Proiectul prezinta evaluarea si punctarea resurselor turistice naturale, antropice, a infrastructurii specific turistice si infrastructurii tehnice in localitatile Sibiu, Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului.
35
Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu (localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului) A.Evaluarea resurselor naturale Resurselor naturale am acordat 20 de puncte din totalul de 50 de puncte care revin resurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componente si anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici. A1. Evaluarea cadrului natural Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza: • Pozitia pe trepte de relief : campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati-2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte • Geomorfologie (1 punct) : vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic (Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara; Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului- cute diapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului); • Vegetatia (1 punct) : suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte); diversitatea florei (0,5) • Fauna (0,5 puncte) : interes cinegetic mare- 0,5 puncte: mediu- 0,25 puncte La pozitia pe trepte de relief toate cele 4 localitati au primit 1,5 puncte, intrucat sunt situate in zone depresionare sau de podis (orasul Sibiu este situat in Depresiunea Sibiului, Medias
Transcript
Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu
(localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului)
A.Evaluarea resurselor naturale
Resurselor naturale am acordat 20 de puncte din totalul de 50 de puncte care revin resurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componente si anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici.
A1. Evaluarea cadrului natural
Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza:
• Pozitia pe trepte de relief : campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati-2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte
• Geomorfologie (1 punct) : vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic (Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara; Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului- cute diapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului);
La pozitia pe trepte de relief toate cele 4 localitati au primit 1,5 puncte, intrucat sunt situate in zone depresionare sau de podis (orasul Sibiu este situat in Depresiunea Sibiului, Medias in Podisu Tarnavelor iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului in Podisul Secaselor).
Din punct de vedere al geomorfologiei toate localitatile au primit puncaj maxim (adica 1 punct), mai putin Medias care a primit zero puncte datorita faptului ca pe o raza de 30 de km in jurul sau nu exista nicio unitate geomorfologica remarcabila.
S-a luat in vedere vecinatatea unor unitati natural impunatoare cum sunt Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara (localitate situata la circa 12 km de Sibiu), cutele diapire de la Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului (acestea doua din urma reprezinta forme de relief carstic) dar nu in ultimul rand Vulcanii Noroiosi de la Hasag (situate la o distant de 15 km de Ocna Sibiului si 20 km de Sibiu), forma de relief volcanic.
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara) - Este o rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha.
VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea
satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz (1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult.
Vegetatia
S-au luat in considerare doua subcriterii si anume suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte) precum si diversitatea florei (0,5). Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului au primit fiecare cate 0,25 puncte intrucat nu dispun de resurse forestiere extinse si nici nu adapostesc specii de plante rare neavand rezervatii natural pe teritoriul lor.
Sibiul a primit punctaj maxim (1 punct) intrucat din zona de sud-vest a municipiului se extinde Padurea Dumbrava.
Pădurile care acoperă 186.748 ha, 34,2 % din aria judetului, reprezintă o resursă importanta a judetului Sibiu. Avand 34,2% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera, judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% în total tara, fondul forestier cuprins în principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural.
Fauna
Am punctat fauna din punct de vedere cinegetic, in functie de interes : interes cinegatic mare (0,5 puncte) si interes mediu (0,25 puncte).
Orasul Medias a primit un punctaj mai mare, interesul cinegetic din aceasta zona fiind mai mare. Pe o raza de 30 km de acest oras cele mai cunoscute zone cingatice sunt : Biertan, Atel si Mosna.
ZONĂ CINEGETICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) al carui fond cinagatic se remarca prin : Cerb lopatar, cerb carpatin, sitari.
ZONĂ CINEGETICĂ (în AŢEL) (Sibiu»Atel). Fauna cinegetica este cunoscuta prin speciile: Cerb lopatar si porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în MOsNA) (Sibiu»Mosna). Fondul cinegetic se distinge prin interesul asupra Cerbului lopatar, caprioarei si porcului mistret.
Celelalte 3 localitati analizate au primit fiecare cate 0,5 puncte, interesul cinegetic aici fiind mai mic. Zonele cinegetice mai importante sunt : Sadu (langa Sibiu) si Saliste (intre Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului).
ZONA CINEGETICĂ (din SADU) (Sibiu»Sadu) . Fauna cinegetica este reprezentata de: Cerb lopatar, capra neagra, urs, mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste). Aici speciile de animale destinate vanatorilor sunt: Cerbul lopatar, ursul, sitari, porcul mistret.
A2. Evaluarea ariilor protejate
Ariilor protejate le-am acordat 5 puncte din totalul de 20 de puncte acordate cadrului natural.
