+ All Categories
Home > Documents > Joc Invatare

Joc Invatare

Date post: 23-Oct-2015
Category:
Upload: dumitru-trestian
View: 426 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
Description:
RELAȚIA JOC – ÎNVĂȚARELAVÂRSTĂ PREȘCOLARĂ
105
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI Departamentul de Invatamant Specialitatea : Institutori - Deschis la Distanta – CREDIS Invatamantul prescolar si primar LUCRARE DE DIPLOMA Coordonator : Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU Student : POROSNICU IONICA – ADRIANA Anul : III - Institutori 1
Transcript
Page 1: Joc Invatare

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

Departamentul de Invatamant Specialitatea : Institutori - Deschis la Distanta – CREDIS Invatamantul prescolar si primar

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator : Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU

Student : POROSNICU IONICA – ADRIANAAnul : III - Institutori

2003

1

Page 2: Joc Invatare

RELATIA JOC – INVATARELA

VARSTA PRESCOLARA

2

Page 3: Joc Invatare

RECUNOSTINTA TOTALA SI SINCEREMULTUMIRI DOMNULUI LECTOR UNIVERSITAR

DOCTOR ROMITA B. IUCU ,PENTRU TOT SPRIJINUL ACORDAT IN ALCATUIREA ACESTEI

LUCRARI !

MULTUMIRI TUTUROR PROFESORILOR SI ASISTENTILOR, PENTRU AJUTORUL DAT IN TIMPUL ANILOR DE STUDIU !

Motto :

3

Page 4: Joc Invatare

" Copilul rade ,Intelepciunea si iubirea e jocul !

Tanarul cantaJocul si intelepciunea mea-i iubirea !

Batranul tace Iubirea si jocul meu e – ntelepciunea . "

( Lucian Blaga – " Trei fete " )

CUPRINS

Nr. Crt.

Capitolul pagina :

1 Introducere ……………………………………………………… 6

4

Page 5: Joc Invatare

2 Jocul didactic ………………………………………………… 9

2a 2.1. – definitie …………………………………………………. 92b 2.2. – tipologie ………………………………………………… 122c 2.3. – particularitatile jocului la prescolari ………………. 21

3 Invatarea ……………………………………………………… 273a 3.1. – definitie …………………………………………………. 273b 3.2. – tipologie ………………………………………………… 293c 3.3. – particularitatile invatarii la prescolari ………….…. 32

4 Relatia joc – invatare la prescolari ……………………..… 364a 4.1. – relatia joc – invatare …………………………………. 364b 4.2. – proiecte didactice ……………………………………. 43

5 Concluzii ………………………………………………………. 68

6 Bibliografie ……………………………………………………. 70

I. INTRODUCERE

Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun

invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea calitatii lui .

Este necesar, pentru aceasta, sa se utilizeze,in desfasurarea procesului de

invatamant, cele mai eficiente cai,cele mai variate metode si mijloace care sa

asigure si sa stimuleze, in acelasi timp, cresterea ritmului de instruire a

cunostintelor.

Unul dintre aceste mijloace, folosite atat de frecvent in procesul de instruire si

educare a prescolarilor care si-a dovedit eficienta din ce in ce mai mult in ultimul

timp, este jocul didactic.

5

Page 6: Joc Invatare

Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul

de asimilare, fitare si consolidare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau

formativ, influenteaza dezvoltarea personalitatii copilului. El este si un important

mijloc de educatie intelectuala , pune in valoare si antreneaza capacitatile

creatoare ale prescolarului.

Motivele pentru care m-au determinat sa aleg jocul si invatarea ca

instrumente de instruire si educare determinate in activitatea zilnica la gradinita sunt

multiple. Cel mai important dintre ele mi se pare a fi acela ca ele corespund perfect

particularitatilor de varsta ale prescolarilor.

Jocul stimuleaza interesul si curiozitatea prescolarului, favorizand acumularea

unei mari cantitati de cunostinte intra-un timp redus si , aparent fara efort.

Prin joc copilul invata cu placere, devine interesat fata de activitatea care se

desfasoara.

Cu timpul, jocul schimba comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El

stimuleaza si modeleaza procesele afectiv-emotionale,imbogatind viata afectiva a

copiilor si sjutandu-i sa-si stapaneasca emotiile.

Prin joc copilul ne daruieste tot ce are el mai bun, atat ca forte fizice, cat si ca

valori morale. El contribuie la formarea personalitatii copilului si creeaza o ambianta

de cooperare.

Datorita continutului sau practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc

de activizare a intregii grupe de prescolari, potrivit formarii deprinderilor practice

elementare si de munca organizata , dezvoltand spiritul de echipa, de intra -

ajutorare.

Se poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a

conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de observatie si

redare(povesiri), perseverenta, indemanarea , ordinea, abilitatea, perspicacitatea ,

darzenia, promptitudinea, contribuind astfel la dezvoltarea si antrenarea

capacitatilor fizice si intelectuale, a trasaturilor de caracter.

Jocul reprezinta in acelasi timp, o activitate in procesul careia se modeleaza

dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea,onestitatea au in joc un

caracter dominant.

Folosit cu pricepere si tact pedagogic jocul reuseste sa inlature si sa previna

ramanerea in urma la invatatura a prescolarilor cu o intelegere mai greoaie.

6

Page 7: Joc Invatare

Toti marii psihologi si pedagogi au acordat o importanta deosebita jocului in

formarea si dezvoltarea copilului pentru viata.

J.Chateau spunea despre copilarie ca acesta este "ucenicia necesara varstei

mature si nu putem ignora din acesta perioada jocul - acest impuls irezistibil prin

care copilul isi modeleaza el insusi propria statuie".

A.I.Makarenko afrma ca " jocul il pregateste pe copil pentru munca de mai

tarziu ", Ed.Claparede spunea ca " jocul pregateste viitorul, satisfacand necesitatile

prezente."

Toate acestea mi-au intarit convigerea ca folosind jocul in procesul instructiv-

educativ voi reusi sa cunosc mai usor si mai bine personalitatea prescolalilor,incat

de la grupa mica si contirbutia pe care acesta o aduce in instruirea si educarea

acestora, ma va ajuta sa cladesc mai usor intregul edificiu al cunoasterii, pe care

prescolarii sa-l dobandeasca cu usurinta si placere.

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze rezultatele obtinute de prescolari,in

urma folosirii jocului,pentru a preveni ramanerea in urma la invatatura si pentru

insusirea cu mai multa usurinta a cunostintelor.

Deoarece gradinita este institutia specializata in formarea fizica si intelectuala

a copiilor,ea trebuie sa cultive jocul si invatarea ca forme dominante de de

organizare a activitatii,prin care se clasifica si se largeste orizontul vietii copilului si

nu ca simple momente recreative.

Copii trebuie sa invete jucandu-se caci, asa afirma Henri Walton " jocul este

activitatea prin care copilul cucereste increderea in fortele sale". De aceea , orele de

invatare trebuie sa alterneze cu cele de joc. Intre 3 si 6 ani invatarea apare frecvent

in impletirea cu jocul, iar la cei mari si ca activitate de sine statatoare atat in forme

spontane cat si organizate.

In programul zilnic al prescolalilor intervin schimbari impuse de ponderea care o

are acum gradinita , schimbari care nu diminueaza insa dorinta de joc, jocul

ramanand o problema majora in timpul intregii copilarii.

In familie,jocul se desfsoara intra-o maiera distractiva, devenind un mijloc

placut de petrecere a timpului liber. La gradinita , acesta este inlocuit cu jocul

didactic.

Fiind o acitvitate preferata de prescolari mi-am propus sa inlocuiesc momente

importante ale activitatilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care sa

favorizeze adaptarea cu usurinta a prescolalilor la activitatea dominanta-invatarea.

7

Page 8: Joc Invatare

Am organizat jocuri didactice la toate activitatile , in orice moment al acestora ,

in functie de obiectivele urmarite , considerandu - le nu ca simple divertismente, ci,

mijloace pretioase de invatare.

Interesul pentru joc se afla in plina expansiune si se satisface pe deplin in

acest stadiu care este de apogeu, pentru acesta activitate.

Interesul pentru invatare, prezent chiar si la prescolarul mijlociu ,este clar si

frecvent manifestat la cel mare.

La sfarsitul varstei prescolare este important ca jocurile sa reflecte continutul

intern al unei noi activitati - invatarea pe care copiii o vor desfasura in perioada

urmatoare.

II . JOCUL DIDACTIC

2.1. DEFINITIE

Jocul reprezinta un ansamblu de actiune si operatii care,paralel cu

destinderea ,buna dispozitie si bucuria urmareste obiective de pregatire

intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului.

In anii copilariei el este o activitate centrala,intrarea copiilor la scoala il

propulseaza pe locul al doilea,pentru ca ,la tinerete sa devina o activitate de

consum si de energie ,iar mai tarziu ,o acivitate de reconfortare.

8

Page 9: Joc Invatare

In timp ce pentru copii jocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru

adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de

relaxare.

Explicarea jocului este deci raportata la modul de viata al omului,la formarea si

evolutia proceselor psihice,a personalitatii,in general.

In jurul jocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si

pedagogica Diferite teorii incearca o explicatie cat mai adecvata a comportamentului

ludic si continuitatii sale,a comportamentelor de joc ce ii sunt specifice omului de

diferite varste.

Ca o activitate complexa ,care angajeaza resursele cognetive ale copilului,jocul

devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente formative si

informative.

Accentuarea laturii formative si a celei aplicative procesului instructiv-educativ

se fundamenteaza pe conceptia - verificata experimental potrivit careia , calea cea

mai eficienta de pregatire a copilului consta in dezvoltarea limbajului si comunicarii,

formarea unor capacitati intelectuale implicate in actul cunoasterii si al invatarii

propriu-zise bazate pe jocul didactic .

Cunostintele dobandite astfel sunt usor si corect intelese, temeinic asimilate,

ordonate, sistematizate, corelate, constituind instrumente pretioase cu care

gandirea copilului va opera ulterior .

Ursula Schiopu in " Psihologia copilului " afirma ca , prin joc copilul se apropie

mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini si simtaminte fata

de ea " .

In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social ,

dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente :

_ comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" ;

_ comportamentul sau jocul solitar, izolat ;

_ comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din

partenerii jocului ;

_ comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar

fara sa coopereze cu acestia ;

_ comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul

devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului .

9

Page 10: Joc Invatare

In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie

dubla . Pe de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la

functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si

organizari de natura mentala .

Pentru copil , jocul presupune un anumit efort fizic , dar si un anumit consum

nervos - chiar daca este vorba de activitati nesemnificative . Efortul depus

stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate

specific umane.

Jocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu

numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa

cum afirma J. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie

si varsta matura " .

In acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de

grup , pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru conjugarea efortului in

vederea atingerii scopului propus .

In toate formele de joc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca

" jocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale " .

Jocul si munca sunt practic " doua fete ale activitatii umane " , dupa cum

observa J.C. Petrescu . Jocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa

parerea lui Lucian Blaga "de-a lungul vietii" .

Ceea ce defineste cel mai bine jocul , este faptul ca el izvoraste din trebuintele

firesti , de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane , este o activitate

libera , in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se juca, o activitate

spontana , atractiva, care determina stari afective , pozitive si multe satisfactii; o

activitate totala care , angajeaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice ,

cognitive, afective,volitive, motrice, etc.

De asemenea , fiind considerat o activitate recreativa compensatoare , este

apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie .

Prin joc, in interiorul grupului prescolar, se stabilesc multiple si variate

interrelatii capabile sa influenteze comportamentul social al copilului . Jocul

reprezinta cadrul optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi

introduse norme mult mai dificile de comportament , insistand asupra unor elemente

definitorii prielnic, colegialitate, spirit de echipa , grija fata de cel de langa tine,

raspundere si disciplina.

10

Page 11: Joc Invatare

In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic

constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la

formarea convingerilor moral - civice .

In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor

relatii de grup , de timp .

Un educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin

notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc .

Noua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe

copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa

paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor .

In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin

timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala ,

maraton din care el trebuie sa iasa invingator.

"In fata lor vor apare culmile necunosterii, vor trebui sa infrunte

desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de

arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la

traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OM-

participant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI

- spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care

invatatura , munca , cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta

suprema satisfactie".

( Iuliu Ratiu , Insemnari de scriitor )

2.2. TIPOLOGIA

<< Jocul - spune Claparide - este cea mai buna introducere in arta de a munci . >>

In literatura de specialitate , jocul este definit si explicat in moduri foarte

diferite ; tot atat de diferite sunt si functiile si sensurile care i se atribuie . Asa cum il

defineste J. Huizinga in "Homo Pudes" , jocul este o actiune specifica , incarcata de

sensuri si tensiuni intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in

11

Page 12: Joc Invatare

afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de

incordare , de voiosie si destindere (48, p 214-215) .

