EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 126 • ANUL XIII • OCTOMBRIE – NOIEMBRIE 2008 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm@lmmm.ro

çmplinirea, pe 16 octombrie, a 18 ani de la revenirea la tradi]ia de asocieresocio-profesional` prin constituirea Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, ne ofer`prilejul de a adresa tuturor membrilor aderen]i un respectuos: La mul]i ani!

Raspunzând la chemarea organizatorilor întâlnirii de dupa 40 de ani de la absolvirea S, colii Militarede Mais,tri a Fort,elor Navale, „batrânii” lupi de mare apart,inând promot,iei „Decembrie 1968” au intrat pepoarta institut,iei vineri, 26 septembrie, parcurgându-i curtea interioara cu emot,ia revederii acestor locuripline de amintiri, dar s,i cu dorint,a de a raspunde prezent la strigarea catalogului - ceaslovul ce le-a provo-cat atâtea emot,ii s,i care a cam stat închis vreme de… patru decenii !

çn aten]ia celor pasiona]i de [ahÎn cadrul activitat,ilor gândite a se desfas,ura în perioada când ne pregatim sa sarbatorim

Ziua Republicii, Cercul Militar Constant,a, având alaturi Liga Mais,trilor Militari de Marina,organizeaza un mini-campionat de s,ah, trofeul pus în joc fiind Cupa 1 Decembrie.

Daca suntet,i interesat,i, putet,i afla mai multe amanunte apelând la numarul de telefonmobil 0723/026258.

Maistrul militar scafandru reprezinta pentru noi, colegii sai de arma, profe-sie s,i asociat,ie, un om curajos s,i mereu dispus a înfrunta surprizele, de multe orineplacute, oferite de întunecimea adâncurilor de ape.

În acest amurg moral, când saracia zgomotoasa ne umple urechile s,i nulitat,ilustruite ne sfideaza din mas,ini de lux, când orice patronas, considera evaziuneafiscala în aceeas,i masura vitala ca s,i aerul respirat, a fi cinstit, a avea onoare s,idemnitate înseamna, în România, din ce în ce mai des din pacate, a nu perceperealitatea, a poza într-un personaj picat parca de pe alta planeta… La fel ca mareamajoritate a românilor s,i militarii, poate mai put,in cei aflat,i pe la etajele supe-rioare ale ierarhiei, traiesc sub imperiul precarelor condit,ii de viat,a, condit,ii cepot contribui la s,ubrezirea rezistent,ei fizice (uneori chiar s,i a celei psihice), starece conduce, vrei nu vrei, la diminuarea capacitat,ii de lupta. Pentru cei care îs,iîndreptau pas,ii spre cariera militara, în anumite etape istorice – chiar în cea atotalitarismului – se putea afirma ca în armata se manânca, se îmbraca s,i setraies,te ceva mai bine, s,i asta pentru ca militarilor le erau recunoscute, corect s,icinstit, nu numai declarativ, realele riscuri ale profesiei. Totul s-a dus, totul areculat odata cu economia. Privat,iunile viet,ii militare sunt departe de a fi per-cepute la adevarata lor dimensiune de catre marea majoritate a politicienilorzilelor noastre, domniile-lor având mentalul dirijat cu cheit,a partidului din carefac parte, iar cugetul acaparat de sfântul interes personal.

S-a trecut la armata de profesionis,ti, renunt,ându-se la sistemul serviciului mi-litar obligatoriu. Bun, astea-s vremurile, astea-s cerint,ele, dar ce te faci când aceltânar venit voluntar constata ca remunerat,ia muncii sale este atât de departe deoferta unui trai decent pe care îl as,tepta el, conform celor promise de catre ceicare l-au recrutat… Te lasa s,i pleaca la cel mai apropiat Moll, care-i poate oferiun salariu mai mare, fara munca s,i sacrificiile ce i le impun viat,a militara? Ce pot,iface când tinerii absolvent,i de s,coala militara, mais,trii militari s,i subofit,erii înspecial, primesc o solda atât de anemica, încât numai sa-s,i traiasca tineret,ea lacote acceptabile nu le arde? Ce se mai poate spune despre cei cu ani mult,i devechime în profesie, pentru ca s,i dumnealor sunt departe de a-i da „bunastarea”soldei afara din casa!

(continuare în pag.2)

M.m.pr. Dumitru MIHAILESCU

Pentru maistrul militar cls. a IV-a Nastase Ionica, tehni-ca de navigat,ie ce contribuie direct la guvernarea naveiîncepe sa aiba, spre bucuria sa, dar s,i a noastra, colegii ei deprofesie, din ce în ce mai put,ine secrete. Felicitari, Ionica!

LA VÇRSTA MAJORATULUI„Fericit ori nefericit, omul are nevoie de alt om, caci nu

traies, te decât pe jumatate când traies, te doar pentru el” (JacquesDelille)… Acesta a fost, de la bun început, crezul celor care s-au succedat la timona Ligii Mais,trilor Militari de Marina, aso-ciat,ie socio-profesionala constituita la 16 octombrie 1990.Temelia acestui mod de manifestare a camaraderiei tehnicie-nilor militari marinari fusese cu mult timp înainte turnata, acestlucru fiind consemnat de istoria respectivei entitat,i profesio-nale, ca fiind la Galat,i, în luna februarie a anului 1922, dupacare la Constant,a, în luna martie, anul 1928.

Concluzionam, în linis,te s,i contemplat,ie, ca dorint,a deunire a mais,trilor militari marinari a existat în gând s,i fapta cumult timp în urma, iar acestui timp, chiar epuizat fiind, avemobligat,ia morala de a-i acorda respectul cuvenit.

Ajunsa la vârsta majoratului, dar fiind compusa din oamenicare au cunoscut cândva acest frumos moment al viet,ii, LigaMais, trilor Militari de Marina, indiferenta la zâmbetelerautacioase ce nu de put,ine ori vin chiar din partea unora din-tre purtatorii gradului de maistru militar, s,i-a urmat calea salegala, reus,ind sa devina o prezent,a activa pe es,ichierul aso-ciat,iilor neguvernamentale, apolitice s,i nelucrative.

Raspunzând cu sinceritate s,i promptitudine prezent laapelul celor care au dorit s,i doresc sa ne cunoasca, sa ne fieparteneri de proiecte, dovedim ca suntem o asociat,ie care, des,iabia ajunsa la vârsta majoratului, este destul de matura pentrua se ment,ine pe drumul respectarii s,i dezvoltarii nobilului sen-timent al camaraderiei.

Tuturor membrilor asociat,i, dar s, i tuturor cititorilorTimonei, sanatate s,i La Mult,i ani!

Pres,edinte L.M.M.M. – M.m.pr. Radu Nicolae

Cinstea, onoarea, demnitatea – „personaje”din ce \n ce mai pu]in c`utate

PAG. A 2-A TT II MM OO NN AA

(urmare din pag.1)

Când vezi ca os,tirea, cea care ocupa, azi, în cons,tiint,a pub-lica, un loc de frunte, îs,i t,ine cea mai mare parte din personalîntr-o nesfârs,ita echilibristica financiara, chiar ca merita sa tebucuri când constat,i ca la aces,ti oameni loialitatea, onoarea,demnitatea s, i respectul fat,a de valorile democrat,ieiconstitut,ionale nu sunt cu nimic s,tirbite. Te bucuri s,i te miritotodata, pentru ca în România, grat,ie celor care au ridicatnemernicia s,i hot,ia la ranguri de noblet,e, cinstea, onoarea s,idemnitatea au devenit, deocamdata, personaje cu mai put,inacautare. Daca o t,inem tot as,a, „stimat,i” conducatori, nu va maitrece prea multa vreme pâna când aceste aspecte ale adevarateiomenii vor fi declarate „personaje nongrata!”.

Da-le, Doamne, înt,elepciune, viat,a s,i putere os,tenilor pen-tru a sluji cu credint,a Neamul Românesc. Da-le s,i politicenilor,Doamne, dar nu noroc la bani, ci mai multa dragoste de neams,i t,ara! În privint,a votului, nu e cazul sa intervii, Doamne, pen-tru ca pe asta îl dam noi, pamântenii! Chestiunea e ca… nu preamai s,tim cui!?

Micile corabii comerciale moldo-venes,ti de prin anul 1300 aveau abordat lapupa pavilion de culoare albastra cu cap debour, în ,Tara Româneasca semnul heraldicfiind acvila valahica, un vultur ples,uv acarei atestare se produsese la 20 ianuarie1368, documentul fiind emis de catreVlaicu Voda.

Micul bric „Marit,a”, comandat de IonCristescu, pleaca pe 7 decembrie 1834 înafara t,arii, având la catarg pavilionul tri-color, ros,u, galben s, i albastru fiindconsiderate de catre George Barit,iu sau

germanul J.B. Neigebauer, ca fiind mos,tenite de pe timpul DacieiTraiana, când culorile, cele mai importante din spectrul luminiialbe, decorau nu numai locuint,ele dacilor, dar s,i vestimentat,iaacestora.

Firmanul Sultanului Mahmud al II-lea, din 7/16 august 1834,deci cu câteva luni înaintea plecarii bricului „Marit,a” în afara t,arii,preciza: „Se da la corabiile cele negut,atores, ti steag cu fat,a galbenas, i ros, ie, având pe dânsul s, i stele, la mijloc pasare albastra cu uncâmp…”

A fost pentru prima oara în istorie, când o nava cu tricolorul lacatarg depas,ea granit,ele ,Tarilor Române.

Conform Ordinului nr.2755 din 2 iunie 1845, s,alupele cano-niere din Braila, Giurgiu s,i Calafat aveau la pupa tricolorul, pavi-lion jumatate ros,u s,i jumatate galben cu albastru pe orizontala,având pe el vulturul s,i 15 stele, dar s,i o flamura militarareprezentând pe Sf. Gheorghe omorând balaurul.

