Licenta Rata (1).doc

8/18/2019 Licenta Rata (1).doc

1/18

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂUFACULATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator stn!"#$ L%#tor Un&' Dr' RAŢĂ MARINELA

A(so)&%n

DĂNCUŢA ŞTEFAN FRANCIS

*+-


2/18

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂUFACULATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

Ed.#ar%a /%rs.). 0n ata1a #%r%(%)oas2 )a #o3

Coordonator stn!"#$ L%#tor Un&' Dr' RAŢĂ MARINELA

A(so)&%nDĂNCUŢA ŞTEFAN FRANCIS

*+-


3/18

Cuprins

Capitolul 1. Introducere în problematica cercetării…………………………………..1.1. Actualitatea temei……………………………………………………………….2. Motivarea alegerii temei…………………………………………………………..

Capitolul 2. Fundamentarea teoretică a problemei studiate…………………………..2.1…………………………………………………………………………………….2.2…………………………………………………………………………………….2.3…………………………………………………………………………………….Capitolul 3. Organiarea !i des"ă!urarea cercetării…………………………………..3.1. Obiectivele# sarcinile !i etapele cercetării………………………………………3.2. Ipoteele cercetării………………………………………………………………3.3. $!antionul de subiect si condi%iile de des"ă!urare ale cercetării………………..3.&. Metodele de cercetare "olosite………………………………………………….3.&.1.Metoda documentării……………………………………………………………

3.&.2. Metoda observa%iei…………………………………………………………….3.&.3.Metoda anc'etei………………………………………………………………..3.&.&.Metoda evaluări "olosite………………………………………………………..3.&.(.Metoda e)perimentului…………………………………………………………3.&.*.Metode de prelucrare a datelor !i de repreentare gra"ică a datelor……………3.&.+.,e'nici moderne de înregistrare………………………………………………..3.(. -es"ă!urarea cercetării……………………………………………………………Capitolul &. eultatele cercetării !i interpretarea lor…………………………………&.1. /reentarea !i analia datelor……………………………………………………..

&.2. Interpretarea analielor……………………………………………………………Capitolul (. Concluii………………………………………………………………….0ibliogra"ie…………………………………………………………………………….Ane)e…………………………………………………………………………………...


4/18

Ca3to).) ' Introd.#%r% 0n 3ro()%/at#a #%r#%t2r

'*' A#t.a)tat%a t%/%

/araliia cerebeloasă are ca principale caracteristici tulburările de coordonare i mers i preintă un tremor inten%ional la nivelul e)tremită%ilor. Ast"el în acestș știp de paraliie# controlul postural i ritmicitatea coordonării mi cărilor suntș șa"ectate. 1 din paraliiile cerebrale sunt "orme ata)ice i în 41#+ dintre caurișeste de cauă genetică 5'ttp677practicamedicala. medica. ro78. 9a e)aminare se constată 'ipotonie a)ială e)agerată !i o înt:riere îndevoltarea neuromotorie. Mersul independent apare după v:rsta de 3& ani !i estede"ectuos cu căderi "recvente. Compromiterea scrisului !i a altor mi!cări cenecesită coordonare "ină a"ecteaă negativ e"orturile educa%ionale. 9a unii pacien%inu e)istă dismetrie sau ata)ie la membrele superioare 5M;8 ceea ce corespunde

sindromului de >>.pu'ua'ospital.com78. @n alt studiu care a început în septembrie 212 în 0ei?ing are ca scop săinvestig'ee dacă celulele stem din s:ngele cordonului ombilical donat poateîmbunătă i e"ectele degenerative ale ata)iei cerebeloase ereditare. n acest studiuțsa comparat progresul a două grupuri de cate 1 pacien i. /rimul grup 5grupul deținterven ie8 au primit un transplant de s:nge ombilical donat. Al doilea grup 5grupulțde control8 au primit doar terapia conventională. Acest studiu este încă în

http://practica-medicala/http://practica-medicala/


5/18

des"ă!urare !i dore!te să inovee o nouă metodă pentru tratarea ata)iei cerebeloaseereditară 5'ttp677>>>.sciencedirect.com7 8. ;tudiile privind descoperirea de noi metode pentru tratarea di"eritelor "ormede ata)ie sunt înca în descurs de des"ă!urare# deaceea încă nu se cunoa!te unremediu e)act pentru interven%ia !i prevenirea acestor simptome.