Din multitudinea si varietatea incercarilor de a surprinde si descifra esenta

acestui proces complex – jocul - pornind de la definitii care determina jocul ca

fenomen tranzitoriu , ca mijloc de exprimare si exteriorizare a trairilor , ca forma de

conduita , drept proces si cale de modelare, activitate in care se prefigureaza

diferite genuri de activitati , ne oprim asupra definitiei jocului data de A.N. Leontiev

dupa care: jocul este o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia

copilului, constand in reflectarea si reproducerea vietii reale intr-o modalitate proprie

copilului, rezultat al interferentei dintre factorii biopsihosociali.

Jocul este transpunerea pe plan imaginar al vietii reale pe baza transfigurarii

realitatii, prelucrarii aspiratiilor , tendintelor, dorintelor copilului.

Jocul este o activitate cu caracter dominant la acesta varsta, fapt demonstrat de

modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si

ponderea sa , dupa eficienta , in sensul ca jocul este activitatea care conduce la

cele mai importante modifcari in psihicul copilului.

Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului este usor de inteles

eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ.

Aceasta realitate face oportuna preocuparea specialistilor in teoria jocului de a

se ocupa mai atent de clasificarea lui. Cei ce studiaza teoria jocului este bine sa

cunoasca urmarile firesti ale unei bune clasificari.

O clasificare stiintifica convingatoare influenteaza imaginea despre joc si

despre implicatiile sale teoretico – aplicative :

- pune ordine in varietatea, diversitatea si unitatea formelor de manifestare a jocului

la o anumita varsta;

- fiecare forma de joc isi poate gasi locul ce i se cuvine in sistemul din care face

parte ;

- avand imaginea clara a diferitelor categorii sau forme de jocuri si a locului pe care

il ocupa ele in sistem , se pot elabora indrumari metodice diferentiate, prilej de a

arata cum se coreleaza si se determina reciproc in sistemul din care fac ele parte

- cunoscand varitatea si diversitatea formelor de joc, in unitatea lor,se pot gasi

modalitati montate de implicare a jocului in conceperea stiintifico-metodica a jocului

in invatamantul prescolar.

Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

12

Page 13: Joc Invatare

a) dupa continutul si obiectivele urmarite jocurile pot fi clasificate astfel:

- jocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi;

- jocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta;

- jocuri de orientare spatiala;

- jocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni;

- jocuri de aplicare a unor deprinderi practice (de igiena, de munca in gradinite, in

familie);

- jocuri de realizare a educatiei estetice;

- jocuri de formare a deprinderilor de educatie morala;

- jocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ (la limba romana, matematica);

- jocuri de cunoasterea mediului inconjurator;

- jocuri de creatie, de constructii tehnice;

- jocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari ;

b) dupa materialul folosit jocurile didactice pot fi:

- jocuri cu material didactic;

- jocuri fara material didactic;

- jocuri orale;

- jocuri cu intrebari;

- jocuri cu ghicitori;

c) dupa felul regulilor jocurile pot fi:

- jocuri cu reguli transmise din generatie in generatie;

- jocuri inventate;

d) dupa competenta psihofizica solicitata in mod dominant jocurile pot fi:

- jocuri de miscare;

- jocuri de observatie;

- jocuri de gandire;

- jocuri de atentie;

- jocuri de memorare;

- jocuri de imaginatie;

e) dupa numarul participantilor jocurile pot fi:

- cu un singur jucator;

- in perechi;

- in echipe;

- cu mai multi jucatori (in grup);

13

Page 14: Joc Invatare

Jocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca

cu usurinta la munca serioasa?

Alcatuirea de jocuri ditactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte

metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei

actulale.

Jocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor .

Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum,

cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii.

In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea

continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative.

Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite

situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut

informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea

introductiva a activitatii.

Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi

si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu

caracter aplicativ.

Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea

unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un

interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori.

La prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat.

O mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert

(jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc).

Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa

intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate,

aspect atragator, calitati artistice). Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele

folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si

trebuie sa se refere la tema propusa in joc.

In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai

mari pentru a putea fi perceput de copii.

Exemplu: materialele folosite la jocurile : "Gaseste cuvantul cu sens opus!",

"Cand?", "Anotimpurile".

Materialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni

mai mici.

14

Page 15: Joc Invatare

Printr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de

invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar

jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte

trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine.

Intelegerea jocului in metodologia generala a activitatilor instructiv-educative

impune cunoasterea logicii didactice specifice fiecarei activitati.

Pentru prima etapa a jocului didactic, activitatea introductiva se poate realiza

si prin folosirea ghicitorilor si versurilor.

Exemplu : " La sunet de clopotel / Jocu – ncepe ; fiti atenti la el ! " sau

" Bate toba : bum , bum , bum ! Jocu - incepe chiar acum ! "

Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si

precizarea conditiilor de desfasurare.

Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea

formativa va fi mai mare.

Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti

copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala.

De pilda , la jocul " Gaseste silabele potrivite!", dupa ce le-am comunicat

copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat.

Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte

variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin

adaugarea unei silabe in plus.

Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si

pedagogica.

Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer

folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind

dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula

la exemplu, deci, deductiv.

La prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia

au deja un fond de reprezentari, de cunostinte; demonstratia facand-o copii. In

jocurile ca: "La aprozar", "La librarie'', regulile jocului au fost deduse de copii si

astfel invatare a fost mai eficienta.

Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa

a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa,

15

Page 16: Joc Invatare

fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai

valoroasa.

Cunoscand atractia deosebita, a copiilor pe care ii conduc, pentru jocul

didactic, le-am cerut sa-si imagineze si ei alte variante de jocuri si sa stabileasca

reguli corespunzatoare.

Este necesar ca, inainte de executarea jocului de catre copii, pentru a avea

convingerea ca acestea au inteles jocul si si-au insusit regulile lui, sa fie puse

cateva intrebari, eventual copiilor cu o slaba capacitate de concentrare sau celor

mai putin activi.

Orice joc se poate realiza la inceput "de proba".

Aceste fapte determina copii sa participe cu mult entuziasm la joc,sa descopere

cat mai multe variante ale jocului propus. Prin jocul "de proba" n-am putut convinge

intotdeauna in ce masura copii au retinut si pot aplica regulile transmise si mi-au

permis trecerea, la timpul potrivit, la o alta veriga a jocului.

Executarea jocului de catre copii, reprezinta etapa fundamentala si, cea mai

importanta, daca o raportam la ceea ce dorim sa realizam prin jocul respectiv.

De cate ori am constatat abateri de la respectarea regulilor jocului, am

intervenit cu promtitudine si tact pedagogic determinand copii sa indeplineasca fidel

regulile jocului.

Uneori am complicat cerintele unor jocuri la care copii se acomodeaza cu

rapiditate.

Fiind solicitati si antrenati sa lucreze uneori si independent, copii isi

mobilizeaza efortul, iar independenta si responsabilitatea lor pentru munca va creste

implicit.

Obligati sa rezolve rapid sarcinile impuse de joc, copii se vor obisnui sa observe,

sa descopere prin exercitii solutiile, iar toate acestea le vor trezi interesul si dorinta

de a invinge greutatile.

Descoperirea solutiilor corecte ale unui joc, confirmarea sistematica a

scuccesului obtinut , bucuria inregistrata la rezolvarea fiecarui "pas" in jocul didactic,

sporeste,prescolarului care obtine performanta, incredere in fortele proprii.

In unele jocuri am urmarit alternarea raspunsurilor individuale cu cele colective.

Am incercat sa-mi dozez la minimum interventiile pentru ca jocul sa nu-si

piarda cursivitatea si intensitatea, fapt care ar face ca micii prescolari sa nu-l mai

urmareasca cu interes.

16

Page 17: Joc Invatare

Am observat ca interventiile prea numeroase si conducerea rigida a jocului se

soldeza cu rezultate slabe.

Am organizat jocuri care, prin structura lor, asigurau participarea activa a

copiilor, ei trebunid sa manuiasca permanent materialul distribuit, sa-l selectioneze ,

sa actioneze cu el intra-un anumit fel, de pilda la jocurile:

"Gaseste aceeasi culoare", "Cauta semnul corect" etc.

In unele jocuri copii actioneaza rand pe rand cu materialul demonstrativ .

La aceste jocuri am gasit anumite procedee prin care se mentin atentia si

interesul copiilor, chiar daca ei nu actioneaza direct la joc .

In acest fel am sporit ritmul desfasurarii jocului dand copiilor timizi, retrasi,

materialul demonstrativ pentru a-l manui.

Am urmarit si tipurile de relatii care se stabilesc intre copii, lucru care mi-a

permis o cunoastere a particularitatilor copiilor , a personalitatii acestora .

Ritmul si intensitatea jocului deprind in mare masura de clima-tul de incredere

si sinceritate in care se desfasoara jocul - teama si neancrederea sau revolta ;

inhiband activitatea intelectuala.

Am lasat, in schimb , libertatea copiilor de a-si exprima gandurile, ideile, fara a

face din aceasta motiv de a transforma jocul didactic in haos .

Un moment important al jocului didactic , atractiv si chiar palpitant este

evaluarea rezultatelor .

Aprecierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii

desfasurate de copii , are o mare rezonanta afectiva .

De fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit , cat

satisfactia propriu-zisa sau non satisfactia .

" Dirijarea jocului trebuie sa fie metodica , sistematica , dar in acelasi

timp plina de delicatete si tact, fara interventii brute .

Printr-o intrebare, printr-un sfat, prin selectarea materialului pedagogul

directioneaza continutul si desfasurarea jocului, ii ajuta pe copii sa se

asocieze in joc " .

(Evghenie Alexandrovna Florina - " Jocul si jucaria ", Editura Didactica si

Pedagogica , 1976 ) .

O buna pregatire a jocului impune stabilirea unor elemente de joc . Acestea

sunt determinate de scopul jocului si de sarcina lui . Ele pot fi miscarea, aplauzele,

17

Page 18: Joc Invatare

ghicirea, concursul, intrecerea, manipularea unor obiecte sau materiale, surpriza,

cuvantul, asteptarea .

In jocurile "spune mai departe" , "cifra se plimba" , am folosit ca element de

intrecere mingea, balonul sau concursul in sine.

Elementele de joc au adus ineditul si au dat farmec jocurilor .

In timpul jocurilor o mare importanta se acorda stabilirii recompenselor si

pedepselor . Drept recopensa am folosit : bilute, figuri geometrice , stelute,

stegulete, flori, carti, jetoane, etichete, mascote, laude , etc. Nu au lipsit nici unele

pedepse cum ar fi : sa spuna o poezie , o ghicitoare , sa cante un cantec , sa faca

doua-trei sarituri , sa imite mersul sau glasul unui animal .

Jocurile didactice pe care le-am organizat s-au desfasurat individual si pe

echipe . Am considerat intotdeauna insa , ca jocurile didactice care se desfasoara

pe echipe dezvolta spiritul competitional si cooperarea intre copii .

Am constituit grupe de copii respectand posibilitatile intelectuale ale acestora ,

urmand ca fiecare echipa sa contina un numar egal de copii si cu posibilitati

asemanatoare in privinta intelectului .

Am observat ca in jocurile desfasurate pe echipe, incordarea psihica si

tensiunea sunt mari, ceea ce face ca si concentrarea sa creasca , eforturile de

vointa si de gandire sa se armonizeze cu ale partenerilor .

In jocurile organizate sub forma de competitie am urmarit :

_ realizarea unui permanent schimb de idei , valorificarea in comun a cunostintelor

dobandite in mod individual de fiecare membru al grupului ;

_ marirea coeziunii grupului antrenat in competitie, formarea unor deprinderi simple

de organizare a actiunilor in cadrul grupului, acceptarea unui conducator din randul

copiilor ;

_ cresterea ritmului actiunii de joc si a participarii efective ;

_ schimbarea creativitatii individuale si a creativitatii in grup .

In cadrul jocului am introdus variante diferite de competitie :

_ o singura forma de competitie in cadrul unei activitati ;

_ combinatii de diferite forme de competitie ;

_ competitia individuala ;

_ competitia in grupuri mici ;

_ competitia intre echipe axata pe competitia individuala ;

18

Page 19: Joc Invatare

_ competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici .

Punand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i

cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi

independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand

vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse .

In jocurile " Multe-putine", "Eu spun una, tu spui alta ! " , " Unde sunt

greselile ? ", " Jocul silabelor " , " Spune cuvinte in ordinea alfabetica !" - am

imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului

de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa .

Valorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare

corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea

intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei

echipe .

In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului

corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date (mare-mic, usor-greu, mult-

putin).

Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost

foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul

formarii multilaterale a personalitatii copiilor .

In jocurile : " Ordoneaza numerele ", " Cine lipseste ? ", " Aseaza corect ! " -

competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe

corespunzatoare randurilor de bancute . La inceputul jocului am cerut

reprezentantilor celor doua echipe sa ordoneze anumite numere intra-un sir ,

castigatoare fiind echipa al carei reprezentant a fost operativ in rezolvarea sarcinii

primite .

In partea a doua a jocului fiecare copil a primit cate cinci numere spre a le

aseza corect in ordine crescatoare .

Castigatoare a fost echipa care a ordonat cel mai repede numerele . Desi

conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun

a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte ,

mobilizand astfel intregul colectiv.