Dupa ce A.I. Cuza unes,te pavilioanele celor doua flote, la 22octombrie 1860, conform Înaltului Ordin nr.174, prefectul Brailei(pe atunci cel mai mare port) propune ca pavilionul sa aiba celetrei culori dispuse orizontal. La 22 iunie 1861 se adopta în comunca bastimentele ambelor Principate, sa poarte cel tricolor cubandiera, la mijloc vulturul, cu panglica inscript,ionata HONORET PATRIA. Pe scutul vulturului, se afla la stânga aqvilamunteana, iar la dreapta zimbrul moldovean”. Demersurile catreÎnalta Poarta sunt facute de diplomat,ii Costache Negri s,i ApostolAsaki, care raportau în aprilie 1862 domnitorului Carol ca „mareaafacere a pavilionului nostru tricolor a fost, în sfârs, it, terminata”.

La 1 septembrie 1863, cu ocazia înmânarii Drapelului de luptala 10 unitat,i militare, Domnitorul Cuza spunea: „Drapelul esteRomânia, acest pamânt binecuvântat al Patriei, udat cu sângelestrabunilor nos, tri s, i îmbogat,it cu sudoarea muncitorului. El estefamilia, ogorul fiecaruia, casa în care s-au nascut parint,ii s, i undese vor nas, te copiii nos, tri. Steagul este simbolul devotamentului,credint,ei, ordinii s, i disciplinei ce reprezinta oastea. Este prezentul,trecutul s, i viitorul ,Tarii, întreaga istorie a României”

Semnificat,ia culorilor se regases,te în s,tiint,a heraldica:- Ros,u, simbolul bravurii, îndraznelii s,i generozitat,ii, sim-

bolizând s,i sângele varsat în lupte, dar s,i energia stramos,easca:- Galben, simbolul bogat,iei, puritat,ii s,i fort,ei, dar s,i a holdelor

aurii;- Albastru, reprezinta aerul s, i apa marii, simbolizând

blândet,ea, buna credint,a s,i frumuset,ea.P.VELA

Tradit,ii marinares, ti (III)Din istoricul pavilionului

Note de voiaj…Insula ßerpilor,

ostrov al singur`t`]iiAflata, as,a cum bine s,tit,i, în Marea

Neagra, la o distant,a nu prea mare deportul Sulina, Insula S, erpilor, un peticstâncos devenit cam de multis,or subiect de apri-gi discut,ii între România s,i Ucraina, are o clima excesiva, varafiind foarte calda s,i secetoasa, iar iarna foarte rece. Ploile s,ivânturile bat aici furtunos din toamna pâna-n primavara s,i as,ade tare încât în iarna anului 1930 turnul Farului, cladire destulde solida, construita de Comisia Europeana a Dunarii, s-aclatinat din loc, iar peretele de care era lipit s-a rupt. Ceat,a esteiaras,i un fenomen obis,nuit pe Insula S, erpilor s,i, din nenoro-cire, foarte periculos pentru navigat,ia din preajma insulei.Solul este format dintr-un strat subt,ire de pamânt, care nuacopera complet piatra insulei. Vegetat,ia este formata dinburuieni s,i ierburi, acestea existând doar primavara s,i toamna,pentru ca în restul timpului totul este uscat. Copaci nu exista,s,i chiar daca ar fi sadit,i, nu ar putea cres,te din cauza vântuluis,i solului saracacios. În privint,a populat,iei, aceasta nu depas,eape cea a stat,iunii meteorologice de pe Vârful Omu, s,i anume:3-4 gardieni ai farului s,i 4-5 soldat,i ai pichetului militar. Înafara de aceasta „populat,ie restrânsa” se întâmpla foarte rar sase rataceasca pe aici vreun pescar alungat de furia furtunilor.

Daca e sa ne referim la fauna, din cele 193 genuri care locui-esc aici, 151 sunt pasari, iar dintre acestea numai doua suntstatatoare (cormoranii s,i pescarus,ii), celelalte fiind calatoare s,ipoposesc pe Insula câteva ceasuri, numai primavara sau toam-na. Animalele de oarecare interes care traiesc aici sunt s,erpiide culoare neagra, gros,i – mai ales la mijloc - s,i lungi pâna laun metru, care au dat numele insulei în limbile tuturor nea-murilor ce au venit în contact cu ea. Iata de ce, înca din secolulXV, insula a fost numita de greci Ophidonissi, de turciIlan-Ada, de rus, i Zmeinoe-Ostrov, ceea ce în românaînseamna Insula S, erpilor, as,a cum este cunoscuta la noi în t,araînca din 1879.

Probabil ca unii dintre dumneavoastra, cititorii, cunoscândmai put,in istoria acestui petic de pâmânt stâncos aparut înurma cu ani s,i ani din luciul Marii Negre, aflând acum s,idespre clima, vegetat,ia s,i condit,iile de locuit pe aceasta insula,va punet,i întrebarea: De ce atâta tevatura cu insula asta?Ucrainienii s,tiu bine însa de ce sust,in cu atâta vehement,a ca leapart,ine. Tocmai de aceea, indiferent,i la toate argumentele cuprofund fundament istoric invocate de partea româna, ei con-tinua sa… scoata s,erpi pe gura!

Mihaela IONESCU

Terorism [i antiterorism maritimla Marea Neagr`

Terorismul maritim a devenit o amenint,are redutabilaatât la adresa navelor militare cât s,i a celor civile, datfiind faptul ca acestea reprezinta potent,iale t,inte pentruorganizat,iile teroriste, as,a cum a fost cazul atentatuluisinucigas,, al unor membri ai organizat,iei Al Qaeda,asupra crucis, atorului american USS Cole, în anul 2000.

Un punct strategic la Marea Neagra este reprezentatde Strâmtoarea Bosfor care asigura accesul dinspre Asiaspre Europa, conectând statele riverane Marii Negre deMarea Mediterana. Anual aceasta strâmtoare este traver-sata de mii de nave-tancuri de petrol. Un potent,ial atacterorist asupra unei asemenea nave care traverseazaBosforul poate avea un efect catastrofic asupra economieicât s,i a mediului înconjurator din statele riverane MariiNegre, dar s,i un numar însemant de victime umane,Istambulul fiind o metropola cu 14 milioane de locuitori.

Data fiind iminent,a amenint,arii teroriste în MareaNeagra, NATO a decis sa extinda „Operat,iunea ActiveEndeavour”, care asigura securitatea navala în MareaMediterana dupa atentatele din 11 septembrie 2001 s,i înbazinul Marii Negre, fapt care ar contribui la asigurareasecuritat,ii regionale, prin act,iuni de monitorizare s,i inter-vent,ie antiterorista, chiar s,i în afara ariei de act,iune apazei de coasta din apele teritoriale nat,ionale. Pâna s,iRusia, care a privit cu rezerva implicarea NATO în MareaNeagra, în urma atentatului terorist de la Beslan, Osetiade Nord, s,i-a exprimat deschiderea de a participa laaceasta operat,iune navala, trei nave de lupta ruses,ti din„Flota Marii Negre” participând la act,iuni de patrulare,începând cu luna noiembrie 2004.

De ment,ionat ca, în plan militar, România participa laactivitat,ile „Grupului de CooperareNavala în Marea Neagra” (BLACK-SEAFOR), creat în 2001, ca baza pentruformarea unei „Fort,e NavaleMultinat,ionale”, împreuna cu Turcia,Bulgaria, Georgia, Ucraina s,i Rusia.

În ceea ce prives, te cooperareaprivind paza de coasta, sunt de ment,ionatacordurile bilaterale semnate între stateleriverane, precum s,i stabilirea, în anul2003, a unui „Centru Regional pentruInformare s, i Coordonare Integrata laMarea Neagra”, cu sediul la Burgas,Bulgaria. Aceasta institut,ie are dreptscop îmbunatat,irea schimbului de infor-mat,ii s,i init,ierea de act,iuni polit,ienes,ti s,ide comunicat,ii comune ale statelor rive-rane Marii Negre.

Comunitatea de informat,ii din România, în primulrând Serviciul de Informat,ii Externe, considera ca moni-torizarea atenta a factorilor ce pot perturba climatul desecuritate din regiunea extinsa a Marii Negre constituiecondit,ia obligatorie în elaborarea unor strategii coerentede combatere a amenint,arilor asimetrice, pornind de lacaracterul transfrontalier al majoritat,ii vectorilor depropagare a riscurilor.

Lt. col. Adrian HORNEA

Cinstea, onoarea, demnitatea – „personaje”din ce \n ce mai pu]in c`utate

Prin acest document, Serviciul Istoric al Marinei Militare Italiene recunoas,te – s,i în acest caz cu mult înaintea noastra – meritele unuiofit,er al Marinei Militare Române, domnul comandor (r) Neculai PADURARIU, o personalitate pentru care cercetarea s,i sust,inerea lexi-cului marinaresc reprezinta un adevarat crez.

Studiile efectuate, pasiunea dovedita în a clarifica, istorices,te vorbind, originea s,i evolut,ia limbajului nostru profesional, multitudineade comunicari scrise pe aceasta tematica s,i facute cunoscute prin intermediul diverselor publicat,ii de specialitate din t,ara sau din afara, acondus, as,a cum era s,i firesc, la recunoas,terea calitat,ilor domniei sale, calitat,ile unui atent s,i realist interpret al fenomenului marinaresc.

Felicitari, domnule comandor, s,i respectuoase mult,umiri pentru faptul ca ne onorat,i, publicând o mica parte din munca dumneavoas-tra s,i în paginile TIMONEI.

