INTRODUCERE - Inspectia Muncii

INTRODUCERE Prezentul ghid se adreseaz angajatorilor care desfoar activiti în cadrul
crora utilizeaz, produc sau distribuie ageni chimici periculoi.
Ghidul a fost elaborat în 2002 în cadrul proiectului de twinning Întrirea capacitii instituionale a Inspeciei Muncii, RO-IB-99-CO-01, pe care Inspecia Muncii l-a derulat în colaborare cu Autoritatea Mediului de Munc din Suedia, i constituie un instrument pus la dispoziia angajatorului pentru cunoaterea i aplicarea legislaiei în domeniu, propunând practici utilizate în rile Uniunii Europene în vederea reducerii expunerii lucrtorilor la ageni chimici periculoi la locul de munc.
În jurul datei aderrii României la Uniunea European modificrile legislative s-au derulat cu rapiditate.
Pentru a permite în continuare valorificarea a datelor tehnice i a exemplelor de bun practic pe care le cuprinde ghidul, s-a simit nevoia actualizrii prevederilor legislative la care ghidul face trimitere.
La nivel naional, european i internaional, legialaia privind
comercializarea substanelor i amestecurilor chimice periculoase s-a modificat semnificativ în ultimii ani i este în curs de implementare treptat. Aceast a treia ediie a Ghidului angajatorului face o actualizare a reglementrilor specifice la nivelul anului 2012.
efii proiectului, Bert NILSSON
Mariana BASUC Inspector General de Stat
INSPECIA MUNCII
Consilier pre-aderare si omolog, Elisabeth DAHLEN Silvia TRUFASILA
Inspector ef adjunct- Inspectoratul Goteborg Director- Inspecia Muncii
Ghidul angajatorului – reducerea expunerii lucrtorilor la ageni chimici periculoi la locul de munc
Grupul de lucru suedez: Barbro Nillson – coordonator Marie Cardefelt – expert Till den rumänska arbetsgruppen Vi vill inledningsvis säga att vi är imponerade av hur hårt och bra Ni arbetat för att på en så kort tid arbeta fram en guide för kemikaliekontroll! Pentru grupul de lucru roman Dorim s v spunem c suntem impresionate de cât de bine i de repede ai lucrat pentru a elabora un ghid pentru controlul substanelor chimice într-un timp atât de scurt.
Grupul de lucru român:
ing. Critian Ionete dr. Marioara Dinescu
Ghidul angajatorului – reducerea expunerii lucrtorilor la ageni chimici periculoi la locul de munc 3
CUPRINS
Seciunea 1 Managementul securitii si sntii în munc……….…………..…5 1.1 Obligaiile angajatorului……………………………………………….8
1.2 Autorizaii, avize si alte permise……………………………………..10 1.3 Supravegherea strii de sntate a angajailor………………………..11 1.4 Obligaiile angajailor……………………………………………...…12
Seciunea 4 Instruire………………………..………………………………………53 4.1 Informarea i instruirea angajailor…………………………………..54 4.2 Instruciuni de lucru i protecia muncii……………………………...57
4.3 Proceduri pentru cazuri de urgen…………………………………...58
Seciunea 2 Ageni chimici periculoi……………………………………………..13 2.1 Ce este un agent chimic periculos……………………………………15
2.2 Informaii despre agenii chimici periculoi prezeni la locul de munc…18 2.3 Valori limit de expunere profesional pentru ageni chimici……….26
2.4 Alegerea produselor si a metodei de lucru…………………………...27
Seciunea 3 Riscuri chimice…………………………………..……………………28 3.1 Evaluarea riscurilor (model Suedia)………………….………………29 3.2 Msuri de prevenire a riscurilor chimice…………….……………….34 3.2.1 În procesul tehnologic……………………………………...35 3.2.2 La revizii si reparaii………………………….…………….42 3.2.3 La ambalare………………………………………………...44 3.2.4 La depozitare……………………………………………….46 3.2.5 La transport………………………………………………... 48 3.2.6 La gestionarea deeurilor…………………………………...50 3.3 Semnalizarea de securitate i/sau sntate…………………………...51
Seciunea 5 Anexe……………………………..…………………………………….62 5.1 Procedur de control (model Suedia)…………………………………63 5.2 Permis de lucru în spaii închise……………………………………....64 5.3 Permis de lucru cu foc………………………………………………...66
5.4 Informaii despre riscurile expunerii la unele pulberi, metale i solveni organici (model Suedia)…………………………...67 5.5 Grafic de desfurare a etapelor de evaluare a riscurilor (model Suedia)..………………………………………………………68 5.6 Check-list pentru evaluarea riscurilor (model Suedia)……………….70 5.7 Acte normative în vigoare…………………………………………….71 5.8 Bibliografie…………………………………………………………...74 5.9 Contacte utile…………………………………………………………76
4 Ghidul angajatorului – reducerea expunerii lucrtorilor la ageni chimici periculoi la locul de munc
ABREVIERI
EIP - Echipament individual de protecie
HG - Hotrâre de guvern
Industriei Chimice
L - Lege
L 319/06 - Legea securitii i sntii în munc nr. 319/20066
MAI - Ministerul Administraiei i Internelor
MMFPS - Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale
MS - Ministerul Sntii
NM - Norme metodologice de aplicare a Legii securitii i sntii în munc
OM - Ordin al ministrului
OG - Ordonan a guvernului
OUG - Ordonan de urgen a guvernului
PT ISCIR - Prescripii Tehnice ale Inspeciei de Stat pentru Cazane i
Instalaii de Ridicat
R Regulament al Parlamentului European i al Consiliului
Utilizatorii trebuie s aib în vedere c reglementrile legislative sunt supuse periodic revizuirii i dac doresc s consulte o referin, trebuie s se asigure c aceasta este ultima versiune.