" Fara joc , intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si

de soare " .

19

Page 20: Joc Invatare

( Mihai Stoian )

2.3. PARTICULARITATILE JOCULUI LA PRESCOLARI

" Copilul rade : Intelepciunea si iubirea mea e jocul "

( Lucian Blaga - " Trei fete " )

Jocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere , de exersare a

unor capacitati , de socializare primara , de antrenare a capacitatilor cognitive si de

exteriorizare a emotiilor si sentimentelor .

Desi este un mijloc de relaxare si distractie , jocul are importante functii

instructiv-educative . El contribuie prin continutul sau obiectual sau logic la

dezvoltarea intelectului .

20

Page 21: Joc Invatare

Jocul didactic poate fi folosit cu succes scontat in captarea atentiei copiilor pe

tot parcursul activitatilor didactice si inlaturarea plictiselii , dezinteresului .

Folosirea jocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca prescolarul sa

invete cu placere , sa devina interesat fata de activitatea ce se desfasoara , face ca

cei timizi sa devina mai volubili , mai activi, mai curajosi sa capete mai multa

incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri .

Pentru copil orice activitate este joc .

" Jocul este munca , este binele , este datoria , este idealul vietii . Jocul este

singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si, in

consecinta , poate sa actioneze. "

( Claparide - " Psihologie de l`enfant " ) .

Prin joc , copilul invata sa descifreze lumea reala , motiv pentru care H Wallon

apreciaza jocul ca pe o activitate de preainvatare .

Jocul didactic ocupa un loc important in dezvoltarea vorbirii , deoarece forma

de joc antreneaza interesul copilului in stimularea si exersarea vorbirii in directia

propusa in cadrul fiecarui joc , fara ca el sa constientizeze acest efort . Astfel prin

intermediul jocului didactic se fixeaza , precizeaza si activeaza vocabularul copiilor ,

se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni , la insusirea unor

constructii gramaticale .

De exemplu , jocul didactic : " Spune cuvinte in ordinea alfabetica ! " - are

ca scop activizarea vocabularului copiilor ; formarea deprinderii de a forma cuvinte

incepand cu fiecare dintre literele alfabetului si dezvoltarea puterii de concentrare .

Materialele folosite sunt bastonasele si literele alfabetului .

Jocul se desfasoara astfel :

Pe tabla sunt asezate cartonase cu literele alfabetului . Copiii sunt impartiti in

atatea grupe cate randuri de bancute sunt in sala de clasa .

Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca

la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera "A", spunand totodata un cuvant care

care incepe cu litera respectiva .

Pe rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care

urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la

randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca

alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect .

Jocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla.

21

Page 22: Joc Invatare

Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe

cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" ( de exemplu : sa spuna o

strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de

gimnastica cu bratele , etc. ) .

Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare

masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile

concrete existente in grupa de copii .

Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de

exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se

termina cuvintele s.a.

Un astfel de joc este de exemplu : " Eu spun una, tu spui multe ", avand ca

scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii

vorbirii corecte .

Materialul didactic folosit : jetoane cu diferite desene reprezentand un singur

lucru ( fiinta ) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte

asemanatoare .

Jocul se desfasoara astfel :

Se da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini

asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru

desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas

cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are

acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator ( pluralul substantivului care

fusese spus la singular ) :

De exemplu : masa - mese

copil - copii

iepure - iepuri

Varianta I :

Pentru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure

fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care

sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas

(sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere

cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de

el ) .

Varianta II :

22

Page 23: Joc Invatare

O forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce

copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta

ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind

sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea

spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular .

Un alt joc didactic este " Traista cu povesti " . Acest joc are ca scop

consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei

povesti in mod corect .

Materialul folosit : o traista mica confectionata din material simplu in care sunt

introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii:

"Punguta cu doi bani" , " Scufita rosie" , "Capra cu trei iezi" , "Alba ca Zapada",

" Motanul incaltat " etc.

Desfasurarea jocului :

Se va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste

o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta .

Traista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in

acest timp copiii vor recita in cor versurile :

" Traista minunata

Spune-mi mie indata

Ce se-ascunde-n tine

Ca vreau sa stiu bine ! "

Copilul la care a ajuns traista cand s-au terminat versurile o deschide , scoate

ilustratia si povesteste episodul infatisat pe ea . Daca copilul la care s-a oprit traista

nu recunoaste povestea si nu stie sa redea continutul ilustratiei , altul va putea face

lucrul acesta .

Pentru a usura desfasurarea jocului se repeta la inceput in cor de cateva ori

versurile pentru a fi memorate .

La inceperea jocului , traista este data de educatoare copilului din prima

bancuta din partea dreapta , iar acesta o da celui din spate si se continua pana la

terminarea versurilor . Dupa ce s-a ghicit povestea din care face parte scena

reprezentata in ilustratie , educatoarea introduce in traista o alta , dand-o mai

departe . Se procedeaza la fel pana ce se epuizeaza toate ilustratiile care au fost

pregatite pentru activitatea respectiva .

23

Page 24: Joc Invatare

In timpul povestirii , este bine sa fie ajutati de educatoare , copiii care se

exprima mai greu .

Un loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa jocurile didacto-

matematice . Aceste jocuri urmaresc , pe langa dezvoltarea limbajului matematic ,

consolidarea numaratului in limitele 1 - 10 .

De exemplu , jocul didactic : " Numara mai departe " are ca scop

formarea deprinderilor de a numara de la 1 la 10 .

Materiale folosite : cartonase pe care sunt scrise cifrele de la 1 la 9 .

Desfasurarea jocului :

Copiii vor primi de la educatoare cate un cartonas ; copiii sunt scosi in fata si

asezati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase (1,2,3,4,5,6,7,8,9 )

. Un singur copil nu si-a primit cartonas . Acesta va trece in mijlocul cercului .

Se indica de catre educatoare regulile de desfasurare a jocului care constau in a

numara mai departe , tinand seama de numarul indicat pe cartonas . Copiii ,

invartindu-se in joc , vor rosti urmatoarele : " Daca stii a numara , locul meu il

vei lua " ; apo se opresc . Cel din mijloc se adreseaza unui copil din cerc ( la

alegere ) : " Numara mai departe ! " ; acesta va trebui sa iasa din cerc si sa

numere mai departe , incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe

cartonasul sau . De pilda , daca are numaru cinci pe cartonasul sau , va numara mai

departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui : sase, sapte, opt,

noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul

sau . Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine .

Varianta :

_ educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde

mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in

limita timpului afectat .

Un alt joc matematic este " Cauta-ti casuta ! " , care are ca scop verificarea

insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate ; formarea

priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii .

Materialul didactic folosit : pentru fiecare copil cate o cheie confectionata din

carton , care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare ,

lacate mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite .

Jocul se desfasoara astfel :

24

Page 25: Joc Invatare

Fiecare bancuta reprezinta o "casuta" . Pe fiecare "casuta" se aseaza un

lacat mare pe care este desenata o figura geometrica colorata . Se impart copiilor

cheile din carton . La un semnal dat de educatoare , fie verbal, fie cu ajutorul unui

clopotel , copiii isi cauta "casuta" care trebuie sa aiba desenat pe lacat aceeasi

figura, de aceeasi culoare , cu cea pe care o are cheia lui . Dupa ce si-au gasit locul

, copiii se

aseaza in bancuta respectiva si pun cheia alaturi de lacat , cu figura geometrica in

sus . Educatoarea trece pe la fiecare bancuta si verifica daca imperecherea cheie-

lacat s-a facut corect ; apo cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe

care o au figurile lipite pe cheia si lacatul sau .

Castigatorii jocului vor fi cei care isi gasesc in mod corect "casuta" si care

indica exact forma si culoarea figurii respective . La confectionarea cheilor ,

educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi

copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel

incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite .

De exemplu :

_ jocul didactic matematic " Al catelea lipseste ? " are ca scop formarea

deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece .

Desfasurarea jocului :

_ se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. Se numara cu

copiii de la stanga la dreapta . La o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe

banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . La doua batai, copiii se vor

ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca ( iepuras ) lipseste .

Pentru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras ,

fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate .

Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu : brazi

si ciuperci , flori si fluturi etc.

Prescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si

coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe

ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de

intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . Nivelul jocului

exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal

al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata

prescolarului .

25

Page 26: Joc Invatare

" Jocul are particularitatea de a crea jucatorilor o dispozitie fericita ,

de a-i scoate din << caracterul temporar al grijii>> si de a-i introduce in <<

caracterul temporar al bunei dispozitii >> "

( O.F. Bolinow , atat de Erich E. Geissler )

III . INVATAREA

3.1. DEFINITIE

" Fiti siguri , spuse plugarul ,

Ca nu vindeti mostenirea

Lasata de inaintasi :

Inauntru sta ascunsa o comoara "

La Fontaine

" Dar batranul a fost intelept

Sa le arate inainte de a muri

Ca invatatura este acea comoara ."

26

Page 27: Joc Invatare

J. Delors

Desi invatarea nu este un fenomen exclusiv uman , la nivelul oamenilor ea

suporta o modelare socio-culturala , devenind o trasatura definitorie pentru fiintele

umane .

In sens larg , invatarea poate fi definita ca : " un proces evolutiv , de esenta

formativ-informativ, constand in dobandirea ( receptionarea, stocarea si

valorificarea interna ) de catre fiinta vie, intr-o maniera activa , explorativa a

experientei proprii si, pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica

a conduitei , in ameliorarea si perfectionarea controlata si continua sub

influenta actiunilor variabile ale mediului ambiant " .

Cele mai multe acceptiuni date invataturii , atesta existenta unei constante in

definitie , schimbare, modificarea comportamentului pe baza experientei traite

(structura educationala) . In sens definitional, invatarea este o transformare de

comportament pe baza unei experiente organizate scolar, organizare supusa

structurarii,observatiei controlului,in conditiile activitatii si ambiantei scolare.

Procesul de invatamant incearca sa produca o schimbare , in timp in spatiu si in

forma a experientei traite de individ:psihomotrice,actionale,deoarece numai o

experienta noua , poate genera o noua invatare.

Procesul de invatare presupune o dualitate de forte implicate:

-forte care inlesnesc ,provoaca si determina schimbarea(cadrul didactic) ;

-forte in dezvoltare ,care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de

transformare personala.

Acceptiunile date procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de

specialitate sub doua denumiri:invatarea ca proces si invatrea ca produs:

A) - invatarea ca proces reprezinta o succesiune de operati de actiuni , stari si

evenimente interne constient finalizate in procesul de transformare a

comportamentelor interne in structuri de cunostinte mentale:

-imagine-notiune-act-gandire

-contemplare senzoriala-gandire abstracta

-empiric-stiintific in invatare

-perceptie-reprezentare

Abordarea procesualaa invatarii conduce la elaborarea unor produse ce apar

in calitate de produse noi si care devine in plan interior puncte de plecare si

mecanisme interne ce stau la baza unor noi acte de invatare . Totodata , aceeasi

27

Page 28: Joc Invatare

abordare, genereaza o progresie de schimbari care combina acte constructive si

acte distructive . Invatarea este in permanenta pierdere si castig , elaborare si

reelaborare, retinere si excludere , o continua evolutie progresiva (in spirala) pe

calea cunoasterii , pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale :

creativitate si independenta .

O idee pentru reusita actului de invatare o reprezinta convingerea ca o

"cunostinta" nu este formativa prin ea insasi ci prin procesul prin care se ajunge la

ea . Deplina angajare a individului in actul invatarii este totdeauna un alt factor

determinant pentru producerea invatarii . Orice experienta cognitiva, traita cu interes

genereaza la randul sau nevoia unei noi experiente de cunoastere .

Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata

astfel incat , sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in

sensul in care ea poate sa implice , sa angajeze , sa determine participarea activa a

prescolarului .

B) - invatarea ca produs apare ca un ansamblu de rezultate noi, produse de

activitatea procesuala si se refera la cunostinte, priceperi, notiuni , modalitati de

gandire , atitudini si comportamente .

Rezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative ,

relativ stabile , de natura afectiva sau cognitiva si de asemenea , corespund unor

schimbari intervenite fata de stadiul anterior . Fluctuatia rezultatelor ofera masura

eficacitatii si a eficientei procesului de predare-invatare .

3.2. TIPOLOGIE

In ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii , una dintre cele mai

interesante si mai controversate discutii pe o tema de psihologie educationala ,

profesorul Ioan Neacsu de la Universitatea din Bucuresti, unul dintre cei mai mari

specialisti in psihologia educatiei , atat pe plan intern cat si plan international arata

in anul 1990 : " nu exista o singura teorie a invatarii care sa fie completa si sa

serveasca aplicarii si organizarii comportamentului de invatare ; exista in mod cert,

mai multe teorii ale invatarii in baza carora ne putem apropia de substanta unei

conduite aflate sub incidenta conceptului de invatare .