PAG. A 3-ATT II MM OO NN AA

Nu s,tiu cât,i dintre noi mai îs,i factimp sau mai au placerea de a merge dincând în când pe la o sala de spectacole,scopul nefiind altul decât vizionareaprodusului unor oameni ce-s,i dedica omare parte din viat,a artei de a crea unspectacol artistic. În cea mai mare parte,dupa propria-mi opinie, responsabili-tatea absenteismului din salile de spec-tacole revine grijii pentru ziua de mâine,aceasta fuga, uneori mai put,in motivatapentru unii dintre noi, dupa câs,tigurilebanes,ti. Acest aspect, repet, principaldupa opinia mea, urmat de lipsa deapetit manifestata fat,a de actul culturalîn sine, comoditate s,i, de ce nu, multi-tudinea de programe TV care „t,intu-iesc” exagerat de mult privirile deecranul televizorului, ne îndeparteazasau chiar ne atrofiaza placerea de a per-cepe un spectacol „pe viu”, renunt,ândvoit la clipele acelea ce te îndeamna saparticipi la efectele miraculoase ce con-duc direct la înnobilarea spiritului.

Sa nu credet,i acum ca eu, sem-natarul aestor rânduri, ma relaxez chiaratât de des în scaunul unei sali de spec-tacole. Categoric, nu, însa, chiar dacadin când în când o fac totus,i, va rog sama credet,i ca o fac cu deosebita placere.Iata, bunaoara, duminica, 19 octombrie,

raspunzând invitat,iei s,efului CerculuiMilitar Constant,a, domnul maistru mili-tar principal (r) Aurel Lazaroiu, am par-ticipat ca spectator la show-ul intitulat„Amara – dulce toamna”, organizat s,isust,inut de catre Studioul de spectacolespeciale „SONAR”… Splendidul décorce scotea în evident,a auriul toamnei,reus,ita evolut,ie scenica a trupei de dansmodern „Shadows”, încântatoarele vociale cântaret,ilor de muzica folk MarianaButnaru, Laurent,iu Marinescu, CostelBotezatu, Ana Dorina Cojocaru, pre-cum s,i recitalul de versuri sust,inut deMircea Pânzaru s,i mereu tânarul s,i neo-bositul Aurel Lazaroiu, ne-au facut, petot,i cei prezent,i în sala, sa ne lasampurtat,i pe aripile unei autentice arte,unde nostalgia toamnei, intrata în relat,iespirituala cu cele vazute s,i auzite, vibraprecum o chemare spre frumos rostitade un … flaut fermecat!

Felicitari interpret,ilor s,i organizato-rilor acestui spectacol minunat, iar dum-neavoastra, cei care înca nu reus,it,i sa vaapropiat,i placerea de a viziona unspectacil live, va îndemn sa o facet,i câtmai repede, pentru ca s,i as,a va putet,iîmbogat,i! Evident, nu material, ci spiri-tual…

M.m.pr. Ovidiu BADIU

O altfel de \mbog`]ire…

ADIO, DOMNULE STåNESCU !În zorii zilei de mart,i, 28 octombrie, a plecat definitiv dintre noi venerabilul

domn IOAN STANESCU, unul dintre cei mult,i, dar din ce în ce mai put,ini înain-tas,i ai profesiei de maistru militar marinar.

Nascut în oras,ul Ploies,ti, la data de 22 iunie 1920, la vârsta de 19 ani IoanStanescu a intrat în Marina Militara ca voluntar, iar dupa aproape 2 ani de activi-tate în cadrul bateriei de coasta de la Tataia, având deja vechime în marina, adevenit elev anul II al S, colii Militare de Mais,tri, s,coala de pe poarta careia, întoamna anului 1943, iese având calitatea desubmaestru de marina cls. a III-a, speciali-tatea artilerie navala.

De-a lungul timpului petrecut în MarinaMilitara, tânarul tehnician Ioan Stanescu s-aregasit în echipajele navelor: „STIHI”,„GHICULESCU”, „MARAS, TI”, precum s,ia fostului iaht regal, „LIBERTATEA”. În1957, datorita unor probleme de dosar, pro-bleme incompatibile cu gândirea mai mari-lor vremii (unul dintre frat,ii sai a fost„depistat” ca asculta postul de radio EuropaLibera), a urmat trecerea în rezerva, meritelesale profesionale, onoarea s,i demnitatea cucare îs,i facuse datoria catre t,ara fiind tratatecu o condamnabila nepasare.

A lucrat o perioada de timp ca electricianla Uzina Electrica a Castelului Peles, , dupacare, ca tehnician la Stat,ia de SalvareConstant,a. Din ianuarie 1978 devine dis-pecer în S, antierul Naval Mangalia, de unde,în septembrie 1978, a ies,it la pensie.

Un OM, o viat,a, o istorie care s,i-a încheiat existent,a, trecând granit,ele eter-nitat,ii dupa un an de la disparit,ia iubitei sale sot,ii. Nu s-a putut împaca cu gândulca femeia iubita l-a lasat singur pe lumea asta, mai put,in dispusa sa se opreascaput,in pentru a asculta s,i necazurile altora… Batrânelul acesta, bun sfatuitor s,ipovestitor, care mai tot timpul afis,a un zâmbet atragator, zâmbet cu care a sfidatneîmplinirile s,i nejunsurile viet,ii, a plecat, acolo, în ceruri, pentru a-s,i întâlni„batrânica” de care destinul îl despart,ise lasându-l prada regretelor…

Adio, venerabile domn IOAN STANESCU! Dumnezeu sa-t,i asigure o ves,nicaodihna fara a mai putea fi tulburata de grijile s,i neajunsurile ce te-au urmarit dese-ori în cei 88 de ani de viat,a pamânteana…

Consiliul Director al L.M.M.M.

Adresam respectuoase mult,umiri domnului comandor Lepadatu, comandantulU.M.02159, precum s, i domnului m.m.pr.Tut,uianu Petrica – consilierul comandantu-lui acestei unitat,i pentru problemele ce-i privesc pe mais, tri s, i subofit,eri, oameni careau înt,eles rugamintea ligii de a asigura patru mais, tri militari în uniforma, aces, tiaurmând a constitui ultima garda de onoare la catafalcul celui ce a fost IOANSTANESCU – maistru militar marinar veteran de razboi.

Atât membrii îndureratei familii, cât s, i participant,ii la funeraliile venerabiluluidisparut – un demn înaintas, în ale profesiei s, i armei – au fost profund impresionat,ide modul cum Marina Militara s, tie sa respecte memoria veteranilor armei.

Domeniile de studii universitare de licen]`specifice institu]iilor de \nv`]`m~nt superior civile

\n care mai[trii militari [i subofi]eriitrebuie s` de]in` diplom` de licen]` pentru a fi

\ncadra]i pe func]ii \n sistemul militar

PAG. A 4-A TT II MM OO NN AA

Dupa efectuarea unui mars, de instruct,ie de 115 zile înMarea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului s,iMarea Baltica, nava-s,coala „Mircea” a revenit în portulConstant,a joi, 18 septembrie.

Având la bord student,i ai Academiei Navale s,i elevi aiS, colii Militare de Mais,tri, batrâna, dar mereu tânara nava-s,coala a Marinei Militare Române s,i-a început aceastacalatorie pe drumuri de ape la data de 26 mai, oferind celoraflat,i la bord posibilitatea unei reale cunoas,teri a meseriei demarinar, a unei instruiri în larg de ape, acolo unde marinariise simt cu adevarat la ei acasa.

Pentru ca acele mai mult de 9.400 de mile marine par-curse pe întrega durata a mars,ului sa nu însemne numai s,inumai instruire profesionala, elevii s,i student,ii aflat,i la bordau avut ocazia de a vizita, în cele 10 escale facute de„Mircea”, câteva din porturile lumii: Cagliari, Malaga,Rouen, Brest, Rotterdam, Copenhaga, Rostock, Fowey,Lisabona s,i Valletta, dar s,i de a participa la trei festivalurimaritime: „L Armada de Rouen 2008”, „La Fête du Brest”s,i „Hanse Sail Rostock 2008”, acesta din urma însemnândsarbatorirea a 50 de ani de la lansarea la apa a „surorii” maimici a navei „Mircea”, actuala nava-s,coala a MarineiGermane, Gorch Fock.

Dupa cele 115 zile s,i nopt,i petrecute în larg de ape, tine-rii viitori ofit,eri s,i mais,tri militari de marina s-au întorsacasa mai ot,elit,i fizic, cu mult mai multe cunos,tint,e profe-sionale, cu mai multa dorint,a de a face parte cât mai repedeposibil din echipajele navelor Fort,elor Navale Române.Pâna atunci însa mai au de parcurs o perioada mai lunga saumai scurta de timp, perioada în care trebuie sa-s,i finalizezestudiile.

Succes, tineri nos,trii viitori camarazi de arma s,i de pro-fesie!

Redact,ia

Cunoscut noua, celor mai tineri, ca principal artizanal except,ionalei lucrari Dict,ionar Enciclopedic deMarina, lucrare ce are deja sub tipar cel de-al doileavolum, comandorul în retragere Anton Bejan va împlinila 1 decembrie respectabila vârsta de 99 ani. Un om cares,i-a daruit viat,a marinei militare, un profesionist al mariipe care s,i acum , la aceasta vârsta, îl gasim preocupat,mândru s,i demn pe coverta viet,ii.

Fiu al lui Victor Bejan, preot în satul Poiana, judet,ulSoroca (Basarabia) s,i al Sofiei Bejan, învat,atoare, AntonBejan a fost atras de miccopil de s,tiint,a cart,ii. Dupaabsolvirea Liceului „IonCreanga” din Balt,i, lucru cese petrecea prin anii 38, adevenit student la Facultateade Agronomie, ale careicursuri nu le-a putut frecven-ta, fiind arestat s,i condamnatpentru activitate politicaantifascista. În 1941 a emi-grat în URSS, unde a lucrat lao fabrica din Hodjent,Tadjikistan, apoi la o intre-prindere metalurgica dinTbilisi, Georgia. Din 1942pâna în 1944 a lucrat la unpost de radio în limba românadin Moscova, ca redactor s,icrainic. În t,ara a revenit,împreuna cu alt,i membri aidiasporei românes,ti din URSS, în mai 1945.