• Existenta (1 punct); inexistenta (0 puncte)
• Importanta : nationala – 1 punct ; judeteana – 0,5 puncte
• Starea actuala a rezervatiei – 1 punct
• Valoarea peisagistica: 0,5 puncte
• Suprafata totala protejata: mare – 0,7 puncte; mica – 0,3 puncte
• Unicitatea ariei protejate - 1 punct
Din cele 4 localitati analizate, doar Sibiu si Ocna Sibiului dispun de rezervatii naturale pe teritoriul lor sau in imediata apropiere. Acestea sunt: rezervatiile naturale de la Vulcanii Noroiosi , Hasag, 15 km de Ocna Sibiului; calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara, 10 km de Sibiu; Rezervatia Naturala Lacul Fara Fund din Ocna Sibiului; Parcul Natural Dumbrava Sibiului - Sibiu
VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz
(1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult.
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara) - Este o rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha.
LACUL FARA FUND – OCNA SIBIULUI
Situat în Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, în imedita apropiere a statiei C.F.R, Lacul Fara Fund a fost cunoscut sub numele de Lacul Lemnelor si Lacul Francisc. Face parte din complexul lacustru de natura antropogena care acopera aici o mare dolina a stratului de de sare din zacamânt .
S-a format pe locul fostei saline Francisca, închisa si abandonata din anul 1975. Tavanul salinei se afla la cca. 10-13 m sub nivelul solului. Prabusindu-se datorita infiltratiilor si lipsei elementelor de sustinere, s-a creat un crater care în timp a acumulat apa.
Are o forma ovala, un diametru de 40-50m, o suprafata a luciului de apa de 1655mp si un volum de 11.114 mc. În pofida denumirii , are doar 33-34 m adâncime maxima.
Masivul de sare pe care se afla lacul se afla la numai 6m de suprafata. Concentratia sarii în apa este de 318 g/l la adâncime, în timp ce la suprafata atinge doar 96 g/l. Rezulta deci o stratificare în adâncime a întregului volum de apa. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, iar acestea încalzesc bine particulele de sare mai dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, care se manifesta cel mai puternic în acest lac. Este si principiul motiv pentru care „Lacul fara fund ” a fost declarat rezervatie naturala.
PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI
Substratul ecologic este alcatuit din depozite cuaternare de pietrisuri si argile nisipoase. Solurile sunt aluviale, soluri brune de padure si soluri argiloiluviale podzolite (pseudogleizate).
Parcul Dumbrava Sibiului este traversat de pârâul Trinbach, care formeaza pe cursul sau 3 lacuri de origine antropica : unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua în Gradina Zoologica Sibiu.
Clima este de depresiune cu temperatura medie anuala in jur de 9oC . Precipitatiile anuale sunt cuprinse între 660 - 700 mm ; indicele de ariditate este în jur de 35. Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, respectiv Querco robori-Carpietum în care, pe lânga stejar (Quercus robur),vegeteaza foarte bine carpenul (Carpinus betulus), ciresul paduret (Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) si teiul (Tilia platyphyllos). Sporadic apare si gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), artarii (Acer platanoides, A. pseudoplatanus) si scorusul (Sorbus aucuparia).
Dintre arbusti cresc aici lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), sângerul (Cornus sanguinea), macesul (Rosa canina), salba moale (Evonymus europaea), crusinul (Frangula alnus), calinul (Viburnum opulus), verigariul (Rhamnus cathartica). La lacul cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 ani. În stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt : opaita (Silene dubia), brândusa (Crocus banaticus), lacramita (Majanthemum bifolium), iarba albastra (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes purpurea).
In Padurea Dumbrava traiesc mamiferele : caprior (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), arici (Erinaceus europaeus), mistret (Sus scrofa), soareci (Microtus sp.), pârsi (Glis glis, Muscardinus avellanarius), vulpe (Vulpes vulpes) si urmatoarele pasari : pitigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula), presura (Emberiza citrinella), ciocanitoarea mare (Dendrocopus major), gaita (Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufnita (Bubo bubo), pupaza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele (Carduelis carduelis), vrabii (Passer montanus, P. domesticus), corb (Corvus corax) si o întreaga lume de insecte si alte nevertebrate terestre.
Toate rezervatiile sunt de importanta nationala, astfel ca cele doua orase punctate prin existenta primesc cate un punct.
Starea actuala a rezervatiilor este buna, atat Sibiul cat si Ocna Sibiului primind punctaj maxim (1 punct), iar valoarea peisagistica este una remarcabila si oarecum unica (0,5 puncte).
In functie de suprafata totala protejata, am am avut in vedere urmatoarele situatii: suprafata protejata mica (<2 ha)- 0,3 puncte iar pentru suprafata mare (>2ha)- 0,7 puncte. Rezervatia naturala Lacul Fara Fund are o suprafata de 0,2 ha, rezervatia Calacarele cu hippurites de la Cisnadioara are o arie totala de 0,9 ha iar Vulcanii Noroiosi de la Hasag se extind pe 1 ha. Singura rezervatie care se desfasoara pe o suprafata mai mare de 2 ha este Padurea Dumbrava (993 ha). Astfel, din punct de vedere al suprafetei protejate, Sibiul a primit 0,7 puncte iar Ocna Sibiului 0,3 puncte.