In ceea ce priveste , tendintele principalelor tipuri de invatare, mutatiile

survenite in momentul actual sunt urmatoarele :

28

Page 29: Joc Invatare

_ invatarea prin imitare ;

_ invatarea prin rezolvarea de probleme ;

_ invatarea senzoriala ;

_ invatarea prin receptare ;

_ invatarea logica ;

_ invatarea mecanica ;

_ invatarea creatoare .

a) Invatarea prin imitare (invatarea prin observarea altora). Se inscrie intr-o teorie

mai larga , cea a invatarii sociale , concept introdus de N.E. Miller si J. Dollard , in

lucrarea sugestiv - intitulata : " invatarea sociala si imitatia " (1941).

Aceasta teorie a imitatiei deschide perspectiva implicarii socialului in explicarea

invatarii umane . Omul poate adesea sa invete prin observarea altor persoane .

Comportamentele acestora sunt modele reale supuse imitatiei de catre cei care se

afla in interactiune sociala . Se presupune ca tendinta spre imitatie este proprie

fiintei umane . Comportamentul educatorului in clasa reprezinta un model prin

imitatie .

b) Invatarea prin rezolvarea de probleme . Se realizeaza prin inlantuirea a doua

sau mai multe reguli insusite anterior . Este tipul superior de invatare care , in

esenta, este expresia efectelor cumulative ale celorlalte tipuri . " Prin acest proces

de combinare a vechilor reguli in altele noi , omul rezolva probleme noi pentru el si

isi formeaza astfel mai multe capacitati noi ." (H. Wallon - 1959 , " Tratat de

psihologie aplicata" pag. 1526 ) . Ele sunt noi pentru el , nu si pentru stiinta .

Rezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an -

terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare ? Este o intrebare

care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii .

c) Invatarea senzoriala . Putem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se

realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele

motrice corespunzatoare . Semnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este

modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din jocul combinat al

factorilor externi si interni – modelul actului, tatonari, exercitiul, autocontrol, corectii etc – va rezulta o

noua desprindere, o noua cucerire."

(I.Radu,"Psihologie scolara", Editura Stiintifica,1974,pag 51)

d)Invatarea prin receptare este cunoscuta si sub denumirea de invatare verbala,de

invatare a conceptelor(notiunilor),de invatare a sensurilor sau de invatare

constienta.

29

Page 30: Joc Invatare

Cel care a studiat acest tip de invatare a fost psihologul David Ausubel. Potrivit

tezei sale fundamentale copiii invata in primul rand cele mai multe prin receptare si

apoi prin descoperire , principiile si ideile ce constituie continutul celor ce urmeaza

a fi invatate sunt prezentate si receptionate de copii si in mai mica masura

descoperite de ei. De aici si denumirea pe care o intalnim de "invatare verbala a

sensului". Deducem astfel ca purtatorul informatiei este cuvantul.Invatarea nu se

reduce la simpla memorare a acestuia, ea presupune in mod necesar intelegera

sensului, prin constientizarea sarcinii de invatat cu ajutorul actunilor mintale

prealabile.

Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un

evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si

fenomene concrete si terminanad cu notiuni (concepte) principii si idei abstracte .

e)Invatarea logica este acea alternativa in care achizitia finala a procesului de

invatare(notiune,principiu,idee etc.)poate fi articulata si inclusa in structura

conjunctiva a subiectului,poate fi corelata cu ceea ce subiectul stie dinainte,dandu-i

astfel acestei achizitii un sens. Achizitia devine veriga sau componenta intra-un lant

mai complex imbogatind-o cu nuante suplimentare.

f)Invatarea mecanica e alternativa in care achizitia finala este doar memorata fara

sa fie articulata cu cunostintele anterioare.

g)Invatarea creatoare presupune cu precadere acest din urma aspect ,

descoperirea unei solutii originale pentru rezolvarea situatiilor problematice . Ea

intervine atunci cand simpla aplicare a unor raspunsuri automatizate sau algoritmi

nu este suficienta pentru descoperirea solutiei .

Mecanismul psihologic intern implicat in acest proces este prea putin cunoscut .

De cele mai multe ori intervine operatia de combinare intr-o structura cognitiva noua

a regulilor invatate anterior .

h)Invatarea prin descoperire se refera la o situatie in care materialul de invatat nu

este prezentat intra-o forma finala , el urmeaza sa fie descoperit ca urmare a unei

activitati mintale si apoi inclus in structura cognitiva a celui ce invata .

Din punct de vedere al formelor de organizare descoperirea se poate realiza

prin instruire individuala in ritm propriu , pe perechi , in grupe mici , sau prin

activitatea independenta in ritm dirijat cu participarea tuturor copiilor .

Se recunoaste ca din punct de vedere teoretic invatarea prin descoperire

constituie un generator al motivatiei si increderii in sine . Accentul pus pe

30

Page 31: Joc Invatare

descoperire in cazul invatarii "are drept efect calauzirea copilului pe o cale

constructiva" ( D. Ausubel, F. Robinson :"Invatarea in scoala", Editura didactica si

pedagogica Bucuresti ,1971, pagina _578 ) . Conditia necesara este ca situatia de

invatare sa fie bine structurata si adaptata particularitatilor de varsta ale celui care

invata cat si continutul disciplinei stiintifice .

In construirea unei activitati putem efectua , desigur , potrivit noilor conceptii

metodologice , combinarea diversa de metode , precum si a fiecarei modalitati de

folosire a formelor , procedeelor sau mijloacelor de invatamant fie pentru intreaga

activitate , fie pentru parti din ea .

Intreaga problematica a invatarii trebuie sa constituie alaturi de predare o

constanta a preocuparilor cadrului didactic la nivel de organizare si desfasurare a

procesului de invatamant .

3.3. PARTICULARITATILE INVATARII LA PRESCOLARI

Invatarea la varsta prescolara se deosebeste in mod distinct de invatarea in

cadrul activitatilor obligatorii .

Invatarea este o activitate complexa a omului in care sunt implicate si alte

procese cognitive . O contributie importanta in invatare o au procesele afective ,

vointa si motivatia ca si atentia si utilizarea numeroaselor deprinderi de toate

felurile.

Prescolaritatea este si stadiul in care se realizeaza o evidenta invatare afectiva

prin observarea conduitelor celorlalti , prin imitarea dar si prin asimilarea unor

cerinte si norme .

31

Page 32: Joc Invatare

Intre trei si sase ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei

mari , si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate .

Invatarea reprezinta o activitate menita sa schimbe comportamentul copilului ,

sa-i faciliteze asimilarea de informatii , sa ajute copilul sa se adapteze la mediu . Ea

presupune asimilarea de cunostinte si abilitati , formarea de capacitati adaptative ,

prelucrare de informatii , aplicarea in practica si evaluare a propriilor performante .

Stiintele educatiei si psihologia au parcurs in ultimile decenii pasi importanti in

descifrarea mecanismelor cognitive , in decriptarea modului cum invata copilul , mai

ales la varsta prescolara .

J.Piaget, Henry Wallon, Vagotski si alti precursori ai psihologiei cognitive au

deschis drumul unor cercetari fructuoase in domeniu, urmate de psihologii si

pedagogii contemporane .

Activitatile din gradinita sunt un antrenament al capacitatii de invatare , in

masura in care sunt adaptate particularitatile si capacitatile de invatare, specifice

varstei. Numai prin cunosterea psihologiei copilului si a personalitatii fiecarui copil

in parte, educatorul poate sa-i organizeze experienta de invatare in asa maniera

incat sa-i faciliteze accesul in cunoastere si sa-i amplifice capacitatile de asimilare

de noi cunostinte , de formare a unor deprinderi de munca intelectuala esentiale in

adaptarea la activitatea scolara .

Cercetarile de psihologie a invatarii, particularizate pentru varsta prescolara ,

subliniaza caracterul concret-intuitiv al invatarii , necesitatea de vehiculare a

obiectivelor si al jocului in dezvoltarea personalitatii prescolarului . Rolul familiei, al

educatorului , al grupului de copii (prieteni si colegi de gradinita) reprezinta factorii

ce influenteaza major evolutia invatarii .

De aici decurg urmatoarele cerinte ale stimularii interesului pentru invatare si

pentru largirea orizontului de conoastere :

_ deschiderea copilului pentru cunoasterea nemijlocita (concret-intuitiva) a realitatii

cu care poate intra in contact direct, pe calea simturilor si a actiunii , a jocului si a

manipularii de obiecte ;

_ largirea cunoasterii prin antrenarea capacitatilor de reflectare la nivelul perceptiilor

si reprezentarilor (dezvoltarea spiritului de observatie , a finetii analizatorilor) ;

_ declansarea curiozitatii epistemice , accentul pe activitati la alegere, care-i trezesc

interesul ;

_ formarea deprinderilor de munca intelectuala accesibile varstei .

32

Page 33: Joc Invatare

Cercetarile au pus in evidenta ca prescolarul are disponibilitati de cunoastere

sporite fata de cele valorificate in gradinita, rezerve de energie neutilizate . Se

impune educarea timpurie si cresterea numarului de conexiuni nervoase (50.000 la

nivel normal) . Generalizarea grupei pregatitoare si , in perspectiva , a gradinitei ar

fi o solutie mai ales pentru situatiile in care familiile nu acorda suficient interes

pentru dezvoltarea intelectuala a copilului . Gradinita de copii ofera cadrul prielnic

pentru organizarea stiintifica a invatarii , esalonarea gradata a sarcinilor de

invatare , conducerea cu profesionalism a copilului pe calea cunoasterii.

Valorificarea experientei de viata a copilului , predominanta jocului ca tip de

activitate si imbinarea activitatilor comune cu cele alese sunt premisele unei invatari

eficiente la varsta prescolara . Recuperarea unor ramaneri in urma , a unor carente

educative din familie , a unor componente gresite se realizeaza numai in cadrul

organizat din gradinita .

Compexitatea invatarii rezulta si din cerintele multiple ridicate de viata scolara

si integrarea sociala viitoare . Copilu este format si informat in domeniul intelectual ,

moral, estetic , fizic, explicativ, religios , s.a. sporind sansele unei adaptari rapide la

activitatea scolara si la exigentele de mediu , integrare scolara si culturala .

Treptat , copiii vor putea trece de la cunoasterea senzorio-motorie la cea

rationala prin valorificarea situatiilor propice invatarii: "curiozitatea vie " a copiilor ,

repetarea, uneori obsesiva a intrebarilor cauzale : "de ce ? ", "cum ? " ,

demonstreaza marea plasticitate a sistemului nervos , capacitatea de a descoperi

relatii cauzale si interpretari stiintifice, daca raspunsurile vor fi formulate adecvat

varstei ( de exemplu , copilul de 5-6 ani intelege si poate explica de ce cad frunzele

toamna , de ce pleaca pasarile calatoare , de ce ingheata apa etc. ) , iar la sapte ani

poate intelege transformarea naturii de-a lungul anotimpurilor . Legarea explicatiilor

teoretice de demonstrarea practica si de experienta copiilor va grabi trecerea lor in

stadiul operatiilor formale , accesul lor la abstractiuni si generalizari .

Dezvoltarea limbajului este spectaculoasa : copilul invata notiuni empirice intr-

un ritm ce nu va mai fi niciodata acelasi in toata viata sa ; se dezvolta la 5-6 ani

limbajul contextual ( chiar in absenta materialului intuitiv ) care face trecerea la

notiunile stiintifice . Gandirea se dezvolta in acelasi ritm cu limbajul , legatura dintre

cele doua procese psihice fiind una de conditionare reciproca .

Imaginatia are un rol de compensare a necunoscutului , de inlocuire a ceea ce

nu poate face copilul in plan real cu planul dorintelor si nazuintelor manifestate in

33

Page 34: Joc Invatare

reverie si joc . Treptat, spre varsta scolara, copilul incepe sa discearna intre real si

imaginar , sa se indoiasca de continutul unor povesti, mituri , sa caute explicatii

rationale ale realitatii.

Actiunea reala este cheia de bolta a dezvoltarii intelectuale. O imagine ( un

tablou ) ilustreaza un acces la abstractie decat in situatia participarii reale, motrice,

intelectuale, afective, motivate si sustinute de curiozitate . Orice fortare a

abstractizarii duce la invatare formala , memorare mecanica , fara eficienta practica.

Poate mai mult decat factorii biologici si nativi , conditiile psihologice si

psihosociale joaca un rol important in invatare .

Atitudinile si formele de conduita se constituie in cea mai mare parte de

invatare , desi se vorbeste si despre " stilul personal " in comportare de la varste

fragede ( 3-4 ani ) . Factorii intaritori ca : repetitia , aprobarea adultului ,

aprecierea reciproca in grup , trairea afectiva pozitiva a reusitei ,

satisfacerea motivului sau a trebuintei care au indemnat la actiune,

isi manifesta din plin influenta . Achizitia unor atitudini nu presupune doar imitarea ,

copierea atitudinii adultilor , ci si imbunatatirea lor prin autocontrol si creatie proprie ,

prin originalitate . Pentru Pia_

get , evolutia personalitatii infantile apare ca o invatare prin asimilareacomodare

(deci ca o adaptare) , ca o constructie de structuri acomodate conditiilor exterioare ,

pe care copilul le asimileaza .

