Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu Catre, · Catre, Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu S...

Catre,

Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu

SC STONEBORN SRL cu sediul in Selimbar, str. Mihai Viteazu, nr. 104, judetul Sibiu inaintam

alaturat Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul: “Decolmatare raul Olt prin

exploatare nisip ” propusa a fi amplasat in localitatea Colun, extravilan, nr. CAD VIII – 1 km. 3440-

3468, jud. Sibiu;

Data:

23.04.2020

tel: 0740208538

email: [email protected]

Curriculum vitae

Europass

Informaţii personaleNume / Prenume Popovici Anisoara

Adresă(e) Str. Zavoi, nr. 84H, judetul Sibiu, Romania

Telefon(oane) 0740208538

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Romana

Data naşterii 08.04.1986

Sex Feminin

Locul de muncă vizat /Domeniul ocupaţional

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Experienţa profesională

Perioada 2012 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Desfasurarea activitatii – COD CAEN 7490 – Alte activitati profesionale, stintifice si tehnice, n.a (consultanta in probleme de mediu)

Activităţi şi responsabilităţi principale Intocmire documentatiii in vederea obtinerii avizelor, acordului si autorizatiei de mediu pentru diverse proiecte si activitati.Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului „ Exploatare roca metamorfica, gnais, din cariera Valea Rece, Dealul Furcilor, judetul Sibiu”Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul „Infintare ferma horticola Negoiu, judetul Sibiu”Studiu de evaluare adecvata pentru PUZ _ Valea Almaselului – Zam, judetul Hunedoara”Raport de mediu PUZ – Cariera de piatra Valea Almaselului – Zam, judetul Hunedoara;Monitarizarea vegetatiei ripariene si a mamiferelor mari de interes conservativ pe o perioada de 3 ani pentru : Amenajarea hidroenergetica pe raul Mare, judetul Sibiu

Numele şi adresa angajatorului SC ASSA GRUP SRL

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Consultanta in probleme de mediu

2009 – 2010EcologIntocmire documentatiii in vederea obtinerii acordului sii autorizatiei de mediu pentru diverse proiecte si activitati;ASSA GRUP SRLConsultanta in probleme de mediu

Educaţie şi formare

Perioada 2014, 2016, 2018, 2019.

Calificarea / diploma obţinută Certificat de Inregistrare

Disciplinele principale studiate /competenţe profesionale dobândite

Elaborator studii pentru protectia mediului (temporar)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice Romania

2009 - 2010

Curs calificare tehnician silvic – Grupul Scolar Silvic Timisoara

2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUICurs calculatoare Certificat de absolvire / Operator introducere, validare şi prelucrare date

2004 – 2008

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢEDiploma de licenţă domeniul Biologie , specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢEDiploma de licenţă domeniul Biologie , specializarea Biologie

2000 – 2004

COLEGIUL AGRICOL DANIIL POPOVICI BARCIANU SIBIUDiplomă de bacalaureat / Resurse naturale şi protecţia mediului

Aptitudini şi competenţepersonale

Limba(i) maternă(e) Romana

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Engleza;

Autoevaluare Înţelegere Vorbire ScriereNivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţieDiscurs oral Exprimare scrisă

Limba 1. mediu mediu mediu mediu mediu

Limba(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale Aptitudini de cooperare, comunicare eficientă, empatie, responsabilitate, disponibilitate pentru lucrul înechipă, adaptabilitate la situaţii noi.

Competenţe şi aptitudiniorganizatorice

Capacitate de coordonare, organizare şi planificare

Competenţe şi aptitudini tehnice Utilizarea calculatorului.

Permis(e) de conducere Posesoare permis conducere categoria B din anul 2007

pentru proiectul

DECOLMATARE RAUL OLT PRIN

EXPLOATARE NISIP SI PIETRIS

Evaluator de mediu: ecolog Anisoara Popovici

in colaborare cu

SC ECO BIODIVERSITY SRL

2020

SC STONEBORN SRL

RAPORT LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI

2 | P a g e

INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 4 CAPITOLUL I ................................................................................................................................................ 6 1.DESCRIEREA PROIECTULUI ....................................................................................................................... 6 1.1. Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat: ............................................................ 6 1.2. Amplasamentul proiectului .................................................................................................................. 6 1.3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI ................................................................ 10 1.3.1. Justificarea necesității proiectului: .................................................................................................. 10 1.3.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:........................................................................... 12 1.4. PRINCIPALELE CARACTEREISTICI ALE ETAPEI DE FUNCŢIONARE A PROIECTULUI ................................. 21 1.4.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ........................................................ 21 1.5 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI DEŞEURI ............................................................... 25 1.5.1 Emisii atmosferice: ........................................................................................................................... 25 1.5.2. Emisii de poluanţi în mediu acvatic ................................................................................................. 26 1.5.3 Contaminarea solului şi a subsolului ................................................................................................ 27 1.5.3 Zgomot și vibrații, cuantificare și estimare ....................................................................................... 28 1.5.4 Deşeuri ............................................................................................................................................ 31 CAPITOLUL II ............................................................................................................................................. 33 2. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE ......................................................................................... 33 2.1 Principalele alternative analizate: ..................................................................................................... 33 2.2 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu ............................................................................. 35 Capitolul III ............................................................................................................................................... 37 3. DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI .............................................. 37 3.1.CLIMA ................................................................................................................................................. 37 3.2. APA .................................................................................................................................................... 38 3.3 AER ..................................................................................................................................................... 39 3.4. SOL şi SUBSOL .................................................................................................................................... 41 3.5. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului ............................................................................. 41 3.6. Date geologice generale privind regiunea .......................................................................................... 42 3.6.1. Geologia zacamintului ..................................................................................................................... 44 3.7. Biodiversitatea ................................................................................................................................... 46 3.6. Evoluţia probabilă a stării factorilor de mediu în cazul in care proiectul nu este implementat ........... 77 CAPITOLUL IV............................................................................................................................................ 77 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................................................. 77 4.1. Impactul proiectului asupra componentei de mediu AER ................................................................... 82 4.1.2. Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice ......................................................................... 83 4.1.3 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ........................ 83 4.1.4 Prognoza poluării aerului ................................................................................................................. 86 4.1.5. Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu AER ............................................... 87 4.2 Impactul proiectului asupra componentei de mediu APA .................................................................... 88 4.2.1 Caracterizarea hidrologică a zonei studiate localizare în raport cu bazinul hidrografic ..................... 88 4.2.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ....................... 88 4.2.4 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ ................................................ 91 4.3 Impactul proiectului asupra componentei de mediu SOL şi SUBSOL ................................................... 92 4.3.1 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ........................ 93 4.3.4 Analiza impactului potențial asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL .......................................... 94 4.3.5 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL ................................. 95 4.4 Impactul proiectului asupra BIODIVERSITĂŢII ..................................................................................... 96 4.4.1 Caracterizarea siturilor Natura 2000 cu care se suprapune proiectul propus .................................... 96


3 | P a g e

4.4.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ....................... 99 4.4.3 Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii ............................................................... 106 4.5 Impactul proiectului asupra PEISAJULUI ............................................................................................ 107 4.5.1 Impactul potential în timpul operaţiilor de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare ............ 107 4.5.3 Evaluarea semnificației impactului asupra peisajului ...................................................................... 107 4.6 Impactul asupra populației, sănătății umane, în timpul pregătirii, exploatării şi închiderii:................ 108 4.7 Impact transfrontalier ....................................................................................................................... 108 CAPITOLUL V........................................................................................................................................... 109 5. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI .... 109 5.1 Lucrări de pregătire, de exploatare, închidere şi ecologizare ............................................................. 109 5.2 Utilizarea resurselor naturale ............................................................................................................ 110 5.3. Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii,lumină, căldură şi radiaţii; crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului. ............................................................................................................................................................... 111 5.4.Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu ............................ 112 5.5 Cumularea efectelor cu cele ale proiectelor existente şi/sau aprobate ............................................. 115 5.6 Impactul proiectului asupra climei – natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră, vulnerabilitatea proiectului la schimările climatice ................................................................................. 117 5.7 Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor de meidu efectele directe și eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative ale proiectului. ............................................................... 118 CAPITOLUL VI.......................................................................................................................................... 126 6. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................................. 126 CAPITOLUL VII ......................................................................................................................................... 127 7. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA, REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS ..................... 127 7.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI .............................................................. 127 7.2 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ ................................... 127 7.3 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi SUBSOL ................... 129 7.4 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII ............................................... 129 7.5. Plan de monitorizare propus ............................................................................................................ 133 CAPITOLUL VIII ........................................................................................................................................ 136 8. RISCURILE DE ACCIDENTE GENERATE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ÎN CADRUL PROIECTULUI ...... 136 CAPITOLUL IX .......................................................................................................................................... 140 10.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................................... 140 1.DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................... 140 1.2. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI .............................................................. 144 1.2.1. Justificarea necesității proiectului: ................................................................................................ 144 1.2.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:......................................................................... 146 1.3.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................................................................ 155 1.4. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA, REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS ..................... 160 1.4.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI ........................................................... 160 1.4.2. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ ............................... 160 1.4.3. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi SUBSOL ............... 162 1.4.4. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII ........................................... 162 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................... 167


4 | P a g e

INTRODUCERE

Prezentul Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) s-a intocmit

conform cerintelor legale in vigoare pentru proiectul de Decolmatare raul Olt prin

exploatare nisip si pietris, extravilan sat Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu

şi are drept scop evaluarea impactului asupra mediului ca un instrument de bază în

identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate

activităţiilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu,

în scopul dezvoltării durabile.

Titularul proiectului : S.C. STONEBORN S.R.L cu sediul social in Șelimbăr, strada Mihai

Viteazu, nr. 104, județul Sibiu, Certificat de inregistrare la Registrul Oficiului Comerţului

J32/811/2011, CUI RO29027519 reprezentata prin Vasiu Adrian Stefan Horea;

Evaluarea impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă prevederile

următoarelor acte normative, în vigoare la data elaborării: OUG 195/2005 privind

protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 292/2018, privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Ordinul

863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii

cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Urmare a realizarii evaluarii rezulta recomandări pentru diminuarea impactului asupra

mediului, necesare pentru a se implementa în vederea realizarii proiectului propus.

Titularul proiectului trebuie sa respecte şi să aplice masurile impuse prin prezentul

studiu, astfel încat impactul proiectului asupra factorilor de mediu sa fie redus.


5 | P a g e

Informatii despre titularul proiectului

Titularul proiectului: S.C. STONEBORN S.R.L

Sediul social: Șelimbăr, strada Mihai Viteazu, nr. 104, județul Sibiu.

Certificat de inregistrare la Registrul Oficiului Comerţului nr.

J32/811/2011, CUI RO29027519

reprezentant Vasiu Adrian Stefan Horea

reprezentant pt. comunicare: ecolog Popovici Anisoara, tel: 0740208538

Informatii despre proiectantul lucrărilor

Proiectantul lucrărilor: SC A1 CONSTRUCT MANAGER SRL

Verificator de proiect: Rusu Gh Gheorghe

Informatii despre elaboratorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului

Autorul Raportului la studiul de evaluarea a impactului asupra mediului - evaluator de

mediu: ecolog Anişoara Popovici - inscrisa in Registrul national al elaboratorilor de

studii pentru protectia mediului la pozitia 618 in colaborare cu: S.C. ECO BIODIVERSITY

S.R.L.

Adresa: municipiul Sibiu, str. Dorului, nr. 20, judetul Sibiu

Telefon: 0740208538


6 | P a g e

CAPITOLUL I

1.DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1. Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat:

Decolmatare râul Olt prin exploatare nisip și pietriș

1.2. Amplasamentul proiectului

a. localizarea amplasamentului din punct de vedere administrativ

Fig. 1 Amplasamentul proiectului propus;

Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor

minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m

amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang

acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul

satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu

Suprafața propusă pentru decolamtarea albiei râului Olt, zona Colun, are suprafața de

286.000 mp (L = 1500 m, l med. = 190m) și aparține domeniului public și se află în


7 | P a g e

gestiunea Administrației Naționale „Apele Române” şi este delimitat de următoarele

puncte de coordonate STEREO 70:

Nr. punct X(Nord) Y(Est)

1 475066.466 458876.838

2 475136.026 458990.123

3 475194.511 459070.812

4 475246.202 459183.811

5 475268.781 459272.388

6 475292.907 459435.022

7 475292.430 459574.138

8 475281.822 459712.144

9 475228.789 459861.940

10 475170.431 459979.932

11 475150.166 460078.853

12 475109.819 460180.158

13 475057.363 460231.752

14 474952.174 460189.109

15 474776.591 460167.906

16 474803.314 460091.616

17 474866.582 460050.830

18 474909.807 460017.301

19 474966.141 459962.487

20 475017.472 459901.007

21 475078.401 459793.672

22 475121.617 459676.431

23 475136.708 459.576.379

24 475126.044 459471.382

25 475079.779 459342.145

26 474872.390 458873.781

27 475008.259 458820.689

Suprafața totală măsurată 286 000 mp.

b. localizarea amplasamentului în raport cu Situl Natura 2000

Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-

Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu;


8 | P a g e

c. localizarea amplasamentului în raport cu bazinul hidrografic

Din punct de vedere al localizări proiectul propus face parte din Bazinul Hidrografic Olt

(BHO)

Suprafaţa totală a BHO – 25.387,89 km2

Ocupă 10,65% din suprafaţa totală a ţări

Lungimea totală a reţelei hidrografice – 9,872 km

Caracteristicile regimului hidrologic

Rîul Staţia

Hidrom

etrică

Lungimea

rîului km

Suprafaţ

a km

Altitude

nea

mdM

Debit

mediu

multian

ual mc/s

Debit lunar cu asigurare

mc/s

Qm/QM

80% 90% 95%

Olt Sebeş

Olt

324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307

Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210


9 | P a g e

Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt

Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai mare

de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de inundaţii şi

energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu scop principal

energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada Oltului mijlociu

(acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului inferior (Cornetu,

Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni,

Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti Olt, Frunzaru,

Rusăneşti, Izbiceni). Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt

Zona de excavație se află la 124 -150 m față de digul mal drept și malul înalt care

delimitează lacul de acumulare și la cca. 60 m față de digul mal stâng al acumulării

Avrig. Distanța amonte față de CHE Avrig este de 8200 m, iar aval față de CHE Scorei

este de 3800 m.

d. localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural

Pe amplasament sau în imediata vecinătate nu sunt monumente istorice specificate în

Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul M.C..C. nr. 2.314/2004,

cu modificările ulterioare sau în Repertoriului arheologic național prevăzut de O.G.

nr.43/2000 modificările și completările ulterioare.

e. localizarea amplasamentului în raport cu aşezările umane

Aşezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului propus sunt:

Cea mai apropiată localitate este satul Colun (la cca. 1300 m NE ):

Perimetrul are următoarele vecinătăţi:

Localitatea Colun – 1300 m amonte;

DN 1 Brasov – Sibiu la 2.4 km nord de perimetru;

Calea ferata Brasov – Sibiu la 500m S ;

f. alte obiective din zonă

Amplasamentul studiat se afla situat amonte față de Centrala hidroenergetica Avrig la o

distanta de 8200 m, iar aval față de Centrala hidroenergetica Scorei la o distanta de

https://lege5.ro/Gratuit/guztmmjv/ordinul-nr-2314-2004-privind-aprobarea-listei-monumentelor-istorice-actualizata-si-a-listei-monumentelor-istorice-disparute?d=2019-02-15

https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobqgy/ordonanta-nr-43-2000-privind-protectia-patrimoniului-arheologic-si-declararea-unor-situri-arheologice-ca-zone-de-interes-national?d=2019-02-15


10 | P a g e

3800 m si de aprox. 2000 m fata de statia de o sortare agregate minerale care isi

desfasoara activitatea pe partea stanga a malului raului Olt in afara siturilor Natura 2000;

• Informații privind folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe

amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia;

Conform Certificatului de Urbanism nr. 30 din 27.08.2018 emis de Primaria comunei

Porumbacu de Jos terenul propus pentru realizarea proiectului propus are regimul juridic

de teren extravilan, concesionat in favoarea SPEEH HIDROELECTRICA SA care a emis

pentru realizarea proiectului „ Decolmatare raul Olt prin exploatare nisip si pietris” avizul

favorabil nr. 157/2017, in calitate de beneficiar al folosintei hidrotehnice; Folosinta

actuala a terenului este:– lacul de acumulare al centralei hidroenergetice CHE Avrig;

Perimetrul propus pentru lucrările de decolmatare este amplasat în lacul de acumulare al

A.H.E. Avrig, in urma desfasurarii proiectului propus folosinta actuala a

amplasamentului – lac de acumulare - nu va fi modificata. Prin decolmatarea materialului

aluvionar pe tronsonul r. Olt, se va realiza degajarea albiei de materialul aluvionar

acumulat şi corectarea secţiunii de scurgere a debitelor, avînd ca efect normalizarea

condiţiilor hidrodinamice. Concomitent se va reduce acţiunea erozivă exercitată de apă

asupra malului drept şi a terenurilor riverane.



gestiunea Administrației Naționale „Apele Române”, proiectul fiind reglementat din

punct de vedere a gospodaririi apelor prin avizul nr. 30 din 27.05.2019 emis de

Administratia Nationala a Apelor Romane – Administratia Bazinala de Apa Olt.

1.3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI

1.3.1. Justificarea necesității proiectului:





satului Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, obiectivul exploatarii agregatelor


11 | P a g e

minerale care constituie plajele emerse si submerse este decolmatarea si reealibrarea

albiei, valorificarea resursei de nisip si pietris ca material de constructie, reprezentand

totodata o solutie pentru aducerea albie la parametri hidrauluici de scurgere normal , cu

reducerea presiunii erozive asupra malurilor cu efect benefic asupra lucrarilor

hidrotehnice;

Investitia vine in intimpinarea politicii de dezvoltare a zonei si de promovare a

activitatilor economice de tip nepoluant.

Prin executarea lucrarilor de decolmatare vor rezulta cantitati de balast care vor fi folosite

in lucrarile de constructii si infrastructura iar prin natura sa se vor crea locuri de munca.

In conformitate cu viziunea Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva

anului 2050 si anume creșterea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate

dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României,

creșterea sistemului energetic înseamnă: construirea de noi capacități, retehnologizarea și

modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie, încurajarea

creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică, export. Obiectivul general

al Strategiei îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât pe termen scurt, cât și pe

termen mediu și lung, adecvat unei economii moderne și unui standard de viață crescut,

cu respectarea reperelor naționale, europene și globale care influențează și determinările

politice și deciziile în domeniul energetic. Proiectul propus vine in intampinararea

obiectivelor strategiei energetice prin realizarea acestuia asigurandu-se curgerea optima a

raului Olt si buna functionarea in paramerii aprobati ai celor doua centrale

hidroenergetice, amonte CHE Avrig si aval CHE Scorei;

Conform Ghidului privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în

contextul legislației UE privind natura “Intr-un lac de acumulare sau în porțiuni de râu

îndiguite, reducerea capacității de transport a sedimentelor determină acumularea

acestora, ceea ce poate avea un efect negativ atât asupra speciilor, cât și asupra

habitatelor, de exemplu prin favorizarea proliferării algelor și a altor buruieni acvatice

care îndepărtează speciile protejate. Acumularea de pietriș sau de sedimente nămoloase în

albia râului sau în coloana de apă poate fi deosebit de dăunătoare pentru speciile litofile,

care folosesc aceste zone drept areal de reproducere, sau pentru scoicile de perle de apă


12 | P a g e

dulce (Margaritifera margaritifera) și scoicile mici de râu (Unio crassus). Fenomenul este

dăunător și speciilor de păsări care utilizează bancurile de pietriș uscat ca locuri de

cuibărit, precum fluierarul sau nisiparul;

1.3.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de

specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:





satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.

Caracterizarea zacamintului (conform studiilor de specialitate)

▪ lungimea totală în sensul de curgere al râului Olt, conform profilului longitudinal

este de 1500 m între punctele A și B;

▪ lăţimea medie este de aproximativ 190 m;

▪ adâncimea maximă de excavare este la cota talvegului râului Olt din zonă, care

variază de la +381,88 (în amonte), la +381,43 (în aval);

▪ volumul total de material exploatabil aferent perimetrului este de 505.422 m3;

▪ volumul de agregate minerale solicitat de beneficiar este repartizat pe trimestre

şi luni conform graficului de eşalonare prezentat în documentaţie;

▪ suprafaţa totală a balastierei este de 28.6 ha

Pentru reprofilarea albiei se vor respecta următorii pilierii de siguranța:

- 3800,00 m în aval de barajul A.H.E. Scorei;

- 8200,00 m în amonte de barajul A.H.E. Avrig;

- 60 m distanță de dig mal stâng A.H.E. Avrig (11,84 km);

- 125 m distanță de dig mal drept A.H.E. Avrig (9,00 km).

Acumularea de nisipuri și pietrișuri pe râul Olt, zona Colun, prezintă o structură simplă,

depunerile fiind practice; Din punct de vedere granulometric predomină fracțiile


13 | P a g e

grosiere (nisip și pietriș) încadrate în sorturile 3 – 7 mm, 7 – 15 mm, 15 – 30 mm,

precum și fracțiile mici (nisip sub 3 mm). Diagrama de distribuție granulometrică

efectuată pe probele extrase din zona de exploatare se prezintă astfel: Nisip – 15 – 18

%; Pietriș 33 – 35 %;

Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus este "extractia nisipului şi

pietrişului - cod CAEN 0812" .

- capacitatea de producţie programată:

Producţia programată de beneficiar pentru perioada unui an contractual care începe de

la data autorizării lucrărilor, este următoarea:

Volumele de resurse ce se vor extrage pe perioada pentru care se acordă permisul

temporar de exploatare sunt:

RESURSE

EXPLOATATE

Coeficient

transformare

RESURSE

EXPLOATATE

mc mc

514500 98 504200

Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe

perioada pentru care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în

tabelul următor:

Anul Trimestrul

Volum

rezerve

exploatate

Pierderi de

exploatare și

transport

Volum

rezerve

extrase

Grad de

recuperare

exploatare

mc mc % mc %

2020-

2021

I 128.625 2575 2 126.050 98%

II 128.625 2575 2 126.050 98%

III 128.625 2575 2 126.050 98%

IV 128.625 2575 2 126.050 98%

T O T A L 514.500 10300 504.200 98%


14 | P a g e

Balastiera este dotata cu utilaje si echipamente specifice :

Consum motorina este de cca. 400-500/ zi , variatie functie de cerintele beneficiarilor.

Procesul tehnologic:

Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare

Accesul în perimetru este posibil direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu

tranzitarea digului de protectie a amenajarii din care se vor face doua rampe de acces mal

– albie , care vor ajunge pe cele doua insule ce formeaza perimetru de decolmatat.

Rampele vor avea o lungime de cca. 60m , o panta de maxim 12% , si o latime de minim

4m , fiind construite din refuzul de ciur de la statia de prelucrare a firmei Malidcom.

Aceste rampe se vor prelungii cu doua drumuri ce vor ajunge pe insule , lungimea

maxima a drumurilor fiind de cca.950m( zona aval ) . Traversarea apei pe insule, se va

face peste doua podete construite din tuburi de beton cu diametru de 1500mm .

Nisipul si pietrisul se livreaza in stare bruta din balastiera , acestea fiind concasate –

sortate in statia de prelucrare situata la 1500 m N de perimetru.

Lucrarile de pregatire

Sunt necesare lucrari de taiere a vegetatiei crescute pe insule si lucrari de decopertare a

solului vegetal acolo unde acesta exista . Decopertarea se va face cu un excavator si

adunarea solului in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un incarcator

frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig. Suprafata acoperita

cu vegetatie este de aproximativ 3.5 ha.

Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum

ulei

Consum

motorină

Excavator PC 290 sau draglina cu

cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora

0,5 l/ora 24 l/oră

Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră


15 | P a g e

Lucrarile de prospectiune/explorare/ exploatare

Denumirea metodei de exploatare este următoarea : ,, Metoda de exploatare în

balastieră cu trepte descendente, derocare mecanică cu excavatorul, în felii paralele

cu haldarea materialului steril in exteriorul perimetrului ”.

Pe perioada permisului temporar de exploatare, din perimetrul Decolmatare

Colun se vor extrage cca 514500 mc de nisip şi pietriş .

Tehnologia de exploatare consta în:

• excavarea utilului din albia minora cu o draglina cu cupa de 2 mc sau/şi

excavator cu cupa de 2.4mc ;

• incarcarea si transportul materialului extras cu doua autobasculante de 28

tone.

Exploatarea se va efectua în urmatoarele conditii:

• -pilier de protectie dig stanga a amenajarii Avrig minim 60m conform avizului ;

• -taluz la limita dinspre apa a pilierului - definit de raportul 1: 2 pt a asigura

stabilitatea acestuia;

Exploatarea se va efectua din aval spre amonte incepand cu insula vestica , în faşii

transversale dinspre NV spre SE ( prima parte ) , avand lungimea echivalenta cu

lungimea obiectivului de exploatat (plaja submersa ) cu retragere din aval inspre

amonte si de la firul apei ( ax ) catre malul stang ( sudic ).

Latimea fasiilor depinde de posibilitatile utilajului de excavare – draglina/ excavator :

10-18 m.

Adancimea de extractie - talvegul raiului Olt dar nu mai mult de 3.50 m sub apa cand

adancimea albiei este mai mare de 2 m .

Mentionam:

• in exploatare nu se foloseste apa în scop industrial;

• nu se folosesc substante straine de albia raului în procesul tehnologic;

• nu se fac gropi în albie prin exploatare;

• nu se fac depozite de agregate in albie sau in zona de protectie a malului;


16 | P a g e

• activitatea de exploatare este intrerupta in perioadele de viituri, inghet dezghet,

conditii meteo deosebite;

Agregatele minerale sunt incarcate direct de draglina/ excavator în autobasculante,

care le transporta la statia de concasare sortare din amonte cca. 1500m .

Programul de exploatare se va desfasura 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 12luni/an, cca.

270zile /an cu mentiunea respectarii conditiilor din actele de reglementare ;

Utilajele folosite in activitatea de extractie sunt:

• -draglina cu cupa de 1,5-2 mc si un excavator cu cupa de 2.4mc

• -2 autobasculanta de 28 t;

Utilul extras din treapta submersă poate fi depozitat temporar, pentru scurgerea

apei, în grămezi, în apropierea frontului de lucru, apoi transportat la statia de concasare

din imediata apropiere.

În tabelul următor, sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajelor utilizate

pentru extracţia balastului și realizarea decopertei:

Extracţia nisipului şi pietrişului se va realiza pe trepte cu următoarele

caracteristici:

• înălţime medie treaptă submersă = cca 3.5 m sub NH ;

• unghi taluz de lucru = 45;

• unghi de taluz de lungă durată = 26;

• berma de lucru = 10-18m;

• pilier mal = min. 60 m;

Pentru protecţia zăcămîntului împotriva degradării, se vor avea în vedere

următoarele:


ulei

Consum

motorină

Excavator EC 290 sau draglina

cu cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora

0,5 l/ora 24 l/oră



17 | P a g e

• exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate ;

• excavarea se va realiza pe suprafaţa inscrisa in perimetrul de exploatare

aprobat evitandu-se formarea de gropi sau praguri;

Directia de exploatare este de la V spre E in cadrul feliei si de la N la S pe

fasiile de exploatare in retaragere .

Încărcarea nisipului și pietrișului se realizează fie direct cu excavatorul și/sau

draglina (treapta submersă), fie cu încărcătorul frontal din stocul temporar, amenajat în

apropierea frontului de lucru.

Transportul

În balastieră, transportul va avea două componente:

• utilul extras se încarcă şi se transportă la beneficiari, sau la statia de

spalare sortare a societatii Malidcom cu mijloacele auto ale firmei ;

• sol vegetal va fi dus pe zona pilerului la dig din partea de S a

perimetrului ;

Transportul în balastieră se realizează pe drumurile de acces ( cele doua rampe de acces

ce se desprind de pe digul ACH continuate cu drumurile de exploatare ) balastate,

nivelate si compactate .

Haldarea materialului steril

Din balastiera nu vor rezulta sterile, singurul material care se depoziteaza temporar, pina

la executia lucrarilor de refacerea mediului este solul vegetal .

