+ All Categories
Home > Documents > Judetul Sibiu

Judetul Sibiu

Date post: 05-Nov-2015
Category:
Upload: simaclaudiu
View: 233 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Judetul Sibiu
18
Pomosnicu Mihaela Cristina Grupa 325, Seria A, anul II 1. Asezare, cai de acces, infrastructura, dezvoltare economico-sociala a judetului Sibiu Asezat in centrul tarii, judetul Sibiu se intinde pe o suprafata de 5 432,5 km2, ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, intre 45®28`- 46®17` latitudine nordica si 23®35` - 24®57` longitudine estica. ACCES Accesul în județul Sibiu se poate face pe drumurile europene care îl străbat, E81 Cluj – Sibiu – Pitești – București și E68 Arad – Sibiu – Brașov. Orașul mai este străbatut și de drumurile naționale: D.N 1 – E 15/A/ București – Brașov – Sibiu – Cluj – Oradea; D.N 7 – București – Pitești – Sibiu – Deva – Arad; D.N 14 – Sibiu – Mediaș. În Sibiu se poate ajunge și prin intermediul firmelor de transport de profil cu autocarul. Sibiul este și un important nod de cale ferată, fapt care permite celor care nu vor să plece la drum cu mașina personală să folosească trenurile puse la dispoziție de către CFR Călători. Aeroportul Internațional Sibiu susține curse regulate din și în Germania, Spania și Italia, precum și în marile aeroporturi din țară. Ponderea si locul judetului in tara anul 2010 Unitate de masura valori absolute ponderea in total Locul judetului PIB mil. lei preturi curente 11 547,6 2,2 14 PIB/locuitor lei/locuitor 27 150,3 - 7
Transcript

Pomosnicu Mihaela CristinaGrupa 325, Seria A, anul II

1. Asezare, cai de acces, infrastructura, dezvoltare economico-sociala a judetului Sibiu

Asezat in centrul tarii, judetul Sibiu se intinde pe o suprafata de 5 432,5 km2, ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, intre 4528`- 4617` latitudine nordica si 2335` - 2457` longitudine estica.ACCES Accesul n judeul Sibiu se poate face pe drumurile europene care l strbat, E81 Cluj Sibiu Piteti Bucureti i E68 Arad Sibiu Braov. Oraul mai este strbatut i de drumurile naionale:D.N 1 E 15/A/ Bucureti Braov Sibiu Cluj Oradea;D.N 7 Bucureti Piteti Sibiu Deva Arad;D.N 14 Sibiu Media.n Sibiu se poate ajunge i prin intermediul firmelor de transport de profil cu autocarul. Sibiul este i un important nod de cale ferat, fapt care permite celor care nu vor s plece la drum cu maina personal s foloseasc trenurile puse la dispoziie de ctre CFR Cltori. Aeroportul Internaional Sibiu susine curse regulate din i n Germania, Spania i Italia, precum i n marile aeroporturi din ar.Ponderea si locul judetului in tara anul 2010Unitate de masuravalori absoluteponderea in totalLocul judetului

PIBmil. lei preturi curente11 547,62,214

PIB/locuitorlei/locuitor27 150,3-7

Produsul Intern Brut ( PIB)2007200820092010

PIB-mil. lei-9 026,311 141,411 406,911 547,6

PIB/locuitor-lei/locuitor-21 330.926 301,326 831,327 150,3

Indici de disparitate110,4109,9115,0111,1

Produsul intern brut realizat la nivelul judeului Sibiu n anul 2010 nsumeaz 11 547,6milioane lei preuri curente. Structura acestuia relev predominana sectorului serviciilor i aindustriei (48,6% respectiv 35,1% din total), cota agriculturii fiind de doar 5% din PIB iar cea asectorului construciilor de 11,3%. Produsul intern brut/locuitor la nivelul judeului Sibiu n anul 2010 a atins 27 150,3 lei. n anul2008 era de 12.968 Euro PCS (euro la paritatea puterii de cumprare standard), valoarepeste cea a indicatorului la nivel naional (12000 euro PCS). Comparativ cu alte stateeuropene, PIB/locuitor la nivelul judeului Sibiu ajunge la 51,7% din media european. Acestraport a crescut de aproape 2 ori n doar 10 ani, datorit ritmului superior de cretereeconomic nregistrat n judeul Sibiu.

