra; 11,00 Legende ale secolului 20 (do); 12,00 îndrăgostiţi lulea (s); 12,25 Captivi în cartier (s); 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Beverly Hills (s); 14,00 Fotbal Divizia Naţională; 16450 Alegeri - Ştiri; 17,00 Procesul etapei; 19,00 Ştirile Pro TV;19.30 Ally McBeal (s); 20,25 Campioni pentru viitor; 20,30 Vacanţa mare la Pro TV; 21,30 Tăntâlâul şi Gogomanul (co.SUA 1994); 23,30 Talkshow; 1,00 Fotbal Magazin Liga Campionilor; 2,00 Femei fierbinţi'(s.er.); 2,30 Steaua ta norocoasă (r); 4,30 Beverly Hills (s/r);5.15 Legendele secolului 20 (r); 6,00 îndrăgostiţi lulea (s/r); 6,30 Captivi în cartier (s/r). . . .
Sîmbătă, 25 noiembrie 7,00 Program pentru copii;
10.00 Creaturi sălbatice (do); 11,00 Tradiţii; 11,30 Sport magazin; 14,00 M otor; 14,30 Exploziv; 15,00 C ondam nat pe Pămînt (co .SU A . 1988);17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus - primele ştiri ale serii; 19,00 Real TV- mai real ca niciodată; 19,30 Impact;'. 19,58 Caricatura zilei; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Comisarul Rex (s);22.00 Perechea potrivită; 22,30 21 - popice, cărţi şi fete frumoase; 23,30 Detectivi de elită (s);' 0,30 Sex cu Nadine; 1,30 Celebritate iluzorie (dramă SUA 1981); 3,00 Focus - ştiri (r).
Duminică, 25 noiembrie7.00 Program pentru copii; 10,00
Creaturi sălbatice (do); 11,00 România @large; 11,30 Ştiri (r); 12,30 Cinemagia;13.00 Aeroportul (s); 14,00 Clubul de duminică; 18,00 Focus; 18,30 Real TV;-19.30 Im pact; 20,00 Vrei sâ fii miliardar?; 21,00 Febra roşie (f.a. SUA 1968); 22,00 Cinemateca de acasă: Moştenirea Ferramonti (dramă Italia 1976).
. Sîmbătă, 25 noiembriei/m ta c 8,00 Daţi vina pe Corina (r);
9.00 Ţara spiriduşilor; 10,00 M otor/ extrem (rj; 11,00 Derrick (s); 12,00 Tentaţii (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05
. 2000 - O singură destinaţie - Australia (p .lll); 15,00 Club ABC; 15,30 Film . documentar; 16,30 Lumea misterelor;17.00 Concert; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Te le ju rna l; 19,45 Documentar; 21,00 Derrick (s); 22,00. Concert; 23,30 2000 - O singură destinaţie - Australia (r); 0,00 Rendez- vous la Tele 7(r); 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Lumea, misterelor (r); 1,45 Lumea în Clipa 2000 (r); 3,00 Telejurnal; 3,30 Documentar. •
Duminică, 26 noiembrie ' 8,15 Martor extrem; 9,00 Domino (r);10.00 Ţara spiriduşilor (r); 11,00 In justiţie (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45. Cinetour; 16,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,30 Vedete la taifas; 20,00 Dan D iaconescu în d irect; 21,00 Cîntecul şi casa lui; 21,55 Pariu trio - LOTO; 22,00 D errick (s); 23,00 Documentar; 0,00 Concert; 1,00 Ora unu a venit (r) „
Sîmbătă, 25 noiembrie10,00 Ştirile de Acasă (r);
10,35 Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 10,10 Fiorella (s/r); 12,00 Dragoste nebună (s/r); 12,50 La casa de vis (mag.); 13,25 Doctorul casei; 14,00 Acasă cu Ruxandra Sâraru;15.00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,35 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,30 Ramona (s); 19,20. Poveste de Crăciun (s); 20,15 Acasă la români;22.00 Cinemateca de acasă:' Ora lupului (dramă Suedia 1968).
Doctorul casei (r); 11,05 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12)15 Acasă la români; 13,30 Verdict: crimă! (s); -14,15 Trei femei (s); 15,45 la-mă acasă!; 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,45 Dragoste şi putere (s); 17,10 Fiorella (s); 18,05 Ramona (s); 18,55 Poveste de C răciun (s); 19,50 C olum bo: Complotiştii (f.p. SUA 1978); 21,30 Cinemateca de acasă: Cum a fost cucerit Vestul (w.SUA '63).
R edacţia nu îşi asum ă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
Electroencefalografie - . ElectromiograOe - E xam inări
Doppler - H isterosalpingografii pentru ste rilita te fem inină
Ecografie ca rd iacă ECO Doppler color
T ratam ente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)
T E A T R U L iD E ţ P Ă R U Ş Hprezintă duminică, 26
noiembrie ora 12- la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24 : In ţara zmeilor cu creastă verde (secţia română); ora 12, la Forumul german str. Memorandumului nr. 8; Dracul Sărac.
CABINET M EDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr, 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
KTACT 8:00-10:00 Super weekend ţştiride weekend, recomandări culturale, horoscop, ded ica ţii); 10 :00-11 :00 B ătălia H itu rilo r (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal din show-biz, ştiri); 11:00 -12:00 Fabrica de H ituri - realizator Dominique Iancu; 12:00 - 15:00 S u p e r 50 - realizator Tony Tesiu; 18:30- 19:00 Contact Film - realizator Uana Standu; 19:00 - 22:00 Seară de seară-, 22:00 - 5:00 Pînă m îine dimineaţă - realizator Manuel A rm ând. P rogram d e d isco tecă la Radio C ontact •
Dum inică, 26 noiembrie 5:00 - 8:00 Super week-end 8:00 - 10:00
Super week-end (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia Hiturilor - realizator Răzvan Popescu; 11:50 -11:55 Oheie Contact Motor - realizator Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend în Doi cu artişti rom âni- realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 - 22.00 Seară de seară. ."
14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă d ragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00
3:00;8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50,13:00,15,00, 21;00; Salut 8:<
UNIPLUS R a d ioSîm bătă, 25noiem brie
5 ,0 0 U n ip lus d e d im in e a ţă ; 8 ,00
SineProgram informativ BBC; 8,30 Sindrofia de W eekend; 12,00 Pop-P lus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 D ance - machine; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party.
Duminică, 26 noiembrie 5,00 U niplus d e d im ineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend;
isounuy Club (r); 11.00-14.00 La sfirşit de săptămînă; 14.00 BBC, 14.30 Noi titluri de la casele de discuri; 15.00 Audloselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten. 18.00 BBC, 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
Duminică, 26 no iem brie .8.00-8.30 BBC, 8.45-9.00 Evanghelia de
duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-p mal spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Spori FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi- aşa (r); 18.00 BBC, 19 30 Hitmtx, 21.00 Taxi Music.
Sîmbătă, 25 noiembrie o ' Prim ul salut 8:00-11:00; Ştiri: M 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00;
' Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50,9:50;'Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program Inform ativ BBC 11:00 - 11:15; Cinemania - cultură cinematografiei şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi m uzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan
Meteo, utilitare), 9:50;
Ce mal crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ.BBC 11:00 -11:15; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii -'40, '50, '60, '70, '80 - T iberiu C rişan (r.); A ntidot - contemporary christian music - -Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 -18:30; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.
(T RADIO C IU T Sîm bătă, 25 noiembrie
6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de informaţii şi muzică prezentat de Doina Borgovan. 8,00 - 10,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă Rodica Tulbure. 11,0b Transmisie directă: Fotbal, Divizia B, seria a ll-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,45 Din lumea muzicii, prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe stapa de. unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHr, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redacton Radu Săplâcan 19,00
Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Alegeri parlamentare 2000; 20,00 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furduî. 21 ,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
Duminică, 26 noiembrie 6,00 Program matinal muzical pe 95,6
MHz. Prezintă Florin Pruteanu; 8,00 Ştiri. 8,05 La izvo r de cînt ş i dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea Armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radioduminica. Emisiune de_ divertisment. Prezintă; Cornel Udrea. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenfa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsârman. 14,00 Emisiunea tn limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Festivalul naţional "Dinu Lipatti". In direct de pe Radio România Muzical. 19,00 Radiojurnal Radio- România Actualităţi. 19,15-20,00 Ucenic la muze. Prezintă:'Oana Cristea Grigorescu. 20,0Ş Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
După ce ani-de zile s-a bazat . pe tancuri, armata americană
doreşte să-şi echipeze cele mai. noi unităţi blindate cu vehicule pe roţi, mai uşoare, conduită radicală, care reflectă schimbarea misiunilor armatei, .si care a generat controverse în interiorul armatei, conform declaraţiilor de ieri ale unor ofiţeri ai armatei şi ale unor oficiali civili. "Vehiculele Blindate Medii” vor echipa o brigadă formată la începutul acestui an ca piesa centrală a eforturilor armatei de a lăsa războiul rece în urmă şi de a se transforma într-o forţă capabilă să intervină în zona de conflict în cîteva zile şi nu în săptămîni sau chiar luni.
Adoptarea vehiculelor pe roţi vine după aproape un an de deliberări asupra viitorului armatei şi care presupune mai mult decît un nou echipament, necesitînd schimbarea modului în care armata se antrenează, se desfăşoară şi luptă. In loc să se pregătească în special pentm un război total pe uscat, aşa cum a făcut în timpul războiului rece, armata se remodelează pentm a participa la numeroase conflicte minore, la misiunile de păstrare a păcii şi la cele umanitare:
Această alegere răstoarnă o tendinţă care durează de o jumătate de secol care arată că. armata de cînd a adoptat tancul, în perioada dintre cele două , războaie mondiale, a cumpărat vehicule blindate din ce în ce mai mari şi mai grele. Tancul M-lA2 Abrams de astăzi este considerat aproape de neînvins "pe teren deschis - aşa cum sînt cîmpiile din centml Germaniei pentm care a şi fost proiectat -
dar avînd 76 de tone este atît de greu şi nu poate fi transportat repede în părţile lumii ori trecut peste poduri mici, sau manevrat pe străzile înguste în locuri precum Kosovo. Deşi vechea armată, construită în jurul formaţiilor de tancuri grele,' şi-a dovedit valoarea în Războiul în Golf, “în ultimii zece ani schimbarea mediului strategic ne-a cerut să ne adaptăm la ' solicitările suplimentare”, a declarat gen. Shineseki lună trecută.
Cerinţele armatei pentm noile vehicule fixează greutatea maximă la 19 tone, pentru a fi‘ siguri că pot fi transportate de cele mai mici avioane de transport C-13. în schimbarea inevitabilă, armata a renunţat la
Brigada va fi' declarată operaţională adică gata să îşi asume o misiune reală, în mai puţin de un an.
în cele din urmă, vor fi create încă cinci de astfel de brigăzi, armata va cumpăra cam 3.000 de vehicule la un preţ de 2,5 milioane de dolari fiecare sau la un preţ de 7,5 miliarde de' .dolari per total, a declarat un oficial de la Pentagon.
Noile unităţi sînt proiectate să ajungă oriunde în lume în 96 de ore. Acest lucru reprezintă un pas înainte faţă de îngrozitor
• de înceata operaţiune “Unitatea de Asalt Hawk”, o unitate a armatei de elicoptere şi baterii trimisă în Albania în timpul campaniei de anul trecut din Kosovo, dar care, de fapt, nu a
"THE WASHINGTON POST"o parte din protecţia asigurată de blindajul greu şi la posibilităţile oferite pe teren de tancuri.
Noile vehicule sînt prezentate în modele diferite, inclusiv un transportor de infanterie, un sistem de tun mobil asemănător cu tancul, un vehicul de recunoaştere şi un sediu mobil pentm preluarea datelor.
Noua “brigadă de greutate medie” este alcătuită în jurul a trei tipuri fundamentale .de vehicule - vehiculele blindate pe roţi, Humbee de tipul unui jeep şi un camion militar - comparate cu aproape o duzină aflate în unităţile blindate actuale ale armatei. ' '
Mai mult de 300 de vehicule blindate.pe roţi vor fi cumpărate pentm noua brigadă creată anul trecut la Fort Lewis, Florida.
luat parte la luptă. Un alt incident cait a ajutat la crearea noii unităţi de vehicule de greutate medie a fost schimbul de focuri din Mogadiscio, Somalia, din octombrie 1993, în care au fost ucişi 18 soldaţi americani, unii dintre ei în timp ce aşteptau o misiune de salvare care a întîrziat, deoarece armata nu avea nici un vehicul blindat în zonă. Armata nu intenţionează să distmgă încă tancurile greoaie, dar le va ţine
. gata în cazul unui conflict cu un adversar major, de pildă' Iranul, ale cămi tancuri grele ar putea depăşi brigăzile' de vehicule de greutate medie.
Începînd din 2010, armata speră să prezinte armament de înaltă tehnologie care nu a fost încă inventat. Armata vrea ceva la fel de uşor ca şi vehiculele
pe roţi, dar la fel de puternic şi de durabil ca şi tancurile de astăzi. Vehiculele de viitor ale armatei vor fi blindate cu ceramică în loc de metal şi vor, fi echipate cu un fel de armă electrică''în locul unui tun convenţional. Dar tacticile de bătălie pentm această armată futuristă vor fi constmite de aceste brigăzi de greutate medie echipate cu noile vehicule pe roţi.
Reacţia Congresului faţă de noul vehicul pare a fi de susţinere.-“Nu văd nici o problemă”, a spus Ike Skelton reprezentantul Partidului Democrat în Comitetul pentm Servicii Armate din Congres. Chiar şi aşa, există o stare de nervozitate la Pentagon în legătură cu reacţia Congresului, în parte datorită influenţei pe' care o au companiile care produc tancuri şi alte vehicule cu şenile.
în plus, Corpul Puşcaşilor Marini a privit cu îngrijorare în
' ultimul an faptul că armata devine la fel cum este Corpul Puşcaşilor Marini, prin crearea de unităţi expediţionare mai uşoare. Oficial, Puşcaşii Marini au susţinut planul de transformare a armatei. însă, în conversaţiile particulare, ofiţerii acestui corp de armată fac comentarii de genul “Nu avem nevoie de două Corpuri de Puşcaşi Marini”. O necunoscută o reprezintă alegerile, prezidenţiale. Guvernatorul de Texas George W. Bush .a spus în timpul campaniei electorale câ va face armata să se adapteze la lumea de după războiul rece mult mai repede decît în ultima decadă.
De ce nu reuşeşte Germania să-şi contureze un profil de mare putere
(“L’ESPRESSO”)La zece ani după unificare, Germania ne uimeşte mai ales
prin slăbiciunea ei. în pofida temerilor lui Margaret Thatche.r (fost premier al Marii Britanii), ale lui Francois Mitterrand (fost preşedinte al Franţei) şi ale altor lideri mai mult sau mai puţin germanofobf care în lunile care au urmat, prăbuşirii Zidului s-au străduit să împiedice fuziunea celor două state germane, nu există astăzi nici urmă din Marea Germanie/ Eventual tocmai contrariul. Republica Federală Germania rămîne un gigant economic, chiar dacă cu mingea în terenul celei Răsăritenev(o factură destinată să dureze decenii), dar nu reuşeşte să-şi contureze un profil de mare putere. Sînt foarte îndepărtate, în-toate sensurile, vremurile “parteneriatului în conducere" SUA-Germania evocat la puţin timp după unificare de către însuşi preşedintele Bush, Să vedem de ce. în primul rînd, trecutul continuă să-i bîntuie pe germani, care au mereu un statut de supravegheaţi speciali, deşi nimeni nu o spune deschis. Violenţele capetelor rase (skinheads), sancţiunile împotriva lui Joerg Haider (Berlinul s-a asociat cu ele pentru a evita “germanizarea** cazului), polemicile cu privire la “revizionismul istoric" confirm? faptul că Germania nu este o ’ naţiune ca celelalte. Şi nu numai pentru lobby-ul evreiesc din SUA sau pentru Israel. Este bine de remarcat faptul că acest statut care nu este de invidiat face abstracţie de tot ceea ce pot spune sau face germanii. Nu contează ceea ce sînt - o mare democraţie, o ţară liberă -, cum sînt percepuţi. Şi aici istoria continuă să aibă o vină. Apoi, actuala conducere social- democrată. Cancelarul german Gerhard Schroeder a fost salvat de scandalul în care a fost implicat fostul cancelar, Helmut Kohl. Dar părerea despre el este foarte diferită de cea de care se bucura predecesorul său, considerat timp de cel puţin un deceniu cei mai mare lider european. Astăzi în Europă nimeni nu-i recunoaşte lui Schroeder rangul de “primus inter pares”. ■
în sfîrşit, Germania riu mai este europenistă. Desigur, pentru a obţine Unda verde din partea Franţei şi a restului continentului pentru unificarea celor două Germanii, Kohl a trebuit să sacrifice marca pentru euro. O decizie care mergea “împotriva intereselor noastre naţionale”; cum i-â spus cancelarul lui Bush. Dar care era aproape obligatorie, în concordanţă cu tradiţionalul europenism al lui Kohl. Adevărul este că pînâ în 1989 interese “europene" şi interese “naţionale" germane (dar acest termen era tabu) coincideau. Germania divizată se putea reunifica numai în contextul european. în schimb, Germania unită nu mai are nevoie de Europa. Or, din cauza acestui lucru, Uniunea Europeană este lipsită de proiect. Prin urmare, nu este momentul sărbătorilor. Pentru europeni, şt pentru noi italienii în speţă, esenţial este să reconstruim termenii unui proiect comun. Italia şi Germania au trăit în perioada războiului rece într-un fel de paralelism geopolitic. Pentru ambele, Europa era calea obligatorie pentru a ieşi din închisoarea trecutului. Astăzi Europa este o opţiune. O dovadă de maturitate.'Dacă vom şti sâ o abordăm uniţi, acest lucru va depinde mult de voinţa Germaniei. “Mărimea" ei se măsoară aici. De o astfel de mare Germanie chiar nu vom avea motiv să ne temem.
PORTUGALIA SUSŢINE POZIŢIA STATELOR NIICI DIN UE ’
"FINANCIAL TIMES"
Irt această săptămînă, Portugalia a avertizat că nu va sta deoparte şi nu va lăsa ţările mici din Uniunea Europeană să fie “preluate” de cele cinci state
.membre cele mai mari, invocînd ca argument sporirea noilor membri din Estul şi Şudul Europei. Secretarul pentru afaceri europene al Portugaliei, dl Francisco Seixas da Costa, a declarat că există pericolul ca Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie să profite «de summitul de. la .Nisa de luna viitoare, privind reformarea UE, pentru a înclina balanţa în favoarea lor. , - V ' . '
Dl Seixas da Costa a declarat într-un interviu că: “Nu sîntem pregătiţi să acceptăm o nouă divizare a puterii care ameninţă să transforme ţările precum Portugalia în ţări mai puţin importante sau chiar neimportante în procesul de luare a deciziilor în UE”. Franţa, deţinătoarea actuală a preşedinţiei prin rotaţie a UE, s-a făcut vinovată de favorizare atunci cînd a dat mai multă importanţă propunerilor care
favorizau statele mari membre ale UE, deşi majoritatea statelor membre UE susţineau o abordare mai echilibrată, a spus el. Neajungerea la un acord la
. summitul de la Nisa, datorită încheierii ' conferinţei interguvemamentale maraton privind reforma instituţiilor europene, va fi ’“un dezastru pentru toţi” şi va avea un impact negativ asupra lărgirii UE.. Insă" statele mici ale UE nu vor accepta o reducere a influenţei lor. Acest lucru nu va fi acceptat de cetăţenii acestor ţări şi nici nu va fi ratificat de parlamentele naţionale. “Sîntem prizonierii unii altora. Fiecare trebuie să facă concesii pentm, a ajunge la un acord echilibrat”, a mai spus el. .
Dl Seixas da Costa a caracterizat discuţiile de dinaintea summitului de la Nisa ca fiind axate pe eforturile celor cinci mari membri de a evita ca puterea lor să fie micşorată de plănuită admitere a pînă la 12 noi state membre.
Insă Portugalia vede* o strategie comună a statelor mai ’ mari de a-şi menţine sau spori,, puterea pentm a conduce,-UE,;-, într-un fel care, spune dl Seixas da Costa, va “face lărgirea UE irelevantă în ‘ termeni
instituţionali”. Cea' mai importantă problemă este schimbarea modului de votare în Consiliul de Miniştri. Portugalia susţine că Franţa nu s-a comportant onest prin preferarea propunerilor care prevedeau un mod de votare în favoarea celor cinci state mari, în detrimentul propunerii pentm sistemul “majorităţii duble”.
Sistemul dublei majorităţi, care presupune ca deciziile să aibă sprijinul a cel puţin jumătate din populaţia UE şi a jumătate din statele membre UE* a fost susţinută de majoritatea membrilor UE şi de ţările candidate la aderare, a spus dl Seixas da Costa. Portugalia s-a-opus la orice slăbire a Comisiei Europene'.
“Simţim o tendinţă de a da Consiliului de Miniştri, care reprezintă interesele naţionale, mai multă putere în detrimentul Comisiei”, a spus dl. Seixas da Costa.” Adest lucru ar putea ameninţa coeziunea unei Uniuni Europene lărgite”.
El a „mai* spus că Portugalia este”pregătitâ să susţină mai departe o extindere a majorităţii cafe votează şi o cooperare mărită, cu condiţia ca drepturile de vot şi puterea Comisiei sâ fie păstrate. . - : y y
0 s ia : T r a n z i ţ ia d e m o c r a t ic a c o n f r u n ta tă
c u r e a l i t ă ţ i le e c o n o m ic e
Asia este, oare, tentată să se reîntoarcă la vechii demoni? Poziţiile preşedinţilor unor ţări ' ca Filipine, Indonezia, Coreea de Sud sînt, în grade diferite, periclitate. Aceste ţări se caracterizează prin faptul că sînt democraţii recente. Toate au ■plasat-redresarea economiei lor sub semnul transparenţei şi luptei împotriva corupţiei. Or, iată că; această compţie revine în mod galopant.
In Filipine, Camera Reprezentanţilor a votat destituirea preşedintelui Joseph Estrada. Asupra lui planează nu mai puţin de 15 capete de acuzare, între care însuşirea mai multor sute de mii de dolari sub formă de mită provenind de pe urma “jueteng”, un joc de noroc ilegal, şi de la producători de tutun. Pe străzile capitalei' filipineze, se înmulţesc manifestaţiile care revendică plecarea lui. După o înviorare, anul trecut, apărată în urma ieşirii din criza asiatică din vara anului 1997, ţara s-a adîncit în criză. Moneda naţională, pesoul,
s-a depreciat cu 20 la sută de la începutul anului. Deficitul bugetar, care se ridică la 1,7 miliarde de dolari, depăşeşte cu mult pragul mâximal stabilit de guvern.
S-ar putea crede că dictatorii au “aderenţă” la ţările asiatice. Astfel, în Indonezia, familia Suharto continuă să învenineze guvernul lui Abdurrahman Wahid. încă de la alegerea sa, la sfîrşitul anului 1999, preşedintele indonezian a lansat o veritabilă campanie naţională împotriva predecesorului său suspectat că a deturnat 570 de milioane de dolari din banii - publici. Abdurrahman Wahid, care spera să-şi refacă imaginea spulberînd odată pentru totdeauna trecutul legat de Suharto, este ameninţat mai mult ca oricînd. Bolnav, el a transferat o mare parte din prerogativele salevicepreşedintelui Megawaţi. Proaspăta relansare economică a ţării se va opri în mod categoric “dacă încrederea nu se instalează în mod durabil”, avertizează FMI.
Tot pe baza transparenţei, Coreea de Sud a ales guvernul
lui Kim Dae Jung în urmă cu aproximativ doi ani. De atunci, preşedintele Republicii nu a încetat să reclame desfiinţarea marilor conglomerate opace, făcute răpunzătoare de dificultăţile economice ale ţării. El a acceptat vînzarea sau închiderea întreprinderilor care
' nu erau capabile să se descurce singure. Dar, recentul faliment al companiei Daewoo Motor este poate picătura care umple paharul. Sud-coreenii manifestă
'violent împotriva concedierilor. pe care acest faliment le antrenează.
Kim Dae Jting, spre deosebire de Estrada sau de Wahid, se trezeşte prins în capcană de propria voinţă de a merge pînâ ) la capăt, fără a se abate cu nimic de la politica pe care .şi-a . stabilit-o. El vroia sâ şteargă definitiv imaginea de “ţară izolată”, cum era percepută Coreea în ochii străinilor. Omul de pe stradă este acum gata să-l acuze că vinde cu reducere de preţ “bijuteriile” indusîriale
’ ale ţării.Tranziţia democratică nu este
uşoară atunci cînd ea se izbeşte de realităţile economiei. '
p s p s r -TT - ' / . - r a ş ş
« z V I C l ar putea fi ./ reclama dumneavoastră A r C ă - c u l i n ) Cl
1814 - S-a născut Matei Millo,' actor şi autor al primei operete -
. româneşti, “Baba Hîrca”.
evarul de sîmbătă-dumin I sLam r . : ‘S P S î S S 8
Actualitatea culturală• Asociaţia Artiştilor Plastici- din Cluj-Napoca invită publicul
iubitor al artelor plastice la vernisajul expoziţiei personale de pictură a artistei Elena POP, care va avea loc marţi, 28 noiembrie a.c., ora 17, în Sala Armelor de la' Cercul Milifar Cluj-Napoca. Expoziţia va rămîne deschisă pînă în. 8 decembrie.