Ca absolvent al S, colii de Aplicat,ie pentruofit,erii de marina (1949) s,i al AcademieiMilitara de Marina „Voros, ilov” dinLeningrad, cursurile urmându-le în perioada1955-1958, ofit,erul de marina Anton Bejan aocupat diverse funct,ii de raspundere în cadrulArmatei Române, printre care amintim pe ceade loct,iitor politic al comandantului S, coliiMilitare de Marina, dar fara a omite faptul caa îndeplinit, într-o anume perioada de timp,funct,ia de aghiotant al lui Petru Groza, peatunci prim-ministru al României.

În 1950-1951 a lucrat la Direct,ia Informat,iidin Marele Stat Major, fiind apoi numit s,ef alSect,iei Cercetare din Statul Major alComandamentului Marinei Militare, de unde,

în anul 1964, a ies,it la pensie, postura în care a continuatsa fie aproape de arma pe care a iubit-o atât de mult.Cum a reus,it acest lucru ? Prin lucrari de certa calitate,as,a cum sunt: Dict,ionar de marina, elaborat în anul 1979în colaborare cu Mihai Bujenit,a, s,i Razboiul naval de-alungul veacurilor, volumul I în 1994 s,i volumul II în1996, avându-l ca principal colaborator pe NicolaeKoslinski, iar mai recent Dict,ionarul Enciclopedic deMarina, unde s-a remarcat nu numai prin cunos,tint,elesale, dar s,i printr-o coordonare eficienta a unui colectivde expert,i în materie.

Cu deplin respect fat,a de greul drum al viet,ii, parcursînsa cu onoare s,i demnitate, Consiliul Director alL.M.M.M. va ureaza LA MUL ,TI ANI, domnulecomandor!

C`l`tor pe drumuri de ape…

Pentru a treia oar`\n misiune

pe MediteranaComandata de comandorul Marian Savulescu s,i

având un echipaj format din 203 persoane, fregata„Regele Ferdinand” a parasit vineri, 19 septembrie, por-tul Constant,a pentru a participa la exercit,ii navale înMarea Mediterana s,i la Operat,ia „Active Endeavour”.

Nava s,i echipajul sau vor fi supuse unui proces deevaluare NATO nivel II privind interoperabilitatea cunavele din t,arile Aliant,ei, activitate ce se va desfas,ura înperioada 24 septembrie – 10 octombrie, în timp ce par-ticipa la exercit,iul „Noble Midas”. Dupa finalizareaexercit,iului „Noble Midas”, fregata româneasca va par-ticipa, în perioada 10 octombrie – 13 noiembrie, laOperat,ia „Active Endeavour”, ce se va desfas,ura subcomanda NATO, în Marea Mediterana. Echipajul fre-gatei „Regele Ferdinand”, echipaj apreciat de condu-cerea Ligii Mais,trilor Militari de Marina ca fiind foartebine pregatit profesional, participa pentru a treia oara laaceasta act,iune de monitorizare a traficului naval s,i ae-rian în scopul combaterii traficului ilegal s,i a act,iunilornavale asimetrice, celelalte doua fiind îndeplinite curezultate pozitive.

Uram succes bravilor camarazi de arma s,i profesie,dorindu-le sa se reîntoarca acasa sanatos,i s,i bucuros,i dereus,ita unei noi misiuni îndeplinite cu succes.

Consiliul Director al L.M.M.M.

File din istoriaunei vie]i remarcabile…

çn dialog cu primarul…Deschisa oricarei colaborari, mai ales cu organele publi-

ce locale, conducerea Filialei Mangalia a L.M.M.M. a par-ticipat vineri, 3 octombrie, la o întâlnire cu domnul inginerMihai Claudiu Tusac, primarul localitat,ii, edilul s,ef alMangaliei gasindu-s,i timpul necesar pentru a primi infor-mat,ii cu privire la existent,a, structura s,i scopul existent,ial alacestei asociat,ii socio-profesionale.

Coerent în explicat,ii s,i având deplina responsabilitate acelor afirmate, pres,edintele Consiliului de conducere al fil-ialei, maistrul militar principal (r) Cornel Irimia, a insistat peproblemele sociale ale membrilor asociat,i, fara a omitedisponibilitatea ligii de a contribui, prin proiecte comune, ladiverse act,iuni ce au ca scop înfrumuset,area s,i mediatizareaacestei atât de îndragite localitat,i aflate de-a lungul litoralu-lui românesc.

Primarul Mihai Claudiu Tusac s,i-a manifestat dorint,a dea întret,ine cu filiala ligii din Mangalia relat,ii de foarte bunacolaborare, un lucru care ne obliga la o s,i mai mare respon-sabilitate în organizarea activitat,ilor s,i act,iunilor viitoare.

M.m.pr. Gheorghe VLAD

ANUN ,T PUBLICITARS.C. ERIKA POWER SYSTEMS S.R.L., cu sediul în

Constant,a, strada Portit,ei nr.5, va sta oricând la dispozit,ie încalitate de distribuitor al unei game diversificate de produsedin domeniul tehnicii de calcul: accesorii, periferice, com-ponente calculator, consumabile, medii de stocare optice s, imagnetice, memorii RAM s, i FLASH, produse de papetarieetc.

Pe lânga comercializarea produselor enumerate, firmanoastra va ofera o gama larga de servicii IT, incluzândcrearea de aplicat,ii software specializate, pagini deprezentare WEB, materiale promot,ionale personalizate.

Pentru orice problema pe care o dorit,i clarificata înaintede a ajunge la firma, putet,i sa ne contactat,i pe tel. mob.0766102562.

Va mult,umim pentru atent,ia cu care ne-at,i receptat invi-tat,ia. Va as, teptam!

PAG. A 5-ATT II MM OO NN AA

6 MAI 2009 – O ZI ISTORICåPENTRU CORPUL MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå

Campania de mediatizare a momentului cu adevarat istoric, 6 MAI 2009, începechiar cu acest numar al Timonei. La data de 6 mai, dar în urma cu o suta de ani, as,acum confirma s,i documentul primit de liga de la Serviciul Istoric al ArmateiRomâne, regele Carol I, suveranul de atunci al României, a consfint,it, prin augustasa semnatura aplicata pe Inaltul Decret Regal nr.1620, constituirea CorpuluiMaes, trilor Militari S, efi de Specialitat,i, entitate profesionala cunoscuta astazi subdenumirea de Corpul Mais, trilor Militari de Marina, s,i apreciata pentru profesiona-lism, responsabilitate s,i devotament de-a lungul întregului secol al existent,ei sale.

Sarbatoarea centenarei vârste presupune un efort organizatoric deosebit dinpartea ligii, asociat,ie ce va fi sprijinita în intent,iile sale privind întâmpinarea s,idesfas,urarea momentului aniversar de catre Statul Major al Fort,elor Navale,Comandamentul Flotei s,i Liga Navala Româna.

Daca dumneavoastra, membri asociat,i ai ligii sau doar simpli cititori ai ziaruluiconsiderat,i ca ne putet,i ajuta cu o sugestie organizatorica, ca sa nu mai vorbim deatât de mult dorita sponsorizare, facet,i-o! Pentru conducerea ligii va fi un sprijinesent,ial.

M.m.pr.(r) Alexandru GRECU – secretar al L.M.M.M.

M.m.pr.(r) Barbu Gheorghe, principalulorganizator s, i animator al întâlniriipromot,iei „Decembrie 1968”, în dialogcu unul dintre fos,tii profesori, coman-dorul în rezerva Pos,taru (cel cu spatele).

Ziua de vineri, 26septembrie, zi aunei toamne des-tul de darnica ter-mic, a însemnat,pentru cei din

promot,ia „Decembrie 1968” a S, colii Militare de Mais,tri careau înt,eles mesajul organizatorilor de a-s,i lasa pentru o zi tre-burile sa mai as,tepte, o zi a revederii, o zi a bucuriei întâlniriicolegilor dupa 40 de ani de la absolvire. Cine nu a înt,eles sarenunt,e la cele zilnice sau care nu au putut efectiv sa o faca, lespun, cu toata sinceritatea, ca au ce regreta.

Sprijinit,i la modul concret de catre domnul contraamiralDorin Danila, s,eful Statului Major al Fort,elor Navale, de catreconducerea S, colii Militare de Mais,tri, de catre AcademiaNavala „Mircea cel Batrân, precum s,i de consilierii m.m.pr.Banu Ion, m.m.pr. Boza Marian s, i m.m.pr. RachieruConstantin, carora cu respect le mult,umim, revenirea noastra,dupa 40 de ani, în institut,ia care ne-a format ca tehnicieni mili-tari ne-a adus în suflet o s,i mai mare pofta de viat,a, o s,i maiprofunda dorint,a de a fi mereu împreuna… Mai put,in sprin-teni, cu pierderi importante ale podoabei capilare, cu ceva maimulte kilograme în plus, cu fet,e ridate, dar zîmbitoare, ceiprezent,i la aceasta întâlnire de suflet au ramas profund marcat,ide farmecul ei, dovada s,i dorint,a lor de a ne regasi dupa cinciani - vârstele înaintate, acceptând cu greutate distant,ele preamari de timp. As,a va fi, ne vom întâlni în toamna anului 2013,beneficiind, ca s,i de aceasta data, de ajutorul celor mai susment,ionat,i, dar s,i de cel al ligii, as,a cum am beneficiat laaceasta întâlnire de neuitat.

M.m.pr.(r) Gheorghe BARBU

Promo]ia „Decembrie 1968” a ßcolii Militare de Mai[tri„Am.Ion Murgescu” s-a re\nt~lnit dup` 40 de ani de la absolvire

O fotografie în preajma bustului celui al carui nume troneaza pe frontispiciuls,colii, Amiral Ion Murgescu, ramâne o „piesa” de mare valoare spirituala în sertarulcu amintiri al fiecarui participant la întâlnirea promot,iei „Decembrie 1968”

Un ve[nic \mp`timit al scenei…As,a poate fi caracterizat maistrul militar principal (r) Aurel Lazaroiu, actual-

mente s,eful Cercului Militar Constant,a, argumentele ce ne sust,in „acuzat,iile” fiind:bucuria ce i-o provoaca calcatul pe scândura scenei, dragostea pentru rostirea artis-tica a cuvântului, daruirea fat,a de tot ce presupune a fi un act de cultura.