Solul vegetal se va depune temporar pe pilierul de 60m. Volumul solului depus pe pilier

si in gropile de pe acesta , este de 20460 mc cca. 24552 mc afanat. Intr-o prima faza solul

vegetal se va bascula gramada langa gramada , pe zona gropilor si pe pilierul la dig , dupa

care acesta va fi nivelat ;

Protecţia zãcãmântului

In balastieră se va ţine evidenţa, într-un registru special, cantităţilor de agregate minerale

extrase şi transportate, la finalul permisului de exploatare cantitatea urmind a fi verificata

prin masuratori topografice.

Măsurile de protecţie a zăcământului se referă la asigurarea conservării resurselor

împotriva alunecărilor de teren, ocupării cu lucrări, construcţii, instalaţii care să blocheze


18 | P a g e

temporar sau definitiv resursele.

Principalele măsuri pentru protecţia zăcământului sunt:

➢ marcarea perimetrului de exploatare instituit ( daca este posibil cu marcarea

pe pilierul de 60m la dig , a limitelor aval si amonte ) ;

➢ exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate anterior ;

➢ excavarea se va realiza pe suprafaţa perimetrului de exploatare temporara

aprobata prin permis, evitându-se formarea de gropi sau pinteni ;

➢ controlul şi respectarea dimensiunilor geometrice ale fâşiilor de exploatare;

➢ asigurarea unei evidenţe stricte a volumelor de resurse extrase.

➢ nu se vor efectua depozitãri intermediare de substanţã utilã, pe maluri sau în

zona de protecţie ;

S-a asigurat un pilier de siguranţă de minim 60 de metri faţă de digul ACH .

➢ Lucrari pentru refacerea mediului

Programul de refacere a mediului la inchiderea exploatarii consta din urmatoarele

operatiuni :- transportul utilajelor in afara incintei , curatarea de deseuri a incintei

miniere, a drumurilor de acces; refacerea malului, nivelarea solului vagetal pe pilierul la

dig, însamantarea de iarba si plantarea de salcii.

Lucrările de refacere a mediului se vor face atat in timpul permisului cat si in

primele 90 zile de la terminarea permisului .

Garantia de refacerea mediului ce se va constituii pentru aceste lucrari , a fost

calculata conform Devizului General care a fost întocmit in concordanta cu prevederile

ord. 202/2014.

Valoarea totala a lucrarilor de refacerea mediului conform Devizul General, este de

47948lei .

Lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali a taluzurilor :

Stabilitatea suprafetei terenurilor adiacente nu poate fi afectata, daca se respecta

pilierul de protectie.

De asemenea nu avem taluze de halda sau de cariera. Elementul a cărui stabilitate

poate fi afectata accidental , este malul Oltului.

Cauzele afectarii malului pe care se executa exploatarea pot fi:


19 | P a g e

• nerespectarea tehnologiei de exploatare prezentata anterior;

• nerespectarea pilierului de protectie a digului lucrari hidrotehnice ;

• nerespectarea unghiului de taluz a malului , spre cursul apei.

Propunem ca lucrare de mediu - refacerea si dimensionarea taluzelor si

intretinerea drumului de acces, nivelarea solului vegetal pe pilierul de 60m.

Mecanicii de pe utilajele de exploatare vor fi instruiti astfel ca atunci cand

exploatarea ajunge in zona de taluz, sa execute taluzarea la panta de 1 :3. Astfel ca, odata

cu avansarea spre amonte a decolmatarii/exploatarii , sa se finalizeze si taluzele emerse si

submerse .

Lucrari de resolidificare a terenurilor

Se vor resolifica malul stang si pilierul la dig, cu solul vegetal din coperta

zacamantului.

Etapele de realizare a lucrarilor de refacere a mediului

Lucrãrile de mediu se vor realiza în perioada postinchidere în maxim 90 zile de la sistarea

activitãţilor de exploatare, indiferent de motivul sistãrii acestora.

• Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a

Oltului ;

• Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o panta de 1 :3 .

• Lucrari de plantare a semintelor de graminee cu discuire si semanare;

Nr.

crt. Specificaţie UM Cantitate

Anul 1 permis

Luna

1 2 3 4 5 6 7-

12

1 Lucrari executate in zona afectata de exploatare

1.1 Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si

in apropierea malului stang a Oltului mp 69986

1.2 Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o

panta de 1 :2 . mc 14850

1,3 Lucrari de plantare a semintelor de graminee

cu discuire si semanare; mc 69986


20 | P a g e

2. Cheltuieli pentru monitorizare postînchidere

2,1 Monitorizare stabilitate taluzuri si a evolutiei

vegetarii vizite 12

Volumele fizice rezultat a antemasuratorilor:

Nr. Lucrari de reconstructie ecologica planificate Suprafata

(mp)

Volum

mc

1. Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang

a Oltului ( strat de 0.20m grosime ) 69986 14000

2. Lucrari de geometrizare mal raul Olt 10m x

1485m 7425

3. Lucrari de plantare a semintelor de graminee 69986

➢ Organizarea de şantier:

a. Localizarea organizarii de santier

Exploatarea agregatelor din perimetrul propus foloseste organizarea de santier din

statia de sortare care este amplasata in apropierea amplasamentului;

b. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier. Lucrarile necesare organizarii de

santier sunt: intretinerea drumului tehnologic de acces si exploatare din cadrul

perimetrului, dotarea cu o toaleta ecologica. Organizarea de santier va fi localizata in

interiorul statiei de sortare, proprietate a beneficiarului, aflata in imediata apropiere.

Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact vizual, asupra mediului, prin

aparitia utilajelor din dotare, necesare realizarii investitiei, tinand cont de faptul ca pe

acelasi amplasament se desfasoara deja activitatea de sortare a agregatelor minerale. In

timpul organizarii de santier sursele de poluanti nu vor fi decat emisiile de esapament

de la utilajele din dotare si praful rezultat in urma activitatii. Acestea se vor exploata la

parametrii impusi prin cartile tehnice. Utilajele folosite la exploatare se vor parca după

încetarea lucrului în afara albiei minore pe platforma balastată ,pe amplasamentul

staţiei de sortare - spălare, cu respectarea prevederilor specifice referitoare la aceasta

(cupa excavatorului sau a autoâncărcătorului să fie sprijinită de sol, utilajele să fie

asigurate împotriva deplasării involuntare şi a unor eventuale viituri, etc).


21 | P a g e

➢ LUCRĂRI DE DEMOLARE – nu este cazul.

➢ LUCRĂRI DE DEZAFECTARE

Inchidere activitatii , lucrari de dezafectare

Activitatea in balastiera va inceta la terminarea permisului prin epuizarea resursei si

depunerea solului vegetal pe maluri / pilier in vederea geometrizarii acestora , respectiv

nivelarea lui.

Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare, deoarece nu se vor executa constructii fixe,

toate echipamentele sunt mobile, acestea la final fiind relocate in alte perimetre de

exploatare ale societatii;

Tuburile de beton pentru podete cu diametrul de 1500m, se vor scoate si se vor depozita

in cadrul statiei de prelucrare a SC Malidcom SRL , in vedera reutilizarii pentru alte

balastiere .

1.4. PRINCIPALELE CARACTEREISTICI ALE ETAPEI DE FUNCŢIONARE A PROIECTULUI

1.4.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Produse şi subproduse obţinute:

produse: nisip şi pietriş



RESURSE

EXPLOATATE

Coeficient

transformare

RESURSE

EXPLOATATE

mc mc

514500 98 504200

Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe

perioada pentru care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în

tabelul următor:

Anul Trimestrul

Volum

rezerve

exploatate

Pierderi de

exploatare și

transport

Volum

rezerve

extrase

Grad de

recuperare

exploatare


22 | P a g e

mc mc % mc %

2020-

2021

I 128.625 2575 2 126.050 98%

II 128.625 2575 2 126.050 98%

III 128.625 2575 2 126.050 98%

IV 128.625 2575 2 126.050 98%

T O T A L 514.500 10300 504.200 98%

- subproduse: nu se obţin.

a. resursele naturale folosite în construcție și funcționare:

- resursele naturale folosite sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul aluvionar

cantonat în lacul de acumulare a CHE Avrig situat pe r. Olt care se vor exploata

prin lucrări de excavare; nu se vor utiliza alte resurse naturale.

b. materiile prime şi auxiliare, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a

acestora;

▪ materii prime: Materia primă este reprezentată de agregatele minerale (nisip şi pietriş)

cantonate în limitele perimetrului propus, în volum total de preconizat estimativ de

504.200 m3;

materii auxiliare

materii auxiliare în procesul de producţie se vor utiliza:

➢ Materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, pentru a putea asigura o

intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi

şi/sau lubrifianţi - 10 kg;

- piese de schimb: se vor asigura piesele de schimb uzuale, necesare pentru diferite mici

reparaţii/inlocuiri care se pot efectua loco, pe amplasamentul staţiei de sortare spălare

aflată in apropierea perimetrului de exploatare, aprox. 1500 m;

- combustibilii: sunt reprezentaţi de motorina folosită pentru alimentarea utilajelor de

excavare şi transport.

Consumurile specifice de combustibil preconizate sunt următoarele:


23 | P a g e

Pentru activitatea de extragere a agregatelor minerale sunt utilizate mijloace mecanice

(utilaje) specifice acestor tipuri de lucrări. Acestea folosesc drept combustibil motorina.

S-a calculat volumul mediu utilizat în decursul unui an, dacă se ia în considerare că

activitatea de desfășoară doar în perioade favorabile, fiind excluse zilele cu îngheț, au

rămas pentru activitate cca. 220 zile, fiind excluse și zilele de sărbători legale. În 220 de

zile, s-a apreciat consumul de motorină pentru toate utilajele, la cca. 44 t/an.

Modul de asigurare cu uleiuri şi combustibili (motorină)

Aprovizionarea cu combustibil se va realiza pe baze contractuale de la o staţie de

distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.

Pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele ; Alimentarea acestora se va

face inaintea programului de lucru in cadrul organziarii de santier localizata in cadrul

statiei de prelucrare agregate minerale ; Autobasculantele folosite la transport se vor

alimenta individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.

Furnizorul combustibilului va asigura alimentarea loco a excavatoarelor cu mijloace auto

destinate transportului de carburanţi în zone izolate, pe amplasamentul statiei de

sortare inaintea inceperii programului de lucru, dotate cu sistem propriu de transvazare

a combustibilului în rezervorul utilajului care se alimentează.

Transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc special

amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi materiale

absorbante in cadrul organizarii de santier;

Operaţia de alimentare a utilajelor se va face numai de către personalul deservent al

mijlocului auto pentru transportul motorinei, instruit în acest scop. Colectarea şi


ulei

Consum

motorină

Excavator EC 290 sau draglina cu

cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora

0,5 l/ora 24 l/oră



24 | P a g e

îndepărtarea eventualelor pete de motorină se va face cu materiale absorbante de către

personalul deservent al autospecialei de aprovizionarea cu carburant .

Pentru autobasculante completarea cu uleiuri se va face prin deplasarea lor la ateliere

specializate sau în incinta unei stații de distribuție combustibili și uleiuri prevăzută cu

dotările necesare.

Pe amplasamentul perimetrului de exploatare nu se vor face schimburi de uleiuri,

acestea fiind făcute în perioadele de revizii generale şi reparaţii capitale când utilajele

vor fi deplasate la unităţi specializate.

➢ Informații privind substanțele sau preparatele chimice

Având în vedere natura activității nu se utilizarea preparate chimice periculoase. Pentru

activitatea de exploatare a agregatelor minerale sunt utilizate miloace de exploatare

specifice acestor lucrări (excavator, autobasculantă), acestea utilizând drept combustibil,

motorina ;

Denumire Starea

fizică

Cantitate/an Fraze de risc conf. Regulament CE1272/2008 depozitare

Motorina lichid 44 t/an H

226

H315

H332

H304

H351

H373

H411

Lichid extrem de inflamabil

Provoacă iritarea pieliI

Periculos daca e inhalat

Poate fi mortal în caz de înghiţire şi

de pătrundere în căile respiratorii

Poate provoca cancer.

Toxic pentru mediul acvatic cu efecte

pe termen lung

in rezervoarele

utilajelor

➢ Asigurarea utilităților:

- alimentarea cu apă potabilă: personalul angajat va consuma apă îmbuteliată;

- apa menajeră: nu este necesară; pentru nevoile personalului se va amenaja un

refugiu dotat cu WC ecologic care se va întreține de un prestator specializat, pe

baze contractuale.

- evacuarea apelor uzate - din activitate nu rezultă ape uzate.


25 | P a g e

- evacuarea apelor pluviale: apele pluviale se vor infiltra în teren şi se vor

scurge liber în râul Olt;

- telefonie: se va utiliza sistemul de telefonie mobilă.

- energie electrică: nu este cazul, se va lucra pe timp de zi;

- gaz metan : nu este cazul.

1.5 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI DEŞEURI

1.5.1 Emisii atmosferice:

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de

emisii atmosferice vor fi reprezentate de:

- motoarele termice ale utilajelor de încărcare şi transport care generează

noxe (gaze de eşapament) ce conţin substanţe poluante de tip CO, NOx ,

SOx, hidrocarburi nearse, aldehide.

- dumul de acces în perimetrul de exploatare.

În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile,

reprezentate în principal de utilajele şi mijloacele de transport utilizate în desfăşurarea

activităţii.

Conform ghidului EMEP/EEA Corine Air 2016, principalii poluanţi emişi de către

traficul rutier sunt:

- precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);

- gaze cu efect de seră (CO2 , CH4 , N2O);

- substanţe acidifiante (NH3 , SO2);

- particule în suspensie (PM); substanţe cancerigene (HAP şi POP);

- substanţe toxice (dioxine şi furani);

- metale grele.

De menţionat faptul că exploatarea agregatelor se realizează în mediu umed, astfel că

urmare a desfăşurării aceste operaţiuni, nu sunt generate emisii în atmosferă.


26 | P a g e

1.5.2. Emisii de poluanţi în mediu acvatic

“Metoda de exploatare în balastieră cu trepte descendente, derocare mecanică cu

excavatorul/draglina, în felii paralele cu depozitarea solului vegetal in exteriorul

perimetrului ”.

Excavarea se realizează în condiții umede, cu ajutorul excavatorului. Balastul extras va fi

încărcat în autobasculante și transporat către stații de sortare-spălare sau valorificat în

stare brută.

Sursele de poluare a apelor în această etapă sunt următoarele:

- utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport;

- tehnologia de exploatare a nisipului și pietrişuli;

- prezența factorului uman;

a. Utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport: în timpul lucrărilor de

execuție, utilajele și mijloacele de transport și starea acestora pot provoca scurgeri

accidentale de combustibil și lichide de motor. Principalii poluanți în acest caz vor fi

motorina, uleiuri și alte lichide de motor, care pot să afecteze calitatea apei din

următoarele motive:

- alimentarea cu motorină a a utilajelor utilizate în procesul de extracţie a

agregatelor minerale in afara organizarii de santier;

- starea tehnică improprie a utilajelor și mijloacelor de transport;

- executarea de reparații a utilajelor și mijloacelor de transport pe suprafețe

neamenajate și în condiții improprii;

- la nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale

ale factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu

acvatic de uleiuri minerale și/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor

folosite în exploatarea agregatelor de balastieră.

b. Tehnologia de exploatare a nisipului și pietrişului conduce la:


27 | P a g e

- mărirea locală a turbidităţii apei datorită deplasării în timpul excavării a

materialului fin, nisipos, sub formă de suspensii, manifestându-se printr-o

tulburare temporară a apei;

- creşterea capacităţii de transport a râului în secţiunile din zona balastierei;

- reducerea vitezei de curgere a apei în albia râului, cu efect pozitiv asupra

intensităţii proceselor de eroziune ale talvegului;

c. Prezenţa facorului uman:

- angajații pot genera poluanți cu impact asupra apelor în cazul gestiunii

improprii a deșeurilor menajere care, depozitate în locuri

necorespunzătoare pot fi antrenate de ape.

- Nu se vor produce evacuări de ape menajere în organizarea de șantier.

Pentru angajați va fi instalat un WC ecologic care va fi vindanjat periodic

prin firma specializata in acest sens și europubele pentru colectarea

deșeurilor menajere în organizarea de șantier.

1.5.3 Contaminarea solului şi a subsolului

În perioada de exploatare agregatelor minerale sursele de poluare a solului sunt

reprezentate de:

- circulaţia utilajelor grele și mijloacelor de transport dinspre și în zona

perimetrului de extracţie a agregatelor minerale, organizările de şantier.

Rezultă poluanţi atât de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cât

și de la funcţionarea utilajelor în fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi),

poluanţi care prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin

sedimentarea poluanţilor din aer, se pot depune pe suprafaţa solului;

- defecţiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanţi, reparaţii utilaje,

accidente pot genera scurgeri de combustibili și ulei care se pot depune în sol;

- deşeurile rezultate atât în procesele tehnologice de construcție, cât și

deşeurile menajare prin depunerea pe suprafaţa solului pot conduce la

contaminarea acestuia;


28 | P a g e

- apele pluviale care spală platforma organizării de şantier şi a drumului;

1.5.3 Zgomot și vibrații, cuantificare și estimare

Aşa cum a fost precizat anterior, pentru realizarea proiectului propus se folosesc o serie

de utilaje: excavator, autoîncărcător, autobasculante Toate acestea reprezintă o primă

sursă de zgomot şi vibraţii în zona amplasamentului.

Impactul potenţial al zgomotelor şi vibraţiilor asociate lucrărilor necesare a se reliza în

vederea implementării proiectului

Excavarea materialului mineral:presupune operaţii care produc niveluri de

zgomote şi vibraţii relativ ridicate, cauzate de impactul elementelor metalice ale

utilajelor şi a functionarii motoarelor.

Referitor la execuţia lucrărilor se precizează că zona va fi dominată de un zgomot

de fond cu creşteri ale nivelului de zgomot şi vibraţii. Prin lucrările de excavare apar

situaţii concrete de zgomot tipic industrial, care conţine perioade fluctuante de zgomot

intens sau mai scăzut. Variaţii ale nivelului de zgomot în zonă apar cu intermitenţă pe

toată durata lucrărilor din cauza funcţionării utilajelor.

Raportat la limita maximă admisă zgomotul poate atinge următoarele niveluri:

- pe perioada executiei lucrărilor se preconizează că vor fi situaţii în care se pot

înregistra depăşiri ale limitei maxime admise de zgomot – 65 dB (A) conform

STAS 10009/2017.

Din punct de vedere al zgomotului produs de aceste operaţii, în timp şi în diferite cazuri,

s-a observat că situaţia meteorologică are un efect considerabil asupra intensităţii

percepute, deşi efectele de amplificare în foarte mare măsură depind de condiţii

specifice ale fiecărui amplasament.

Se cunoaşte faptul că inversiunea termică intensifică nivelul de zgomot la o

distanţă considerabilă de sursă, iar majoritatea inversiunilor se produc noapte, de accea

lucrările desfăşurate în perioada nopţii sporesc potenţialul de zgomot. Din acest

considerent este interzis desfăşurarea lucrărilor propuse prin acest proiect pe perioada

nopţi.


29 | P a g e

Nivelul de zgomot generat de utiliajele ce vor fi folosite în realizarea lucrării

Utilaje şi mijloace de transport Puterea acustică(dB)

excavator 80 - 110

autobasculantă 75 - 95

Pe baza datelor din tabelul anterior și pe baza relației prezentate mai jos,

prevazută în cadrul Ordinului nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidul privind realizarea,

analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot determina nivelele de

zgomot rezultate de la utilajele și mijloacele de transport folosite în în vederea realizării

proiectului. În cadrul Ordinului nr. 1830/2007 se specifică următoarea relație pentru

estimarea zgomotului provenit în acest caz:

Lp = Lw - 10 x log(r2 ) - 8

unde: Lp - nivelul de zgomot Lw - puterea acustică r - distanța față de sursa de zgomot

(se utilizează în cazul propagării zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat)1

În aceste condiții, considerând cel mai defavorabil scenariu - când utilajele sunt

folosite la capacitate maximă, vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot

înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă:

Nivelul de zgomot în funcție de utilaje și distanță

Distanţa faţă de sursa de zgomot Excavator Autobasculantă

0 102 87

10 82 67

20 76 61

50 68 53

100 62 47

200 56 41

300 52 38

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor și mijloacelor de transport

menționate mai sus, se estimează că în condiții normale de funcționare se poate


30 | P a g e

constata că, de ficare dată când se dublează distanța de la sursa punctiformă de zgomot,

nivelul de presiune acustică scade cu 6 dB.

Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de

propagare (condițiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa

de zgomot, cu atât intervin mai mulți factori care schimbă modul de propagare al

acestuia (caracteristicle vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune,

temperatură, topografia locală, tipul de vegetație etc.).

Conform STAT 10009/2017 limita admisă pentru incintele industriale este de 65

db(A). Raportat la această limită și la datele din tabelul de mai sus considerăm că în

timpul efectuării operațiunilor proiectului vor exista lucrări care vor depăși limita

maximă admisă de zgomot. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depășește limita

de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee nepoderată este mai

mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure măsuri de protecție a angajaților. În acest

sens propunem următoarele măsuri de diminuare a impactului asupra personalului

implicat în desfăşurarea lucrărilor:

- executantul lucrărilor trebuie să ofere pentru angajați informații adecvate,

prin instruire, asupra riscurilor potențiale pentru auz, datorită expunerii la

zgomot;

- dotarea cu echipamente de protecție corespunzătoare pentru muncitori (căști

antifonice etc.), având în vedere că pe amplasament se va depăși nivelul de

zgomot legal;

- utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de

vedere tehnic;

Vibratiile sunt generate în general de utilajele cu masă mare și reglementarea specifică

este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcții: Efectele vibrațiilor asupra

clădirilor sau părților de clădiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuințe și

clădiri socio-culturale și pentru ocupanții acestora. Ca și măsuri de diminuare a acestui

impact sunt valabile aceleași ca și în cazul zgomotelor.


31 | P a g e

Măsurile care se impun în domeniul traficului greu sunt:

- managamentul transporturilor – optimizarea traseelor;

- utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de

vedere tehnic;

1.5.4 Deşeuri

Realizarea lucrărilor de extracția agregatelor minerale implică generarea mai multor

tipuri de deșeuri. În acest caz se va pune accent pe sortarea deșeurilor, asigurarea

zonelor de depozitare și eliminarea și/sau valorificarea lor, în conformitate cu legislația

în vigoare și principiile dezvoltării durabile.

Din cadrul activității de realizare și funcționare a investiției vor rezulta o serie de deșeuri

care conform H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru

aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase - Anexa 2, sunt

condificate după cum urmează:

Deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de execuție vor fi:

Denumirea

deseului

Cantitatea

prevazuta a fi

generata

Starea

fizica

Codul

deseului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasa

Valorificata

Coperta (sol

vegetal ) 20460 mc solida 01 01 02 - 20460mc

Resturi

vegetale 1tona solida 02 01 07 1tona

Deseuri

municipale 1t solida 20 03 01 - 1t

Gestionarea deşeurilor miniere si industriale reciclabile trebuie făcută cu

respectarea prevederilor OUG nr. 16/2001 conform căreia deţinătorii acestor tipuri de

deşeuri sunt obligaţi să asigure strângerea, sortarea şi depozitarea lor temporară.

În cadrul balastierei grupele de deşeuri identificate sunt:


32 | P a g e

deseuri miniere sol vegetal cod 01.01.02.

Solul vegetal de pe peninsule, se va impinge pe pilierul digului unde se vor nivela

gropile existente sau se va utiliza pt. refacerea taluzelor finalizate .

deşeuri reciclabile:

- resturi vegetale Cod: 02 01 07;

- municipale Cod 20.03.01;

Resturile vegetale rezultate din lucrarile de taiare a vegetatie , lemnul va fi valoridficat ca

lemn de foc de catre societate;

Deseurile menajere va fi colectate selectiv în pubele sau saci menajeri şi transportat la

statia de sortare de unde vor ajunge la cea mai apropiată unitate de salubritate.

Prevederi ale HG 856/2008 gestiunea deseurilor miniere

Singurul asa zis deseu miner, este solul vegetal care va fi depozitat temporar pe

pilierul de 60m la dig, urmand a fi eliminat prin resolificarea pilierului si a malului

stang; Solul vegetal va fi îndepărtat cu ajutorul excavatorului, după care se încarcă în

autobasculante, se transportă şi se depozitează pe pilier, urmând a fi utilizat pentru

ecologizarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.

Cantitatea de sol vegetal depozitată temporar va fi de cca. 20460 m3.

Pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat pentru om și mediu, reviziile

tehnice ale utilajelor și mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire se vor

executa în ateliere service specializate, autorizate (schimburile de ulei de motor,

transmisie și de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea

filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzați – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea

anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frâna – cod 16 01 13*, fluide antigel

– cod 16 01 14*; 16 01 15*).

Aceste deşeuri nu au fost evidențiate ca și deșeuri generate pe amplasament,

având în vedere că operaţiunile în urma cărora ar rezulta aceste tipuri de deşeuri nu se

vor desfăşura pe amplasamentul proiectului, ci în service – uri autorizate în acest sens.


33 | P a g e

CAPITOLUL II

2. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE

Analiza alternativelor, in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea

unei investitii din punct de vedere al protectiei mediului, se poate referi la urmatoarele

elemente:

- un amplasament alternativ;

- alt moment de demarare a proiectului;

- masuri de ameliorare a impactului.

- cai de acces, depozitare si manipulare;

refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.

Solutiile de tehnologie sunt la nivelul unor bune tehnici in domeniu, sunt solutii

asemanatoare generale pentru toate obiectivele de acest gen, oriunde s-ar afla, sunt

solutii implementate de titularul proiectului din considerente economice, vizand implicit

protectia mediului.

In stabilirea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse s-au avut la baza

urmatoarele principii:

- alegerea solutiilor tehnico-economice, cu tehnologii si materiale adecvate pentru

fiecare obiectiv in parte;

- incadrarea lucrarilor in prevederile legislative, standardele si normativele in vigoare,

pentru asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor, pe toata durata de existenta a

acestora.

2.1 Principalele alternative analizate:

Alternativa 0 – menținerea amplasamentului în stadiul de folosință actuală;

Alternativa I – implementarea proiectului pe un alt amplasament.

Alternativa II – implementarea proiectului pe amplasamentul prezentat.

alternativa 0 - menţinerea amplasamentului în stadiul de folosinţă actual

Prin alternativa 0, amplasamentul selectat pentru investiție nu va suferi nici o

modificare. Nu va fi modificată nici o componentă a mediului.


34 | P a g e

Această alternativă va duce la:

- pierderea oportunităților pentru valorificarea resursei minerale existente pe

amplasament;

- pierderea unui număr posibil de locuri de muncă pe plan local;

- pierdere unor investiții în sprijinul economiei locale;

- nu ar avea loc optimizarea parametrilor hidrodinamici ai scurgerii debitelor r. Olt

si asigurarea functionarii la parametrii optimi ai CHE Avirg, concomitent cu

afectarea terenurilor riverane.

- Colmatare continua si presiunea apei prin erodarea malurilor;

alternativa 1: implementarea proiectului pe un alt amplasament.

Această alternativă este dificil de realizat pe râul Olt datorită pe de-o parte condiţiilor

naturale care nu oferă oriunde posibilităţi de dezvoltare a proiectelor de acest gen, iar

pe de altă parte, proiectul devine nerentabil economic din cauza distanțelor mari de

transport, a accesului dificil sau imposibil;

alternativa 2: implementarea proiectului pe amplasamentul prezentat, datorită

următoarelor motive:

Amplasamentul si soluţia tehnică propuse pentru analiză şi avizare a tinut cont de o

serie de factori:

− Valorificarea durabilă a terenului prin realizarea unui drenaj bun al acviferului;

− Valorificarea resurselor naturale ale terenului pentru lucrarile de aparare impotriva

erodarilor;

- acordul titularului CHE Avrig si CHE Scoreiu - Hidroelectrica SA;

- existenta in apropierea amplasamentului a intregii infrastructuri necesare

transportului si prelucrarii materiei prime;

- accesul in zona se realizeaza cu usurinta;

- impact pozitiv asupra domeniului socio-economic al unitatii administrative -

teritoriale in care urmeaza sa se implementeze exprimat sintetic prin crearea


35 | P a g e

cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale prin crearea de locuri de

munca si contributiile la bugetul local;

2.2 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu

Obiective de

mediu

Alternativa 0 Alternativa I Alternativa II

AERUL În prezent pe

suprafața de teren

studiată nu există

surse de poluare

asupra aerului

Emisii de la mijloacele

de transport din cauza

distanțelor mari de

transport

Față de alternativa I, cantitatea

de noxe generată va fi mai mică,

apr. înjumătățită

APA În prezent pe

suprafața de teren

studiată nu există

surse de poluare

asupra apei

Pot apărea poluări

accidentale ale apei de

suprafaţă şi subterane

datorită rutei de

transport mai mare

Pot apărea poluări accidentale ale

apei de suprafaţă dar pe o zonă

mai restrînsă comparativ cu

Alternativa I

SOLUL/SUBSOL Nu există surse de

impact sau poluare în

prezent

Modificări definitive în

structura fizico-chimică

a solului.