In functie de uncitatea ariei protejate, ambele localitati au primit punctaj maxim (1 punct).
A3. Evaluarea factorilor naturali terapeutici
Factorilor naturali terapeutici li s-au acordat 10 puncte din totalul de 20 de puncte care revin resurselor naturale.
• Importanta : general -2,5 puncte; local -1,5 puncte
• Durata posibilitatilor de efectuare a tratamentului : permanenta – 2,5 puncte; sezoniera -1,5
• Grad de dotare : mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ; mediu (Bazna)- 2 puncte; mic (Miercurea Sibiului) – 1,5 puncte;
• Afectiuni majore tratate : 2,5
In cadrul factorilor naturali terapeutici, am punctat toate localitatile, intrucat insesi Ocna Sibiului si miercurea Sibiului sunt statiuni balneoclimaterice, Sibiul este situat la o distanta de circa 16 km de Ocna Sibiului iar orasul Medias se afla localizat in estul statiunii balneoclimaterice Bazna.
OCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situata la 408 m altitudine.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera:
Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor Apa minerala a izvorului Horea Namolul sapropelic Topoclimatul sedativ
Avand 15 lacuri sarate naturale Ocna Sibiului este cunoscuta si datorita namolului supropelic fosil, format din microorganisme care este indicat in combaterea bolilor aparatului locomotor si mai ales pentru tratarea reumatismului.
Cele mai importante lacuri sunt:
Lacul Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru - cele mai sarate din Europa - salinitate 415 gr/litru
Lacul Avram Iancu - cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania -130 m Lacul fara Fund - declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie
Baza de tratament Ocna Sibiului
Exista doua baze de tratament din anul 2002, moderne ce dispun de restaurant pentru deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate si alta in statiunea balneara.
In Ocna Sibiului funcționează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri (Helios si Salinas), un restaurant, o bază de tratament și o bază de agrement
Sectii de tratament:
• Sectia de hidroterapie - bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare.
• Sectia de termoterapie - tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta (sauna)
• Sectia de pneumatologie - se efectueaza pulverizatii colective• Sectia de mecanoterapie - servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare• Sectia de electroterapie - proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa• Sectia de ginecologie balneara - se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice
ale anexelor si sterilitatea• Sectia de kinetoterapie - se efectueaza cultura fizica medicala pe aparatura moderna• Sectia de balneoterapie - ofera cazi pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape
cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o concentratie de 267 g/litru
Tratamentele sunt asigurate prin proceduri efectuate in compartimente de:
• balneoterapie
• hidroterapie
• termoterapie (tratament cu nămol şi parafină)
• terapie contrastantă (saună)
• pneumoterapie (aerosoli şi pulverizaţii)
• mecanoterapie
• electroterapie
• kinetoterapie
Baza de agrement
Oferă un cadru plăcut pentru destindere şi relaxare:
• teren de tenis de câmp
• beach-voley
• badminton
• trasee pentru cure de teren
• piscine cu apă dulce şi sărată
• sală de fitness
• tenis de masă
• saune
• baie turcească
• jacuzzi
• cabinet pentru masaj de întreţinere
• salon biliard
• un bar cu ring de dans
Copiii beneficiază de un teren de joacă propriu şi de o piscină în aer liber cu apă dulce.
MIERCUREA SIBIULUI este o localitate rurala si statiune balneoclimatica de interes local, cu activitate sezoniera, situata la 230 m altitudine. Statiunea, cu ape clorurosodice concentrate, namol sa-propelic fosil si climat de crutare, este indicata in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice.Oferta :
izvoare ape minerale (clorurate, sodice, iodurate, hipertone, atermale) bioclimat excursii
Cura externa : (bai calde si bai reci) - indicate in procese inflamatorii cronice de natura reumatica afectiuni ale aparatului locomotor ale sistemului nervos periferic inflamatii cronice ale aparatului genital feminin, prepuberale flebite si tromboflebite cronice la interval de 4-6 luni dupa procesul acut limfatism scrofuloza debilitate si intarzieri de cretere la copii
Trebuie mentionata prezenta apei sarate si a emanatiilor de gaz metanSezon : 1 iulie - 1 octombrie
BAZNA
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, situata la 321 m altitudine. Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, hipertone, namol mineral, sulfuros, bioclimat sedativ de crutare.
Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta īnca din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra īntre 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetarilor ulterioare. Pacientii se tratau singuri īn corturi sau colibe. Īn 1814 Biserica evanghelica preia lacurile minerale si hotaraste construirea unui asezamānt balnear.
In 1843 o societate pe actiuni din Medias īncepe exploatarea sistematica a bailor. Din 1949 Baile Bazna trec in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneclimaterica cu caracter permanent. Capacitatea de tratament ajunge in 1986 la 13.000 persoane totalizānd 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turisti straini.
Statiunea este situata pe stanga Vaii Bazna intr-un parc natrual. Se intinde pe o suprafata de 20 hectare. Dispune de sase baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina- restaurant, biblioteca,club, amenajari sportive si de agrement.