• Astăzi, la ora 12, va avea loc la Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca vernisajul SA LO N U LU I-D E IARNĂ AL MEDICILOR, manifestare prestigioasă ajunsă la ediţia XXXI.
• Expoziţia NAPOCA ROMANĂ.Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr. 2) . anunţă pentru marţi, 28 noiembrie a.c., la ora 18, vernisajul expoziţiei NAPOCA ROMANĂ, care ilustrează prin materialul arheologic rezultat din săpăturile sistematice efectuate pe raza municipiului Cluj-Napoca în ultimii 10 ani în Piaţa Muzeului, str. Victor Deleu,Piaţa Unirii, necropola de S-E din str. -Plugarilor, precum şi prin materialele descoperite întîmplător ori prin săpături de salvare, imaginea oraşului roman Napoca, cunoscut drept cel mai important centru urban a) Daciei. Napoca, iniţial un vicus, a fosţ ridicat de împăratul roman Hadrian (a.l 17-138) la rangul de municipium. Datorită dezvoltării sale, împăratul Marcus Aurelius (a. 161-180) îi acordă rangul de colonia, oraşul numindu-se oficial Colonia Aurelia Napoca, unde îşi avea sediul procuratorul financiar al provinciei. Civilizaţia romană la Napoca, ilustrată prin vase ceramice, sculptură în piatră şi bronz, tipare, atelierul de fibule, bijuterii, tezaure monetare de argint, inscripţii şi o bogată ilustraţie foto şi desenată constituie un îndemn şi o invitaţie la a vizita expoziţia NAPOCA ROMANĂ.
' • Expoziţie de icoane pe sticlă şi lemn. în organizarea Consiliului Judeţean, a Inspectoratului Judeţean pentru Cultură, a Centrului Creaţiei Populare şi a Fundaţiei “Alianţa Artelor” Cluj, joi, 26 noiembrie, a avut Ioc, la Galeria “Alianţa Artelor” din Cluj-Napoca vernisajul primei ediţii a expoziţiei judeţene “Spiritualitatea românească în imaginarul iconic. în cuvîntul său. directorul Centrului Creaţiei Populare Cluj, criticul Petra Poantă, â justificat necesitatea demersului, prin care se urmăreşte evaluarea unui fenomen în plină expansiune, arătînd că “genul, cu solidă tradiţie în arta plastică autohtonă, a fost mereu activ, îndeosebi în mediile mănăstireşti, unde icoana s-a conformat prioritar funcţiei saleongmare , in prezent validîndu-se şi ca obiect dc artă, nu numai de cult. Criticul de artă Vasile Radu, c o m e n t î n d evenimentul, a subliniat că această expoziţie-concurs “vizează potenţarea tocmai a expresivităţii imaginative a iconarului contemporan”. Dintre cei 16 pictori dc icoane au . obţinut Diploma de ] merit: Ioan ;Bruchental, Emanuil Bumbu, Vasile Bunea, Efrosina Găluşcă, Adela Laura Gocan, Dana Uea,Cristian Micu, Mircea Roşa, Simona Soare; au fost distinşi cu Diplomă de participare: Constantin Bumbu, Liviu Bumbu, Aura-Anemone Corujan, Dana Vasilica Cuşlea, Gheorghe Gocan, Oara-Larisa Mindoiu, Maria-Margareta Salvanu. Expoziţia (cu vînzare) poate fi vizitată zilnic, între orele 12-14, la Galeria Fundaţiei “Alianţa Artelor”, Piaţa Unirii nr. 2, Cluj-Napoca.
I. A N D R A S O N I
La Gherla se pregăteşte o nouă casetă muzicală
Aproape că nu trece an lâ Gherla fără un eveniment muzical. Este vorba despre lansarea unei casete de muzică, populară sau uşoară. în municipiu activează o talentată interpretă care îmbină serios ambele genuri. Ea se numeşte Angela Rusu şi lucrează în cadrul cele mai renumite firme private din urbea de pe Someş SC “Tehnomedica” SRL. De doi ani, pur. şi simplu, a... revoluţionat viaţa muzicală a vechii aşezări armeneşti. După ce a scos pe piaţă două casete de muzică populară şi una de muzică uşoară, în prezent tînără" solistă din Gherla pregăteşte lansarea unei noi casete de colinde de Crăciun şi Anul Nou.-. De asemenea, ea doreşte să susţină mai multe spectacole pe scenele clujene, fiind invitată să cînte alături de reputaţi solişti de muzică populară din ţară. Tot ea a'fost prezentă în ultima vreme la îndrăgitele emisiuni “Acasă la români”. Ea se pregăteşte intens în vederea concertelor de colinde, ce vor fi susţinute în preajma sărbătorilor de iamă în municipiul Gherla, locul de naştere al ambiţioasei interprete. Angela Rusu nu concepe viaţa de toate zilele fără cîntec şi... succes. Pentru acest lucru ea manifestă nu numai tin mare interes, dar şi un efort suplimentar, ştiind că succesul nu vine de la sine.
SZ. Cs.
V e r n i s a j l a Z a l ă u
’A-
\
Camelia Burghele - directoarea Galeriilor “Ioan Sima” din Zalău.,. Avizat, în nota exegezelor cu care ne-a obişnuit, cuvîntul' dnei dr, Livia Drăgoi, director al Muzeului Naţional de-Artă Cluj, care, între altele, a spus: “Este un univers absolut recognoscibil, original, foarte adevărat. Teodor Botiş este cu adevărat ceea ce promitea a fi: un artist înzestrat cu un
. dar inegalabil al culorii, un artist stăpîn al armoniei şi al echilibrului şi mai presus de toate, un poet al existenţei. Pentru că pînzele sale sînt poeme. Poeme . în care musteşte literatura, în care vibrează muzica, în care vibrează ecourile unei planete care se numeşte suflet, pe care o stăpîneşte Teodor Botiş . şi din care, din cînd în cînd, ne dezvăluie un colţişor. Sînt lucrări din ţoate etapele semnificative ale evoluţiei sale artistice, dc la formele irizate şi sinteza penultimei perioade, pînă la metamorfozele pe care Ie-a înfăţişat fragmentar la ultima
A
R u b ric ă realizată d e M . BOCU
Scriam, zilele trecute, despre vernisajul de la Zalău, al expoziţiei artistului clujean Teodor BOTIŞ, petrecut in spaţiile foarte genejvase ale Galeriilor “Ioan Sima”. Şi nu greşeam atunci, numindu-l pe artist-un spirit din văile cerului, pentru că sinteza de la Zalău - reprezentativă pentru ultimii 10 ani de prolifică creaţie - propune o călătorie fantastică prin etapa "griurilor", a chivoturilor si troiţelor luminate de ocruri calde, solare, pentru a poposi în ' prezent, în ceea ce am mai numit pictura- rugă, ceremonioasă si gravă; străbătută de armonii muzicale. E o metamorfoză continuă, unduire intre cer si pămînt, între real si ireal, cu rădăcini adînci în pămîntul originar, de acasă. Botis este, incontestabil, un artist al pămîntului transilvan, iar tradiţia, sublimată în idee, chiar modul său specific de a fi.
Vernisajul a fost onorat de 'personalităţi I o-c a l e : Gheorghe D u m i t r u Tamba directorul Muzeului de Istorie şi Artă, Cornel Gradconsilier sef
« Ş l iS H
B i S i l
r - ^ - j
S l *
a iag»« .
sl®i
i i
al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Sălaj, Leontin Bordaş - preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Mircea Nicoschi - vicepreşedinte al aceluiaşi organism; gazdă primitoare,
expoziţie... dar şi despre metamorfoza artistului, de la tinereţe Ia maturitate tînără perpetuă...” Expoziţia este, cu certitudine, una dintre cele mai valoroase din cîte a cunoscut Zalăul, în ultima vreme.
M ic h a e la BO CU
Legile lai Murphy şi alegerile
Postulatul explicaţiilor infinite:Numărul explicaţiilor raţionale care poate motiva nereuşita în alegeri este infinit.
Teoria neagră a veştilor proaste: După încheierea alegerilor, cu cît anunţi mai repede şi cu cît mai multe amănunte o veste proastă, cu atît e mai bfne.
Legea neconcordanţei: Candidaţii imperfecţi vor fi votaţi de alegătorii perfecţi şi invers.-' - ■ . r
Corolar: alegătorii greşesc întotdeauna.
Regula sistemului in fa ilib il:. Uncandidat în alegeri, intervievat- de reprezentanţii presei, trebuie să adopte un sistem constînd din 3 răspunsuri: 1. Ştiu şi pot să vă spun (dar nu spui); 2 . Ştiu şi nu pot să vă spun (dar spui); 3. Nu ştiu (şi în acest caz, dacă spui sau nu spui, e egal):
Din 1989 încoace, acţiunea “Rumănienhilfe" iniţiată de Galeriile de artă contemporană ROM-ART din Braumschweig (Germania), prin proprietarii acestora, familia Hans-Joachim si dr. Maria GROVE, Cetăţeni de onoare ai municipiului Cluj-Napoca, s-a bucurat de un ecou favorabil în rîndul cetăţenilor din regiunea Braunschweig, districtul Peine si localităţile-din componenţa acestuia', care au răspuns apelurilor lansate de iniţiatori, cu toţii manifestînd o solidaritate extraordinară si o disponibilitate de a ajuta admirabilă. Profund
impresionat de-această solidaritate cu populaţia României, pentru care au fost organizate pînă acum 38 de transporturi umanitare, Ambasadorul Tudor Dunca s-a deplasat, zilele trecute în. regiunea amintită, pentru a mulţumi personal celor care s-au implicat în “Rumănienhilfe", în primul rind familiei GROVE. - • . • - ,
în cuprinsul unei alocuţiuni 'rostite la Primăria din Wendeburg - unde a fost primit de primarul Rolf Ahlers, de. directorul Primăriei Hans-Peter Reupert şi de pastorul Otto Pfmgsten - Ambasadorul Dunca a ţinut să mulţumească pentru întregul ajutor care, timp de un deceniu, s-a îndreptat dinspre această regiune către România, subliniind şi în Cartea de onoare a Primăriei cît de important a fost acest ajutor pentru ţara sa. Ambasadorul, s-a aflat la Wendeburg ca invitat al familiei GROVE, care domiciliază.în aceasta localitate care' concentrează întreaga activitate, umanitară pe care aceşti prieteni ai României o desfăşoară,
statornic, de atîţia ani. Se cuvine reamintit faptul că, din 1989 şi pînă astăzi, valoarea acestei activităţi umanitare se ţraduce în 7 milioane DM - cuprinsă în aparatură medicală,medicamente, consumabile de
uz medical, mari cantităţi de alimente, îmbrăcăminte şi jucării - care au luat drumul României prin intermediul celor 38 de transporturi umanitare. Iar al 39-lea este în pregătire! Şi toate organizate printr-o
iniţiativă particulară, a unei singure familii, dar care a reuşit-, să adune în jurul ei medici,, farmacişti, industriaşi, : reprezentanţi ai bisericii, artişti, presa, oameni, adesea anonimi, dar mereu dispuşi să facă bine./ După vizita la Wendeburg, dl Ambasador Dunca a vizitat Institutul de Construcţii: de Maşini din Braunschweig (care colaborează cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) şi, în cadrul vizitei efectuate la Primărie, a semnat în Cartea de ■ Aur a oraşului Braunschweig.
La Universitatea Tehnică, diplomatul român a avut discuţii ' cu preşedintele acesteia, , profesorul Jochen Litterst, în vederea dezvoltării unor cooperări viitoare pe linie de
- învăţămînt şi de cercetare'. 'M ich a e la BOCU
Ambasadorul României, Tudor - Dunca (în mijlocul fotografiei)
- închină cu Hans Peter Reupert (stînga), Hans-
' Joachim şi dr. Maria Grave, - precum şi cu Rolf Ahlers, pentru viitorul României.
PN-Foto: Gasparinl
: - z m
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
1885 - A încetat din viaţă poetul
Grigore Alexandrescu.
1
l.„--H
Nu demult, la 16 octombrie, compozitorul, muzicologul şi profesorul universitar doctor Valentin Timaru a împlinit 60 de, ani. Maturitatea deplină a vîrstei este dublată în mod fericit de maturitatea creatoare.. Şi nu numai atît. Compozitorul clujean este şi un om de ştiinţă" în domeniul în care activează de 35 de ani,-Argumente scrise stau mărturie acestei nobile trepte ale unui dascăl academic prin cele 5 cărţi tipărite.
. Afirmaţiile noastre sînt argumentate de succesele pe care Valentin Timaru le-a avut şi le are prin creaţia sa componistică şi muzicologică. Foruri competente au atestat aceste creaţii ca fiind de valoare, prin decernarea unor premii de nivel republican. încă în anul 1986 compozitorului clujean i se acordă Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Anul 1993 este mai merituos creaţia sa primeşte două premii, al Academiei Române şi al Uniunii Compozitorilor. în plină evoluţie creatoare, Valentin Timaru mai primeşte încă o dată, în anul 1995,
Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Iată un. palmares premial care-1 situează pe Valentin Timaru în rîndul personalităţilor cu capacităţi pe care Ie poate fructifica şi în domeniul organizării activităţilor de învăţămînt muzical şi de cultură. Creaţia compozitorului clujean cuprinde: muzică de scenă, muzică simfonică, muzică corală şi .de' cameră. Creaţia scenică cuprinde-două titluri cu- contingenţă în literatura românească: opera “Lorelei” după o idee de Ionel Teodoreanu şi baletul în două acte “Ciuleandra” pe un libret de Alexandru Iorga după o idee de Liviu Rebreanu. Un impresionant număr de piese simfonice şi mai ales cele-5 simfonii îl atestă pe Valentin Timaru ca un compozitor de ţinută. Ultimele două simfonii compuse după anul 1990 au şi
-subtitluri: Simfonia a IV-a - giocosa -, Simfonia a V-a - simfonia de requiem. în cadrul lucrărilor simfonice se mai înscriu titlurile: “Concert pentru vioară şi orchestră”, “Dublu concert - peptru contrabas, percuţie solo şi orchestră etc. Creaţia vocal-simfonică este relevanta prin două oratorii: "Cîntece de vremuire", "Pe urmele Mioriţei" şi trei cantate; “Toate drumurile duc” pe versuri de Lucian Blaga, “Mihai vodă viteazul” şi “Meşterul” pe versuri de Nicolae Labiş. Un număr important de titluri din creaţia camerală şi corală include, printre altele: Două cvartete de coarde, sonate, lieduri - cîntece pe versuri de Lucian Blaga, coruri pe versuri de Eminescu, Blaga, etc. Muzicologul Valentin Timaru are lucrări premiate şi cărţi tipărite. Menţionăm doâr “Simfonismul enescian” tipărită ia Editura Muzicală în anul 1992. Demn de remarcat
•este orientarea' sa componistică, în care
Timaru -
la 6o de anicantabilitatea variată se menţine ca mijloc important şi primordial. Iată ce scria prof. univ. dr. Barbu-Casiu în revista clujeană “Steaua”: “Impulsurile creatoare ale lui Valentin Timara nu sînt stînjenite de povara acelor obsesii tehniciste atît de frecvente la ora actuală..; preocupările sale sînt concentrate, în exclusivitate asupra transpunerii pe plan artistic a unui conţinut cît mai bogat în idei şi sentimente, fapt care duce însă în chip firesc şi Ia relevarea unor elemente originale de suprastructură”. Cu un an în urmă, semnatarul acestor rînduri omagiale menţiona în “Adevărul de Cluj”: “Putem considera muzica semnată de Valentin Timaru ca o continuare firească a creaţiei româneşti de cameră a compozitorilor Marţian Negrea, Zeno Vancea, Paul Constantinescu, Cvartetul de coarde, ce credem noi, va rămîne în istoria muzicii româneşti”.■. Orizontul muzical,, muzicologic şi ştiinţific al lui Valentin Timaru conturează o personalitate cu profunde capacităţi. Lucrările sale reprezintă o potenţialitate-de valorificare a conduitei şi. în activităţi organizatorice de care cultura şi învăţămîntul artistic are mare nevoie. Aceasta pentru că în conţinutul pieselor şi lucrărilor 'există un spaţiu ideatic superior altor domenii şi a cărui valorificare poate fi mult benefică. Dar instituţiile, din oricare domeniu al culturii care n-are nevoie de acest nivel absolut necesar mersului înainte, se autodefinesc în mod edificator...-
La Vîrsta de 60 de ani, compozitorul Valentin Timaru oferă societăţii româneşti în reconstrucţie capacităţile sale absolut evidente. La mulţi ani, maestre!
E m iliu D R A G E A
Actualitatea culturală
Sărbătorirea Centenarului ANTOINE DE SAINT-EXUPERY şi JACQUES PREVERT
în organizarea ARPF “Henri Jacquier” Cluj-Napoca, astăzi, 25 noiembrie a.c. va avea loc la Liceul “Mihai Eminescu” din
.municipiul nostru sărbătorirea Centenarului Antoine de Saint- Exupery şi Jacques Prevert. Cu începere de la ora 10 vor conferenţia Rodica Baconsky - lector la Facultatea de Litere şi prof. Gabriela Orghidan, de la Grupul Şcolar Electrotehnic; între orele 11-12,30 sînt programate intervenţii din partea unor profesori şi elevi invitaţi; după care, la ora 14, expoziţia de pictură intitulată Centenar în sărbătoare. ' .
50 de ani de episcopat
• P r e m i e r ă î n c o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l u l u i c l u j e a i L .
R âfcstaBa de Ion VarticLa timpul respectiv, numirea profesorului
universitar dr. Ion Vartic la conducerea Teatrului Naţional Cluj-Napoca a bucurat. Am văzut atunci, ce naivi am fost şi veţi vedea de ce, universitarul cumpătat, dornic
, de teatru în adevăratul sens al cuvîntului, teatru care sâ facă săli pline, teatru care să propună spectatorilor titluri şi montări de referinţă, un teatru al ideilor constructive şi viabile. Ne-am înşelat amarnic. Ne cerem scuze că.v-am înşelat şi pe dvs. stimaţi cititori. Adevărata faţă a distinsului universitar Vartic am descoperit-o cu
■ prilejul conferinţei de presă de ieri, 24 noiembrie, referitoare la apropiata Gală a Teatrelor Naţionale. O conferinţă de presă" transformată într-o răfuială virulentă cu cei care au scris negativ , despre Mantaua şi nu numai. Căzînd masca am descoperit un om vanitos, dornic de laude şi aplauze, lipsit de orice diplomaţie, critic cu cei din jur, mai puţin critic cu cei din ograda proprie. Directorul Vartic îşi doreşte o presă docilă, cuminte, laudativă, liniştitoare pentru destinele teatrului pe care îl conduce'. ■
în conceţia d-sale, criticii clujeni sînt, în marea lor majoritate “amatori”. Directorul Vartic a făcut apel la “instanţele supreme”, acestea fiind “diploma şi studiile teatrale de specialitate”, ca să-l cităm. Aspecte pe care s-a marşat preţ de un sfert de oră, pînă la greaţă. Absurdul situaţiei, cred că domnul director Vartic nu l-a sesizat, a fost însăşi negarea unei colege, absolventă a Departamentului teatru din cadrul Facultăţii de Litere Cluj-Napoca!!!
Pentru demonstraţia de forţă nu putem decît să-i mulţumim domnului-,director
-Vartic. Am reţinut esenţele, vom căuta să depăşim “amatorismul” citind mai mult, învăţînd, urmînd cursuri de specialitate, - aşteptînd să fim autorizaţi prin examene în faţa “instanţelor superioare”.
Subiectul conferinţei de presă a fost Gala Teatrelor Naţionale. Cum sîntem “amatori” (=» fără cărţi, fără studii şi diplomă în şi de specialitate) nu ştiu dacă vom da curs acestei invitaţii. Se ridică mai multe întrebări: dacă sîntem “amatori” de ce am mai fost invitaţi?, ce sc ascunde în
Continuatori ai unei tradiţii mesianice, avem o datorie sfîntă în a-i sărbători sau măcar a nu-i uita pe reprezentanţii de seamă ai poporului român, pe reprezentanţii Şcolii Ardelene - martiri ai românilor de pretutindeni pe intelectualii ucişi sau chinuiţi în închisori, pe preoţii greco-catolici, ortodocşi sau romano-catolici, pe marii oameni politici şi de cultură ai neamului. între aceştia se numără şi Eminenţa Sa Cardinal dr. Alexandru Todea, Arhiepiscop Emerit al Bisericii Române Unite cu Roma, care la 19 noiembie 2000 a împlinit 50 de ani de la consacrarea Sa întru episcopat. Pr. dr. Silvestru Augustin Prunduş, O.S.B.M., a arătat că această consacrare s-a făcut la Bucureşti, în clandestinitate, la data de 19 noiembrie 1950, în capela bâptisteriu a Catedralei “Sf. losif’, în -asistenţa singurului prezent: preotul George Guţiu (actualul Episcop Eparhial de Cluj-Gherla). A fost prezent, la Reghin, întregul episcopat greco-catolic din România, în frunte cu înalt Preasfinţia Sa Lucian Mureşan - Mitropolitul Bisericii Române Unite şî Eminenţa Sa Jean-Claude Perisset - Nunţiu Apostolic în România,-care a prezentat mesajul şi felicitările Sanfctităţii Sale Papa Ioan Paul al Il-lea pentru “iubitul frate Alexandru Todea” (citat din cuvîntările Sfintului Părinte, prilejuite de vizita efectuată la Bucureşti). Această aniversare a devenit astfel o aniversare a întregii lumi creştine. Toate comunităţile -parohiale au fost conectate la eveniment. în bisericile greco-catolice din întreaga ţară, în cadrul Sfintei Liturghii, au fost înălţate rugăciuni pentru alinarea suferinţelor Eminenţei Sale, personalitate unanim recunoscută de credincioşi ca fiind un martir în viaţă. Recunoscut prin Decret de fostul preşedinte al României, dl Ion lliescu, drept Mitropolit al Bisericii Române Unite în martie 1990, numit de Sfintul Părinte, Papa Ioan Paul al II-lea - Prinţ al Bisericii Lui Cristos (cardinal), în mai 1991,,medaliat dc Excelenţa Sa dl Emil Constantinescu - preşedintele României vizitat de Preafericitul Părinte Patriarh Tcoctist în anul 2000, Cardinalul Alexandru Todea, chiar dacă fixat într-un scaun cu rotile, apare incontestabil ca un simbol al împilării Bisericii Catolice, dar şi al renaşterii Ei, un veritabil model uman prin verticalitate, prin curaj şi-generozitate, dar mai ales prin marea Sa iubire de oameni - se precizează într-un comunicat primit din partea Departamentului pentru imagine şi reiaţii cu mass-media al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Expoziţii, vernisaje...
Ion Vartic: director, regizor, J scenarist, justiţiar...
spatele invitaţiei?, vom face oare faţă numelor însemnate care vin? Nu dorim deloc ca directorul Vartic să se facă de rîs cu acea parte a~ presei clujene “necunoscătoare” a fenomenului teatraî. Ar fi uri vot de blam şi pentru noi. Şi decît să fim din nou urecheaţi- mai bine nu.