Modificări definitive în structura

fizico-chimică a solului.

BIODIVERSITATEA Nu există surse de

impact asupra

biodiversității

Deranj, zgomot și

vibrații pe pe o

perioada mai lunga de

timp ;

Deranj, zgomot și vibrații pe

perioada lucrărilor.

PEISAJUL Nu există surse de

impact asupra

peisajului

Impact semnificativ

asupra peisajului in

cazul in care nu exista

infrastructura de

transport si prelucrare

a materiei prime ;

Impact asupra peisajului generat

de lucrări, pe perioada de

executie ;

Mediul social și

economic

Zona nu contribuie la

dezvoltarea

economică a zonei

proiectul devine

nerentabil economic

din cauza distanțelor

mari de transport, a

există posibilitatea realizării unui

acces simplu şi durabil care poate

fi executat cu un minim de lucrări

fără ca vecinătățile să fie


36 | P a g e

accesului dificil sau

imposibil

deranjate sau afectate;

distanţele faţă de staţia de

prelucrareagregate minerale fiind

de aprox. 2000 m;

proiectul contribuie la

dezvoltarea economica a unitatii

administrative teritoriale;

POPULAȚIA Nu există un impact

asupra populației în

prezent

Poate exista un impact

asupra populației din

zonele rezidențiale.

Nu va exista un impact asupra

populației din zonele rezidențiale.

Aceastea nu se află în raza de

acțiune a impactului, în special

zgomot, vibrații, emisii de noxe și

praf.

Din prezentarea pe scurt a altenativelor și a analizei sumare a impactului acestora

asupra factorilor de mediu, rezultă că Altenrativa II este cea mai eficientă din punct de

vedere economic, cât și a protecției mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ

nesemnificativ (pe perioada execuției lucrărilor), avînd în vedere că vor fi luate măsuri

de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu în perioada de execuţie ;


37 | P a g e

Capitolul III

3. DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI

Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informaţiilor şi a datelor disponibile

în momentul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului factorii de mediu

care sunt avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu biodiversitatea, populaţia,

sănătatea umană, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici,

valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul,

gestionarea deşeurilor.

3.1.CLIMA

Clima si calitatea aerului

Datoritã tocaţiei şi reliefului sãu, judeţul Sibiu are un climat continental rnoderat, cu

influenţe montane, având diferenţe de temperaturi între zonele muntoase înalte şi zona

depresionarã, iernile sunt moderate şi verile rãcoroase.

Temperatura medie anualã variazã de la 0°C în munţi, la 90C în depresiuni. Direcţiile

predominante a vânturilor este cea esticã (21,2 %) şi vesticã (16,3 %).

Arealul Sibiu - Racoviţa este caracterizat de un climat continental, având temperaturi

medii anuale, ce variazã între 7,5°C şi 8,50C, cu valori maxime în iuna iulie şi minime în

februarie.

Regimul precipitaţiilor se înscrie în limitele medii de 450 - 550 mn/an.

Primele ninsori pot sã cadã în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie.

Stratul de zãpadã se menţine 50 - 60 zile, în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 zile.

Numãrul mediu al zilelor cu cer acoperit, oscileazã între 140 în depresiuni şi 170 la

munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme Ia munte, încã din luna septernbrie.

Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc la munte pânã în luna mai.

Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale, imprimã etajarea clarã a vegetaţiei

(etajul de foioase, etajul pãdurilor de molid, etajul subalpin şi etajul alpin). De

asemenea, se întâlneşte şi vegetaţie azonalã (vegetaţie de luncã dezvoltatã în Lunca

Oltului, Hârtibaciului, Cibinului, Secaşelor şi Târnavelor).


38 | P a g e

Fragmentarea puternicã a reliefuiui, precum şi diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii

depresionare, culoare de vãi), la care se adaugã condiţiile variate de climã şi vegetaţie,

au dus la forrnarea unei game largi de soluri.

3.2. APA

Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilăşi limitată, element

indispensabil pentru viaţăşi pentru societate, materie primă pentru activităţi

productive, sursa de energie şi cale de transport, factor determinant in menţinerea

echilibrului ecologic. Apele fac parte integrantă din patrimoniu public. Protecţia,

punerea in valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de

interes general.

Din puct de vedere al localizări amplasamentul face parte din:

Bazinul Hidrografic Olt (BHO)




Hartă preluată din SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT ACTUALIZATE LA NIVEL DE BAZINE


39 | P a g e


Rîul Staţia

Hidrom

etrică

Lungime

a rîului

km

Supraf

aţa km

Altitud

enea

mdM

Debit

mediu

multian

ual

mc/s

Debit lunar cu

asigurare mc/s Qm/QM

80% 90% 95%

Olt Sebeş

Olt

324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307

Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210


Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai

mare de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de

inundaţii şi energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu

scop principal energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada

Oltului mijlociu (acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului

inferior (Cornetu, Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni,

Govora, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti,

Drăgăneşti Olt, Frunzaru, Rusăneşti, Izbiceni).


3.3 AER

Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viaţa pe

planetă noastră. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai

rapid al poluanţilor în mediul înconjurator, ale caror efecte sunt resimţite în mod direct

şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, prevenirea poluării

atmosferei reprezintă problemă de interes public,naţional şi internaţional.

Surse de poluare a atmosferei sunt:

• naturale: solul lipsit de vegetaţie, reziduurile vegetale şi animale care degajă în

urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii

pot constitui aerosoli naturali care să influenţeze negativ sănătatea populaţiei

umane;


40 | P a g e

• antropice.

(.......) Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului se compune din 4 staţii automate cu

transmitere online a datelor de monitorizare. Funcţionarea celor patru staţii este

continuă, 24 ore din 24, şapte zile pe săptămână;

cele patru staţii sunt amplasate în:

- municipiul Sibiu (SB1şi SB2);

- Copşa Mică (SB3);

- Mediaş (SB4);

SB1 - Sibiu, staţie de fond urban, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,

PM2,5 , PM10, BTEX., Pb, Cd.

SB2 - Sibiu, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,

PM10, BTEX.

SB3 - Copşa Mică, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO,

O3 , PM10, Pb, Cd, As, Ni.

SB4 - Mediaş, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,

PM10, Pb, Cd, As, Ni.

În luna decembrie 2019, în urma monitorizării poluanţilor gazoşi şi a pulberilor, s-a

înregistrat o depăşire a valorii limită/poluant, conform Legii 104/2011, valoarea limită

zilnică pentru pulberi în suspensie PM10 automat ( la staţia SB3 – amplasată în Copşa

Mică).

La staţia SB3 în luna decembrie 2019 nu s-au înregistrat depăşiri la pulberi în suspensie

PM10 determinare gravimetrică, concentraţia medie înregistrată a fost 19,37 µg/m3 , iar

concentrația maximă a fost de 49,97 µg/m3.

La staţia SB4 în luna decembrie 2019 s-au înregistrat 11 depăşiri la pulberi în suspensie

PM10 determinare gravimetrică, concentraţia medie înregistrată a fost 38,06 µg/m3 , iar

concentrația maximă a fost de 89,38 µg/m3.(......)

Sursa Raport de sinteza privind starea mediului în judeţul Sibiu, luna Decembrie 2019,

http://apmsb.anpm.ro/

http://apmsb.anpm.ro/


41 | P a g e

3.4. SOL şi SUBSOL

Solul din zona este un sol care face parte din clasa cambisolurilor ( soluri brune eu-

mezobazice , brun acide si brun luvice ) hidromorfe ( lacovisti ) si evoluate / trunchiate (

soluri aluviale si protosoluri aluviale ), dar asa cum am mentionat anterior pe zona

insulelor solul are o grosime medie de cca. 0.30m.

Nivelul hidrostatic al stratului acvifer este in corelaţie cu nivelul apelor raului Olt.

Nivelul hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimi variabile, in medie

-3.275m mãsurat de la suprafaţa terenului.

Perimetrul de exploatare, se afla amplasat în albia minora a raului Olt care pe acest

tronson are un curs meandrat , de la E la V .

3.5. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului

Aspectul general al zonei perimetrului este cel de platou, cu energie de relief mica.

Altitudinea variază între cotele + 380 m, în partea vestică a perimetrului şi + 385 m pe

estică a perimetrului.

Perimetrul este amplasat aval de confluenta dintre Olt si p. Scoreiu . Pe celelalte laturi

perimetrul se învecinează cu teren ocupat de iazul piscicol ( perimetrul Decolmatare

Colun Extindere - latura sud - estica ) si cu pilierul de protectie a digului lucrarii

hidroenergetice Scoreiu..

Geomorfologic perimetrul este situat in zona de contact dintre depresiunea Fagaraşului

la sud, depresiunea Sibiului la vest şi podişul Hartibaciului la nord.

Perimetrul de exploatare are urmatoarele dimensiuni:

Lungime maxima 1500 m;

Latime medie – 190 m;

Suprafata - 286468 mp.

Malurile raului in zona perimetrului se prezinta astfel:

Malul drept are inaltimea de 3-4 m şi este inierbat şi impadurit cu arbori şi arbusti.

Modul de prezentare al malului drept, abrupt, indica o presiune a apei mai accentuata

asupra acestuia, datorita reducerii sectiuni de curgere a apei in zona insulelor.


42 | P a g e

Malul stang din zona perimetrului de exploatare are inaltimea de 3 m şi este este

protejat de un dig ce are pe latura nordica ( catre perimetru ) un pereu din dale de

beton ce se sprijina pe o grinda de beton incastrata

Adancimea albiei este variabila ajungan pina la 3.5m în unele zone .

3.6. Date geologice generale privind regiunea

Din punct de vedere geostructural perimetrul aparţine Bazinului Transilvaniei, fiind

situat pe bordura sudica a acestuia, la nord de contactul cu Panza Getica (unitate

structurala de baza, reprezentată în regiune de masivele muntoase Lotru – Cibin – Sebes

– Făgăraş).

Geomorfologic perimetrul este situat în zona de contact dintre depresiunea Făgăraşului

la est si Depresiunea Sibiului la vest şi Podişul Hartibaciului la nord.

Litofacial, în regiunea ce include perimetrul, se întâlnesc formaţiuni ale fundamentului

cristalin al zonei marginale (de bordură) a depresiunii Transilvaniei, depozite

sedimentare aparţinând Neozoicului, prezent prin Terţiar (paleogen şi neogen) şi

depozite cuaternare (pleistocen si holocen).

Depozitele tertiare ale Depresiunii Transilvaniei, care constituie umplutura bazinului,

sunt reprezentate în principal prin roci neconsolidate răspândite pe arii largi în zona

Sibiu – Avrig – Talmaciu şi indică sedimentarea progresivă de la faciesul de mare

adâncime la cel lacustru.

Paleogenul este reprezentat prin eocen (depozite lagunare caracterizate prin prezenţa

calcarelor, conglomeratelor si gresiilor) şi oligocen (facies flişoid , reprezentat prin şisturi

argiloase bituminoase, şisturi argiloase nisipoase şi gresii cuarţitice).

Neogenul este reprezentat prin :

▪ Badenian (faciesul marnelor cu globigerine, faciesul recifal din conglomerate

poligene, pietrişuri cuarţitice, tufuri dacitice şi marnocalcare);

▪ Sarmatian (depozite detritice, pietrişuri, nisipuri micacee, gresii micacee,

microconglomerate, conglomerate, concretiuni grezoase) ;


43 | P a g e

▪ Pontian (pietrisuri, nisipuri micacee, concreţiuni grezoase, microconglomerate şi

argile marnoase); Dacian (nisipuri, pietrisuri, argile nisipoase, argile cenuşii –

negricioase, argile cărămizii) ;

Pleistocenul cuprinde depozite proluviale constituite din pietrişuri, nisipuri şi

bolovanişuri fără stratificaţie, formate ca urmare a regimului continental instalat după

retragerea mării sarmatice. Datorită diferenţei de altitudine dintre munţii ce bordau

bazinul de sedimentare si acesta, pe versanţii munţilor se formează numeroase conuri

de dejecţie şi depozite morenice care se constituie în terasele medii şi superioare ale

râurilor actuale şi afluenţilor acestora (Olt, Cibin, Sadu).

Holocenul prin depozitele formate reprezintă terasele inferioare ale râurilor actuale

şi ale afluenţilor acestora şi sânt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovanişuri

acoperite de un strat de argilă gălbuie.

Geologia zonei perimetrului de exploatare Decolmatare Colun

Dupa Harta Geologica a Romaniei

scara 1:200000


44 | P a g e

3.6.1. Geologia zacamintului

In zona Porumbacu formatiunile geologice cu mare dezvoltare la suprafaţă sunt cele

cuaternare, reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri depuse sub forma unor terase ce

flanchează cursul râului Olt.

Complexul psamito – psefitic din zona Porumbacu – Scoreiu , specific terasei şi albiei

minore a râului Olt, este format din fragmente de roci apartinand formatiunilor

geologice ale zonelor străbătute de râul Olt.

Resursa minerală prezentă în limitele perimetrului Decolmatare Colun este de natură

sedimentar – aluvionară, formată în urma proceselor de eroziune, transport şi depunere,

şi constă dintr – o acumulare naturală de nisipuri şi pietrişuri cantonate în albia minora a

raului Olt.

Din punct de vedere stratigrafic resursa minerală aparţine formaţiunilor sedimentare

cuaternare (holocen superior). Rocile din bază, peste care s – a depus materialul

aluvionar cuaternar sunt reprezentate prin depozite neogene, constituite dintr-un

complex heterogen de marne argiloase cenusii - albăstrui.

Din punct de vedere litologic, formatiunile sunt reprezentate de un amestec

neconsolidat de material detritic format din: nisip, nisip cu pietris, cu granule rulate şi

aplatizate cu dimensiuni cuprinse între 0-63 mm precum si elemente de bolovanis cu

dimensiuni de pana la 200 mm.

Nisipurile si pietrisurile holocen superioare, situate in albia Oltului pot fi asociate cu

structuri ce caracterizeaza un sistem depozitional fluviatil, corespunzator raului

meandrat, cu formarea depozitelor prin migrarea laterală a meandrului. Aceste structuri

se caracterizeaza prin granoclasare normala (incep din baza cu elemente grosiere şi se

termina la partea superioara cu o fractie fina).

Granulometric, incadrarea materialului detritic la o categoric sau alta se face pc baza

procentelor dominante de nisip sau pietris.

Granulometric substanta minerala utila în perimetrul Decolmatare Colun se prezinta

astfel :


45 | P a g e

0 – 4 mm……………..39 %

4 – 8 mm……………..17%

8 – 16 mm……………21 %

16 – 31,5 mm……….....14 %

> 31,5 mm………….. .....8 %

Petrografic, elementele ce alcatuiesc depozitul aluvionar sunt reprezentate prin

fragmente si galeti de roci metamorfice (cuartite, roci cuarto – feldspatice, gnaise,

micasisturi, sisturi sericito – cloritoase, sisturi grafitoase, menilite) şi subordonat

sedimentare (microconglomerate, gresii, argilite).

Acumularea de nisipuri si pietrişuri din albia Oltului prezintă o structură simplă,

depunerile fiind practic orizontale, cu o textură neomogenă, sugerând o sedimentare

încrucişată ca urmare a viiturilor periodice care au avut loc pe parcursul sedimentarii. Se

întâlnesc şi intercalaţii decimetrice de argile nisipoase, cu aspect lentiliform.

Caracteristicle fizico – mecanice, recomanda utilizarea agregatelor de râu, din zona

Colun, la mortare, betoane şi lucrări de drumuri.

Grosimea depozitului aluvionar de nisipuri şi pietrişuri este variabilă, fiind cuprinsă între

3.65m si 4.60m, chiar mai mare . Petrografic, elementele ce alcătuiesc depozitul

aluvionar sunt reprezentate prin fragmente şi galeţi de roci metamorfice (gnaise,

paragnaise, micaşisturi, amfibolite, cuarţite) si subordonat sedimentare (gresii, marne).

In zona, coperta este inexistenta , iar adancimea formatiunii marnoase albastrui nu a

putut fi determinata, deoarece in balast s-au oprit toate sondajele si excavatiile din

zona..

Observaţiile facute in cele doua foraje au relevat urmatoarea litologie:

Sol vegetal cu grosimea medie de 0.30m;

Nisip si pietris, grosimea exploatabila prin permis maxim 4.80m;

Fundamentul de argile marnoase gri a fost interceptat in foraje incepand de la o

adancime minima de 3.90m .


46 | P a g e

Nivelul hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimea de 2.90-3.65m

mãsurat de la suprafaţa terenului.

Tectonica depozitelor aluvionare holocene, care fac obiectul prezentului studiu, din

datele de observare directă, este simplă, fără discontinuităţi.

Pe baza factorilor naturali, zăcământul de nisip și pietriș Decolmatare Colun se înscrie în

clasa I de complexitate.

3.7. Biodiversitatea


Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, conform hărții de mai

jos.

Fig. 2. Relația amplasamentului cu siturile Natura 2000

a) Descrierea generală a siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin-Hârtibaciu


47 | P a g e

• Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș:

Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș, în suprafață

de 2.943 ha, se întinde pe teritoriul administrativ al județelor Sibiu şi Brașov şi a fost

desemnat în vederea conservării a 25 de specii de păsări de importantă comunitară.

La nivel de peisaj situl ROSPA 0003 Avrig- Scorei - Făgăraș este dominat de zone umede,

terenuri agricole şi pajiști, în timp ce vegetația lemnoasă arborescentă ocupă numai

suprafețe mici şi insulare în sit.

Principalele habitate ale sitului sunt: suprafața de apă liberă, vegetația emersă şi

stufărișul din tipurile de vegetație: Typhaetum – Phragmitetum unde predomină stuful –

Phragmites australis şi papura – Typha sp., dar şi alte plante precum Phalaris

arundinacea, Glyceria maxima, etc.

De asemenea, există şi câteva suprafețe ocupate de mlaștini eutrofie şi turbării înstărite,

unde predomină în prezent stuful. Alte habitate importante sunt: trupuri mici de pădure,

plantații de arbori şi arbuști pe versant, tufișuri, terenuri degradate, râpe, pășuni.

Vegetația submerse şi natantă, formată din specii precum: Elodea canadensis,

Ceratophyllum demersus, Potamogeton spp., Hydrocaris morsus – raene, Myrriophyllum

spicatum, etc. se dezvoltă pe suprafața lacurilor.

Speciile lemnoase de plante sunt reprezentate de Salix sp., şi de Alnus sp., sub formă de

arbori izolați sau grupuri, mai ales pe insulele formate pe lacurile de acumulare, dar şi pe

malurile Oltului sau pe brațele „moarte”.

În cadrul sitului sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare, cât și cele de

pasaj și oaspeții de iarnă.

Dintre speciile cuibăritoare, importante pentru acest sit sunt: Ixobrychus minutus, Crex

crex, Alcedo atthis etc. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,

formate din mlaștini, canale, fânețe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea

acestora. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative: Mergus

albellus, Mergus merganser, Bucephala clangula etc. În perioadele de migrație de

toamna și primăvara şi în perioadele când păsările de apă iernează aici (în porțiuni de


48 | P a g e

apă liberă neînghețată), populația totală a păsărilor acvatice depășește 30.000 – 40.000

de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de

maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (rate, lișițe).

Suprafețele care rămân neînghețate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele

mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a Transilvaniei.

În tabelul de mai jos sunt enumerate speciile de importanță comunitară din cadrul

sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș conform datelor din Formularul standard Natura

2000.

Tabel nr. 2. Lista speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat

situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș

Cod

N200

0

Denumire specie Populație

rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj

Specii de păsări de interes comunitar menționate pe Anexa I a Directivei Păsări

A320 Ficedula parva – muscar mic R

A022 Ixobrychus minutus – stârc pitic 40 p

A339 Lanius minor- sfrâncioc cu fruntea neagră RC

A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure RC

A068 Mergus albellus – ferăstraș mic 10-15 i RC

A094 Pandion haliaetus – uligan pescar 10 i

A151 Philomachus pugnax – bătăuș RC

A234 Picus canus – ghionoaie sură 10-20 p

A307 Sylvia nisoria – silvie porumbacă 20-30 p

A229 Alcedo atthis – pescărel albastru 40 p

A255 Anthus campestris - fâsă de câmp R

A091 Aquila chrysaetos – acvila de munte 4i

A222 Asio flammeus – ciuf de câmp R

A224 Caprimulgus europaeus - caprimulg 60 p

A081 Circus aeruginosus - erete de stuf 1-2 p

A082 Circus cyaneus - erete vânăt 40 i


49 | P a g e

A122 Crex crex – cristel de câmp 80 – 160

p

A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar 10 – 12 p

A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini 10 – 20 p

A236 Dryocopus martius – ciocănitoare neagră 7 – 10 p

A379 Emberiza hortulana - presură de grădină 1-2 p

A103 Falco peregrinus –șoim călător 2 i

A097 Falco vespertinus –vânturel de seară 40 i

A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat RC

A031 Ciconia ciconia – barza albă 120 – 140

p

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A086 Accipiter nisus - uliu păsărar C

A298 Acrocephalus arundinaceus – lăcar mare C

A296 Acrocephalus palustris – lăcar de mlaștină R

A297 Acrocephalus scirpaceus – lăcar de stuf C

A295 Acrocephalus schoenobaenus - lăcar mic C

A168 Actitis hypoleucos – fluierar de munte RC

A247 Alauda arvensis – ciocârlie C

A054 Anas acuta – rață sulițar RC

A056 Anas clypeata – rața lingurar RC

A052 Anas crecca – rața mică 20-60 i RC

A053 Anas platyrhynchos – rața mare 60-70 p 300 –

1000 i

RC

A055 Anas querquedula – rața cârâitoare 1-2 p RC

A051 Anas strepera – rața pestriță RC

A257 Anthus pratensis – fâsă de luncă RC

A259 Anthus spinoletta – fâsă de munte C

A256 Anthus trivialis fâsă de pădure C

A226 Apus apus - drepnea neagră RC

A028 Ardea cinerea – stârc cenușiu RC

A221 Asio otus – ciuf de pădure RC

A061 Aythya fuligula – rață moțată 2-5 p RC

A067 Bucephala clangula rață sunătoare 20 – 40 RC


50 | P a g e

A 087 Buteo buteo - șoricar comun P

A366 Carduelis cannabina – cânepar RC C

A364 Carduelis carduelis - sticlete RC C

A363 Carduelis chloris - florinte RC C

A365 Carduelis spinus – scatiu RC C

A373 Coccothraustes coccothraustes - botgros C

A207 Columba oenas - porumbel de scorbură RC

A208 Columba palumbus – porumbel gulerat RC

A113 Coturnix coturnix – prepeliță C

A212 Cuculus canorus - cuc C

A253 Delichon urbica – lăstun de casă C C

A269 Erithacus rubecula – măcăleandru C

A292 Locustella luscinioides – grelușel de stuf RC

A273 Phoenicurus ochruros - codroș de munte RC

A274 Phoenicurus phoenicurus – codroș de pădure RC

A275 Saxicola rubetra - mărăcinar mare C

A276 Saxicola torquata – mărăcinar negru C

A277 Oenanthe oenanthe – pietrar RC

A283 Turdus merula – mierlă C P

A284 Turdus pilaris – cocoșar

A285 Turdus philomelos - struz cântător C

A286 Turdus iliacus – sturzul viilor R

A287 Turdus viscivorus – struz de vâsc R

A291 Locustella fluviatilis – grelușelul de zăvoi R

A232 Upupa epops – pupăza C

A459 Larus cachinnans – pescăruș mediteranean 5-10p

A099 Falco subbuteo - șoimul rândunelelor R

A096 Falco tinnunculus - vânturel roșu R

A359 Fringilla coelebs – cinteză C

A360 Fringilla montifringilla – cinteză de iarnă RC

A125 Fulica atra - lișiță V


51 | P a g e

A253 Gallinago gallinago – becațină comună RC

A251 Hirundo rustica - rândunică P C

A233 Jynx torquilla – capîntortură R

A340 Lanius excubitor – sfrâncioc mare R C

A182 Larus canus - pescăruș sur RC

A179 Larus ridibundus - pescăruș râzător RC

A270 Luscinia luscinia – privighitoare de zăvoi RC

A070 Mergus merganser – ferestraș mare 5-10 i RC

A230 Merops apiaster – prigorie RC

A383 Miliaria calandra – presură de câmp C

A262 Motacilla alba – codobatură albă C C

A261 Motacilla cinerea – codobatură de munte R

A260 Motacilla flava – codobatură galbenă C C

A337 Oriolus oriolus - grangur C

A214 Otus scops – ciuș R

A017 Phalacrocorax carbo – cormoran mare RC

A315 Phylloscopus collybita – pituluce mică C

A314 Phylloscopus sibilatrix – pitulice sfârâitoare C

A316 Phylloscopus trochilus – pitulice fluierătoare RC

A005 Podiceps cristatus – corcodel mare RC

A006 Podiceps grisegena – corcodel cu gât roșu RC

A008 Podiceps nigricollis – corcodel cu gât negru RC

A266 Prunella modularis – brumăriță de pădure C

A372 Pyrrhula pyrrhula – mugurar C

A317 Regulus regulus – aușel RC

A249 Riparia riparia – lăstun de mal RC

A210 Streptopelia turtur – turturică C

A351 Sturnus vulgaris – graur C

A331 Sylvia atricapilla – silvie cu cap negru C

A310 Sylvia borin – silvie de zăvăoi C

A309 Sylvia communis – silvie de câmp C


52 | P a g e

A308 Sylvia curruca - silvie mică C

A004 Tachybaptus ruficollis – corcodel mic 10-20 p RC

A165 Tringa ochropus – fluierar de zăvoi RC

• Situl de Importanță Comunitară ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu

Situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu este reprezentat de

sectorul Oltului cuprins între barajul de acumulare de la Avrig şi până la nivelul localității

Racovița, județul Vâlcea. Situl mai include şi afluentul de dreapta Râul Cibin împreună cu

afluentul de ordinul II, Râul Hârtibaciu. La acestea se mai adaugă şi pădurea Tufarilor

prinsă în vederea conservării gastropodului terestru Chilostoma banaticum.

Zona este importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum

și Rhodeus sericeus amarus. Deși aria reflecta efectele impactului antropic îndelungat,

manifestat în perioada anilor 70-90 ai sec. XX, există încă unele zone umede care și-au

păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente, ale structurilor originare.

Numeroase populații au fost izolate în aceste arii, formând într-un sens restrictiv

metapopulatii și metacomunităti. Deși de dimensiuni mici, aceste populații sunt surse

potențiale de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, entități

reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc.

Situl se suprapune peste porțiuni din văile Oltului, Cibinului și Hârtibaciului cu altitudini

cuprinse între 300 și 600 m. În sit predomină nisipurile, pietrișurile, argilele și marnele,

dar apar și roci dure, cum sunt șisturile cristaline prezentate în Defileul Oltului între

Cozia și Turnu Roșu.

Vulnerabilitatea sitului Natura 2000 se datorează în cea mai mare măsură construcțiilor

hidrotehnice (în special îndiguirile) care sunt principala cauza a degradării/pierderii

habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este

vulnerabila sunt: poluarea, distrugerea zonelor umede, defrișările şi agricultura

intensivă.


53 | P a g e

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu a fost desemnat pentru protecția a două

tipuri de habitate de interes comunitar și a 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni,

10 specii de pești și 4 specii de nevertebrate, care sunt enumerate în tabelele de mai jos.