Seciunea 1
Aceast seciune prezint obligaiile care îi revin angajatorului în asigurarea securitii i sntii în munc.
De asemenea, enumr autorizaii i permise necesare pentru desfurarea unei activiti care implic riscuri chimice.
Seciunea 1 Managementul securitii i sntii în munc
Legea securitii i sntii în munc nr. 319/2006 asigur cadrul dezvoltrii tuturor
activitilor care au ca scop asigurarea celor mai bune condiii în desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii corporale i sntii salariailor i a altor persoane participante la procesul de munc.
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, prin organele sale de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de securitate i sntate în munc.
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale elaboreaz politici, programe i proiecte de acte normative în domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii în munc i urmrete aplicarea acestora. Deasemenea, elaboreaz metodologii, norme, standarde i indicatori privind securitatea i sntatea în munc.
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale emite prevederi legislative obligatorii privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea i securitatea lucrtorilor.
Inspecia Muncii, organ de specialitate al administraiei publice centrale, în subordinea Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, asigur:
controlul aplicrii prevederilor legale referitoare la relaiile de munc, securitatea i sntatea în munc, la protecia salariailor care lucreaz în condiii deosebite i a prevederilor legale referitoare la asigurrile sociale;
furnizarea de informaii despre cele mai eficiente mijloace de respectare a legislaiei muncii;
asistarea tehnic a angajatorilor i a lucrtorilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale i a conflictelor sociale.
Obiectivele activitii de securitate i sntate în munc la nivelul agenilor economici sunt:
Identificarea i eliminarea factorilor de risc la surs; Evaluarea riscurilor care nu pot fi eliminate i stabilirea msurilor de contracarare a aciunii
lor; Adaptarea muncii la om, în sensul amenajrii locurilor de munc, alegerii metodelor i
procedeelor de lucru celor mai adecvate capacitilor omului, conform principiilor ergonomice.
La nivelul agenilor economici, structura organizatoric a activitii de securitate i sntate în munc este stabilit în funcie de:
dimensiunea acestuia; riscurile prezente la locul de munc; modul de organizare teritorial a activitii.
Legea securitii i sntii în munc i actele normative subsecvente stabilesc obligaiile angajatorului în asigurarea securitii i sntii în munc a lucrtorilor.
L 319/2006
1.1 OBLIGAIILE ANGAJATORULUI ÎN DOMENIUL SECURITII I SNTII ÎN MUNC În vederea asigurrii unor condiii adecvate de munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorul are obligaia: 1.1.1 S organizeze activitatea cu respectarea ierarhiei principiilor generale de prevenire. Aceasta presupune:
S adopte soluii, din faza de concepie i execuie a construciilor, a echipamentelor tehnice, precum i la elaborarea tehnologiilor, în scopul eliminrii sau diminurii riscurilor profesionale.
S implementeze msuri de asigurare a securitii i sntii lucrtorilor, inând seama de urmtoarele principii:
- evitarea riscurilor; - evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; - combaterea riscurilor la surs; - adaptarea muncii la om i la progresul tehnic; - înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici; - prioritatea msurilor de protecie colectiv fa de msurile de
protecie individual. 1.1.2 S organizeze activitatea de securitate i sntate în munc i s desemneze persoanele responsabile cu îndeplinirea acestor sarcini. Aceasta presupune:
S organizeze activitatea de securitate i sntate în munc, comitetul de securitate i sntate în munc i s supravegheze starea de sntate a lucrtorilor;
S desemneze persoanele cu atribuii în domeniul securitii i sntii în munc i s asigure resursele pentru instruirea, testarea, formarea i perfecionarea lor;
S in cont de capacitile lucrtorilor în ceea ce privete sntatea i securitatea, ori de câte ori li se încredineaz sarcini;
S organizeze informarea i instruirea lucrtorilor (v. Seciunea 4);
S ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific (v. 1.2);
S asigure cadrul de consultare a lucrtorilor i reprezentanilor lor;
S angajeze numai persoanele care, în urma controlului medical i a verificrii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munc pe care urmeaz s le execute.
L 319/2006 Art.7(3) lit. b) i 12(1) lit. a)
HG 1425/2006
Art. 105-107
1.1.3 S in seama de natura activitilor, astfel: S evalueze riscurile pentru fiecare loc de munc; S stabileasc masurile de prevenire i metodele de lucru care decurg din
evaluare; S identifice, împreun cu organisme specializate, locurile de munc cu risc
ridicat i specific i s stabileasc msurile de prevenire i protecie organizatorice i tehnice necesare;
S identifice locurile de munc unde pot aprea stri de pericol grav i
iminent i s stabileasc msuri de securitate necesare;
S elaboreze instruciuni proprii de securitate a muncii, care s detalieze i s particularizeze legislaia specific de securitate a muncii, în raport cu activitatea care se desfoar;
S in evidena accidentelor de munc, a bolilor profesionale, precum i a incidentelor periculoase.
L319/2006 Art.5 lit. l) HG 1425/2006 Art. 101-104
L 319/2006 Art. 13 lit. e) HG 1425/2006 Art. 141
1.1.4 S desfoare activiti cu caracter preventiv. Înainte ca ceva s mearg ru, angajatorul trebuie s verifice:
Aplicarea msurilor, stabilite în urma evalurii riscurilor, în toate activitile unitii, la toate nivelurile ierarhice;
Funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive degajate în procesele tehnologice;
Cunoaterea i respectarea, de ctre toi lucrtorii, a masurilor tehnice, organizatorice i igienico-sanitare stabilite, precum i a normelor de protecie a muncii.