Tratamente balneare profilactice
Pentru persoane sanatoase sau aparent sanatoase, cu predispozitie pentru imbolnaviri ale aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale, ale membrelor inferioare), hiperlaxitate si laxitate ligamentara si musculo-articulara, adaptare defectuoasa la contraste termice, activitate in conditii de frig, afectiuni functionale ale aparatului genital la femei, pe fond hiporeactiv, carenta de iod din apa potabila.
• Tratamente balneare curative
- afectiuni ale aparatului locomotor, de natura reumatismala, post traumatice, spondilite si spondiloze, coxartroze, gonartroze, miogeloze, tendinoze, paniculoze, fibrozite, periartrite scapulo-humerale, guta, reumatismul gutos;
- afectiuni ginecologice: metroanexite cronice si subacute;
- stari post chirurgicalo-ortopedice;
- afectiuni otolaringologice: rinofaringite cronice atrofice si ozenoase, laringite atrofice;
- afectiuni endocrine: hipotiroidie benigna si mixedem, hipoovarita puberala, sterilitate ovariana prin anovulatie;
- afectiuni cauzate de stres
Recuperare functionala
- afectiuni reumatismale (inflamatorii si degenerative), spondiloza cervicala complicata cu nevralgie cervico-branhiala, spondiloza lombara decompensata cu lombo-sciatica, stari dureroase dupa hernie de disc operata, coxartroze in pregatire pentru operatie sau post operator, gonartroze secundare si formele operate poliartroze decompensate, periartrita scapulo-humearla;
- afectiuni posttraumatice, redori articulare posttraumatice, algodistrofie posttraumaitca, schele dupa leziuni de tendoane, artroze posttraumatice;
- afectiuni ale sistemului nervos: pareze si paralizii post-traumatice ale membrelor, suferinte ale nervilor periferici si polinevrite (dupa tratamentul de specialitate al fazei acute), sechele de poliomelita (pregatire pentru interventii chirurgicale corectoare).
Statiunile Ocna Sibiului si Bazna sunt de importanta generala, astfel ca orasele Sibiu, Ocna Sibiului si Medias primesc 2,5 puncte, iar statiunea Miercurea Sibiului este de importanta locala, motiv pentru care primeste 1,5 puncte.
Dupa durata de efectuare a tratamentelor, Ocna Sibiului si Bazna sunt statiuni permanente iar Miercurea Sibiului este sezoniera. Din acest motiv, Miercurea Sibiului a primit 1,5 puncte iar celelalte trei au primit cate 2,5 puncte fiecare.
In functie de gradul de dotare al statiunilor, am acordat punctajul astfel:
mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ; mediu (Bazna)- 2 puncte; mic (Miercurea Sibiului) – 1,5 puncte.
B. Evaluarea resurselor antropice
Resurselor antropice le-au fost acordate 30 de puncte din cele 50 ce revin resurselor turistice.
Arheologie (4 puncte): situri arheologice; ateliere mestesugaresti si asezari foarte vechi (din sec. II-III I.Hr. sau D.Hr.)
SIBIU (4 puncte)
Monumente arheologice: - Necropolă de incineraţie (sec.VIIIX Epoca medievală timpurie) - Ateliere meşteşugăreşti (sec.II-III p.Chr.Epoca romană) - Aşezare (sec.II a. Chr. Laténe);
- Aşezare (sec. II a. Chr., Cultura geto - dacică)Situri arheologie : 1. Situl arheologic de la Sibiu (sec.II a.Chr.) 2.Aşezare (sec.II-III Epoca romană)
MIERCUREA SIBIULUI (4 puncte) :
Construcţie romană (sec. II - III p. Chr.) Fermă (sec. II - III p. Chr.) Fermă (sec. II - III p. Chr.) Fermă (sec. II - III p. Chr.) Mansio (Mansio) vila rustica - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Apoldu de Sus - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (La
200 m de aşezarea romană de la Apoldu de Jos, din punctul Între Apoalde.) asezare - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului ( Latčne, Cultura geto –dacică) asezare - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului ( Epoca bronzului, Cultura
Wietenberg) Situl arheologic de la Apoldu de Sus, punct "Apold" - Apoldu de Sus; oraş Miercurea
Sibiului (sec. II - III p. Chr.) Fermă agricolă - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr)
MEDIAS (4 puncte)
Fortificaţie de pământ (Hallstatt) Situl arheologic de la Mediaş, punct "Teba" (sec. III - II a.Chr) Urme de locuire (sec. XII) Necropolă (sec. V) Aşezare (sec. III - II a. Chr., Cultura geto - dacică) Necropolă de incineraţie (sec. IV a. Chr.) Situl arheologic de la Mediaş, punct "Baia de Nisip " Aşezare (Latčne, Cultura geto -dacică) Necropolă (sec. III - IV p. Chr.) Aşezare (Hallstatt) Aşezare (Epoca bronzului, Cultura Wietenberg) Necropolă (Neolitic) Aşezare (Epoca daco-romană) Aşezare (Hallstatt) Necropolă de incineraţie (sec. IX - X) Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.) Locuire - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. IV p. Chr) Aşezare rurală - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. XIII) Biserica fortificată din Biertan (sec. III p.Chr.)