Relativ recent (2-4 octombrie), participând la cea de a IV-a edit,ie a FestivaluluiNat,ional de romant,e s,i poezie de la Câmpulung Moldovenesc, festival gazduit decatre Cercul Militar din localitate, Aurel Lazaroiu, printr-o excelenta prestat,ie inter-pretativa, a determinat exigentul juriu sa-i acorde Premiul I, fara nici un fel dediscut,ie. Colajul construit de el cu ingeniozitate artistica s,i sugestiv intitulat Rapsodiide toamna, a cuprins versuri ale poet,ilor: Gh. Topârceanu, L.Blaga, I. Minulescu, N.Stanescu, A. Paunescu. Rostirea acestor versuri, frumos s,i într-o ambiant,a scenicaspecifica toamnei, a impresionat. Bravo, Aurica! Felicitari s,i sust,inute aplauze s,i dinpartea noastra, a camarazilor tai de asociat,ie.

M.m.pr.(r) Nicolae MANOLE

Aspect din timpul evolut,iei în concurs a interpretului Aurel Lazaroiu.Momentul: Festivalul Nat,ional de romant,e s,i poezie organizat de catre CerculMilitar Câmpulung Moldovenesc, Primaria Municipiului s,i Casa de Cultura „TudorMus,atescu” din localitate, proiect cultural aflat la cea de a IV-a edit,ie.

În vizita la nava-s,coala „Mircea”, nava la bordul careia, dupa sosirea de la Hamburg, acolo undesuportase reparat,ii capitale, absolvent,ii S, colii Militare de Mais,tri promot,ia 1968 au fost primii careau efectuat stagiul de practica, atât cel de la finalul anului 1966, cât s,i cel din vara lui 1967, voiaj cea însemnat ajungerea în Frant,a s,i Anglia.

„Sa ne cunoas,tem mai bine” a fost un proiectal Ligii Mais,trilor Militari de Marina prin care s-aurmarit nu numai transmiterea, prin dialog directcu mais,trii militari, subofit,erii s,i soldat,ii – gradat,ivoluntari a unei cantitat,ii importante de informa-t,ii despre respectiva asociat,ie socio-profesionala,ci s,i cunoas,terea de catre conducerea ligii a pro-blemelor profesionale s,i sociale cu care se con-frunta aceste segmente lucrative. Proiectul, alcarui scop a fost prezentat detaliat domnului con-traamiral de flotila Dorin Danila, s,eful StatuluiMajor al Fort,elor Navale, a primit aviz favorabildin partea Domnei -Sale, urmând ca la finalizareliga sa-i prezinte problemele reies, ite dindiscut,iile purtate de reprezentant,ii sai cupartenerii de dialog mai sus amintit,i.

Conformându-se celor dinainte stabilite,Consiliul Director a întocmit un amplu raport cureferire directa la desfas,urarea proiectului,scot,ând în evident,a, atunci când referirea s-afacut la problematica socio-profesionala, 23 denemult,umiri sesizate de partenerii de discut,ii.Raportul, trimis s,efului Statului Major al Fort,elorNavale, rod al unei act,iuni intreprinse de catre oasociat,ie neguvernamentala în limita preroga-tivelor sale legale, a fost analizat, spremult,umirea noastra, punct cu punct de catre con-ducerea acestei categorii de fort,e armate, fiecareisesizari gasindu-i-se raspunsurile corecte s,i con-crete, iar acolo unde legislat,ia a permis, gasindu-se solut,ii ce pot conduce la îndreptarea lucrurilor.

Oricare dintre partenerii nos,tri de discut,ii,daca dores,te sa consulte sesizarile ligii s,i modulde solut,ionare a acestora, o poate face la sediul

asociat,iei, aici aflându-se documentul primit de laS.M.F.N.

Ca în urma acestei act,iuni nu prea am sesizatcres,teri în efectivul ligii, ba din contra, acesta s-adiminuat, este cu totul o alta problema, pe carepromitem ca o vom analiza cât de curând. Pânaatunci, corect ar fi sa evitat,i a folosi acuzele laadresa acestei asociat,ii ori de câte ori considerat,ica va confruntat,i cu diverse neajunsuri profesio-nale (relat,ii inter-umane, salarizare, funct,iis,.a.m.d.) întemeiate sau nu, pentru ca rolul ligiieste departe de a fi identic cu cel pe care socie-tatea i l-a acordat sindicatului.

M.m.pr. Nicolae OAS, E

REVELION 2009,unde [i cam cu ce pre]!?

Tradit,ia trebuie respectata, as,a ca s,i în acestan, la fel cum a procedat de 17 ani încoace, ligava organiza Revelionul, invitându-s,i membriiasociat,i sa vina în numar cât mai mare pentru apetrece împreuna ultima noapte a lui 2008.

Anul acesta liga a ales ca loc de desfas,urarea „ostilitat,ilor”, restaurantul „Cleopatra” dinMamaia, acelas,i ca s,i anul trecut, salonul înschimb fiind altul s,i anume Salon Parter Pax.Pret,ul este de 195 lei/persoana, membrii ligii,as,a cum s-au petrecut lucrurile s,i pâna acum,fiind sust,inut,i cu 50% din suma, sust,inere ceurmeaza a fi recuperata în lunile ianuarie s,ifebruarie 2009.Va as,teptam, lista înscrierilor a fost deschisa!

Problemele sociale ale membrilor ligii \n aten]ia conducerii S.M.F.N.

PAG. A 6-A TT II MM OO NN AA

Exigent,a atât de necesara în învat,amânt se afla, dupa 1989, într-ocontinua diminuare, eforturile profesorilor (N.R.: Ale unora dintre ei!)nu de a cres,te aceasta exigent,a, ci macar a o ment,ine la o cota cât decât acceptabila fiind deseori interpretata drept o „încalcare a drepturiloromului”, o atitudine „nostalgica” sau un act de „stresare” a elevilor s,istudent,ilor! Rezultatul? Nivelul de cultura a capatat un vadit „trand”descendent, lucru reflectat s,i în calitatea traducerilor. Sunt cazuri încare, oricât de bun ar fi „talmaciul”, duios,ia, muzicalitatea, simplitatea,tâlcul, umorul etc. dintr-o limba nu se pot reda fidel s,i complet în altadin lipsa unor situat,ii s,i, respectiv, a unor cuvinte s,i expresii echiva-lente. Se recurge atunci la perifraze, prin care, vrând-nevrând, se fal-sifica întrucâtva adevarul.

Lucrurile se complica însa s,i pot capata accente hazlii sau chiargrotes,ti atunci când i se cere cuiva sau se apuca din proprie init,iativasa traduca dintr-o limba straina probleme pe care nu le înt,elege nici înpropria-i limba. De regula, necazurile apar deoarece traducatorilor leeste lene sa se uite pe dict,ionar, s,i atunci traduc „dupa ureche”,inventând cuvinte s,i expresii de care specialis,tii în domeniul respectivn-au auzit în viat,a lor. Aceste improvizat,iipar însa „super” altor novici, care pâna laurma ajung sa-i corecteze pe profesionis,tiicu experient,a de o viat,a. Fara îndoiala ca,în comparat,ie cu germana, ca sa nu maivorbim de araba, chineza sau chiar rusa,engleza este „floare la ureche” (piece ofcake). Mai întâlnim totus, i pretins, icunoscatori de engleza care s, tiu doarcuvintele de baza din fondul principallexical, în rest recurgând la aranjamentead-hoc. Când nu se cunoas,te echivalentulenglezesc, se da un aspect „anglo-saxon”cuvântului românesc sau invers,sporindu-se numarul barbarismelor s,i alconfuziilor. Cuvintele compuse dinengleza sunt o adevarata pacoste.Northern Ligths („aurora boreala”) devine„luminile nordului”, blackbird („mierla”)„pasare neagra”, flight („cursa aeriana”sau „patrula de avioane”) un simplu „zbor”, battleship („nava de linie”,adica o anumita clasa de nave de lupta) este considerat „nava derazboi” în general, provocându-se afirmat,ii aberante atunci când bat-tleship apare într-o enumerare alaturi de cruiser, destroyer, frigate etc.Tot as,a army este confundat cu armed forces, când de fapt ele se referadoar la „fort,ele terestre”. În engleza marine înseamna într-un anumitcontext „militar din infanteria marina”, dar unii „specialis,ti” îl traducprin „marinar”, fiind astfel incapabili sa înt,eleaga tâlcul zicalei „tell itthe marines, sailors won t believe it” ) un fel de „sa i-o spui lui mutu”).Bodyguard este tradus mot-a-mot prin „garda de corp”, uitându-se cabody înseamna „persoana”, deci este vorba de o „garda personala”, nude un obiect gen „flanea de corp”.

Sunt totodata s,i situat,ii când nici dict,ionarul nu s,tie prea multe.Dau câteva exemple din Dict,ionarul englez –român (Editura Teora,1997). Adjectivul naval se refera la „marina militara”, as,a ca sintagmanaval ship nu trebuie considerata „pleonasm”. Gradul captain înseamna„comandor” în marina, în timp ce comandorul de aviat,ie este groupcaptain în „Royal Air Force” (aviat,ia militara britanica). Warhead nuînseamna „focos” (dispozitiv de aprindere), ci „component de lupta”(încarcatura de exploziv), sensul militar de „focos” fiind redat prin fusela americani, lucru ignorat de dict,ionarul amintit. Nici cu franceza,tradit,ional bine cunoscuta românilor cu s,coala, nu stam mai bine, daraceasta nu se prea observa datorita volumului mai redus de textefrant,uzes,ti. Astfel, cuvântul frant,uzesc matelot (de origine olandeza,unde are sensul de „camarad de cus,eta pe nava”) înseamna: 1) „mari-nar de rând în marina militara” s,i 2) „nava vecina într-o format,ie mili-tara”. La noi însa este cunoscut în mediile livres,ti cu sensul de „mari-nar în general”. Sintagma fusiliers marins este tradusa la noi prinexpresia ambigua „pus,cas,i marini”, când de fapt se refera la „infante-ria marina”, care nu are numai „pus,cas,i”, ci s,i artileris,ti, tanchis,ti s,ichiar aviatori.