L319/2006
1.1.5 S respecte obligaiile fa de inspectoratul teritorial de munc:
S obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, înainte de începerea oricrei activiti, conform prevederilor legale;
S prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc în timpul controlului sau al cercetrii accidentelor de munc;
S asigure realizarea msurilor stabilite de inspectorii de munc, cu ocazia controalelor i a cercetrii accidentelor de munc;
S desemneze, la solicitarea inspectorului de munc, persoanele care particip la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munc;
S nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident de munc mortal sau colectiv, în afara cazurilor în care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa accidentailor sau a altor lucrtori;
S anune, imediat, producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munc la inspectoratul teritorial de munc i dup caz la organele de urmrire penal competente, potrivit legii.
L319/2006 Art. 13 lit. c) HG 1425/2006 cap. II L319/2006 Art. 13 lit. m) Art. 13 lit. n) Art. 13 lit. o) Art. 13 lit. p) Art. 26 i 27
L 359/2004 OUG 44/2008
1.2 AUTORIZAII, AVIZE I ALTE PERMISE
1.2.1 Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, prin Inspecia Muncii sau inspectoratele teritoriale de munc, emite dup caz: autorizaie de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii – în
conformitate cu Legea securitii i sntii în munc nr. 319/202006; o comerciani persoane juridice o comerciani persoane fizice o necomerciani
autorizaie de funcionare a depozitelor de materii explozive, împreun cu
Ministerul Internelor i Reformei Administrative (MIRA) i Direcia General a Poliiei Judeene i a Municipiului Bucureti;
autorizaie pentru producerea, prepararea, deinerea, transportul sau comercializarea obiectelor artizanale de distracie pe baz de amestecuri pirotehnice, împreun cu MIRA - Direcia General a Poliiei Judeene i a Municipiului Bucureti;
înregistrarea utilizatorilor autorizai pentru folosirea produselor de uz fitosanitar din grupele I i a II-a de toxicitate de ctre inspectoratul judeean pentru protecia plantelor i carantin fitosanitar.
Abilitarea serviciilor externe de prevenire i protecie de ctre inspectoratele teritoriale de munc
1.2.2 Autorizaii emise de alte autoriti: autorizaie de securitate la incendiu – emis de MAI – inspectoratele
judeene i al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen; autorizaie sanitar de funcionare – emis de Ministerul Sntii
Publice - Direcia General de Sntate Public; autorizaie sanitar – veterinar – emis de Ministerul Agriculturii,
Alimentaiei i Pdurilor – Direcia Sanitar Veterinar; autorizaie de mediu – Ministerul Apelor i Proteciei Mediului –
Inspectoratul de Protecia Mediului; certificat de omologare eliberat de Comisia Interministerial de
Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar; autorizaii de fabricare, import, comercializare i/sau utilizare a
produselor de uz fitosanitar, eliberate de ctre inspectoratul judeean pentru protecia plantelor i carantin fitosanitar.
autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrri la instalaii/echipamente sub presiune i de ridicat
autorizaie integrat de mediu – uniti care desfoar activiti de tratare a deeurilor
autorizarea produselor biocide plasate pe pia de ctre Institutul Naional de Sntate Public
L 319/2006 1.2.3 Aprobri emise pentru autorizarea meseriilor În cadrul unitii, angajatorul are obligaia de a lua msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor, prevzute de legislaia specific:
Autorizarea personalului de deservire a instalaiilor/echipamentelor:
fochist i laborant operator - în centrale termice, îmbuteliator fluide sub presiune, macaragiu, stivuitorist, liftier, mecanic trolist .a.
PT CR 8 – 2009
Autorizarea personalului auxiliar de deservire a instalaiilor / echipamentelor: legtor de sarcin, manevrant pentru macarale i stivuitor cu acionare manual, pentru platforme ridictoare, ascensoare cu schip etc.
PT CR 8 – 2009
Persoan desemnat cu gestionarea deeurilor L 211/2011
autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
autorizare sudori - lucrul în instalaii mecanice sub presiune i de ridicat
O 130/2011
PT CR 9/2003
Artificier - pentru cei ce lucreaz în industria minier i în alte sectoare de activitate.
Salvator - pentru cei ce lucreaz în industria minier i pe platformele marine.
ofer atestat care efectueaz transporturi de produse clasificate periculoase
Consilier de siguran pentru transportul rutier, feroviar sau pe cile navigabile interioare al mrfurilor periculoase
1.2.4. Aprobri emise pentru categorii de lucrri:
Lucru cu foc deschis - Permis de lucru cu foc (v. Anexa 5.3)
L 126/1995
1.3 SUPRAVEGHEREA STRII DE SNTATE A LUCRTORILOR
Serviciile medicale profilactice prin care se asigur supravegherea sntii tuturor lucrtorilor i, în special, a celor expui la ageni chimici în mediul de munc sunt:
examenul medical la angajarea în munc; examenul medical de adaptare în munc; examenul medical periodic; examenul medical la reluarea muncii; supravegherea special i promovarea sntii la locul de munc.
HG 355/2007
Examenul medical la angajarea în munc se face celor care îi încep activitatea la un nou loc de munc, la solicitarea angajatorului, înainte de orice proba practic, examen, concurs sau termen de încercare i trebuie s stabileasc dac starea de sntate, aptitudinile fizice i psihice ale viitorului lucrtor îi permit s desfoare activitatea la viitorul loc de munc. Este interzis angajarea sau schimbarea locului de munc al oricrui angajat, fr aviz medical.