Cautarile recente , starile asupra ansamblului biopsihic structurat ca fundament

al individualizarii copiilor in perioade timpurii ( 3-4 ani ) , conturarea prin invatare a

unor atitudini caracteristice , a unui mod propriu de conduita la solicitarile mediului .

La varsta prescolara mare se remarca o "descentralizare" a psihismului , in

sensul depasirii egocentrismului . Apare identificarea sinelui si eului , in trei ipostaze

(Ursula Schiopu - " Cunoasterea copilului prescolar " ) : sinele sau eul perceput de

copil (autoperceput), cel dorit sau ideal si imaginea de sine reflectata in perceperea

de catre cei apropiati ( parinti, educator ) . Totodata apar relatii sociale de tip eu-tu,

eu-noi, eu-noi-voi , etc. Invatarea psihosociala da nastere unor noi comportamente :

comportarea reverentioasa , salutul, exprimarea gratitudinii , adresarea cu

"dumneavoastra" in discutiile cu adultii , atentie si solicitudine in grup ce constituie

temeiul angregarii normale in colectivul clasei intai . Invatarea comportamentelor

civilizate , a regulilor morale elementare si aplicarea lor in practica sunt desigur un

domeniu important al muncii educative din gradinita .

34

Page 35: Joc Invatare

IV. RELATIA JOC-INVATARE LA PRESCOLARI

4.1. RELATIA JOC-INVATARE

" Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi . Visele sunt realizari in

avanpremiera "

Goethe

Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a

invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a

dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga

sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este

strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei

conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si

35

Page 36: Joc Invatare

nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe

structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand

structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea

dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si

sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii.

Baza invatamantului prescolar trebuie sa o constituie activitatea operational -

activa a copilului,care ii ofera copilului prilejul de initiativa si experienta - constituind

o baza pentru formularea verbala a cunostintelor.

Se stie ca invatarea este uneori obositoare-daca nu intelectual, cel putin

fizic.De aceea ,introducand cu mult tact ,cu pricepere,activitati de joc,cream o

legatura ,o continuitate cu perioada de varsta anterioara , iar prin reusita actiunii

intreprinse,ii dam copilului satisfactie , ii captam pentru mai departe intelectul, il

invioram.

In frageda copilarie,invatarea este naturala si spontana.Curiozitatea si

gandirea care-l stimuleaza in joc sunt parte integrata din placerea sa de a

invata.Prin joc ,copilul se aventureza in necunoscut, incercand sa vada cat poate sa

construiasca de inalt un turn din cuburi; cate obiecte diferite poate modela din

plastilina , testand astfel si materialul de joc si pe sine .

Jocul da copilului prescolar "simplu" ideilor importante , care treptat constituie

"mijloacele" cu ajutorul carora el va cuprinde , mai tarziu, mai multe concepte

complexe , cand copilul va dobandi o gandire profunda .

Tot jocul este cel care da posibilitatea copilului de a fi mai de graba un

initiator in propria sa lume decat o persoana manipulata si disciplinata tot jocul

determina cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire,

lasindu-i la indemana libera optiune, libera directionare, fantezia si imaginatia.

Imbinarea judicioasa a elementelor de joc cu cele de invatare constituie un

mijloc important de pregatire psihologica a copilului pentru scoala.

Jocul de asemenea, trebuie indrumat de adult, fara ca prin aceasta

spontanietatea copilului sa fie stingherita.

Rolul educatoarei consta in orientarea si conducerea jocului nu numai pentru

clarificarea scopurilor urmarite, dar si pentru sporirea efortului constient in

directionarea efectelor educative.

In functie de particularitati de varsta ale prescolarilor, insusi procesul de

invatare prezinta anumite particularitatile. Aceste particularitati sunt, de fapt, un

36

Page 37: Joc Invatare

rezultat al legaturilor ce se stabilesc intre joc si invatare pe parcursul perioadei

prescolare. Aceasta corelatie intre cele doua forme de activitate nu ramane

constanta. Ca regula generala, pe masura ce se trece de la o grupa prescolara la

alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile

copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate(la prescolarii

mari). La aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai

organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub

aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala.

Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din

grupa mijlocie si cei din grupa mare " de-a scoala ". Se observa ca sensul

principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie.

Cand se joaca " de-a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si

actiunilece decurg din actiunile jocului (trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala,

drumul spre scoala, asezarea in banci, etc). Invatarea ca atare nu apare de loc in

jocurile copiilor.

Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se

afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi",

a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. Prin

urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. Semnificativ

este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des

fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste

noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o

noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere.

Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este

conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura

introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in

activitatea psihica a copilului; la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si

formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc.

Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de

educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul

manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva.

Pe el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu

creionul pe hartie diferite linii intortocheate. La fel se intampla si cu celelalte

activitati. Pe el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin

37

Page 38: Joc Invatare

asezarea cuburilor realizarea unei constructii, prin modelarea plastilinei

confectionarea unei jucarii. De asemenea, asimilarea cunostintelor si insusirea

deprinderilor nu constituie pentru copil o problema de rezolvat Cu toate acestea,

prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc copilul isi insuseste unele

cunostinte si face pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala.

Aceasta particularitate psihologica a invatarii la varsta prescolara unica face

necesara includerea "procedeelor de joc" in desfasurarea activitatilor obligatorii. Pe

aceasta cale se capteaza mai usor atentia, se intesifica procesele de analiza si

sinteza, se dirijeaza miscarile si actiunile, se mentine viu interesul copiilor pentru

activitatea desfasurata Jocul devine astfel un important mijloc pentru insusirea

cunostintelor si deprinderilor, daca este imbinat in mod rational cu elemente de

invatare.

Jocurile si invatarea sunt formele de activitate sub influenta carora copilul

prescolar se formeaza si se dezvolta. Intre aceste forme exista o stransa legatura.

La diferite etape ale varstei prescolare,corelatia dintre joc si invatare se realizeaza

in forme specifice. La varsta prescolara mica jocul ocupa in preocuparile copilului

locul central. Chiar si invatarea implica anumite elemente de joc. Totusi in formele

cele mai simple motivele invatarii incep sa se constituie chiar si la prescolarii mici.

Aceste motive nu sunt dominante fata de motivele jocului. La prescolarii din

grupa mijlocie si din cea mare, interesul pentru invatare creste din ce in ce mai mult.

Cu toate acestea jocul nu-si pierde din insemnatate nici la aceasta varsta. El

ramane si mai departe tipul fundamental de activitate prescolara, care indeplineste

importanta functiei educative. Astfel, in procesul jocului, copilul isi insuseste mai

bine semnificatia sociala si isi formeaza mai usor unele deprinderi practice

elementare.(De pilda, in cadrul unor jocuri,presolarii confectioneaza din diferite

materiale cadouri pentru altii).

Jocul si invatarea exercita o influenta pozitiva asupra dezvoltarii psihice a

copilului. La randul lor, ele sufera influenta pozitiva a acestei dezvoltari. Nivelul tot

mai inalt al dezvoltarii psihice generale a copilului actioneaza pozitiv asupra nivelului

la care se desfasoara cele doua forme de activitate. In aceasta consta influenta

reciproca, relatia dialectica intre joc si inavatare , pe de o parte si dezvoltarea

psihica generala a prescolarului, pe de alta parte. Fiind factori importanti ai

dezvoltarii psihice, jocul si invatarea sunt in acelasi timp si un efect al acestei

dezvoltari. In felul acesta , in procesul desfasurarii activitatilor obligatorii se

38

Page 39: Joc Invatare

creaza premisele psihologice ale pregatirii precolarului pentru activitatea de invatare

in scoala.

In procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare

a copiilor ,ca procedeu de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le

propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de

cunoastere si dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile.

"Prin joc , ca activitate inrstuctiv educativa , se realizeaza adapterea

copilului la invatarea sistematica,prin libera manifestare a spiritului de

independenta in efectuarea diferitelor activitati, jocuri simuland la maximum

actvismul copilului."

(El. Pop,"Jocuri si alte activitati la alegerea copiilor" in "Programul gradinitei",in

"Jocuri si alte actvitati alese " - supliment al revistei pedagogice, Bucuresti

1976,pag 11)

In literatura pedagogica,ca mijloc de instruire si educare, jocul este cunoscut

sub numele de joc didactic-forma de invatare prin joc.

Ca mijloc de invatare,jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor,prin

el procedeul luand cunostinta cu observatiile si fenomenele lumii

inconjuratoare,proprietatile,relatiile si raporturile dintre ele, invatand sa le

denumeasca.Tot in cadrul jocului se dezvolta perceptia, imaginatia, memoria,

gandirea etc. ; copiii isi pot exprima in joc impresiile ,descoperirile si starile afective

jocul - ca forma a invatarii-contribuind astfel la dezvoltarea proceselor si insusirilor

psihice.

Prin joc, copilulu isi exerseaza pronuntia, isi imbogateste vocabularul invata sa

faca unele generalizari care duc la precizarea continutului notional. Imbinand

elementele de invatare cu cele de joc si invers, copilul isi imbogateste sistematic

cunostintele.

Jocul creeaza premisele comporatarii constiente a copiilor, conditie esentiala a

invatarii.Indiferent de forma pe care o imbraca,jocul dezvolta capacitatea de

cunoastere a copilului, cultiva sentimentele dintre cele mai variate, educa

vointa,pune bazele, insusirii pesonalitatii, incat toate aceste modificari aparute in

viata psiho-fizica au o inraurire pozitiva asupra desfasurarii tot mai eficiente a

activitatii organizate in scopul invatarii.Relatiile dintre invatarea sistematica si joc

este suportul pe care se sprijina intreaga activitate instructiv-educativa din gradinita.

39

Page 40: Joc Invatare

Participarea activa, optionala si libera la jocuri a copilului duce permanent la

invatarea noului,invatarea sistematica la aceasta varsta nu poate fi conceputa in

afara jocului.

Sintetizand cele relatate mai sus privind raportul dintre joc si invatare dirijata in

anii prescolaritatii , putem retine urmatoarele coordonate generale :

a)_ la varsta prescolara activitatea de invatare dirijata nu se poate realiza decat in

sprijinul jocului , ea trebuie sa contina elemente ludice pentru a se inscrie printre

ocupatiile preferate si sa poata fi finalizata in cele din urma ;

b)_ invatarea dirijata nu se poate realiza in mod strict -independent ci numai in

prezenta si sub indrumarea atenta, pas cu pas, a educatoarei;

c)_ invatarea , sub aspectul continutului , nu se poate ridica decat pana la nivelul

real de a gandi si actiona ( obiectual, verbal, afectiv ) al copilului , teoria structurilor

mintale a lui J. Piaget fiind convingatoare din punct de vedere stiintific .

Jocul si invatarea influenteaza pozitia dezvoltarii psihica generala.

Influenta lor este reciproca , pentru ca intre joc si invatare exista o relatie dialectica .

Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare , la varsta prescolara se

stabilesc raporturi de interdependenta si conditionare reciproca . Forma specifica de

realizare a invatarii in aceasta perioada este jocul . Prin el copilul invata , iar prin

intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de dezvoltare psihica si implicit ,

forme si tipuri , progresiv superioare de joc ( de la jocul de manipulare simpla de

obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de

constructie, iar in final la jocul de dramatizare si cel cu reguli ) .

In perioada prescolara , desi jocul detine importante functii formative, el nu

este unica forma de activitate prin care se asigura dezvoltarea psihica a copilului .

Activitatea de invatare de tip scolar organizata sub forma activitatii comune,

intregeste si desavarseste functia formativa a jocului .

Relatia dintre joc si invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in

varsta , in sensul ca activitatea comuna castiga din ce in ce mai mult teren (de la

durata de 10-15 minute la durata de 25-30 minute).

Datorita schimbarilor ce se produc in psihicul copilului , jocul se poate schimba

trecand de la un stadiu de dezvoltare la altul, devenind treptat o forma de activitate

tot mai complexa , intre joc si dezvoltarea psihica , existand un raport corelativ -

stimulator . Deci, invatarea imbraca forme diferite potrivit particularitatilor

40

Page 41: Joc Invatare

caracteristice dezvoltarii psihologice a copilului . In perioada prescolara copilul

invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa

programul adultilor , in activitatile comune .

La varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si

deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc

pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs.

Trecand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a

deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc .

Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal ,

pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind

posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei

dobandite anterior . La aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in

activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt

folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele .

La grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta ,

realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu – se anumite procedee

mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare,

straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul

intelectual .

Asa cum rezulta din cercetarile lui J. Piaget , invatarea este un fenomen

specific adaptarii omului la viata sociala .

In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa

proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si

intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se

imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste.

" Unele jocuri sunt inventate chiar de spiritul copiilor, altele sunt

inchipuite si organizate de educatoarea lor, anume pentru a ocupa placut pe

copii cu o activitate ce contribuie, fara se se observe, la educarea lor "

(I. Gavanescu) .

41

Page 42: Joc Invatare

4.2. PROIECTE DIDACTICE

Raspunde repede si bine!