Aces,ti „prieteni fals,i” (false friends) sunt însa cu sutele, iar dacamai adaugam s,i faptul ca multe prescurtari s,i sigle straine ramânnetraduse din lipsa de documentare adecvata, ne dam cu us,urint,a seamaca românul care dores,te sa fie bine s,i corect informat, dar accepta saramâna la cheremul unui traducator, nu prea are s,anse sa ocupe un locde frunte, mai ales în zilele noastre, când… Daca n-ai carte (straina), egreu sa ai parte!

(va urma)

Comandor (r) Neculai PADURARIU

Nave fantom`Citind romanul cu acelas,i nume, autor englezul Colin

Forbes, mi-am pus întrebarea daca exista s,i în realitateasemenea nave fantomatice, adica nave ce nu pot fidescoperite de radar, pentru ca întreaga poveste cu aspectpolit,ist a domnului Forbes era de la bun început etichetata deautor ca fiind rodul imaginat,iei sale.

Raspunsul nu a întârziat sa apara, s,i asta pentru carasfoind interesanta s,i atractiva revista România Maritima s, iFluviala – magazin nr.19 (august 2008), publicat,ie editata decatre Liga Navala Româna Filiala Bucures,ti, am descoperitun material al carui autor, comandor (r) S, tefan Chira, se refe-rea la tehnologia denumita „Stealth”, tehnologie care poatetransforma nave s,i avioane în obiecte invizibile pentru radar.Incerc a va comunica s,i dumneavoastra, celor care, la fel cas,i mine, suntet,i mai put,in cunoscatori ai acestui fenomen,extragând anumite pasaje din materialul domnului comandor(r) S, tefan Chira intitulat „Din nou despre navele Stealth”, s,ipublicându-le în „Timona” de-a lungul a doua sau treiepisoade, în funct,ie de spat,iul tipografic alocat.

Metoda reducerii puterii undei reflectate – sust,ine binedocumentat domnul Chira – prin folosirea unor materialeabsorbante cu preponderent,a din plastic, precum s, i prinrealizarea unei forme speciale a carenei, prin modificareageometriei, încât aceasta sa fie cât mai difuza. În cazul înspet,a ne-am referit la corveta suedeza „SBI”, una dintre celemai semnificative realizari în domeniu.

Într-un articol publicat destul de recent în ziarul „TRI-COLORUL” – conform precizarii domnului Chira –

colonelul dr. Emil Strainu, specialist în „razboiul electronic”,ne aduce chiar pe meleagurile noastre, prezentând un intere-sant episod, în care americanii au facut o demonstrat,ie defort,a, reus, ind sa „ascunda” o t,inta navala. Concret, autorul serefera la fregata americana „DOYLE” care, alaturi de altenave ale flotelor statelor riverane Marii Negre, la care s-auadaugat s, i doua din Grecia s, i Italia, a participat, în zilelede 23 s, i 24 octombrie 1994, la exercit,iul naval „SEAPARTNER 94”.

Din acest exercit,iu , ne intereseaza o tragere navala, exe-cutata asupra unei curioase t,inte puse la dispozit,ie de ameri-cani, t,inta care nu a putut fi lovita de nici una dintre nave,chiar daca asupra acesteia se tragea pe rând, câte 8 minute.

(va urma)Dumitru MIHAILESCU

Sarmana limba româna…Din „perlele” profesorilor…

Traduttore, traditore (VI)

Cel mai faimos faraon al Egiptului ramâne Tutankamon,mort la o vârsta foarte tânara s,i ramas ascuns în mormântulsau din Valea Regilor vreme de 3300 de ani, pâna când, în1922, a fost descoperit de arheologul britanic HowardCarter s,i de lordul Carnarvon.

Tutankamon a surclasat ca faima alte figuri importanteale Egiptului, dar nu datorita unor fapte extraordinare dintimpul prea scurtei sale viet,i, ci mult,umita comorilordescoperite în mormântul sau.

O moarte controversataTutankamon a devenit faraon la noua ani s,i a murit la 18

ani. Cercetatorii au mers pe mai multe piste în privint,acauzelor mort,ii faraonului, luând în calcul chiar s,i crima. Oradiografie realizata în anul 1968 indica lipsa unui fragmentde os al craniului, fapt care i-a dus pe cercetatori la con-cluzia ca Tutankamon a primit o lovitura fatala în cap. Oalta tomografie, realizata în 2005, a dovedit ca fragmentulosos s-a desprins dupa moartea faraonului, cel mai posibil înmomentul mumificarii sau atunci când Carter l-a scos dinsarcofag. Studii recente amanunt,ite au relevat ca, de fapt,regele a suferit o fractura grava la unul dintre picioare, înzona de deasupra genunchiului. Cangrena nu a mai putut fit,inuta sub control, tânarul pierzându-s,i viat,a. Oamenii des, tiint,a au aflat s, i motivul accidentului: o partida devânatoare. Pe 4 noiembrie 2007, mumia lui Tutankamon afost expusa la Luxor, vizitatorii având pentru prima data

ocazia de a admira chipul mumifiat al Regelui – copil.Arheologii egipteni au scos mumia din sarcofagul în care astat mai bine de 3000 de ani s,i au amplasat-o într-o vitrinadin plexiglas climatizata, pentru a o proteja inclusivîmpotriva bacteriilor.

Blestemul faraonului.Numele lui Tutankamon se leaga nu numai de comorile

extraordinare descoperite în mormântul sau, ci s,i de o seriede mort,i suspecte care au dus la crearea legendei cuprinsa îndoua cuvinte ce dau s,i azi fiori de groaza: blestemulfaraonului. Inscript,ia gasita în apropierea sarcofagului„Moartea va atinge cu aripile ei pe cel care îl va tulbura pefaraon”, a fost luata în serios dupa ce soarta celor care auavut legatura cu descoperirea mormântului, precum s,i amos,tenitorilor acestora, a început sa ia întorsaturi neas,tep-tate. Carnarvon a murit la câteva luni dupa ce a patruns înmormânt, cauza fiind o înt,epatura survenita chiar înpiramida. În ultimii douazeci de ani, mai multe persoanecare au avut legatura cu deschiderea sarcofagului au muritîn condit,ii suspecte, cercetatorii punând seria mort,ilor sus-pecte pe seama unei ciuperci care a supraviet,uit în condit,iilede izolare perfecta din mormânt.

Howard Carter, cel care a deschis groapa s,i care nu acrezut nicio clipa în „blestemul faraonului”, a murit , la 66de ani, din cauze naturale.

M.m.pr.(r) Neculai MANOLE.

Iata un subiect care, cu sigurant,a, prezinta un grad însemnatde interes din partea dumneavoastra. De aceea va vom prezentamai în detaliu, de-a lungul a câtorva episoade, cele mai cunos-cute invent,ii din domeniile social, militar, tehnic, medical saumarinaresc. Pentru început, în prezentarea noastra va fi vorbadespre arcul cu sageata s,i roata.

Arcul s, i sageata:Format dintr-o tija de lemn îndoita s,i o funie vegetala bine

întinsa, care creaza o tensiune mecanica s,i arunca sageata – opiesa confect,ionata din lemn sau alt material, ascut,ita la un capats,i prevazuta cu pene pentru a-i asigura stabilitatea aerodinamica– arcul a fost invetat de un neanderthal în epoca de piatra, aces-ta, cu sigurant,a, devenind un foarte bun vânator. În funct,ie decerint,e, dar s,i de evolut,ia speciei umane, invent,iei i s-au aduscontinuu îmbunatat,iri. Spre exemplu, la 1500 î.Hr. mongolii,asirienii sau anglo-saxonii confect,ionau arcul din lemn, ten-doane s,i coarne de animale.

De la obiect destinat vânatului, arcul a ajuns în timp sa fie oarma principala de lupta, lemnul de frasin sau mahon, coarda deintestine de cerb sau urs, piele sau par împletite devenind mate-rialele cele mai des folosite.

Saget,ile erau cioplite din lemn tare (trandafir, salcie) sau dintije de trestie, vârfurile fiind pregatite în funct,ie de vânat, adicadin piatra, piele, os sau corn.

În zilele noastre arcul, în afara faptului ca serves,te ca obiectde joaca pentru copii, este gasit într-o anume competit,iesportiva, pentru aceasta întrebuint,are materialele folosite fiindfibra de sticla, carbon sau aluminiu, iar saget,ile din materialecompozite sau fibra.

Roata:La început a fost butucul rostogolit care, prin taiere trans-

versala, aparea ca un disc greoi ce se învârtea. Primele piese cesemanau cât de cât a rot,i erau construite din trei scânduri cio-plite sub forma rotunda s,i prinse cu traverse. Ceva mai târziu, lacarele de lupta din Asia Mica, apare spit,a, element ce a facutposibila construirea unei rot,i mai us,oare.

Evolut,ia invent,iei se datoreaza tot carului de lupta, pentruacesta pregatindu-se rot,i din ce în cemai us,oare dar s,i mai rezistente, noileelemente aparute: butucul s,i osia,apoi banda sau inelul metalic întins lacald în jurul rot,ii, dar s,i a construct,ieide drumuri, lucru realizat de romani,a condus la folosirea rot,ii pe scara câtmai larga s,i cât mai diversa.

