Bannnnn Lrntuttlc

JACQUELINEBOUVIERKENNEDYONASSIS

Con(rrISTORIE

POVESTEA NESPUSA

Traducere din limba englezd, de Lidia GridinaruPrefa{6 de Diana Mandache

Capitolul I

in timpul unui cocktail care avea loc la Newport, Rhode Is-

land, spre sfirEitul verii lui 1945, un student volubil finea un

monolog infliclrat in fafa unei fete de 16 ani, cu pir cirlionfat,

pe nnme |acqueline Bouvier. in timp ce tAndrul vorbea de zot,

ochii ei clprui, ugor depirtafi, il priveau atent. ]ackie' cum era

cunoscuti fata, il l[sa si vorbeasci flri si-l intrerupi, dar din

cind in cind didea din cap pentru a arlta cI inlelege, atit pe

el, cit gi multele lucruri pe care le avea de spus. Un observator

al scenei n-ar fi avut niciun motiv si presupun[ ci beneficiara

tinigtiti, plini de respect qi admira{ie a in}elepciunii studen-

tului avea informatii gi plreri proprii puternice despre tema

lui. in acel an, |ackie nu doar ci descoperea biielii, ci infelegea

in clipa de fali ci era de datoria ei sll faci pe acel tinir si se

simtl foarte bine gi s[ nu binuiascl ce qtia sau gindea ea.

Subiectul biiatului era mareqalul Philippe P6tain, fostul qef

al guvernului colaborafionist de la Vichy. Cind, in ultimele zile

ale celui de al Doilea Rizboi Mondial, un tribunal francezl-a

condamnat pe P6tain la pedeapsa capitali, generalul Charles

de Gaulle, preqedintele guvernului provizoriu, i-a comutat in

mod controversat sentinta in inchisoare pe via![, pentru a in-

cheia cAt mai repede acest punct al rizboiului.

16 Banslne Lsl,rurlrc

O determinare aseminitoare de continuare a vie{ii a ani-mat redeschiderea bursei de cdsitorii a societl(ii din Newportla 1l zile dupi capitularea neconditionatl a ]aponiei in urmadistrugerii oragelor Hiroshima Ei Nagasaki. La acea vreme, ti-neri in uniform[ militari erau vizufi peste tot in bogata stafi-une americani, fapt care prevestea o serie intreagi de clsitoriiale domnigoarelor debutante in lnalta societate din Newportcu soldafii care se intorceau acas6. Imediat, spiritul expansiv alprimei petreceri de debut la scari mare de dupi Pearl Harbora cuprins gi alte sindrofii ale societifii din Newport la finelelunii august gi inceputul lui septembrie, inainte ca reiidenlii devari bogafi - impreuni cu acele suflete mai pufin favorizatede soarti care, neavAnd bani proprii, trliau gi se strecurau cuabilitate printre ei - si se imprlqtie pe perioada iernii.

La o astfel de sindrofie, fackie Bouvier a fost tratati cu pre-legerea despre afacerea P6tain. intampHtor studentul avusese

ghinionul si abordeze un subiect despre care, probabil, ea gtiamult mai mult dec6t el. Cind )ackie avea ll ani, bunicul dinpartea tatilui le dedicase celor l0 nepoli ai sii o istorie a fami-liei, tipiriti in mod privat, care afirma ci familia Bouvier dinAmerica descindea din nobilimeafrancezd.. Afirmafia avea s6

se dovedeasci mai tdrziu a fi neadevirati, dar cu toate acesteaa avut un impact extraordinar asupra ei. Era un copil ciruiaii plicea mult si evadeze in lumea c[rfilor, iar acum istoriaFranfei devenise pentru ea nu doar o simpld lecturi, ci gi osursi de identitate personali, o garan{ie a distincfiei gi superi-oritifii ei, o consolare pentru umilinfele unei vie{i de zi cu ziin care banii nu intotdeauna prisoseau gi cornportamentul pi-rinfilor nu era mereu atAt de fhri cusur cum ar fi fost de dorit.Cind, in 1940, guvernul de la Vichy a semnat un armistiliu cuHitler, de Gaulle se adreseazl poporului francez prin RadioLondra, de la microfonul BBC, indemnindu-gi compatriolii

lacqueline Bouvier Kennedy Onassis 17

s6 opunl rezistente. Discursul radiodifuzat l-a determinat pe

Pdtain, idolul tinerelii lui de Gaulle, si-l acuze pe acesta de

tridare gi s6-l amenin{e cu moartea. Impresionatl de refu-

z,ul categoric al lui de Gaulle de a accepta infrdngerea, micufa

jackie Bouvier a flcut din acesta eroul ei. Timp de cinci ani,

l-a urmdrit cu aviditate in relatlrile din ziate. in cinstea lui,

qi-a botezat pudelul,Gaullie".Totuqi, cind tinirul de la cocktail a continuat si pero-