STUDII PE 4INETO5'*'Mot&ar%a a)%6%r t%/%

/:nă în preent tratamentul ata)iei răm:ne înca o provocare deoarece nue)istă un medicament speci"ic în tratarea acestei boli# cu toate că studiile sunt încurs de des"a!urare.

Am abordat această temă# deoarece doresc să apro"unde !i sămiîmbunătă%esc cuno!tin%ele asupra devoltării psi'omotrice a copiilor !i modali ilor țde interven%ie prin tratament Hinetoterapeutic# acesta "iind unul din motivele carema detereminat să realie un studiu mai amănun%it cu privire la $FICI$G,AHinetoterapiei în ata)ia cerebeloasă. -easemenea# un alt motiv care ma impulsionat să aleg lucrul cu acest copila "ost modul de interven%ie prin ?oc !i voin%a !i cooperarea de care a dat dovadăacesta în timpul !edin%elor de Hinetoterapie. Ast"el# dacă nu se intervine din timp cuun program terapeutic bine sistematiat # acest lucru poate avea repercursiuni pe

parcursul întregii vie%i a copilului# Hinetoterapia în cadrul ata)iei cerebeloase put:nd avea e"ect de întariere a evolu iei bolii. ;@; ;I A@M$G,$Jț Kinetoterapia poate "i aplicată at:t în scop pro"ilactiC pentru prevenirea

anumitor boli# însa ea constituie un pilon principal în recuperarea di"eritelor a"ec%iuni. -e aceea consider că cei din ?ur ar trebui să se in"ormee mult mai multdepre e"ectele uimitoare ale Hinetoterapiei.


6/18

Ca3to.).) *'F.nda/%ntar%a t%ror%t#2 a 3ro()%/% st.dat%

*'' C%r%(%).) 7 dat% anato/o7"8o)o6#% *''. As3%#t% anato/#%

Cerebelul sau creierul mic repreintă 1 din ence"al av:nd o greutate deapro)imativ 1( g. Acesta este situat în "osa cerebrală posterioară# "iind legat detrunc'iul cerebral# prin pedunculii cerebelo!i !i acoperit de corpul cerebelului.n partea sa in"erioară se delimiteaă cu trunc'iul cerebral bulbul# dura mater

acoperind membrana atlantooccipitală prin dilatarea spatiului subara'noidiancisterna cerebelomedulară 5Cear I.# 14B26 21&8.

##,opogra"ia anatomică a cerebelului situat în spatiul micii "ose cerebrale posterioară# raporturile sale cu trunc'iul cerebral !i căile de irigare elucideaă înmare parte tabloul clinic !i instalarea semnelor de 'ipertensiune intracraniană în

tumorile cerebeloase ca si "enomenele de anga?are a amigdalelor cerebeloase înmarea gaură occipitală= 5Cinca I.# !i Mares A.# 14+16 1+48. Cerebelul este împar%it după con"igura%ia !i datele de mor"ologie c:t !i datele"ilogenetice !i de "iiologie e)perimentală în 3 por%iuni6 vermisul !i cele douăemis"ere cerebeloase separate de !an%uri în lamele !i "olii. Eermisul se divide înlobulii6 superiori# anteroposteriori6 lingula# lobul central# monticuis5culmen sidecliv8#apoi "olium cu tuber vermis# in"erior anteroposterior sunt6 piramida# uvula!i nodulul 5 "ig. nr .18 .

F6' nr' Str.#t.ra #%r%(%).).9At)as d% n%.roanato/%, Ba)a#%an. C' B%r%s#. M' *++:;ș

/e emis"erele cerebeloase se a"lă anteroposterior lobulii6 vinculum# lobulul

central# lobulul patrulater# semilunar superior. n partea in"erioră se a"la6 lobululsemilunar in"erior# lobulul gracilis# biventar# tonsila !i "loculus. ;ubstan%a alba aa)ului lobilor !i "oliilor emis"ererelor cerebeloase apar pe o sectiune ca un arbore


7/18

5"ig.nr. 28. Lan%urile cerebelului# separă cei trei lobi6 anterior# posterior !i "laculonodular# ultimul "iind situat în vermisul anteroin"erior. 5Cear I.# 14B26 21*8

F6' nr' * Str.#t.ra #%r%(%).).9Anato/a s "8o)o6a sst%/.). n%r&os, C)%/%nt C' D%/%t%r A'


8/18

"oarte pronun%ate în atro"iile cerebeloase cu leiuni degenerative vermiene !ileiuni ale emis"erelor cerebeloase.