OCNA SIBIULUI (3 puncte)
Aşezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacică) Aşezare (sec. II - IV p. Chr.) Aşezare (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Ocna Sibiului (sec. I a.Chr. - I p.Chr.) Urme de locuire (sec. VIII - IX) Aşezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacică) Castru roman de marş de la Ocna Sibiului (sec. II p. Chr.) Aşezare (Epoca bronzului) Aşezare (Neolitic)
Biserica fortificată din BiertanŞapte dintre satele săseşti din centrul Ardealului, cu bisericile lor fortificate, fac astăzi
parte din patrimoniul mondial UNESCO. Cea mai importantă dintre ele este cu siguranţă Biertan cu Biserica Fortificată din centrul localităţii, care a fost timp de 300 de ani sediul Episcopiei Evanghelice, centrul religios al saşilor din Transilvania. Biertan face parte dintre primele aşezări săseşti din Ardeal, iar valoarea excepţională a complexului de aici rezidă în faptul că el constituie una dintre cele mai reprezentative biserici fortificate, tipul de monument care întruchipează una din expresiile arhitecturale ale comunităţilor săseşti.
• Dupa importanta (3 puncte): nationala (1,5 puncte); judeteana (1 punct); locala (0,5 puncte)
Sibiul a primit punctaj maxim din punct de vedere arhitectural intrucat pe teritoriul sau se gasesc 93 de monumente (60 % dintre ele dateaza din sec. XII-XIV; 30% dateaza din sec. XVI-XVIII iar 10 % iar majoritatea sunt de importanta nationala) precum si 8 ansambluri arhitectonice (2 ansambluri dateaza din sec. XII-XV; 3 ansambluri din sec. XVI-XVIII; si 3 din sec. XIX).
Medias a primit 7 puncte in total. Aici se gasesc 17 monumente arhitecturale (6 dintre ele dateaza din sec. XII-XV; 10 din sec. XVI-XVIII si un monument din sec.XIX) si 5 ansambluri (3 din sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Unele monumente sunt de importanta nationala, dar mai multe sunt cunoscute la nivel de judet sau chiar local.
Miercurea Sibiului a primit 4,5 puncte deoarece nu are decat 4 monumente (doua datand din sec XII-XV,unul din sec. XI-XVIII si unul din sec XIX) si 3 ansambluri (unul din sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Acestea sunt de importanta locala si judeteana.
Ocna Sibiului a primit 4,5 puncte intrucat are 4 monumente arhitecturale (2 dintre eledateaza din sec XII-XV, unul din sec. XVI-XVIII si unul din sec XIX). Acestea sunt de importanta locala si judeteana.
Memoriale (2 puncte)
A fost punctat aici doar orasul Sibiu datorita prezentei a doua monumente importante :
1.Cimitirul bisericii "Buna Vestire" – din Groapă (sec.XVIIIXX)2.Cimitirul bisericii "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" (sec. XVII - XX)
• Dupa importanta : nationala (2 puncte); judeteana (1,5 puncte); regionala (1 punct)
• Dupa profil: istoric; etnografic; cinegetic (2 puncte)
La categoria muzee si colectii publice doar doua orase din cele patru au fost punctate (sdica Sibiu si Medias) iar in funtie de subcriteriile folosite, au obtinut punctaj astfel:
Dupa numar, Sibiul a primit 2 puncte (deoarece are 12 muzee) iar Medias 1 punct (are 3 muzee).
Muzeele din Sibiu sunt de importanta nationala (2 puncte) iar cele din Medias de importanta judeteana (1,5).
In functie de profil, ambele orase au primit punctaj maxim – 2 puncte
Festivaluri si traditii (5 puncte) :
• Dupa frecventa: anuale; sezoniere (2,5 puncte)
• Dupa importanta: nationale (2,5); judetene (1,5); locale (1 punct)
Festivaluri renumite au loc doar in Sibiu si Medias; se desfasoara annual si sunt de importanta nationala. Astfel, Sibiul si Medias au primit punctaj maxim (5 puncte) iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului zero puncte.
In fiecare primavara la Sibiu are loc Festivalul Internațional de Teatru , cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc și Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Arta Contemporana „Transylvania Calling” și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie și dialog est-vest), Asociația Scriitorilor, Asociația Artiștilor.
Institutii de spectacole si concerte: (3 puncte) existenta; inexistenta.
Exista o singura institutie de spectacole si concerte si anume cea din Sibiu (Filarmonica de Stat Sibiu) ceea ce face ca acest oras sa primeasca un maxim de puncte (3) iar celelalte zero puncte.
C. Infrastructura specific turistica
Infrastructurii specific turistice i s-au acordat 25 de puncte din cele 100 de puncte.