Nu trebuie sa scapam din vederealte doua tipuri de rot,i., s,i anume ceadenumita roata olarului, folosita înMesopotamia în urma cu 6000 de ani,precum s,i roata de apa, o construct,iecare, act,ionata de apa, vânt sau ani-male, era montata pe un ax ce act,ionao alta roata… Progresul s,i-a spuscuvântul: astazi vorbim s,i de roata dinparcul de distract,ii s,i de rotit,a ceasor-nicului, precum s,i de alte tipuri de rot,is,i rotit,e.

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

Concluzie:- Transformarea valorii temperaturiipozitive sau negative din grade Celsius îngrade Fahrenheit, are ca punct de plecarerelat,ia: O°C = 32°F. Pentru fiecare gradCelsius cres,terea sau scaderea valorica

este de 1, 8 grade Fahrenheit (ex. privindcres,terea temperaturii: 37°C = 98,6°F (37x 1,8 = 66,6 + 32, iar pentru scadereatemparaturii, –37°C = –34,6°F). În cazulvalorilor Fahrenheit semnul „–” (tempe-ratura negativa) apare abia la –17°C, îngrade Fahrenheit aceasta valoareînsemnând – 0,4°- Transformarea valorii temperaturiipozitive sau negative din grade Celsius îngrade Kelvin, are ca punct de plecarerelat,ia: 0°C = 273,15°K. Cres,terea sauscaderea temperaturii în cazul unitat,ii demasura Kelvin este, fat,a de unitatea demasura Celsius, de un grad la un grad.Exemplu: 37°C = 310,15°F (37 x 1 = 37+ 273,15 – punctul de plecare, sau, încazul temperaturii negative –37°C =236,15°K, adica: 273,15 – 37 = 236,15).

Exersat,i s,i dumneavoastra, calculândurmatoarele: a) 25°C = ?°F = ?°K: b) 5°F= ?°C; c) 258, 15°K = ?°C; d) –20°C =?°F:

Raspunsul corect este: a) 77°F s,i298, 15°K; b) –15°C; c) –15°C; d) –4°F.Suntet,i de acord? Asta, da invent,ie!

A: Temperaturi pozitiveCELSIUS FAHRENHEIT KELVIN

0 32 273,151 33,8 274,152 35,6 275,153 37,4 276,154 39,2 277,155 41 278,15

B: Temperaturi negativeCELSIUS FAHRENHEIT KELVIN

0 32 273,15–1 30,2 272,15–2 28,4 271,15–3 26,6 270,15–4 24,8 269,15–5 23 268,15

Valoarea temperaturii \n trei unit`]i de m`sur`

Fregata SURCOUF

INVEN ,TII S, I INVENTATORI

Revelat,iileregelui - copil

PAG. A 7-ATT II MM OO NN AA

Medicina naturist`la \ndem~na oricui…

Rodiile oprescevolu]ia

cancerului deprostat`

O rodie consumata zilnic (sauun pahar cu suc de rodii)întares,te imunitatea organismu-

lui, împiedicând astfel înmult,ireacelulelor canceroase în organism.

În urma unui studiu îndelungat,cercetatorii de la Universitatea

California (SUA) au precizat ca acestfruct, rodia, cont,ine izoflavone, sub-stant,e cu efect antiinflamator s,i anti-

cancerigen. Participant,i la studiul efec-tuat au fost s,i barbat,i diagnosticat,i cu

cancer la prostata s,i care suferisera ointervent,ie chirurgicala de înlaturare a

tumorii sau facusera o terapie cu laser. În cazul celorcare au baut câte un pahar de suc de rodii zilnic s-aobservat ment,inera antigenului specific prostatic (PSA)în limitele normale. Cres,terea antigenului prostaticindica o recidiva a tumorii.

REBUSUL – mijloc de instruire[i educare

Îndragite de o imensa masa, cuvintele încrucis,ate selegitimeaza, în primul rând, prin conceptul de continuitatecare leaga generat,iile de-a lungul timpului prin tot ceea ces-a creat mai temeinic în acest domeniu deactivitate. Alcatuirea de „cuvinte încrucis,ate”sau descifrarea unei asemenea alcatuiri nu este,as,a cum cred unii, o pierdere de timp, act,iunea însine, în afara faptului ca încânta s,i distreaza,pune la încercare istet,imea, curiozitatea, fiind defapt un factor modern de raspândire a culturii.

Rebusismul este frumos, util, plin de noutatepentru toate vârstele. Aceia care l-au îndragit latineret,e, îl vor îndragi s,i la… o a doua tineret,e.S, i asta pentru ca în rebus nu exista limita devârsta, satisfact,ia dezlegarii (nu mai spun, acompunerii!) fiind la îndemâna oricui se simteatras pasional de aceasta îndeletnicire caresolicita, într-adevar, eforturi de gândire, dar con-tribuie în mod evident la o permanenta„aprovizionare” a bagajului cultural. Pasiuneapentru REBUS (careuri, enigmistica s,.a.) este operpetua sursa de bucurii intelectuale, chiar dacapentru a fi beneficiarul acestei surse trebuiedepus ceva efort.

M.m.pr.(r) Calin CONSTANTIN

☛ Un tasmanian proaspat decedat soses,te lapoarta Raiului, unde este întrebat de SfântulPetru:

– De ce te-ai sinucis, fiule? Aveai o situat,iemateriala destul de buna, erai bine vazut, aveaisuccese în dragoste…

– Din gres,eala, Sfint,ia Ta!– Cum adica?– Am aruncat în soacra-mea cu un bumerang

s,i… iata-ma-s!☛ Un micut, tasmanian îs,i întreaba tatal:

– O fideparte Japoniade noi?

– Ei, nu-i as,adeparte. Îl s, tiipe angajatulnostru Yamada,care este japo-nez get-beget.Daca ar fi preadeparte, cum arputea veni zilnicla serviciu cubicicleta?

☛ Un batrânel tasmanian patrunde într-un bars,i întreaba:

– Unde-i patronul?– A plecat la înmormântare.– Întârzie mult?– Nu s,tiu, dar prea devreme nu-l vad sa vina

din moment ce se afla în cos,ciug…

☛ Un om politic se adreseaza electoratului:– Daca voi fi ales deputat, va promit ca voi

îndrepta lucrurile din aceasta t,ara!– Cum? – întrebara alegatorii în cor.– Voi începe cu oamenii! Doar sunt medic

ortoped!☛ – Taticule, de ce într-o campanie electorala sunt baloanecolorate, sloganuri electorale, flori, stegulet,e, afis,e urias,e,confetti, fotografii, majorete care danseaza s,i format,ii demuzica pe scena?

– Orice campanie electorala trebuie sa arate ca un circ!☛ Un individ aflat de ceva vreme internat la Spitalul de„glumet,i” din Palazu Mare, s,i-a sunat sot,ia în prima zi dupavotare:

– Scumpa mea, doresc sa te anunt, ca doctorii mi-au spusca m-am facut bine definitiv. Uite, ieri am ies,it din spitalpentru câteva ore s,i am fost la centru de votare!

– Ma bucur, Nelule, sa aud asemenea veste! S, i pe cineai votat?

– Cum, pe cine!? Pe Nicolae Ceaus,escu, pe cine altu…Mihai Porumbit,a

Din ciclul:

„Cinci ani cine spune,trei ani cine ascult`” (II)☛ Concurs internat,ional de karate. Unfrancez, cu o mis,care fulgeratoare abrat,ului, sparge 10 caramizi. Un englezsfarâma 20. Un japonez 25. CiobanulIon ridica mâna, loves,te s,i distruge 30de caramizi. E felicitat s,i, dupa concursda explicat,ii:

– Apai, fet,ii mei, aiasta nu-i nimic. Noi avem pa unul, Nicolae, caredoar mis,ca mâna s,i rade un cartier întreg.☛ La un examen, profesorul întreaba:

– Care e cea mai ros,ie mare?– Marea Ros,ie, raspunde elevul Ionescu.– Bravo, Ionescule. Ai 10! Dar cea mai neagra mare?– Marea Neagra, raspunde Popescu.– Bravo, Popescule, s,i tu ai 10. S, i acum, cine ne spune care-i cea mai

murdara mare.– Marea Adunare Nat,ionala, se repede Bula.– S, i tu ai 10, îi spune profesorul. 5 la Jilava s,i 5 la Gherla…

☛ S, tit,i ce s-ar întâmpla în Sahara daca s-ar instala comunismul? Timpde 500 de ani, nimic. Dupa 500 de ani s-ar constata o penurie de nisip!

■ „S, ampania este o bautura scumpa pe care o bea clasa muncitoare prinreprezentant,ii sai”, asta era zicala pe vremurile când democrat,ia era lamare departe de România!… Azi o beau copiii de bani gata ai miliarda-rilor tranzit,iei post-decembriste în cluburile de noapte la modestul pret, de1000 de euro/sticla. Raportat,i acest pret, la pensia medie pe o luna a celorcare au muncit o viat,a întreaga s,i traget,i o concluzie…■ În ajun de alegeri, domnii nos,tri guvernant,i au aruncat câteva firimi-turi pensionarilor prin cei 20% la punctul de pensie, care însa nu acoperanici pe departe inflat,ia s,i scumpirile la produsele de baza…■ Sistemul sanitar este la pamânt. Medicii buni se duc în strainatate. Înspitale, bolnavii îs,i cumpara medicamentele, cazurile de malpraxis seînmult,esc pe zi ce trece…■ Marile semne de întrebare privindmis,carea populara din decembrie 89 s-auelucidat. Au fost condamnat,i doi generalioctogenari ai Armatei Române… Bravos,nat,iune!■ Pentru ca nu se putea altfel, chipurile,alegerile au fost programate la 30 noiem-brie, adica exact cu o zi înaintea ZileiNat,ionale! Tradit,ia cere ca aceasta ZI safie serbata cu o parada militara. Cum vadefila oastea româna? Cumva cu sacii ce cont,in buletine de vot înspate!… Nene, am cam ajuns de râsul mapamondului pamântului s,i uited-aia zic s,i eu, as,a cum a zis cândva Gh.Topârceanu (poetul, nu vreunfotbalist sau vreo vedeta, din asta, TV) …mai ca-mi vine sa-mi las baltatoate interesele!