Sibiul este unul din cele mai prospere orae din Romnia i primete una din cele mai mari rate de investiii strin. Industriile clasice ale oraului sunt industria constructoare de maini (Bilstein Compa), industria confeciilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) i industria de rechizite colare (Flaro). Recent au fost deschise cteva fabrici noi de componente electrice i electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmeni(SNR Rulmeni), de air bag-uri (Takata Petri) i de curele de transmisie (investiie a companiei germane Siemens). n Sibiu i au sediul central Banca Comercial Carpatica i societatea de asigurri Carpatica Asig. Tot n Sibiu i are sediul Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri, instituie emblematic pentru mediul economic i de afaceri romnesc. Toate companiile bancare i de asigurri majore prezente n Romnia au o filial sau o sucursal n ora.Angajai pe sector industrialIndustrie - 49%Comer - 15%Construcii - 7,5%Sntate - 7,5%Educaie - 7%Transport - 6,5%

Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale

Judeul SibiuCAEN REV. 20072008

Total economie180181

Agricultur, vntoare i silvicultur28.227.8

Industrie58.358.4

din care:Industrie extractiv2.12.2

Industrie prelucrtoare53.553.7

Energie electric i termic, gaze i ap2.72.5

Construcii12.213.2

Comer26.826.2

Hoteluri i restaurante5.35.3

Transport, depozitare i comunicaii1211.2

Intermedieri financiare2.82.8

Tranzacii imobiliare i alte servicii7.810

Administraie public i aprare3.23.3

nvmnt9.69.6

Sntate i asisten social8.38.4

Celelalte activiti ale economiei naionale5.24.3

200920102011

170.2175.6176.6

27.627.928.3

52.454.355.6

2.12.12.1

46.248.449.6

1.31.21.2

2.82.62.7

1212.212.5

24.224.624.8

10.610.711.1

3.94.24.5

1.422

2.72.52.7

0.70.30.4

2.11.81.6

5.97.67

4.33.63.5

9.29.19.1

8.19.28.5

1.51.61.6

3.643.4

Capitolul 2. Prezentarea potentialul natural si antropic Relieful judetean este etajat intre 2 535 m (Varful Negoiu) si 282 m ( lunca Tarnaveo Mari) si se caracterizeaza prin varietate si o complexitatea conditiilor naturale.Din intreaga sa suprafata aproximativ 30% este ocupata de munti ce depasesc pe alocuri 2 000 m ( Varful Negoiu 2535 m, varful Suru- 2 283 m, varful Cindrel- 2 244 m); 50% corespunde tinutului de podis, o regiune de dealuri si coline valurite, cu inaltimi intre 490 m si 749 m (podisul Tarnavelor, al Hartibaciului si al Secaselor), compartimentate cu vai adanci si largi; restul reprezentand aria depresionara de contact, desfasurata aproape continuu intre cele doua trepte de relief. Cele doua municipii ale judetului sunt situate la o altitudine medie de 415 m Sibiul, respectiv 285 m Mediasul. Reteaua hidrografica se imparte in doua bazine principale: Olt cu 3 337 km2 si Mures cu 2 095 km2. Lungimea curcurilor de apa, totalizand 2 043 km, se distribuiecu 1 326 km in bazinul Olt si 717 km in bazinul Mures. In zona montana se gaseste lacul Balea, lac de origine glaciara, cu o suprafata de 4,7 ha si un volum de 0,2 mil.m3 . Localitatea se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate munilor din vecintate, ns ferit de excese. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm, cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Clima, relieful i structura solului sibian creeaz condiii prielnice pentru o flor i o fauna bogat. Sibiul este amplasat ntr-o zon cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcia vntului la sol, influenat att de factorii de relief, ct i de zona construit. Elementele principale ce caracterizeaz din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmtoarele: Temperatura medie multianual: 8,8 C Temperatura maxim absolut: 37,4 C Temperatura minim absolut: -31 C Nebulozitatea media anual: 6,2 Cantitatea medie anual a precipitaiilor: 662 mm cu valori minime n februarie i maxime n iunie, iar numrul zilelor de nghe de circa 120 pe an Umiditatea relativ a aerului atmosferic valoarea medie multianual este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primverile sunt frumoase, verile rcoroase i