C1. Evaluarea unitatilor de cazare (5 puncte)
Unităţilor de cazare omologate li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice.
• Nr. Unitatilor de cazare (1,75) : 1-3 (1 punct); 4-5 (1,25); 5-15 (1,75)
• Nr. De locuri (1,75):100-200 (1 punct); 200-500 (1,50); >500 (1,75)
• Grad de confort(1,50) : scazut (1-2 stele- 0,25 punct); mediu (3 stele- 0,75); ridicat (4-5 stele -0,5)
In functie de numarul unitatilor de cazare Sibiul a primit 5 puncte deoarece a primit punctaj maxim la toate cele trei subcriterii (are 15 hoteluri care insumeaza un numar total de locuri de 1639, impartite pe toate cele trei grade de confort, scazut, mediu si ridicat).
Medias a primit 4, 5 puncte deoarece exista doar 4 hoteluri ( Hotel Traube****, Binder Budi***, Hotel Central** si Motel LG*** ) in cadrul carora numarul total de locuri de
cazare este de 392. De asemenea, a primit punctaj maxim la gradul de confort, incadrandu-se la toate categoriile.
Ocna Sibiului a primit 3,5 puncte. In statiune exista doart 3 hoteluri (Helios ****, Salinas *** si Hostel Lacul Verde **). Toate acestea ofera in total 116 locuri de cazare.
In Miercurea Sibiului nu exista niciun spatiu de cazare, in concluzie a primit zero puncte.
C2. Evaluarea unitatilor de alimentatie (5 puncte)
Unitatilor alimentare li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte.
• Specificul restaurantului (1 punct): romanesc (0,8); international (0,2)
Sibiul a primit 5 puncte, punctaj maxim datorat existentei a 60 restaurante (cu specific romanesc sau international), 37 de pizzerii si 15 fast-food-uri.
Medias a primit tot punctaj maxim, because prezentei a 16 restaurante (care au specific culinar atat romanesc cat si international), 5 pizzerii si diverse fast-food-uri.
Ocna Sibiului a primit 3 puncte pentru ca are doar 3 restaurante, in cadrul hotelurilor, cu specific rromesc si international.
Orasului Miercurea Sibiului i-am acordat 2,8 puncte. Are un numar de 3 restaurante, bazate doar pe gastronomia romaneasca.
C3. Agrement (5 puncte)
Instalaţiilor de agrement li s-au acordat 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice
• In functie de mediu (2,5 puncte): montan, urban
In functie de mediu, toate localitatile au primit punctaj maxim, deoarece sunt asezari urbane.
• Tipul de agrement (2,5 puncte): sportiv, de relaxare
Cele 4 orase dispun de numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber (cluburi, terenuri de sport, piscine, parcuri, prezenta unor lacuri sau rauri pentru inot, precum si diverse centre comerciale pentru shopping) pe teritoriul propriu sau in imprejurimi.
Pentru amatorii de miscare si pentru cei dornici de relaxare, Sibiul se prezinta cu o gama variata de posibilitati de petrecere a timpului liber.
Parcul Sub Arini si Padurea Dumbrava ofera conditii superbe de plimbari sau alergari.Langa Parcul Sub Arini exista un teren de tenis, iar Sala Transilvania ofera posibilitatea practicarii tenisului de masa. Langa Sala Transilvania au fost montate patru panouri de baschet unde oricine isi poate etala talentul de aruncare la cos. Daca doriti sa-i vedeti la lucru pe adevaratii baschetbalisti, iubitorii baschetului pot urmari pe durata campionatului Diviziei A la baschet masculin la Sala Transilvania, meciurile de acasa ale formatiei CSU Sibiu.Pentru amatorii de inot, pe langa oferta complexului Baia Neptun, mai exista si Complexul Nautic Olimpia deschis intreg anul. Complexul dispune de un bazin de 25 m, cu 6 culoare de natatie, bazin pentru sarituri de 15x15 m si tribuna de 600 locuri. Complexul este acoperit si a fost renovat recent.
In 2008, municipalitatea a amenajat la intresectia strazilor Gimnasticii si Berariei cu Bulevardul Corneliu Coposu un parc pentru skateboarddestinat tinerilor care au ca pasiune acest sport.
Complexul Baia Neptun
Situat în centrul orasului, în spatele Hotelului Continental Forum, cladirea acestui complex este una dintre cele mai vechi constructii de interes public ale Sibiului, inaugurata in 1904. Din punct de vedere al structurii arhitectonice baia popular a Sibiului este copia Baii Müller din München - realizata de acelasi arhitect, Karl Hocheder. Bazinul lung de 21 de metri, lat de 9 metri si având o adâncime maxima de 3 metri este plasat într-un minunat spatiu arhitectural. În dreapta holului se afla sauna romano-irlandeza, unica în tara prin complexitatea dotarilor sale: sala de sudatie cu 32 de cabine, sauna umeda, sauna uscata, bazine de alternanta (cald si rece), dusuri, spatiu de masaj. La etaj se afla 10 cabine cu cazi si dusuri pentru îmbaiere si, aparute mai recent ca necesitati în sfera serviciilor, cabinetele de coafor, manichiura, pedichiura si cosmetic (frizeria este amenajata la parter), dotate cu aparatura modema utilizate de profesioniste cu multa experienta.