D e m o s te n e SOFRONFoto; Ion PET.CU
Sîmbătă, 25 noiembrie, ora 19,00;(a Sala Mare a Casei de Cultură a
Studenţilor . -
MIHAI VITEAZUL•cpnferinţâ şl film
; regia; Serglu NîeoIaescuA Cu:
Amza Petea . Colaa Răutu
7- «-'ei 1' ’ • • • ■
TîL V*'
-Duminică, 26 noiembrie, ora 19,00;' la Sala Mare a Casei de Cultură a
- v; Studenţilor- *
NEMURITORIIconferinţă şi film
regia; Sergiu Nicolaescu ' i Cu: Amza Pelea Sergiu Nicolaescu ; 'Jean Constantin
• fon Besoiu Harîon Ciobanii
• M a r ţ i , 21 n o ie m b r ie a .c . , la G a l e r i i l e d e A r t ă F R E £ I A dinDej a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură a artistului N ic o la e S U C I U . Născut la Bîrlaij, artistul este absolvent al Academiei de Arte “George Enescu” din Iaşi şi beneficiar al unei burse postuniversitare “pentru merite de excepţie la pictură şi compoziţie” (1980-1981); din 1982 se stabileşte la Baia Mare, creator de modele la “Faimar” SA şi profesor la Şcoala de Artă “L. Borlan”; este membru UAP, Debutează în 1978 la Expoziţia Naţională a Tineretului (Iaşi), continuînd să ;fie o prezenţă constantă la expoziţiile republicane, judeţene şi de grup din Baia Mare, Iaşi, Cluj-Napoca, Piatra Neamţ, Bucureşti etc., la simpozioane şi la numeroase tîrguri naţionale şfintemaţionale de artă. Ne aflăm la cea de a 1 l-a personală a pictorului. Legat sentimental de lumea satului şi de frumuseţile pămîntului - deal, cîmpie, luncă, mare - N ic o la e S U C I U pictează cu predilecţie peisaje şi compoziţii într-o cromatică subtilă, mizînd pe stabilirea unor raporturi de echilibru şi armonie între culoare şi lumină. Pînzele sale devin astfel “pretexte” pentru realizarea efectelor poetice şi muzicalitate picturală, menite a ne sugera că, întotdeauna, “Parfum, culoare, sunet se-ngînă si-şi răspund”. - -
M .V A ID A
Premieră absolută de balet - BALET EN BLEU
Opera Română din Cluj-Napoca prezintă m i e r c u r i , 2 9 şi j o i 3 0 n o i e m b r i e a .c . , în ambele seri de la o r a 1 8 ,3 0 ; premiera absolută a spectacolului B A L E T E N B L E U de Venczel Peter, “Balet în două părţi despre dragostea posesivă şi nenoricirile acesteia”, pe un libret de Popper Peter. Coregrafia şi regia artistică aparţin maestrului A d r i a n M u r e ş a n ; asistent coregraf: I l e a n a T o d e a ; decoruri; V e n c z e l A t t i la ; costume: B a lo g h B o r b â l a ; regia tehnică: C r i s t i n a O r o s . în distribuţia celor două reprezentaţii: I o a n D o r i n C o ş e r i u - Bărbatul; A n c a O p r i ş - Femeia; M a r i a n a M o l n a r C o t in g h i u - Primul Alter Ego; S z i r b G y o r g y - Al Doilea Alter Ego; Cele şapte caricaturi (torsuri): I u l i a C o ş e r i u - Băieţelul în Pantofi Bărbăteşti; I s t v ă n B o th - Don Juan-ul Impotent; D a n O r ă d a n - Mammon; M o n ic a P i n t e a M a r t i n - Papucul Umil- D a n ie l Szekely - Vampirul; A d r i a n a O r ă d a n - Clovnul Disperat; D a v id I s t v ă n - Maimuţa între doua vîrste.
. R u b rică re a liz a tă d e M . B O C U
|| Aici ar putea fi y reclama dumneavoastră
î n v ă ţ ă m în t u iu i ( L e g e a L-, a : Huuugepr i n carese stabileau trei grade de invătămîrit (primar
secundar şi superior) şi obligativitatea şi gratuitatea învăţămîntuiui primar.
Adevărul de sîmbătâ-duminică. 25-26 noiem
Aproape17,8 milioane de români sînt aşteptaţi să se prezinte la urne duminică
______________u r m a r e d i n p a g i n a 1 _________
Condiţia prevăzută de lege pentru organizarea de secţii de votare speciale este ca numărul alegătorilor din unitatea respectivă să fie de cel puţin 50 de persoane.
Numărul alegătorilor comunicat de misiunile din străinătate este de 200.000, cifra ţinînd cont de prezenţa ia vot în străinătate la alegerile din 1992 şi 1996.
Cele mai multe secţii de votare există în SUA. Comunitatea română şi misiunile diptomatice au organizat 20 de secţii situate la Washington DC, New York, Los Angeles, Annaheim, Glendale, Chicago, Atlarita, Dallas, Norfolk, Cleveland, Boston, Detroit, Mineapolis, San Francisco, Las Vegas, Salt Lake City, Portland, Seattle, Bridgeport, Miami. Pentru acestea s-au expediat 50.000 de buletine de vot, 15.000 de alegători fiind aşteptaţi să voteze numai la New York.
In Israel s-au expediat 30.000 de buletine şi se contează pe prezenţa a peste 25.000 de alegători. Principala secţie de votare este la Ambasada României de la Tel-Aviv. în Ungaria există şase secţii de votare, la Budapesta, Szeged, Debrecen, Pecs şi Gyor, fiind expediate 14.000 de buletine de vot în Ucraina există trei secţii de votare,
la Kiev, Cernăuţi, Odessa, pentru care s-au expediat 1.500 buletine de vot. în Franţa există trei centre de votare, la Paris, Strasbourg şi Marsilia. Tot cîte trei secţii de votare există şi în Germania (Berlin, Bonn, Munchen), Brazilia (Sao Paolo, Brasilia, Rio de Janeiro), Canada (Ottawa, Montreal, Toronto). în Australia s-au expediat 1.000 de buletine de vot.
în-Republica Moldova există o singură secţie de votare, la Chişinău, pentru care au fost trimise 20.000 de buletine de vot. Autorităţile române vor-suplimenta, în ziua alegerilor, numărul buletinelor de vot pentru cetăţenii români din Republica Moldova în cazul în care cele 20.000 trimise la Chişinău • se dovedesc insuficiente. Următorul stat cu o singură secţie de votare, dar cu estimări de mii de alegători, este Spania,-la Ambasada României din Madrid fiind aşteptaţi să voteze peste 2.000 de alegători.
Alegerile vor fi supravegheate de 10.472 de observatori interni, reprezentanţi a nouă organizaţii neguvernamentale care s-au adresat în acest sens Biroului Electoral Central, respectiv Asociaţia Naţiunilor Unite Tineret România (1.876 de observatori acreditaţi), Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului - LADO (531 de observatori), Forumul Democrat din România (3.670 de
observatori), Liga Internaţională pentru Apărarea Drepturilor Omului şi pentru Protecţia Mediului (217 de observatori), Fundaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului (950 de-observatori), Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului (36 de observatori), Fundaţia Identitatea României (271 de observatori), Asociaţia Pro Democraţia (2.907 de observatori) şi Fundaţia Millenium pentru Drepturile Femeii
■{14 observatori). La alegerile parlamentare şi prezidenţiale vor participa şi cîteva sute de observatori externi.
Buna desfăşurare a alegerilor va fi asigurată, în principal, de poliţişti şi jandarmi, şi, doar, în cîteva secţii, 'de militari ai Ministerului Apărării Naţionale. Zece mii de jandarmi, dintre care 1.400 în Bucureşti, vor asigura paza secţiilor de votare şi a transportului dosarelor întocmite de birourile electorale, la birourile electorale de circumscripţie şi la Biroul Electoral Central, precum şi a ordinii publice în zona acestora. Jandarmeria Română asigură, cu efective proprii, executarea acestor misiuni la 2.272 de secţii de votare, din care 688 în Bucureşti, iar în cooperare cu Poliţia la alte 2.122 de secţii. Serviciile de pază au fost înfiinţate începînd de vineri seara.
Poliţiştii l-ara identificat pe agresorul vicepreşedintelui
• organizaţiei PD Craiova'Un număr de 21 de persoane
din Craiova au fost audiate pînă joi, la ora 22.00, de procurorul Ion Crivineanu şi de. şase cadre de la Serviciul Fţoliţiei Criminale a IPJ Dolj, cu scopul identificării persoanelor care l-au agresat pe vicepreşedintele organizaţiei de tineret PD Dolj, Ştefan Stoica, poliţiştii ajungînd la concluzia că unul dintre ei este autorul. .' Poliţiştii craioveni au mers, joi seara, la domiciliile suspecţilor, iar cînd au ajuns la locuinţa unuia dintre ei, au constatat că acesta dispăruse de acasă. Forţele de ordine au stat de pîndă toată Yioaptea, dar, pînă la ora transmiterii acestei- ştiri, tînărul nu a ajuns acasă. Părinţii tînărului au declarat că nu ştiu unde le este fiul, care a dispărut cu autoturismul firmei lor.
Poliţiştii vor da publicităţii poza tînărului şi l-au dat pe acesta în urmărire generală.
Victima, Ştefan Stoica, şi-a revenit, joi seară, şi a început
s'ă vorbească, însă nu l-a putut recunoaşte pe agresor din fotografiile prezentate de poliţişti. Potrivit IJP Dolj, în noaptea de miercuri spre joi, între două grupuri de tineri care se a'flau pe Calea Bucureşti a izbucnit un conflict legat de lipirea unor afişe. electorale ale PD şi PRM. In timpul altercaţiei,vicepreşedintele organizaţiei de tineret PD Dolj, Ştefan Stoica, a fost.înjunghiat de cinci ori în- spate cu un cuţit. Tînărul a fost internat la Spitalul numărul 1 din municipiul Craiova cu diagnosticul de “plagăpenetrantă toraco-abdominală stînga, plagă tăiată splenică, hemiperitoneu-şoc hemoragie."
PRM a negat orice implicare a membrilor săi în înjunghierea lui Ştefan Stoica, vicepreşedintele Organizaţiei de Tineret PD Dolj, sUsţinînd că “anumite forţe rău-voitoare încearcă să speculeze” 'acest incident în defavoarea partidului.
A mintirile unuia dintre“ VETERANII” ALEGERILORdin România
“Era tare frig, în decembrie, iar lumea aştepta afară, la coadă, să voteze. Unii veniseră cu căruţele, alţii cu trenul, de Ia cîţiva kilometri distanţă". Ion Constantinescu îşi aduce aminte şi acum de ziua în care a votat pentru prima oară, într-o duminică friguroasă a anului 1937, la Ştefăneşti.
Bâtrînul este unul dintre cei care au apucat să voteze în toate cele trei regimuri: în perioada interbelică, pe vremea comuniştilor şi după-1989. De fiecare dată duminica. Omul are acum 85 de ani, părul alb, pieptănat peste cap, este îmbrăcat în costum maroniu şi are cravată la gît. în garsoniera sa din Piaţa Amzei, unde stă de zeci de ani, pîlpîie o lumină slabă, iar camera este “tapetată” cu pachete de cărţi, scrise chiar de el.
Constantinescu, avocat de profesie, este unul dintre cei care au ajuns la puşcărie după al doilea război mondial* din cauza convingerilor politice. Evită însă să vorbească prea mult despre cele 12 închisori prin care a trecut, în cei 15 ani de detenţie.
. îşi aminteşte că, la alegerile din 1937, chiar în ziua votului, în comuna argeşeanâ, a apărut, la un moment dat, un camion cu legionari care a început să facă “propagandă”. Rezultatul: “lumea a dat cu bolovani după ei şi au fost nevoiţi să plece”.
Pentru oamenii anului 2000, cîteva din amintirile bătrinului legate de alegeri pot fi numite şocante. Astfel, înainte de război, foarte mulţi români - este vorba de cei care nu ştiau carte - votau pur şi simplu un semn electoral. Un alt amănunt din aceeaşi categorie este că, la acea vreme,-femeile nu aveau drept" de vot, după cum spune Constantinescu.
Bătrânul nu ascunde că înainte de război şi după 1989 a făcut politică, fiind membru al unui partid. Ceea ce îî deranjează cel mai mult la ora actuală este că tinerii pur şi simplu “nu se văd” în.politică. Spune chiar că, imediat după 1989, a fost trecut pe liste pentru Parlament, însă a făcut “scandal” ca pe acel loc să fie trecut un tînăr. “Dacă nu se trezeşte tineretul, va mai dura mult situaţia asta nenorocită. Acum, tinerii nu se înhamă la treaba politică”, crede Constantinescu.
între amintiri legate de război, legionari şi comunişti,, bâtrînul revine la alegeri- In 1937, pe vremea cînd se mutase deja în Bucureşti pentru a studia Dreptul, s-a dus special în satul natal pentru a vota. De' fapt, alegerile pentru zece comune aveau loc la
' şcoala din Ştefăneşti, în timp ce Ion era din satul Mărăcineni. “După vot, urma cheful cu adversarii politici, într-una din cele
două-trei cîrciumi aflate chiar în centrul comunei. Nu prea se mai discuta politică”, relatează bătrîniil avocat
Ion Constantinescu nu poate evita comparaţiile, susţinînd ca prezenţa la alegeri.să fie obligatorie, aşa cum era în,perioada interbelică, cînd - e adevărat - cei care absentau nu primeau decît o amendă “ridicolă”. “Nu-1 obliga nimeni cu cine să voteze, doar să fie prezent”, spune bătrinul, care este nemulţumit de prezenţa mică la alegeri din ultimii zâce ani. : *
După ce a ieşit din închisoare, Ion spune că nu i-a urit pe comunişti, dar “nici nu i-a avut prea mult la inimă”. De fapt, s-a prezentat după. aceea tot timpuî la alegeri, dar aplica ştampilă în toate locurile posibile din buletinele de vot. “Rîdeam de ei, pentru că ştiam că toate buletinele votate de mine în acest mod se anulează”, povesteşte, amuzat, Constantinescu.
Interesat de politică, ca mulţi dintre pensionari, el spune, mai • în glumă, mai în serios, că are propria metodă cu care stabileşte
favoriţii cursei electorale. Un loc important aici îl ocupă “sondajul printre ţăranii care vînd îri Piaţa Amzei”.
C ă lin C O S M A C IU C
Valeriu Stoicaşi-a prezentat bilanţul finalca ministru al Justiţiei
Valeriu Stoica şi-a prezentat, vineri, bilanţul final ca ministru al Justiţiei, el afirmînd că şi-a îndeplinit programul.
Obiectivele Ministerului Justiţiei în perioada mandatului lui Valeriu Stoica au fost: garantarea independenţei şi imparţialităţii justiţiei; continuarea şi accelerarea procesului de reformă a justiţiei; creşterea autorităţii instanţelor judecătoreşti în raporturile cu Ministerul Public şi cu Poliţia; corelarea legislaţiei interne cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi celelalte reglementări la care România este parte; sincronizarea legislaţiei interne cu reglementările Uniunii Europene, în scopul îndeplinirii condiţiilor de aderare a României la această organizaţie europeană; apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei în raporturile cu autorităţile publice. '
O prioritate a Ministerului Justiţiei a fost consolidarea, repararea, construirea şi amenajarea sediilor instanţelor din toată ţara, în acest sens cheltiiindu-se aproximativ 1.000 de miliarde de lei. Pe de altă parte, Stoica a-recunoscut, ca pe-
o înfrîngere, faptul că cetăţenii nu au. încredere în
■justiţie. “Atîta timp cît există arestări abuzive, cît se dau soluţii în materie penală care pun sub semnul întrebării echitabilitatea, cît procesele durează prea mult, cetăţeanul este nemulţumit”, a spus Stoica.
îh ce priveşte corupţia, Stoica a declarat că întîi ar trebui ca în interiorul justiţiei să se sancţioneze actele de corupţie, pentm ca apoi justiţia să fie eficientă în lupta împotriva corupţiei.
, * Stoica consideră că s-a acordat cu uşurinţă inamovibilitate judecătorilor şi stabilitate procurorilor, ceea ce magistraţilor necinstiţi le conferă protecţie.
“Doresc succesorului meu să aibă un program la fel de ambiţios, să continue reforma şi să facă mai mult decît am făcut eu”, a conchis Valeriu' Stoica. .
Liderul touisnlslrean IgorSmlmovse află
la Moscova pentru discuţii asupra regiunii
“Preşedintele” Transnistriei (regiune secesionistă rusofonă a Republicii Moldova), Igor Smimov, a plecat, joi seara, la Moscova, pentru discuţii privind statutul regiunii, informează AFP.
Liderul regiunii separatiste moldovene afirmase, pe 1 septembrie, ciî , ocazia împlinirii a zece ani de la separarea teritoriului, că se opune retragerii trupelor fuse tiin Transnistria.
Anul trecut, în noiembrie, la summitul Organizaţiei pentm Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de la Istanbul, Rusia şi-a luat angajamentul că pînă la sfirşitul anului 2002 va evacua trupele staţionate pe teritoriul transnistrean.
Văd că dispoziţia privind Aleea Valutiştilor întîrzie să se publice în Curierul Primăriei şi am aflat, în sfîrşit, care-i motivul. Fără a se îndepărta categoric de subiect, la una dintre şedinţe, ddmnii consilieri au divagat, totuşi, dînd prioritate unei statui. Ceea ce mi se pare cît se poate de normal în cazul unui oraş cu numeroase statui noi, şi frumoase. Sau, vorba cumpănită a unui prieten, tot ardelean: . “Care-s frumoase, îs frumoase; Care nu, nu prea...”. La urma urmelor, şi acestea din urmă au şansa de a deveni frumoase cu timpul: le mai patinează natura, se schimbă gusturile criticilor etc. Statuia de care vorbesc o propune un consilier cu pregătire economică fermă, dar deschis şi receptării estetice a simbolurilor - financiare modeme, pe seama cărora arta, zice el, ar mai putea progresa. Să terminăm, aşadar, cu tot felul de busturi naţionalist-romantice, Blaga, domnitorul Cuza, generalul Antonescu (îşi.face • oripilat o cruce mare pe piept!)
şi să ridicăm, chiar în'centru, o statuie reprezentativă pentru tranziţie. Una care să materializeze viseledintotdeauna ale românilor,, dar mai ales pe cele de astăzi, speranţele lor. Convingerea că
în Consiliul local, cu un interes neocolit de patimi partizane, ca, de altfel, tot ce discută la şedinţe - domnii consilieri. S-au studiat şi. nişte schiţe, sugestii de proiecte pentru monument, începînd cu harfa de douăzeci de metri înălţime pe care o face S-ul tăiat pe verticală de cele două corzi bine cimentate în
DOLfîRCIL ROMANESCvom ajunge să trăim mai bine, la' fel ca aceia care, înţelegînd pulsul vremii cu un ceas mai devreme (iar isteţii bine sfătuiţi
.politic mai devreme chiar cu cîţiva ani buni), şi-au dedicat toată energia acestui subiect economic special. O Statuie a Dolarului, pe lîngă care toţi cei ieşiţi la promenadă, valutişti ori simpli cetăţeni în impas financiar ce apelează la servjfiile celor dintîi, să treacă descoperindu-şi cu respect şi încredere frunţile, ca în faţa unei materializări artistice a economiei de piaţă şi a mult rîvnitei lumi noi. Aud că propunerea-s-a dezbătut aprins
soclu, şi pînă la unele materializări mai naive, antropomorfice, propuse de aleşii noştri cu fantezia, dacă nu tocmai deficitară, în orice caz mai pedestră! între aceştia, cineva insista să se toarne în bronz clasica siluetă deşirată a Unchiului Sam, tatăl, utilizatorul, privilegiat şi protectorul dolarului oficial. Această triplă calitate urma să fie înscrisă, ca omagiu, în soclu, pe plăcuţe de felul celor montate de autoritatea municipală şi sub “ Matias Rex. Probabil că subiectul ar mai fi plutit încă multă vreme în aproximări gălăgioase şi indecizie sterilă,
dacă la un moment dat nu s-ar - fi făcut simţită intervenţia hotărîtă a primarului. Despre primar puteţi spune orice, numai că nu gîndeşte româneşte şi-i lipsit de idei originale nu! Cu faţa imobilă şi privirea impenetrabilă, el . spre consternarea multora - s-a -declarat imediat de acord cit ridicarea în urbe a unei statui a Dolarului. însă numai dacă aceea va fi o reprezentare expresivă â Dolarului Românesc. Nu harfă abstractă, nici alte bazaconii, ci un leu de piatră sau din bronz, mai falnic decît cei ce' păzesc podurile de Ta Budapesta şi căruia i s-ar putea grava peste coaste' inscripţia “In God we trust”, ca să priceapă tot omul, inclusiv străinii, că-i vorba~de ,un autentic dolar românesc. Hm!
.Dacă mă gîndesc bine, parcă nici n-ar fi rău. Mă şi închipui trecînd preocupat pe lîngă statuie, în timp ce bişniţarii se înghesuie să mă tragă de mînecă, slobozind pe întrecute strigătul tensionat: “Leiveritabili! Lei schimbăm!”. Nu tot forinţi, mărci, dolari...
Deputaţilor a adoptat, dupa trei luni de dezbateri, raportul asupra Legii, Ticu
Dumitrescu, proiectul legislativ urmînd sa fie dezbătut şi în Comisia juridică.
6 noiembrie 200 f l . 3 3 j £ 2 l 3 3 8 § 2 3 2 &
După-alegerile care vor avea loc duminică, dezertarea celor trei jandarmi de ja unitatea din Cernavodă a fost, cu siguranţă, cel mai important subiect al ultimelor zile. Fuga unor soldaţi înarmaţi, impresionanta desfăşurare de forţe, dar şi poticnelile urmăritorilor care i-au prins pe fugari abia după patru zile au transformat evenimentul într-un subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor, fiind devorat de cititorii care vroiau şi altceva decît campanie electorală.
Din păcate, nu era vorba de o premieră. Istoria ultimilor ani arată că dezertarea a devenit un fel de modă pentru soldaţii români, ba, mai mult, unii dintre aceştia pleacă şi cu armamentul din dotare, iar aceste evenimente sînt marcate tmeori de tragedii.
Urmărirea celor trei jandarmi care au fugit, duminică dimineaţă, de la unitatea din Cernavodă, avînd asupra lor arme şi muniţie, a implicat cea mai mare desfăşurare de forţe pentru o asemenea situaţie. Aproape 3.000 de oameni i-au hăituit, timp de patru zile, pe Lucian Ivan (21 de ani), din Sarichioi, Antonel Crişcon (21 de ani), din Greci şi Iulian Roman (21 de ani), din I.C. Brătianu, toate comunele fiind din judeţul Tulcea.
Cei trei au fost văzuţi, prima dată după dezertare, în Medgidia, unde ajunseseră cu o “ocazie”. Unităţile Ministerului de Interne (M I) au început imediat cercetările în zonele Dobrogea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi, folosind şi elicoptere.
Observînd că gluma se îngroaşă, iar cei trei se joacă, efectiv, cu urmăritorii, şeful Poliţiei Române şi cel al Jandarmeriei au hotărît să coordoneze personal operaţiunile de capturare. în acelaşi timp, conducerea Ml i-a avertizat, în mai multe rînduri, pe cei trei, prin mass-media* să se predea. După trei zile, jandarmii au fost declaraţi oficial dezertori.
După ce prezenţa lor a fost semnalată în mai multe zone, cei trei au fost prinşi, miercuri,' în jurul orelor 16.0Q, în Insula Popa, din judeţul" Brăila, purtînd încă uniformele cu care dezertaseră. Procuratura militară va instrumenta cazul, iar jandarmii riscă o pedeapsă cuprinsă între trei şi 15 ani de închisoare.
Constantin Dudu lonescu, ministrul de Interne, a.afirmat, după capturarea dezertorilor, că acţiunea de prindere a celor trei a scos la iveală şi anumite neajunsuri legate de lipsa unor prevederi clare în regulamentele militare.
în momentul în care au fost prinşi, dezertorii au declarat că nu s-au predat de frică, Ivan Lucian mărturisind chiar că a vrut sâ se -sinucidă. «Cei trei au spus, însă, că au fugit de frică. înainte de a intra în serviciul de gardă, Ivan Lucian plecase din cazarmă şi cumpărase un litru de vin, pe carel-au băut toţi trei. Ei au fosŢsurprinşi de un subofiţer din unitate, care i-a ameninţat că, după ce'ies din gardă, vor fi pedepsiţi. Dezertorii spun că din această cauză s-âu gîndit să fugă din unitate. ,
în ultimul deceniu, acest gen de evenimente a.ţinut de multe ori cu. sufletul la gură întreaga opinie publică. Au existat dezertori din postul de santinelă, de la uzina de armament, de la graniţă sau chiar de la postul de dirijare a zborurilor.
Unul dintre cele mai dramatice cazuri din ultimii ani a fost cel al soldatului Laurenţiu Gabriel Cotea
(21 de ani), care a dezertat, la începutul lunii mai 1996, dintr-o unitate militară aflată chiar în Capitală, cu numai o lună înainte de încheierea stagiului militar, eveniment care avea să se soldeze cu trei morţi.
La cîteva zile după dezertare, Cotea a fost prins în apropierea gării Periş, din judeţul Ilfov, de o echipă formată din 50 de poliţişti, care înconjurase zona. Pînâ să fie imobilizat, soldatul s-a împuşcat cu pistolul de gaze în bărbie, apoi şi-a tras uri glonte în zona pieptului cu un pistol Carpaţi, dar a supravieţuit.
Armele, erau furate- de la doi poliţişti (subofiţerii Cristinel Ganea, 22 de ani şi Laurenţiu Stamate, 24 de ani) pe care Cotea i-a uciscu o rafală de pistol-mitralierâ în timp_ce încercau să-l reţină pe o stradă din cartierul bucureştean Berceni. “Aveam nevoie de maşina lor. îmi pare rău că i-am omorît, pentru că, poate, aveau familii acasă”, a spus Cotea, după ce a fost prins.