Tabelul 3. Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în cea ce le privește

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

4060 Tufărișuri alpine și boreale 0,001 C C C C

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 C C C C

Tabel 4. Specii de faună de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl

Cod

Natura

2000

Nume specie/habitat Denumire populară Populaţie

rezidentă

Populaţie Conserv

are

Izolare Evaluare

globală

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1337 Castor fiber Castor P C B C B

1355 Lutra lutra Vidra 40-60 i C B C B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis Broască țestoasă de

apă

P C B C B

1166 Triturus cristatus Triton cu creastă P C B C B

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1138 Barbus meridionalis Mreană vânătă C C B C B

1149 Cobitis taenia Zvârlugă C C B C B

2511 Gobio kessleri Porcuşor de nisip P?

2522 Pelecus cultratus Săbioară R C B C C

1134 Rhodeus sericeus

amarus

Boarţă RC C B C B

1146 Sabanejewia aurata Nisipariţă C C B C B

1160 Zingel streber Fusar P?

1159 Zingel zingel Pietrar P?

1130 Aspius aspius Avat P C C C C

1222 Gobio uranoscopus Porcușor de vad P C C C C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4056 Anisus vorticulus - R D


54 | P a g e

4057 Chilostoma

banaticum

Melc dobrogean C A B A B

1032 Unio crassus Scoică mică de râu P A C C B

1037 Ophiogomphus

cecilia

P B B C B

b) Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes

comunitar din zona proiectului

În urma consultării literaturii de specialitate, a planului de management al sitului

ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș a planului de management al ariilor naturale protejate

ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0144

Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcăretului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-

Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervația

naturală „Stejarii seculari de la Breite, Municipiul Sighișoara”, Rezervația „Canionul

Mihăileni”, „Rezervația de stejar pufos” Sat Criș (denumită în continuare Aria Protejată)

şi în urma vizitelor în teren se pot trage următoarele concluzii referitoare la

prezența/absența anumitor habitate/specii pe şi în vecinătatea suprafeței analizate:

Habitate din situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu –Cibin - Hârtibaciu

Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale

Fitocenozele caracteristice acestui tip de habitat sunt constituite din formațiuni

arbustive scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin și subaplin ale Carpaților,

dominate de ericacee, Dryas octopetala, ienuperi pitic, specii de drob și grozamă

(Cystisus spp., Genista spp.). Habitatul 4060 nu este prezent pe amplasamentul analizat,

care este localizat în zonă colinară.

Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

În România, acest tip de habitat este constituit din făgete acidofile, făgeto- molidete

acidofile, făgeto-brădete acidofile şi amestecuri de fag, molid şi brad acidofile. În

stratul arborescent al fitocenozei specia edificatoare dominantă este fagul (Fagus

sylvatica), alături de care apar în diverse proporţii (10-60%), în regiunea montană,


55 | P a g e

molidul (Picea abies), bradul ( Abies alba), iar în regiunea colinară gorunul (Quercus

petraea), iar în anumite cazuri cerul (Q. cerris) sau chiar stejarul (Quercus robur). Stratul

ierbos are o dezvoltare variabilă, în funcţie de gradul de închidere al coronamentului

arboretului, şi este reprezentat de specii acidofile: Hieracium rotundatum,

Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus, Deschampsia

flexuosa etc. În urma vizitelor de teren s-a constatat că structura vegetației de pe

amplasament nu este specifică habitatului 9110, ci mai degrabă aceasta aparține

habitatului 91E0 .

In partea de vest a amplasamentului propus vegetatia lemnoasă este reprezentată

predominant de către vegetația arbustivă și de arbori tineri (stadiul de nuieliș/prăjiniș).

Sunt prezente exemplare de sălcii, plop, mesteacăn, arin acestea avand o distributie

neregulata si punctiforma. În partea de est vegetația este reprezentată de exemplare de

arbori tineri izolați care alterneză cu zone de nuielișuri și pâlcuri izolate de stuf.

Ilustratii privind aspecte ale vegetatiei amplasamentului propus:


56 | P a g e

Specii de mamifere de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu –

Cibin - Hârtibaciu

Lutra lutra - Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Ocupă țărmurile

împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau de șes. Are nevoie de

adăpost (pădure sau stuf). Consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești

preferă păstrăvul, lipanul și crapul. Proiectul propus se afla situat in cuveta lacului de

acumulare a hidrocentralei Avrig. Specia nu a fost observată pe amplasament. Este

posibilă prezența speciei pe cursul râului Olt. Malul stang al raului Olt, pe unde se va

realiza si accesul pentru proiectul propus este indiguit, lucrare realizata in vederea

realizarii lacului de acumulare CHE Avrig;

Castor fiber - Castorul este cel mai mare mamifer rozător din Europa. Preferă habitatele

cu ape nepoluate, lin-curgătoare, cu maluri meandrare şi adâncimea în permanentă peste

40 cm. Este o specie ierbivoră, iarna hrănindu-se în special cu vegetație lemnoasă

(preferă salcia, plopul, mesteacănul cu diametrul sub 10 cm), pe care o adună în

cantități mari toamna și o depozitează în apă.

În cadrul planului de management al sitului nu se regăsesc date privind distribuția și

populația speciei în sit. În cadrul deplasărilor în teren nu fost observate urme ale


57 | P a g e

castorului pe suprafața amplasamentului. Amplasamentul nu constituie un habitat

optim pentru aceasta specie; În urma vizitelor de teren in perioada ianuarie – aprilie

folosind metoda transectelor vizuale s-a observat prezenta speciei in capatul canalului

colector al CHE Avrig si de a lungul acestuia specia folosind zona ca si habitat de hranire,

urmele de hranire fiind observate si in zona nodului hidrotehnic Scoreiu in afara sitului

de importanta comunitara ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu. S-a constat ca

prezenta digului mal stang, parte componenta a amenajarii CHE Avrig face putin

probabila transversarea acestuia de catre specie spre cursul de apa al r. Olt;

În urma vizitelor de teren au fost identificate doar urme de rosături. Nu au fost

identificate galerii sau baraje. Prezența speciei în apropierea amplasamentului se

datorează pârâului Scorei care se varsă în brațul mort al Oltului. Totodată deplasarea

speciei de-a lungul canalului colector al amenajarii hidrotehnice Avrig se datorează

disponibilității și diversității hranei (spre exemplu terenuri agricole din vecinătate fiind

anul trecut cultivate cu porumb, iar anul acesta cu lucernă. Lucrările investiției nu vor

avea un impact direct asupra speciei, având în vedere zona de prezență a speciei În

concluzie impactul investiției asupra speciei Castor fiber va fi neutru.

Prin implamentarea proiectului nu se va fi afectata integritatea speciei in situl de

importanta comunitara;


58 | P a g e

Sistem de coordonate stereo 70 X 460 298 X 460 370

Y 474 279 Y 474 229


59 | P a g e

Sistem de coordonate STEREO 70

X 462 308 Y 474 934

X 462 311 Y 474 934


60 | P a g e

Specii de amfibieni de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu –

Cibin - Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament:

Triturus cristatus - triton cu creastă

Este o specie de triton de dimensiuni mari, având până la 16 cm. Preferă ape stagnante

mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, de obicei fără pești (în special răpitori).

Este frecvent în iazuri, șanțuri, bălți, canale cu scuregere lină, mai ales dacă exsită

vegetație acvatică în care se poate ascunde.

În Aria Protejată specia a fost identificată în 97 de puncte, în cele mai diverse peisaje. În

cadrul planului de management nu există o hartă a distribuției speciei. La o primă

evaluarea s-a constatat că habitatele din cadrul amplasamentului nu intrunesc toate

caracteristicile unui habitat propice speciei. Specia nu a fost obeservata, insa canalul

colector al amenajarii hidrotenice poate constitui habitat havorabil pentru specie.

Proiectul propus nu va avea un impact negativ asupra speciei;

Emis orbicularis - țestoasa de apă

Țestoasa de apă preferă habitatele acvatice precum: bălți, heleșteie, lacuri, râuri cu

cursul lin din zonele de câmpie și de deal, cu vegetație ierboasă și arbustivă pe mal, cu

vegetație acvatică și cu populații importante de pești și nevertebrate acvatice. Este

sensibilă la calitatea apei, nefiind întâlnită în apele poluate.


61 | P a g e

În Aria Protejată specia are o distribuție insulară, cu populații foarte mici. Specia nu a

fost observata pe amplasament.

Specii de peşti de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijloci –Cibin -

Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament

Notă: informațiile privind speciile de pești se bazează pe literatura de specialitate, planul

de management al sitului, informatii din teren privind caracteisticile amplasamentului

proiectului;

Barbus meridionalis - mreană vânătă, moioagă

Este un ciprinid de talie mică-medie (15 – 28 cm, rar 30 – 35 cm), cu corp fusiform, puțin

comprimat lateral. Este prezentă în apele curgătoare (specie reofilă) din regiunile

muntoase și colinare (în aval de zona păstrăvului), situate la o altitudine cuprinsă între

400 – 2000 m.

Conform datelor din planul de management al Ariei Protejate specia este prezentă în

râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu, Târnava Mare, Șapartoc, Scroafa de Șes, Laslea, Biertan,

Valchid. Efectivul populațional la nivelul Ariei protejate estimat la > 10.000 ind.

Conform datelor disponibile de specialitate, in bazinul Oltului, specia a fost identificată

în râul Cerna, între Roești și Măciuca. Este posibil ca specia sa apara in vecinatea

amplasamentului propus;

Cobitis taenia - zvârluga

Trăiește atât în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi

în ape stătătoare, evitându-le însă în general pe cele nămoloase. În bălți se întâlnește

mai ales pe fundul tare nisipos sau argilos. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în

nisip. După hrană umblă mai mult noaptea. Specie destul de răspândită la nivel național.

Conform datelor disponibile specia poate fi întâlnită în iazurile piscicole existente și în

râul Olt. Populația este estimată la > 5000 ind. Amplasamnetul propus nu constituie

habitat propice pentru aceasta specie;


62 | P a g e

Gobio kessleri - petroc, porcușor de nisip

Este un ciprinid de talie mică (până la 10 cm), cu corp fusiform, ușor comprimat lateral.

Preferă apele curgătoare (specie reofilă) cu fund nisipos din parte inferioară a scobarului

și ajunge până în zona crapului, zona în care este întâlnit mai frecvemt; trăiesc în cârduri.

În bazinul Oltului specia a fost identificată în râul Cerna, între Roești și Măciuca este

posibil ca specia sa apara in zona amplasamentului propus;

Pelecus cultratus - sabiță

Ciprinid de talie medie (25 – 35 cm, rar 50 cm), cu corp alungit și mult comprimat lateral.

Preferă apele stătătoare și curgătoare (specie reofil-stagnofilă). Au nevoie de ape

nepoluate.

Specia este prezentă extrem de rar în râul Olt. Populația sa este < 100 indivizi, având o

stare de conservare nefavorabilă.

Rhodeus sericeus amarus - boarță

Specie de talie mică (4-7 cm, rar 11 cm), corp înalt și comprimat lateral. Preferă apele

stătătoare sau lin curgătoare, dar este întâlnită frecvent și în plin curent, ajungând chiar

până în zona păstrăvului (zona montană). Adulții au nveoie în general de sectoare de

râuri cu apă de mică adâncime, cu fund mâlos.

În cadrul planul de management al Ariei Protejate se specifică prezența speciei în râurile

Olt, Cibin, Hârtibaciu, Târnava Mare, Șapartoc și Valea Dăii. Populația estimată în aria

protejată este > 2000 indivizi. Statutul de conservare este sigur. Specia a fost identificată

pe râul Negru, de la Lemnia până la confluența cu râul Olt, deci mai jos față de zona

analizată.

Sabanejewia aurata - dunariță, zvârluga aurie

Spre deosebire de celelalte specii, dunariţa este o formă proprie râurilor adânci de șes. În

Dunăre se întâlnește atât în biotopul pietros (în parte stâncos, la Cazane), cât şi în cel nisipos.

În râuri trăiește numai în cursul inferior, pe fund de nisip fin (adesea îngropată în nisip) şi

sub malurile argiloase, la rădăcinile sălciilor. Este întâlnită în Dunăre de la Bratislava (sau

probabil din Austria) până la vărsare, în Tisa de la confluența cu Someșul în aval, probabil şi


63 | P a g e

în Sava şi pe cursul inferior al afluenților. Mai este prezentă în Mureș la Periam, pe Bega la

Timișoara, pe Cerna la Orșova, pe Argeș (de la București până la vărsare), posibil în Jiu, Siret,

Prut. Amplasamentul proiectului propus nu intruneste conditiile de habitat necesare

speciei.

Zingel streber - fusar

Fusarul este un percid de talie mică, cu o lungimr mediue de cca. 12 – 14 cm. Este o

specie dulcicolă, reofilă, populând râruri mai mici sau mai mari, dar cu apă adâncă,

limpede și curent puternic. Preferă zonele cu substrat tare, nisipos și pietros. Fusarul

este bentonic, fiind gădit de obicei printre pietre sau parțial îngropat în nisip.

Specia nu a fost identificată în sit în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru

întocmirea planului de management al Ariei Protejate.

Zingel zingel - pietrar

Pietrarul este un percid de talie mică spre mijlocie, cu un corp fusiform alungit și gros, a

cărui lungime medie este de cca. 15 cm, dar s-au înregistrat și capturi de pietrari cu o

lungime standard de 48 cm. Este o specie dulcicolă, reofilă, populând cursul principal al

unor râuri mari, unde găsește substrat tare, nisipos sau pietros. Preferă zonele cu apă

adâncă, limpede și curent puternic. Pietrarul este bentonic, fiind găsit de obicei printre

pietre. Specia este slab reprezentată în sit, având o populație < 100 indivizi. Specia este

prezentă la confluența Oltului cu Dunărea.

Aspius aspius - avat

Este singurul pește răpitor din familia ciprinide, are corpul lungit, fusiform, comprimat

lateral, zvelt, acoperit cu solzi cicloizi mici. Specie ducilcolă reofil-stagnofilă, întâlnită

frecvent în râurile de șes până în zona colinară, bălți, lacuri dulcicole sau salmastre.

Specia nu a fost identificată în sit în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru

întocmirea planului de management.

Gobio uranoscopus – petroc, porcușorul de vad

Porcușorul de vad este un ciprinid de talie mică (până la 13 cm), cu corp fusiform, ușor

comprimat lateral. Trăiește pe fundul apelor curgătoare (specie reofilă și bentofagă) din


64 | P a g e

zona montană, respectiv colinară. Specia nu a fost identificată în sit în timpul

studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea planului de management.

In urma discutiilor cu pescarii din zona amplasamentului, in lacul de acumlare se gasesc

urmatoarele specii de pesti: clean, crap, stiuca, salau, somn, caras, biban, platica;

Implementarea proiectului propus prin respectarea masurilor de reducere a impactului

nu va avea un impact negativ semnificativ asupra faunei acvatice din lacul de acumulare

al centralei hidrotehnice Avrig;

Specii de nevertebrate de interes comunitar din cadrul sitului ROSC0132 Oltul Mijlociu

–Cibin-Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament

Anisus (Disculifer) vorticulus - melc cu cârlig

Specia trăiește în ape stagnante, bogate în vegetație, gropi, canale, iazuri, mlaștini, iazuri,

mlaștini, cursuri de ape părăsite, dar și ape încet curgătoare mai ales în zone de câmpie,

bogate în floră acvatică și palustră, fixată pe părțile submerse dure ale florei sau pe

diferite substraturi (predominant macrofitofilă).

Specia nu a fost identificată în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea

planului de management al Ariei Protejate.

Drobacia (Chilostoma) banatica - melc bănățean carenat

În țară la noi, specia are valențe ecologice destul de largi, fiind prezentă în special de-a

lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altidudini medii. Este o specie

higrofilă, preferă arii împădurite sau cel puțin cu vegetație abundentă. Se găsește pe sub

pietre, pintre lemne putrede, bușteni, pe stânci, pe plante, în frunzar pe sol, în păduri,

tufărișuri, formațiuni vegetale dintre cele mai diverse, inclusiv parcuri și grădini, la

marginea drumurilor, în locuri umbrite și umede, deseori în apropierea apelor.

Conform datelor preexistente planului de management al Ariei Protejate specia se găsea

în pădureaTufanilor, prinsă în cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

în vederea conservării acestui gastropod terestru.

Specia nu a fost identificată în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea

planului de management al ariei protejate.


65 | P a g e

Unio crassus - scoică mică de râu

În România populează pâraie, mai rar fluvii, fiind mai frecventă în apele din sectorul

colinar și de podiș, decât în cel de câmpie. Este o specie pretențioasă sub aspectul

condițiilor de calitate a apei, necesitând ape curgătoare, bine oxigenate și sedimente

curate, substrat nisipos sau moderat mâlos, cu salinitate sub 5‰. Are o importanță

deosebită în epurarea apelor deoarece filtrează și digeră organismele și materialele

organice microsopice, fiind un bioindicator al gradului de calitate al apei.

În cadrul Ariei Protejată populația speciei este evaluată la aproximativ 100 indivizi.

Conform datelor din planul de management specia este prezentă pe pârâul Tocile, râul

Hârtibaciu și pârâul Scoafa.

Confom datelor din planul de management specia nu este prezentă pe râul Olt, pe

sectorul unde este situat amplasamentul analizat.

Ophiogomphus cecilia

Este o libelulă de dimensiuni medii, cu o lungime a corpului de 50 – 60 mm. Este o

specie stenotopă, trâind pe lângă apele curgătoare de munte sau ape mari de șes, cu

substrat nisipos, limpezi, nepoluate și cu debit lent. Larvele preferă zonele nisipoase sau

cu pietriș unde se pot ascunde. Conform datelor din planul de management specia nu

este prezentă pe amplasament.

Specii de păsări de interes comunitar din cadrul ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș :

Ficedula parva - muscar mic

Specia preferă pădurile de peste 100 de ani, care au cantitate mare de lemn mort și un

strat de arbuști redus. Specia evită pădurile tinere de sub 44 de ani. În România specia

cuibărește în regiunile mai înalte ale munților Carpați, unde preferă pădurile de foioase

sau de amestec, în zonele umbroase, puțin umede. În cadrul sitului Natura 2000 specie

observată doar în perioada pasajului. Efectivul de pasaj estimat este de aproximativ

2100 – 2500 indivizi (la nivelul anului 2007).

Amplasamentul proiectului propus nu constitule habitat preferat pentru aceasta specie;

Ficedula albicollis - muscar gulerat


66 | P a g e

Preferă pădurile de foioase, în special cele de stejar, cu strat arbustiv bogat, cuibărește

în scorburi, unde își construiește cuibul. Este prezentă în regiunea colinară și montană.

Specia poate cuibări și în grădini, livezi și parcuri. În cadrul sitului Natura 2000 poate fi

observată în timpul pasajului. Nu există date privind datele populaționale din sit.

Amplasamentul proiectului propus nu constitule habitat preferat pentru aceasta specie;

Ixobrychus minutus - stârc pitic

Specie sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu

stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație

higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație

acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Conform planului de managament al

sitului..........” - Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al

perspectivelor acesteia - Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările

viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, viabilitatea

pe termen lung a speciei este asigurată”

Amplasamentul proiectului prezintă condiții favorabile pentru specie, pentru hrană, nu

au fost observate cuiburi ale speciei pe amplasament, tinanad cont de aerealul de

distribuitie a speciei consideram ca proiectul propus nu are un impact negativ

semnificativ asupra acesteia;

Lanius minor - sfrâncioc cu fruntea neagră

Cuibărește în pajiști colinare și de șes, în regiuni deschise, cu copaci și tufărișuri izolate,

lângă terenurile agricole cu parcele mici, în arborii aflați de-a lungul drumurilor, de

obicei în habitate mai uscate decât celelalte specii de sfrâncioci, în special în zonele cu

măceși, porumbari, cacadâri deoarece își înfige prada în spinii acestora pentru rezerva

de hrană.

Amplasamentul propus nu prezintă condiții optime pentru cuibăritul și hrănirea speciei.

Lullula arborea - ciocârlia de pădure


67 | P a g e

Preferă marginea pădurilor de foioase, liziere şi zone cu pășuni. Importante sunt

prezența ierbii scurte şi zonelor lipsite de vegetație. Amplasamentului proiectului

propusnu prezintă habitate optime pentru specie.

Mergus albellus - ferăstraș mic

Folosește în special lacurile de acumulare pentru a se hrăni. Este o specie scufundătoare

ce preferă mai mult apa dulce, însă în cartierele de iernare este observată după ce

lacurile îngheață și de-a lungul coastelor marine. Se hrănește în grupuri și se scufundă

rapid și aproape vertical. Populaţie nerezidentă cuibăritoare care utilizează aria naturală

protejată pentru reproducere. Specia nu a fost identificata pe amplasament, este

posibila aparatia ei tinad cont de habitatul preferat pentru hranire.

Pandion haliaetus - uligan pescar

Specie caracteristică regiunilor cu ape permanente, stătătoare sau cu un curs lent, dulci

sau sărate. Hrana constă în special din pește, dar și mamifere mici, păsări rănite și

broaște. În cadrul sitului specia poate fi observată în pasaj. Conform datelor din

Formularul standard Natura 2000 în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș în

timpul pasajului pot fi observați până la 10 indivizi de uligan pescar. In cadrul planului de

management al sitului Avrig-Scorei-Făgăraș se specifică faptul că situl oferă condiții

bune pentru această specie, fiind o specie nerezidenta aflata in pasaj, intreaga suprafata

a ariei protejate constituind habitat optim.

Philomachus pugnax - bătăuș

Este caracteristic mlaștinilor, bălților şi pășunilor umede, în special din tundra arctică. În

migrație este comun pe țărmuri, pajiști umede, terenuri mlăștinoase şi arabile. Se

hrănește cu insecte, moluște, păianjeni, broaște, pești mici, plante acvatice şi semințe

de cereale. Amplasamentul analizat nu prezintă zone propice pentru hrănirea speciei.

Picus canus - ghionoaie sură

Este o specie sedentară care preferă pădurile mai umede, în special cele de plop și

salcie, dar populează și pădurile de foioase rare, zăvoaiele, livezile, parcurile și grădinile

cu arbori bătrâni în perioada eratismului postnupțial. Poate fi observată și în lizierele


68 | P a g e

pădurilor de conifere. Amplasamentul proiectului nu prezintă condiții optime pentru

specie.

Sylvia nisoria - silvie porumbacă

Este o specie caracteristică zonelor deschise cu tufărișuri și copaci izolați, putând fi

întâlnită și în pădurile rare și poienele cu tufe și lăstărișuri, de la nivelul mării până la

zonele montane. Habitatele de pe amplasament nu sunt specifice speciei.

Alcedo atthis - pescărel albastru

Este o specie caracteristică zonelor umede, reprezentate de râuri, canale, lacuri cu apă

dulce și zonelor de coastă cu apă salmastră. De obicei, apare acolo unde apa este curată

și asigură o vizibilitate bună asupra peștilor, fiind o specie indicatoare a calității apei.

Vânează stând pe ramurile tufișurilor sau copacilor ce atârnă deasupra apei și plonjează

prinzându-și prada și zboară la distantă mică de suprafața apei.

Există posibilitatea ca specia să foloseasca amplasamentul propus pentru hranire si

malurile mai ridicate din vecinătatea amplasamentului propus pentru cuibarire.

Anthus campestris – fâsă de câmp

Fâsa de câmp este caracteristică zonelor deschise și aride nisipoase cu vegetație joasă.

Apare și în zone artificiale cum sunt carierele, alteori fiind alese teritorii cu tufișuri și

copaci de care cântă, pentru a atrage femela. Petrece cea mai parte a timpului pe sol.

Specia nu are condiții optime de hrănire pe amplasament.

Asio flammeus - ciuf de câmp

Este o specie caracteristică zonelor deschise reprezentate de pășuni, stufărișuri, mlaștini,

terenuri agricole și dune de nisip. Hrana constă din rozătoare, iepuri, lilieci, păsări și

insecte. Este o specie activă noaptea, la crepuscul și dimineața, când poate fi văzut

zburând la înălțimi mici în căutarea de hrană.

Habitatul de pe amplasamentul investiției nu prezintă condiții de hrănire optime pentru

specie, având in vedere cerințele ecologice ale specii, descrise mai sus.

Caprimulgus europaeus - caprimulg


69 | P a g e

Este o specie nocturnă, greu de observat. Preferă zonele uscate şi deschise. Pădurile

trebuie să prezinte poieni şi rariști. Se hrănesc cu insecte nocturne, mai ales lepidoptere,

capturate în zbor. Specie activă la crepuscul și în timpul nopții, ceea ce o face greu de

detectat. Preferă să stea pe sol sau de-a lungul unor crengi groase.

Habitatul de pe amplasamentul investiției nu prezintă condiții de hrănire sau cuibărit

pentru specie.

Circus aeruginosus - erete de stuf

Eretele de stuf preferă zonele umede, deschise, bogate în stuf. Își construiește cuibul pe

sol în stuf. Hrana constă din păsări, ouă, pui de păsări, mamifere mici, broaște, șerpi,

rareori pește.

Habitatul de pe amplasamentul investiției prezintă condiții de hrănire pentru specie. De

asemenea, se poate hrăni și în vecinătatea imediată a proiectului. Specia nu a fost

identificata pe amplasament;

Cicrus cyaneus - erete vânăt

Specia nu cuibărește în România, dar poate fi observată în perioada pasajului și iarna.

Hrana speciei constă din păsărele, micromamifere, insecte, șopârle și broaște, care le

găsește în zone deschise, precum mlaștinile, stufărișurile, pajiștile umede, terenuri

agricole.

Habitatul de pe amplasamentul investiției prezintă condiții de hrănire pentru specie în

partea sudică a acestuia. Specia nu a fost identificata pe amplasament;

Crex crex - cristelul de câmp

Aspecte privind ecologia speciei: preferă habitate deschise ori semideschise, în general în

lunci, fânațe și habitate relativ umede, cu vegetație înaltă, adeseori în lanuri de cereale

păioase. Hrana constă din diverse nevertebrate, insecte de pe sol ori de pe plante,

păianjeni, viermi, etc. Specie migratoare, oaspe de vară la noi în țară. După ce ajunge în

teritoriul de cuibărit masculul începe să cânte ore întregi pentru a atrage femela. Cuibul

este construit pe sol, din bețe și tulpini moarte, de obicei în tufe de urzici, ori alte plante

înalte. După ce femela depune o pontă formată din 8 -12 ouă, masculul va părăsi femela


70 | P a g e

imediat, pentru a atrage altă femelă. Astfel teritoriul unui mascul poate avea mai multe

cuiburi. În general, femela depune o a doua pontă la începutul lunii iulie. În afara sezonului

de cuibărit este solitar, un individ deținând un teritoriu de 4-9 ha.

Conform planului de management al sitului “.......În formularul standard al sitului

ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş s-a menţionat prezenţa a 80-160 de perechi de Crex

crex. Tot în această sursă se specifică faptul că 7% din 50 suprafaţa ariei naturale

protejate, ceea ce înseamnă că aproximativ 212 hectare sunt păşune, iar 20% respectiv

605 hectare teren agricol. Astfel, toată populaţia de Crex crex estimată ar ocupa aceste

două tipuri de habitate. Dar, din observaţiile noastre, după estimarea suprafeţelor de

teren, toată păşunea prezentă în zonă este o păşune uscată nespecifică cerinţelor

ecologice ale speciei. În acest caz, dacă la momentul evaluării prezentate în listă,

păşunea avea acelaşi caracter ca şi în observaţiile noastre atunci toată populaţia de 80-

160 de perechi de Crex crex trebuia să fie prezentă în terenurile agricole.....”

Tinand cont de preferintele speciei consideram ca amplasamentul proiectului propus nu

constituie habitat optim pentru aceasta. Specia nu a fost vazuta sau auzita pe

amplasamentul proiectului propus.

Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar

Specia preferă pădurile mature cu frunze căzătoare, în special de stejar şi amestecuri de

cvercinee. Preferă arbori de peste 100 de ani deși proporția acestora este mică pe tot

cuprinsul Europei. Se hrănesc cu insecte culese din crăpăturile scoarțelor şi a

trunchiurilor. Hrana este suplimentată cu fructe, semințe şi seva copacilor.

Habitatul de pe amplasamentul investiției și din vecinătatea acestuia nu prezintă condiții

de cuibărit și hrană pentru specie.

Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădini

Este o specie sedentară care preferă mai ales grădinile, livezile, aleile cu plopi, parcurile,

preferând localitățile, dar poate fi întâlnită și în pădurisau pășuni împădurite.

Amplasamentul investiției nu prezintă condiții optime de cuibărit și hrănire.

Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră


71 | P a g e

Specie larg răspândită în pădurile bătrâne, de foioase, mixte şi de conifere. În lipsa

pădurilor poate cuibări în copaci izolați, precum plopul, salcia, nucul etc., cu condiția ca

aceștia să fie bătrâni. Se hrănește cu nimfe de furnici şi larve ale acestora şi a altor specii

în căutarea cărora excavează găuri mari în copacii bătrâni, în special în partea mai joasă

a acestora; își pot căuta hrana şi pe sol.

Habitatul de pe amplasamentul investiției nu este optim pentru ciocănitoarea neagră.

Emberiza hortulana - presură de grădină

Specia preferă zonele calde, cu mult soare și proximitatea copacilor: vii, livezi, marginile

pădurilor, unde găsește zone deschise, agricole pentru căutarea hranei.

Pe amplasamentul investiției nu este prezent habitatul optim pentru cuibărit și hrană

pentru specie. Specia poate fi prezentă în vecinătatea proiectului

Falco peregrinus - șoimul călător

Este o specie caracteristică zonelor deschise, stâncoase, din tundră, pășuni, stepa cu

pâlcuri de pădure și coaste marine. Se hrănește cu păsări, mamifere mici, reptile și

insecte, folosind mai multe metode de vânătoare.

Specia nu a fost identificata in zona amplasamentului propus.

Falco vespertinus - vânturelul de seară

Specia preferă zonele cu arbori rari și mai ales unde sunt colonii de ciori, ocupând

pentru cuibărit cuiburile părăsite, uneori chiar la marginea coloniilor de cioară de

semănătură.

Pe amplasamentul investiției nu sunt prezente condiții optime pentru specie.

Ciconia ciconia - barza albă

Este o specie caracteristică pășunilor umede și zonelor mlăștinoase. Pentru cuibărit

preferă localitățile, construindu-și cuibul pe stâlpi sau acoperișul caselor. Se hrănește cu

broaște, șoareci, insecte, cârtite, pui de păsări și de iepuri, melci, șerpi și șopârle.

Pe amplasamentul investiției sunt prezente condiții optime de hrănire sau cuibarire.

Specia nu a fost identificata pe amplasament.


72 | P a g e

In urma vizitelor in amplasament dintre speciile migratoare a fost observata prezenta

speciei de rata mare, starcul cenusiu, cormoran mare, lisita;

Fulica atra - lișiță


73 | P a g e

Anas platyrhynchos – rața mare


74 | P a g e

Phalacrocorax carbo – cormoran mare Pica pica - cotofana

Ardea cinerea – stârc cenușiu


75 | P a g e

În baza analizei de mai sus prezentăm în tabelul urmator speciile și habitatele de interes

comunitar prezente si posibile a fi prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a

proiectului, în baza datelor colectate din teren, a analizei habitatelor specifice speciilor

și a informațiilor din disponibile in literatura de specialitate;

Tabelul nr. 5 Analiza posibilei prezenței/absenței speciilor și habitatelor de interes

comunitar pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului

Nr.

crt.

Denumirea speciei/habitatului Prezența în

perimetrul

investiției

Prezența în

vecinătatea

investiției

1 Habitat 4060 Tufărișuri alpine și boreale A A

2 Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-

Fagetum

A A

Specii de mamifere

1 Lutra lutra - vidra A PP

2 Castor fiber - castorul A P

Specii de amfibieni și reptile

1 Triturus cristatus – triton cu creastă A PP

2 Emys orbiculari – țestoasa de apă A A

Specii de pești

1 Barbus meridionalis – mreana vânătă PP PP

2 Cobitis taenia zvârluga A A

3 Gobio kessleri - petroc A A

4 Pelecus culturatus - sabiță A A

5 Rhodeus sericeus amarus - boarță A PP

6 Sabanejewia aurata - dunariță A A

7 Zingel streber - fusar A A

8 Zingel zingel - pietrar A A


76 | P a g e

9 Aspius aspius - avat A A

10 Gobio uranoscopus - petroc A A

Specii de nevertebrate

1 Anisus (Disculifer) vorticulus – melc cu cârlig A A

2 Drobacia (Chilostoma) banaticum – melc

bănățean carenat

A A

3 Unio crassus - scoică mică de râu A A

4 Ophiogomphus cecilia - libelulă A A

Specii de pasari

1. Ficedula parva – muscar mic A PP

Ficedula albicollis – muscar gulerat A PP

2. Ixobrychus minutus – stârc pitic PP PP

3. Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră A PP

4 Lullula arborea - ciocârlie de pădure A A

5 Mergus albellus – ferăstraș mic PP PP

6 Pandion haliaetus –uligan pescar PP PP

7 Philomachus pugnax - bătăuș A A

8 Picus canus - ghionoaie sură A PP

9 Sylvia nisoria - silvie porumbacă A PP

10 Alcedo atthis - pescărel albastru PP PP

11 Anthus campestris – fâsa de câmp A A

12 Aquila chrysaetos A A

13 Asio flammeus – ciuf de câmp A A

14 Caprimulgus europaeus - caprimulg A A

15 Circus aeruginosus - erete de stuf PP PP

16 Circus cyaneus – erete vânăt A PP

17 Crex crex – cristel de câmp A PP


77 | P a g e

18 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar A A

19 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de

grădini

A PP

20 Dryocopus martius – ciocănitoare neagră A PP

21 Emberiza hortulana - presură de grădină A P

22 Falco peregrinus – șoimul călător A A

23 Falco vespertinus - vânturel de seară A A

24 Ciconia ciconia – barza albă A PP

25 Anas platyrhynchos – rața mare P P

26 Ardea cinerea – stârc cenușiu P P

27 Phalacrocorax carbo – cormoran mare P P

3.6. Evoluţia probabilă a stării factorilor de mediu în cazul in care proiectul nu este

implementat

Implementarea proiectului nu afectează factori de mediu la nivelul judeţului Sibiu.

Dacă proiectul nu ar fi implementat nu se poate vorbi de o stagnare a parametrilor

masurabili prezentaţi în expunerea stării actuale a factorilor de mediu. Implementarea

proiectului nu produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu din

zona amplasamentului, cu respectarea masurilor de reducere a impactului;

CAPITOLUL IV

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între

conceptul de „efect” şi cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate

mediului fizic ca o consecinţă directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât

în etapa de construcţie cât şi în cea de operare). Efectele includ în principal: modificarea

topografiei, emisii de poluanţi, deşeuri.


78 | P a g e

Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi: analiza tuturor

intervenţiilor propuse în cadrul proiectului; Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă

din construcţia şi operarea investiţiilor; Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce

au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare a realizării şi operării intervenţiilor.

Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu

certitudine la apariţia unei forme de impact.

Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis analizarea

etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse

în cadrul proiectului.

Evaluarea impactului s-a făcut luând în considerare amplasamentul investiției și

vecinătatea acestuia. De asemenea, pentru fiecare factor de mediu analizat s-a luat în

considerare suprafețele afectate atât definitiv, cât și temporar în perioada de

construcție și operare a investiției.

Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate

în evaluarea impactului.

PUNCTAJ PROBABILITATE A

APARIȚIEI [P]

CONSECINȚE

PROBABILE [C]

ÎNTINDERE

SPAȚIALĂ [S]

SENSIBILITATE [Sb]

5 apariție continuuă

sau în majoritatea

timpului

impact major legat de

principalele aspecte

globale de mediu (ex:

climatice, dezvoltare

durabilă, conservarea

biodiversității)schimbări

internațional reacție extrem de

puternică pro sau

contra publicului

susținere/reticență

probabilă din

partea autorităților

mediatizare

puternică implicații

majore asupra

reușitei/nereușitei

proiectului

4 apariție regulată impact major asupra

unor factori de mediu

național reacție importantă

pro sau contra a


79 | P a g e

cheie (calitatea aerului,

calitatea apei, resurse

naturale, specii

amenințate)

publicului


posibilă din partea

autorităților

mediatizare

posibilă implicații

asupra


proiectului

3 apariție periodică impact moderat legat

de principalele aspecte


schimbări climatice,

dezvoltare durabilă,

conservarea

biodiversității)

regional - reacție posibilă

pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra


proiectului/planului

apariție puțin

probabilă

impact moderat asupra




naturale, specii

amenințate)

zonal - reacție posibilă

pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra


80 | P a g e



1 apariție rară sau

deloc

impact minor asupra

factorilor de mediu

locali

local fără interes din

partea - publicului -

a autorităților - a

masmediei

Irelevant pentru

succesul


Scorul acordat fiecărui impact se obține ca rezultat al relației P x (C+S+Sb),

unde:

P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariției impactului

C = punctaj acordat pentru criteriul consecințe în cazul apariției impactului

S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spațială a impactului

Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes

E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e

SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAȚIE IMPACT

< 3 fără impact cuantificabil; impact

nesemnificativ

prin natura, dimensiunea, durata

sau intensitatea sa nu are

capacitatea de alterare a calității

unui factor de mediu

3-14 impact slab prin natura, dimensiunea, durata

sau intensitatea sa alterează slab

calitatea unui factor de mediu

15-24 impact mediu prin natura, dimensiunea, durata



25-39 impact important prin natura, dimensiunea, durata



>39 impact puternic induce schimbări definitive sau


81 | P a g e

cel puțin pe o perioadă

îndelungată (posibil zeci de ani)

asupra unor factori de mediu sau

de interes protectiv considerați

Fiecare scor obținut este marcat cu „+” sau „-” în funcție de tipul de impact punctat

(pozitiv sau negativ). După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul

impactului posibil a apărea, se corectează scorurile obținute considerând măsurile

propuse (de proiectant și de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe

fiecare factor de mediu în cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului

implementării proiectului asupra mediului.

Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui proiect

după ce au fost luate toate măsurile posibile de evitare sau reducere pentru fiecare

activitate propusă. Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă

aplicarea unor măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate de către autoritățile

competente în baza legilsației specifice în vigoare.

Impactul direct şi indirect

Impactul direct vizează activităţile privind organizarea de şantier, activităţile de extracţie

şi transport a resursei minerale (extrasului geologic), respectiv lucrările de amenajare a

balastierei. Impactul indirect vizează funcţionarea utilajelor în zona frontului de lucru şi

implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.).

Exploatarea deponiei situate în lacul de acumulare CHE Avrig, pe cursul r. Olt poate

duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune transportul

agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod negativ populaţiile de peşti

situate în aval de zona amplasamentului. Zgomotul produs de activitatea de exploatare

va produce un disconfort speciilor de pasari pe durata zile timp de 8 ore/zi;

Impactul indirect este datorat creşterii turbidităţii apei pe perioada exploatării şi are

efecte asupra speciilor acvatice.


82 | P a g e

Impactul pe termen scurt sau lung Impactul activității este unul pe termen scurt, avînd

în vedere perioada de realizare a lucrărilor, pe perioada de exploatare a resurselor

naturale regenerabile. După această perioadă, datorită dinamicii naturale a cursului de

apă, zona tinde să se refacă.

Impactul pe termen scurt se manifestă doar în perioadele de activitate a balastierei şi

exclusiv în zona fronturilor de lucru. Perioada de manifestare a acestui tip de impact se

referă la programul din balastieră exclusiv pe timp de zi, estimat la o durată de 8 ore/zi.

Impactul din faza de construire, de operare şi de dezafectare

Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta exclusiv în faza de

operare, datorită faptului că drumul de acces este deja construit. Acest impact se va

manifestă indirect asupra speciilor de animale acvatice. Impactul din fază de construcţie,

de operare şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în

special starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi. In

amplasamentul balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.

Impact transfrontarier: nu este cazul

4.1. Impactul proiectului asupra componentei de mediu AER

Datoritã tocaţiei şi reliefului sãu, judeţul Sibiu are un climat continental rnoderat, cu

influenţe montane, având diferenţe de temperaturi între zonele muntoase înalte şi zona

depresionarã, iernile sunt moderate şi verile rãcoroase.

Temperatura medie anualã variazã de la 0°C în munţi, la 90C în depresiuni. Direcţiile

predominante a vânturilor este cea esticã (21,2 %) şi vesticã (16,3 %).

Arealul Sibiu - Racoviţa este caracterizat de un climat continental, având temperaturi

medii anuale, ce variazã între 7,5°C şi 8,50C, cu valori maxime în iuna iulie şi minime în

februarie.

Regimul precipitaţiilor se înscrie în limitele medii de 450 - 550 mn/an.

Primele ninsori pot sã cadã în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie.

Stratul de zãpadã se menţine 50 - 60 zile, în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 zile.

Numãrul mediu al zilelor cu cer acoperit, oscileazã între 140 în depresiuni şi 170 la


83 | P a g e

munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme Ia munte, încã din luna septernbrie.

Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc la munte pânã în luna mai.

4.1.2. Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice

În vederea evaluării expunerii zonei de implementare a proiectului (fără a ţine cont de

proiect) au fost utilizate date publice privind temperatura, căderile de precipitaţii, viteza

vântului, eroziunea solului, incendii de vegetaţie, perioade cu temperaturi foarte

scăzute, îngheţ - dezgheţ, ceaţă. Variabilele climatice includ atât efectele primare ale

schimbărilor climatice, cât şi efectele secundare direct dependente de efectele primare.

La rândul lor, componentele unui proiect sunt interdependente, astfel încât afectarea

unor componente poate avea consecinţe asupra altor componente. De exemplu,

afectarea unor legături de transport de către fenomenele generate de schimbări

climatice pot conduce la întreruperea traficului rutier şi a celui feroviar, la creşterea

timpului de deplasare şi la generarea unor costuri superioare de transport. Pe baza

informaţiilor disponibile privind schimbările climatice din zona proiectului, a fost

identificată o tendinţă de creştere a temperaturilor medii anuale, a temperaturilor

maxime şi a precipitaţiilor extreme, precum şi tendinţa de scădere a precipitaţiilor medii

anuale şi a vitezei vântului. Astfel, din punct de vedere al expunerii la condiţiilor viitoare,

a fost identificată o tendinţă de creştere a temperaturii maxime din iulie cu valori

cuprinse între 5 şi 7 ° C, precum şi creşterea duratei şi a frecvenţei valurilor de căldură.

Numărul mediu anual de zile cu episoade de valuri de căldură în perioada 2021-2050,

comparativ cu 1971-2000, va fi cu 0,5-1 zile mai lung. Din punct de vedere al cantităţilor

anuale de precipitaţii vorbim despre o tendinţă generală de scădere;

4.1.3 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi

ecologizare:

Surse de poluare ale aerului în etapa de pregătire:

- amenajarea accesului la punctul de exploatare: accesul în perimetru este posibil

direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu tranzitarea digului de protectie a amenajarii


84 | P a g e

din care se vor face doua rampe de acces mal – albie , care vor ajunge pe cele doua

insule ce formeaza perimetru de decolmatat.






- decopertarea - stratul de sol și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se

dezvoltă cu ajutorul unui buldozer concomitent îndepărtându-se și vegetația prin

dezrădăcinare. Materialul rezultat se va evacua de pe amplasament fiind depus pe

pilierul de 60m de la dig.

Astfel în etapa de pregătire materialele fine sau ușoare (praful), pot fi antrenate de vânt,

de asemenea şi gazele de eşament de la motoarele utilajelor folosite la pregătirea

amplasamentului pot fi considerate posibile surse de poluare a aerului.

Surse de poluare ale aerului în etapa de exploatare:

Sursele de poluare ale atmosferei sunt constituite din surse fixe, precum şi din surse

mobile, respectiv autovehiculele înscrise în circulaţia rutieră şi utilajele de excavare-

încărcare. Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extracţie a

agregatelor minerale sunt reprezentate de:

- pulberi din activitatea de excavare;

- gaze de eşapament de la motoarele utilajelor și mijloacelor de transport, care

vor extrage și transporta agregatele minerale;

In zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului.

Emisia de praf la deplasarea pe drumul de acces la perimetrul de exploatare va fi

influenţată de:

- viteza de deplasare a mijlocului de transport, greutatea medie, numărul mediu

de roți al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv, umiditatea acestuia

etc.


85 | P a g e

Poluarea specifică activității utilajelor și echipamentelor se apreciază după consumul de

carburanţi care generează poluanți precum: NOx, CO, COV, particule în suspensie și

sedimentabile.

Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi de

metodologia Corinair, sunt următorii:

pulberi = 4,30g/l; SOX = 10,00 g/l; CO = 16,00 g/l; CH4 = 0,17 g/l; NOx = 32,70 g/l

La consumurile programate = 110 l motorină/oră, poluanţii şi debitele masice sunt:

POLUANT Consum

combustibil

debit masic

poluant

debit masic

conf. O. 462/93

denumire concentratia - g/l - l/oră g/h g/h

pulberi 4,30

110,0

473,0 500

SOX 10,00 1 100,0 5 000

CO 16,0 1 760,0

CH4 0,17 18,70

NOx 32,70 3 597,0 5.000

Calculul debitelor de poluanţi s-a efectuat în ipoteza cea mai dezavantajoasă, de

funcţionare concomitentă a tuturor utilajelor pe amplasament, inclusiv a

autobasculantelor de transport.

Din calculul teoretic se observă faptul că debitele masice de poluanţi rezultati din

funcţionarea motoarelor utilajelor se vor situa sub limitele admise de ord.462/1992.

Controlul şi supravegherea emisiilor de noxe revine unităţii titulare astfel încît acestea

să se încadreze în limitele admise de STAS 12574/87 şi în prevederile Ordinului 462/

1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse

stationare

Din procesul tehnologic de exploatare nu rezultă pulberi solide deoarece activitatea se

desfăşoară în mediu excesiv umed.


86 | P a g e

Surse de poluare ale aerului în etapa de îchidere şi refacere ecologică:

Sursele de poluare ale aerului în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi

constituite în general de gazele de eşapament de la motoarele utilajelor folosite pentru

a realiza lucrările de închidere;

Instalații pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă

Tipul surselor de poluare nu necesită instalații pentru reținerea și dispersia poluanților

în atmosferă.

Protecția calității aerului se va realiza prin următoarele măsuri:

- stropirea drumurilor de transport şi circulaţie din perimetrul de exploatare;

- reducerea vitezei autobasculantelor;

- efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate;

4.1.4 Prognoza poluării aerului

Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi s-a folosit „Matricea de evaluare a

impactului”. Datele de intrare in model sunt posibilele emisii de noxe din arderea

carburanţilor auto (oxizii de carbon, oxizii de sulf, oxizii de azot, hidrocarburi, pulberi în

suspensie). Având în vedere cantitățile mici de gaze eliminate în atmosferă de sursele

mobile, atât în timpul

execuţiei lucrărilor cât şi în timpul exploatării, fiind un trafic redus, se consideră ca

acestea nu constituie un pericol pentru populație (zona nu este populată).

Emisiile de poluanţi (gaze şi pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vor genera

un impact semnificativ asupra calităţii aerului din următoarele considerente:

- emisiile de pulberii datorate activităţii de transport pe drumul de acces în

perimetrul de exploatare, va fi substanţial redusă prin stropirea suprafeţelor de

rulare cu ajutorul autocisternei. În aceste condiţii debitul masic al pulberilor

rezultate se va situa sub 0,5 kg/h, limita maximă prevăzută de Ordinul 462/93,

pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare;


87 | P a g e

- emisiile de noxe din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobasculantelor se

situează sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/93, pentru aprobarea,

Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

În aceste condiţii impactul activităţii obiectivului asupra aerului se va situa în limitele

admisibile.

Intensificarea traficului greu nu va provoca disconfort locuitorilor din zonă datorită

zgomotului şi vibraţiilor produse.

4.1.5. Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu AER

Acţiune Impact punctaj

P C S Sb Sc Sr

Perioada de construire

Funcţionarea utilajelor şi

mijloacelor de transport

Poluare (particule, NOx, SOx,

COx, COVx)

3 1 2 1 -12 -12

anumite lucrări specifice ce se

vor executa și care implică

inerente emisii de praf

Emisii de praf 3 1 1 1 -9 -6

Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie

consecinţe Intindere

spaţială

sensibilitate Scor specific Scor specific

impact rezidual

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu aer:

În perioada de execuție a lucărilor se constată un impact slab, temporar și negativ

neseminificativ ca urmare a noxelor ce vor proveni de la utilajele de lucru, precum și a

emisiilor de praf provenite de la lucrările propriu-zise;


88 | P a g e

4.2 Impactul proiectului asupra componentei de mediu APA

4.2.1 Caracterizarea hidrologică a zonei studiate localizare în raport cu bazinul

hidrografic

Perimetrul de exploatare este amplasat în bazinul hidrografic Olt, A.H.E. Avrig,

cursul de apa Olt, Cod cadastral VIII.I., Hm 3440 – 3468, comuna Porumbacu de

Jos, satul Colun, județul Sibiu.

4.2.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi

ecologizare:

etapa de pregătire a amplasamentului,

- amenajarea accesului la punctul de exploatare: accesul în perimetru este posibil

direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu tranzitarea digului de protectie a amenajarii

din care se vor face doua rampe de acces mal – albie , care vor ajunge pe cele doua

insule ce formeaza perimetru de decolmatat.








dezrădăcinare. Materialul rezultat se va evacua de pe amplasament fiind depus pe

pilierul de 60m de la dig.

Astfel în etapa de pregătire materialele fine sau ușoare (praful) din depuneri, pot fi

antrenate de vânt și pot ajunge pe cursul de apă, ducând la încărcarea acestora cu

materii în suspensie, prin decoperta producandu-se temporar

Etapa de execuţie a lucrărilor :


89 | P a g e

- va fi afectată temporar și local datorită turbionării materialului fin care se

produce în timpul excavării, afectarea manifestându-se ca tulburare locală și

temporară. Suspensiile turbionate se depun imediat în aval față de locul

excavării fără a afecta semnificativ sau pe termen lung calitatea apei.

- suspensiile nisipoase deplasate în timpul excavării agregatelor minerale vor fi în

cantitate redusă, obişnuită pentru acest tip de operaţii şi vor avea o durată

scurtă astfel încât, tulburarea locală a apei nu va avea efecte negative

semnificative.

concentraţia de aluviuni în suspensie - determinarea se face conform STAS 3061-74

„Hidraulica” cu formulele: s = G / Q, şi c = Qs / Q ,unde:

- s = turbiditatea [kg/mc];

- c = concentratia aluviunilor in suspensie, termen adimensional;

- G = cantitatea de aluviuni în suspensie [kg] = Qs γ

- Qs = volumul materialului detritic deplasat în suspensie in unitatea de timp

[mc/sec];

cantitativ se apreciază la 2 550 mc/an, fiind reprezentat de materialul antrenat de apă

în timpul extracţiei = 5% din volumul total excavat (pierderi de exploatare).

Qs = 22 300 mc/an x 0,05 = 1115 mc/an

anul efectiv de lucru este de 250 zile/an x 8 ore/zi = 2 000ore = 7 200 000 sec,

✓ rezulta Qs (sec) = 1115 mc/an : 7 200 000sec /an = 0,00015 mc/sec

- γ = greutate volumetrica nisip şi pietriş =1 600kg/mc

- G = 0,00015 mc/sec x 1 600 kg/mc = 0,24 kg/sec

- Q = debitul mediu multianual al râului Mureş [mc/sec] ≈ 14,5 mc/sec

➢ Rezultă:

- Turbiditatea: s = 0,24 kg/sec / 14,5 mc/sec = 0,0016 kg/sec

- Concentraţia: c = Qs / Q = 0,0016 mc/ sec / 150 mc/sec = 1,1

Din determinările teoretice prezentate rezultă faptul că debitul de material detritic

deplasat în timpul operaţiei de extracţie este foarte mic, iar valorile foarte reduse ale


90 | P a g e

turbidităţii şi concentraţiei indică faptul că apa rîului Olt nu va fi afectată calitativ de

extracţia nisipului şi pietrişului.

Utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport

În timpul lucrărilor de execuție, utilajele și mijloacele de transport și starea acestora pot

provoca scurgeri accidentale de combustibil și lichide de motor. Principalii poluanți în

acest caz vor fi motorina, uleiuri și alte lichide de motor, care pot să afecteze calitatea

apei din următoarele motive:

- alimentarea cu motorină şi completarea cu ulei hidraulic a utilajelor în afara

organizarii de santier;

- starea tehnică improprie a utilajelor și mijloacelor de transport;

- executarea de reparații a utilajelor pe suprafețe neamenajate și în condiții

improprii;

Conform datelor tehnice se vor impune urmatoarele masuri:

- aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o

staţie de distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.

- utilajele folosite la extracţia agregatelor minerale (excavatoarele) se vor alimenta

in cadrul organizarii de santier, furnizorul combustibilului va asigura transportul

şi alimentarea loco a excavatoarelor cu mijloace auto destinate transportului de

carburanţi în zone izolate, dotate cu sistem propriu de transvazare a

combustibilului în rezervorul utilajului care se alimentează.

- autobasculantele folosite la transport se vor alimenta individual prin deplasare

la staţii de combustibil autorizate.

- transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc

special amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi

materiale absorbante (pe amplasamentul staţiei de sortare spălare).

Având în vedere aspecte enumerate mai sus probabilitatea de poluare a apei

subterane din cauza unor eventuale scurgeri de motorină sau lichide de la motor este

foarte scăzută.


91 | P a g e

Prezența factorului uman.

Angajații pot genera poluanți cu impact asupra apelor în cazul gestiunii improprii a

deșeurilor menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de

ape. Pentru angajați va fi instalat un WC ecologic și europubele pentru colectarea

deșeurilor menajere în organizarea de șantier, pe amplasamentul staţiei de sortare

spălare.

Surse de poluare ale apei în etapa de îchidere şi refacere ecologică:

Sursele de poluare ale apei în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi

constituite în general de utilajele folosite la executarea lucrărilor prin scăpări

accidentale de carburant sau uleiuri de motor;

4.2.4 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ


P C S Sb Sc Sr


Tehnologiile de execuție

propriu-zise;

Creșterea turbidității apei;

Antrenarea materialelor fine

prin acțiunea de decopertare si

extractie rezultând încărcarea

apelor cu materii în suspensii;

3 1 1 2 -12 -12

Utilajele de execuție/mijloace

de transport

posibilitatea poluării

accidentale cu produse

petroliere, uleuri de motor

2 1 1 1 -6 -3

Prezența factorului uman Depozitare necontrolată de

deşeuri

2 1 1 1 -6 -3

Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact rezidual


92 | P a g e

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ:

Se va constata un impact slab negativ (nesemnificativ), direct și temporar asupra calității

apei subterane şi de suprafaţă, ca urmare a lucrărilor de execuție propriu-zise. Prin

respectarea tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse pentru factorul de

mediu apă, considerăm că impactul va fi nesemnificativ;

4.3 Impactul proiectului asupra componentei de mediu SOL şi SUBSOL

Solul din zona este un sol care face parte din clasa cambisolurilor ( soluri brune eu-

mezobazice , brun acide si brun luvice ) hidromorfe ( lacovisti ) si evoluate / trunchiate

( soluri aluviale si protosoluri aluviale ), dar asa cum am mentionat anterior pe zona

insulelor solul are o grosime medie de cca. 0.30m.

Nivelul hidrostatic al stratului acvifer este in corelaţie cu nivelul apelor raului Olt. Nivelul

hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimi variabile, in medie -

3.275m mãsurat de la suprafaţa terenului.

Perimetrul de exploatare, se afla amplasat în albia minora a raului Olt care pe acest

tronson are un curs meandrat , de la E la V .

Complexul psamito – psefitic din zona Porumbacu – Scoreiu , specific terasei şi albiei

minore a râului Olt, este format din fragmente de roci apartinand formatiunilor

geologice ale zonelor străbătute de râul Olt.

Resursa minerală prezentă în limitele perimetrului Decolmatare Colun este de natură

sedimentar – aluvionară, formată în urma proceselor de eroziune, transport şi depunere,

şi constă dintr – o acumulare naturală de nisipuri şi pietrişuri cantonate în albia minora a

raului Olt.

Din punct de vedere stratigrafic resursa minerală aparţine formaţiunilor sedimentare

cuaternare (holocen superior). Rocile din bază, peste care s – a depus materialul

aluvionar cuaternar sunt reprezentate prin depozite neogene, constituite dintr-un

complex heterogen de marne argiloase cenusii - albăstrui.

Din punct de vedere litologic, formatiunile sunt reprezentate de un amestec

neconsolidat de material detritic format din: nisip, nisip cu pietris, cu granule rulate şi


93 | P a g e

aplatizate cu dimensiuni cuprinse între 0-63 mm precum si elemente de bolovanis cu

dimensiuni de pana la 200 mm.