Pista pentru biciclistiPrima pistă pentru biciclişti a fost inaugurată in 2007. Are o lungime totală de 3 km,
iar lăţimea variază în funcţie de suprafaţa disponibilă între 2,4 şi 3 metri. Pista parcurge strada Scoala de Înot, trece pe lângă Stadionul Municipal şi traversează Parcul Sub Arini. Se continuă extinderea pistei pentru biciclisti cu încă aproximativ 3 kilometri pe Aleea Călăreţilor, prin Pădurea Dumbrava şi până la Muzeul în aer liber. Până la sfârşitul anului 2008 pista de biciclişti va fi amenajată şi pe tronsonul dintre strada Bahluiului şi strada Ludoş cu o lungime de aproximativ 1 kilometru.
Medias - Baruri si cluburi: Art Cafe, Baum Games, Casino Club, Central Park Club, Club Eclipse, Coluors, Hypnose, McGowan’s, Mediensis, Neghy’s Cafe, Ofside Cafe, Irish Pub.
C4.Tratament (7 puncte)Instalaţiilor de tratament li s-au acordat 7 puncte din cele 25 de puncte ce revin
infrastructurii specific turistice.
• Tratament balnear profilactic (1,75)
• Tratament balnear curativ (1,75)
• Tratament balnear de recuperare, functional (1,75)
• Tratament balnear prin tratamente naturiste (1,75)
Toate cele 4 orase analizate au primit cate 7 puncte deoarece in cadrul fiecarei statiuni se trateaza foarte multe tipuri de afectiuni. Pentru Sibiu am luat in considerare apropierea de statiunea Ocna Sibiului iar pentru Medias vecinatatea statiunei Bazna.
C5. Infrastructura turistica de afaceri
Infrastructurii pentru conferinţe, reuniuni, manifestări expoziţionale i s-au acordat 3 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice.
• Existenta salilor de conferinta: 3 puncte
In cadrul infrastructurii turistice de afaceri am punctat doar existenta salilor de conferinta. Ce exceptia orasului Miercurea Sibiului (care nu a primit punctaj deoarece nu beneficiaza de nicio sala de conferinta), restul au primit punctajul maxim de 3 puncte.
D. Evaloarea infrastrurii tehnice (25 puncte)
D1. Infrastructura de transport (15 puncte)
Infrastructurii tehnice de transport i-am acordat 15 puncte din totalul de 25 de puncte care revine infrastructurii tehnice generale.
Reteaua de drumuri (7puncte )
• Tipul de cale rutiera (5) : European (2) national (1,25), judetean (1 punct); local (0,75)
• Gradul de modernizare (2): scazut (<30 % - 0,5 puncte); mediu (30 %-50 % - 1,5 puncte); ridicat(>50 % - 2 puncte )
Sibiu
Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.
Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinații. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).
Transporturi interne
Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii.
Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construiți în regim de autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010, fiind inaugurată însă doar deschiderea traficului.
Medias - Accesul in oras se face asfel :
Sibiu - Drumul naţional 14 Blaj - Alba Iulia - Drumul Naţional 14 B Agnita - drum modernizat Târnăveni - Drumul naţional 14 Sighişoara - Braşov - Drumul naţional 14
Rețeaua stradală este dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii.
Ocna Sibiului
Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean D.J. - 106 B. Reţeaua stradală are o lungime de 17.640 m şi cuprinde străzi asfaltate în lungime de 7.200 m, 7.380 m balastate, 1860 m cu pământ şi 780 m străzi pietruite. Majoritatea străzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , lăţimea străzilor fiind în medie de 8m.
Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km.
Transportul public
Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei „TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi. In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.
Miercurea Sibiului
Accesul in localitate se face prin intermediul drumurilor judetene. Orasul nu este strabatut de niciun drum national.
Reteaua de cai ferate (5 puncte)
• Existenta garii (3 puncte)
• Distanta garii fata de centru (1 punct)
• Gradul de modernizare (1 punct) : scazut (0,30 puncte); mediu (0,70 puncte); ridicat (1 punct)
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un important depou pentru locomotive diesel.
Majoritatea trenurilor personale și accelerate sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro" (Săgeata Albastră), fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov,Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu Olt, Sighișoara și Odorheiu Secuiesc.
Orasul Medias este traversat de urmatoarele magistrale feroviare:
Teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este traversat de calea ferată Sibiu – Copşa Mică, existând două staţii CFR: Ocna Sibiului şi halta Ocna Băi.
Exista de asemenea o gara si in orasul Miercurea Sibiului.