HG 355/2007 Examenul medical de adaptare, se efectueaz în prima lun de la angajare, pentru a confirma / infirma meninerea sntii i capacitii de munc în condiiile specifice locului de munc.
Examenul medical periodic se efectueaz, cu frecvena stabilit de legislaie sau de medicul specialist de medicina muncii, obligatoriu tuturor lucrtorilor i stabilete dac starea de sntate a lucrtorului permite continuarea activitii la acelai loc de munc.
Examenul medical la reluarea muncii se efectueaz în termen de 7 zile de la reluarea muncii dup o întrerupere a activitii de minimum 90 zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, sau de fiecare dat când medicul de medicina muncii consider c este necesar, în funcie de natura bolii sau a accidentului pentru care persoana respectiv a absentat.
Prin supraveghere special se înelege examenul medical profilactic efectuat în vederea stabilirii aptitudinii în munc pentru lucrtorii:
cu vârste între 15 i 18 ani împlinii sau cu vârste de peste 60 de ani femei gravide sau cu handicap; dependeni de droguri sau de alcool; stângaci sau cu vedere monocular; în eviden cu boli cronice.
Examinrile medicale profilactice se efectueaz în baza fiei de identificare a factorilor de risc profesional.
Angajatorul este obligat s asigure fondurile i condiiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a examenului medical de adaptare, a controlului medical periodic i a examenului medical la reluarea muncii.
1.4 OBLIGAIILE LUCRTORILOR
s-i însueasc i s respecte prevederile legislaiei de securitate i sntate în muncii i msurile interne de aplicare a acestora.
s-i desfoare activitatea în aa fel, încât s nu expun la pericol de accidentare sau îmbolnvire profesional atât persoana proprie, cât i pe celelalte persoane participante la procesul de munc.
s aduc la cunotin conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau alt situaie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnvire profesional.
s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de îndat pe conductorul locului de munc.
s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care i-a fost acordat.
Lucrtorii vor raporta imediat conductorilor locurilor de munc orice îmbolnvire sau accidentare care are legtur cu o substan chimic. Chiar i incidentele periculoase vor fi raportate.
Este important ca lucrtorul s raporteze i unele stri de indispoziie, cum ar fi grea, cefalee (dureri de cap) sau oboseal, care pot provoca dificulti în concentrare i care pot conduce la creterea riscurilor de accidentare sau îmbolnvire.
Seciunea 2 Ageni chimici periculoi
13
Aceast seciune definete agenii chimici periculoi, prezint surse de identificare a acestora, limitele de expunere profesional i modaliti de alegere a produselor.
15
2.1 CE ESTE UN AGENT CHIMIC PERICULOS
Agentul chimic periculos este orice substan sau preparat care, din cauza proprietilor fizico-chimice sau toxicologice i a modului de folosire sau prezenei acestora la locul de munc, prezint risc pentru securitatea i sntatea lucrtorilor.
La locul de munc angajaii pot fi expui la aciunea agenilor chimici periculoi, fie accidental (explozii, incendii, deteriorri de conducte sau rezervoare etc.), fie în mod curent în timpul utilizrii, manipulrii sau transportului.
Agenii chimici periculoi pot provoca unul sau mai multe din urmtoarele efecte:
intoxicaii arsuri incendii iritaii leziuni explozii
Unele îmbolnviri,determinate de expunerea la ageni chimici periculoi în mediul de munc au loc rapid (intoxicaii acute), altele apar dup un timp lung de expunere (boli profesionale cronice). Exemple în acest sens :
Expunerea pe o durat mic la vapori de benzen produce dureri de cap, vâjâieli în urechi, iar expunerea timp îndelungat poate provoca cancer; Expunerea, o perioad lung la pulberi ce conin crom hexavalent poate cauza leziuni ale mucoaselor cilor respiratorii sau chiar cancer.
Agenii chimici periculoi pot fi întâlnii ca: materii prime; produse intermediare; produse finite; reziduuri.
Agenii chimici periculoi pot fi sub form: solid (pulberi, granule, fulgi, solzi etc.); lichid (solveni organici, acizi, baze etc.); gaze sau vapori (clor, monoxid de carbon, vapori de solveni).
Poate fi afectat personalul care lucreaz: în seciile de producie; la ambalare; în depozite; la întreinere; la curenie; subcontractani.
Efectul asupra personalului depinde de:
agentul chimic periculos prezent; nivelul de expunere (concentraia agentului chimic în mediul de munc); timpul de expunere al lucrtorului.
Un agent chimic periculos poate provoca riscuri de îmbolnvire profesional sau accidente de munc prin:
proprieti toxicologice, spre exemplu, substanele foarte toxice, toxice, nocive, corozive, iritante, care provoac alergii, substanele care provoac cancer, sterilitate sau malformaii congenitale. În aceast categorie intr i substanele care pot provoca eczeme în urma unui contact prelungit cu pielea. Concentraiile mari de pulberi pot avea efecte nocive pentru cile respiratorii, chiar i în cazurile în care compoziia lor chimic nu este clasificat drept periculoas;
temperatur ridicat i/sau sczut, spre exemplu, apa fierbinte i aburul fierbinte sau
stropii de metal fierbinte care se pot forma;
radioactivitate, spre exemplu, deeurile radioactive, care necesit condiii speciale de
securitate în munc;
17
inflamabilitate, explozivitate, instabilitate, reactivitate etc.