• 9eiunile nucleilor cerebelului6 în special nucleul din%at va duce la

sindroame 'iperHinetice# mi!cări ritmice mioclonice.;indromul cerebelos anterior cu ##ata)ia mersului= se caracterieaă prin

tulburări de mers !i de re"le)e posturale. @neori poate să e)prime stadiul precoce aunei tumori de lob anterior cerebelos sau a unei atro"ii olivopontocerebeloase.

;indromul cerebelos generaliat cu o ata)ie generaliată este întalnit înasocia%ii uneori cu boli degenerative sau după ence"alite cerebeloase. Mersul estealterat progresiv cu tulburări în coordonarea mi!cărilor "ine# tremor inten%ional.Acest tablou clinic este întalnit în6 atro"iile olivopontocerebeloase sau ata)iacerebeloasă corticală ca !i în unele boli to)iin"lamatorii.5 Cear I.# 14B26 2148

Cerebelul este în legatură cu restul sistemului nervos prin cei trei pedunculi6• pedunculul cerebelos in"erior 5/.C.I.8 sau corpii resti"ormi# prin care merg

spre cerebel "asciculul cerebelos dorsal "asciculul olivo !i vestibulocerebelos !i "ibre de la nucleii oll #0urdac' !i de la nervii E#I#.

• pedunculul cerebelos mi?lociu 5/.C.M. sau brac'ium pontis8 duce spre

cerebel e)cita%ii din nuclei pun%ii# care sunt lega%i cu scoar%a# prin"asciculul "rontopontin.

• pedunculul cerebelos superior 5/.C.;. sau brac'ium con?unctium8 intra în

meence"al sau tuberculii cvadrigemeni in"eriori# av:nd mai ales "ibrea"erente 5"ig. nr. 38 5Cesar I.# 14+*6 21(21*8.

F6' nr'> Tr.n#?.) #%r%(ra)' A' V%d%r% )at%ra)a' B' V%d%r% 3ost%roara9?tt3$@@anato/%'ro/%d#'ro;


9/18

*'* %n%ra)t2! 3r&nd 3ato)o6a ata1%

##Ata)ie N 5simplu#s.".# sing.# gr.aNlipsit de ta)isNordonare# aran?are# de latatteinNa ordona# a aran?a8 N ,ulburare a coordonării mi!cărilor voluntare non

paralitice mi!cările sunt deordonate.= 5-umitru M.# 2(6 +8.

,ipic pentru sindromul cerebelos sunt6• -isimetria 5dimensioanarea incorectă a mi!carilor# "ie în sensul că nu sereu!e!te atingerea %intei# "ie că %inta este depa!ită# semn cunoscut subnumele de 'ipermetrie8. -isimetria se obiectivieaă prin proba indicenas# indiceindice# călc:igenunc'i# deaceea din caua disimetriei seremarcă modi"icări ale scrisului# literele sunt mari# neregulate !i inegale.

• Adiadococineia constă în incapacitatea de e)ecuta mi!cări alternante# înmod succesiv# ast"el semnul poate "i pus în eviden%ă prin probamarionetelor.

• Asinergia denumeste imposibilitatea de a coordona mi!carea di"eritelor grupe musculare în vederea e)ecutării unei mi!cări comple)e 5e)6înc'eiatul desc'eiatul nasturilor8.

• ,remurătura cerebeloasă lipse!te în repaus !i este mai eviden%iată laînceputul !i la s"ar!itul mi!cării# "iind cauată de ## megalogra"ie##. /rinalternarea a"erentelor proprioceptive# sindromul cerebelos se asociaă cu'ipotonie musculară.