reze, a actionat aga cum ar fi fhcut-o cele mai practice, mai

lrine-crescute fete care sPerau si cigtige poturile matrimoni-

ale din Newport, pe Ia 1945' Ideea era s[ parl destul de inte-

ligenti pentru a stirni interesul unui b[rbat, insi nu atAt de

inteligenti incit sl-i pericliteze egoul. S-a prefbcut c[ o inte-

reseazi subiectul, dar nu a comentat nimic' Dupi aceea, sin-

gurul ei debuqeu a fost si-Ei descarce frustrarea ridiculizdnd

scena in fala unei prietene: ,Vorbea ca un biielel care toc-

mai a citit o carte importantl qi se simte Srozav de bine ex-

plicAndu-i-o unui mucos de la [ari, frri sd qtie cu adev[rat

despre ce e vorba in ea. imi venea si-l s[rut matern pe obraz

qi sd-i spun ci acum chiar e biiat mare'"l

Autoarei acestor fraze sarcastice ii pliceagtozav s[ fie com-

plet diferitl de fata timidi, rezervatl, insensibili la toatez, dup[

propriile cuvinte, care aplruse prima dati in Newport cu doi

ani in urm6, dup[ ce mama ei, Janet Lee Bouvier, se miritase

cu bancherul Hugh D. Auchincloss |r., moqtenitor al Standard

oil. Mai inainte, presa tabloidi semnalase desfacerea cislto-

riei dintre |anet gi tatil lui )ackie, |ohn ,,Black Jaclt' Bouvier,

agent de burs[ cu o origine de anuar al notabilit[1ilor, sub titlul

,,Unui broker din inalta societate i se intenteazl divorl"' Ar-

ticolul, care confirma prin documente infidelitatea repetatl a

tlomnului Bouvier, era insolit de o fotografie cu delicata |anet

qi fiicele ei, |ackie qi micufa Lee. Nu era prima dati cdnd Jackie

18 BAneena Lnalrrrvc

gi mama ei apireau inziare.AmAndoui practicau cu succes ci-liria gi oblinuseri medalii, iar unele relatiri anterioare le evi-denfiaserl realizirile in arena de echitalie. Acum, aceasti nou6expunere pirea si distrugi toatl imaginea publici idealizatlrgi si dea in vileag urita realitate din interiorul familiei. Luatipeste picior de colegii de clasi de la gcoala particulari de zidin New York, la care invifa la acea vreme, gi necdjiti de anu-mifi veri Bouvier, fackie a reacfionat la publicitate de parc[ arfi fost jupuiti de vie. in urma grelei incerc[ri a devenit secre-toas6, retrasl, imposibil de aflat ce gAndeqte sau doreqte.3 Varalui 1945 era importanti pentru ea din mai multe motive, unuldintre ele, qi nu cel din urmi, fiind popularitatea ei printre b[-iefii din Newport. $i asta se intAmpla nu fiindci Jackie - careavea un chip cu pomefi bine marcafi, o spuzi de pistrui penas qi pe obraji, m6ini qi labe ale piciorului disproporfionat demari - ar fi fost mai drigu[6 decit contemporanele ei, doar ciintr-o lume in care cea mai mare parte a tinerilor qtiau totuldespre viafa lor, ea aducea o adiere noui, pe care biiefii nu omai cunoscuserd.

Dupi intoarcerea la internatul domniqoarei porter din Far-mington, Connecticut, doi dintre acei biiefi ii scriau constantde la Harvard. |ackie a considerat c6 ar fi fost bine ca rdspun-surile ei sI fie ,,devastator de spirituale'4. A socotit qi ci, intru-cdt cei cu care coresponda se cunogteau intre ei bine qi ftceauparte din acelaqi club studenfesc, Owl, era necesar s6le com-puni scrisori total diferite. Lucrul acesta a necesitat multlmunci din partea ei. Pe jumdtate serios, pe jumltate in glumi,in scurti vreme se lamenta de chinul pe care trebuia si-l in_dure concepind misive distincte pentru tAnirul de 19 ani JohnSterling, qi pentru R. Beverley Corbin fr., in vArstd de Z0 deani.s in ciuda comentariilor ei, ambii biieli i se pireau extraor-dinar de atrigdtori. fohn sterling era fiul unui distins diplomat

Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis 19

tlc carier6, fost ambasador al SUA in Suedia, iar Bev Corbin

cra fiul unui avocat, pregedinte al Bailey's Beach din Newport.()ind era cu Iohn, ii pllcea mult s[ stea de vorbl cu el, deoa-

rece era degtept gi interesant, ba chiar vizuse 9i o mici parte de

lume. Problema era ci, dupi spusele ei, nu era fizic atras[ de el.

l)rin contrast, cu Bev,,totul etaftzic"6.