înlocuirea oxigenului din aer, spre exemplu, azotul care în principiu nu este periculos, atunci când concentraia sa depete proporia natural din aer, scade proporia de oxigen i aerul respirat devine sufocant. Compoziia aerului se poate modifica i în urma unor procese chimice sau biologice care consum oxigen.
Exemple de ageni chimici ce pot deveni periculoi prin creterea riscului de incendiu, explozie sau alt reacie chimic periculoas:
o vaporii multor solveni organici se aprind uor i pot cauza explozii; o hidrogenul acumulat în timpul încrcrii acumulatorilor cu plumb, poate da natere unei
atmosfere potenial exploziv;
o anumite metale, de exemplu zincul, intrat în reacie cu acizii în cazul unei acoperiri galvanice conduce la formarea de hidrogen favorizeaz apariia unei atmosfere potenial explozive;
o amestecul de pulberi de lemn i aer din instalaia de ventilaie, poate fi aprins de o scânteie produs de o piatr sau un urub care a ptruns în instalaia de ventilaie;
o vaporii de tricloretilen, în cazul sudurii, sau a altor lucrri la cald, pot forma fosgen, un gaz foarte toxic;
o la sudarea materialelor inoxidabile se formeaz fum de sudur care conine printre altele crom i nichel toxic.
Ageni chimici periculoi pot fi i:
Substane care se afl pe suprafaa unui material. Un exemplu în acest sens sunt substanele de combatere a duntorilor cu care sunt tratai puieii dintr-o pepinier, care pot provoca leziuni celor care se ocup de manipularea acestora.
Substane care se afl în interiorul unui material i îi expun la riscuri pe cei care-l manipuleaz sau îl prelucreaz. De exemplu, substana cu care este impregnat lemnul poate fi eliberat în procesul de prelucrare.
Substanele chimice care în mod normal nu sunt periculoase dar care, în urma unor transformri suferite în timpul procesului de producie, pot deveni periculoase. Exemple în acest sens sunt: pulberea rezultat în urma prelucrrii blocurilor de piatr cu concentraie mare de cuar sau emanarea de gaze periculoase ca urmare a înclzirii unui material plastic.
2.2 INFORMAII DESPRE AGENII CHIMICI PERICULOI PREZENI LA
LOCUL DE MUNC Pentru a obine informaii utile despre agenii chimici periculoi prezeni în unitate, este important ca angajatorul s parcurg etapele prezentate în continuare: 2.2.1 Identificarea locurilor de munc în care se folosesc sau din care pot rezulta ageni
chimici periculoi. În acest sens angajatorul:
Verific unde sunt folosii i depozitai agenii chimici periculoi. Este recomandat s se identifice locurile de munc, grupurile de angajai expui i modul de contaminare.
Estimeaz ce substane periculoase pot rezulta în timpul unei faze tehnologice ca produse intermediare, finite, reziduuri, deeuri, emisii sau scpri accidentale.
Exemplu:
Loc de munc Substana periculoas Mod de contaminare Sudur - fum de sudur - inhalare Operaii de degresare - solveni organici - contact cu pielea i/sau
inhalare
Estimeaz agenii chimici folosii sau rezultai în activitile complementare. De exemplu, în timpul întreinerii sau reparaiilor curente sau capitale, în timpul operaiilor de curenie sau cercetare.
Estimeaz i agenii chimici care pot aprea atunci când se repar o cldire.
De exemplu:
19
2.2.2 Strângerea informaiilor despre riscurile chimice i despre mijloacele de prevenire. Pentru a obine aceste informaii angajatorul poate consulta:
eticheta; fia cu date securitate a substanei sau amestecului chimic periculos
comercializat; medicul de medicina muncii; ali specialiti în domeniu; internetul.
a) Eticheta Eticheta de pe ambalaje ofer informaii scrise despre pericole i avertismente grafice. Acest tip de etichet se aplic pe produsele utilizate, depozitate sau vândute. Legislaia de clasificare i etichetare a substanelor i a amestecurilor chimice periculoase este în curs de intrare în vigoare etapizat:
amestecurile se eticheteaz pân la data de 1 iunie 2015 conform unei legislaii naionale, respectiv H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor periculoase i H.G. nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea la introducerea pe pia a preparatelor periculoase care transpun un set de directive europene (Directiva substane periculoase 67/548/CEE – DSP, Directiva preparate periculoase 1999/45/CE – DPP);
pentru substane la 1 dec. 2010 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 1272/2008/CE privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor (denumit i Regulamentul CLP).
Cele 7 simboluri DSP/DPP Cele 9 pictograme CLP
Exist 3 simboluri noi care au urmtoarea semnificaie:
Tipul de pericol Simboluri DSP/DPP Pictograme CLP Substanele sau amestecurile pot cauza pe termen lung afeciuni, cum ar fi cancerul sau afeciunile respiratorii
sau Pericole mai reduse pentru sntate, cum ar fi iritaiile, sensibilizarea pielii i toxicitate mai puin sever Conin gaze sub presiune
Nu exist simbol în DSP i DPP
PRINCIPALELE TIPURI DE PERICOLE I SIMBOLURILE LOR
Simbol grafic de avertizare Descrierea riscurilor
T+
Foarte toxic
Foarte toxice - substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat în cantiti foarte mici pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; Exemple: acid cianhidric, anhidrid arsenioas, Paration
T
Toxic
Toxice - substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat în cantiti reduse pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; Exemple: metanol, benzen, fenol
Xn
Nociv
Nocive - substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; Exemple: etilenglicol, xilen
Aceste substane pot provoca, în funcie de cantitate, efecte ireversibile dup o singur expunere, efecte grave asupra sntii dup expunere repetat sau prelungit, cât i efecte mutagene cancerigene sau teratogene prin inhalare, înghiire sau ptrundere prin piele. Unul din cele trei simboluri se poate utiliza i pentru substanele i preparatele sensibilizante, cancerigene, mutagenice sau toxice pentru reproducere.