• ipotonie musculară acest lucru se înt:mplă în caul leiunilor cerebeloase acute i este "oarte rar văută în leiunile cronice.ș

• -iartria este cauată de incoordonarea dintre limbă si mu c'ii buelor#ș pacientul vorbe te ca i cum ar "i beat.ș ș

• ;lăbiciunea i oboseala acestea descriu o slabiciune generaliatășnespeci"ică ca o caracteristică a dis"unc iei cerebeloase.ț Acest lucru seînt:mplă mai des în leiunile e)tinse i pro"unde i este cel mai evident înș șmusculatura pro)imală. Oboseala a "ost de asemenea observată ca otrăsătură comună a dis"unc iei cerebeloase.ț

• Gistagmus sunt mi cări anormale ale oc'ilor care se devolta în direc iiș țoriontale i vertical.ș

• Astenia de intensitate moderată este un alt simptom al sindromului

cerebelos.

*'*' C)as"#ar%a Ata1%

• Ata1a #%r%(%)oas2 se caracterieaă printrun mers tipic# cu baă mare desus%inere largită bra%ele sunt depărtate de corp# picioarele se ridică brusc de

pe sol 5'ipermetrie8. Mersul este embrios# oscilant # asinergic 5bolnavul "ace


10/18

pa!i înainte# corpul răm:ne în urmă !i ec'ilibrul este compromis8 5"ig. nr.&8#/roba omberg "iind negativă. Eorbirea este lentă# sacadată !i e)ploivă5disartrie8

F6' nr' M%rs.) 0n ata1a #%r%(%)oas29?tt3$@@')oo"orda6noss'#o/ ;

• Ata1a s%n8ora)2 apare în leiuni ale căilor sensibilită%ii pro"unde datoritădisrup%iei legăturii dintre nervii peri"erici# căile posterioare medulare detransmitere a sensibilită%ii pro"unde !i cerebel# aceasta "iind "oarte rară în

pediatrie. 0olnavul preintă tulburări în men%inerea ortostatismului !itulburări ale mersului. /robele de cercetare mioartroHinetice sunt poitive5/roba omberg8. ;pre deosebire de ata)ia cerebeloasă# bolnavul nu arediartrie# 'ipotonie musculară !i tremurătură inten%ională deobicei O,5re"le)ele osteotendinoase8 sunt abolite. Mersul are baă mare de sus%inere#

piciorul se desprinde brusc de pe sol# este ridicat mai sus dec:t normal# iar primul contact se "ace pe călc:i 5mers talonat8# aceasta pentru că este scăută percep%ia contactului dintre picior !i sol /roba omberg este poitivă ca !iîn sindroamele vestibulare# dar bolnavul cade mai brusc# în orice directive#oscila%iile "iind mai rapide 5Fig.nr. (8. Ca tip de ata)ie senorială în pediatriese descrie ata)ia din poliradiculonevrita uillain0arre.

F6' nr' - Pro(a Ro/(%r6

http://www.lookfordiagnosis.com/http://www.lookfordiagnosis.com/


11/18

9?tt3$@@'3?so73%da'#o/@;

• Ata1a &%st(.)ar2 se devoltă ca urmare unor boli peri"erice sau centralecare a"ecteaă în mod direct nucleii vestibulari sau cone)iunile a"erente sie"erente ale nucleilor vestibulari. /acientul cu ata)ie vestibulară preintătulburări de ec'ilibru at:t în picioare c:t i în a eat.ș ș $l tinde să se clatinec:nd merge pe ?os av:nd un suport cu baă largă i se înclina pe partea undeșse a"lă leiunea. Ata)ia vestibulară pot "i înso ită de verti?# grea ă# vărsături#ț țvedere înce o ată i nistagmus datorită rolului sistemului vestibular înț ș șdetectarea i perceperea de sine a mi carilor i stabiliarea privirii prinș ș șre"le)ul vestibuloocular 5oraH P ;'upert 144&8

• Ata1a "ronta)2 înt:lnită "oarte rar la copil# apare în tumori "rontale#coe)ist:nd cu semenne de 'ipertensiune intracraniană. -upă debut ata)ia se împarte în doua mari categorii$ ata)ia acută i ata)iaș

cronică.