)ackie il gisea pe Bev superficial gi ii era ruqine c[ il plicea

ttdt de mult, dar asta era situa{ia. A recunoscut ci unele prie-

tcne, neinfelegind ce vedea ea la el, tncepuseri si o priveascl

rle parci ar fi fost nebuni, sau ar fi avut niqte ,,glande ciudate"T.

,,lncep gi eu si mi consider agd', a declarat ea. Niciunul din-

tre biieli nu o sirutase inci. fackie a spus ci i-ar fi plicut mult

daci Bev ar fi incercat, dar ci ar fi ,,virsat", dacl |ohn ar fi frcut

ilsemenea gest.8 Totugi, pe hArtie, |ohn se bucura de un avantaj

clar. In timp ce scrisorile lui Bev erau cam banale, ale lui |ohncrau inteligente Ei amuzante.e In propriile scrisori, in loc s6-9i

lrArfeasci prietenii qi cunoqtinfele, cum Poate ar fi {bcut dacl

ar fi corespondat cu o fati, fackie a considerat ci era mai inle-

lcpt s[-gi pistreze veninul pentru inchisoarelo, cum numea ea

internatul Ei orlqelul linigtit, conservator in care se aflau dor-

mitoarele cu porticuri de gindrili albl. ,,Daci zilele de gcoali

sunt cele mai fericite zile din viafa ta", i-a scris ea cu seriozitate

lui Bev, ,,1a noapte m[ spinzur cu coarda de sirit'll1

Sarah Porter, care infiinfase Ecoala in 1843, nu s-a cls[-torit niciodati, insi persistase in a considera cisitoria ca Pe

ceva necesar gi obligatoriu pentru o femeie.r2 La un secol de

la infiin{area ei, gcoala domnigoarei Porter se striduia sd pre-

glteasci tinere, majoritatea de rasi albl, protestante qi bo-

gate, in esenli pentru aceeagi via[[ pe care o duseseri mamele

lor. In 1945, ca qi pe vremea lui Sarah Porter, scopul educa-

liei unei femei era si faci din ea o parteneri pl[cuti pentru

so{ul ei. }ackie Bouvier (deEi catolici 9i relativ siraci) erafata

20 B.s.nrlna LseturrNc

Farmington model. Cilirea, scria, desena. Citea mult qi jucain piese Ia qcoali. Era alternativ viguroasl gi grafioasi, prag-matici qi romantici, serioasi qi aiuritl. Nu punea la indoiallpremisa majori ci scopul ei in viafi trebuia si fie s[ se miritecum se cuvine. Nu se indoia ci femeia triia prin intermediulbirbatului 9i c6, flr[ el, nu putea si fie nimic. in acelagi timp,remarcile ei caustice despre Farmington sugereazl ci incepeasi in{eleagi c[ s-ar fi putut si vrea ceva mai mult declt i se

oferea acolo.

intre timp, a$tepta cu ner[bdare o evadare din rutini, cdnda avut gansa de a asista la meciul Harvard-Yale in companiacelor doi tineri: Biiatul Interesant gi Biiatul S""y." Confrun-tarea Harvard-Yale de anul acesta urma si fie prima dupi treiani de paazd, una dintre cele mai vechi gi indrlgite rivalitilidin fotbal fiind suspendati pe durata rizboiului. Pentru ci unnumir de juc[tori erau veterani care aveau si se intoarci pe

teren pentru prima dati de la terminarea rizboiului, atAt inNew Haven, cdt gi in Cambridge se investise multi emofie ineveniment, care era programat si aibl loc abia sambete, I de-cembrie, dupl tradilionala Zi a Recunogtinfei. Era stabilit ca

fohn Sterling si o insofeasci pe Jackie, insi cum Bev Corvinnu avea parteneri, se cizuse de acord ca el si stea cu ei qi allicdliva la Yale Bowl. Totugi, cu doui zile inainte de meciul me-ciurilor de fotbal, se plrea ci ea nu avea si reugeasci si ajung[.O combinafie de zipad\, zloatilqi ploaie se abitu asupra statu-lui Connecticut. A doua zi, cflnd se pirea c[ meciul avea si se

joace in zilpadi. pAn[ la genunchi, oficialii universitifii puse-seri s[ fie curifat terenul qi acoperit cu o prelat6. In acea seari,

|ackie a luat trenul de New York pentru a petrece noaptea inapartamentul tatdlui ei. Black fack Bouvier, a cirui porecli ise trigea de la faptul ci tot timpul anului era extrem (unii ar

lacqueline Boutier Kennedy Onassis 2l

putea spune ciudat) de bronzat, urma se o duc[ dimineafa la

New Haven cu magina.