C
Coroziv
Corozive - substanele i preparatele care în contact cu esuturile vii exercit o aciune distructiv asupra acestora din urm; Exemple: acid clorhidric cu concentraie mai mare de 25 %, hidroxid de sodiu (soda caustica) cu concentraie peste 2 %.
Xi
Iritant
Iritante - substanele i preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o inflamaie; Pot provoca inflamaia a tegumentelor, mucoaselor, cilor respiratorii, alergii (substane sensibilizante), eczeme Exemple: amoniac între 5 i 10 %, acid clorhidric între 10 i 25 %, acrilai
F+
Extrem inflamabil
Extrem de inflamabile: substanele i preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte sczut i cu un punct de fierbere sczut, precum i substanele i preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura i la presiunea mediului ambiant; Se pot aprinde sub aciunea unei surse de energie (flacr, scânteie etc.) chiar la temperaturi sub 0oC Exemple: hidrogen, acetilena, eter etilic.
F
Foarte inflamabil
Foarte inflamabile: substanele i preparatele care pot s se înclzeasc i apoi s se aprind în contact cu aerul la temperatura ambiant, fr aport de energie; sau substanele i preparatele solide care se pot aprinde cu uurin dup un scurt contact cu o surs de aprindere i care continu s ard sau s se consume i dup îndeprtarea sursei; sau substanele i preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut; sau substanele i preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed eman gaze foarte inflamabile în cantiti periculoase; Exemple: acetona, alcool etilic.
Inflamabil Inflamabile - substanele i preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut; Pot s se aprind sub aciunea unei surse de energie (flacr, scânteie etc.) Exemple: white-spirit.
E
Exploziv
Explozive: substanele i preparatele solide, lichide, pstoase sau gelatinoase, care pot s reacioneze exoterm în absena oxigenului din atmosfer, producând imediat emisii de gaze, i care, în condiii de prob determinate, detoneaz, produc o deflagraie rapid sau sub efectul cldurii explodeaz când sunt parial închise; Pot exploda fie în prezena unei flcri, fie prin lovire sau frecare. Exemple: nitroglicerin.
O
Oxidant
Oxidante: substanele i preparatele care în contact cu alte substane, în special cu cele inflamabile, prezint o reacie puternic exoterm; Pot elibera oxigen, putând provoca sau întreine arderea substanelor corozive. Exemple: clorai, acid azotic peste 70 %, peroxizi.
<<N
înconjurtor
Periculoase pentru mediul înconjurtor - substanele i preparatele care, introduse în mediul înconjurtor, ar putea prezenta sau prezint un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurtor. Întrând în mediu, poate prezenta un pericol imediat sau în timp pentru mediul acvatic, sol, atmosfer sau natur în general Exemple:lindan
21
Xn F
TOLUEN Nociv Foarte Inflamabil
PERICULOS LA INHALARE A se evita contactul cu ochii. A nu se arunca la canalizare. A se pstra departe de sursele de aprindere - Fumatul interzis. A se lua msuri de protecie împotriva descrcrilor de electricitate static. Conine: toluen 203-625-9 marcaj CE
Numele, adresa i numrul de telefon ale productorului, importatorului sau furnizorului
Exemplu de etichet pentru o substan, conform CLP:
Exemplu de etichet pentru un amestec, conform CLP:
SUPERCURITOR
Atenie Poate provoca iritarea grav a ochilor. A se ine departe de copii. Purtai mnui de protecie/echipament de protecie a feei. ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: cltii cu atenie cu ap timp de mai multe minute. Scoatei lentilele de contact, dac este cazul i dac acest lucru se poate face cu uurin. Continuai s cltii. Conine surfactant anionic <5% S.C. Supercurtenie Str. Fabricii.... Tel.:
500 ml
Pericol Lichid i vapori foarte inflamabili. Provoac o iritare grav a ochilor. Poate provoca somnolen sau amoreal. A se pstra departe de surse de cldur/scântei/lcri deschise – Fumatul interzis. Evitai s inspirai vaporii. Purtai mnui de protecie/echipament de protecie a ochilor. ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: cltii cu atenie cu ap timp de mai multe minute. Scoatei lentilele de contact, dac este cazul i dac acest lucru se poate face cu uurin. Continuai s cltii. A se depozita într-un spaiu bine ventilat. Pstrai recipientul bine închis. Expunerea repetat poate provoca uscarea sau crparea pielii.
500 ml
Se aplic pe suprafee cu o lavet umed
Eticheta pentru transport a fost conceput conform reglementrii privind transportul materialelor periculoase.
Trei exemple de etichete de transport:
Eticheta se aplic pe containere, rezervoare mobile i alte mijloace utilizate pentru transportul agenilor chimici i ofer informaii despre riscurile legate de produsele transportate prin pictograme aplicate în partea superioar a unui romb. Conform CLP, atunci când substaele i amestecurile periculoase sunt ambalate într-un singur ambalaj, de ex. butoi sau container, furnizorul poate decide s omit orice pitogram CLP dac aceasta este identic cu cea de pe eticheta ataat conform legislaiei de transport al mrfurilor periculoase. Exemplu de etichet combinat pentru trasnport i comercializare
Metanol UN1230
Eticheta de transport
Lichid i vapori foarte inflamabili. Toxic în caz de înghiire. Toxic în contact cu pielea. Toxic în caz de inhalare inhalare. Provoac leziuni organelor. A se pstra departe de surse de cldur/scântei/flcri deschise – Fumatul interzis. Nu inspirai/vaporii/ spay. Purtai mnui de protecie/ îmbrcminte de protecie/echipament de protecie a ochilor. În CAZ DE ÎNGHIIRE: sunai imediat la CENTRUL DE INFORMARE TOXICOLOGIOC sau un medic. ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau prul): Scoatei imediat toat îmbrcmintea contaminat. Cltii pielea cu /facei du. A se depozita într-un spaiu bine ventilat. Pstrai recipientul bine închis.