Ata1a a#.t2 este cea mai înt:lnită situa%ie clinică instalată recent !i brutal.Ast"el e)istă6

• Ata)ia cerebeloasă acută idiopatică care apare la copii în v:rstă de 2& ani.n antecedente e)istă uneori o a"ec%iune acută "ebrilă# de tip respirator saudigestiv. 0rusc# bolnavul preintă semne de sindrom cerebelos# 'ipotonie !itremurături ale e)tremită%ilor. $)amenul neuroo"talmologic !i cel allic'idului ce"alora'idian sunt în mod notoriu negative# de!i bolnavul esteadesea iritabil !i are vărsături# iar simptomatologia neurologică retrocedeaăspontan în 23 săptăm:ni.

•

$nce"alita acută cerebeloasă este o nevra)ită acută in"ectioasă cu localiarelimitată# deaceea simptomatologia este asemănătoare cu a sindromului precedent# dar sindromul evolueaă ##în vecinătatea## unor boli acute virale5varicelă# ru?eolă# mononucleoă in"ec%ioasă8 sau subbacteriene 5scarlatina#"ebra ti"oidă# di"terie8. 9ic'idul ce"alora'idian poate preenta unelemodi"icări# dar prognosticul este mult mai bun dec:t al altor "orme deence"alită.

• Abcesul cerebelos de origine otogenă evolueaă cu "ebra de tip in"ec%ios#"enomene de 'ipertensiune intracraniană !i ata)ie. ,uberculul cerebelosînt:lnit "oarte rar la copii# are simptomatologie clinică asemanatoare cu

precedentul# însa lipsesc semnele de in"ectie acută.• ,umora de vermis cerebelos 5meduloblastom8 este una din cele mai

"recvente !i temute eventualită%i de sindrom cerebelos la copil. Fenomenelede 'ipertensune intracraniană pot "i ##brusc instalate## ata)ia este evidentă# iar ce"aleea este greu de interpretat la varste mici. n orice proces e)pansivînlocuitor de spatiu# ecogra"ie !i tomogra"ia compiuteriată permit undiagnostic sigur !i rapid. -e alt"el# toate discu%iile de diagnostic di"eren%ial în


12/18

ata)ia acută a copilului vor "i începute după e)cluderea unui proces patologicînlocuitor de spa%iu localiat la nivelul "osei cerebrale posterioare. $)amenulo"talmoscopic este de a?utor pentru diagnostic# în imposibilitatea utiliăriiunor metode paraclinice mai so"isticate.

• 9abirintita acută se mani"estă clinic ca un "als sindrom cerebelos# asociind

pseudoata)ie cu verti?# tinitus !i nistagmus. -ebuteaă în conte)t de boalăacută "ebrilă !i are evolu%ie "avorabilă.• Into)ica%iile acute cu alcool# de"enil'adantonina# "enobarbital# "enotiaine#

piperaina# primidona# evolueaă cu ata)ie.• ,raumatismul cerebral urmat de 'ematom pe cerebel se poate mani"esta

clinic prin ata)ie cu debut brutal.• Migrena vertebrobailară se poate e)prima clinic prin ce"alee# verti? !i

ata)ie survenite în ##atac##. -iagnosticul deste di"icil# cu at:t mai mult cu c:teste un sindrom rar întalnit în pediatrie.

•

Isteria la "eti%ele adolescente imită clinic un sindrom cerebelos# dar probeleobiective de incoordonare motorie permit stabilirea originii "unctionale atulburarii.

• ;indromul cerebeloopsomioclonic debuteaă brutal la copii în v:rstă de 13 ani. Alături de ata)ie se mentioneaă e)isten%a de mioclonii intentionale#incoordonare ma?oră !i opsoclonii patognomonice const:nd din mi!cărianar'ice# deordonate ale globilor oculari cu secuse multi direc%ionaleasimetrice !i asinergice. Această tulburare este descrisă în neuroblastom subdenumirea de ence"alopatie acută mioclonică. n mod patognomonic lipsescsemne de 'ipertensiune intracraniană.5Cio"u C. !i Cio"u $.# 14B*6 23B8Ata1a #ron#27;tabilirea diagnosticului etiologic întro ata)ie cronică la

copil este o sarcina grea pentru pediatru neurolog. -eobicei# sindromul se datoreaăunor boli cu transmitere genetică !i e)istenta unor cauri "amiliale u!ureaăstabilirea cauei bolii.