toamnele trzii. Recordurile de temperatur nregistrate sunt de 37,6 C (la Boita n 1949) si -34,4 C (la Sibiu n 1888).Ca o consecin a corelaiilor dintre componentele climatice i caracteristicile geomorfologice ale spaiului geografic sibian, n zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifest inversiuni de temperatur, n special n perioadele reci i calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni s fie egal cu cea de pe vrfurile montane, iar poriunea median a versantului rmne mai cald. n urma msurtorilor efectuate de Staia Meteo Sibiu, n ultimii zece ani [Cnd?] s-au nregistrat inversiuni de origine termic, dinamic i frontal; anual se produc n jur de 100 de inversiuni, frecvena cea mai mare revenind celor de natur termic (cca. 70,2 zile/an). n momentul producerii fenomenelor climatice menionate, n zonele montane vremea este frumoas, n schimb, n arealele depresionare aceasta este nchis i nefavorabil deplasrilor.Vara predomin vnturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determin ploi bogate n acest anotimp. Mai rare sunt revrsrile de aer polar oceanic, care provoac o rcorire temporar a timpului, ploi reci, iar n muni chiar lapovi i ninsoare. Uneori mai bate vara i Austrul dinspre sud-vest. Un alt vnt predominant bate dinspre nord-est, ns el este nlocuit cu o micare a aerului, canalizat pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.Clima, relieful i structura solului sibian creeaz condiii prielnice pentru o flor i o faun bogat. Prin poziia sa, localitatea se afl n zona pdurilor de stejar i gorun care urc de la porile oraului i pn pe dealurile i versanii munilor din apropiere. n anul 2007 Sibiul a fost Capital European a Culturii mpreun cu oraul Luxemburg.Sibiul i mprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romnia. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pstrate locaii istorice din ar. Multe din zidurile i sistemele de fortificaii sunt meninute ntr-o stare foarte bun. Centrul istoric este n proces de a fi nscris n lista patrimoniului UNESCO.[necesit citare] n Sibiu se gsesc muzee care cuprind colecii de art, pictur, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei i tiine naturale.Oraul se afl aproape de Munii Fgraului o destinaie important pentru drumeii i de staiunea Pltini o destinaie pentru sporturile de iarn. n zon sunt multe biserici fortificate construite de colonitii sai. Muzee Muzeul de Etnografie Universal "Franz Binder Muzeul de Istorie Sibiu Muzeul Astra din Sibiu Muzeul de Istorie Natural Sibiu Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu Muzeul de Etnografie i Art Popular Sseasc Emil Sigerus Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare Muzeul de locomotive cu aburi Pasajul Scrilor Piaa Mare Piaa Mare Piaa Mic Piaa Albert Huet Primria Turnul Sfatului Turnul Scrilor Podul Minciunilor Palatul Brukenthal Casa Albastr Filarmonica - Sala Thalia Zidul cetii Sibiu Catedrala Evanghelic Sibiu Casa din Sibiu n care a popositMihai Eminescu, mpreun cu trupa Mihai Pascaly, n perioada 18-30 iunie a anului1868 Fostul hotel Curtea Mediaului. Pe cldire se afl o plac comemorativ dezvelit n 1968: n aceast cas a poposit n toiul evenimentelor din 1848 n drumul su spre Munii Apuseni, Avram Iancu (1824-1872), membru al Comitetului Naiunii Romne Parcul Subarin Parcul Subarin

Se gsesc o serie de lcauri istorice de cult: Biserica Evanghelic Parohial (luteran) sec. XIV Catedrala Ortodox 1906 Biserica i Complexul Ursulinelor (romano-catolic, n utilizarea parial a greco-catolicilor) sec. XV Biserica Romano-Catolic din Piaa Mare 1726-1733 Biserica Franciscanilor de pe Strada elarilor (romano-catolic) Biserica reformat (calvin) 1786 Biserica evanghelic "Johanniskirche" 1883 Biserica din Groap (ortodox) 1788-1789 Biserica dintre Brazi (folosit de o parohie ortodox, revendicat de greco-catolici) 1788, prima biseric greco-catolic din Sibiu Capela "Sf. Cruce" din Piaa Grii (romano-catolic) Sinagoga cultului mozaic 1888 Biserica evanghelic din Turnior (luteran) sec. XIII Biserica evanghelic din Guteria (luteran) sec. XIII