Eticheta de comercializare
Metanol 603-001-00-x
23
b) Fia cu date de securitate Angajatorul trebuie s verifice dac agenii chimici periculoi achiziionai sunt însoii de fia cu date de securitate a furnizorului, importatorului sau distribuitorului. Fia cu date de securitate trebuie s ofere informaii complete privind riscurile i mijloacele de protecie i trebuie s cuprind cele 16 rubrici prezentate mai jos.
R1907/2006 Art. 31, Anexa II
Productorii importatorii sau distribuitorii produsului periculos au obligaia s întocmeasc fia tehnic de securitate i s o transmit utilizatorilor. Fia cu date de securitate cuprinde 16 rubrici obligatorii.
R1907/2006 Art. 31 (1) i (10)
Fia cu date de securitate
1. Identificarea substanei/amestecului i a societii/întreprinderii;
2. Identificarea pericolelor;
5. Msuri de combatere a incendiilor;
6. Msuri de luat în caz de dispersie accidental;
7. Manipularea i depozitarea;
10. Stabilitate i reactivitate;
15. Informaii de reglementare;
R1907/2006 Art. 31 (1) i (10)
FDS se difuzeaz obligatoriu pentru:
- Substane clasificate periculoase conform Regulamentului CLP nr. 1272/2008. Atenie! Pân la 1 iunie 2015 în FDS se menioneaz i clasificarea veche conform H.G. nr. 1408/2008.
- Amestecuri clasificate periculoase conform HG 1408/2008 si HG 937/2010. Atenie! Pân la 1 iunie 2015 în FDS se poate meniona si clasificarea nou (Regulamentul CLP 1272/2008).
R1907/2006 Art. 31 (3)
FDS se distribuie la cererea beneficiarului pentru amestecuri care nu îndeplinesc criteriile de clasificare ca preparat periculos, dar conin:
- cel puin o substan periculoas pentru sntatea uman în concentraie ≥ 1% (greutate) pentru lichide i solide;
- o substan pentru care exist în Comunitate limite de expunere la locul de munc1.
R1907/2006 Art. 31 (4) i art.
32(1) lit. d)
Furnizarea FDS nu este obligatorie atunci când substanele i preparatele clasificate periculoase puse pe pia sunt însoite de suficiente de multe informaii pentru a permite utilizatorilor s ia msurile de protecie adecvate
R1907/2006 Art. 31 (3)
FDS se pstreaz disponibil cel puin 10 ani dup ultima utilizare a substanei / amestecului la productor, la importator, la utilizatorul din aval. FDS este pus la dispoziia oricrei autoriti competente la cerere.
R1907/2006
Art. 30
Angajatorul este obligat s asigure accesul lucrtorului la FDS. Având în vedere c FDS sunt documente relativ mari, angajatorii pot face un rezumat, o fi de produs care s conin principalele riscuri i msuri.
FDS este pus i la dispoziia medicului de medicina muncii din cadrul întreprinderii. Acesta va stabili, eventual, o supraveghere medical special a lucrtorilor, în funcie de riscurile pe care le prezint un anumit produs utilizat.
c) Medicul de medicina muncii
HG 355/2007 Angajatorul poate solicita medicului de medicina muncii informaii referitoare la riscurile pe care le implic un anumit agent chimic periculos, mijlocele de prevenire i organizarea supravegherii strii de sntate a angajailor expui (v. Anexa 5.4).
1 Directiva 2000/39/CE stabilete valori limit de expunere (VLE) orientative pentru 61 substane, Directiva 2006/15/CE pentru 33 substane iar Directiva 2009/161/CE pentru 19 substane. Toate acestea sunt preluate cu titlu de obligativitate în H.G. nr. 1218/2006 modificat.
25
d) Ali specialiti în domeniu Angajatorul poate solicita informaii despre pericolele substanelor i amestecurilor periculoase unor specialiti i experi din institute de cercetri sau din societi comerciale care ofer servicii de sntate.
Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecia Muncii – Bucureti a elaborat i pune la dispoziia angajatorilor fie tehnice de securitate pentru peste 500 de substane i preparate chimice.
e) Internet (v. anexa 5.9)
2.2.3 Organizarea transmiterii informaiilor, privind agenii chimici, ctre angajai
Un agent chimic periculos nu poate fi folosit înainte de a fi puse la dispoziia angajailor informaii scrise privind riscurile produsului i protecia necesar. În acest sens angajatorul:
Întocmete i afieaz lista proprie cu agenii chimici periculoi. Se recomand ca lista s fie actualizat, specificându-se data ultimei modificri.
Întocmete i afieaz instruciuni proprii de lucru corect i în siguran specifice locului de munc, cu precizarea riscurilor i a mijloacelor de protecie.
Verific etichetarea corespunztoare a produselor chimice prezente la locul de munc.
Controleaz dac la locul de munc, unde se produc sau se utilizeaz ageni chimici periculoi, exist:
• lista substanelor chimice periculoase; • informaii scrise adresate angajailor cu privire la riscurile, msurile i
mijloacele de protecie.