Transport aerian (2 puncte)
• Existenta aeroportului (1 punct)
• Importanta (1 punct) : intern(0,5 puncte); international (1 punct)
Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara. Aeroportul a incheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către:
München (Tarom), (Lufthansa)
Viena (Austrian)
București , Târgu Mureș (Tarom)
Timișoara (Carpatair)
București , Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)
Transport public (1 punct)
În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local începând cu 15
noiembrie 2009, iar rețeaua de alimentare a acestora este în curs de dezafectare începând cu aprilie 2010.
Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Rășinari.
Transportul public in Ocna Sibiului Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei „TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi. In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.
D2. Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor (1 punct)Sistemul de alimentare cu apa Alimentarea cu apă a localităţilor este asigurată în sistem centralizat, sursa de apă fiind sistemul de alimentare propriu, prin intermediul unor conducte cu DN - 250mm, din azbociment .Distribuţia apei se face în sistem gravitaţional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa 95% din populaţie fiind racordată la acest sistem. Reţeaua de apă are o vechime de peste 35 ani, este deteriorată datorită salinităţii existente şi necesită înlocuirea ei în proporţie de 70%.
Sistemul de canalizare, colectare şi tratare a apelor uzate
Sibiul si Medias dispun de o retea centralizata de canalizare si statie de epurare.Oraşele Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului nu dispun de o reţea centralizată de
canalizare şi staţie de epurare. Apa menajeră rezultată din gospodării este condusă prin rigole stradale în râuri . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectuează in conformitate cu normele de protecţie a mediului. Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa localitatii se face prin rigole şi şanţuri de scurgere amplasate pe marginea străzilor.
D3. Electricitate (1,5 puncte)
Toate localitatile analizate dispun de system de alimentare cu energie electrica.
In Ocna Sibiului exista o staţie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staţie este alimentată din linia de repartiţie de 110 kV care porneşte din staţia coborâtoare Sibiu-Nord (400/220/110 kV) şi care deserveşte o serie întreagă de alte staţii de 100/220 kV (Cristian).Din staţia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentării comunelor învecinate. Astfel, axa vestică, Loamneş-Păuca, deserveşte localităţile Mândra, Alămor, Armeni (prin intermediul unei ramificaţii), Bogatu Român, Broşteni, Presaca şi Păuca şi mai
departe spre satul Ungureni; din axa Loamneş-Păuca se desprinde o ramificaţie care deserveşte localităţile Haşag şi Sădinca.Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton de tip CONEL. Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.Iluminatul public este realizat cu lămpi cu vapori de mercur în zonele centrale ale localitatii. Sunt utilizaţi stâlpi de beton tip CONEL destinaţi reţelei de joasă tensiune.Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică este acceptabilă dar necesita extindere.
D4. Alimentarea cu gaze (1 punct)
• Existenta; inexistenta
În prezent Sibiul, Medias si Ocna Sibiului sunt racordate la sistemul naţional de distribuţie al gazelor naturale.
În oraşul Ocna Sibiului există o centrală termică de cartier care distribuie agent termic şi apă caldă menajeră la 170 apartamente. In prezent 90% din locuitori folosesc gazul metan pentru încălzire.
Miercurea Sibiului nu dispune de alimentare cu gaze.
D5. Servicii de sanatate (2 puncte)
• Spital 1,5 p
• Farmacie 1,5 p
Cu exceptia orasului miercurea Sibiului, toate celelalte orase dispun spitale. Un numar mai mare sau mai mic de farmacii se regaseste in fiecare dintre ele.
Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:
Spitalul Clinic Județean de Urgență;
Spitalul Clinic de Pediatrie;
Spitalul Militar de Urgență;
Spitalul CFR;
alte spitale și clinici importante de stat sau private
Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre medicale. In localitate exista două dispensare medicale. Starea clădirlor este satisfăcătoare dar aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita. Sunt inscrise la medici de familie un număr de 3860 de persone.
In localitatea Ocna Sibiului există două farmacii in care isi desfăşoară activitatea două cadre medicale.
Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical.Asistenţa veterinară este asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului
veterinar se află in intr-o stare bună. D6. Servicii bancare (1,5 puncte)
Toate cele 4 localitati au primit punctaj maxim intrucat exista cel putin un serviciu bancar.
Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală aproape în fiecare oraș.
D7. Telecomunicatii (2 puncte)
• Sevicii postale
• Aria de acoperire a serviciilor de telefonie
• Posibilitatea conectarii la internet
Orasele dispun de servicii postale. Aria de acoperire a serviciilor telefonice este una extinsa si diversificata, existand de asemenea posibilitatea conectarii la internet in toate cele patru localitati.
In concluzie, in ceea ce priveste potentialul turistic total, orasul Sibiu dispune de un potential ridicat (96,75p), orasele Medias si Ocna Sibiului au potential turistic mediu (75,7p respectiv 65,8p), iar Miercurea Sibiului are un potential scazut (40,75).
Concluzii
• În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria orașului a fost vizitat de un număr mare de turiști români și străini.
• Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.