Capitolul 3. Analiza echipamentelor turistice

1. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica20072008200920102011

Total137152172167109

Hoteluri2424283436

Hosteluri113*13

Moteluri99775

Vile turistice66653

Cabane turistice si de vanatoare10101196

Cabane turistice urbane2428322927

Cabane turistice rurale5163747320

Campinguri111--

Bungalouri1--11

Tabere de elevi si prescolari77777

Unitati tip casuta33311

2. Structurile de primire turistica cu functiunile de cazare turistica pe categorii de confort20072008200820102011

Total137152172167109

Hoteluri2424283436

5*--111

411257

31313172020

287666

122222

Neclasificate-----

Hosteluri11313

2*11313

Moteluri99775

3*43112

2*45553

1*1111-

Neclasificate-----

Vile turistice66653

3*11221

2*22221

1*33211

Neclasificate-----

Cabane turistice si de vanatoare10101196

3*11222

2*3331-

1*43331

Neclasificate23333

Pensiuni turistice urbane2428322927

4*22332

3*810141310

2*910121111

1*56324

Pensiuni turistice rurale5163747320

5 flori-1111

4 flori66664

3 flori91523235

2 flori3036393810

1 floare6555-

Campinguri111--

2 *-----

1*111--

Bungalouri1--11

1*-----

2*1--11

Tabere de elevi si prescolari77777

Neclasificate77777

Unitati tip casuta33311

1*33311

Exista locuri 20072008200920102011

Total5 1235 2656 0136 5386 065

Hoteluri2 4402 2962 4733 3483 569

Hosteluri1212147*100168

Moteluri258265197197150

Vile turistice266266263233173

Cabane turistice si de vanatoare258258396358236

Cabane turistice urbane485589580581548

Cabane turistice rurale6348071 1351 043543

Campinguri120120120--

Bungalouri8--2828

Tabere de elevi si prescolari560570590590590

Unitati tip casuta82821126060

3. Capacitatea de cazare turisticaIn functiune locuri zile20072008200920102011

Total1 752 3191 536 1351 604 3302 018 5571 663 958

Hoteluri849 819839 722887 2351 273 7141 227 527

Hosteluri3 672-36 400*39 72053 881

Moteluri94 12891 09064 90563 87542 821

Vile turistice91 34279 03072 71896 42938 573

Cabane turistice si de vanatoare72 62057 72587 37790 27355 627

Cabane turistice urbane182 464176 036175 371166 02168 601

Cabane turistice rurale219 114204 204215 154189 227101 602

Campinguri-----

Bungalouri---8 5682 858

Tabere de elevi si prescolari209 23080 62062 41090 73072 468

Unitati tip casuta29 9307 7082 760--

4. Indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune20072008200920102011

Total30,329,923,819,927,7

Hoteluri39,632,626,223,631,6

Hosteluri--20,9*14,115,4

Moteluri40,529,525,516,523,6

Vile turistice33,040,440,225,323,3

Cabane turistice si de vanatoare19,624,916,810,314,8

Cabane turistice urbane29,627,415,36,713,4

Cabane turistice rurale19,626,620,413,417,8

Campinguri-----

Bungalouri---6,721,9

Tabere de elevi si prescolari4,67,514,715,514,0

Unitati tip casuta15,053,347,9--

Sporul mediu de evolutie a) Numar locuri capacitate existenta_ = ( yn - y1 ) / (n -1) = (6 065-5123) / 5-1 = 235,5

b) Sporul mediu capacitatea de folosinta_ = ( yn - y1 ) / (n -1) = ( 1 663 958- 1752 319) / 5-1= - 22 090,25