Pe masa ei de lucru de la Farmington, Iackie avea o fo-

rografie a tatilui ei * suplu, agreabil, impecabil imbricat in

pantaloni de golf, cu ciorapi trei sferturi in dungi de culoa-

rea lemnului-dulce qi pantofi imaculafi in dou[ culori' In fo-

tografie, despre care se sPunea c[ fusese fbcuti in Cuba sau

lrlorida in anii 1920, Black |ack era intr-adevir un b[rbat

l'rumos. Mustala sublire de deasupra buzelor senzuale p6rea

desenatd cu creionul. Haina de la costum, croiti pe talie, cu

rcvere late, ii scotea in eviden{i corpul suplu 9i musculos' To-

tugi, pini in 1945, in ciuda unui regim sever de exercifii fi-

z.ice, urmat cu religiozitate, acea siluet[ lqi pierduse supletea'

$i deqi la 54 de ani se imbrica 9i se comporta de parc[ ar filirst tot biiatul drigu{ de care se indrigostise Cole Porter cu

citeva decenii in urmi, bronzul lui oblinut la lampa cu ultra-

violete nu putea s[ ascundi c[ incepuse si faci guqi 9i pungi

sub ochi. in loc si emane aerul de tati al lui |ackie, dezamiryi-

rile qi viafa uguraticS pireau s[-1fi transformat intr-o parodie

a fostei sale personahteli.

Dupd numeroase pahare de martini, se intindea pe cana-

p.ur" di, camera de zi imbricat cu boxeri bleu 9i cu pantofi

rregri de piele ln picioare, tunAnd 9i fulgerind impotriva tu-

turor celor care il condamnau ci gi-a distrus viafa' In capul

listei se aflau |anet Ei Hughdie, cum era cunoscut cel de-al doi-

lea sof al lui Ianet. Black Jack era sigur c6 Janet se recisitorise

ln primul rind pentru a-i face in ciudi. Era convins c[ clanul

Auchincloss intenfiona si-i fure fiicele. Dintre cele doui fete,

fackie, care ii semdna la trisituri, era preferata lui' O numea

,,cea mai frumoasi fiic[ pe care a avut-o vreodat[ un ont''l4'

ln apartamentul siu de trei camere de la etajul al treilea de pe

tt,astTlStreet din Manhattan, imaginea ei ubicui privea de pe

22 Bansi.ne LneurNc

pereti, de pe mese $i de pe rafturi de cirfi. Dar nici toate fo-tografiile din lume n-ar fi putut schimba faptul cl, dupd cumcredea el, o pierdea incet-incet. Cum putea concura el cu bine-tul clanului Auchincloss? Degi Black ]ack continua s6 lucrezepe Wall Street, finan(ele lui personale nu-gi mai reveniserd dela Marea Crizi din 1929, dupit care topise capitalul gi se im-prumutase la rude pentru a pistra o fragili spoiali de bogifie.in povestea pe care a creat-o despre viala lui, a pus imposi-bilitatea sa de a se restabili financiar pe seama noilor legi co-merciale dure introduse in 1934 de neexperimentata Comisiepentru Bursi gi Valori Mobiliare.

inainte ca ]anet si se reclsitoreasci, el susfinuse ci cererileei de bani il sufocau. Acum, cind devenise ea insigi bogati,pe el il irita orice aluzie ci era incapabil si-gi intrelini copiii.In lupta continui pentru fonduri, ftcea afaceri cu mai mulliorganizatori de pariuri, indeosebi cu un micelar din Lexing-ton Avenue care primea pariurile intr-o cameri mai inghe-fati decit carcasele care at6rnau in cirlige. Black Jack p6rea s6aibi mereu bani pugi ca miz6, in diverse evenimente sportiveqi urmirea scorurile la patru aparate de radio care zbierau si-multan in apartamentul slu. Era chiar la cufite cu tat6l lui dincauza testamentului acestuia, neinlelegdnd decit cind a fostprea tArziu c[ bitrinul cheltuise o mare parte din ce avea peanuitifi care i-au asigurat cflgtiguri substanfiale pe durata vie-[ii, dar care au incetat dupl moartea lui. Astfel, in timp ce do-meniul familiei Auchincloss, in Mclean, Virginia, se intindeape 46 de acri, unde locuia ]ackie cdnd nu era la internat, cu ve-dere spre Potomac, iar domeniul Auchincloss unde iEi petre-cea ea verile, cu o suprafald de 75 de acri, era cocofat deasupragolfului Narragansett, apartamentul lui Black fack era orientatspre un puf de aerisire lipsit de soare.