n caul în care se suspecteaă o boală degenerativă a sistemului nervos vor "i utilate urmatoarele e)amene de laborator care permit încadrarea caului6 $$#tomogra"ie compiuteriată# vitea de conducere a in"lu)ului nervos în nervii

peri"erici# e)amenul lic'idului ce"alora'idian !i electro"orea proteinelor din 9C#lipide serice !i lipidograma# "unc%ia biopsiei osoase pentru eviden%ierea celulelor

de stoca?# ec'ilibrul acidobaic !i determinări bic'imice în urină. Ata)ia cronică se poate înso%i de modi"icări vasculare !i oculare sau se poateasocia cu re"le)e osteotendinoase abolite sau vii. n "unc%ie de alăturarea acestor semne se poate încerca o subclasi"icare clinică a ata)iei cronice la copil# care să

permită diagnosticul6• Ata)ia cronică !i tulburări vasculare 0oala ippel9indau asociaă sindrom

cerebelos cu ce"alee !i verti?# e)plicate prin e)isten%a unui 'emangioncerebelos !i7sau 'emangion retinian. ;indromul ata)ieteleangiectaie


13/18

5sindromul 9ouis0ar8 se caractreieaă prin ata)ie# "ară semne piramidalesau tulburări de sensibilitate.

• Ata)ie cronică !i tulburări oculare etina pigmentară asociată cu ata)ie esteîntalnită în sindromul e"sum !i abetalipoproteinimie. Acesta secaracterieaă prin i'tioă# surditate de transmisie# ata)ie !i deteriorare

mentală.• Ata)ie asociată cu re"le)e osteotendinoase abolite Ata)ia Friedreic' sau

degenerescentă spinocerebeloasă# se contureaă clinic între (1& ani. +(dintre bolnavi au ca semn clinic distinctive ##'aluce în ciocan## ci"oscolioa#

pierderea precoce a re"le)ului a'ilian urmată de abolirea re"le)elor osteotendinoase# 'ipotonie !i re"le)ul 0abinsHi preent. Ata)ia severă se

poate asocia cu semne de a"ectare ale nervilor cranieni 5nistagmus# atro"ieoptică8. ;imptomatologia este cauată de degenerarea progresivă acerebelului# a tracturilorcorticospinale !i a cordoanelor posterioare.

• Ata)ie asociată cu re"le)e osteotendinoase vii n acest grup de a"ectiuni se poate cita 'eredota)ia /ierreMarie 5clinic debuteaă mai tardiv dec:t ata)iaFriedreic' !i asociaă distro"ii musculare8.

• Ata)ia din alte boli degenerative ala sistemului nervos grup 'eterogen dea"ec%iuni av:nd între mani"estările clinice sindromul cerebelos.

• Ata)ia din boli ale metabolismului aminoaciilor Cromatogra"iaaminoaciilor din s:nge !i urină este indispensabilă pentru sus%inereadiagnosticului acestui grup de a"ectiuni.5Cio"u C. !i Cio"u $.# 14B*6 2&8

*'*'*' Da6nost#, 3ro6nost#, n#d%n 2ț

Da6nost#.) ata)iei cerebeloase este greu de "acut la copilul sub v:rsta de 2ani pentru că alternarea mersului# semn "oarte important în sindromul cerebelos nu

poate "i observabil la varste mici# de aceea primele încercări de mers la copilul micse "ac cu baă mare de sus%inere. Ast"el pentru copilul care nu !tie să meargă# ata)iava "i banuită# în poi%ie !e:nd# acesta preintă instabilitate !i oscila%ii mari ale

poi%iei trunc'iului. ;e va avea în vedere că mersul normal la un copil de 1 an este asemănator mersului cerebelos# cu baă largă de sus%inere# căderi "recvente !i instabilitateaec'ilibrului. /entru punerea diagnosticului este necesar să observăm copilul de la

distan%ă# să apreciem activitatea lui spontană# siguran%a cu care apucă o ?ucărie#"elul cum aleargă !i cum se întoarce din drum în timpul mersului. /robele decoordonare nu pot "i comandate dec:t unui copil care coopereaă# iar adiadococineia este normală inaintea v:rstei de ( ani. Ata)ia cerebeloasă pură nuse asociaă cu tulburări de sensibilitate !i nici nu se accentueaă c:nd bolnavul areoc'ii înc'isi. 5Cio"u C. !i Cio"u $.# 144(6 3(3*8


14/18

*'> Ana)8a (o/%#an#2 a /%rs.).