Pe lânga toate „minunile” ce bântuie România de la 89 încoace, colacpeste pupaza mai asist uneori s,i la „eforturile intelectuale” depuse decatre nis,te membri ai ligii, atunci când cauta ei sa încropeasca cevamotive pentru a parasi asociat,ia… Doamne, ca mare-t,i mai e gradina!

nea MITICAAnecdote electorale

Au [i australieniioltenii lor – tasmanienii…

Z`u c`-mi vine s`-mi las balt`toate interesele…

h

h

h

h

h

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

hh h

h h

h

h

h

h

h

Insule s,i peninsule(din cunos, tint,ele geografice ale unui elev ce le doarme pe la ore

de parca a luat has, is, )

☛ Arhipelagul Gagalapos este renumit pentru cres,terea broas,telort,estoase urias,e pentru oua s,i rame de ochelari.☛ La Golful Mexic se afla doua peninsule: Ducadam s,i Florica:☛ S-a aflat ca Gloenlanda nu e o insula ci un grup de insule învelite cuun strat de gheat,a gros de circa 2.000 metri.☛ Peninsula Sinai e înrudita cu oras,ul Sinaia pe motiv de mânastire.☛ Insula S, erpilor era a t,arii noastre, dar ne-a luat-o U.R.S.S. ca sa aibagrija de s,erpi.☛ Se crede ca în Insula Pas,telui se afla nis,te statui urias,e aduse de catreextrateres,trii ca sa s,tie lumea cum arata ei.☛ Arhipelagul este o asociat,ie de insule, iar cel mai mare arhipelag depe glob este Indonezia.☛ Robinson Custroe a locuit pe o insula pustie, dar într-o zi de vineris-a întâlnit cu un salbatic pe care îl chema Vineri.

Nota: Orice asemanare cu copiii dumneavoastra se exclude…Anonim

(uite as,a, ca sa nu aiba nimeni pe cin-sa-njure!)

De la mare…ORIZONTAL: 1) Complex comercial din Constant,a –

Sine qua non pentru mare. 2) „Luna tu stapâna marii…”(Mihai). 3) Lumea banat,eana – Afirmat,ie la Navodari –Cuta. 4) A face baie în mare – „… dobrogeana” (S, t. Vlad).5) Supremul soare de la Aurora! – „… dobrogeana”,melodie de Aurel Manolache (pl.). 6) Prevederi în contract– Fata de la cherhana. 7) „Sârba de la …” (E. Roizen) –Calut,ul dobrogean. 8) Veturia Tanase – Cunoscutacordeonist în repertoriul caruia se afla s,i „Sârba dobro-geana” (Ilie). 9) … de Barbu (1893-1958), cântareat,a deopera – Restaurant în stat,iunea Venus. 10) „Noapte……” (2cuv.), poezie ce apart,ine lui Lucian Blaga – „Marea…”, unadin melodiile lui Horia Moculescu.

VERTICAL: 1) A scris poezia „Setea marii” (Mihai) –„Un singur…” (Mis,u Iancu”. 2) Autorul tabloului „Vapoareîn portul Constant,a” – Barca pescareasca. 3) Întinderedobrogeana… la mare – Aurel Manolache. 4) 12 luni – Ne-a oferit un „Concert la mare” (Nicolae)… 5) … iar acestcompozitor (Edmond), cântecul „Marea aurie” – Muncitorîn construct,ii. 6) Altfel nu – Benzi rulante. 7) Cherhana 23!– Acela… de la Aladin!. 8) Stat,iune din sudul litoralului –Administrativ (abr.). 9) Hotel în stat,iunea Venus –Frumuset,ea din port. 10) Nemuritoarea eroina verdiana,nume purtat de unul dintre hotelurile stat,iunii Saturn – Althotel din aceeas,i stat,iune.

Nicolae V. BABONEARebus Club DELFINUL Constant,a

SEDIUL REDAC¥IEI : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Nicolae OAßE

CORECTOR : Prof. Geo VLAD

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATå [i TIPARUL : S.C. INFCON S.A. Constan]a

126

I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A TT II MM OO NN AA

Ies,ita din format,ie as,a cum cere regulamentulmilitar, eleva Madalina Bis,oc a primit permisiuneade a-s,i exprima gândurile în noua sa postura, aceeade os,tean al României.

4 octombrie 2008, ora 09.45:Pe platoul S, colii Militare deMais,tri „Am. Ion Murgescu”animat,ie, nu gluma: fanfarareprezentativa a Fort,elorNavale se pregatea pentruînceperea ceremonialului;purtatorii uniformei de elevicu insemnul specific anului Ide studiu se aflau în format,ieas, teptând ceremonialul cuemot,iile fires, ti oricarui

început; parint,i, prieteni, colegi, flori, zâmbete, priviri curioase…Orele 10.00: Sosesc oficialitat,ile militare, în fruntea carora se afla con-traamiralul de flotila Vâlsan Nicolae, personalitate care a primit rapor-tul de la comandantul s,colii, comandorul Marian Bardan. Dupa primi-rea raportului, contramiralul Valsan invita în tribuna oficiala pe ceilalt,iinvitat,i de marca, printre aces, tia regasindu-se: comandantulComandamentului Flotei împreuna cu loct,iitorii sai, comandant,i deunitat,i, reprezentant,i ai L.M.M.M.s,i ai L.N.R. filiala Constant,a.

Începe ceremonialul depunerii JURAMÂNTULUI MILITAR,moment dupa consumarea caruia aces,ti tineri se pot considera os,teniai patriei lor.

Eleva Madalina Bis,oc, tânara ces,i-a exprimat gândurile imediat dupadepunerea Juramântului Militar, esteproaspata absolventa a Grupului S, co-lar de Electrotehnica s, i Teleco-municat,ii Constant,a. Alaturi de ea, înaceasta zi de neuitat – depunereaJuramântului Militar – s-a aflat grupulde colegi din fotografie, însot,it,i dedoamna profesoara Jitaru Mihaela(prima din stânga). Bravo, copii!Speram ca Madalina sa mai aiba co-legi de arma de la s,coala voastra.

Aflat,i în format,ie, cadrele militare ale s,colii s,i elevii acesteiprestigioase institut,ii de învat,amânt sunt gata sa prezinte onorulcomandantului, care, nu peste mult timp, va ordona începereadepunerii Juramântului Militar de catre elevii anului I.

Jur`m~ntul militar – sacru leg`m~nt fa]` deneam [i ]ar`

Cine a fost Amiralul Ion Murgescu(1846 – 1913)

1 august 1866: Absolvent al S, colii Navale din Brest(Frant,a)10 decembrie 1874 - 1 aprilie 1877: ComandantulFlotilei1 aprilie 1877: Ofit,er de legatura pe lângaComandamentul Flotei ruse de Dunare8 aprilie 1879 – aprilie 1881: Director al ArsenaluluiFlotilei din Galat,iAprilie 1881: Comandantul S, colii fiilor de militaridin Ias,i1 mai 1882 – 1 august 1886: Inspector al navigat,iei s,iporturilor1 august 1886: S, ef al Diviziunii echipajelor, funct,ieîn care a init,iat elaborarea Decretului nr. 3110 din08.10.1897 – Actul fondator al S, colii Militare deMais,tri a Fort,elor Navale.

10 mai 1888 – 1 aprilie 1901: Comandant al MarineiMilitare10 mai 1911: Inaintat la gradul de Viceamiral în rezerva.G~ndurile M`d`linei…

„Juramântul militar pe care l-am rostit astazi, 4octombrie, sub faldurile Drapelului României confirmadorint,a noastra, a tuturor celor aflat,i în format,ie, de adeveni mais, tri militari marinari. În calitate de elevi, vomîncerca sa demonstram, prin activitat,ile imediate s, i deperspectiva, ca suntem demni de a fi considerat,i conti-nuatorii unei tradit,ii centenare în privint,a formarii s, i per-fect,ionarii tehnicienilor Marinei Militare.

Emot,iile ce ne încearca astazi mai mult ca oricândsunt fires, ti, acestea exprimând de fapt, trairile s, i senti-mentele noastre, ale celor aflat,i la începutul unui drumprofesional. Ne angajam, prin depunerea Juramântului,sa slujim t,ara s, i poporul român cu credint,a s, i devota-ment, sa-i respectam legile s, i normele de conviet,uire,fara a uita nicicând sa ne cinstim înaintas, ii care, prinfapte de onoare s, i jertfire suprema, s, i-au înscris numeleîn istoria s,colii s, i a armei-marina.

În numele meu s, i al colegilor de an, va asigur ca, princalitatea pregatirii teoretice s, i practice însus, ite pe par-cursul celor doi ani de studiu, vom demonstra calitat,iprofesionale ce vor confirma apartenent,a noastra lamarea familie a mais, trilor militari de marina.

As,a sa ne ajute, Dumnezeu!

Au trecut ceva ani de când tinerele domnis,oare pot opta pentru pro-fesia de maistru militar marinar, prejudecat,ile privind femeia la bordulunei nave militare fiind eliminate din gândirea sllujitorilor apelor. S, ianul acesta, fetele au fost prezente la concursul de admitere în S, coalade Mais,tri a Fort,elor Navale, patru dintre aceste dragalas,e candidate

reus,ind sa îmbrace uniforma de elevmarinar. Dupa depunerea JuramântuluiMilitar, cele patru domnis,oare au fostinvitate de catre comandantul s,colii înfat,a format,iei, domnia-sa oferind aces-tora câte un splendid buchet de flori. Ungest de o rara frumuset,e, un gest caredemonstreaza ca militaria nu„seamana” lipsa de tandret,e…

Succes, fetelor!