Nisipurile si pietrisurile holocen superioare, situate in albia Oltului pot fi asociate cu

structuri ce caracterizeaza un sistem depozitional fluviatil, corespunzator raului

meandrat, cu formarea depozitelor prin migrarea laterală a meandrului. Aceste structuri

se caracterizeaza prin granoclasare normala (incep din baza cu elemente grosiere şi se

termina la partea superioara cu o fractie fina).

Granulometric, incadrarea materialului detritic la o categoric sau alta se face pc baza

procentelor dominante de nisip sau pietris.

Granulometric substanta minerala utila în perimetrul Decolmatare Colun se prezinta

astfel :

0 – 4 mm……………..39 %

4 – 8 mm……………..17%

8 – 16 mm……………21 %

16 – 31,5 mm……….....14 %

> 31,5 mm………….. .....8 %

4.3.1 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi

ecologizare:

etapa de pregătire a amplasamentului,



dezrădăcinare, gestionarea incorectă a decoperte poate constitui o sursă de poluare a

solului

Etapa de exploatare a agregatelor minerale

Surse de poluare a solului în perioada desfăşurării lucrărilor de exploatare agregate

minerale sunt reprezentate de:


94 | P a g e

- scurgeri accidentale de carburanți sau lubrefianți datorită defecțiunilor tehnice a

utilajelor specifice, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării sau

datorită depozitărilor necorespunzătoare;

- emisii de poluanți provenite de la sursele fixe și mobile. Emisiile mobile

provenite de la activitatea utilajelor (NOx, SO2, CO, pulberi) prin sedimentare la

nivelul solului, cu posibila afectare a calității acestuia;

- depozitări necorespunzătoare a deșeurilor rezultate în timpul lucrărilor de

execuție;

- apele pluviale care spală platforma drumului;

Etapa de închidere a lucrărilor şirefacere ecologică

Sursele de poluare ale apei în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi

constituite în general de utilajele folosite la executarea lucrărilor prin scăpări

accidentale de carburant sau uleiuri de motor;

4.3.4 Analiza impactului potențial asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL

În etapa de execuție a lucrărilor se vor realiza elementele proiectului descrise la

capitolul tehnic. Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, în baza unui grafic de

derulare a execuției lucrărilor.

În faza de execuție se vor realiza lucrări de decopertare care vor produce deranjarea

stratului de sol. Acest impact negativ asupra solului este inevitabil având în vedere

specificul investiției. Prin excavarea materialului mineral se va interveni în structura

naturală a solului și calitatea acestuia.

Modificările vor consta:

- modificarea proceselor pedogentice prin întreruperea ciclurilor de viață ale

vegetaței;

- modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare,

coeziunea, frecare internă;

- modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului:


95 | P a g e

Stratul de sol decopertat și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se dezvoltă

cu ajutorul unui excavator concomitent îndepărtându-se și vegetația prin dezrădăcinare.

Materialul rezultat se va aduna in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un

incarcator frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig.

- deseurilor menajere vor fi colectate in saci menajeri şi transportate in cadrul

organizarii de santier depozitate in pubele si eliminate prin firma specializata in acest

sens;

- reviziile tehnice ale utilajelor se vor face in unitati specializate in acest sens;

- se vor repecta panta taluzelor, adancimea de exploatare si pilierii de siguranta;

- unitatea va fi dotata cu materiale absorbante pentru a putea intervenii in cazul

scurgeriilor accidentale de carburanti si/sau uleiuri de la utilaje;

4.3.5 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL


P C S Sb Sc Sr


Lucrări de decopertare - modificări în structura

naturală a solului

5 1 1 1 -15 -15

Scurgeri accidentale de

carburanți sau lubrifianți

datorită defecțiunilor tehnice a

utilajelor specifice de execuție a

lucrărilor




2 1 1 1 -6 -3

Activitatea de transport și a

utilajelor în frontul de lucru

- emisii de noxe (pulberilor

sedimentabile, metale etc.)

3 1 1 1 -9 -9

Depozitări necorespunzătoare

de deșeuri

- risc de poluare 3 1 1 1 -9 3

Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact rezidual


96 | P a g e

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorilor de mediu sol şi

subsol:

În perioada de construcție se constata un impact negativ semnificativ asupra solului prin

lucrările decopertare; Prin realizarea investiției nu se va schimba insa destinația

terenului – lac de acumulare. Prin respectarea măsurilor de reducere propuse mai sus

impactul asupra solului va fi negativ nesemnificativ;

4.4 Impactul proiectului asupra BIODIVERSITĂŢII

4.4.1 Caracterizarea siturilor Natura 2000 cu care se suprapune proiectul propus

Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003

Avrig-Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, conform hărții de

mai jos.

Fig. 1. Relația amplasamentului cu siturile Natura 2000

Descrierea generală a siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin-Hârtibaciu

a) Descrierea generală a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0003

Avrig-Scorei-Făgăraș:


97 | P a g e

Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș, în

suprafață de 2.943 ha, se întinde pe teritoriul administrativ al județelor Sibiu şi Brașov şi

a fost desemnat în vederea conservării a 25 de specii de păsări de importantă

comunitară. La nivel de peisaj situl ROSPA 0003 Avrig- Scorei - Făgăraș este dominat de

zone umede, terenuri agricole şi pajiști, în timp ce vegetația lemnoasă arborescentă

ocupă numai suprafețe mici şi insulare în sit.

Principalele habitate ale sitului sunt: suprafața de apă liberă, vegetația emersă şi

stufărișul din tipurile de vegetație: Typhaetum – Phragmitetum unde predomină stuful –

Phragmites australis şi papura – Typha sp., dar şi alte plante precum Phalaris

arundinacea, Glyceria maxima, etc.

De asemenea, există şi câteva suprafețe ocupate de mlaștini eutrofie şi turbării înstărite,

unde predomină în prezent stuful. Alte habitate importante sunt: trupuri mici de

pădure, plantații de arbori şi arbuști pe versant, tufișuri, terenuri degradate, râpe,

pășuni.

Vegetația submerse şi natantă, formată din specii precum: Elodea canadensis,

Ceratophyllum demersus, Potamogeton spp., Hydrocaris morsus – raene, Myrriophyllum

spicatum, etc. se dezvoltă pe suprafața lacurilor.

Speciile lemnoase de plante sunt reprezentate de Salix sp., şi de Alnus sp., sub formă de

arbori izolați sau grupuri, mai ale pe insulele formate pe lacurile de acumulare, dar şi pe

malurile Oltului sau pe brațele „moarte”.

În cadrul sitului sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare, cât și cele de

pasaj și oaspeții de iarnă.

Dintre speciile cuibăritoare, importante pentru acest sit sunt: Ixobrychus minutus, Crex

crex, Alcedo atthis etc. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,

formate din mlaștini, canale, fânețe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea

acestora. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative: Mergus

albellus, Mergus merganser, Bucephala clangula etc. În perioadele de migrație de

toamna și primăvara şi în perioadele când păsările de apă iernează aici (în porțiuni de


98 | P a g e

apă liberă neînghețată), populația totală a păsărilor acvatice depășește 30.000 – 40.000

de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de

maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (rate, lișițe).

Suprafețele care rămân neînghețate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele

mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a Transilvaniei.

b) Descrierea generală a Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0132 Oltul Mijlociu

– Cibin - Hârtibaciu

Situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu este reprezentat de

sectorul Oltului cuprins între barajul de acumulare de la Avrig şi până la nivelul localității

Racovița, județul Vâlcea. Situl mai include şi afluentul de dreapta Râul Cibin împreună cu

afluentul de ordinul II, Râul Hârtibaciu. La acestea se mai adaugă şi pădurea Tufarilor

prinsă în vederea conservării gastropodului terestru Chilostoma banaticum.

Zona este importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum

și Rhodeus sericeus amarus. Deși aria reflecta efectele impactului antropic îndelungat,

manifestat în perioada anilor 70-90 ai sec. XX, există încă unele zone umede care și-au

păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente, ale structurilor originare.

Numeroase populații au fost izolate în aceste arii, formând într-un sens restrictiv

metapopulatii și metacomunităti. Deși de dimensiuni mici, aceste populații sunt surse

potențiale de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, entități

reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc.

Situl se suprapune peste porțiuni din văile Oltului, Cibinului și Hârtibaciului cu altitudini

cuprinse între 300 și 600 m. În sit predomină nisipurile, pietrișurile, argilele și marnele,

dar apar și roci dure, cum sunt șisturile cristaline prezentate în Defileul Oltului între

Cozia și Turnu Roșu.

Vulnerabilitatea sitului Natura 2000 se datorează în cea mai mare măsură construcțiilor

hidrotehnice (în special îndiguirile) care sunt principala cauza a degradării/pierderii

habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este


99 | P a g e

vulnerabila sunt: poluarea, distrugerea zonelor umede, defrișările şi agricultura

intensivă.

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu a fost desemnat pentru protecția a două

tipuri de habitate de interes comunitar și a 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni,

10 specii de pești și 4 specii de nevertebrate;

4.4.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi

ecologizare:

a) Impactul potențial al proiectului asupra habitatelor de interes comunitar din

situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

In partea de vest a amplasamentului propus vegetatia lemnoasă este reprezentată

predominant de către vegetația arbustivă și de arbori tineri (stadiul de nuieliș/prăjiniș).

Sunt prezente exemplare de sălcii, plop, mesteacăn, arin acestea avand o distributie

neregulata si punctiforma. În partea de est vegetația este reprezentată de exemplare de

arbori tineri izolați care alterneză cu zone de nuielișuri și pâlcuri izolate de stuf.

Implementarea proiectului propus nu are un impact negativ asupra habiatelor pentru

care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin

Hartibaciu;

b) Impactul asupra speciilor de păsări de interes comunitar din cadrul sitului

ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș

Analiza impactului investiției se va face asupra speciilor de pasari potential

pezente si prezente in zona amplasamentuli propus: : Ixobrychus minutus, Alcedo atthis ,

Mergus albellus, Pandion haliaetus, Circus aeruginosus, Anas platyrhynchos,

Phalacrocorax carbo, Ardea cinereal, Fulica atra ; Circus aeruginosus - erete de stuf;

Asupra avifaunei de interes conservativ din cadrul ariei protejate și din vecinătatea

acesteia se vor genera următoarele impacturi:

a) impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și a lucrărilor de

executie;


100 | P a g e

a) impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și a

lucrărilor asupra speciilor de păsări de interes conservativ

Speciile prezente si potential prezente pe amplasamentul proiectului

propus:

Specie Suprafaţa habitatului

speciei în aria naturală

protejată

Prezența pe amplasament

cuibărit hrănire

Ixobrychus minutus 543,12 ha, - x pasaj

Mergus albellus toata suprafata sitului - x pasaj

Pandion halaetus 3028 hectare - x pasaj

Alcedo attis toata suprafata sitului - x

Circus aeruginosus -

erete de stuf

543,12 ha, x x

Anas platyrhynchos - x x

Phalacrocorax carbo - - x pasaj

Ardea cinerea - - x pasaj

Fulica atra - x x

În perioada de construcție considerăm că speciile analizate nu vor mai folosi zona

amplasamentului ca teritoriul de hrănire, ca urmare a zgomotului produs de lucrări și de

utilaje. Disturbarea fonică va avea loc pe perioada de realizare a investiției. Odată

finalizate lucrările distrubarea fonică va dispărea.

Pentru a determina semnificația impactul zgomotului asupra acestor specii am analizat

aspectele ecologice și comportamentale ale acestora, astfel ajungând la următoarele

concluzii: toate speciile potential prezente au un teritoriu mare de hranire in cadrul

sitului, starea lor de consevare este favorabila, realizarea proiectului propus nu are

impact negativ semnificativ asupra acestora;


101 | P a g e

Disturbarea fonică va dura doar pe perioada de realizare a investiției considerăm că

impactul va fi unul negativ nesemnificativ pe termen scurt și nu va duce la modificări

în statutul de conservare a speciilor.

b) impact asupra speciilor de păsări de interes conservativ prin degradarea

habitatului de cuibărit sau hrănire;

Conform datelor analizate, speciile de păsări de interes conservativ potential prezente pe

amplasament, conform datelor disponibile si literaturii de specialitate posibil a fi afectate

prin degradarea habitatului de hrănire sunt: Mergus albellus și Alcedo atthis. La o prima

observatie in teren nu s-a constatat cuibărirea pe amplasament a nici uneia dintre speciile

menționate, insa caracteristicile acestuia poate fi considerat ca si habitat favorabil pentru

cele trei specii:

Specie Habitat

utilizat

pentru

hranire

Habitat de

odihna

Habitate

preferate

pentru

cuibarit

Perioada

de

cuibarit

Prezenta

in zona

amplasae

mntului

Deranjul cauzat

de activitatile

proiectului

Alcedo

athis

Zonele

umede,

mediul

acvatic

zavoaiele

situate in

imediata

vecinatea apei

galerii in

malurile

abrupte

aprilie-

mai

0 temporar

Mergus

albellu

s

ape maluri cu

vegetatie

maluri cu

vegetatie

- 0 temporar

Circus

aerugi

nosus

Terenu

ri

agricol

e,

uneori

apa

stufaris stufaris - 0 temporar

În ceea ce privește impactul creat pin realizarea investiției considerăm că va exista un

impact direct în perioadele în care se vor executa lucările prin exploatarea balastului de

pe amplasament. Impactul se va manifesta prin evitarea zonei pentru activitățile de

hrănire, în special datorită zgomotului chiar dacă lucrările se vor executa pe tronsoane

scurte. La finalizarea lucrarilor zona va fi folosită pentru hrănire de către specii;

Astfel concluzionăm că:


102 | P a g e

Pe perioada de executie a lucrarilor va exista un impact negativ nesemnificativ asupra

habitatului favorabil speciilor, având în vedere că teritoriul de hrănire al acestora la

nivelul sitului ROSPA0003 AvrigScorei-Făgăraș este foarte mare;

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari :

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

• uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

• culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

• perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de

migraţie;

• deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

• comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

• Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual

corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor, 15 – martie – 15 august;

• Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este

indicat in harta de mai jos, delimitat de urmatoarele coordonate stereo 70:

Nr. crt X Y

1 458 862 474 938

2 458 889 474 894

3 458 934 474 855

4 458 745 474 869

5 458 761 474 779

6 458 596 474 733

7 458 420 474 651

8 458 245 474 590

9 458 094 474 492


103 | P a g e

10 457 972 474 587

Este recomandata pastrarea unei suprafete de 10.800 mp de stufaris localizata in partea

vestica a perimetrului proiectului, delimitate de urmatoarele coordonate STERE 70:

Nr. crt X Y

1 458 911 475 078

2 458 938 474 993

3 458 846 474 967

4 458 820 475 023

Impactul asupra speciilor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul

Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

a) Impactul potențial al proiectului asupra speciilor de peşti de interes comunitar

(pentru evaluarea speciilor de pești s-au folosit datele din literatura de specialitate)


104 | P a g e

Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului : Decolmatare raul Olt, prin exploatare

nisip si pietris, extravilan , sat Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, in

acumularea AHC Avrig nu constituie habitat optim pentru speciile de pesti listate in

formularul standard al sitului ROSCI0132 Oltum Mijlociu – Cibin – Hartibaciu, insa pot fi

specii potential prezente in functie de preferintele de habitat precum: Barbus meridionalis si

Rhodeus sericeus amarus, a caror stare de conservare este favorabila, asa cum arata

formularul standar al sitului. Realizarea proiectului nu va avea un impact negativ

semnificativ asupra starii de conservare a speciilor de pesti, cu respectarea masurile

identificate:

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost declarat

situl Natura 2000 ROSCI. ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale dinspre

amonte spre aval;

- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este septembrie –

martie;

Masuri generale de diminuare a impactului asupra speciilor din cadrul celor doua situri

− Respectarea întocmai a proiectului tehnic;

− Antreprenorul va delimita zona de lucru;

− Se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de

desfășurare a proiectului, a altor suprafețe decât cele pentru care a fost întocmit

prezentul studiu.

− Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se

asigure că lucrările de excavare nu depășesc suprafața propusă a proiectului

− Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport în

anumite perioade ale anului;

− Utilizarea în execuție a utilajelor și mijloacelor de transport cu emisii reduse de

poluanți atmosferici; respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.

− Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu


105 | P a g e

în spații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).

− Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose

vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar

normele europene interzic construcția acestora.

− Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri special

amenajate.

− Agregatele minerale existente ce vor fi extrase și transportate la stația de sortare ;

− Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotate cu

mijloace de protecție împotriva împrăștierii încărcăturii pe traseele de circulație;

− Eliminarea deșeurilor de pe amplasament se va face în baza unui contract cu o

societate autorizată specializată, ţinându-se strict evidența acestor deșeuri.

− Întreţinerea utilajelor și a mașinilor în stare optimă de funcționare prevăzută de

normativele și legislația în vigoare .

− pentru a minimiza disturbarea păsărilor in zonă, este recomandabil ca lucrările se

efectueze pe tronsoane scurte;

− În timpul realizarii fazelor tehnologice ale proiectului, dacă se va constata

cuibărirea speciei Mergus albellus pe teritoriul amplasamentului, se vor întrerupe

activitățile de extragerea a materialului aluvionar în perioada de cuibărit a speciei

– mai – mijlocul lunii iunie, prin stoparea lucrarilor de extractie, prin retragerea

utilajelor si oprirea lucrarilor de extractiea materialului nisip si pietris;

− Se va realiza instruirea personalului (în cadrul activităţii de protecţie a muncii) şi

în ceea ce priveşte protecţia mediului;

− Se recomanda sistarea sistarea lucrărilor în perioada de reproducere a speciilor

de pești. Având în vedere perioadele de reproducere a speciilor protejate,

lucrările de exploatare trebuie sistate în perioada 01 aprilie – 30 august;


106 | P a g e

4.4.3 Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii


P C S Sb Sc Sr


Tehnologiile de execuție propriu-

zise;

-disturbarea speciilor din cauza

zgomotului produs in timpul

lucrarilor precum si creșterea

turbidității apei; Antrenarea

materialelor fine prin acțiunea

de decopertare si extractie

rezultând încărcarea apelor cu

materii în suspensii;

3 1 1 2 -12 -12


naturală a solului

5 1 1 1 -15 -15


carburanți sau lubrifianți datorită

defecțiunilor tehnice a utilajelor

specifice de execuție a lucrărilor




2 1 1 1 -6 -3

Depozitări necorespunzătoare de

deșeuri


Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact rezidual

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii:


neseminificativ ca urmare a lucrarilor propriu zise, rezultand o retragere a speciilor de

fauna acvatica si avifauna in afara perimetrului de lucru;


107 | P a g e

4.5 Impactul proiectului asupra PEISAJULUI

Peisajul zonei este specific zonei r. Olt, in perimetrul studiat aflandu-se cuveta lacului de

acumulare CHE Avrig iar amonte nordul hidrotehnic CHE Scorei;

O contributie importanta in aspectul luncii raului Olt o au frecventele inundatii si

colmatari; Habitatele de interes comunitar mentionate in formularele standard al celor

doua situri Natura 2000 nu au fost identificate pe amplasamentul propus;

4.5.1 Impactul potential în timpul operaţiilor de pregătire, exploatare, închidere şi

ecologizare

Impactul se manifesta prin:

- afectarea morfologiei zonei;

- transformarea peisajului prin prezenta utilajelor si desfasurarea activitatii

exclusiv pe durata executiei lucrarilor.

Vorbim de o disturbare temporara a aspectului peisagistic care se va remedia dupa

executia lucrarilor de refacere a mediului.

Masuri de diminuare

Masuri de diminuare a impactului: impactul asupra peisajului se va mentine redus prin

respectarea masurilor de protectie a zonei.

- depozitele de nisip si pietris vor fi facute doar pe pilierul de 60m de la dig;

- limita de extracţie în adâncime nu va depăşi cota talvegului râului Olt;

4.5.3 Evaluarea semnificației impactului asupra peisajului


P C S Sb Sc Sr


Lucrările propriu-zise de

execuție a investiției.

Modificarea topografiei și

piesajului zonei

3 1 1 1 -9 -9

Organizarea de șantier Aspect de zonă

„industrială”

3 1 1 1 -9 -9


108 | P a g e

Lucrări de refacere a

mediului la finalizarea

lucrărilor

Refacerea zonelor

afectate de lucrări

5 1 1 1 +15 +1

5

Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact rezidual

Concluzii: in timpul lucrarilor de extracţie a agregatelor minerale peisajul zonei va fi

disturbat, insa se poate afirma, ca dupa finalizarea lucrarilor de amenajare si dupa

lucrarile de reconstructie ecologica, impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ ;

4.6 Impactul asupra populației, sănătății umane, în timpul pregătirii, exploatării şi

închiderii:

- ca orice investiţie cu caracter productiv, realizarea proiectului va avea un efect

benefic asupra comunităţii materializat prin aport financiar la bugetul local,

ajutor material şi tehnic la întreţinerea unor drumuri comunale şi la alte lucrări

edilitar- gospodăreşti, etc. Totodată există posibilitatea efectuării unor angajări

din rândul forţei de muncă locale.

- cele mai apropiate așezări umane sun situate la distanțe suficient de mari astfel

încât, confortul locuitorilor nu va fi afectate.

În concluzie, activitatea nu va avea impact negativ asupra populației, având unele efecte

pozitive.

4.7 Impact transfrontalier

Proiectul propus nu va avea impact transfrontalier.


109 | P a g e

CAPITOLUL V

5. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA

ASUPRA MEDIULUI

5.1 Lucrări de pregătire, de exploatare, închidere şi ecologizare

Pe amplasament nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ cu acţiune

ireversibilă decât asupra morfologiei, ceea ce este benefică prin reglarea vitezei de

curgere al apei și reducerea eroziunii malurilor. Exploatarea controlată a agregatelor

minerale din acest perimetru va asigura atragerea curentului principal al apei pe centrul

albiei şi protejarea de eroziune a malului.

Componentă

de mediu

Evaluarea Impactului Potenţial

Impact Tip Importanţă Direct

sau

Indirect

Durată Evitabil Reversibil

climat Modificarea

microclimatului

0 NS I P NU DA

Morfologie

(topografie)

Schimbări în

zona

perimetrului de

exploatare

+ M D P NU NU, nici

după

realizarea

lucrărilor de

refacere

Hidrogeologie Variaţia

nivelului apelor

subterane

0 NS I T NU DA

Protecţia

mediului şi

conservarea

naturii

Schimbări în

habitatul

zonelor din

jurul

perimetrului de

exploatare

- L I T PARŢIAL DA

Poluarea

aerului

Degradarea

calităţii aerului

NS L D T PARŢIAL DA


110 | P a g e

Poluarea

apelor de

suprafaţă

Calitatea

apelor râurilor

- L D T PARŢIAL DA

Poluarea

apelor

subterane

Poluarea

apelor

subterane

- NS D T PARŢIAL DA

Poluare sol

Eroziune în

zona balastiere

- M D T PARŢIAL DA

Lucrări care

cauzează

deteriorarea

terenului

- M D T PARŢIAL DA

Zgomot In zona

perimetrului de

exploatare

- M D T PARŢIAL DA

Sănătatea

mediului

Populaţie + NS D P PARŢIAL DA

Legendă: NS – nesemnificativ; L – impact scăzut, M – impact mediu, H – impact ridicat; P

– permanent; T – temporar, D-direct, I-indirect. (-) impact negativ; (+) impact pozitiv.

5.2 Utilizarea resurselor naturale

Resursele naturale folosite sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul aluvionar cantonat în

canalul secundar al râului Olt care se vor exploata prin lucrări de excavare.

Resursa de pietriş şi nisip se va regenera în timp prin canotări aluvionare în albia râului.

Resurse

naturale



sau

Indirect


Nisip şi pietriş nisipul şi

pietrişul

aluvionar

cantonat

+ NS D T NU DA


111 | P a g e



Nu se vor utiliza alte tipuri de resurse naturale.

5.3. Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii,lumină, căldură şi radiaţii; crearea de efecte

negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca

urmare a dezvoltării/implementării proiectului.

Factori

biologici



sau

Indirect


Emisii de

poluanţi

Gaze de

eşapament ale

utilajelor

+ NS D T NU DA

Antrenarea

pulberilor de

praf

- NS D T NU DA

Depozitare

deşeuri

- NS D T NU DA

zgomot utilaje + NS D T NU DA

vibraţii utilaje + NS D T NU DA

lumină - - - - - - -

căldură - - -- - - - -

radiaţii - - - - - - -



Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii și valorificarea deșeurilor nu crează un impact

negativ asupra factorilor de mediu sau a sănătăţii populaţiei.


112 | P a g e

5.4.Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu

Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact asupra mediului

Situaţiile de risc au fost diminuate prin alegerea amplasamentului şi a soluţiei de

extracţie. Riscul este dat de probabilitatea apariţiei unui efect negativ major cu impact

dur asupra factorilor de mediu, într-o perioada de timp specificată și este descris sub

forma ecuaţiei: R = P/E unde: R-riscul, P – pericolul, E – expunerea (conform Directivei

CE 93/67/EEC).

Riscuri naturale

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora exista un

potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice și

pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activitățile umane, mediul natural

și cel construit.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de

hazarde naturale:

a) endogene - erupţiile vulcanice (nu este cazul) și cutremurele (excluse), zona este

încadrată în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradul VI,

coeficientul seismic Ks = 0,08 și o perioada de colt Tc = 0,7); b)

b) exogene:

- climatice: nesemnificativ;

- geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe

amplasament nu au fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice

active;

- hidrologice (inundaţiile): zona nu este inundabilă;

- biologice (epidemii, invazii de insecte și rozătoare): nu este cazul;

- biofizice (focul): potențial minor.


113 | P a g e

Accidente potenţiale:

Pericolul de incendiu sau explozie poate apare în cazul managementului profund

defectuos al combustibilului din rezervoarele utilajelor. Principalele cauze ale

producerii unui incendiu sau explozie pot fi:

- efectuarea unei lucrări de sudură sau fumatul la locul de muncă în locuri nepermise;

- scurtcircuite electrice;

- manipularea defectuoasă a materialelor inflamabile în incinta obiectivului;

Riscurile potenţiale ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii.

Exploatarea de agregate minerale in vederea indepartarii materialului

aluvionar din albia minoră a râului Olt, sunt:

- risc de poluare accidentală ca urmare a pierderilor de produse petroliere. Pentru

prevenirea acestui risc se impune păstrarea utilajelor în stare bună de

funcționare și efectuarea verificărilor tehnice;

- risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării

necorespunzătoare a utilajelor din dotare;

- risc de înec – se preîntâmpină prin interzicerea scăldatului în zona de extracție.

Măsuri de prevenire a accidentelor

Un alt factor de risc îl constituie accidentele potenţiale în faza de exploatare, fiind

generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi

normativelor de protecţia muncii şi/sau neutilizarea echipamentelor de protecţie. Acest

risc va fi diminuat prin pregătirea periodică a personalului angajat cu privire la regulile

de protecție a muncii.

Se va urmări ca întregul personal să poarte echipament de protecție. În activitatea

desfăşurată pe amplasament în perioada de exploatare, trebuiesc respectate

prevederile următoarelor acte normative:

- legea protecţiei muncii

- norme generale de protecţia muncii

- norme departamentale de protecţia muncii.


114 | P a g e

Verificările, probele şi încercările echipamentelor utilizate la exploatarea agregatelor vor

fi executate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare

pentru fiecare categorie de echipamente. Pregătirea şi instruirea personalului se va face

conform Normelor Generale de protecţia Munci care conţin prevederi pentru cele trei

faze obligatorii şi anume: instructaj introductiv general, instructaj la locul de muncă,

instructaj periodic.

Nu am identificat situaţii de risc în analiza funcționării exploatării agregatelor minerale şi

nici în literatura de specialitate consultată, raportată la mărimea zăcământului

obiectivului evaluat.

Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului de apărare împotriva

inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru aplicarea măsurilor planului în

caz de depăşire a cotei de atenţi. În acest caz utilajele vor fi retrase de pe amplasament

pentru a evita poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării

accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de

aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative

ulterioare.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina poluarea

mediului determinate de:

- păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor

depăşesc cota de atenţie;

- funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul

a agregatelor exploatate.

Situaţii amintite anterior pot determina poluări ale apei râului Olt şi ale pânzei freatice.