Mersul este o mi!care locomotorie ciclică# care se e"ectueaă prin ducereasuccesivă a unui picior înaintea celuilalt. Ast"el în mers# corpul se spri?ină

permanent pe sol# "ie cu un picior 5spri?in unilateral8# "ie cu ambele picioare 5spri?in bilateral8.

n caul spri?inului unilateral# membrul in"erior# care sus%ine greutateacorpului# se nume!te picior de spri?in# iar celălalt# picior oscilant 5pendulant8.Mersul se compune dintro succesiune de pa!i# în%eleg:nduse prin pas mi!carea

prin care un picior trece înaintea celuilalt. /asul dublu este considerat unitatea "unctională de mi!care în timpul

mersului. $l se compune din doi pa!i simpli# "iecare av:nd# la randul său# căte trei"ae.

/asul se poate descompune în două perioade6• perioada piciorului de spri?in

• perioada piciorului oscilant Ast"el "iecare perioadă cuprinde c:te trei "ae6

• /erioada piciorului de spri?in6 "aa de amortiare momentul verticalei "aa de impulsie

• /erioada piciorului oscilant6 "aa pasului piciorului posterior

momentul verticalei "aa pasului anterior

;a "olosit denumirea de ##moment al verticalei= în loc de ##"aa=# deoarecedurata este "oarte scurtă.

Faa de amortiare începe din clipaîn care piciorul anterior ia contactcu solul# pe călc:i !i dureaă p:nă lamomentul verticalei. Amortiare înaceastă "aă constituie o "r:nare în

timpul mersului# biomecanic aceastarepreintă o "aă negativă deoarece"or%a reac%iei reaemului esteîndreptată împotriva direc%ieimersului 5"ig.nr. *8. F6' nr' : Fa8a d% a/ort8ar%

9?tt3$@@'#o.rs%s'.'%d.;


15/18

Momentul verticalei piciorului despri?in dureaă "oarte pu%in# corpul

"iind spri?init pe un singur picior. nacest moment# corpul are înaltimeama)imă# iar centrul de greutate esteusor deplasat lateral# spre piciorul despri?in# pentru ec'ilibrului 5"ig. nr. +8.

F6' nr' = Mo/%nt.) &%rt#a)% 9?tt3$@@'#o.rs%s'.'%d.;

Faa de impulsie urmeaă imediat după momentul verticalei piciorului despri?in !i dureaă p:nă la desprindereaacestuia de pe sol# începand cucalcaiul. n timpul atingerii solului cuvar"ul metatarsienelor !i cu degetele#corpul se a"la în spri?in bilateral#deoarece piciorul anterior se a"lă încontact cu solul prin intermediulcălc:i. 9a s":r!itul acestei "ae# corpuleste impins înainte !i în sus prin "or%ade impulsie a piciorului de spri?in#care

devine apoi picior oscilant 5 "ig. nr .B8. F6' nr' Fa8a d% /3.)s% 9?tt3$@@'#o.rs%s'.'%d.;

n "aa pasului posterior al picioruluioscilant se e)ecută liber o oscila%ie înarticula%ia co)o"emurală# concomitentcu o usoară "le)ie în articula%iagenunc'iului !i o "le)ie dorsală înarticula%ia glenei. ;e produce ast"el o

mică scurtare a membrului in"erior#care oscileaă u!ur:nd mi!carea# înspecial în momentul trecerii sprevertical5"ig.nr.48. F6' nr' < Fa8a 3#or.). os#)ant

9?tt3$@@'#o.rs%s'.'%d.;


16/18

n momentul verticalei piciorului oscilant acesta trece u!or "lectat laverticală# încruci!:nduse peste piciorul de spri?in a"lat# de asemenea# înmomentul verticalei.

n "aa pasului anterior al piciorului oscilant acesta oscileaă de la verticală

înainte# pregatinduse să ia contact cu solul# pentru a începe un nou ciclu al pasului dublu-e remarcat "aptul că impulsia este singura "aă poitivă care accelereaă

vitea mersului# deoarece în această "aă reac%ia reaemului are aceea!i direc%ie cudeplasarea corpului.