De asemenea, în timpul căutărilor, un militar în termen care nu s-a supus somaţiilor a fost împuşcat mortal de poliţişti. Soldatul Tudor Palcu (26 de ani) părăsise, cu permisiune, UM 0386 aparţinînd brigăzii de Pompieri Dealul Spirii, unitate militară situată în apropierea locului unde au fost ucişi subofiţerii Ganea şi Stamate. •
Doi ani mai tîrziu, instanţa a hotărît ca dezertorul să rămînă pentru tot restul vieţii în spatele gratiilor. Oricîţ de aspră ar fi fost pedeapsa lui Cotea, eâ nu a puţut alina suferinţele provocate familiilor'celor care au murit, nevinovaţi, în timpul acestui caz. •
în toamna anului 1996 a mai avut loc o dezertare spectaculoasă. Un soldat în termen (Cristi Viorel Scînteie, 20 de ani, din Suceviţa, judeţul Suceava), care era de pază la uzina de armament din Mizil, judeţul Prahova, a fugit din postul de santinelă într-o noapte de la mijlocul lunii septembrie, cu pistolul-mitralieră şi 30 de cartuşe.
Scînteie a fost dat în urmărire generală, iar Poliţia şi Armata au mobilizat importante forţe pentru prinderea acestuia. Trenurile de pe magistrala Bucureşti-Suceava şi pe direcţia Suceava-Putna erau verificate “Ia sînge”, iar Poliţia Rutieră organiza, la intrările şi ieşirile din Fălticeni, Suceava şi Rădăuţi, filtre formate din poliţişti şi janda'rmi, înarmaţi cu pistoale-mitralieră. De asemenea, poliţiştii rădăuţeni pîndeau locurije unde se bănuia că soldatul , are prieteni. - ........ .
Spre sfîrşitul lunii septembrie 1996, poîiştii continuau să-l caute pe Scînteie, aflînd, între timp, că
.dezertorul “face rău” la băutură şi. că ar încerca să treacă graniţa, lucru care n-a fost confirmat, dar nici infirmat pînă acum. Scînteie reuşise să înşele vigilenţa poliţiştilor un timp mai îndelungat decît un alt coleg de arme, recrutul Aurel Dragalina (24 de ani), din Timişoara, care a. fost prins în' septembrie 1995 de către _ poliţiştii timişoreni, după ce fugise, în urmă- cu trei luni, dintr-o. unitate militară craioveană. ,
O situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi în august 1996, cînd poliţiştii braşoveni au prins uri militar care dezertase dintr-cf unitate MApN cu două luni în urma. Soldatul Petru Cimpoieş (21 de ani) a fost capturat după ce furase din casa de bilete din gara Rupea aproximativ 2,5 milioane
.de lei. în noiembrie 1996, un alt soldat a dezertat, de la o unitate din Capitală, cu arme şi muniţie. Liviu Barbu, militar în termen la UM 01026, originar din Reşiţa, a fugit'în timp ce se afla în gardă la Spitalul Elias. t.Anul 1997 a fost, de asemenea,
marcat.de mai multe dezertări “cu "cîntec”. Astfel,.încă din luna ianuarie, poliţiştii prahoveni au prins un soldat care dezertase cu cinci ani în urmă. Aldea Hagiu plecase în permisie în august 1992 şi nu s-ă mai întors la unitate. El trebuia să revină după 24 de. ore, dar, între timp, împreună cu patru prieteni, a furat cîţiva porci de
.la -o firmă din comuna prahoveană Brazi şi, după cum a afirmat el însuşi- ulterior, nu s-a mai întors la unitate de teamă câ va fi sancţionat pentru furt. Dezertorul a mărturisit că, în cei cinci ani, a fost plecat de.mai multe ori în Germania.
Două luni mai tîrziu, un soldat care dezertase de la o unitate de pompieri din Capitală s-a întors, singur, la garnizoană, după q săptămînă. Nicolae Sbîrcea (20 de ani), din Bistriţa Năsăud, a fugit din unitate la trei săptămîni. după ce a fost înrolat, el declarînd rudelor că a dezertat pentru că ar fi fost bătut de gradaţk
După ce şi-a scos un certificat medico-iegal, Sbîrcea a revenit la unitate, însoţit de unchiul său. Ancheta efectuată de conducerea unităţii militare a stabilit, însă, că soldatul nu fusese bătut şi că plănuise să fugă încă înainte de înrolare.
Tot în luna martie 1997 a avut loc o altă dezertare periculoasă. Soldatu Vodo Andrei Sebi Ştefan a părăsit postul de santinelă de- la o unitate militară de lîngă Piteşti, avînd asupra lui rin pistol-mitralieră şi 60 de cartuşe de calibrul 7,62. Lipsa Iui a fost constatată dimineaţa, la schimbarea santinelelor, iar la căutări au participat un număr mare de poliţişti şi militari.
Un caz cel puţin ciudat a fost desluşit,o lună mai tîrziu, după ce într-o gară din Focşani a fost, prins un soldat care dezertase de două ori, fiind dat în urmărire gederalâ pe ţară. Viorel Chicoşanu (21 de ani), din comuna Dofteana, judeţul Bacău, a fost încorporat în anul 1995 la UM 02161 Basarabi, judeţul Constanţa, de
1 unde a dezertat cîteva luni mai tîrziu. A fost prins şi trimis la un batalion- disciplinar de la Caracal, iar apoi transferat la o unitate militară din cartierul bucureştean Ghencea. De acolo, soldatul a dezertat pentru a doua oară, spunînd că-1 bate comandantul. “Prima dată mi-a pus cătuşe, la mîini şi a început să mă lovească cu pumnii şi picioarele. Apoi, mă lega cu lanţuri la picioare, mă trîntea "pe jos şi mă lovea cir picioarele, pe unde apuca”, povestea Chicoşanu, în timpul anchetei.
La un moment dat, soldatul a considerat că trebuie să frigă, dar şi să se răzbune pe comandant. Ei i-a furat acestuia uniforma militară şi o agendă personală şi s-a strecurat afară din unitate deghizat în locotenent. Chicoşanu a fost prins însă" de plutonierul major Ovidiu Paraschiv, subofiţer la Poliţia TF Focşani.
Două cazuri asemănătoare cu al celor trei jandarmi de la Cernavodă s-au petrecut în vara şi în toamna anului 1997.
Florin Viorel Inaşcu (20 de ani), din comuna Comăţeni, judeţul Mehedinţi, militar în termen la Batalionul de.Jandarmi Timişoara, a fugit din postul de santinelă înarmat
cu pistolul-mitralieră şi 60 de cartuşe.' Cîteva luni mai tîrziu, o unitate de Jandarmi, din Bacău, l-a declarat dezertor pe soldatul loan Ionel Bucurel (20 de ani), care. a plecat într-o permisie din care urma să se întoarcă la unitate pe 17 septembrie. După trei zile, el a fost dat în urmărire ca dezertor. " ■ J " .
în iama anrilui 1997, căpitanul de aviaţie loan Pîrva (37 de ani) a fost condamnat la 10 luni închisoare pentm că a dezertat de trei ori de la Punctul de dirijare a zborului din Hunedoara. Paradoxal, în cei 14 ani de carieră, Pîrva a fost notat de 11 ori cu calificativul “foarte bine” şi de trei ori cu “bine”.
Dezertorul a declarat că absenţele erau determinate de încercarea sâ de a face rost de bani, pentm a plăti o serie de datorii, contractate de soţia sa în numele lui, dar că acceptă pedeapsa şi nu va declară apel împotriva sentinţei.
Mania militarilor în termen care frig din unitate cu pistolul-mitralieră şi cu 60 de Cartuşe l-a cuprins şi pe Robert Kandra (21 de ani), soldat la Brigada de Grăniceri Oradea, care a dezertat într-o noapte din primăvara anului
' 1998.Soldatul trebuia sâ patruleze în
apropierea frontierei, cu un coleg, dar, după ce au ajuns în post, cei doi au început să se certe, iar Kandra s-a supărat, şi-a luat arma-'din dotare şi cele 60 de cartuşe şi a plecat. După cîteva zile, el a fost prins în zona frontierei dintre România şi Ungaria.
începutul anului 1999 a fost marcat de cîteva capturi importante ale poliţiştilor. Astfel, Poliţia Satu Marc î-a prins, în luna februarie, pe Leonte Ureţean (28 de ani), din satuî Gerâuşa, judeţul Satu Mare, dat în urmărire generală, încă din 1993. Atunci, el plecase în permisie şi nu s-a mai întors îa unitate. Apoi, a fugit în Ungaria, unde s-a căsătorit şi a dobîndit cetăţenia maghiară.
Ureţean s-a întors în România, în 1999, pentru prima dată de cînd a dezertat, participînd, ca naş, la nunta fratelui său. Poliţiştii l-au prins în casa părinţilor.
în aprilie 1999, poliţiştii băcăuani au prins un alt dezertor, care fusese dat în urmărire generală cu trei luni în urmă. Soldatul Gheorghe Donţu, de ,22 de ani, fugise de la o unitate militară din Braşov şi a fost capturat în satul Ruşenii de Sus, judeţul Bacău, fiind condamnat la un an şi patru luni de închisoare. •
Un alt caz de dezertare din unităţile de aviaţie a avut loc în septembrie 1999 la Craiova. Vicenţiu Buce (28 de ani), încadrat din 1994 ca ofiţer la o Flotilă de Aviaţie, a. fost declarat dezertor după ce a lipsit de la seviciu trei zile. Mama acestuia, Lucica Buce, a spus că a primit o scrisoare de la fiul ei, în care fugarul îşi motiva dispariţia prin faptul că îi era ruşine- să se întoarcă la unitate, din cauza împrumuturilor .pe care le-a făcut.. Vicenţiu îşi anunţa mama că, dacă nu va găsi o soluţie, se va sinucide.
în octombrie 1999, un alt soldat în termen a fugit pentru a doua oară din unitate. Marius Cepoiu (21 de ani) a_ dezertat de la o unitate militară din judeţul Argeş după ce, la începutul lunii februarie, efectuase patra luni de închisoare, pentru că a dezertat şi a spart mai multe vile din localitatea prahoveană Cheia.
A doua oară cînd Cepoiu a plecat din unitate, s-a dus la rudele sale din
Măneciu (judeţul Prahova), de unde a furat o armă de vînătoare şi 11 cartuşe. Furtul a fost reclamat la Poliţie, iar dezertorul a fost dat în urmărire generală.
în februarie 2000, poliţiştii au mai prins un tînăr care a dezertât'de două ori. Denes Domokos, din localitatea Băţanii Mari, judeţul Covasna, a fugit prima dată din armată în 1998, după care a efectuat un an şi patru luni de Batalion Disciplinar, fiind mutat apoi la o unitate de infanterie din Piatra Neamţ.
în ianuarie, el primise o permisie de cinci zile şi plecase acasă. Tînărul a petrecut cu prietenii, iar cînd permisia s-a terminat nu s-a mai întors la unitate. Dezertorul s-a ascuns prin .păduri, iar noaptea intra în casele de vacanţă din staţiunea Ozunca Băi, de unde lua mîncare sau haine. Tînărul dormea prin şurile ţăranilor, sub stînci sau în peşteri. Poliţiştii au bănuit că Denes este autorul spargerilor şi au declanşat acţiunea de prindere. El a fost descoperit de poliţişti în timp ce dormea sub . un strat de fin, în şura unui gospodar din satul său natal.
La sfîrşitul lunii august, grănicerii ucraineni au prins, un soldat care dezertase cu o lună în urmă de la o unitate militară din judeţul Braşov. Constantin Alexa (21 de .ani), din comuna ieşeană Gropniţa, a fugit din unitate după ce a furat o pereche de ochelari cu infraroşu, în valoare de aproximativ 100 de milioane de Ici Militarul a trecut frontiera romăno- ucraineană, la distanţă de un kilometru de Vama Şiret, dar a fost prins, la începutul lunii august, de grănicerii ucraineni. El spera câ se va ascunde cîţiva ani în străinătate, perioadă în care cazul său ar fi fost uitat.
Altă captură nesperată a avut loc, în luna septembrie, Ia Piatra Neamţ, cînd poliţiştii locali au prins un bărbat dezertat în urmă cu 11 ani. Adrian Enaşcu (32 de ani), din Săbăoani (Neamţ), a dezertat în iunie 1989, după- cîteva luni de armată în Bucureşti.' .- La vremea aceea, Enaşcu a fost declarat dezertor, dar dosarul său de încorporare â fost rătăcit, pînă în decembrie 1991. Astfel, el a putufsâ părăsească ţara imediat după evenimentele din decembrie 1989. La sfîrşitul anului 1991, Adrian Enaşcu a fost dat în urmărire generală pe ţară. El s-a întors în ţară în luna septembrie a acestui an, pentru a-şi revedea satul natal, în comuna Traian, dar a fost reţinut de către poliţişti. .
Aşa cum se poate vedea, unele dezertări se încheie după cîteva zile, ■altele peste un deceniu, iar despre unele nici nu mai vine vorba, ceea ce înseamnă că respectivii sînt încă în libertate, în România sau- peste graniţă, cu sau fară arme.
Motivele pentru care fug militarii sînt foarte diferite - de la frică (justificată ori nu) pînă la intenţii criminale sau, pur şi simplu, prostie. Mult mai importante, însă, pentru siguranţa cetăţeanului de rînd, sînt explicaţiile faptului că se poate fugi atît de uşor dintr-o unitate militară. Şi la prima problemă, dar mai ales la cea de-a .doua,*MI şi MApN trebuie să dea răspunsuri convingătoare.
D o ru C O LG IU
. l ’ u b l i d u n ' c„ ' i e i / ia x iy -7 3 -0 4 ;
L S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i- v in e r i 8 -1 4 ; te l / fa x 31 -43-23 : S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , jo i 8-16,
m a r ţ i , v in e r i 8 -1 1 ; te l / fa x 21-60. 7»;’bătă-duminică. 25-26 n
1 9 s S ' l ™ X a “j ' N a p o c a ’ str: B rassa i S am uel n r. 7, te l. 064/196.517
i P ^ * ^ L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă în d a ta d c 30 .11 .2000 la o r a l fila sed iu l socie tă ţii u rm ă to are le im obilizări: ’ 1
1.1. S p a ţiu co n s tru it s itu a t la ct. 1 în su p ra fa ţă u tilă d e 55 m p n lu s 1/5 Dârti c o m u n e şi te ren îm p re jm u it aferent dc 96 m p ; /: P p lu s ! ° pâr!‘
1.2. S paţiu co nstru it s itua t la et. II (2) în sup rafa ţă u tilă d c 59 m o plus 1/5 cârti co m u n e şi te ren îm p re jm u it aferent d e 120 mp- ' P P -
1.3. B aracă m e ta lică d e 5,95x9,75 m = 58 m p §C lă d irile sm t am p lasa te în C luj-N apoca, C a lea B ucureşti n r 15 8
iT n c h iru z â -50 °umpărâ cu preţul de 100000 Ici de la scdiul “ cictă/ s a ^ n i n f m cca™c â ' n1 P ra fa tâ d e 200 m p cu toa tă dotarea necesară(sau p en tru a l t scop}, s itua t m C olonia T am ita , com . G ilău . '
3. A N G A JE A Z A : p rin concurs m uncito ri’ca lificaţi în confec ţii textile '
Banca Româna pentru Dezvoltare Cluj anunţă vînzarea prin licitaţie publică a unui apartament de 4 camere şi dependinţe situat în Dej, str. Dealul Rozelor.Preţ de strigare: 70.000.000 lei.Licitaţia va avea loc în 27.11.2000, orele 10,00 Tribunalul Cluj, Executori Judecătoreşti. (3974928)
A r s u r a s to m a c a lă s a u r e f lu x u l g a s tro e s o fa g ia n - d u p a c u m e s te n u m i t î n l im b a j m e d ic a l - e s te o b o a lă v in d e c a b i lă . I n m o d s p e c ia l b ă r b a ţ i i se p r e z in tă i ă m e d ic c în d b o a la a a t in s u n s t a d i u a v a n s a t .A d e s e a a p a r c o m p l ic a ţ i i s e v e re c a u r m a r e a n e t r a t ă r i i s a u a t r a t ă r i i c u î n t î r z i e r e a a ce s te i b o l i . , î n p r e z e n t Ia C l in ic a I I I M e d ic a lă d in C lu j s u b c o n d u c e r e a P r o f . d r . O l iv iu P a s c u în c o la b o r a r e c u o f i r m ă s p e c ia l iz a tă d in G e r m a n i a se d e r u le a z ă u n p r o i e c t d e t r a t a m e n t a l a c e s te i b o l i . N u m e r o ş i b o ln a v i c u r e f lu x e s o fa g ia n p o t b e n e f ic ia p e p e r io a d a d e s f ă ş u r ă r i i a c e s te i c o la b o r ă r i d e u n n e t a v a n ta j , î n u r m a u n e i c o n s u l ta ţ i i p r e l i m i n a r e , s e s ta b i le ş te d a c ă p e r s o a n a r e s p e c t i v ă p o a t e p a r t i c i p a l a a c e s t s t u d i u . P a r t i c i p a n ţ i i b e n e f i c i a z ă d e o r e c o m p e n s ă m a t e r i a l ăc o r e s p u n z ă t o a r e , c a şi d e o a s i s t e n ţă m e d ic a lă şi u n t r a t a m e n tm e d ic a m e n to s d e cel m a i î n a l t n iv e l ş t i in ţ i f ic m o n d ia l .
P e r s o a n e le in te r e s a te ( n u m a i h ă r h a ţ i î n t r e 18-60 a n i) s în t r u g a t e s ă s u n e Ia n u m ă r u l d e te le fo n 0 6 4 -4 3 3 .4 2 7 , p e n t r u i n f o r m a ţ ii s u p l im e n ta r e . (f.p . oobs>
Pentru grupuri organizate, ta rifu l este negociabil;
ADEVĂRULde Cluj
[REPARAŢII(APARATURĂ FOTOGRAFICâJ
I Zeno ÎREINHARDT
C a l e a M ă n ă ş t u r , in r . 8 , C lu j - N .( T e l . : 0 9 2 /4 6 0 - 1 6 9 ; 0 6 4 /4 2 -5 0 -9 6 1
Grup Şcolar Industrial Transporturi CF Cluj-Napoca, Str. Bistriţei nr. 21, scoate la licitaţie închirierea unei săli de legislaţie şi a unei săli de culturism.
Licitaţia a avea Ioc în data de 28.11.2000 ora 1000..
Informaţii suplimentare Ia telefonul nr. 145.415 sau la contabilitate. (4358307)
| S.C. LIDLORELLEI |
NAPOCA PRESSa n g a j e a z ă
vînzători presă şi carte la tonete stradale.
Informaţii la tel. 064-19.68.58.
CASAIDEAMANETstr. Clinicilor nr. 10
Comision minim j
P-t a U n ir i i 4 -5 T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3
RECONDIŢIONARI CARTUŞE IM P R IM A N T E
L A S E R J E TI H J E T
(3715141)
• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1,- finisată, etaj intermediar, preţ 180 milioane. Tej. 430.423. (Ag.i) .• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilorfinisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) ' •• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, confort 1, proaspăt zugrăvit, pret 7.400 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) ’• Vînd apartament 3 camere, pe Str. Pata, confort 1, finisat, garaj, pret 25.500 USD. Tel. 430.423: (Ag.i.)'• Vînd apartament 4 camere, confort I, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, pret 260 milioane. Tel.430.423. (Agi) - :i• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.) ‘• Vînd apartament 2 camere, pe str. Buşteni, confort 1, finisat, parter, preţ 190 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Padin, mobilat, finisat, fară telefon, preţ 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) ;;r'• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Clăbucet, mobilat, pret 85 USD. Tel. 430.423.(Ag.i.)
VINZÂRICUMPĂRĂRI
• V în d , v i lă î n s t a r e d e f i n i s a r e , c a r t i e r u l A n d r e i M u r e ş a n u : 5 b ă i , 6 c a m e r e , l i v i n g 2 5 m p , p i s c i n ă , 2 g a r a j e , m a n s a r d ă , t e r e n 1 0 0 0 m p . T el. 0 9 5 -6 2 -6 9 -8 8 o r e le 10-12 . (1 1 9 4 9 5 5 )
• V î n d h a l e î n z o n ă i n d u s t r i a l ă d e v i i t o r î n t r e 6 0 0 ş i 4 8 0 0 m p , a p ă , g a z , c u r e n t i n d u s t r i a l , , ş o s e a b e to n a t ă , a c c e s T I R , l a c c a 6 k m d e C lu j. T e l . 0 9 3 -2 3 - 1 0 -8 0 . (1 1 9 4 9 6 2 )• Vînd apartament cu o
cameră, zona Pietroasa. Tel. 064- 44-18-30, 064-44-19-37. (1194977)
• Vînd central apartament cameră confort. Tel. 13-02-24. (1195002)
C H IT A N Ţ E F I S C A L E , F A C T U R I, A V I Z E , M O N E T A R E
S l A L T E IM P R IM A T E F I S C A L Ele p u te ţ i c u m p ă ra d in
A veţi probleme financiare?
D o riţi o soluţie,. . / t
rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE A L ZIARULUI NOSTRU!
t Vînd apartament 2 camere cu modificări, bucătărie, baie, balcon închis,1 central, B-dul 21 Decembrie 93, lîngă Biserica Sf. Petru şi Banca BRD. Tel. 41- 28-99; 095-63-10-63.(1-304532)
• Vînd aspirator Record, maşină de scris, chiuvetă metal completă, mase melamină albe, taburete, bufet, cazan presiune 1501, compresor pentru frigider, radio-picup, reşou 120 V. Tel. 41-68-57 sau str. Traian Vuia nr.; 57. (1271175) : : ;
ÎNCHIRIERI• D a u în c h i r i e 2 c a m e r e ,
d e p e n d in ţe , z o n a T e a t r u l u i M a g h i a r , 3 0 0 U S D i te g o c ia b i l . T e l . 1 8 - 9 1 - 8 5 , 0 9 2 -6 6 -3 0 -9 9 . (1 1 9 4 9 8 2 )
• _ D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t c u 3 c a m e r e , M ă r ă ş t i . T e l . 0 9 4 -5 3 -8 2 -0 2 . (1 2 7 1 1 6 2 )• Dau în chirie un garaj. Tel.
13-06-36. (1194998)
Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
o r g ă n i . z e a z ă microrevelioane; majorate, mese festive. Tel. 094-21-66- 61; 43-24-72. (1194947)
• F irm ă de confecţii angajăm maşiniste, carte de m uncă, bonuri de masă, sa larizare atractivă. Tel. 094-63-74-77, 095-07-76-60. (1194976) -
• Se caută m enaje ră p e n tru gospodărie , cu experienţă bogată, vîrsta 35- 45 ani, pentru plecare în Israel, cu contract de muncă de minim 1 am Informaţii la tel. 094-69-24-03 orele 9- 19 din 27 no iem brie începînd. (1304636)
• Angajăm, operator de vize pentru Casa de Schimb V a lu ta r Colina SA. Informaţii la tel. 19-38-96. (1271165)
• IC I A Cluj o rgam nizează lic ita ţie p u b lică deschisă p en tru v în zarea u rm ă to a re lo r autoturisme: Dacia break, Dacia 1310, autocamionetă Dacia 1310. Licita; ia va avea loc la sediul Institutului str. Donath nr. 67, tel. 42-05-90 în fiecare joi, ora 14, începînd cu data de 30 noiem brie 2000. (1271177)
• în conformitate cu Legea. nr. 137/1995, Mureşan Liana anunţă' începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul;- casă de vacanţă situat în* loc. Beliş nr. 425H, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul -APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1271181)
• Asociaţii S.C. NeanticaS.R.L. Câmpia Turzii sînt convocaţi la Tribunalul Cluj pentru comunicarea actelor în dosarul 5907/2000 dosar pentru declanşarea .procedurii falimentului. (4143988)• ***Agenţie de plasare a forţei
de muncă selecţionează personal-pentru lucru la domiciliu şi în străinătate. Trimiteţi plic la C.P. 5 8- 18 Bucureşti. (3974914)
PIERDERI• Pierdut contract de vînzare-
cumpărare pe numele Vălean • Gâvrilă. îl declar nul. (1194986)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Duşa Lucian. O declar nulă. (1194992)
• SC Pharmafarm SA declar pierdute cărţile de identitate cu nr. C-806594 şi C-788522. Le declarăm nule. (1194994)
• Pierdut legitimaţie de serviri eliberată de O. C. S: P. S. Bucureşti pe numele Roman Daniela Gabriela. O declar nulă.(1304640)
DECESE COMEMORĂRI
• Numiţii Pentek Istvan,, Pentek Ilona, Pentek Ilona, Pentek Ilona, Pentek Istvan, Pentek Gheorghe Bosnac, Mihaly Istvan Futyko, Antal Ştefan Depo, Antal Ecaterina Depo, Antal Gheorghe Depo, cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Izvorul Crişului nr. 297, judeţul Cluj, în calitate de pîrîţi sînt invitaţi să se prezinte în data de 30.11.2000 ora 9 la Judecătoria Huedin, în dosar 118872000 avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1304647)
• Numiţii Cozea loan, Ciuca Veronica, KOza loan, Koza Vila, Koza Sanza a Rojki, Koza Petru a Rojki, Koza Togyera Rojki, Koza Ianos Csona, în calitate de pîrîţi sînt invitaţi să se. prezinte în data de 30.11.2000 ora 9 la Judecătoria Huedin, îft dosar nr. 1189/2000 avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1304648)
• în conformitate cu Legea nr.137/1995, emisă de cătreMinisteml Apefor, Pădurilor şi a Protecţiei Mediului, Regia Autonomă a Domeniului Public CIuj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru exploatare de minerale sterile (balastiera)pe terenurile situate în' zona Şipoş-Someşeni. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1271176).