În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a

agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametri normali a utilajelor din

dotare iar agregatele se vor încărca direct în autobasculante, iar retragerea utilajelor din


115 | P a g e

cadrul amplasamentului in cadrul organizarii de santier se va face la incheierea fiecarei

zile lucratoare;

5.5 Cumularea efectelor cu cele ale proiectelor existente şi/sau aprobate

Tratarea efectelor cumulate este o componentă importantă în procesul de evaluare a

impactului.

Un proiect cu toate că analizat singular poate să nu aibă efecte negative semnificative

asupra mediului, în combinaţie cu alte proiecte dezvoltate simultan sau cu activităţi

existente sau preconizate poate avea un impact semnificativ asupra unui factor de

mediu sau mai mulţi din cadrul ariei naturale protejate

Pentru a putea identifica proiectele şi activităţile cu care se poate cumula impactul

proiectului studiat este necesar să fie determinate următoarele aspecte:

- aria în care se manifestă impactul proiectului,

- scara temporală de manifestare a impactului,

- căile (atât ca vectori cât şi ca modalitate) de manifestare a unui eventual impact

cumulat.

În cazul proiectului de faţă suprafața pe care se poate manifesta un impact cumulativ

trebuie raportată la suprafața întregii arii naturale protejate ROSPA0003 AvrigScorei-

Făgăraș și ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu.

Scara de timp în care se poate manifesta un eventual impact cumulativ este atât pe

termen scurt (perioada de execuţie) cât şi pe termen lung (perioada de funcţionare).

Căile prin care impactul se cumulează sunt:

- căile posibile de cumulare a impactului potențial sunt apa şi aerul atmosferic

(eventuale emisii de poluanţi în apă şi aer, precum şi zgomotul produs de utilaje);

- la nivelul ariei un impact cumulat se poate manifesta prin diminuarea suprafeţelor

ocupate de habitate similare celor din zona proiectului cu efecte direct asupra stării de

conservare la nivelul ariei şi cu efect indirect asupra speciilor ce le utilizează.


116 | P a g e

Plecând de la aceste elemente și de la informații despre proiectele care se desfășoară

sau sunt planificate în zona actualului proiect s-au identificat următoarele activităţi în

zona proiectului:

- exploatări agricole în vecinătate;

- sortarea agregatelor minerale in vecinatate;

- producerea energiei electrice prin turbinarea apei a hidrocentralei Scorei in vecinatate;

Nu se cunoaşte dacă sunt prevăzute alte lucrări care ar putea fi influenţate de lucrările

proiectate pentru indicarea unor măsuri sau execuţia unor lucrări pentru evitarea unor

pagube sau alte efecte asupra acestor obiective, inclusiv refacerea folosinţelor sau

lucrărilor afectate. Statia de sortare agregate minerale este situate in afara siturilor

Natura 2000.

Cu privire la impactul cumulativ al proiectului cu alte activitati din zona, conform datelor

tehnice disponibile pentru statiile de concasare-sortare, acestea produc un nivel de

zgomot de 90-110 dB in conditii normale de functionare. Zgomotul produs de instalatia

in functiune, situata la aprox 2000 m in partea de sud est, este asociat direct cu cel

produs de lovirea materialului mineral cu elementele metalice ale instalatiei.

Analizand aceste surse principale generatoare de zgomot se observa ca:

- pentru lucrarile de excavatii, zgomotul produs este dat de lovirea elementelor metalice

cu materialul mineral si de ambalarea motoarelor utilitarelor, nivelul de zgomot

inregistrand variatii mari si valori ridicate intermitente ; impactul este unul local,

resimtit acut la nivelul angajatilor si faunei ;

- pentru mijloace de transport auto de mare tonaj, zgomotul este puternic din cauza

faptului ca sunt echipate cu motoare de putere mare, generatoare de zgomot prin insasi

constructia lor. In plus, este o situatie frecvent intalnita cand aceste utilaje au un anumit

grad de uzura, acesta fiind un factor care se insumeaza la cauzele generatoare de

zgomot ; pentru transporturi se impun masuri de managemntul activitatii pentru

minimizarea impactului resimtit la nivelul comunitatilor tranzitate ;


117 | P a g e

- la statia de spalare-sortare, spre exemplu la grupurile de concasoare si cele de sortare,

zgomotul motorului se asociaza cu cel produs de lovirea pietrei de elementele metalice

ale instalatiei, rezultand un nivel superior decat cel indicat in cartea tehnica a utilajului;

impactul este unul local, resimtit la nivelul angajatilor si faunei locale;

Privind proiectul propus, se are in vedere distanta fata de cea mai apropiata localitate si

se apreciaza cu impactul zgomotului se poate resimti doar local, la nivelul angajatilor si

la nivelul faunei locale.

5.6 Impactul proiectului asupra climei – natura şi amploarea emisiilor de gaze cu

efect de seră, vulnerabilitatea proiectului la schimările climatice

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului,

cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul

interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică

creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a

zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în

mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră

provenite din activităţi umane.

Emisiile de metan provin de la activităţile umane (în special agricultura, producţia de

energie și gestionarea deșeurilor) și din surse naturale. Odată eliberat în atmosferă,

metanul are o durată de viaţă de aproximativ 12 ani. Deși se consideră că este un gaz cu

o durată de viaţă relativ redusă, aceasta este suficient de lungă pentru a fi transportat

către alte regiuni. În plus, fiind un gaz cu efect de seră, metanul contribuie, de asemenea,

la formarea ozonului de la nivelul solului, care este în sine un poluant major care

afectează sănătatea umană și mediul în Europa.

Proiectul propus nu foloseste tehnologii sau instalaţii mari de ardere, numărul de utilaje

folosite este foarte redus, şi nu se propune schimbarea destinaţiei terenului se

recomandă utilizarea utilajelor de extracţie a agregatelor minerale şi a

autobasculantelor cu un grad de poluare cât mai redus.


118 | P a g e

5.7 Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor de meidu

efectele directe și eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative,

transfrontaliere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și

negative ale proiectului.






















APARIȚIEI [P]

CONSECINȚE

PROBABILE [C]

ÎNTINDERE

SPAȚIALĂ [S]

SENSIBILITATE [Sb]

5 apariție continuuă

sau în majoritatea

impact major legat de


internațional reacție extrem de

puternică pro sau


119 | P a g e

timpului globale de mediu (ex:




contra publicului


probabilă din


mediatizare


majore asupra


proiectului





naturale, specii

amenințate)


pro sau contra a

publicului



autorităților

mediatizare


asupra


proiectului






conservarea

biodiversității)


pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra




120 | P a g e

apariție puțin

probabilă





naturale, specii

amenințate)


pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra




deloc

impact minor asupra

factorilor de mediu

locali




masmediei

Irelevant pentru

succesul



unde:








nesemnificativ






121 | P a g e































122 | P a g e

implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.). Nu au fost

identificate impacte directe asupra tipurilor de habitate.

Exploatarea poate duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune

transportul agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod temporar si negativ

fauna acvatica care va avea tendinta de retragere . Zgomotul produs de activitatea de

exploatare va deranja speciile de avifauna, conducand la o retragerea a acestora din

zona de lucru ;

Praful rezultat în urma exploatării precum şi eventualele scurgeri accidentale rezultate

ca urmare a manipulării necorespunzătoate a utilajelor de lucru pot afecta habitatele ale

speciilor aflate in zona amplasamentului proiectului propus ;

Impactul indirect este datorat posibilităţii creşterii turbidităţii apei pe perioada

exploatării şi are efecte asupra speciilor acvatice.



naturale regenerabile.





Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta prin decopertarea

stratului vegetal in faza de construire iar în faza de operare, prin activitatea specifica de

extractie a agregatelor minerale. Acest impact va avea un impact direct asupra faunei

acvatice si avifaunei ducand la retragerea acestora din zona de lucru, insa dupa

finalizarea lucrarilor impactul va fi neutru ; Impactul din fază de construcţie, de operare

şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în special

starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi, repectararea masurilor

impuse prin actele de reglementare si prin prezentul studiu. In amplasamentul

balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.


123 | P a g e

Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

Zona perimetrului propus este antropizata prin dezvoltarea proiectelor care au generat

activitatiile actuale pe si in zona amplasamentului propus; Prin proiectul propus se

recurge practic la o igienizare a lacului de acumulare pentru o mai buna functionare in

parametrii aprobatii ai hidrocentralei Avrig;

Proiectul propus, nu conduce la fenomene erozive, considerăm o valoare neutră a

impactului cumulativ, pe amplasament nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ

cu acţiune ireversibilă decât asupra morfologiei, ceea ce este benefică prin reglarea

vitezei de curgere al apei și reducerea eroziunii malurilor. Exploatarea controlată a

agregatelor minerale din acest perimetru va asigura atragerea curentului principal al

apei pe centrul albiei şi protejarea de eroziune a malului drept.


Evaluarea impactului asupra factorului de mediu AER


P C S Sb Sc Sr


Funcţionarea utilajelor şi

mijloacelor de transport

Poluare (particule, NOx, SOx,

COx, COVx)

3 1 2 1 -12 -12

anumite lucrări specifice ce se

vor executa și care implică

inerente emisii de praf

Emisii de praf 3 1 1 1 -9 -6

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu aer:

În perioada de execuție a lucărilor se va constata un impact slab, temporar și negativ

neseminificativ ca urmare a noxelor ce vor proveni de la utilajele de lucru, precum și a

emisiilor de praf provenite de la lucrările propriu-zise;

Evaluarea impactului asupra factorului de mediu APĂ


P C S Sb Sc Sr


124 | P a g e


Tehnologiile de execuție

propriu-zise;

Creșterea turbidității apei;

Antrenarea materialelor fine

(praful) prin acțiunea de

decopertare, rezultând

încărcarea apelor cu materii în

suspensii;

3 1 1 2 -12 -12

Utilajele de execuție/mijloace

de transport




2 1 1 1 -6 -3

Prezența factorului uman Depozitare necontrolată de

deşeuri

2 1 1 1 -6 -3

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ:

Se va constata un impact slab negativ (nesemnificativ), direct și temporar asupra calității

apei subterane şi de suprafaţă, ca urmare a lucrărilor de execuție propriu-zise. Prin

respectarea tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse pentru factorul de

mediu apă, considerăm impactul va fi nesemnificativ;

Evaluarea impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL


P C S Sb Sc Sr



naturală a solului

5 1 1 1 -15 -15


carburanți sau lubrifianți

datorită defecțiunilor tehnice a

utilajelor specifice de execuție a

lucrărilor




2 1 1 1 -6 -3

Activitatea de transport și a

utilajelor în frontul de lucru

- emisii de noxe (pulberilor

sedimentabile, metale etc.)

3 1 1 1 -9 -9

Depozitări necorespunzătoare - risc de poluare 3 1 1 1 -9 3


125 | P a g e

de deșeuri

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact

rezidual

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorilor de mediu sol şi

subsol:

În perioada de construcție se va constata un impact negativ semnificativ definitiv asupra

solului prin lucrările decopertare; Prin realizarea investiției nu se va schimbă destinația

terenului. Prin respecatarea măsurilor de reducere propuse mai sus impactul asupra

solului va fi negativ nesemnificativ;

Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii


P C S Sb Sc Sr


Tehnologiile de execuție propriu-

zise;

-disturbarea speciilor din cauza

zgomotului produs in timpul

lucrarilor precum si creșterea

turbidității apei; Antrenarea

materialelor fine prin acțiunea

de decopertare si extractie

rezultând încărcarea apelor cu

materii în suspensii;

3 1 1 2 -12 -12


naturală a solului

5 1 1 1 -15 -15


carburanți sau lubrifianți datorită

defecțiunilor tehnice a utilajelor

specifice de execuție a lucrărilor




2 1 1 1 -6 -3

Depozitări necorespunzătoare de

deșeuri



126 | P a g e

Legendă

P C S Sb Sc Sr

Probabilitate

de apariţie


spaţială


impact rezidual

Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii:


neseminificativ ca urmare a lucrarilor propriu zise, rezultand o retragere a speciilor de

fauna acvatica si avifauna in afara perimetrului de lucru;

Evaluarea impactului asupra populaţiei şi sănătăţii umane

Activitatea nu va avea impact negativ asupra populației, având unele efecte pozitive,

aglomerările urbane se află la distaţă de amplasament.

Impact transfrontalier

Proiectul propus nu va avea impact transfrontalier.

CAPITOLUL VI

6. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pe baza datelor

furnizate de catre titularul proiectului. Debitele și caracteristicile emisiilor de poluanti in

mediu au fost estimate pe baza datelor din literatura de specialitate si a datelor sumare

furnizate de catre titularul proiectului.


127 | P a g e

CAPITOLUL VII

7. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA,

REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI

PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS

7.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI

In vederea protecţiei aerului în perioada de extracţie agregate minerale în prezentul

studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse următoarele măsuri:

- motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomandă să fie oprite în timpul

repausului. pentru reducerea antrenării particulelor de praf se recomandă

circulația cu viteză redusă;

- alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei

mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot

elibera în atmosferă particule fine;

- utilizarea de mijloace de construcţie performante și realizarea de inspecţii

tehnice periodice a mijloacelor de construcţie.

- în perioadele cu condiții nevaforabile: temperaturi ridicate, vânt puternic

mijloacele de transport pentru agregatele minerale vor fi prevăzute cu

prelată pentru evitarea împrăștierii de particule;

- umectarea căilor de acces (drumul de exploatarea).

- utilizarea de utilaje și mijloace de transport performante, care să asigure

emisii poluante sub limitele legale;

7.2 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ

Recomandăm următoarele măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs

asupra calităţii apei în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:

- în execuția lucrărilor se vor respecta tehnicile de lucru conform proiectului

tehnic;


128 | P a g e

- se interzice înființarea și utilizarea depozitelor intermediare de agregate

minerale în albia minoră a râului Olt depozite care ar putea constitui obstacole în

curgerea apelor;

- manipularea materialul mineral, a solului vegetal și a altor substanțe folosite se

va face în așa fel încât să se evite antrenarea lor de către apele pluviale;

- în perioadele cu vânt puternic şi în caz de secetă se vor stropi cu apă drumurile

de acces de pământ pentru a evita antrenarea prafului de câtre vânt.

- se vor respecta pilieri de siguranță impuși prin avizul de gospodărire a apelor.

- se vor respecta condițiile impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor;

- se va amplasa un WC ecologic în organizarea de șantier. Acesta se va vidanja de

către o firmă specializată;

- deșeurile menajere se vor colecta în europubele care vor fi ridicate de către

firma de salubritate, cu care se va încheia un contract în acest sens;

- se interzice spălarea utilajelor și mijloacelor de transport în cursurile de apă, în

zonele de lucru sau vecinătatea amplasamentului;

- se vor asigura condiții tehnice corespunzătoare la utilajele cu care se operează;

- se permite gararea doar în cadrul organizării de șantier, cu evitarea apariției unor

scurgeri înspre apa de suprafață;

- folosirea utilajelor curate pentru a reduce poluarea apelor subterane;

- se va întocmi un plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;

- aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o


- pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele folosite la extracţia

agregatelor minerale (excavatoarele), acestea vor fi alimentate doar in cadrul


- autobasculantele folosite la transport şi autoîncărcătorul frontal se vor alimenta

individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.


129 | P a g e

- transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc


materiale absorbante , in cadrul organizarii de santier;

- se interzice spălarea utilajelor în cursul de apă.

7.3 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi

SUBSOL


asupra calităţii solului şi subsolului în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:

- asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru

evitarea scurgerilor de carburanți și lubrefianți cât și pentru minimizarea

emisiilor;

- efectuarea eventualelor reparații doar în unități specializate în acest sens;

- evitarea ocupării de suprafețe de teren nejustificat pentru gararea sau

staționarea utilajelor;

- achiziționarea materialelor absorbante pentru îndepărtarea produsele petroliere

scurse accidental (rumeguș, nisip, etc.);

- întreținerea în mod corespunzător a drumului de acces din perimetrul de

exploatare.

- gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, colectarea selectivă în locuri special

amenajate și valorificarea/eliminarea, după caz prin societăți autorizate;

- solul fertil decoperat va fi obligatoriu depozitat pe malul stang la 60 m fata de

digul amenjarii hidrotehnice și reutilizat la stabilizarea malurilor;

7.4 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII


Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

• uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură;


130 | P a g e

• culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

• perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi

de migraţie;

• deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

• comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în

stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de

identificat.

• Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual


• Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este


Nr. crt X Y

1 458 862 474 938

2 458 889 474 894

3 458 934 474 855

4 458 745 474 869

5 458 761 474 779

6 458 596 474 733

7 458 420 474 651

8 458 245 474 590

9 458 094 474 492

10 457 972 474 587



Nr. crt X Y

1 458 911 475 078

2 458 938 474 993

3 458 846 474 967

4 458 820 475 023


131 | P a g e

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost

declarat situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale

dinspre amonte spre aval;

- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este

septembrie – martie;

- sistarea lucrarilor pe timp de noapte;






prezentul studiu.




132 | P a g e











amenajate.


















133 | P a g e




7.5. Plan de monitorizare propus

Programul pentru monitorizarea mediului:

In cadrul actiunilor de monitorizare a mediului se va avea in vedere:

- urmarirea starii de calitate a factorilor de mediu;

- urmarirea gradului de stabilitate al terenuri din zona de lunca si evolutia acestuia; se va

observa manifestarea oricaror fenomene (siroiri, fenomene torentiale, ravenari etc.)

care ar putea duce ulterior la fenomene mai grave;

- se vor urmari stadiile de refacere a zonei pe o perioada de 9 luni dupa finalizarea

lucrarilor de refacere a mediului.

Prin Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului se propun indicatorii

de monitorizare pe factorii de mediu:

Factor de mediu Program de monitorizare Indicatori urmariti

Apa Program de monitorizare a

apelor subterane şi de

suprafaţă

calitate: indicatori specifici

de calitate a apelor care sa

permita compararea cu

conditiile initiale si

identificarea tendintelor de

evolutie, doar in situatii de

poluare accidentala.

concentratii de poluanti

(MTS, THP) in apa

subterana

Aer Program de monitorizare a

calitatii aerului

- calitate: indicatori

specifici de calitate a


134 | P a g e

aerului care sa permita

compararea cu conditiile

initiale si identificarea

tendintelor de evolutie.

- concentratii de poluanti in

imisie: pulberi si gaze de

esapament, doar in situatii

de sesizari din partea

populatiei.

- tehnic: caracteristicile

tehnice ale echipamentelor

stationare si mobile.

Sol-subsol Program de monitorizare a

calitatii soluluisubsolului

calitate: monitorizarea

calitatii solului si incadrarea

in normativele de calitate,

doar in situatii de poluare

accidentala.

concentratii de poluanti:

produse petroliere.

tehnic/procedural:

monitorizarea gestionarii

cantităţii de decopertă de

sol vegetal (emisii

antrenate de vant,

fenomene de siroire,

torenti, ravene etc.).

Managementul deseurilor Program de monitorizare a calitate/procedural:


135 | P a g e

deseurilor cantitati de deseuri pe

tipuri, caracterizare

compozitie, documente de

raportare, documente de

expeditie si facutri

emise/platite pentru

deseurile expediate de pe

amplasament

Zgomotul si vibratiile Program de monitorizare a

nivelului de zgomot

tehnic/calitativ: masuri

implementate pentru

reducerea nivelurilor de

zgomot ; nivelul de zgomot

la receptori (zone

rezidentiale), doar in

situatii de sesizari din

partea populatiei

Mediul socialeconomic Program de monitorizare a

impactului social

- numar de locuri de munca

create, nivel

impozite/redevente platite,

sume castigate/cheltuite in

comunitate.

Infrastructura rutiera/

transportul

Program de monitorizare a

riscurilor potentiale legate

de transport

indicatori cu privire la

starea drumurilor, sume

cheltuite pentru lucrari de

amenajare/intretinere,

stropire drumuri in

perioade caniculare


136 | P a g e

CAPITOLUL VIII

8. RISCURILE DE ACCIDENTE GENERATE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ÎN

CADRUL PROIECTULUI

In timpul executiei lucrarilor se pot genera riscuri legate de poluari accidentale ale

solului, subsolului si fereaticului cauzate de emisii de combustibili si uleiuri, precum si

riscuri de munca.

Se vor face detalieri privind:

- Riscul deversarilor necontrolate de uleiuri si combustibili de la utilitare si

mijloace grele de transport si

- Riscul accidentelor de munca. Masuri pentru reducerea riscurilor in timpul

executiei lucrarilor

Masuri organizatorice si administrative

Personalul va fi instruit, inainte de inceperea lucrarilor, despre succesiunea operatiilor si

fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice

de protectie personala.

Masuri de tehnica securitatii muncii avand in vedere natura lucrarilor, precum si a

materialelor si echipamentelor utilizate, se impune respectarea cu strictete a masurilor

de protectie a muncii.

Exploatarea utilajelor

- se interzice stationarea si circulatia personalului si a oricaror vehicule si utilaje in

zona de lucru, cu exceptia celor care participa efectiv la lucrarile de terasamente.

- se vor delimita zonele de circulatie ale utilajelor in zona de lucru si in organizarea

de santier.

- se vor stabili distantele de securitate dintre utilaj si zona de lucu, in functie de

metoda de lucru adoptata.

- înainte de inceperea lucrarilor, utilajele vor fi supuse verificarilor tehnice.

- în timpul incarcarii in mijloacele de transport a materialelor minerale,

conducatorii acestora nu trebuie sa se afle in cabina autovehiculului.


137 | P a g e

- se interzice parasirea utilajului de catre mecanicul deservent in timpul

functionarii acestui;

- este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se

descarca in autovehicul de la inaltime.

Masuri specifice pentru protectia mediului

Au fost indicate in capitolele anterioare. Se vor stabili planuri si proceduri pentru

situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in situatii

neprevazute sau accidentale, corelate cu planurile din zonele de lucru si din

organizarea de santier.

Se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In caz de

accident minor se va interveni local cu resurse proprii. In caz de accident major,

intreg personalul va fi antrenat in procesul de combatere.

Vor fi anuntate, dupa caz, Adimistratia Locala a a comunei Micasasa, Sistemul de

Gospodărire a Apelor, Autoritatile de Protectia Mediului, Inspectoratul General

pentru Situatii de Urgenta, Directia de Sanatate Publica, in scopul unei interventii

rapide in combaterea efectelor accidentelor, consultanta sau interventie medicala.

Accidentul va fi notificat.

Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale:

a) In prima faza, in caz de poluare, se iau masuri de izolare a locului accidentului, de

oprirea poluarii si apoi de indepartare a efectelor accidentelor majore ; personalul

de conducere si de interventie in caz de accidente majore va fi nominalizat ;

b) Anuntarea factorilor interesati privind accidentul major si a modului de

indepartare a acestuia : se vor anunta dupa caz Agentia de Protectia Mediului, Garda

de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apele Romane, Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă, Persoana care observa fenomenul de poluare trebuie sa-si anunte seful de

interventie, care la randul lui anunta conducerea de poluarea produsa ;

Conducerea unitatii dispune:


138 | P a g e

- anuntarea persoanelor cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii, in

vederea trecerii la indepartarea efectelor poluarii ;

- informarea periodica asupra desfasurarii operatiunilor de oprire a poluarii si

de combatere a efectelor acesteia ;

- după eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea

pericolului raspandirii substantelor poluante, conducerea unitatii va analiza

in detaliu, cauzele poluarii accidentale si va dispune masuri tehnico-materiale

si organizatorice, in scopul prevenirii a astfel de situatii.

In afara orelor de program personalul care asigura permanenta – paznicii, anunta

intai SGA, APM, Garda de Mediu.) Izolarea accidentelor majore se va face prin

oprirea activitatii, scoaterea din zona a personalului care poate fi accidentat, si dupa

indepartarea oricarui pericol, va interveni personalul instruit pentru indepartarea

efectelor accidentului;

Indepartarea efectelor accidentelor majore se face dupa izolarea locului accidentului,

oprirea cauzelor accidentului si indepartara efectelor poluarii.

Reguli generale de interventie ale echipei pentru situatii de urgenta:

Pentru deversari :

- se verifica scaparile pe la etansari la rezervoarele utilajelor;

- se indeparteaza sursele de incendiu din zona respectiva – daca este cazul

unor deversari de produs petrolier;

- se izoleaza zona cu benzi marcatoare;

- se abordeaza sursa deversarii;

- se limiteaza deversarea folosind materiale adsorbante disponibile la locul

deversarii;

- se evita contaminarea apelor de suprafata prin obturarea canalelor de garda;

- se limiteaza aria de raspandire.

In caz de accident:

Persoana care a identificat accidentul :


139 | P a g e

- va incerca sa nu modifice starea de fapt care a dus la producerea acestuia,

cu exceptia cazului in care mentinerea acestei stari ar putea genera alte

accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane ;

- va scoate victima de sub efectul cauzei care ar provoca accidentul ;

- va acorda primul ajutor sau va solicita acordarea acestuia de catre alte

persoane instruite existente in zona ; - Va anunta imediat conducatorul

locului de munca care va anunta seful echipei de interventie ;

- conducerea va comunica accidentul Inspectoratului Teritorial de Munca si

dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii si va

dispune imediat prin decizie, formarea unei comisii care va cerceta

accidentul.

Echipamente si materiale necesare derularii actiunii:

- Pentru deversari – lichide:

- 1. Recipiente pentru colectare si materiale absorbante,

- 2. Benzi marcatoare pentru delimitarea zonei,

- 3. Instrumente pentru manipularea materialului deversat.

Echipamente de protectie pentru situatii de urgenta :

1. Manusi de protectie ; Casti antifoane ;

2. Cizme PVC ; Ochelari de protectie ;

3. Extinctoare pentru incendiu electric ;

4. Extinctoare pentru incendiu provocat de combustibil.


140 | P a g e

CAPITOLUL IX

10.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

1.DESCRIEREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat:

Decolmatare râul Olt prin exploatare nisip și pietriș

localizarea amplasamentului din punct de vedere administrativ

Fig. 1 Amplasamentul proiectului propus;





satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu



gestiunea Administrației Naționale „Apele Române” şi este delimitat de următoarele

puncte de coordonate STEREO 70:


141 | P a g e

Nr. punct X(Nord) Y(Est)

1 475066.466 458876.838

2 475136.026 458990.123

3 475194.511 459070.812

4 475246.202 459183.811

5 475268.781 459272.388

6 475292.907 459435.022

7 475292.430 459574.138

8 475281.822 459712.144

9 475228.789 459861.940

10 475170.431 459979.932

11 475150.166 460078.853

12 475109.819 460180.158

13 475057.363 460231.752

14 474952.174 460189.109

15 474776.591 460167.906

16 474803.314 460091.616

17 474866.582 460050.830

18 474909.807 460017.301

19 474966.141 459962.487

20 475017.472 459901.007

21 475078.401 459793.672

22 475121.617 459676.431

23 475136.708 459.576.379

24 475126.044 459471.382

25 475079.779 459342.145

26 474872.390 458873.781

27 475008.259 458820.689

Suprafața totală măsurată 286 000 mp.

localizarea amplasamentului în raport cu Situl Natura 2000


Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu;


142 | P a g e

localizarea amplasamentului în raport cu bazinul hidrografic

Din punct de vedere al localizări proiectul propus face parte din Bazinul Hidrografic Olt

(BHO)





Rîul Staţia

Hidrom

etrică

Lungimea

rîului km

Suprafaţ

a km

Altitude

nea

mdM

Debit

mediu

multian

ual mc/s

Debit lunar cu asigurare

mc/s

Qm/QM

80% 90% 95%

Olt Sebeş

Olt

324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307

Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210



143 | P a g e

Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai mare

de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de inundaţii şi

energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu scop principal

energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada Oltului mijlociu

(acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului inferior (Cornetu,

Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni,

Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti Olt, Frunzaru,

Rusăneşti, Izbiceni). Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt

Zona de excavație se află la 124 -150 m față de digul mal drept și malul înalt care

delimitează lacul de acumulare și la cca. 60 m față de digul mal stâng al acumulării

Avrig. Distanța amonte față de CHE Avrig este de 8200 m, iar aval față de CHE Scorei

este de 3800 m.

localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural

Pe amplasament sau în imediata vecinătate nu sunt monumente istorice specificate în

Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul M.C..C. nr. 2.314/2004,

cu modificările ulterioare sau în Repertoriului arheologic național prevăzut de O.G.

nr.43/2000 modificările și completările ulterioare.

localizarea amplasamentului în raport cu aşezările umane

Aşezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului propus sunt:

Cea mai apropiată localitate este satul Colun (la cca. 1300 m NE ):

Perimetrul are următoarele vecinătăţi:

Localitatea Colun – 1300 m amonte;

DN 1 Brasov – Sibiu la 2.4 km nord de perimetru;

Calea ferata Brasov – Sibiu la 500m S ;

alte obiective din zonă

Amplasamentul studiat se afla situat amonte față de Centrala hidroenergetica Avrig la o

distanta de 8200 m, iar aval față de Centrala hidroenergetica Scorei la o distanta de

https://lege5.ro/Gratuit/guztmmjv/ordinul-nr-2314-2004-privind-aprobarea-listei-monumentelor-istorice-actualizata-si-a-listei-monumentelor-istorice-disparute?d=2019-02-15

https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobqgy/ordonanta-nr-43-2000-privind-protectia-patrimoniului-arheologic-si-declararea-unor-situri-arheologice-ca-zone-de-interes-national?d=2019-02-15


144 | P a g e

3800 m si de aprox. 2000 m fata de statia de o sortare agregate minerale care isi

desfasoara activitatea pe partea stanga a malului raului Olt in afara siturilor Natura 2000;

Informații privind folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament,

cât și pe zone adiacente acestuia;

Conform Certificatului de Urbanism nr. 30 din 27.08.2018 emis de Primaria comunei

Porumbacu de Jos terenul propus pentru realizarea proiectului propus are regimul juridic

de teren extravilan, concesionat in favoarea SPEEH HIDROELECTRICA SA care a emis

pentru realizarea proiectului „ Decolmatare raul Olt prin exploatare nisip si pietris” avizul

favorabil nr. 157/2017, in calitate de beneficiar al folosintei hidrotehnice; Folosinta

actuala a terenului este:– lacul de acumulare al centralei hidroenergetice CHE Avrig;

Perimetrul propus pentru lucrările de decolmatare este amplasat în lacul de acumulare al

A.H.E. Avrig, in urma desfasurarii proiectului propus folosinta actuala a

amplasamentului – lac de acumulare - nu va fi modificata. Prin decolmatarea materialului

aluvionar pe tronsonul r. Olt, se va realiza degajarea albiei de materialul aluvionar

acumulat şi corectarea secţiunii de scurgere a debitelor, avînd ca efect normalizarea

condiţiilor hidrodinamice. Concomitent se va reduce acţiunea erozivă exercitată de apă

asupra malului drept şi a terenurilor riverane.



gestiunea Administrației Naționale „Apele Române”, proiectul fiind reglementat din

punct de vedere a gospodaririi apelor prin avizul nr. 30 din 27.05.2019 emis de

Administratia Nationala a Apelor Romane – Administratia Bazinala de Apa Olt.