Grupa: Mare si Pregatitoare

Obiective operationale:

- sa constituie multimi dupa criterii comune;

- sa aprecieze cantitaea numarare si punere in corespondenta in vederea formarii

sirului crescator ;

- sa formeze conform algoritmului sirul crescator si descrescator(0-10, 10 - 0),

precizand locul fiecarui numar in sirul de numeric ;

- sa raporteze cantitatea la numar, respectiv la cifra corespunzatoare, recunoscand

si stabilind vecinii numerelor;

- sa contina si sa descompuna un numar dat in variante posibile;

42

Page 43: Joc Invatare

- sa efectueze operatii simple de calcul oral recunoscand semnificatia simbolurilor

aritmetice(+; -; =);

Sarcina Didactica

- formarea sirului crescator si descrescator in limitele 0 -10, numararea

constienta in limitele 0 -10; operatii de calcul matematic in limitele 0 -10.

Reguli de joc

- toate sarcinile jocului incep si se termina la semnalul educatoarei raspund

copiii desemnati de aceasta sau de copii; toate sarcinile propuse in " asigurarea

performantei" sunt considerate probe de concurs; castiga echipa care rezolva

"repede si bine" sarcinile propuse prin probe; fiecare proba va fi punctata cu bulina

corespunzatoare pe tabla de evidenta a rezultatelor.

Elementele de joc:

- clopotel, trompeta, toba,teme de concurs,mascote distinctive.

Continutul matematic:

- sir crescator, descrescator, numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica.

Strategia didactica

Metode si procedee:

- conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul.

Material didactic:

a) demonstrativ: multimi de jetoane(fructe, 1-10), flanelograf, cifrele 0 –10 , tabla

magnetica , siluete cu magnet, tabla pentru evidenta rezultatelor , medalioane cu

fructe pentru recompensa.

b) distributiv: cosulete, jetoane(flori de sezon) cifrele 0 -10, simbolurile (+ , - , =),

diagrama colorata, panou cu buzunare orizontale, fisa individuala, creioane

colorate.

Strategie simulativ-evaluativa;

- aprecieri, recompense.

Resurse temporare : 30 de minute.

43

Page 44: Joc Invatare

MOMENTE

PEDAGOGICE

CONTINUTUL ACTIVITATII

ACTIVITATEA

EDUCATOOAREIACTIVITATEA COPIILOR

Introducerea in

joc

PREGATIREA

ACTIVITATII

_ creeaza conditii optime de

desfasurare a activitatii

_ aranjeaza masutele si

scaunele in forma de semicerc ;

_ pregateste si distribuie

materialul

_intra ordonat in sala de

grupa si isi ocupa locurile.

PREZENTAREA

OBIECTIVELOR

SI A

_anunta titlul jocului :

"Raspunde repede si bine!"

_solicita denumirea materialului

_repeta titlul jocului propus

spre desfasurare

_denumesc materialul demon

44

Page 45: Joc Invatare

REGULILOR

JOCULUI

Captarea atentiei

Enuntarea

scopului si a

obiectivelor

demonstrativ

_prezinta scopul si obiectivele,

jocului in termeni accesibili.

strativ;

_recepteaza cele enuntate.

DEMONSTRARE

A JOCULUI

Reactulizarea

cunostintelor cu

privire la

compararea

cantitatii,

punerea in

corespondenta

locul numerelor

in sirul numeric.

_la semnalul sonor(clopotel)

propune constituirea de multimi

dupa forma;

_cere compararea cantitatii

global si prin numarare;

_propune compararea prin

punere in corespondenta in

vederea realizarii sirului

crescator;

_solicita formarea sirului

descrescator la tabla magnetica;

_la semnal ( trompeta ) cere

raportarea cantitatii la numar ,

respectiv la cifra corespunza-

toare (antreneaza cat mai multi

copii); (lucreaza simultan la

cele doua siruri, respectiv la

flanelograf sir crescator si la

tabla magnetica-sir descresca-

tor;

_solicita precizarea locul

fiecarui multimi in sirul numeric,

stabilind vecinii, numere pare si

impare; _propune exercitii de

tipul " Gaseste greseala "

producand greseli intentionate

in asezarea multimilor in sir

crescator , respectiv a cifrelor

_constituie multimi dupa

forma la masa educatoarei;

_compara multimile stabilind

multimea cu cele mai multe

elemente(10) si multimea cu

cele mai putine elemente (1),

apoi multimea fara nici un

element(0-vida);

_numara prin gest de

incercuire

_enunta algoritmul de

formare a sirului crescator,

lucreaza la flanelograf ;

_rezolva sarcina motivand

algoritmul de formare ;

_asociaza cifrele numarului

din multime ;

_verbalizeaza corect actiunile

_caracterizeaza multimile in

limbaj matematic adecvat ;

_sesiseaza greseala produsa

caracterizeaza si verbalizea-

za actiunea (ex: multimea cu

9 elemente nu poate fi

asezata intre multimea cu 3 si

4 elemente , deoarece

multimea cu 9 elemente se

afla intre multimea cu 8 si 9

45

Page 46: Joc Invatare

corespunzatoare . elemente )

EXECUTAREA

JOCULUI

_ propune desfasurarea jocului

pe echipe distribuind mascote

distinctive (fluturasi si buburuze)

_precizeaza regulile si sarcinile

jocului stabilind ideile de reusita

si sistemul de evidenta a

rezultatelor (fiecare lucru se

puncteaza si se considera proba

la concurs );

(toate probele incep la semnalul

"repede si bine" ) .

PROBA Nr. 1

"Colorati pe tabel atatea

patratele cat indica cifra !"

(sarcinile sunt rea- lizate pe fise

de evaluare) .

PROBA Nr. 2

"Ordonati margaretele pe

diagrama colorata , numarati-le"

a)"Luati margareta cores-

punzatoare insir numarul de zile

dintr-o sapatamana asezati-o in

buzunarul corespunzator al

punctului; asociati-i cifra " (7)

b) " Luati din sir margareta

corespunzatoare nr. degetelor

de la ambele maini , asezati-o in

buzunarul corespunzator ;

asociati-i cifra corespunzatoare"

(10) ;

c) " Numarati in gand cate

picioare are un catel ! ; luati

margareta corespunzatoare nr.

_ recepteaza enunturile

educatoarei

_"echipa fluturasilor"

realizeaza sirul crescator 0-

10 ;

_"echipa buburuzelor"

realizeaza sirul descrescator

10-0

_realizeaza sarcina utilizand

corect nr ordinal (1-10) ;

_rezolva sarcinile in timpul

acordat .

46

Page 47: Joc Invatare

de picioare si asezati-o in

buzunarul corespunzator

asociati-i cifra (4) ;

COMPLICAREA

JOCULUI

Realizarea feed-

back -ului si

obtinerea

performantei

PROBA Nr. 3

"desenati in caseta libera , prin

corespondenta, bulinele de pe

domino Ce nr de buline ati

obtinut?"

"incercuiti cifra corespunzatoare

nr de buline obtinut ! " (9) ;

"descompuneti grupa florilor in

subgrupe ! Incercuiti cifra

corespunza – toare numarului

de flori din inimioara ! " (10)

PROBA Nr. 4

"puneti toate ciupercile in cos ,

desenati pe eticheta atatea

liniute cate ciuperci sunt ! (6+1),

incercuiti semnul potrivit

operatiei facute " .

PROBA Nr. 5

_propune spre rezolvare o

problema inregistrata pe

casetofon :

" Pe o racheta zboara iuti

Opt viteji cosmonauti .

Doi coboara pe o planeta

Cati au ramas in racheta ?"

_Rezolva sarcinile propuse la

semnal (clopotel) !

_Rezolva operatia de

adunare si incercuieste

semnul corespunzator !

_Receptioneaza exercitiul si

rezolva operatia de scadere

utilizand simbolurile

matematice adecvate ! ( 8-

2=6 ) .

INCHEIEREA

ACTIVITATII _Apreciaza calitatea rezolvarii

sarcinilor , stabileste echipa

castigatoare, ofera recompense;

_participa la evaluarea

rezultatelor alaturi de

educatoare;

_ies ordonat din sala de

grupa intonand un cantec

numaratoare

47

Page 48: Joc Invatare

PROBA 1

PROBA 2 - 3

PROBA 4

48

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Page 49: Joc Invatare

PROIECT DE ACTIVITATE

Data :

Grupa : pregatitoare

Denumirea activitatii:Activitate de educatie a limbajului

Tipul activitatii:memorizare

Tema:"De pe-o buna dimineata"de Otilia Cazimir

Scopul :

-exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea

poeziei

-formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele

gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate;

Obiective operationale :

O1:Sa precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara

O2:Sa-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei (de exemplu

"mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba")

O3:Sa recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul,

tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei

O4:Sa memoreze poezia "De pe-o buna dimineata",de Otilia Cazimir

Strategii didactice : mixte

Metode si procedee : conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demon-

stratia .

Mijloace de invatamant : _ textul poeziei

_ plansa reprezentand un tablou de primavera

Forme de organizare : frontal , individual

Durata activitatii : 30-40 minute

49

Page 50: Joc Invatare

De pe-o buna dimineata

de Otilia Cazimir

De pe-o buna dimineata

Cu tulpina de carcel,

A sarit un gandacel

Cu mustatile de ata

Alti gandaci, marunti si rosii ,

Care-si poarta fiecare

Ochelarii pe spinare ,

Dorm la soare, somnorosii .

Iar pe-un fir de papadie ,

Ce se-nalta drept, din iarba,

Suie_un carabus cu barba ,

In hainuta aurie .

Suie, mandru si grabit ,

Sa vesteasca lumea mare ;

" _ Prea cinstita adunare ,

Primavara a sosit . "

MOMEN

TELE

ACTIVI-

TATII

ACTIVITATEA

EDUCATOOAREIACTIVITATEA COPIILOR

STRATE-

GII

DIDACTI-

CE

ORGANI

ZAREA

ACTIVI-

TATII

_vor fi antrenati copiii pentru

asezarea mobilierului (a

scaunelor) in forma de

semicerc ;

_copiii vor ajuta la

asezarea scaunelelor sub

forma de semicerc si vor

ocupa locul stabilit de

50

Page 51: Joc Invatare

educatoare sau dorit de ei ;

INTRO-

DUCE-

REA IN

ACTIVI-

TATE

_copiii vor fi intrebati in ce

anotim ne aflam noi acum

_"noi ne aflam in anotimpul

primavara"

conversa-

tie

euristica

CAPTA-

REA

ATEN-

TIEI

_"eu v-am pregatit o surpriza

: o plansa in care sunt

prezentate multe lucruri

frumoase . Despre ce

credeti voi ca este vorba in

imagine ?"

_"dupa ce v-ati dat seama ca

este primavara?"

_"In imagine este vorba de

anotimpul primavara"

_"noi ne-am dat seama ca

este primavara pentru ca

soarele straluceste pe cer,

zapada s-a topit, copacii au

inflorit, copiii sunt imbracati

mai subtire, se intorc

pasarile calatoare, oamenii

incep muncile agricole de

primavara, iar insectele au

revenit la viata "

ANUNTA

REA

TEMEI

_"Copii, astazi, la activitatea

de educatia limbajului , as

vrea sa invatam impreuna o

poezie care se numeste

<<De pe-o buna dimineata>>

scrisa de Otilia Cazimir "

Explicatia

PREZEN

TAREA

CONTI-

NUTU-

LUI

_"Daca o sa ascultati cu

atentie sunt sigura ca o

puteti invata si voi foarte usor

si repede ." Educatoarea va

recita o data poezia dupa

care o va explica

folosindu_se de imaginea

prezentata anterior . Ea va

explica expresii si cuvinte noi

din text . "Vreti sa

_" Da "

_Copiii vor fi atenti sa

retina cat mai multe si mai

corect din poezie ;

_se vor anunta cativa copii

pentru a recita strofa .

Copiii vor recita, pe rand,

strofele poeziei.

exercitiul

verbal

51

Page 52: Joc Invatare

invatati aceasta poezie ? "

"Atunci o s-o mai recit iar voi

veti incerca s-o retineti !"

Educatoarea mai recita o

data poezia dupa care reia

prima strofa .

"Cine doreste sa recite prima

strofa sa pofteasca in fata !"

Se va continua memorarea

celorlalte strofe , de fiecare

data reluandu-se strofa

anterioara ;

Evalua-

rea

In final se va propune un joc,

"Contiuna tu" _ in care copii

numiti vor recita poezia de

unde a ramas copilul solicitat

inaintea lor .

Copiii numiti vor continua

sa recite de unde a ramas

copilul care a recitat inainte

exercitiul

verbal

Incheie-

rea

activitatii

In incheiere, copiii care au

memorat corect poezia vor

primi , drept stimulent, un

gandacel prins in piept,

52

Page 53: Joc Invatare

PROIECT DE ACTIVITATE MULTE – PUTINE

GRUPA MARE SI PREGATITOAREObiective operationale :_ sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date ;

_ sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic

corespunzator ("multe", "putine", "tot atatea") si sesizand constanta cantitatii

indiferent de locul multimii ;

_ sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare ;

_ sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala .

Sarcina didactica :

_ sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si

punerea in corespondenta ;

Regulile de joc :

_ prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale ,

propuse prin obiectivele jocului ; raspunsurile corecte vor fi recompensate prin apla-

uze .

Elementele de joc :

_ prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea

ochilor.

Continutul matematic :

_corespondenta , compararea globala a doua multimi .

Strategia didactica :

Metode si procese :

_ conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin

descoperire .

Material didactic :

53

Page 54: Joc Invatare

a) demonstrativ : jucarii diferite ca forma, marime, culoare si dimensiuni, tabla

magnetica, figuri magnetice , flanelograf, panou etajera, cifrele 1-5, fluier, toba ;

b) distributiv : cosulet cu jetoane , 4 veverite, 5 brazi, cifrele1-5, panou cu buzu-

nare, diagrame din sarma, carioca, fisa individuala .

Strategie stimulativ - evaluativa :

_aprecieri , recompense

Resurse temporale :

_ 30 de minute

MOMENTE

PEDAGOGICE

CONTINUTUL ACTIVITATII

ACTIVITATEA

EDUCATOOAREIACTIVITATEA COPIILOR

INTRODUCE-

REA IN JOC

Pregatirea clasei

pentru activitate

_aeriseste sala de grupa ;

_aranjeaza masutele si

scaunelele sub forma de

semicerc ; _pregateste si

distribuie materialul didactic .

_ intra ordonat in sala de

grupa si isi ocupa locurile,

ANUNTAREA

TITLULUI SI A

SARCINILOR

JOCULUI

Captarea atentiei

Enuntarea

scopului si a

obiectivelor

_ iepurasul propune denumirea

materialului demonstrativ (prin

descoperirea partiala) ;

_anunta titlul jocului "Multe-

putine" _enunta , in termeni

accesibili , scopul si obiectivele

jocului ;

_denumirea materialului ;

_repeta titlul jocului ;

_recepteaza si repeta cele

enuntate de educatoare .

DEMONSTRA_

REA JOCULUI

SI JOCUL DE

PROBA

REACTUALIZA_

REA

CUNOSTINTE

_LOR CU

PRIVIRE LA

CONSTITUIREA

_propune constituirea de

multimi dupa criteriul formei la

tabla magnetica ;

_propune compararea celor

doua multimi prin aprecierea

globala ; _solicita copiii in

compararea multimilor prin

punerea in corespondenta dupa

algoritmul cunoscut (1-1) ;

_propune celor doua multimi

_ constituie multimea fetelor

si baietilor ( figurine

magnetice )

_sesizeaza diferentele

cantitative (mai multi baieti

decat fete) ;

_realizeaza corespondenta

intre elementele celor doua

multimi, motiveaza actiunea

(un baiat ramane fara

54

Page 55: Joc Invatare

DE MULTIMI

DUPA CRITERII

DATE ;

APRECIEREA

CANTITATII

prin numarare ;

_cere asocierea cantitatii la

numar, respectiv la cifra ;

_la semnalul "Iepurasului"

(bataia in toba ), sarcina

propusa este de a constitui

submultimi dupa criterii

considerate simultan ( forma -

marime - culoare ) ;

pereche) _stabilesc

neechivalenta (cu un element

mai mult , respectiv mai

putin) ; _motiveaza actiunea

in limbaj corespunzator ;

_rezolva sarcina enuntata

_contine submultimi

(submultimea mingilor

mari_rosii si submultimea

mingilor mici_galbene);

_motiveaza actiunea ;

DEMONSTRA_

REA JOCULUI

SI JOCUL DE

PROBA

REACTUALIZA_

REA

CUNOSTINTE

_LOR CU

PRIVIRE LA

CONSTITUIREA

DE MULTIMI

DUPA CRITERII

DATE ;

APRECIEREA

CANTITATII

_propune realizarea

echivalentei celor doua multimi

prin adaugarea sau suprimarea

unui element ; _solicita

desfasurarea unei probe-

exercitiu avand ca sarcina

"Unde am asezat multimile ?" si

"Ce stii sa spui despre ele ?"

_propune compararea a trei

multimi constituite pe criterii

simultane

(forma_culoare_dimensiune)

folosind diagrame din sarma ;

_la semnalul "Iepurasului"

(bataia din toba), schimba

configuratia unei multimi , doua ,

ramanand neschimbate .

_sesizeaza echivalenta prin

trasarea liniilor de

corespondenta de la 1 la ; _la

semnalul "Iepurasului",

sesizeaza echivalenta ;

_contituie multimile dupa

criteriile date ;

_compara multimile prin

aprecierea globala si

numarare ;

_sesizeaza neechivalenta

multimilor ;

_motiveaza toate situatiile

create in constituirea

multimilor si in comparare;

_inchid si deschid ochii la

semnal, sesizand echivalenta

multimilor indiferent de

configuratia elementelor (au

tot atatea elemente) .

EXECUTAREA

JOCULUI

Intensificarea

_ "Iepurasul" (educataora

solicita copiii sa denumeasca

materialul din cosulet ;

_denumesc materialul din

cosulet ;

_constituie multimea

55

Page 56: Joc Invatare

retentiei si

asigurarea

transferului

_cere constituirea multimilor

dupa criteriul formei ;

_la semnalul sonor (fluier)

propune realizarea

corespondentei intre ele-

elementele celor doua multimi ;

_solicita raportarea numarului la

cantitate , respectiv la cifra

corespunzatoare ;

_la bataia in toba le cere copiilor

sa descopere posibilitatile de

realizare a echivalentei celor

doua multimi (prin adaugare si

suprimare); _printr-un

exercitiu rapid , propune copiilor

adunarea materialului de pe

masute spunand : "Asezati in

cosulet multimeaa care are tot

atatea elemente cate picioare

are iepurasul !" ;

_"Asezati in cosulet multimea

care are tot atatea elemente

cate degete aveti la o mana !"

veveritelor si a brazilor ;

_formeaza perechi dupa

algoritmul cunoscut , pe

flanelograful individual ;

_motiveaza actiunea utilizand

limbajul matematic adecvat

(multe- putine) ;

_rezolva sarcina , motivand-o

corespunzator; _obtin multimi

cu"tot atatea elemente" ;

_verbalizeaza actiunea ;

_aseaza in cosulet multimea

cu 4 elemente; _aseaza in

cosulet multimea cu 5

elemente .

COMPLICAREA

JOCULUI

Realizarea feed-

back-ului si

obtinerea

performantei

_prezinta fisele de lucru si

solicita rezolvarea itemilor

propusi: "Formati prin

incercuire,multimi dupa forma !"

"Formati perechi intre

elementele celor doua multimi !"

" Daca sunt mai multi iepurasi

decat morcovi colorati patratul,

daca nu , colorati cercul !"

_rezolva itemii propusi in fisa

de lucru , in timpul acordat .

INCHEIEREA

ACTIVITATII

_apreciaza modul de

desfasurare al activitatii ;

_participa la aprecierea

rezultatelor ;

56

Page 57: Joc Invatare

_evalueaza si apreciaza

rezolvarea itemilor din fisa ;

_fixeaza titlul jocului "Multe-

putine"

_repeta titlul jocului si ies

ordonat din sala de grupa.

57

Page 58: Joc Invatare

PROIECT DIDACTIC

NUMARAM SI SOCOTIMGRUPA MARE SI PREGATITOARE

Obiective operationale :

_sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si

apoi la cifra;

_sa numere in limitele 0-10

_sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia

ilustrata;

_sa efectueze calculul oral cu 1-2 unitati ;

_sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv a-

vand ca material intuitiv o situatie ilustrata ;

_sa rezolve independent eternii propusi pe fisa.

Sarcina didactica :

_rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv,

reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei.

Regulile de joc :

_toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei.

Elementele de joc :

_RITA VEVERITA (marioneta)

Continutul matematic :

58

Page 59: Joc Invatare

_numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica .

Strategia didactica :

Metode si procese :

_explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire.

Material didactic :

a) demonstrativ : probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine

magnetice , semnele " + " , " - " , " = " (magnetice) , caseta cu probleme

inregistrate.

b) distributiv : cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa

individuala,creioane colorate,flanelograf individual.

Strategie stimulativ - evaluativa :

_aprecieri , recompense

Resurse temporale :

_ 30 de minute

8 + 1 =

10 - 1 =

59

Page 60: Joc Invatare

9 + 1 =

7 - 1 =

5 + 2 =

6 - 2 =

MOMENTE

PEDAGOGICE

CONTINUTUL ACTIVITATII

ACTIVITATEA

EDUCATOOAREIACTIVITATEA COPIILOR

INTRODUCERE

A IN JOC

Pregatirea clasei

pentru activitate

_aeriseste sala de grupa

_aranjeaza masutele si

scaunelele in forma de clasa

_distribuie materialul

_intra ordonat in sala de

grupa si isi ocupa locurile

PREZENTAREA

OBIECTIVELOR

SI A

REGULILOR

JOCULUI

Captarea atentiei

Reactualizarea

cunostintelor cu

privire la

formarea sirului

crescator

_anunta modul de desfasurare a

activitatii si solicita denumirea

materialului ;

_solicita formarea sirului

crescator 0-10dupa algoritmul

cunoscut ( se lucreaza la

flanelograf ) ;

_solicita numararea elementelor

multimilor prin asocierea

numarului, cifrei , la cantitate ;

_solicita numararea crescatoare

si descrescatoare in limitele 0 -

10 , respectiv 10 - 0 ;

_le propune caracterizarea unei

multimi din sirul numeric ,

_denumesc materialul ;

_formeaza sirul crescator 0-

10, motiveaza actiunile

efectuate ;

_numara elementele prin

incercuire , asociaza cifra

corespunzatoare ;

_numara crescator si

descrescator in limitele 0-

10 si 10 - 0 ;

_caracterizeaza multimea

propusa , stabilind numarul

de elemente , vecinii . cifra

corespunzatoare , numere

pare si impare ;

60

Page 61: Joc Invatare

precum si a unui numar in sirul

numerelor naturale prin cerinte

ca " "Ce stii sa spui despre

multimea cu 7 elemente ? "

sau "Ce stii sa spui despre

numarul 8?" _anunta titlul

jocului "Numaram si socotim"

precizand obiectivele pe

intelesul copiilor ;

_ precizeaza regulile jocului .

_recepteaza cele enuntate de

educatoare ;

_repeta titlul jocului .

EXECUTAREA

JOCULUI

Intensificarea

retentiei si

asigurarea

transferului

_ solicita denumirea materialului

din cosulet ;

_ propune rezolvarea unor

probleme de adunare si scadere

cu 1-2 unitati (enumturile

problemelor au ca elemente

materialul individual al copiilor :

ex. <<Andrei are 6 cartonase ,

Ionut ii mai ofera un cartonas.

Cate cartonase are acum Andrei

?>> etc.)

_cere rezolvarea unor probleme

ilustrate care contin operatii de

adunare si scadere cu 1-2

unitati;

_propune rezolvarea unor

probleme inregistrate pe caseta

audio;

_solicita copiii in formularea de

probleme cat mai diverse in

continut si rezolvare (operatii de

adunare si scadere cu 1-2

unitati);

_solicita rezolvarea itemilor de

_denumesc materialul ;

_rezolva problema sub forma

de exercitii utilizand cifre si

simboluri matematice (6+1=7)

; _formuleaza enuntul "citind"

ilustratia , gasesc solutia si

redau operatia folosind

simbolurile corespunzatoare ;

_audiaza enuntul , gasesc

solutia si rezolva operatia

respectiva ;

_rezolva probleme propuse

de colegi; _redau

operatia folosind cifre si

simboluri;

_rezolva operatiile folosind

semne grafice cunoscute;

61

Page 62: Joc Invatare

pe fisele individuale (operatii de

adunare si scadere) .

INCHEIEREA

ACTIVITATII

_apreciaza modul de

desfasurare al activitatii ; ofera

recompense .

_ies ordonat din sala de

grupa

PROIECT DIDACTIC

GRUPA MARE - PREGATITOARE

CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educarea limbajului

TEMA ACTIVITATII : " Raspunde repede si bine ! "

MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic

OBIECTIVE GENERALE :

_ consolidarea notiunilor de : propozitie , cuvant, silaba si sunte ;

_ exersarea deprinderii de a desparti cuvintele in silabe ;

_ exersarea capacitatii de a reprezenta grafic despartirea propozitiilor in cuvinte si a

cuvintelor in silabe ;

_ exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical

si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini ;

_ dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere

gramatical ;

_ stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei ;

_ dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv.

OBIECTIVE OPERATIONALE :

1. Sa discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete .

2. Sa indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe .

3. Sa alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date .

4. Sa enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica

cifra de pe jeton .

5. Sa reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si

despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale .

62

Page 63: Joc Invatare

6. Sa "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute .

FORMA DE ORGANIZARE : concurs pe echipe

STRATEGII DIDACTICE :

_explicatia

_conversatia

_exercitiul

_problematizarea

_jocul

FORMA DE EVALUARE : formativa si sumativa

ELEMENTE DE JOC : surpriza, aplauzele, intrecerea

MATERIALE DIDACTICE : jetoane cu obiecte , litere si cifre ; capsule de la oua

"Kinder" ; panouri si cadouri din carton ; imagini ; clopotel ;

medalioane, Mos Craciun ca jucarie ; litere si tabla magnetica, carioca .

DURATA ACTIVITATII : 30-40 minute .

SARCINA DIDACTICA : copiii trebuie sa denumeasca obiectele desenate pe

jetoane, sa indice sunetul cu care incepe cuvantul, sa desparta cuvintele in silabe si

sa formeze propozitii cu acestea ; sa enunte cuvintele care incep cu un anumit

sunet si au un numar de silabe dat; sa reprezinte grafic propozitia, cuvintele si

despartirea cuvintelor in silabe; sa "scrie" cu litere magnetice cuvintele cerute .

REGULI DE JOC : jocul se desfasoara sub forma de concurs pe doua echipe;

raspunsul corect va fi recompensat prin aplauze si cadouri din carton ; pentru

raspunsurile incorecte nu se vor da recompense .

MOMEN

TELE

ACTIVI-

TATII

CONTINUTUL ACTIVITATIISTRATEGII

DIDACTICEEVALUARE

1

ORGANI

ZAREA

ACTIVI-

TATII

_asigurarea conditiilor pentru

buna desfasurare a activitatii

_pregatirea colectivului de

copii

_copiii vor fi asezati pe

scaunele in semicerc , pe

doua echipe ;

63

Page 64: Joc Invatare

2

CAPTA-

REA

ATEN-

TIEI

_crearea unei stari

psihoafective pozitive de

concentrare in vederea

realizarii obiectivelor opera-

tionale propuse ;

Conversatia

_se va prezenta musafirul :

mesagerul lui Mos Craciun

_se va purta o discutie

despre pregatirea si

integrarea copiilor in clasa

intai .

3

REAC-

TUALIZA

REA

CUNOS-

TINTE-

LOR

_ copiii vor fi solicitati sa

discrimineze propozitii ,

cuvinte, silabe, sunete ;

"_Ce-am spus eu?"

"_Mama face cozonac " (o

propozitie)

"_Gheata" (un cuvant) ;

"_Ma" (o silaba) ;

"_R" (un sunet)

_Conversatia ;

_Intuirea materialului

didactic;

frontala

4

ANUNTA

REA

TEMEI

_se prezinta sarcina

didactica si regulile jocului sa

recunoasca , sa

denumeasca obiectele

desenate ; sa alcatuiasca

propozitii , sa faca analize si

sinteze fonetice ;

"_Astazi ne vom juca cu

propozitii , cuvinte , silabe si

sunete , jocul :<<Raspunde

repede si bine !>> " ;

_Explicatia ;

_se anunta tema jocului si

obiectivele operationale

pentru interesul copiilor ;

instructaj prvind regulile de

desfasurare a concursului :

_copiii vor fi impartiti in

doua echipe ; va raspunde

pentru fiecare echipa ,

copilul la care va suna

clopotelul dupa terminarea

versurilor :

"Clopotelul suna tare

La copilul care

Va raspunde iute

La o intrebare" ;

_Inregistrarea raspunsurilor

corecte se va face pe

frontala

64

Page 65: Joc Invatare

panou, cu ajutorul

cadourilor din carton .

5

DESFA-

SURA-

REA

JOCU-

LUI

VARIANTA 1

_cosuletul contine capsule

de oua "Kinder" cu imagini

reprezentand diferite obiecte

specifice anotimpului iarna ;

_copiii vor "citi" imaginea, vor

spune cu ce sunet incepe

cuvantul respectiv, cate

silabe are si va forma cu

acesta o propozitie . "_Ce

este desenat pe jeton (sanie)

. "_Cu ce sunet incepe

cuvantul ? " (sunetul << s

>> ) ; "_Cate silabe are

cuvantul ? " (trei silabe) .

"_Alcatuieste o propozitie cu

acest cuvant" (Sania

aluneca repede pe derdelus.)

VARIANTA 2

_copiii desemnati de clopotel

vor extrage capsule si vor

"citi" jetoanele , vor enunta

cuvinte care incep cu sunetul

dat si cu atatea silabe care

indica cifra de pe jeton ;

exemplu :"M-2" (ma-ma), "B-

1" ( brad ).

VARIANTA 3

_cate un reprezentant de la

fiecare echipa, desemnat de

clopotel, va "citi" cele doua

imagini si va reprezenta

Explicatia :

_un copil desemnat de

clopotel va extrage o

capsula si va "citi" imaginea

din interiorul ei;

Exercitiul jocului :

Vor raspunde cate trei copii

de fiecare echipa ;

_se vor atribui cadouri pe

parcursul variantei de joc,

pentru fiecare raspuns

corect _aplauze .

Explicatia, exercitiul,

problematizarea :

_fiecare echipa va da trei

raspunsuri , enuntand

cuvinte care incep cu

sunetul dat si au atatea

silabe care indica cifra de

pe jeton ; pentru fiecare

raspuns corect copiii vor fi

recompensati cu aplauze si

cadouri de carton ;

_vor raspunde la intrebari

doar copiii desemnati de

clopotel ; nu au voie sa

raspunda decat copiii din

echipa anuntata ;

_ pentru antrenarea

copiilor, aceasta varianta

va fi realizata simultan de

cele doua echipe, la

individual

65

Page 66: Joc Invatare

grafic propozitia , cuvintele

care formeaza propozitia si

silabele ce formeaza

cuvantul; vor "scrie" pe tabla

magnetica, cuvintele cerute ;

exemplu: "Copilul trage

sania." .

_____________________

_______ _____ _______ _

_ _ _ _ _ _ _ ; _se

va verifica si corecta pe tot

parcursul activitatii , expri-

marea copiilor si vor fi

antrenati toti copiii intr-un

ritm vioi .

sarcinile variantei de joc

participand mai multi copii .

6

APRECI

EREA

ACTIVIT

ATII

_ se vor face aprecieri

asupra felului cum au

participat la activitate , cum

s-au comportat pe parcursul

activitatii .

Conversatia :

_rezultatul intrecerii va fi

aflat pentru verificarea

numarului de cadouri

acumulate de cele doua

echipe ;

_echipa castigatoare este

aceea care a acumulat cele

mai multe cadouri ;

_copiii vor fi felicitati si

aplaudati ;

frontala

7

INCHEIE

REA

ACTIVIT

ATII

Cantecul : " Zurgalai ,

zurgalai "

_ se va intona un cantec

pentru "Mos Craciun" la

iesirea copiilor din clasa

66

Page 67: Joc Invatare

5. CONCLUZII

Cerintele mereu crescande ale societatii contemporane determinata de dezvoltarea

impetuoasa a stiintei si tehnicii , impun invatamantului de toate gradele sarcini importante in

scopul inarmarii tinerei generatii cu cunostintele necesare dezvoltarii , pregatirii pentru viata,

pentru activitatea productiva .

In conditiile scolarizarii de 6 ani trebuie evitate toate tendintele de suprasolicitare a

copiilor atat pe latura muncii fizice cat si pe cea intelectuala . In acest scop introducerea

activitatilor libere si a jocurilor didactice in planul de invatamant se impun cu necesitate .

Nicaieri ca in joc , copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in

evidenta calitatile fizice si psihice cu care sunt inzestrati , iar cei mai timizi sa-si invinga

timiditatea , dezvoltandu-si ingeniozitatea si stapanirea de sine .

Actiunile jocului creaza pentru copii situatii pe care ei trebuie sa le rezolve singuri sau

in colaborare cu tovarasii de echipa . Aceste rezolvari creeaza sau intaresc o serie de insusiri

cum sunt : curajul , hotararea, combativitatea , spiritul de colaborare , spontaneitatea …

insusiri foarte necesare pentru viata .

In joc copilul descopera lucruri noi , iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa

miscare si bucurie mai intervine si un effort al gandirii . Jocul este un bun prilej de a

cunoaste copilul sub diferite infatisari , pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile

fizice si inclinatiile sufletesti .

In procesul jocului copilul dobandeste numeroase si variate cunostinte despre mediul

inconjurator si domeniul celorlalte obiecte de invatamant – limba romana si matematica .

Totodata se dezvolta procesele psihice : perceptia , reprezentarile , memoria ,

imaginatia , gandirea , limbajul .

67

Page 68: Joc Invatare

Deosebirea dintre joc si invatare nu se rastrange doar la substratul motivational diferit al

celor doua situatii . De cele mai multe ori rezultatul invatarii se proiecteaza in timp , fapt

care-i reduce mult din forta sa propulsiva .

Straduinta educatorului de a-l face pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea

suplini efectul rezultatului iminent al jocului .

Prin joc se dezvolta limbajul si se imbogateste vocabularul copilului . Jocul colectiv nu

poate fi conceput fara comunicare verbala intre copii . Tot prin joc copilul isi dezvolta

emotiile , trasaturile sociale , conduita si trasaturile de caracter .

Jocul este un mijloc de insusire activa de cunostinte . In cadrul jocului copilul este

capabil sa obtina performante pe care in alte activitati exterioare jocului nu este in stare sa le

atinga . El invata sa-si fixeze un scop , sa depuna eforturi voluntare in vederea realizarii lui,

sa depaseasca obstacole ivite in cale .

Se poate spune , deci ca jocul devine activitatea principala a copilului deoarece

dezvoltarea acestuia stimuleaza si intretine cele mai importante modificari ale psihicului

copilului, in cadrul caruia se dezvolta procesele psihice ce pregatesc trecerea copilului pe o

treapta superioara de dezvoltare .

Consecintele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea fi contractate in jurul

a doua idei principale : crearea conditiilor pentru trecerea treptata de la activitatea de joc la

cea de invatare si imbinarea lor potrivit principiului copilului sa se joace , invatand si sa

invete , jucandu-se .

" Intrarea in scoala este intrarea in antecamera unei lumi deosebite , o lume inteligenta

pe care adultul a construit-o pe deasupra lumii sensibile si care depaseste ceea ce se poate

vedea si atinge . "

PAUL OSTERRIETH

68

Page 69: Joc Invatare

BIBLIOGRAFIE

1. Ancuta P. , "Contributia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la

sah", Timisoara 1986

2. Ancuta P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de sah", Editura

Romana din Mannhcir, Germania, 1996

3. Bruner J.J. , "Pentru o teorie a instruirii" , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1970

4. Cerghit I. , "Didactica" , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994

5. Cerghit I. , "Metode de invatamant" , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti 1980

6. Claparide Eduard , "Psihologia copilului, pedagogic experimentala" ,

Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1972

7. Claparide Eduard , "Educatia functionala" , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1973

8. Cojocaru Ioana , "Influentele jocului didactic in procesul instructiv -

educativ" - culegerea "Invatamantul primar" , 1994

9. Cristea S.,"Dictionar de termeni pedagogici",E.D.P.,Bucuresti,`98

10. Cretu C. , "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iasi,`97

11. Dottreus Robert, " A educa si a instrui " , Editura Didactica sI Pedagogica ,

Bucuresti , 1970

12. Elkanin, Danut Barisovici, "Psihologia jocului" Editura Didactica si

Pedagogica , Bucuresti , 1980

69

Page 70: Joc Invatare

13. Florina E.A. , "Jocul si jucaria", Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti_1976

14. Golu M. , "Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii ,

cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere " , Editura

Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970

15. Gohi P. , "Invatare si dezvoltare" , Editura Stiintifica si Enciclopedica ,

Bucuresti , 1985

16. Ionescu M. , "Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic"

Universitatea din Cluj-Napoca , 1980

17. Incu R. , "Managementul clasei de elevi" , Bucuresti , 1999

18. Incu R. , "Instruirea scolara" , Editura Polirom , Iasi , 2001

19. Incu R. , Manolescu M. , " Pedagogie " , Bucuresti , 2000

20. Jinga J . , Negret I . , "Invatarea eficienta", Editura Aldin , Bucuresti , 1999

21. Libolean I. , "Jocuri didactice matematice pentru gradinita" , - Editura

Integral Bucuresti , 1998

22. Nicola I. , "Tratat de pedagogie scolara", Editura Aramis , Bucuresti , 2000

23. Neacsu I. , " Instruire si invatare " , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti 1999

24. Paun Ghe. ,"Intre matematica si jocuri", Editura Albatros , Bucuresti , 1986

25. Piaget Jean , " Psihologie si pedagogie " , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1972

26. Popescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1995

27. Popovici C. , " Culegere de jocuri didactice " , Editura Didactica si

Pedagogica , Bucuresti , 1971

28. Radu N. , " Invatare si gandire " , Editura Stiintifica , Buc.,1976

29. Schiopu V. , " Psihologia copilului " , Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti , 1965

30. Verzea E. , " Omul , jocul si distractia " , Editura Stiintifica si Enciclopedica ,

Bucuresti , 1978

31. Voiculescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Aramis ,Bucuresti, 2001

70

Page 71: Joc Invatare

71


Recommended