• Au trecut doi ani de lacrimi şi suferinţă de cînd n e-a , p ă ră s it p e n tru totdeauna cel care a fost cel mai bun soţ, tată şi bunic, com andor (r) G H IR C A IOAN, a cărui am intire o p u rtăm la fel de vie în suflete. Slujba de parastas va avea loc s îm bătă ,25.11.2000, o ra 10,30, Ia Catedrala Ortodoxă. Nu îl vom uita niciodată. Familia. (1271137)
* Cu inima îndurerată aducem la cunoştin ţă că iubitul nostru tată, TODEA NICOLAE şi-a depus sufletu l în m îna Creatorului, în ziua de 23 noiem brie 2000.Înmormîntarea va avea loc astăzi, 25 noiembrie, ora 10 la C apela C im itiru lu i C entral. F ie-i am in tirea binecuvîntată. EugeniaT şi Florin. (1194985)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm rudele şi cunoştinţele că MATEUŢ TEODOR din Bogata de Sus, a trecut în veşnicie, în ziua de 24 noiembrie, în al 63-lea an • de v ia ţă . Înmormîntarea va avea IocXdum inică, 26 po iem brie 2000, ora 12 în localitatea Bogata de Sus. Odihnească- se în pace. Familia îndoliată. (1194989)
• S întem a lă tu r i de familia M ateuţ în aceste clipe grele, ia trecerea în veşnicie ja: ta tă lu i d rag , .MATEUŢ TEODOR, din Bogata de Sus. Odihnească- se în pace. Familiile Ciunt şi Todea. (1194990)
• Sîntem a lă tu r i de familia M ateu ţ în aceste m om ente g rele , la despărţirea de soţul şi tatăl drag, MATEUŢ TEODOR. O dihnească-se în pace. C uscrii fam ilia C iun t A ugustin • şi A nica. (1194991)
• ' Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei nostre soţii, mamă şi bun ică , G IU R GIU M ARIA, de 80 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 25 noiembrie 2000, ora 12, în C im itiru l M ănăştu r-C apela Veche. Familia. (1271171)
• Cu ad în că d u re re anunţăm că a încetat din viaţă mătuşa noastră RADU PARASCHIVA, în etate de
• A87 ani. înm orm întarea va avea lo c ’ în d a ta de 27 noiembrie 2000, orele 14, de la C ap lea C im itiru lu i C entral. F am ilia M ihoc (1271173)
• Cu deosbită durere în suflet anunţăm dispariţia prematură dintre noi a celui care ne-a fost soţ,- ta tă , bunic şi socru MĂR1NCUŞ GLIGOR. Înm orm întarea va avea loc s îm bătă ,25.11.2000, ora 12,30, în sat Agârbiciu. Dumnezeu să-i dăruiască lumină veşnică. Nu te vom uita niciodată. Familia. (1271174)
• Colectivul de cadre didactice ale Secţiei Foto- Video de la Academia de A rte V izuale “ loan Andreescu” sînt alături de studenta Tamas Andrea în marea durere pricinuită de m oartea ta tă lu i d rag . (1194984)
• În tre g personalu l B ibliotecii Jude ţene “Octavian Goga” Cluj sînt a lă tu ri de colegii lo r Eugenia şi Florin Todea în marea durere pricinuită de trece rea în e te rn ita te a tatălui lor. (1194995)
• O, doamne ce crudă e soarta uneori. Parcă nu era destulă durere! Acum te-ai stins şi tu , d ragă SANDULE. T e-am iub it m ult Vei rămîne veşnic în sufletul nostru. Dorm i în pace! Sora M a rio a ra cu soţul. (1195001)
• R eg re tăm nespus d ispariţia fra te lu i nostru AUREL. D um nezeu să-l
V A -odihnească în pace. Lucreţia şi V asile cu fam iliile .(1304641)
V Sincere condoleanţe colegei n o as tre C laudia Cimpoiu pentru pierderea bunicii dragi. Colegii de la F acu lta tea de Chimie Catedra Chimie Analitică.(1304642)
• Colegele din Cabinetul de Radiologie a Centrului de Diagnostic şi Tratament sînt alături de Nina Raţiu în marea suferinţă prin care trece. (1304645)
• Sîntem alături de colega n o as tră R a ţiu N ina în marea durere pricinuită de m o artea ta tă lu i drag. Colegele d in C en tru l de Diagnostic şi T ratam ent. (1304646)
• Cu aceeaşi neţărmurită d u re re com em orăm , dum inică 26 noim brie la Bisericadin Cordoş, trei ani de la d e sp ă r ţire a de scumpul nostru soţ şi tată mr. (re z .) TR IF VIOREL. Odihnească-se în pace. Soţia şi copiii. (1304649)
• Au trecut 10 ani de cînd a plecat dintre noi cea care a fost ANCA ALMÂŞANU. Slujba de comemorare va avea loc luni, 27 noiembrie 2000, ora 17,30 la Catedrala (în construcţie) Sfinţii Petru şi Pavel - M ănăştu r. Familia. (1194973)
• In memoriam RUSU E M IL: C a o to r ţă
'heruv im ă, / Te-ai sfîrşit în ce t şi b lîn d / U m bră scumpă şi divină/ Pentru noi eşti viu şi sfîn t. F ra ţii. (1194987)
• Sîntem alături de colega noasţră Jeni Moldovan în marea durere pricinuită de p ie rd e re a ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe. Colegii de la Regia Autonomă de Term oficare CIuj-Napoca. (1195000)
• Duioasă aducere aminte la zece an i de la decesul dragului nostru soţ, ta tă , bunic , ing . TEORAN DORU. Dumnezeu să-l aibă în paza Sa. F am ilia . (1195003)
• Azi 25 noiembrie tristă şi d u re ro a să va răm îne pentru noi această zi, cînd d rag u l n o s tru so ţ, ta tă , socru ş i . b u n ic GROS M ARIAN IO A N ne-a părăsit pentru totdeauna. A tre c u t l an şi noi l*am aşteptat în fiecare zi, şi-l vom a ş te p ta . Nu ne împăcăm cu gîndul că nu-I vom mai vedea niciodată. Ne ru g ăm b u n u lu i Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun şi generos. Sofia M aria şi fiica Viorica cu familia. (1304638)
ADEVĂRULde Cluj
U n c o t i d i a n c a r e s a t i s f a c e r
g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !
• Cu aceeaşi durere com em orăm îm plin irea unui an de al trecerea Ia cele veşnice a dragului nostru IOAN SILA G HI (PUIU). O d ihnească-se în pace. Familia. (1271138) -
• Cu tristeţe şi durere în su fle t aducem un pios omagiu iubitului nostru soţ, ta tă şi bu n ic , DREVE G H E O R G H E , l a ' 6 săptăm îni de la trecerea în eternitate. Comemorarea va avea Ioc dum inicâ,26.11.2000, o ra 12, la Biserica Naşterea Domnului (P-ţa .Hermes Gheorgheni). Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1271154)
• Pios omagiu iubitului n o s tru SÎNDEANEM ANOIL la 5 ani de al tr e c e re a în e tern ita te . Familia. (1271180)
• Mulţumim tuturor celor care aţi luat parte în marea n o as tră du rere , la în m o rm în ta rea , văd. ŞOLDEA VILMA născută K aracsony i. Familia îndurerată. (1194999)
A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală m ai T. \ . ■ - . ■ ■ -
simplun u s e p o a te !
A D E V Ă R U L d e C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
D IV IZ IA A - URSUS - 15Ultima etapă a toamnei aînceput ieri
' Defalcată, pe lungimea a trei' zile, ultima etapă a început vineri cu partida DINAMO - ASTRA 3-2., • ■
Etapa ultimă continuă azi cu partidele: iVo- C A R - UNIV. CRAIOVA (transmisie TVR l, ora
• PETROLUL PLOIEŞTI - F.C. NATIONAL• GAZ METAN MEDIAŞ - OŢELUL GALAŢIDuminică 26 noiembrie, ultimele'două partide:*. F.C.M. BACĂU - RAPID (transmisie TVR l, ora 12.00)• F.C. ARGEŞ - STEAUA (transmisie PRO TV, ora 14.00)
(v. e. r.)
ILIE BALACI, “PRINŢUL DEŞERTULUI5’, LA AL 16-LEA SUCCES
. Miercuri noaptea a avut Ioc finala Cupei Cupelor Asiei, între AL H ILĂ L, echipă antrenată de Ilie Balaci, şi Al Nasr (Arabja Saudită). Victoria a revenit lui Al Hilal cu scorul de 2-1 (“gol de aur” înscris în prelungiri din 11 metri). De reţinut faptul că Al Hilal a condus la pauză cu 1-0 şi a egalat pe tabela- de marcaj printr-un... autogol, câ a avut trei bare. Este cel de al 16-lea succes de inarcâ obţinut de Ilie Balaci, “Prinţul deşertului” de cînd activează în lumea fotbalului arab. De reţinut şi faptul câ în semifinala competiţiei Al Hilal a obţinut victoria-cu 1-0 în faţa formaţiei marocane ChababMohammesia, golul victoriei fiind marcat tot în prelungiri în min. 117 de Nuaf. -«SUITA DE SANCŢIUNI DICTATE ÎMPOTRIVA UNIV, CRAIOVA .
Comisia de disciplină a L.P.F. a dictat joi o suită de sancţiuni, cele mai numeroase fiind date pentru cele petrecute
- la Craiova în partida dintre Universitatea şi Dinamo: Jucătorii Claudiu Niculescu şi Victor Naicu au fost suspendaţi pe cîte o etapă şi amendaţi primul cu 5 milioane lei al doilea cu 400.000 lei. Florin Marin şi secundul său Mustacă au fost suspendaţi pe cîte 2 etape de a mai ocupa locurile pe banca tehnică; Clubul
. Universitatea Craiova fiind “gratificat” cu. un ultim
înaintea ultimei etape de azi 37 de puncte, cu 5 mai mult decît Farul, Midia şi Laminorul toate cu cîte 32 puncte. Deci Sportul, Studenţesc, pregătită de Ion Andone, campioană de toamnă în seria I, indiferent_de rezultatul partidei de ap.
R o m e o V . C IRTAN
Gherlenii au intrare liberă la meciPentru prima dată se întîmplă la Gherla că suporterii au acces
la meciul OLIMPIEI în Divizia C. Dacă pînă în prezent nici pensionarii nu se bucurau de “atenţia” conducerii clubului de pe Someş, sîmbătă 25 noiembrie la întîlnirea pe care gherlenii o vor susţine cu lidera clasamentului Gaz Metan Tg. Mureş, intrarea va fi gratuită. Adevărul este că la ultimele trei partide jucate pe teren propriu fotbaliştii lui Mihai Pop nu s-au bucurat de mulţi spectatori. Dimpotrivă, faţă de toamna trecută asistenţa la meciuri s-a redus Ja mai mult de jumătate: La ultima întîlnire susţinută acasă de OLIMPIA cu Cimentul Hoghiz s-au vîndut doar 180 de bilete! Altădată, pe stadionul din parc se vindeau 500-600 de bilete! - ~ ■
In ultima etapă a turului amatorii de fotbal din municipiul Gherla, au parte de o surpriză plăcută, mulţi pensionari şi şomeri deplasîndu-se pe teren fără griji... Iniţiativă lăudabilă a conducerii OLIMPIEI, care putea fi aplicată mai demult ~ \
C U P A U E F A -
avertisment şi o amendă substanţială de 30 milioane lei.“GURA BATE FUNDUL"
Este o veche zicală populară cu aplicabilitate şi fotbal. Nervos nevoie mare, Tiţi Dumitriu n-a avut de lucra şi la finele partidei Rocar - Gloria a proferat acuzaţii fără acoperire pe adresa lui Jean Pădureanu, preşedintele formaţiei bistriţene. Respectivele vorbe au fost “taxate” joi de Comisia de disciplină a L.P.F. ca ne la locul lor şi drept urmare Tiţi Dumitriu a fost suspendat pentru două etape de la meciuri oficiale. Deci partida Rocar - Universitatea Craiova va fi urmărită de Tiţi Dumitriu din.. tribună.SPORTUL STUDENŢESC CAMPIOANA DE TOAMNĂ
Sportul Studenţesc a susţinut miercuri, în deplasare, partida restantă cu FC Oneşti. Alb- negrii din Capitală au obţinut victoria cu scorul de 4-1, avînd
“ 16 ”-im i (m a n şa întîi)SPECIALITATEA “16”-IMILOR: REMIZELE!
Joi seara s-au disputat 14 partide. Marţi, în prolog, la *Berlin Hertha BSC şi Inter Milano £ţu terminat' ' ' confruntarea nedecis.. Duelul Glasgow Rangers - Kaisertlautem, programat pe arena “Ibrox Park” a fost amînat pentru data de 30 noiembrie. Aşadar în cele 15 wac. meciuri s-au marcat nu mai puţin de.44 de goluri. în . trei confruntări nu s-a marcat nici un gol. Nu au lipsit marile bombe ale acestei faze. Trei teamuri par să-şi fi t asigurat în proporţie de 90% calificarea pentru faza “optimilor” (Bordeaux, Porto şi Barcelona). Cele trei ciocniri germano-italiene. rămîn deschise şi pentru retur1 (5-7 decembrie). Nu mai puţin de' şapte români au Vevoluat joi seara pentru echipele la care activează cu succes. Aceştia sînt Aliuţă şi Savu (Şahtior Doneţsk), L Dumitru Mitu (Osijek), Viorel Moldovan (Nantes), Ionel Ganea (Stuttgart), Cosmin Contra (Deportivo Alaves) şi Costel Gîlcă (Espanyol). . :■
Dintre aceştia doar Viorel Moldovan şi Ionel Ganea şi-au trecut numele pe listă marcatorilor. Dacă Moldovan a deschis scorul
năpraznic prin Tyce (78) şi Beierle (90). Partida, disputată pe arena “Ennio Tardini” a fost urmărită de numai 7.500 de tifosi
TSV1860: Jentzsch - Stranzl, Zelic, Kurz - Chemy, Borimirov,
pentru “canari’ în minutul 18, Ionel Ganea a închis tabela în minutul 75 egalînd pentru “lăptarii şvabi”. Din cele trei grupări
italiene prezente în “16 -imi, doar AS Roma a triumfat. “Gialorosii” fără Totti şi Batistuta au .învins greu. pe Hamburg.'-Returul de pe
• “Volksparkstadion” se anunţă foarte greu pentru actualul lider în “Serie A”. Singura reprezentantă a Albionului, FC Liverpool a făcut un meci foarte bun în Grecia, pe terenul lui Olympiakos. Echipa antrenată de fostul I clujean Iannis Matsurakis a smuls un egal “cormoranilor” în minutul 90, graţie lui Alexandris. Şi .PSV Eindhoven s-a distrat pe “Phillips Ărena” cu Paok Salonik aplicîndu-i o lecţie olandeză şi un scor de forfait. Există totuşi un “dâr”: Nu putem uita că elenii au eliminat în turul precedent pe Udinese Calcio. Aşadar trupa lui Eric Gerets nu şe poate considera încă calificată.
Meciul serii a fost de departe confruntarea dintre AC Parma şi TSV Munchen 1860, unul din cele trei . dueluri germano-italiene. “Brînzarii” emilieni au condus ostilităţile, şi pe tabelă pînă în minutul .78 prin golurile lui Appiah (1) şi Micoud (10). Bavarezii au lovit
Bierofka, Hassler (90 Passlack) - Tyce, Agostino, Beierle.Surpriza serii a fost realizată de AEK Atena, echipă care a
izbutit la capătul unei evoluţii neaşteptat de bune să termine la egalitate confruntarea cu Bayer Leverkusen de pe “Bayer Arena”. Grecii au dominat da capo al fine meciul şi numai ghinionul i-â privat de urt succes ce nu ar fi mirat pe nimeni. Evoluţia scorului a surprins întreaga asistenţă (22.500), dar şi pe trainerul • “aspirinelor” Berti Vogts care a declarat imediat după meci la- obişnuita conferinţă de presă: “Ne vom califica la Salonik”! Lakis a deschis scorul în minutul (5). A urmat un asalt furios al gazdelor, rănite în orgoliu. Kirsten a reuşit dubla (24, 42). Imediat după pauză, Navas readuce egalarea (46). Replica gazdelor nu întîizie şi Kovac aruncă publicul în extaz (48). Bucuria panzerelor durează doar 7 minute, Tsartas transformînd cu sînge rece un penalty (55). Urmează o cădere liberă a germanilor istoviţi. Grecii simt slăbiciunea de moment a adversarului şi profită înscriind din nou (79) prin acelaşi Navas. ,
Eforturile lui Bayer pînă la final vor fi răsplătite abia în minutul, 90 cînd Beierle scuteşte echipa de umilire.
Iată rezultatele complete:• Hertha BSC Berlin - Inter Milano 0-0 -• Lokomotiv Moscova - Rayo Vallecano 0-0• Şahtior Doneţsk - Celta Vigo 0-0• AC Parma- TSV Munchen 1860 • 2-2• Bayer Leverkusen - AEK Atena 4-4 .• Feyenoord Rotterdam - FvB Stuttgart 2-2• Deportivo Alaves - Rosenborg Trondheim 1-1• Olympiakos Pireu - FC Liverpool 2-2• Osijek - Slavia Praga 2-0• Nantes Atlantique - FC Lausanne 4-3• PSV Eindhoven - Paok Salonik 3-0• Girondins Bordeaux - Werder Bremen 4-J• FC Brugges - FC Barcelona ' 0-2
. • Espanyol Barcelona - FC Porto 0-2 '• AS Roma - Hamburg Sportwerein 1-0• Vă reamintim că partida. Glasgow Rangers - FC
Kaisertlautem se.v'â disputa pe 30 noiembrie. 'N.B. Returul acestor partide va avea loc pe 5 respectiv 7
decembrie.C ris tia n FO C S A N U
f saBHKigaBasBsws* ? 5 A * * 1
: • A I C I ar putea fij\ reclama dumneavoastră
6 noiembrie 20
Kccractift '& !?
JcJ:; 1 9 . 2 1 . 2 7
te U” CARBOCHIM URCĂ ÎN CLASAMENT
Cimentiştii din Eieni, ce nu le prea au cu baschetul, au făcut în drum spre Arad, o escală, la Cluj, necăjindu-i pe cei de la “U” Carbochim în destule momente, cei' din urmă, pînă la a obţine o victorie anticipată (oaspeţii reuşind să cîştige un meci din 10 jucate)-şi categorică, chinuindu-se realmente să bage mingea în coş. Pentru că jocul colectiv nu merge, echipa stă într-un singur conducător de joc, ce, firesc, are zile'mai bune sau mai rele, se mai şi accidentează, ori îi lipseşte inspiraţia, iar criza de efectiv poate fi extinsă şi pe'1 alte posturi, totul devenind îngrijorător în perspectiva partidelor cu adversari •redutabili. în plus, unii dintre jucătorii clujeni sînt într-o eclipsă totală de formă, fâcînd doar figuraţie sau greşeli de neadmis, iar schimbările nu ni se par cele mai indicate, în funcţie de ce reclamă derularea ostilităţilor din teren. Sînt cîteva din constatările de după meciul de joi seara, în care doar Tudor Dumitrescu (lăsat de adversar să joace ce şi cînd a vrut) merită a fi remarcat, un meci cîştigat de gazde graţie şi urinare unor reuşite individuale, combinaţiile din atacurile poziţionale (contraatacul lipsind, cu- desăvîrşire) fiind în totalitate îa voia întîmplării. Una peste alta, o victorie fără strălucire, cu scorul de 68-54 (20-14, 45-27, 57-36), realizată de
Azi, cei ce vor sâ vadă baschet, pot asista în .Sala Sporturilor “Horia Demian” la un cuplaj: ora 16: Politehnica - Oltul Sf. Gheorghe (Div. B), ora 18: “U” Carbochim - Herlitz Tg. Mureş (Div. A). -După meciul cu Cimentul, “U” Carbochim a urcat două locuri în clasament, care se prezintă astfel:
T. Dinamo 92. Vega Ploieşti 93. W. P. Arad 94. CSU Sibiu ; 95. CSU Piteşti 96. “U” Carbochim 97. Herlitz Tg. M. 9
8 1 8197 2 6897 2 770;
2 695:3 655:
8. Rapid Buc.9. CSU Braşov10. Poli Iasi11. ELBA Tim.12. Cimentul
Azi, cu începere de la ora 11, pe stadionul din cartierul Gruia CFR Cluj întîlneşte în ultima etapă a turului Diviziei C, seria a VlI-a pe Romradiatoare Braşov. înaintea duelului crucial gazdele ocupă penultimul loc în clasament cu 12 puncte, avînd totodată în dreptul adevărului un “0”. Feroviarii stau pe cuie şi la capitolul eficienţă, avînd doar lO.goluri marcate, deţinînd în acest context, alături de Cimentul Hoghiz cel mai slab atac. Nici defensiva nu străluceşte. în.timp ce liderul Gaz Metan stă pe roze cu numai 7 goluri primite, goal-keeper-ul Filip Lăzăreanu a încasat nu mai puţin de 18 goluri. Romradiatoare ocupă poziţia a 10-a cu lS puncte, dar la adevăr are un “-3”. în eventualitatea unui succes al gazdelor, CFR poate urca chiar pe locul 8, dar condiţia principală este ea echipele aflate în faţă, în speţă Arieşul, Minerul Iara, Cimentul Hoghiz şi Nitramonia Făgăraş să capoteze; Lucru foarte posibil avînd în vedere că toate aceste team-uri joacă afară la adversari cu pretenţii. Singura indisponibilitate din lotul feroviar este Marius Marian, suspendat. •
C ris tia n F O C S A N U
a P o r ta ru lfa r a ...
, Zilele trecute un meci de fotbal din cadrai Campionatului Teritorial Gherla s-a terminat cu o scenă mai rar întîlnită pe un teren de sport. La una din derby-urile campionatului, portarul formaţiei gazdă (este vorba de Avîntul Nicula) şi-a tăiat mingea de jos, ştiind că nu mai dispun de un alt obiect de joc. Adversarii (înfrăţirea Livada) au rămas uimiţi lai această “fază”, mai ales câ ultimele minute ale întîlniiii au fost dominate clar de ei. însă,
a ra m a s m in g eîn acel moment scorul a fost 3-2 pentru gazde. Deci, portarul din Nicula avea tot interesul să facă acest gest.
La ultima şedinţă, membrii Comisiei Teritoriale de Fotbal Gherla au discutat aprins situaţia de pe terenul din Nicula. Chiar dacă încă nu s-a luat o hotărîre definitivă (oricum rezultatul a rămas de pe teren), cazul rămîne singular în istoria fotbalului de pe Valea Someşului.
(S Z .C s .)
P a r t i c i p a r eg l i e r l e a n ă
> La sfîrşitu! acestei săptămîni la Tg. Mureş au loc întrecerile Campionatului Naţional de karate rezervat copiilor. La competiţia organizată în frumoasa Sală a Sporturilor de pe malul Mureşului participă şi o mică, dar ambiţioasă delegaţie a clubului “Oyamas Kyokushi” din Gherla. Au făcut deplasarea la faţa locului patru sportivi tineri conduşi de antrenorul Florin Moga. Printre ei se afiâ şi campioana naţională la 25 kg, Antonia Baba, care are doar... 10 ani. Este considerată marea speranţă a sportului cu karate din ţara noastră.
Recent, la Zalău s-au desfăşurat . întrecerile naţionalelor de karate pentru cădeţi, unde clubul gherlean a ocupat două locuri II prin Dorina Revnic şi Claudiu Tămâş.
SZ. Cs.
R U G B Y Norocsi... mare nenoroc!