Indicele de evolutie

a) Capacitatea existenta

In/1= yn / y1* 100= 6 065/5123 = 1,183* 100= 118,3

b) Capacitatea de folosinta

In/1= yn / y1* 100= 1 663 958/1 752 319= 0,949* 100=94,9

c) Innoptari

In/1= yn / y1* 100= 461 636/ 530 100= 0,870* 100=87,0

Ritmul

a) Capacitatea existentaR= I -100 % = 118,3 -100 = 18,3

b) Capacitatea de folosintaR= I -100 %= 94,9-100 = - 5,1c) Innoptari R= I -100 %= 87,0-100 = - 13

Capacitatea de primire la 2011 cuprindea 6 065 locuri n 109 uniti de cazare (106 dintre acestea fiind pensiuni turistice i agroturistice), multe dintre acestea fiind uniti noi sau recent modernizate. Numrul de nnoptri nregistreaz un trend descendent, n condiiile sporirii capacitii de primire n funciune, determinnd scderea indicelui de utilizare net a capacitii de primire. Acest lucru arat necesitatea de diversificare n continuare a ofertei turistice i a oportunitilor de petrecere a concediului n vederea prelungirii sejurului turitilor n judeul Sibiu.4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Numar turisti romani si straini sositi in unitatile de cazare din judetul Sibiu in decursul anilor 2007-201120072008200920102011

Total530 100459 342381 672401 578461 636

Din care straini157 629109 99677 849106 979124 528

Hoteluri336 564273 575232 394300 689389 928

din care straini121 11077 99159 50498 212115 410

Hosteluri--7 615*5 6048 294

din care straini---761 840

Moteluri38 08526 86316 57210 51710 115

din care straini6 9274 2481 9271 3031 853

Vile turistice 30 10231 91729 23824 3999 000

din care straini4 7306 2702 6441 970847

Cabane turistice si de vanatoare14 20914 39514 6449 2828 213

din care straini2 4102 2552 6171 0731 194

Pensiuni turistice urbane54 05848 18026 84511 0789 167

din care straini13 3729 6104 3469691 078

Pensiuni turistice rurale42 87654 26743 85425 40918 117

din care straini9 0809 6226 8093 3442 128

Campinguri-----

din care straini-----

Bungalouri---576626

din care straini---3288

Tabere de elevi si prescolari9 7196 0389 18714 02410 176

din care straini----90

Unitati tip casute 4 4874 1071 323--

din care straini--2--

In graficul de mai sus se poate vedea evolutia diferita pe ani a numarului de turisti sositi in unitatile de cazare in judetul Sibiu.Previziunea circulatiei turistice a turistilor romani pe totalul unitatilor de cazare din judetul Sibiu in anii 2009-2011

a), b)c)

012-2-10

a)metoda sporului mediuAniNumar turisti

123293607729583585

Metoda nu ajusteaza bine baza de date.b)metoda indicelui mediu de dinamica

Metoda nu ajusteaza bine baza de date.c)metoda trendului liniar

Metoda nu ajusteaza bine baza de datePreviziunea circulatiei turistice a turistilor straini pe totalul unitatilor de cazare din judetul Sibiu in anii 2009-2011

AniNumar turisti

12349231753818967

a), b)c)

012-2-10

a)metoda sporului mediu

b)metoda indicelui mediu de dinamica

c)metoda trendului liniar

5. Solutii, propuneri de valorificare a potentialului turistic din judetul SibiuPropuneri de valorificare Foarte multi turisti doresc un confort al calitatii ridicat, ei fiind nemultumiti de calitatea serviciilor oferite, rapotul calitate pret fiind unul disproportional. De aceea este necesara o echilibrare a raportului calitate-pret. Pentru o mai buna valorificare a structurilor de primire din judetul Sibiu este necesara o promovare mai intensa a acestuia prin diverse campanii publicitare, prin oferirea de materiale care sa puna in valoare punctele tari ale acestei zone si care sa influenteze atat turistii romani cat si turistii straini sa viziteze aceste meleaguri. Desii judetul Sibiu este un judet de marime medie,in care cadrul narural turistic este ridicat acestuia ii lipseste valorificarea potentialului turistic simtindu-se lipsa de interes in acest domeniu acesta ne fiind valorificat la adevarata lui valoare.

( Surse: Anuarul statistic al judetului Sibiu, 2012. http://www.sibiu360.ro )

6. Harta judetului


Recommended