1.2. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI

1.2.1. Justificarea necesității proiectului:





satului Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, obiectivul exploatarii agregatelor


145 | P a g e

minerale care constituie plajele emerse si submerse este decolmatarea si reealibrarea

albiei, valorificarea resursei de nisip si pietris ca material de constructie, reprezentand

totodata o solutie pentru aducerea albie la parametri hidrauluici de scurgere normal , cu

reducerea presiunii erozive asupra malurilor cu efect benefic asupra lucrarilor

hidrotehnice;

Investitia vine in intimpinarea politicii de dezvoltare a zonei si de promovare a

activitatilor economice de tip nepoluant.

Prin executarea lucrarilor de decolmatare vor rezulta cantitati de balast care vor fi folosite

in lucrarile de constructii si infrastructura iar prin natura sa se vor crea locuri de munca.

In conformitate cu viziunea Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva

anului 2050 si anume creșterea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate

dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României,

creșterea sistemului energetic înseamnă: construirea de noi capacități, retehnologizarea și

modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie, încurajarea

creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică, export. Obiectivul general

al Strategiei îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât pe termen scurt, cât și pe

termen mediu și lung, adecvat unei economii moderne și unui standard de viață crescut,

cu respectarea reperelor naționale, europene și globale care influențează și determinările

politice și deciziile în domeniul energetic. Proiectul propus vine in intampinararea

obiectivelor strategiei energetice prin realizarea acestuia asigurandu-se curgerea optima a

raului Olt si buna functionarea in paramerii aprobati ai celor doua centrale

hidroenergetice, amonte CHE Avrig si aval CHE Scorei;

Conform Ghidului privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în

contextul legislației UE privind natura “Intr-un lac de acumulare sau în porțiuni de râu

îndiguite, reducerea capacității de transport a sedimentelor determină acumularea

acestora, ceea ce poate avea un efect negativ atât asupra speciilor, cât și asupra

habitatelor, de exemplu prin favorizarea proliferării algelor și a altor buruieni acvatice

care îndepărtează speciile protejate. Acumularea de pietriș sau de sedimente nămoloase în

albia râului sau în coloana de apă poate fi deosebit de dăunătoare pentru speciile litofile,

care folosesc aceste zone drept areal de reproducere, sau pentru scoicile de perle de apă


146 | P a g e

dulce (Margaritifera margaritifera) și scoicile mici de râu (Unio crassus). Fenomenul este

dăunător și speciilor de păsări care utilizează bancurile de pietriș uscat ca locuri de

cuibărit, precum fluierarul sau nisiparul;

1.2.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de

specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:





satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.

Caracterizarea zacamintului (conform studiilor de specialitate)

▪ lungimea totală în sensul de curgere al râului Olt, conform profilului longitudinal

este de 1500 m între punctele A și B;

▪ lăţimea medie este de aproximativ 190 m;

▪ adâncimea maximă de excavare este la cota talvegului râului Olt din zonă, care

variază de la +381,88 (în amonte), la +381,43 (în aval);

▪ volumul total de material exploatabil aferent perimetrului este de 505.422 m3;

▪ volumul de agregate minerale solicitat de beneficiar este repartizat pe trimestre

şi luni conform graficului de eşalonare prezentat în documentaţie;

▪ suprafaţa totală a balastierei este de 28.6 ha

Pentru reprofilarea albiei se vor respecta următorii pilierii de siguranța:

- 3800,00 m în aval de barajul A.H.E. Scorei;

- 8200,00 m în amonte de barajul A.H.E. Avrig;

- 60 m distanță de dig mal stâng A.H.E. Avrig (11,84 km);

- 125 m distanță de dig mal drept A.H.E. Avrig (9,00 km).

Acumularea de nisipuri și pietrișuri pe râul Olt, zona Colun, prezintă o structură simplă,

depunerile fiind practice; Din punct de vedere granulometric predomină fracțiile

grosiere (nisip și pietriș) încadrate în sorturile 3 – 7 mm, 7 – 15 mm, 15 – 30 mm,


147 | P a g e

precum și fracțiile mici (nisip sub 3 mm). Diagrama de distribuție granulometrică

efectuată pe probele extrase din zona de exploatare se prezintă astfel: Nisip – 15 – 18

%; Pietriș 33 – 35 %;

Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus este "extractia nisipului şi

pietrişului - cod CAEN 0812" .

- capacitatea de producţie programată:

Producţia programată de beneficiar pentru perioada unui an contractual care începe de

la data autorizării lucrărilor, este următoarea:



RESURSE

EXPLOATATE

Coeficient

transformare

RESURSE

EXPLOATATE

mc mc

514500 98 504200

Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe perioada pentru

care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în tabelul următor:

Anul Trimestrul

Volum rezerve

exploatate

Pierderi de exploatare

și transport

Volum

rezerve extrase

Grad de recuperare

exploatare

mc mc % mc %

2020-

2021

I 128.625 2575 2 126.050 98%

II 128.625 2575 2 126.050 98%

III 128.625 2575 2 126.050 98%

IV 128.625 2575 2 126.050 98%

T O T A L 514.500 10300 504.200 98%

Balastiera este dotata cu utilaje si echipamente specifice :

Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum ulei Consum motorină

Excavator PC 290 sau draglina cu cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora 0,5 l/ora 24 l/oră



148 | P a g e

Consum motorina este de cca. 400-500/ zi , variatie functie de cerintele beneficiarilor.

Procesul tehnologic

Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare

Accesul în perimetru este posibil direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu

tranzitarea digului de protectie a amenajarii din care se vor face doua rampe de acces mal

– albie , care vor ajunge pe cele doua insule ce formeaza perimetru de decolmatat.






Nisipul si pietrisul se livreaza in stare bruta din balastiera , acestea fiind concasate –

sortate in statia de prelucrare situata la 1500 m N de perimetru.

Lucrarile de pregatire

Sunt necesare lucrari de taiere a vegetatiei crescute pe insule si lucrari de decopertare a

solului vegetal acolo unde acesta exista . Decopertarea se va face cu un excavator si

adunarea solului in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un incarcator

frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig. Suprafata acoperita

cu vegetatie este de aproximativ 3.5 ha ;

Lucrarile de prospectiune/explorare/ exploatare

Denumirea metodei de exploatare este următoarea:,, Metoda de exploatare în balastieră

cu trepte descendente, derocare mecanică cu excavatorul, în felii paralele cu

haldarea materialului steril in exteriorul perimetrului ”.

Pe perioada permisului temporar de exploatare, din perimetrul Decolmatare Colun se vor

extrage cca 514500 mc de nisip şi pietriş .

Tehnologia de exploatare consta în:

excavarea utilului din albia minora cu o draglina cu cupa de 2 mc sau/şi excavator cu

cupa de 2.4mc ;

incarcarea si transportul materialului extras cu doua autobasculante de 28 tone.

Exploatarea se va efectua în urmatoarele conditii:


149 | P a g e

-pilier de protectie dig stanga a amenajarii Avrig minim 60m conform avizului ;

-taluz la limita dinspre apa a pilierului - definit de raportul 1: 2 pt a asigura stabilitatea

acestuia;

Exploatarea se va efectua din aval spre amonte incepand cu insula vestica , în faşii

transversale dinspre NV spre SE ( prima parte ) , avand lungimea echivalenta cu

lungimea obiectivului de exploatat (plaja submersa ) cu retragere din aval inspre

amonte si de la firul apei ( ax ) catre malul stang ( sudic ).

Latimea fasiilor depinde de posibilitatile utilajului de excavare – draglina/ excavator : 10-

18 m. Adancimea de extractie - talvegul raiului Olt dar nu mai mult de 3.50 m sub apa

cand adancimea albiei este mai mare de 2 m .

Mentionam:

▪ in exploatare nu se foloseste apa în scop industrial;

▪ nu se folosesc substante straine de albia raului în procesul tehnologic;

▪ nu se fac gropi în albie prin exploatare;

▪ nu se fac depozite de agregate in albie sau in zona de protectie a malului;

▪ activitatea de exploatare este intrerupta in perioadele de viituri, inghet dezghet,

conditii meteo deosebite;

Agregatele minerale sunt incarcate direct de draglina/ excavator în autobasculante, care

le transporta la statia de concasare sortare din amonte cca. 1500m .

Programul de exploatare se va desfasura 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 12luni/an, cca.

270zile /an cu mentiunea respectarii conditiilor din actele de reglementare ;

Utilajele folosite in activitatea de extractie sunt:

-draglina cu cupa de 1,5-2 mc si un excavator cu cupa de 2.4mc

-2 autobasculanta de 28 t;

Utilul extras din treapta submersă poate fi depozitat temporar, pentru scurgerea apei, în

grămezi, în apropierea frontului de lucru, apoi transportat la statia de concasare din

imediata apropiere.

În tabelul următor, sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajelor utilizate pentru

extracţia balastului și realizarea decopertei:


150 | P a g e

Extracţia nisipului şi pietrişului se va realiza pe trepte cu următoarele

caracteristici:

• înălţime medie treaptă submersă = cca 3.5 m sub NH ;

• unghi taluz de lucru = 45;

• unghi de taluz de lungă durată = 26;

• berma de lucru = 10-18m;

• pilier mal = min. 60 m;

Pentru protecţia zăcămîntului împotriva degradării, se vor avea în vedere

următoarele:

• exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate ;

• excavarea se va realiza pe suprafaţa inscrisa in perimetrul de exploatare

aprobat evitandu-se formarea de gropi sau praguri;

Directia de exploatare este de la V spre E in cadrul feliei si de la N la S pe fasiile de

exploatare in retaragere .

Încărcarea nisipului și pietrișului se realizează fie direct cu excavatorul și/sau draglina

(treapta submersă), fie cu încărcătorul frontal din stocul temporar, amenajat în apropierea

frontului de lucru.

Transportul

În balastieră, transportul va avea două componente:

•utilul extras se încarcă şi se transportă la beneficiari, sau la statia de spalare

sortare a societatii Malidcom cu mijloacele auto ale firmei ;

•sol vegetal va fi dus pe zona pilerului la dig din partea de S a perimetrului ;

Transportul în balastieră se realizează pe drumurile de acces ( cele doua rampe

de acces ce se desprind de pe digul ACH continuate cu drumurile de exploatare )


ulei

Consum

motorină

Excavator EC 290 sau draglina cu cupa de

2mc 2.4 mc 200 mc/ora

0,5 l/ora 24 l/oră



151 | P a g e

balastate, nivelate si compactate .

Haldarea materialului steril

Din balastiera nu vor rezulta sterile, singurul material care se depoziteaza temporar, pina

la executia lucrarilor de refacerea mediului este solul vegetal .

Solul vegetal se va depune temporar pe pilierul de 60m. Volumul solului depus pe pilier

si in gropile de pe acesta , este de 20460 mc cca. 24552 mc afanat. Intr-o prima faza solul

vegetal se va bascula gramada langa gramada , pe zona gropilor si pe pilierul la dig , dupa

care acesta va fi nivelat ;

Protecţia zãcãmântului

In balastieră se va ţine evidenţa, într-un registru special, cantităţilor de agregate minerale

extrase şi transportate, la finalul permisului de exploatare cantitatea urmind a fi verificata

prin masuratori topografice.

Măsurile de protecţie a zăcământului se referă la asigurarea conservării resurselor

împotriva alunecărilor de teren, ocupării cu lucrări, construcţii, instalaţii care să blocheze

temporar sau definitiv resursele.

Principalele măsuri pentru protecţia zăcământului sunt:

➢ marcarea perimetrului de exploatare instituit ( daca este posibil cu marcarea

pe pilierul de 60m la dig , a limitelor aval si amonte ) ;

➢ exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate anterior ;

➢ excavarea se va realiza pe suprafaţa perimetrului de exploatare temporara

aprobata prin permis, evitându-se formarea de gropi sau pinteni ;

➢ controlul şi respectarea dimensiunilor geometrice ale fâşiilor de exploatare;

➢ asigurarea unei evidenţe stricte a volumelor de resurse extrase.

➢ nu se vor efectua depozitãri intermediare de substanţã utilã, pe maluri sau în

zona de protecţie ;

S-a asigurat un pilier de siguranţă de minim 60 de metri faţă de digul ACH .

Lucrari pentru refacerea mediului

Programul de refacere a mediului la inchiderea exploatarii consta din urmatoarele


152 | P a g e

operatiuni :- transportul utilajelor in afara incintei , curatarea de deseuri a incintei

miniere, a drumurilor de acces; refacerea malului, nivelarea solului vagetal pe pilierul la

dig, însamantarea de iarba si plantarea de salcii.

Lucrările de refacere a mediului se vor face atat in timpul permisului cat si in primele 90

zile de la terminarea permisului .

Garantia de refacerea mediului ce se va constituii pentru aceste lucrari , a fost calculata

conform Devizului General care a fost întocmit in concordanta cu prevederile ord.

202/2014.

Valoarea totala a lucrarilor de refacerea mediului conform Devizul General, este de

47948lei .

Lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali a taluzurilor :

Stabilitatea suprafetei terenurilor adiacente nu poate fi afectata, daca se respecta pilierul

de protectie.

De asemenea nu avem taluze de halda sau de cariera. Elementul a cărui stabilitate poate

fi afectata accidental , este malul Oltului.

Cauzele afectarii malului pe care se executa exploatarea pot fi:

• nerespectarea tehnologiei de exploatare prezentata anterior;

• nerespectarea pilierului de protectie a digului lucrari hidrotehnice ;

• nerespectarea unghiului de taluz a malului , spre cursul apei.

Propunem ca lucrare de mediu - refacerea si dimensionarea taluzelor si intretinerea

drumului de acces, nivelarea solului vegetal pe pilierul de 60m.

Mecanicii de pe utilajele de exploatare vor fi instruiti astfel ca atunci cand exploatarea

ajunge in zona de taluz, sa execute taluzarea la panta de 1 :3. Astfel ca, odata cu

avansarea spre amonte a decolmatarii/exploatarii , sa se finalizeze si taluzele emerse si

submerse .

Lucrari de resolidificare a terenurilor

Se vor resolifica malul stang si pilierul la dig, cu solul vegetal din coperta zacamantului.


153 | P a g e

Etapele de realizare a lucrarilor de refacere a mediului

Lucrãrile de mediu se vor realiza în perioada postinchidere în maxim 90 zile de la sistarea

activitãţilor de exploatare, indiferent de motivul sistãrii acestora.

• Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a

Oltului ;

• Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o panta de 1 :3 .

• Lucrari de plantare a semintelor de graminee cu discuire si semanare;

Nr.

crt. Specificaţie UM Cantitate

Anul 1 permis

Luna

1 2 3 4 5 6 7-

12

1 Lucrari executate in zona afectata de exploatare

1.1 Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si

in apropierea malului stang a Oltului mp 69986

1.2 Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o

panta de 1 :2 . mc 14850

1,3 Lucrari de plantare a semintelor de graminee

cu discuire si semanare; mc 69986

2. Cheltuieli pentru monitorizare postînchidere

2,1 Monitorizare stabilitate taluzuri si a evolutiei

vegetarii vizite 12

Volumele fizice rezultat a antemasuratorilor:

Nr. Lucrari de reconstructie ecologica planificate Suprafata

(mp)

Volum

mc

1. Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a Oltului ( strat de

0.20m grosime ) 69986 14000

2. Lucrari de geometrizare mal raul Olt 10m x

1485m 7425

3. Lucrari de plantare a semintelor de graminee 69986


154 | P a g e

Organizarea de şantier:

a. Localizarea organizarii de santier

Exploatarea agregatelor din perimetrul propus foloseste organizarea de santier din

statia de sortare care este amplasata in apropierea amplasamentului;

b. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier. Lucrarile necesare organizarii de

santier sunt: intretinerea drumului tehnologic de acces si exploatare din cadrul

perimetrului, dotarea cu o toaleta ecologica. Organizarea de santier va fi localizata in

interiorul statiei de sortare, proprietate a beneficiarului, aflata in imediata apropiere.

Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact vizual, asupra mediului, prin

aparitia utilajelor din dotare, necesare realizarii investitiei, tinand cont de faptul ca pe

acelasi amplasament se desfasoara deja activitatea de sortare a agregatelor minerale. In

timpul organizarii de santier sursele de poluanti nu vor fi decat emisiile de esapament

de la utilajele din dotare si praful rezultat in urma activitatii. Acestea se vor exploata la

parametrii impusi prin cartile tehnice. Utilajele folosite la exploatare se vor parca după

încetarea lucrului în afara albiei minore pe platforma balastată ,pe amplasamentul

staţiei de sortare - spălare, cu respectarea prevederilor specifice referitoare la aceasta

(cupa excavatorului sau a autoâncărcătorului să fie sprijinită de sol, utilajele să fie

asigurate împotriva deplasării involuntare şi a unor eventuale viituri, etc).

LUCRĂRI DE DEMOLARE – nu este cazul.

LUCRĂRI DE DEZAFECTARE

Inchidere activitatii , lucrari de dezafectare

Activitatea in balastiera va inceta la terminarea permisului prin epuizarea resursei si

depunerea solului vegetal pe maluri / pilier in vederea geometrizarii acestora , respectiv

nivelarea lui.

Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare, deoarece nu se vor executa constructii fixe,

toate echipamentele sunt mobile, acestea la final fiind relocate in alte perimetre de

exploatare ale societatii;


155 | P a g e

Tuburile de beton pentru podete cu diametrul de 1500m, se vor scoate si se vor depozita

in cadrul statiei de prelucrare a SC Malidcom SRL , in vedera reutilizarii pentru alte

balastiere .

1.3.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI






















APARIȚIEI [P]

CONSECINȚE

PROBABILE [C]

ÎNTINDERE

SPAȚIALĂ [S]

SENSIBILITATE [Sb]

5 apariție continuuă impact major legat de internațional reacție extrem de


156 | P a g e

sau în majoritatea

timpului






puternică pro sau

contra publicului


probabilă din


mediatizare


majore asupra


proiectului





naturale, specii

amenințate)


pro sau contra a

publicului



autorităților

mediatizare


asupra


proiectului






conservarea

biodiversității)


pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra



157 | P a g e


apariție puțin

probabilă





naturale, specii

amenințate)


pro sau contra din

partea unei

categorii a

publicului -

implicare posibilă

din partea

autorităților -

mediatizare

probabilă -

implicații asupra




deloc

impact minor asupra

factorilor de mediu

locali




masmediei

Irelevant pentru

succesul



unde:








nesemnificativ





158 | P a g e































159 | P a g e


implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.).

Exploatarea deponiei situate în lacul de acumulare CHE Avrig, pe cursul r. Olt poate

duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune transportul

agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod negativ populaţiile de peşti

situate în aval de zona amplasamentului. Zgomotul produs de activitatea de exploatare

va produce un disconfort speciilor de pasari pe durata zile timp de 8 ore/zi;

Impactul indirect este datorat creşterii turbidităţii apei pe perioada exploatării şi are

efecte asupra speciilor acvatice.



naturale regenerabile. După această perioadă, datorită dinamicii naturale a cursului de

apă, zona tinde să se refacă.





Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta exclusiv în faza de

operare, datorită faptului că drumul de acces este deja construit. Acest impact se va

manifestă indirect asupra speciilor de animale acvatice. Impactul din fază de construcţie,

de operare şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în

special starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi. In

amplasamentul balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.



160 | P a g e

1.4. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA,

REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE

ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS

1.4.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI

In vederea protecţiei aerului în perioada de extracţie agregate minerale în prezentul

studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse următoarele măsuri:

▪ motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomandă să fie oprite în timpul

repausului. pentru reducerea antrenării particulelor de praf se recomandă

circulația cu viteză redusă;

▪ alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei

mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot

elibera în atmosferă particule fine;

▪ utilizarea de mijloace de construcţie performante și realizarea de inspecţii

tehnice periodice a mijloacelor de construcţie.

▪ în perioadele cu condiții nevaforabile: temperaturi ridicate, vânt puternic

mijloacele de transport pentru agregatele minerale vor fi prevăzute cu

prelată pentru evitarea împrăștierii de particule;

▪ umectarea căilor de acces (drumul de exploatarea).

- utilizarea de utilaje și mijloace de transport performante, care să asigure

emisii poluante sub limitele legale;

1.4.2. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ


asupra calităţii apei în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:

▪ în execuția lucrărilor se vor respecta tehnicile de lucru conform proiectului

tehnic;

▪ se interzice înființarea și utilizarea depozitelor intermediare de agregate

minerale în albia minoră a râului Olt depozite care ar putea constitui obstacole în

curgerea apelor;


161 | P a g e

▪ manipularea materialul mineral, a solului vegetal și a altor substanțe folosite se

va face în așa fel încât să se evite antrenarea lor de către apele pluviale;

▪ în perioadele cu vânt puternic şi în caz de secetă se vor stropi cu apă drumurile

de acces de pământ pentru a evita antrenarea prafului de câtre vânt.

▪ se vor respecta pilieri de siguranță impuși prin avizul de gospodărire a apelor.

▪ se vor respecta condițiile impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor;

▪ se va amplasa un WC ecologic în organizarea de șantier. Acesta se va vidanja de

către o firmă specializată;

▪ deșeurile menajere se vor colecta în europubele care vor fi ridicate de către

firma de salubritate, cu care se va încheia un contract în acest sens;

▪ se interzice spălarea utilajelor și mijloacelor de transport în cursurile de apă, în

zonele de lucru sau vecinătatea amplasamentului;

▪ se vor asigura condiții tehnice corespunzătoare la utilajele cu care se operează;

▪ se permite gararea doar în cadrul organizării de șantier, cu evitarea apariției unor

scurgeri înspre apa de suprafață;

▪ folosirea utilajelor curate pentru a reduce poluarea apelor subterane;

▪ se va întocmi un plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;

▪ aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o


▪ pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele folosite la extracţia

agregatelor minerale (excavatoarele), acestea vor fi alimentate doar in cadrul


▪ autobasculantele folosite la transport şi autoîncărcătorul frontal se vor alimenta

individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.

▪ transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc


materiale absorbante , in cadrul organizarii de santier;

▪ se interzice spălarea utilajelor în cursul de apă.


162 | P a g e

1.4.3. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi

SUBSOL


asupra calităţii solului şi subsolului în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:

▪ asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru

evitarea scurgerilor de carburanți și lubrefianți cât și pentru minimizarea

emisiilor;

▪ efectuarea eventualelor reparații doar în unități specializate în acest sens;

▪ evitarea ocupării de suprafețe de teren nejustificat pentru gararea sau

staționarea utilajelor;

▪ achiziționarea materialelor absorbante pentru îndepărtarea produsele petroliere

scurse accidental (rumeguș, nisip, etc.);

▪ întreținerea în mod corespunzător a drumului de acces din perimetrul de

exploatare.

▪ gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, colectarea selectivă în locuri special

amenajate și valorificarea/eliminarea, după caz prin societăți autorizate;

▪ solul fertil decoperat va fi obligatoriu depozitat pe malul stang la 60 m fata de

digul amenjarii hidrotehnice și reutilizat la stabilizarea malurilor;

1.4.4. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII


▪ Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

▪ uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

▪ deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură;

▪ culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

▪ perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere

şi de migraţie;

▪ deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;


163 | P a g e

▪ comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în

stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor

de identificat.

▪ Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual


▪ Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este


Nr. crt X Y

1 458 862 474 938

2 458 889 474 894

3 458 934 474 855

4 458 745 474 869

5 458 761 474 779

6 458 596 474 733

7 458 420 474 651

8 458 245 474 590

9 458 094 474 492

10 457 972 474 587



Nr. crt X Y

1 458 911 475 078

2 458 938 474 993

3 458 846 474 967

4 458 820 475 023


164 | P a g e

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost

declarat situl Natura 2000 ROSCI. ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale

dinspre amonte spre aval;

- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este

septembrie – martie;

- sistarea lucrarilor pe timp de noapte;






prezentul studiu.




165 | P a g e











amenajate.


















166 | P a g e





167 | P a g e

BIBLIOGRAFIE

Legea 292 din 2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private

asupra mediului

Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi

completările ulterioare

Memoriu de prezentare conform Ordinului 19/2010;

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) www.eea.europa.eu/ro

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu www.apmsb.anpm.ro

Raport Final A1.1Evaluarea stării actuale de conservare şi protejare a speciei Circus

aeruginosus (Eretele de stuf);

Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt ;

Proiect tehnic intocmit de SC A1 Construct Manager SRL ;

PLAN DE MANAGEMENT al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0003

“Avrig-Scorei-Făgăraş”

PLANUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL ARIILOR PROTEJATE: ROSPA0099

PODIŞUL HÂRTIBACIULUI, ROSCI0227 SIGHIŞOARATÂRNAVA MARE,

ROSCI0144 PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE PE DEALUL PURCĂRETULUI,

ROSCI0143 PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE LA DOSUL FÂNAŢULUI,

ROSCI0132 OLTUL MIJLOCIUCIBIN-HÂRTIBACIU, ROSCI0303 HÂRTIBACIU

SUD-EST, ROSCI0304 HÂRTIBACIU SUD-VEST , REZERVAŢIA NATURALĂ

“STEJARII SECULARI DE LA BREITE MUNICIPIUL SIGHIŞOARA”,

REZERVAȚIA “CANIONUL MIHĂILENI”, “REZERVAȚIA DE STEJAR PUFOS”

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0132.pdf

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0003.pdf

Observatii in teren - Metodologia folosită: transecte vizuale, combinate cu observația la

punct fix, stabilirea punctelor prin coordonate stereo 70, ilustrarea speciilor si habiatelor

identificate.

http://www.eea.europa.eu/ro

http://www.apmhd.anpm.ro/

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0003.pdf

Date post:	05-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	18 times
Download:	0 times

Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu Catre, · Catre, Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu S...

Documents