- Azi este un moment important pentru sportul cu balonul oval din ţara noastră. Reprezentativa “Frunzei de stejar" antrenată de neo-zeelandezul John Phillips şi dinamovistul Mircea Paraschiv întîlneşte pe arena “Lia Marioliu” cu începere de la ora 14, într-un meci de test celebra reprezentativă “AII Blacks”. Chiar dacă oaspeţii au venit la Bucureşti cu garnitură B este fără îndoială o mare onoare pentru rugby-ul românesc, pentru sportul românesc în general. Cine' nu a auzit de această mare putere a sportului oval din emisfera sudică? Reprezentativa care a cîştigat în 1987 prima ediţie a Cupei Mondiale, a jucat apoi în 1995 o finală de vis cu Africa de Sud pe “Eliis Park” din Johanesburg, şi a ocupat Jocul patru la ediţia din 1999 Ţara Galilor. Deşi ocupă locul patru într-uri’ clasament neoficial, specialiştii şi însuşi Mircea Paraschiv consideră Noua Zeelandă adevărata campioană mondială avînd un lot mult mai valoros decît cel al Africii de Sud, Australiei, Franţei şi Angliei. Vizita giganţilor din emisfera sudică este în fapt cea de a doua după cea efectuată în urmă cu mai bine de 19 ani (1981). Atunci reprezentativa “AII Blacks dispunea greu, cu scorul de 12-6 de România, dar avea în componenţă cel mai solid lot posibil. Azi, la Bucureşti vor evolua în XV-le oaspeţilor nume valoroase/ precum Mark Robinson, Caleb Ralph, Glenn Taylor, Royce Willis şi Tony
Browri, jucători cu prezenţe în - celebrai “Tri Nations”. Va lipsi' marea vedetă Johan Lomu, o adevărată forţă a naturii, cel care. a învins de unul singur în 1995 Anglia în acea semifinală de neuitat, “cel mai frumos meci al secolului”, aşa cum' l-au catalogat marii specialişti şl marile publicaţii. Cel care.l-a. umilit pe englezul ’ Rob, Andrew a fost reţinut în lotul A pentru confruntarea test cu Italia (care se dispută tot azi). Delegaţia oaspeţilor şi-a stabilit cartierul general la complexul “lebăda”. De menţionat un lucru mai puţin important, dar majoritatea : componenţilor din emisfera, sudică au statut de semiprofesionişti. După ce a clacat la Benevento în cea de-a 36-a confruntare cu Italia, România încearcă azi marea cu degetul în faţa “diavolului”. Cel puţin să limităm proporţiile scorului câ de victorie nici nu se pune problema.- Rog să-mi fie iertat aceste pesimism, de altfel molipsitor.
C ris tia n FO C S A N UN.B. Probabil, pentru echipele
chinuite (aşa cum este şi reprezentativa României), o întîlnire cu Noua Zeelandă înseamnă ceva extraordinar), o întîlnire extraterestră de gradul trei. Pentru cei mai mulţi jucători, o astfel de ciocnire echivalează cu un cîştig la loterie. Este un noroc şi o mare onoare, dar şi un ghinion în acelaşi timp. In astfel de întîlnin'‘dezechilibrate Valoric scorul atinge cote astronomice, evident în favoarea celui mare şi bogat.
UNA CALDA, A LTA RECE
Tenismenul român,-Adrian Voinea a fost în cele din urmă eliminat în turul doi al turneului suedez de la Stockholm, dotat cu premii substanţiale în valoare de 775.000 de dolari de germanul Raymond Schuettler în trei sferturi (64,1-6,2-6). Voinea a început disputa în trombă adjudecîndu-şi destul de lejer primul set, dar a alunecat de pe tobogan în următoarele două. Vă reamintim câ “perugianul” l-a_ eliminat în primul tur pe toreadorul spaniol Juan Carlos Ferrero. în eventualitatea în care Voinea s-ar fi calificat în “sferturi”, Sebastian Grosjean i-ar fi fost adversar.
C ris tia n F O C S A N U
25 noiembrie• Cu şapte decenii în
urmă, în 1930 Dinu Cesianu a participat ca delegat, din . partea Comitetului OlimpicNaţional la Congresul Comitetului OlimpicInternaţional (C.I.O.) din capitală Germaniei, Berlin, întrunit în vederea discutării problemelor referitoare' la desfăşurarea celei de a IlI-a ediţii a Jocurilor Olimpice de lamă de la Lake Placid şi, respectiv a J.O. de vară, ediţia jubiliară, a X-a de la Los Angeles - ambele din Statele Unite ale Americii. După cum se ştie pînă la urmă sportivii români n-au participat decît la “jocurile” de iarnă, - obţinînd două locuri, mai mult decît onorabile, 4 şi 6: prima în proba de bob 2 persoane, prin echipajul Alexandru Papană, Dumitru Hubert (cuplu, care peste un an a" devenit campion mondial în Polonia), iar locul 6 prin echipajul de bob 4 persoane, format de cei doi deja •amintiţi, la care s-au adăugat Alexandru Ionescu şi Ulise Petrescu.
26 noiembrie• Două “momente”
importante dintre evenimentele de acum o jumătate dc secol, din 1950: 1. Institutul de Educaţie Fizică din Bucureşti şi-a schimbat* titulatura în “Institut dc Cultură Fizică” (I.C.F.) şi concomitent cu acesta s-au introdus primele cursuri de specializare a studenţilor; 2. Ministerul Sănătăţii a emis “Decizia pentru organizarea asistenţei şi controlului medical în mişcarea sportivă”.
L Ă S Z L 6 Fr.
SUPER LOTO 5/40 23 noiembrie 2000d B d i) s d GD
Fond de cîştiguri: 781.162.281 lei
Valoarea omologată a cîştigurilor:Cat. .1 11 variantă a 416.155.533Cat. a li-a 16 variante a 8.147.472Cat. a lll-a 12281 variante a 191.080
JOKER Fond de-cîştiguri: 24.071.804.000 lei
5 d in 45 1 d in 20( 3 5 l ( i 3 - | ^ Ţ ( 3 7 |
Cat. I (5+1) __ 20.000.000.000“Cat. a ll-a (5) • 3 . 626.334.133Cat. a III a (4*1) 21 20.719.161Cat. a IV-a (4) 142 • 1.547.270Cat. a V-a (3+1) ‘ . 415 529.427Cat. a Vl-a (3) ' 4.584 " 95.860Cat. a Vll-a (2+1) 4.097- ' . ■ 53.627Cat. a Vlll-a (1+1) ' ‘ 16.128 40.869
Fondul de cîştiguri la categoria I va fi de 20.000,000.000 lei, pînă la apariţia unor variante cîştigâtoare (5+1).________
Odată cu reînceperea Cupei Mondiale la schi alpin au apărut noi orientări în ceea ce priveşte forma schiurilor, lungirnea lor; dar mai aies noua tehnică de viraj, experim entată în ultimul sezon. Schiul alpin a devenit mult mai rapid, mai tehnic, dar şi mai riscant.
La prima etapă din C.M. (2000-2001) din octombrie, încă vechiul sistem de tehnică a mai ţinut (Solden, Gheţarul Ratenblack), iar victoriile, “atunci la singura probă (uriaş) au.dat cîştig de cauză germancei Martina Ertl, iar la bărbaţi “exterminatorului” Herman . Maier din Austria!
în săptămîna care s-a scurs s-a desfăşurat etapa a ll-a a C.M. la două probe alpine în statul Utah (USA), în apropierea locului J.O. care vor avea loc în 2002 la Saint Lake Placid, mai precis la Park City. Aici şi-au dat întîlnire cei mai buni schiori alpini din lume, atît la fem ei,' cît şi la bărbaţi.
Fem eile au început ostilităţile pentru Cupa de cristal cu un uriaş montat pe
un traseu cu startul fa 3.048 m, lungime de 900 m (52 porţi), pe o pistă bine îngheţată (-16 grade!), grosimea zăpezii 60 cm! Această pistă a fost “pregătită” cu injectări de apă în aşa fel încît chiar după ce au trecut prin porţi peste 50- 60 competitori, acestea nu au suferit! Noile schiuri scurte (maximum pînă la umăr!) cu un vîrf “covrig” (lăţit uşor de la v îrf- spre interior) dau posibilitatea stabilităţii mai bune pe piste gen gheaţă, de . asemenea virajul putînd fi efectuat îngreunînd egal
A urmat slalomul special,. unde noile schiuri au avut rol hotărîtor, cei care s-au obişnuit cu ele cel mâi rapid... au învins. La fete croata Janica Kostelic este de departe o nouă stea. Probabil slalomul, nu i-l poate lua nimeni! Momentan a ajuns pe culmi, cu o tehnică de invidiat, cu o siguranţă de pisică, ea zburdă între porţi neţinînd cont de toate legile fizicii. A cîştigat ambele manşe cu un total de timp 1:29,24, după ea Ta 1,17
La răscruce da drum uri..
ambele picioare în viraj, sau chiar cel de deal-(de la caz la caz) spunînd un nu tehnicii vechi. Şi astfel s-au schimbat situaţiile din fruntea clasamentelor! Uriaş, femei: Sonia Nef (Elveţia) 2:40,-17; Brigit Obermoser (Austria) 2:40 ,49 ; Ania Pearson (Suedia) 2 :40,68; Mihaela Dorfmeisster (Au) 2:41.50; Karin Putze.r (It) 2:41,60. Bărbaţi: M. Von Groningen (E lv) 2 :32 ,92 ; Lasse Kjus (Norv) 2:32,70; Herman Maier (Au) 2 :3 2 ,96 ; Erik Sloppi (U S A ) 2 :3 3 ,3 0 ; Christian
secunde a urmat a doua Martina Ertl (Ger) cu 1:30,97,. apoi franţuzoaica Christel Saioni cu 1:31,02... După aceste probe în C.M. conduce Martina Ertl cu 215 puncte urmată de Ania Pearson şi Janica Kostelic...
La bărbaţi austriacul Matt Mario - abia apărut anul trecut - face & primă manşă în 52,97 şi nimeni nu o poate întrece (el plecînd cu nr. 1!). în manşa a doua însă Mario a mers prea prudent şi s-a mulţumit cu locul secund (1:47,37), după un nou austriac Heinz Schilschegger
1:46,88! Pe trei “bâtrînul” Krist A. Aamodt (Norv) cu 1:48,15. Campionul olimpic al aceste i probe norvegianul Peter Hans Burras sosind pe IV cu 1:48,62.- Surprinzător este clasarea lui Urs Ingboden (Elv) care a plecat al 56-lea în prima manşă obţinînd calificarea în manşa finală al 30-lea (ultimul calificat) ca apoi cu nr. 1 sâ conducă mult tim p, clasînd pe onorabilul loc V! Dup'â aces te dispute în C .M . conduce Markus van Groningen cu 198* puncte urmat de Herman Maier şi Christian M ayer (am bii austrieci)... Circul schiorilor va trece în Canada, unde la Lake Luise se vor desfăşura primele coborîri, unde se revine la schiuri mai lungi, deci şi surprize mai puţine. Aici “g ard a” austriacă - probabil - va face demonstraţie!
Deocam dată principalii sponsori au rămas fideli schiului: Cafe de Brasil şi C red ite de Suisse, de as em en ea Colm ar-ul. Schiurile Fischer.au trecut în fruntea valorilor, urmate de Atom ice le şi mai puţin celelalte mărci. în lumea bocancilor, legăturilor şi beţelor încă nimic nou!
P etre N A G Y
onform definiţiei date de Daniel Bertosa, procuror din Geneva, corupţia “constă, tehnic vorbind, în actul de a promite sau de a oferi un avantaj unui agent public,' unui I
funcţionar, unui ministru, directorul unei întreprinderi de stat, în aşa fel îneît acest lucru violează îndatoririle acestuia fată de colectivitatea publică pe care o reprezintă. Cel care promite avantajul sau îl oferă este corupătorul activ. Agentul public care îşi trădează îndatoririle este coruptul. Există o legătură între promisiunea unui avantaj şi trădarea propriilor obligaţii".
Cheltuieli comerciale
excepţionale
în 1977, pentru a compensa lipsa de competitivitate a întreprinderilor sale pe pieţele .străine, guvernul francez a autorizat acordarea de mită funcţionarilor străini, sub denumire oficială de comision. Această iniţiativă a fost adoptată şi de alte guverne europene. Coruperea şefilor de stat, a miniştrilor şi a celorlalţi funcţionari ai statului, în scopul înfrîngerii concurenţei, devenise legală graţie unui artificiu fiscal care nu permite altceva decît eliminarea din impozite a fondurilor ce urmau să fie folosite ca mită.
în timp ce statele europene legalizau corupţia din comerţul internaţional, SUA se angajau într-o direcţie total opusă. Adoptat în 1977, Federal Corrupt Practices Act (FCPA) incrimina orice act de corupţie din partea oficialilor străini, în realitate, SUA au continuat aceste practici prin intermediul filialelor instalate în paradisurile fiscale - susţin industriaşii' aflaţi în tabăra concurenţei. Guvernul american sprijină exporturile, favorizînd instalarea întreprinderilor în paradisurile fiscale, acestea beneficiind de subvenţii anuale în valoare de 2.5 miliarde de dolari. Aceste filiale subvenţionate, denumite Foreign Sales Corporations (FSC), stau la baza sistemului ocult de vărsare a comisioanelor în străinătate.
Deşi numeroase firme americane au fost prinse “cu mîţa-n sac”, sistemul de tranzacţie judiciară a permis limitarea urmăririlor penale. Comerţul internaţional s-a înscris, decenii de-a rîndul, în cadrul raporturilor dintre Est şi Vest. Fiecare tabără încerca să-şi apropie clienţii, pentru ca aceştia să nu treacă de partea adversarilor. Căderea Zidului Berlinului şi deschiderea fostelor ţări comuniste - şi a sateliţilor lor - spre lume au. schimbat complet datele problemei. Comerţul internaţional a devenit un spaţiu în care toţi se luptă între ei, în care doar interesele economice - - în special cele privind industria de armament şi construcţiile - primează.
în Est şi în fostele ţâri comuniste, marile şantiere, pieţele industriale, contractele importante au devenit pretexte pentru perceperea de comisioane enorme. Toate sectoarele publice - de Ţa Industria de armament la petrol, de la sectorul energetic la transporturi, de la domeniul construcţiilor şi al lucrărilor publice la instalarea sistemului de aprovizionare cu apă şi chiar la dotarea cu echipamente’ medicale şi paramedicale - au fost supuse unui adevărat bir. Pînă şi industriaşii au ajuns să considere că regulile jocului corupţiei sînt mult prea aspre. ’
Pînă fa mijlocul anilor ’90, corupţia din tranzacţiile internaţionale a rămas un subiect tabu. în interiorul unor organisme •precum Fondul Monetar
Internaţional (FMI) sau Banca Mondială, atunci cînd oficialităţile se plîngeau de inerenţa aproape culturală a xorupţiei în cadrul anumitor state, cuvîntul “corupţie” nu era evocat decît prin iniţiaîa sa (“the C word”j. Totuşi, nimic nu se schimba: “proprietarii” Băncii Mondiale şi ai FMI sînt nişte state ; care au drept clienţi alte state,
Cu toate acestea, cu ocazia Reuniunii anuale a Băncii Mondiale şi a FMI, desfăşurată la Washington, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, a abordat problema corupţiei, denumind-o drept “cancer”, drept “un afront adus celor ■
convenţie: “Ne-am tras un glonte în picior”. Ele au considerat că acordul reprezintă, o manevră a Washingtonului, avînd ca scop destabilizarea exporturilor europene,
în aproximativ aceeaşi perioadă s-a .afirmat o ^ organizaţie nonguvernamentală, ‘ numită Transparency Internaţional, care a cunoscut un mare succes mediatic, datorită publicării unui clasament
mondial al statelor corupte. După cum recunosc şi autorii Iui, clasamentul nu este, unul ştiinţific, el fiind bazat pe studiul modului în care este “percepută” corupţia, şi nu pe studiul situaţiilor reale de ‘corupţie. ONG-ul a fost imediat denunţat drept un instrument al politicii americane. Vqstea s-a propagat,,din presă, în mediile industriale franceze, în special în sectorul industriei de armament.
în acest timp, Transparency International a organizat, la mijlocul lunii octombrie 1999, o conferinţă
L' l M
el a propus, cu întîrziere, un proiect de lege de ratificare. Articolul doi al acestui proiect autorizează urmărirea corupţiei legale, în cazul contractelor aflate în curs de derulare. Acest lucru a înfuriat SUA, care au acuzat guvernul francez de duplicitate., “Af fi dificil să trimiţi un mesaj împotriva corupţiei dacă se dovedeşte că anumite state o iau pe un alt drum decît cel care a fost desemnat”, a afirmat secretarul de stat american, Madeleine Albright, în cadrul Forumului Mondial.de la Davos, din 30 ianuarie 2000. în cea de-a doua etapă, guvernul francez a retras controversatul Articol 2, fără nici o legătură aparentă cu presiunile amerieahe, iar Adunarea Naţională a adoptat textul ratificat: Ratificarea a devenit definitivă la 21 iunie a.c. , Cu toate acestea, polemica rtu s-a sfîrşit aici. Uniunea Europeană a obţinut condamnarea SUA, în faţa OMC, pentru sprijinirea deghizată a exportului, via filialele din
mai săraci care “deviază bănii spre xei mai bogaţi, măreşte costul ' internaţională: organizaţia a reuşit să oricărei activităţi, provoacă mari atragă de-partea sa 1.200 de delegaţi
în Africa de Sud, la Durban, qare paradisurile fiscale. în faţa atitudinii i-a asigurat credibilitatea răuvoitoare a americanilor, UE, a
lansat un ultimatum Washingtonului, la 5 septembrie'2000. “Toată lumea
distorsiuni în folosirea resurselor colective, şi’ alungă investitorii străini”. în iulie 1997, Fî® îşi schimbă, la rîndul său poziţia. Organizaţia a prevenit autorităţile din Argentina asupra faptului câ orice ajutor financiar suplimentar va fi subordonat nu doar condiţiilor care se pun de obicei, privind respectarea echilibrelor financiare, ci şi progreselor realizate în marile sectoare (educaţia, sănătatea, fiscalitatea) şi rezultatelor obţinute în lupta împotriva corupţiei.
din toate colţurile lumii. Din aceste dezbateri au reieşit două' aspecte: punerea sub acuzaţie a Băncii Mondiale, învinuită de faptul că-i -
■ finanţează în mod direct pe cei corupţi, prin distribuirea abuzivă şi oarbă a fondurilor destinate dezvoltării; manifestarea unui anumit interes faţă de acordurile- OCDE. ,La 26 octombrie 1999, Transparency International a publicat un clasament al ţărilor care corup. Franţa şi alte state europene s-au situat în fruntea clasamentului,
ştie că China este una dintre ţările în care corupţia este extrem de r.ăspîndită. Acest lucru nu o împiedică, însă, să fie, în continuare, prima destinaţie mondială a investiţiilor directe străine. Pentru o altă ţară aflată în curs de dezvoltare sau în tranziţie, corupţia masivă din China nu-i împiedică pe oameni să vină să facă afaceri aici. în schimb, faptul că există corupţie în Rusia ridică un alt tip de probleme, cele privind mediul politic instabil. Dacă există o corupţie controlată. într-un
-vT»?«
Polemica dintre europeni şi
americani
La 10 decembrie 1997, cu ocazia, reuniunii miniştrilor din statele
spre deosebire internaţională,
de SUA. Presa dezlănţuită, a
remarcat faptul că anumite state din OCDE, în special Franţa, nu au Tatificat încă acordurile organizaţiei din care fac parte. S-a observat, de asemenea, faptul că desfăşurarea Conferinţei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) de la Seattle
membre 'ale Organizaţiei pentru (decembrie 1999) a fost programată Cooperare şi Dezvoltare Economice imediat după publicarea(OCDE), sub . preşedinţia lui Dominique Strauss-Kahn, ministrul de Finanţe de atunci, 21 de ţări au semnat un acord privind reprimarea corupţiei agenţilor , străini. Propunerea venise din partea SUA. Ratificarea acordului de către Parlamentele statelor semnatare era. un lucru destul de dificil. în cazul Franţei, mita atinsese cote prea ridicate, suficient de mari pentru a pune în pericol marjele întreprinderilor exportatoare, dacă nu chiar soarta întreprinderilor. Cu toate-acestea, mediile industriale europene, în general, şi cele franceze, în special (mai ales cele din domeniul armamentului) şi-au manifestat ostilitatea fată de această
clasamentului. Problema corupţiei a fost înscrisă pe ordinea de. zi a conferinţei OMC, “paznicul internaţional' împotriva corupţiei”, după cum a afirmat Peter Eigen.
Polemica dintre europeni şi americani era în plină desfăşurare. Americanii, care au insistat atît asupra consecinţelor, “lipsei de corectitudine” - comercială europeană, via ajutoarele fiscale, au fost foarte discreţi în legătură cu propriile lor subvenţiL Mai mult, filialele străine ale firmelor, din statele membre ale OCDE au fost
, context stabil, în care sînt mereu aceiaşi interlocutori, acest lucru nu-i va împiedica pe oamenii de afaceri să vină aici. Ceea ce deranjează esţe schimbarea permanentă a responsabililor, a sumelor de bani cerute, instabilitatea regulilor jocului
' corupţiei”, consideră Jean Cârtier- Bresson, profesor de ştiinţe economice la Universitatea din Reims. Corupţia va exista, aşadar, întotdeauna, dar “cu cît va exista mai puţină corupţie, cu atît. va fi .mai bine. Să visezi la o situaţie în care ar putea • -fi recunoscute, ca fiind tolerabile, comportamente care, prin,definiţie, nu sînt, ţine ori de schizofrenie, ori de impostură”, după cum precizează procurorul Daniel Bertosa.
Cu toate acestea, se caută deja soluţii împotriva corupţiei. “Unul dintre şiretlicuri constă, în prezent, în -a deţine filiale în ţările care nu aparţin OCDE şi atunci această
.activitate, care avea ca punct de plecare Franţa, se va face pbmind
îndepărtate din perimetrfil aplicării de la statele din afara OCDE ;convenţiei. Guvernului francez i-au apreciază un agent .comercialtrebuit doi anŢ pentru a onora dintr-o mare firmă exportatoareacordul semnat. într-o primă etapă franceză. _
Economiştii clujeni au discutat despre
. dezvoltarea regionalăAsociaţia Generală a Economiştilor diri
România (AGER) a sărbătorit în data de 23 noiembrie a.c., „Ziua economiştilor?’. Filiala clujeană a AGER a organizat cu aceasta ocazie o manifestare menită să-i reunească pe cei carc practică această meserie. Evenimentul a cuprins şi o dezbatere ştiinţifică cu tema „Dezvoltarea regională şi complexul economic naţional - prezent şi viitor”. Au prezentat lucrări pe această temă prof. univ. dr. Petru Prunca (preşedintele AGER Cluj), prof. univ. dr. ing. Victor Romulus Constantinescu (fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj) şi prof. univ. dr. Aurel Negucioiu (decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice Cluj din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”).
Tot cu această ocazie au fost lansate trei cărţi dedicate economiştilor şi nu numai. Două dintre ele aparţin prof. univ. dr. Elena Drăgoescu: “Fondul Monetar Internaţional” şi „Relaţiile vaiutar- fînanciare şi de credit internaţional’’, iar cealaltă prof.'univ. dr. Viorel Beju: „Preţuri”.
A le x a n d ra TO D O R
Clujana a vîndut icri hala greifere şi cantina
Clujana a continuat vineri seria licitaţiilor pentru vînzarea activelor neproductive. Au fost scoase la "mezat" hala greifere, cantina, parcul sportiv şi sera horticolă. Numai pentru două dintre aceste active s-au găsit cumpărători, respectiv pentru hala greifere (care s-a adjudecat cu 3,04 miliarde ici) şi cantina (pe care s-au obţinut 1,28 miliarde Iei, preţ egal cu cei de ofertă). Preţul de pornire al licitaţiei pentru hala greifere a fost de 3,2 miliarde lei. Ambleie active au fost cumpărate de o persoană juridică a cărei identitate nu a fost făcută publică. La sumele aminite mai sus se adaugă şi.TVA.
Cu toate că preţurile de ofertă pentru parcul sportiv şi pentru sera horticolă au fost reduse faţă de licitaţia anterioară (de la 21,6 miliarde la 13,8 miliarde lei, respectiv de la 300 milioane ia 192 milioane lei) nu s-a găsit nici un cumpărător interesat de achiziţionarea lor. Clujana va organiza, în continuare, licitaţii pentru vînzarea activelor neproductive.
A .B L A G A
încă un eşec în încercarea de a vinde acţiunile
GrandemarFPS Cluj a organizat vineri o licitaţie
pentru vînzarea unui pachet rezidual dc acţiuni Grandemar. Cele 46.234 acţiuni, reprezentînd 0,6066 la sută din capitalul sociai al firmei au intrat în posesia FPS prin introducerea terenului în capitalul social. Din păcate, cu toate câ era a doua oară cînd se-încerca vînzarea acestor acţiuni, la licitaţie nu s-a prezentat nimeni. Preţul de ofertă a fost de 8.000 iei/acţiune, valoarea întregului pachet fiind de 369.872.000 Iei.