-in interac%iunea "or%elor interne ale organismului# respectiv contrac%iamusculaturii# cu "or%ele e)terne care ac%ioneaă în toate "aele mersului# în specialîn punctele de contact ale corpului cu solul# reultă deplasarea prin mers.

Impulsia este periodică# discontinuă# dar se trans"ormă întro mi!carecontinuă # ca reultat al interac%iunii "or%elor interne care se nasc în timpul mersului

!i cu particularită%ile mor"ologice ale aparatului locomotor. Constituit din p:rg'iiarticulare mobil !i elastic C... su"eră în mers o serie de oscila%ii în plan vertical!i transversal. Centrul de greutate este ridicat la ma)imum în momentul verticalei

piciorului de spri?in !i e mai cobor:t în spri?inul bilateral. Aceste oscila%ii verticalevariaă între &* mm în "unc%ie de constitu%ia individuală !i caden%a pa!ilor peminut. Amplitudinea medie a oscila%iilor laterale este de 2#( cm la dreapta !i lastanga.

Membrele superioare e)ecută în mers mi!cări sincrone !i opuse celor alemembrului in"erior de aceeia!i parte. Mi!carea lor este de mică amplitudine# dar

dacă sar suprima# mersul ar "i ?enant 5 "ig. nr.1 8.

F6' nr'+ M%rs.) #. toat% "a8%)% sa)%9?tt3$@@()o6'#or%a)n6'#o/;

Mi!cările membrelor superioare corecteaă în parte deplasarea centruluigeneral de greutate# produsă de mi!cările membrelor in"erioare !i torsiuneatoracelui.5 Iliescu A. !i Easilescu -.# 14+*6 1**1*B8


17/18

*'>'r.3%)% G )an!.r)% /.s#.)ar% #ar% as6.r2 /%rs.) 0nant% 0n 3)anor8onta)

n mers e"ortul principal este depus de musculatura membrului in"eriorrestul musculaturii trunc'iului !i membrelor superioare ac%ioneaă în vedereacoordonării generale a mersului.

Analia contribu%iei grupelor musculare la e"ectuarea "aelor mersuluitrebuie "acută separat la piciorul de spri?in !i la cel oscilant. n "aa de amortiare piciorul atinge solul cu călc:iul. Mu!c'ii care asigură

această "aă sunt "le)orii dorsali ai labei piciorului în articula%ia glenei#e)tensorii în articula%ia genunc'iului !i "le)orii coapsei pe bain în articula%iaco)o"emurală. n această "aă mu!c'ii depun un e"ort de cedare.

Momentul verticalei piciorului de spri?in este asigurat de contribu%ia#simultană a celor doua lan%uri musculare principale ale membrului in"erior despri?in# tripla "le)ie !i tripla e)tensie.

Faa de impulsie dureaă p:nă la eliberarea piciorului de spri?in prin

impulsia de pe sol. n articula%ia glenei se accentueaă contrac%ia "le)orilor plantari# iar la genunc'i !i sold# cea a mu!c'ilor e)tensori. n această "aămusculatura depune un e"ort de învingere 5"ig. nr. 118.

/iciorul oscilant parcurge "aele printro pendulare dinapoiinainte in articulatiaco)o"emurala.

Faa pasului posterior se e)ecută din momentul desprinderii v:r"ului piciorului de pe sol !i dureaă p:nă în cel al trecerii la verticală. $a esteasigurată de mu!c'ii "le)ori ai coapsei pe bain# mu!c'ii "le)ori aigenunc'iului !i "le)orii dorsali în articula%ia glenei care ridică u!or v:r"ul

piciorului. Momentul verticalei piciorului oscilant este asigurat de contribu%ia celor

două centuri musculare# cu predominantă triplei "le)ii. Faa pasului anterior este asigurată de mu!c'ii "le)ori ai coapsei pe bain#

e)tensorii genunc'iului !i "le)orii dorsali ai labei piciorului# prin e"ortul deînvingere care pregăte!te membrul in"erior pentru ateriare.

F6' nr' M.G#? #ar% as6.r2 /%rs.)9?tt3$@@'#o.rs%s'.'%d.;


18/18

*' Int%r&%n a nt%rds#3)nar2 0n ata1a #%r%(%)oas2ț

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	bobeica-s-mihail
View:	244 times
Download:	1 times

Licenta Rata (1).doc

Documents