Precizăm că societatea Grandemar are un capital social de 7,621 miliarde Iei, divizat în acţiuni cu valoare nominală de1.000 de lei. Principalii acţionari sînt. Bloem CivieJtcchniek BV - 49,9256 Ia sută, Strabad Iiungaria Epito Rt - 26,7016 la sută şi Carierele Poieni SRL - 16,1382 la sută. Celelalte 6,628 procente sînt deţinute de alţi acţionari. Societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea prouseior de carieră, execuţia lucrărilor de construcţii şi activităţile de import-export.
Total CâtogortJ a taTotal cafrgorU I»II («xclinlv SIF)
TOTALGENERAL 1,953,643 1,289,697,137
Capitalizare bursiera (mii lei) “* IO 433 802Societati comerciale exclusiv SIF (mII lei) ' 9 129 157SIF (mii. lei) — 1 304 T3S ' „BET ROL — 516.37 puncte. Variatlo «‘4.19 puncta (0.82%) BET-C ROL — 406.66 puncta Variaţie « 3.06 puncte (1.03%)BET-FI ROL « 1010.65 puncte Variaţia ■* 1.65 puncte (0.10%)Capitalizare bursiera (USO) “ 413 223 438Societati comerciale exclusiv SIF (USD) « 361 5SO 75SIF. (USD) e 51 672 67BEX USD «o 154.05 puncte Variaţie — 1.11 puncta (0.73%)BET-C USD *» \65.13 puncte . Variaţie ■* 1.54 puncte (0.94%) BET-FI USD — 1003.5 puncte VarJatîe *= 0.95 puncte (0.00%NOTĂ: L a c a t e g o r i a a l l - a s tr i t p r e z e h t â t e c e l e .m a i - t r a n z a c ţ io n a t e -20 de s o c ie tă ţ i -
S o c i e t ă ţ i t l i n J u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
... p a n j ■: P AN CO TAS- AR 7141 7 '82101500 ;V. 11497 77
ARDL • . A R D E A LU L-H D 1 1746 •- 77784300 44550
: S T G L ' . S TAR O LASS '-G J-^:.. 3 '.;- 119758 72733800 607 ‘
MARN m a r m o s im - R d 10 21495 -61325800 ‘ 2853
;F R A B * F R A G A -B U f : 2 5787 • 49189500 . 7 7 85oo 7
I > l i t u s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE .......................................... - ............— 240NR. TOTAL ACŢIUNI ..........................................................................................................................................................—■■■............3.578.865VALO ARE TOTALĂ TRANZACŢII ................................................................................................................ 12 850.552.425 LEIINDICE RASDAQ .........-...................................... -.....................v - 697.55 PUNCTEV A R IAŢIA Z IL E I ...................................................................................................................................................................+0'33V A R IAŢIA PROCENTUALA. .. +0.05%
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ prorin de Ia SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Ciuj-Napoca Tel. 433.212.
* DENUMIREA VALUTEI
Sim bolVariaţie •
faţă de ziua precedentă (%)
CURSUL In l e i
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.36 T 13172DOLAR CANADA CAD 0.14 i 16316FRANC ELVEŢIA CHF 0J1 4 139S8COROANA DANEMARCA DKK 0.07 4 2852LIRA STERLINA GBP 0.23 4 35354VEN JAPONIA JPY 0.93 4 , 226.98CQROANE NORVEGIA NOK 0.26 4 2654-COROANE SUE01A SEK . 0.49 4 - • 2447DOLARSUA USD I ;o.09 T 25250DST -DST 0.09 T 32200EURO EUR "770.08. 4- 21278Cursurile ţărilor participante la EURO : ...... ?,•-■ - .7SHILING AUSTRIA ATS 0.13 4 1546FRANC BELGIA BEF 0.19 4 527MARCA GERMANA r ,7';7'7;' . "7 DEMV. o.oa l-:. tlWTJPESETAS SPANIA ESP 0.09 4 127J8MARCA FINLANDEZA FIM . 0.08 4 • . 3579FRANC FRANŢA FRF 0.09 4- r - 3244LIRA IRLANDA tEP 0.09 4 27017URĂ ITALIA UT 0.09 4 --- 10.99GULDEN OLANDA ’ ' NLG ' 0.08 4 9656ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.08 4 106.13î g AUR (preţ tn lei) 0.12 T 215940
Casa do schimb USD DEM ,
valutar* c V . C . . . VMACROGROUP 7 25.550 25.700 11.020 11.100
9 31 32 - - - ■" B a n c Post* ' - . > 9 - 32 34 -3 5 36 36B a n c Poet* 31 - 32 33 34 35 A L P H A B A N K
<B. Bueur**Ml 5 .32 3S 35 35 35A L P H A B A N K<a. aucur»*M) S 32 35 35 35 35
Carpatica 10 - 35 . 3 T 37 35 34Carpatica - Tra n silva n i» 9 34 35 36 37 36
9 30 37 37 36 saR o m ă n e a tc i” . to 36 36 39 . . 39 40 R om ân aască** 10 se ’ 36 39 - 39
C E C 9 37 36 35 - 37 C E C 9 . 35 36 37 37 36A L IA N Ţ A • 10 36 39 40 41 42 R O M E X T E R R A 10 30 33 35 37 36
R O M E X T E R R A (d o b. variabilă) 10 32 35 37 39 40 T U R C O -R O M A n A 5 34 35 34 33 33
T U R C O -R O M Â N Ă • - 5 34 35 34 33 33 " D A C IA F E L IX ’ 9 30 26 27 . 26 35"O A C 1A -FELIX " 0 33 35 36 34 34 "Io n Ţlrlac" 4 34 35 35 34 34
R o m ln i da S cont 7 34 35.5 35 35 35 Română da Scont ■ 7 34 35.5 3 » 35 35
7 . 34.5 34 34 34 7 - 3 4 .» 34 34 34W E S T B A N K 10 36 36 • 39 39 39 . W E S T B A N K 10 34 36 37 36 39
B ă n ci populara Im vadara 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 lu n i B â n c l popular* ■ la vadara 1 hrnA 3 lu n i • luni 9 luni 12 luni, N A P O C A 10 40 42 , 46 46 N A P O C A 10 se 30 40 • 42
S FIN X C O O P 10 41 43 45-- T R E Z O R • 10 40 • 41 --••43 - 46 •• -S F IN X C O O P 10 41 43 45 ■ -
•‘C L U J ” 10 35 37 - . - T R E Z O R 10 40 ; 41 } 43 - 4a+ M IN ER VA . 12 - - :. 35 -." 40 42 • -- 43 • “C L U J " 10 39 • *
• •C onco rdia Cradit a 41 45 ■ “ * C o n co rd ia Cradit 8 36 39 4 O . . s d *••.dobîndă se capitalizează;" cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la eh IZ " prin fax; îBJCTB.
- p e rs o a n e f iz ic e - % - p e rs o a n e ju r id ic e - %B A N C A Valuta V ed e re 1 lu n ă 3 lu n i ■6 luni 9 luni 12 iun BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni « luni 9 luni 12 luni
B C R 'O E M 3 - 3,3 3,7 - 4,1
BCR .DEM 3 - 3.3 3.7 4.1
U S O 4 - . 4 .75 5 - 5,25 USD 4 - 4.75 8 . 539
B R D • G S GD E M '2 ,2 5 •:'2r4’ 2,5 ,2 ,6 2,65 2.7
B R D -G S GDEM 2.23 2.4 2.5 2.6 8.6» 2.7
U S D - 3 4 ,1 5 4 .2 5 ; 4 ,4 , 4,5 4,65 USD 3 * 4,15 4,4 3.5 - 4.88 .
B a n c P o s tD E M 2,25 * * 2.8 - 3
• Banc PoetDEM 2.25 2.5 - 2.6 3
U S D 4 - 4.8 - 5 USO 3 4 . 4.2 4.5
B , A g ric o lăD E M 2,5 : '■ 3 3,2 3,2 , 3,5 3.7
B.As'lceiăQ&M 2.5 3 3.2 3.2 3.8 3.7
U S D ' - 4 5.2 5,3 5,5 . 5,5 5,85 USD . 4 ■ 5,2 8.3 8.5 8,8 535
■ Io n Ţ lr la cD E M 1,25 3,6 3,8 4,1 4,3 4,6
Io TtrlOEM 1.25 3.6 3.8 4.1 4 J 435
U S D 2 5,5 5,7 5.8 5,9 6 n Ţ cUSD 2 5,5 8.7 8.8 8.9 6
T ra n s ilva n iaO E M 2 ,5 3. 3425 3,75 4.25
Trenelfvanla DEM 2.5 - ■- 3 3.25 8,78 4,25U S D 3 - 5.5 5,75 6 6.5 USO 3 - 8 ^ 5.75 6 . 6.5
R o m â n e a s c ăD E M 2,5 3,25 3.5 , 3,75 4 4,25
RomâneascăDEM 2.5 3,25 3.75 4 435
U S D 2,5 5 5.5 5,75 6 6 USD 2.50 5 W 5.75 6 6
. C a rp a tic a „ ,O E M ' 2 , 5 3,5 4
Carpatica‘ DEM 2,5 • - ; . . 3.5 . . 4
U S D .-.•V.-3.. -* ='■ -• • , 4.5 > • 5,5 USD > :-.3 ■ . . - - . ' 4.5 ‘ ■ . 5,5A L P H A B A N K D E M 2.1 3,25 3.5 3,75 4 4.25 ALPHA BANK DEM 2.1 3^5 3.8 3.75 4 435(B . B u c u re ş ti) U S D 2,5 5,25 5,75 5,75 5,8 6,25 (B . Bucureşti) USD 2,5 5J2S 5.75 5.75 53 635
T u r c o - R o m â n iD E M 1 J - 4. r ■. . 4.2 4.5 > ■' 4.7
Turco-RomânâDEM 1 ■ 4 ■ 4,2 4.5 • ^ - . 4,7
U S D +2 6,25 6.5 6,75 ■ v - • : 7,1 USD 2 6^5 • 6,5- 6.75 . . . 7.1
R o m e xte rraD E M 3 3.2 - 3,3 3,5 4 4J2
R tDEM 3 3 ^ 3.3 3,5 4 43
U S D 3,5 5 5,2 5,4 5,5 5,6 USD 3.5 S 5.2 8.4 5.5 5.6D E M 2 ; 5 * . •- 3 ■ 3,25 3.75 4,25 DEM 2,5 -■ •• 3 3,25 .3,75 43SU S D 3 - 5,5 5,75 6 6.5 USD. ' .-.3 : 5,5 5.75 6 6.5
R o m â n ă D E M 1,5 3,3 3.3 3.3 3.5 3,5Romă ă d Sco t
OEM 1.5 3 J 3.3 3.3 3.5 33d a S c o n t U S D 1,5 S 5 5 5,5 5,5 USD 1 ^ 5 5 5 5.5 5,5
W E S T B A N KD E M ' 2,50 3455 - 3 ,75- ■ v 4 ■. 4,25 . 4,50 DEM . 2,50 3 3,50 4 4.25 4.50U S A 3 , 6 6 ,50 6,60 6,70 6,75 U S D ' - --..3 ■ "0,50 6 6.25 6.SO 6.75
N O T A : Sum a minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eo ni, precum şi com isioanele percepute dileră în funcţie de bancă
A c tîveJun ro r I Active Management International S.A. 2.556 81% 34,10% 373 0,740A c ţ^ e C lassic ■>• Active Management International S.A. 25.460 • 78,9% 34,74% . 455 0,598A ctive Dinam ic^ i : ! Active Management International S A . 66.068 82,8% 42,21% 789 0,709
Real Fin Invest S.A. 171.500 30,9%' 39,43% 837 1,090ARDAF S por S A . 70.900. 19,01% 21,40% 1.457 2,650C a p it|tP lu s "fj. C ertinvest S.A. 21.642 105,8% 58,58% 9.643 7,208FonduJ pentru Comerţ E x te rior ' *: S ira S A . >200.260. l 103,9% # 4 8 ^1 % 1 2,076 j 29,533Fortuna C lassfca | ^ ; > ; Capital A sse t Management S A . 81X210 92% 40,21% 21.728 37,831Fortuna Gold (19.01.2000) a Capital A sse t Management S A . 1.420.870 " - 42,09% !
' .. I1Q6 4,615
F ondu l G a la ţ i; ; : : fi : - Quadrant A sse t Management S A . 45.055 ; ' !48,91% 266 0,732
F ondu l de fnvestiţnşî Dezvoltare (26.0 1 .1999) S.M.P. 2000 S A . 764.891 105,2% 49,10% 494 6,687F ondu l de Investiţii Gelsor Gelsor A sse t Management S A . 15.495 51,54% 3.801 “ 23,439Fondu l Oportunităţilor Naţionale Vanguard A sse t M anagem ent S.A. ’ , '132 .812 - 31,91% 120 23,429Fondu l Monetar Stabilo Q uadrant A sse t M anagem ent S A . 323.336 92,8% 45,26% 695 10,294lezau r
/ C ertinvest S A . ' 183.790 272% 45,36% 695 1,414F ondu l M utual Transilvania . i G lobh ivest S A . 95.745 42,30% 50,38% 533 60,070
A s ig u ra ţii trebu ie să-şi aleag ă m edicul sto m a to lo g pentru a ben e ficia de fa c ilită ţi la plata tratam e nte lo r
Asiguraţii au obligaţia să se înscrie pe lista unui
medic stomatolog acreditat, care are contract
de furnizare de servicii medicale cu Casa de
Asigurări de Sănătate de care aparţine, pentm a
putea beneficia de servicii stomatologice preventive
plătite de respectiva instituţie, potrivit
legislaţiei în vigoare, a declarat, Şerban Bubenek,
preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate., Pentru copiii pînă la 18
ani, serviciile. stomatologice preventive,
tratamentele stomatologice, inclusiv
intervenţiile chirurgicale buco-dentare şi
consultaţiile în ambulator sînt suportate integral şi
nelimitat de către CNAS.Pentru tinerii cu vîrste
cuprinse între 18 şi 26 de ; ani, controlul
stomatologic preventiv este gratuit de două ori pe an, iar pentru adulţi,'
numai o dată pe an.După efectuarea
controlului preventiv, medicul stomatolog aplică pe carnetul de asigurat o
ştampilă din care sâ reiasă data efectuării
serviciului, tipul acestuia . şi numele doctorului care , l-a efectuat. Conducerea
CNAS atrage atenţia asiguraţilor- sâ nu trateze
cu superficialitate efectuarea controalelor - profilactice, deoarece
. gradul de compensare a 1 ■ . ■ unor tratamente stomatologice depinde de
respectivele controale, a - . mai spus Bubenek.
. . Asiguraţii dare vor• respecta controalele •profilactice impuse de
serviciul stomatologic.vor beneficia de o reducere
, cu 60 la sută a tarifelor stomatologice, (cei 60 la' sută fiind plătiţi de către
CNAS), iar în caz contrar, reducerea va fi , de numai 40 la sută,
restul fiind achitat de asigurat.
Persoanele ale căror drepturi sînt stabilite delegi speciale (veterani şi
• văduve de război, persoane persecutate
politic, cele deportate în străinătate, prizonieri,
luptători pentm' victoria Revoluţiei din decembrie
1989), beneficiază de gratuitatea tratamentelor . stomatologice în toate ■ insitutuţiile medicale
civile de stat sau militare,. ; ’ conform legislaţiei în
* .. vigoare.
1999 - Consiliul Economic şi Socjal (CES) a a •- favorabil proiectul de lege privind Sfaim!
funcţionarului public, dar a propus o sert,!, amendamente referitoare în special la independl,
funcţionarului public faţă de factorul f
S is t e m o l j a p o n e zdc sănătate - unul din cele mai performante din lame
în luna iunie a acestui an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat rezultatele primei analize făcute vreodată în lume cu privire la sistemul de sănătate. Au fost luate în considerare 191 de state, statistica efectuîndu-se pe baza a cinci criterii: nivelul de sănătate al . populaţiei (expectanţa de viaţă), inegalităţile din sistemul de sănătate, gradul de satisfacere a pacienţilor, distribuţia sistemului financiar în sănătate, diversitatea tratamentului ' medical în funcţie de situaţia socială şi financiară a fiecărui pacient. în urma studiului, a rezultat câ cel mai performant sistem de sănătate este în Franţa, urmînd în clasament Italia, Spania, Oman, Austria şi Japonia. Japonia ocupă-
, locul întîi în fruntea unui clasament în ceea ce priveşte numărul mare de investiţii în sistemul de sănătate..
Din anul 1961, cînd Sistemul naţional de asigurări de sănătate a fost înfiinţat, toţi .cetăţenii japonezi, fie ei săraci sau bogaţi, au beneficiat de costuri reduse, dar la standarde, medicale înalte de tratament. Acest-fapt s-a reflectat cu rapiditate în starea de sănătate a populaţiei, care s-a îmbunătăţit considerabil. Statisticile sînt şi aici grăitoare: dacă în 1955, rata mortalităţii infantile era de 39,8 la un număr de 1.000 de naşteri, în 1965, aceasta s-a redus la 18,5 la acelaşi număr de 1.000 de naşteri. în anul 1999, 3,3 la 1.000 de naşteri - cea mai scăzută rată a mortalităţii infantile de pe tot globul. în plus, în Japonia, la ora actuală se vorbeşte despre cea mai
îndelungată expectanţă de viaţă, la femei şi la bărbaţi, din lume. Desigur, longevitatea nu ţine doar de sistemul de sănătate, ci şi de stilul de viaţă şi alţi factori...
Pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi în alte state din lume, guvernul japonez a împărtăşit, în cadrul unor programe, experienţa acumulată în domeniul sănătăţii unor state precum Cambodgia, China, Indonezia, Thailanda şi Vietnam, dar şi unor ţări din Africa. în ultima perioadă, totuşi există şi în Japonia unele probleme legate de recesiunea curentă, cu efecte financiare asupra sistemului. Din cauză că sînt foarte mulţi cetăţeni japonezi, cu vîrste de
jieste 70 de ani, vîrste care impun tratamente medicale mai costisitoare, în fiecare an costul sănătăţii unei astfel de persoane
creşte cu 9 la sută. în anul 1999, suma totală în acest domeniu a fost de 276 bilioane de dolari. Din,întreg sistemul de sănătate japonez, 40 la sută din fonduri merg în direcţia persoanelor vîrstnice. Problema este că actualmente, cei care muncesc nu mai au
• cum să sprijine acest segment social. Pentru a menţine totuşi sistemul actual, guvernul japonez-a mărit, din 1997, salariile muncitorilor, cu 10 pînă la 20 la-sută pentru mărirea costului contribuţiei la sistemul asigurărilor de - sănătate. în luna aprilie a acestui an, guvernul japonez a introdus un nou sistem de durată de asigurări de sănătate,
fondat pe premii adiţionale pentm cetăţenii de peste 40 de ani.
în perioada 2010-2025, Japonia va fi ţara cu cea mai mare proporţie de cetăţeni în vîrstă. Populaţia “cu fire albe” este o continuă provocare pentru sistemul de -sănătate japonez, iar exemplul Japoniei este în atenţia guvernelor multor- ţări dezvoltate. Japonia joacă rolul de ghid în- sistemul medical, în promisiunea către oameni pentm o viaţă lungă şi sănătoasă...
T ra d u c e re după "L o o k J a p a n "
C .G Ă M A N
Centrul de Sănătate de la Mociu - în perspectivă, Centru de sine-stătătorLa Centml de Sănătate din comuna Mociu continuă
activitatea de planning familial care a debutat aici în urmă cu un an, cu concursul medicilor de familie Judith Maria Major şi Angela Constantinescu. Studiul efectuat Ia nivelul populaţiei deservite de Centml de Sănătate din Mociu - peste 25.000 de persoane care provin 8 comune, a relevat faptul câ există un grad ridicat de incultură în ceea ce priveşte planificarea familială. Potrivit doctoriţei Major, “naşterile la vîrste foarte tinere - începînd cu 12-13 ani, decesele generate de canceml de col uterin, cazuri care s-au prezentat la medic prea tîrziu, familii cu situaţii materiale deplorabile cu copii numeroşi, motivează din plin această activitate. Cu ajutoml World Vision au fost instalate cîteva spirale, dar numărul lor este insuficient. Ar fi imperios necesar ca aici sâ se poată măcar recolta probe pentm testul Papanicolau, urmînd ca analizele de laborator sâ fie efectuate la o clinică specializată din Cluj”. Programul de planning familial al celor două doctoriţe are în vedere implicarea şcolii îri această activitate, cu concursul diriginţilor şi a învăţătorilor.
* în calitatea lor de medici de familie, cele două' doctoriţe susţin câ diminuarea fondurilor pentm medicamente cu 2/3 atrage după sine imposibilitatea de satisfacere a nevoilor medicale ale pacienţilor.
“Oamenii de la ţară sînt, marea majoritate foarte săraci. Nu-şi pot permite uneori, nici măcar medicamentele compensate. Sezonul rece debutează cu viroze şi gripe. Toţi medicii recomandă pacienţilor vaccinele antigripale. La fel am procedat şi aici dar, cu toate că în farmaciile din Mociu există cîteva tipuri de vaccin, pînâ în prezentnici unul dintre pacienţi nu şi l-a făcut; îl consideră mult prea scump’ (n.r. preţul acestora oscilează între 100 şi 130 de mii de lei). Potrivit dr. Major, “vaccinele antigripale ar trebui să intre pe reţete compensate măcar pentm copii şi vîrstnici, aceştia fiind cei mai afectaţi. Dintre pacienţii care se prezintă la cabinet în aceste zile peste jumătate sînt cu guturai sau viroze”. . •
* Şefa Centrului de Sănătate din Mociu, dr. Daniela Buturcă susţine că, în prezent, conducerea Centrului a făcut demersurile necesare către Ministerul Sănătăţii pentru dobîndirea autonomiei. A fost depusă documentaţia necesară prin care se cere ca “filiaţia” să fie legată doar de finanţarea prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate în rest, avînd personalitate juridică de sine stătătoare. Ce implică aceasta?: autogospodărirea mai judicioasă. “Sau mai simplu, vom şti mai clar pe ce bani contăm şi vom acţiona în consecinţă”, declară dr. Daniela Buturcă. Centrul de
la Mociu deserveşte peste 25.000 de pacienţi din opt comune de pe o rază de 50 de km, prin cei 9 medici de familie dintre care 7 funcţionează în dispensarele de pe raza comunelor, iar doi în cadrul Centrului. Există de asemenea trei medici specialişti - internist, obstretician-ginecolog şi pediatru, alături de un farmacist. Spitalul dispune de 35 de paturi dintre pare 25 sînt alocate secţiei de interne, 5 pediatriei, iar restul secţiei de obstretică - ginecologie (nou-născuţi). Potrivit dr. Daniela Buturcă, anual, în perioada noiembrie- februarie Centrul nu face faţă solicitărilor pacienţilor, în această perioadă, aproximativ 20% dintre cazurile mai grave ajung la clinicile din Cluj. Centrul este depăşit din punct de vedere al aparaturii şi al posibilităţilor de tratament a cazurilor mai grave (ex. cazuri chirurgicale, ortopedice, boli infecţioase, traumatisme etc.). Din cauza posibilităţilor materiale reduse, cei mai mulţi dintre bolnavi refuză deplasările la spitalele clujene.
* O altă problemă cu care se confruntă Centrul de Sănătate din Mociu este salvarea. Aceasta deserveşte Central doar între orele 7.00 - 19.00. După această oră, salvarea'trebuie solicitată de la Cluj. Bolnavii asiguraţi consideră că este absolut necesar ca ambulanţa să fie la dispoziţia Centrului 24 de ore din 24.
La Cîmpia Turzii, Tîlharii de pe strada Teilor aa fost prinşi
Un tînăr, în vîrstă de 23 de ani, şi un altul, în vîrstă de 16 ani, au fost arestaţi, vineri, de procurorii clujeni.sub acuzaţia de tîlhărie. Potrivit cercetărilor efectuate de poliţişti, Mocian Graţian şi Adrian B. ambii din Cîmpia Turzii, se aflau în seara zilei de 21 noiembrie pe strada Teilor din municipiu unde |-au observat pe Boldor Ioan în vîrstă de 49 de ani din Zlatnâ. Profitînd de slaba iluminare a zonei, Mocian şi Graţian i-au aplicat bărbatului mai multe lovituri, după care l-au
deposedat de suma de 500 de mărci germane şi 500.000 lei. A doua zi, victima a reclamat faptele la Poliţiq, municipiului Cîmpia Turzii,: iar în urma acţiunilor întreprinse, autorii au fost identificaţi şi reţinuţi. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele celor doi mandat de arestare preventivă de 30 de zile, iar dacă vor fi găsiţi vinovaţi vor sta după grafii pînă la 20 de ani.
C.PURIS
#%
u
Fpj.
f'A
—-r r %
i L <
ET
T O F I m ( T T O M mFemeile se vor putea pregăti pentru carieră militară în cadrul sistemului de învăţămînt al Ministerului
Apărării Naţionale Femeile se vor puţea pregăti pentru o carieră militară, începînd din anul şcolar 2001-2002,’în baza unei hotărîri a Ministerului Apărării Naţionale (MApN) care a decis să elimine discriminarea pe criterii sexuale la admiterea în toate formele de învăţămînt militar, informează MApN. MApN a luat această decizie pentru ca regulamentele sale interne să fie în concordanţă cu o recentă ordonanţă guvernamentală care interzice toate formele de discriminare.
Astfel, orice candidat care îndeplineşţe condiţiile de admitere, indiferent de sex, va fi acceptat în sistemul'de învăţămînt militar, fie că este vorba despre colegiile militare liceale, şcoli de maiştri şi subofiţeri ori instituţii militare de învăţămînt superior. Criteriile de recrutare, probele de selecţie şi admitere a fetelor vof fi aceleaşi ca şi pentru băieţi. Numărul de locuri va fi inclus în cifra de şcolarizare pentru fiecare categorie de instituţii militare de învăţămînt. Pe timpul activităţii, femeile vor fi repartizate în subunităţi mixte şi vor participa, împreună cu bărbaţii, la toate activităţile de instrucţie , şi educaţie, precizează MApN. Doar două excepţii vor fi făcute în instruirea femeilor pentru cariera militară: nu vor fi admise în învăţămîntul militar femeile însărcinate, iar cazarea personalului feminin se va face în locuri separate de cele ale bărbaţilor. Pînă în prezent, femeile erau admise doar în reţelele de învăţămînt organizate de Ministerul de Interne şi de Serviciul Român de Informaţii. -,
sv ITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27
^ S 3 a r m er,A:956
0 s â m u ltă g r ijă fa ţă d a p e n s io n a r i!Consiliul Naţionâl al
^ ersoanelor Vîrstnice fcipreună cu cele judeţene s-
constituit ca organisme autonome, înfiinţate în scopul Realizării dialogului social Hintre persoanele vîrstnice. şi autorităţile publice, pentru protecţia drepturilor şi libertăţile acestora.
Despre activitatea acestui oreanism, înfiinţat în baza le g ii nr. 16/2000, dl prof. 'Virgil Guţiu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj al Persoanelor Vîrstnice ne-a spus: “Există un cadru legal, propice pentru un. dialog deschis . între putere - Preşedinţie, . Guvern, Parlament, Organele. Administraţiei publice - şi
organizaţiile celor vîrstnici. Insă accesul la primul ministru, la alţi demnitari parlamentari, consilieri, nu întotdeauna a căpătat “undă verde” pentru, sugestiile şi propunerile venite din partea C.N.P.V., a U.G.P.R., a altor organizaţii centrale mandatate să apere dreptul pensionarului. La nivel local unde demersul nostru, de pildă, pentru reducerea unor taxe sau impozite, atribuirea unui sediu; corespunzător C.J.P.V. şi filialei U.G.P.R. sau pentm un club al pensionarilor - poposeşte încă lă poarta oficialităţilor. Aşadar, nu întotdeauna legile, hotărîrile, deciziile sînt onorate întocmai de către cei care le-au elaborat”. Ultima veste că
pensiile, pe decembrie, vor creşte cu 4-5%, nu va diminua discrepanţele dintre pensii, nici nu va reuşi să acopere integral raţa de creştere a inflaţiei. .'.
In Legea pensiilor şi în Ordonanţa de Urgenţă 41/
•2000 , se stipulează că indexarea pensiilor se reia la o rată de creştere a inflaţiei de peste 10%, ori acest prag este de mult depăşit. Preţurile, de la ultima indexare de 1,7% din ianuarie a.c., continuă să crească aberant, iar recorelările din prezent reprezintă sporuri nesemnificative, r . In Ordonanţa de Urgenţă nr. 184 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/2000, art. 25 se arată câ prefecturile, vor sprijini consiliile judeţene
ale persoanelor vîrstnice, pentm repartizarea de Sedii necesare . în vederea, desfăşurării activităţii.,
“La noi, consiliul municipal şi cel judeţean deocamdată se tîrguiesc, în legătură cu necesitatea spaţiului pentru sediu, răspunzîndu-ne primul, ca spaţiul solicitat de către noi,. în B-dul Eroilor, nr. 44 are aprobarea Primăriei Cluj- Napoca, însă consilierii au prelungit contractul de închiriere magazinului de fructe şi legume, al doilea... cu ironie între rîndurile unei adrese că... “am înţeles că problema solicitată este în curs de rezolvare’’ - ne-a declarat preşedintele V. Guţiu:
V . M O L D O V A N
Motto:Pe soaţă ca să o îmbur» i-am spus romantic de năuc că o iubesc ca un nebun si-acuma zac la balamuc.
1 2 . 3 4 . 5 6 7 8 9
2 mM3;
4 p i5 a -6 O7
8 , ' o ■9
*. -
O RIZO NTAL: 1. Iubire, astăzi, desuetă 2. A pregăti patul... recoltei - în ghiozdanul elevei 3. A solicita o reluare - Fricoasă 4. Afară... pe teren - Bărbatul vrea ca femeia să cedeze, ea vrea pat 5. Florin Dan - Casă mobilă de vacanţă 6 . Inediţi - A dat foc Romei 7. Dirijează vedete (fem. pl.) 8. Sunetul ploii - Sportul arcaşului 9. Divorţată.
D IC ŢIO N A R : IPPI
VERTICAL: 1. Nori cu tunete în relaţii conjugale. 2. X - Lin 3. Cea
• de nuntă e cu daruri - Hippi (var.) 4., Substanţă inelului de mireasă - Sclav
, (şi în iubire) 5. Nicolae Pop - Se alătură fulgerelor în dispute casnice 6. Căsătoria pentru îndrăgostiţi - Cadavru... polonez 7. îndrăgostită 8 . însurat 9. A indica - La... mulţi ani!
lo a n POP
GREUTĂŢI (soluţie)-INTERDICŢII • NORME • SORIN • SD • ICUT • AIT • E • PRUDENT • E
CLOAPA • UASR • TARTE • OM • AS ' INTERESANTE • C • I • A • IRA ■ C • IDEI • VN • ZAT • DERATIZA • UI • EXAMINATORI ..
-• Aurel Vintilă: în LegeaT/199Lrepublicată, la art. 2 al. 1 se prevede câ au dreptul la ajutor de şomaj: persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa societăţii comerciale, persoanele ale căror contracte de muncă au fost desfăcute din- iniţiativa lor pentm motive care, potrivit legii, la reîncadrare nu întrerup vechimea în muncă şi persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durată determinată.
Dacă vă încadraţi într-una din aceste situaţii, puteţi primi ajutorul de şomaj. Acesta constă într-o sumă calculată diferenţiat pe mai multe categorii de persoane. . '
Ajutorul de şomaj se acordă pe o perioadă de 270 zile, urmînd apoi o perioadă de 18 luni în care beneficiaţi de o alocaţie de sprijin. - - s x / ’
• Mariana Albu: Nu aţi precizat dacă aveţi bunuri, avere dobîndite cu cel de-al doilea soţ. Pentru bunurile dobîndite înainte de această căsătorie, se poate face donaţie sau vînzare - în timpul vieţii - de către, copiii dumneavoastră, sau un testament, despre a cărui existenţă (o Copie) să ştie şi copiii.
Dacă din ultima căsătorie s-au dobîndit bunuri în comun, atunci din jumătatea soţiei (la moartea sa) ultimul soţ are dreptul la un sfert, restul revenind copiilor din căsătoriile anterioare.
Am primit la redacţie o scrisoare din satul Bistriţa- Bârgâului, de la Sherga Nicolaie, un om cu foarte multe probleme. în urma unui accident de circulaţie- de. acum patra ani, dl Sherga a rămas imobilizat la pat, cu fractură de coloană-paraplegie. Părinţii d-lui Sherga, care I-au adoptat cînd era mic, sînt acum în etate de 70 de ăni şi ar avea ei înşişi nevoie de ajutor. Cu un'venit lunar de numi 600.000 de lei, situaţia cititorului nostru este foarte grea. El şi-ar dori sâ facă mai multe demersuri care să-i uşureze viaţa, dar întîmpinâ tot felul de obstacole. Cum înainte de accident avea permis auto, dl Sherga ar vrea să-şi modifice maşina- comenzile la mîini, apoi şi-ar dori ca cineva să poată repara uliţa pe care stă (o porţiune de 200 de m este foarte dificil de urcat). O dorinţă imposibil acum de îndeplinit ar fi ca să-şi deschidă un mic magazin, pentra a se putea descurcă mai bine financiar. “Aş vrea să mă descurc şi să nu am nevoie de ajutorai nimănui”, ne^ă scris cititorul nostru,cu gîndul de a-1 ajuta, măcar cu un sfat. Ce putem spune? La rîndul nostru, scriem în-speranţă că cineva ar putea sâ-1 ajute pe acest om necăjit. , .
" - C.G.
1995 - Firma americană McDonald’s a deschis la
Bucureşti cel de-al treilea restaurant din România.
La Cîmpia Turzii
m a i o s o l m t i e. Locuitorii din Cîmpia Turzii care au restanţe la plata cheltuielilor de întreţinere şi nu au un loc de muncă-se pot angaja la Regia Autonomă de' Gospodărire Comunală şi Locativă. Ei- vor fi plătiţi cu circă 1,5 milioane de lei lunar pentru a muncii la curăţenia Oraşului. O parte din salariu le va fi reţinut în contul datoriei pe care o au către regia furnizoare de apă şi agent termic. *
Din momentul în care, această iniţiativă a Primăriei
Cîmpia Turzii. a fost; făcută publică peste 40 de persoane au solicitat să fie angajate la R.A.G.C.L. Primarul Radu Hanga apreciază că lista va fi extinsă. - - . -
în pragul iernii, datoria asociaţiilor de locatari către RAGCL se cifrează la peste 4 miliarde de lei. Centralele termice din Cîmpia Turzii livrează agent termic la un preţ de 404.000 lei/gcal, faţă de 350.000 lei/gcal, cît este valoarea preţului de referinţă. Pentru scăderea preţului
: gigacaloriei -trebuie reduse costurile' de'producere a energiei termice şi pierderile de agent termic în reţeaua de distribuţie.
Consiliul local Cîmpia Turzii a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentra modernizarea a două centrale termice. Alte trei centrale, ce furnizează apă şi agent termic pentru 2.000 de apartamente, sînt în 'curs de modernizare. Banii necesari finanţării lucrărilor provin de la bugetul local, în mare parte. Peste 700 milioane de lei din
totalul sumei este contribuţia •Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (A .R.C.E.) Ia finalizarea acestui proiect.
Referindu-se la stadiul pregătirilor pentru iarnă, primarul Radu Hanga a concluzionat: “Deocamdată încercăm să rezolvăm
-problema contorizării gazului metan consumat de centralele termice. Actualul sistem este defectuos, deoarece erorile de măsurare ajung pînă la 20%.
Emil HALĂŞTUAN
D E f R o r r
î n c ă d e la P a r is - .M ond ia l de l ’A u to m o b ile - lu m e a cu noscă toa re a m o to a re lo r pe pa tru ro ţi s p u n e a : S ă ,ved e m ce va fi la D e tro it!? O ra ş u l v a îm p lin i, c h ia r (a d e sch id e re a de la N o rth In te rn a tio n a l A u to S how , 3 00 d e ani de a te s ta re d o c u m e n ta ră . S ă rb ă to a re a , c a re s e s u p r a p u n e p e s te în c e p u tu l d e m ile n iu i-a d e te r m in a t pe o rg a n iza to ri să p re g ă te a s c ă u n s h o w cum num a i a m e rica n ii ş tiu s -o fa c ă .
M în d ria d e a fi m a i ; în v îrs tă " d e c î t o ra ş e le C le v e la n d , C in c in a tt i, C h ic a g o s a u o ric a re o ra ş d in M id w e s te rn U n ite d S ta te , cu m z ic loca ln ic ii, ce tă ţen ii p re g ă te s c u n a m p lu fes tiva l, îm p r e u n ă cU o r a ş u l - f r a t e d in C a n a d a , W in d s o r, a f la t p e a c e la ş i m a l a l r îu lu i D e tro it.
E g re u d e a fla t c e s u rp r iz e s în t reze rva te lo cu ito rilo r. C e rt e s te că N A IA S va fi ş i.e l în să rb ă to a re ş i va p re z e n ta n iş te m o d e le de m a ş in i re a lm e n te s e n z a ţio n a le . O c o m b in a ţie în tre fo rm u le le d e s p o r t ş i V A N e s te nou l p ro to tip M itsub ish i.
- w > "«w w , i i,i
‘ / / •
G r ■ '
ÎM jQP39861 ^ ’
„JMeS
A m e ric a n ii a ş te a p tă ( p re c u m c o p iii pe M oş C ră c iu n , ş i n o u l M IN I . C o n s tru c ţ ia “ n o ii s e n z a ţii” e în s ta d iu d e . f in is a re la G ru p u l O x fo rd a l B M W . E s te o m a ş in ă d e 1,6 litri, 16 v a lv e ş i, d up ă c u m s p u n c o n s tru c to r ii, nu e s te d e lo c u n m o d e l “ re tro " . D in c o n tră .
Rubrică realizată de Radu VIDA
vmo^tenn rorfUl Va ° r9antea. ”în prima parte a anului viitor” un referendum privind independenta aanunţat, vinen, la Zagreb, preşedintele munteneqrean
•''o Djukanovici, citat de AFP; ' . '“ "«snegrean
Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată a m islamlste palestiniene Hamas, au revendicat •
responsabilitatea atentatului care s-a soldat cu moarte 'V'ne,i' - ■ ' israelieni la Hadera, relatează^
Lista colaboratorilor Securităţii: prostie sau manevră electorală?
urmare din pagina 1
informaţii, contrainformaţii, urmărire, ascultare, traducere, evaluare strategică etc. sâ fie asimilat cu Poliţia Politică - iar bieţii români naivi au şi crezut-o. Dar unii o mai cred şi azi*
De aici dezamăgirea multora cînd au constatat că au fost “dezvăluiţi" un număr mic de colaboratori ai Securităţii. Să ne limpezim. Ticu Dumitrescu a avut de luptat cu proprii membri de partid (ai PNŢCD) cînd a dorit sâ impună această lege, consacrată exclusiv Politiei Politice şi nu tuturor activităţilor de protecţie a statului român. Cei care s-au împotrivit cel mai mult acestei legi au fost tocmai fci'm
'•mbri ai partidelor “istorice", care^at^ciurpuşcârie sau |~- i j^ a r ^ I d u n mnT'xzi.-.. (fati au devenit informatori ai
medicul «tnrorYoiiiice. Că aceştia sînt mai numeroşi în listele CNSAS este explicabiţ: cine putea avea credibilitatea în rindurile
■ “foştilor"? Evident, nu noii membri ai partidului comunist, ci tot "foştii"! Pentru cine are minime cunoştinţe în domeniu, lucrul este explicabil.
Comuniştii “de încredere” lucrau în alte domenii - ale contraspionajului, spionajului politic, militar şi economic - şi nu erau puşi (se investiseră bani serioşi în crearea unor specialişti de înaltă calificare) sâ se ocupe de şoapte şi găinării. Inclusiv în cazul românilor din Diaspora au fost folosiţi “foşti”, oameni cu ceva puşcărie, pentru că erau mai credibili decît un fost utemist-ori utecist.
Publicarea acestor liste s-a dovedit a fi o mare prostie. Nu neg, în principiu, competenţa celor care au studiat dosarele. Nu neg câ iţnele persoane au chiar fost loiale fostei Poliţii Politice. După cum nu accept nici mirarea că nu sînt cuprinşi acolo mai mulţi pedeserişti (PD şi PRM n-au trimis la timp' listele cu candidaţi - oare de ce?!) Pentru că se ştie, că, de la un anumit moment, PCR şi-a dat seama câ nu poate folosi proprii membri pentru a obţine anumite informaţii şi că, mai grav, aceştia îşi organizau răfuieli strict personale.
Prostia vine din modul cum s-au întîmplat lucrurile. în primul rînd, s-au selectat anumite partide - iar cei din alte partide pot domuTiniştiţi. în al doilea rînd, nu s-au investigat toate arhivele. în al treilea rînd, rezultatele s-au publicat înaintea alegerilor doar cu cîteva zile, astfel că listele ar putea avea impact electoral doar asupra anumitor cândidaţi. în fine, nu s-a respectat principiul prezumţiei de nevinovăţie, în sensul că oamenii incriminaţi ar trebui să aibă posibilitatea să-şi dovedească nevinovăţia (se ştie că unele aşa-zise. declaraţii; de informator erau făcute după ureche).
Cel mat grav lucru este câ s-a compromis o idee - ideea restabilirii adevărului. Or, adevărul nu e uşor de stabilit cînd avem de a face cu arhive, cu mărturii trunchiate, cu acte false etc. Şi nici într-un caz cu trei zile înainte de alegeri, astfel încît sâ ni se inducă ideea că se' încearcă manevrarea electoratului - indiferent de către cine. Să ştim adevărul - dar. fără ură si interese ascunse! : .
Agricultorii vor putea folosi motorină din rezerva de stat din a doua parte a săptămînii viitoare, cînd va începe şi distribuirea cupoanelor pentm acest carburant, a anunţat vineri ministrul Agriculturii şi. Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan.
MÂA a solicitat 10.000 de tone de motorină din rezerva de stat, aceasta urmînd ă fi returnată după 90 de zile. Direcţiile agricole vor întocmi listele cu cereri ale agricultorilor interesaţi să se
-împrumute de la rezerva de stat, producătorii urmînd să constituie şi garanţiile necesare.- Raportul ministerului privind îmbunătăţirea aprovizionării cu motorină, în special în nordul ţării, a fost agreat de prim- ministrul Mugur Isărescu, spune Mureşan.
Cupoanele pentm motorină, tipărite de SNP Petrom, vor fi distribuite direct Direcţiilor judeţene pentm agricultură şi vor putea fi folosite pînă la sfirşitul lunii martie 2001.
Ministrul a declarat câ, faţă
de anii trecuţi, situaţia însămînţărilor de toamnă este mai bună. Cu grîu s-au însămînţat 2,2 milioane'de hectare ( Î20% faţă de program), faţă de 1,7 milioane ha în 1999 şi 1,6 milioane hectare în 1998.
Societăţile de transport local şi de utilităţi publice vor primi motorină cu
prioritate din partea SNP Petrom• Conducerea SNP Petrom a hotărît ca, îri perioada 24-26 noiembrie, societăţile de transport local şi cele de utilităţi publice, precum şilunităţile cu profil agricol să fie aprovizionate prioritar cu motorină, se arată-într-un comunicat al SNP Petrom. Petrom va livra motorină, în funcţie de cantităţile rămase disponibile, şi altor beneficiari. “De asemenea, avînd în vedere faptul că SNP Petrom are o reţea completă de depozite în toată ţara, s-a dispus„ca cele două rafinării, Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti, să livreze produse petroliere numai sucursalelor PECO din cadruI SNP. Benzinării particulari care au contracte încheiate cu Petrom se vor aproviziona din depozitele PECO”, se precizează în comunicat.
Terapia va relua producţia medicamentuluutilizat de bolnavii de ciroză hepatică
Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a transmis, joi, companiei Terapia acordul pentru reluarea producţiei medicamentului utilizat în tratamentul ascitei care apare în cazul bolnavilor de ciroză hepatică . - Spironolactonâ-drajeuri de 25 mg.-
Potrivit unui comunicat remis, vineri, presei pentru a preîntîmpina problemele umanitare majore pe care le implică lipsa produsului pe piaţă, ANM şi Terapia au decis, de comun acord, reînceperea producţiei. Pentru ca Spironolactona să ajungă cît mai repede în farmacii şi spitale, Terapia a acordat prioritate producerii acestui medicament şi a iniţiat un program de lucru special, în. două schimburi,; şapte zile pe săptămînă.
In luna septembrie, ANM a retras de pe piaţă singurul produs recomandat . în tratamentul complicaţiilor (ascită) cirozei hepatice,. Spironolactona, în urma
identificării unor drajeup care . prezentau fisuri superficiale ale învelişului tip drajeu. Toate. seriile găsite necorespunzătoare au fost fabricate în 1999 şi pînă în luna iulie a acestui an. Terapia a retras de pe piaţă toate medicamentele din seriile respective.
In comunicat se mai arată că, pe lîngă măsurile standard de supraveghere şi verificare a calităţii produselor farmaceutice, Terapia şi ANM vor efectua verificări suplimentare ale tuturor seriilor de Spironolactona- care urmează să fie produse. în paralel, Terapia a pus la punct o nouă formulă, farmaceutică a produsului Spironolactona, cu înveliş tip tablete filmate, care va elimina posibilitatea apariţiei fisurilor la nivelul învelişului exterior. .
Terapia a fost privatizată în 1996, iar din 1997 este listată la Bursj de Valori Bucureşti. în ultimii cinci ani, Terapia a investit circa 25 de milioane de dolari în retehnologizarea fabricii.
Terapia este prima companie farmaceutică din România care a primit, în decembrie 1999, certificatul. GMP-Good Manufacturing Practice pentm preparate orale în formă solidă, care atestă conformitatea sistemului său de calitate cu standardele impuse de sistemul internaţional de calitate pentru industria farmaceutică.
450 milioane de lei
Un tînăr, în vîrstă de 26 de ani, din localitatea Braşov, a fost dat Ţn urmărire generală de poliţiştii clujeni, după cea înşelat o firmă din Cluj- Napoca cu peste 450-de milioane lei. Orban luliu asociat şi administrator al
firmei Istenis din Braşov s-a prezentat de mai multei ori în cursul lunilor octombrie-noiembrie a.c,Ta SC Brieta SRL de unde a achiziţionat mărfuri în valoare totală de 453 milipane lei. Pentru contravaloarea acestora tînărul a emis două-file CEC deşi în contul firmei sale nu exista suma disponibilă achitării mărfii. Potrivit informaţiilor primite de ia Poliţie, Orban a fost dat în urmărire generală la toate punctele de frontieră, întrucît acesta are intenţia de a părăsi ţara. Totodată s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului.
' C. PURIS
Un număr de 9.431 de persoane îşi pot exprima dreptul de vot în închisori, spitale
penitenciare şi centre de reeducareUn număr de 9.431 de persoane îşi pot exprima dreptul
de vot în închisori, spitale penitenciare şi centre de reeducare aflate în subordinea Ministerului Justiţiei, informează Direcţia Generală a Penitenciarelor. Astfel, în penitenciare se. află 8.985 de persoane cu drept de vot, dintre care 4.771 în stare de arest preventiv, 3.873 condamnaţi în primă instanţă şi 341 de contravenienţi. în spitalele din subordinea Direcţiei Penitenciarelor se aflau internaţi, vineri, 334 de persoane, 215 fiind în stare de arest preventiv, 103 condamnate în primă instanţă şi 16 contravenienţi. De asemenea, 112 persoane cu drept de vot se află în centre de reeducare, dintre acestea 24 fiind în stare de arest preventiv, 28 condamnate în primă instanţă, 59 obligate la măsuri educative si un contravenient.
urmare din" pagina 1
O seamă de ziarişti clujeni, printre care, cu modestie, s-a aflat şi subsemnatul, arii avut ocazia să vedem,Ta faţa locului, ce înseamnă asemenea construcţii, plus utilitatea- lor. Din păcate, nu în România, ci în Ungaria şi în Slovacia. Pe 22 noiembrie s-a inaugurat, la Bratislava, unul dintre cele mai mari astfel de centre (58.000. metri pătraţi) din această parte a Europei, la a cărui deschidere nu au lipsit premierul şi o seamă
de riiiniştri, plus alţi demnitari slovaci. Astfel de centre îţi .dau - prilejul să rezolvi orice, problemă pe loc, în timp foarte scurt, indiferent de natura acesteia, căci la capitolul “servicii” se stă extrem de bine. Construcţiile şîrit imense, angrenînd zeci de fifme care să . “dea la cheie” obiectivul în doar cîteva (puţine) sute de zile. în plus, într-un asemenea centru lucrează mai bine de 2.000 de oameni. . (în perioada sărbătorilor; numărul locurilor
de muncă se suplimentează). Corporaţia • “TriGranit Development”, căci ea a venit cu ideea construirii unor asemenea centre în S-E Europei, a investit, doar în Bratislava, aproximativ 100 de milioane de dolari, în strînsă conlucrare cu municipalitatea.
La un moment* dat, noi, ziariştii .clujeni, văzînd ce se poate face îritr-un oraş de ' mărimea municipiului nostru, şi asta într-un termen extrem de scurt, cu condiţia conlucrării pe
toate planurile, ne-am, simţit jenaţi, uitîndu-ne, cu mirare, cum unii pot să se. dezvolte. Fără şpagă.
“Poîus City Center” din Bratislava s-a construit în timp record. Aşa e normal. Inedit, cel puţin, este faptul că banii pentm respectiva construcţie erau .destinaţi investiţiei din Cluj. Aici, deocamdată, n-a fost să fie, deşi acest deocamdată poate să mai ţină vreo cîteva luni. Păcat de timpul pierdut, căci soluţii puteau fi găsite....
Autorizată prin S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 'cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 •