2.3 VALORI LIMIT DE EXPUNERE PROFESIONAL PENTRU AGENII CHIMICI
HG 1218/2006
Agenii chimici periculoi prezeni în mediul de munc pot constitui factori de risc adic pot provoca accidente de munc i/sau îmbolnviri profesional. Acetia sunt denumii noxe profesionale.
Valorile limit naionale pentru agenii chimici periculoi i pulberi în atmosfera locurilor de munc, care în România au caracter obligatoriu, trebuie reduse cât mai mult posibil, chiar atunci când concentraiile sunt sub valorile limit admise.
Valoarea limit de expunere profesional - dac nu se specific altfel, reprezint media ponderat cu timpul, pe o perioad determinat (durata unui schimb de munc sau termen scurt -15 min.), a concentraiei agentului chimic în aer, în zona în care respir lucrtorul. Zona respiratorie a lucrtorului – este zona în form emisferic, situat la nivelul feei lucrtorului, având raza de 0,3 m, msurat de la mijlocul unei linii imaginare ce unete urechile. Valoarea limit biologic a unui agent chimic - reprezint concentraia limit a agentului în mediul biologic corespunztor, a metabolitului lui sau a indicatorului de efect. Valoarea limit admisibil pentru pulberi - concentraia de pulberi la nivel respirator al angajatului, corespunztoare unui schimb (o determinare pe toat durata schimbului de lucru sau media ponderat cu timpul a mai multor determinri corespunztoare fazelor tehnologice).
HG 1218/2006
Anexa 1
În legislaia specific sunt prezentate: - valori limit obligatorii naionale de expunere profesional ale
agenilor chimici; - valori limit biologice; - valori limit de expunere profesional pentru pulberi.
Valorile limit de expunere profesional sunt utilizate în evaluarea calitii aerului la locul de munc i pot constitui un punct de plecare în alegerea produsului, a metodei de lucru sau în dimensionarea dispozitivelor de ventilaie.
HG 1218/2006 Instruciuni
practice ale CE [13]
Metodele standardizate de msurare i de evaluare a concentraiilor agenilor chimici din aer la locul de munc în legtur cu valorile limit de expunere profesional se stabilesc în conformitate cu recomandrile practice elaborate de Comisia European.
27
2.4 ALEGEREA PRODUSELOR I A METODEI DE LUCRU
În alegerea produselor chimice periculoase trebuie s se in seama de toate riscurile de îmbolnvire sau accidentare ce pot aprea în utilizarea acestora, cu alte cuvinte nu se va ine cont doar de riscurile chimice.
Alegerea produselor presupune în principiu evaluarea riscurilor pe care le implic diferitele alternative. Adeseori, posibilitatea de a alege dintre dou substane chimice este simplificat prin identificarea proprietilor care le difereniaz i evaluarea fcut pe baza acestor proprieti.
Angajatorul trebuie s evite folosirea unui agent chimic periculos prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai puin periculos decât precedentul, pentru sntatea i securitatea angajailor.
Înlocuirea unui produs poate implica schimbarea modului de lucru. De aceea, este important evaluarea riscurilor prezentate de combinaia produs chimic-metod de lucru i luarea în considerare i a riscurilor cauzate de muncile monotone sau repetitive. Informaii suplimentare gsii la:
http://www.subsport.eu/ http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/substituirea%203%20ro.pdf
În orice situaie angajatorul este obligat s evalueze riscurile profesionale.
Exemplu de situaie când este important evaluarea produsului chimic - metod de lucru:
riscurile de accidentare pot fi mai mari dac o suprafa metalic este curat mecanic (sablat), cu un agent chimic nepericulos (nisip), decât în cazul în care este lustruit cu ajutorul unui agent chimic periculos, pentru ca în urma sablrii nisipul se transform în pulbere de siliciu care poate provoca silicoze;
într-un loc de munc temporar sau într-un spaiu închis se vor folosi pe cât posibil produse solubile în ap sau produse cu coninut sczut de solveni organici.
În alegerea produsului trebuie luate în considerare i alte riscuri decât acelea legate de mediul de munc, un exemplu în acest sens fiind riscurile pentru mediul înconjurtor. Acumularea de reziduuri i deversrile pot polua mediul înconjurtor.
Se recomand ca fiecare angajator s-i stabileasc procedurile privind modul în care va decurge achiziionarea agenilor chimici, din care s reias printre altele pe ce documente se va baza decizia de achiziie.
Se recomand efectuarea unei evaluri preliminare a riscurilor ce pot aprea în utilizare, înainte de adoptarea unei hotrâri definitive privind achiziia de substane.
Seciunea 3 Riscuri chimice
Seciunea 3
RISCURI CHIMICE
Aceast seciune prezint o modalitate de evaluare a riscurilor chimice i unele msuri de prevenire a acestora.
3.1 EVALUAREA RISCURILOR (recomandare suedez)
Înainte de începerea unei noi activiti se va face o evaluare a riscurilor i se vor lua msurile necesare de prevenire. Poate fi de asemenea necesar o evaluare continu a riscurilor implicate de activitatea aflat în desfurare. Evaluarea riscurilor va sta la baza deciziilor ce se vor adopta cu privire la:
Alegerea produsului, a metodei i a utilajului de lucru. Msurile ce urmeaz a fi adoptate pentru diminuarea riscurilor. Elaborarea instruciunilor de lucru i instruciunilor proprii de securitate i sntate în munc. Instrumentarul i procedurile de prim ajutor necesare.
Rezultatul evalurii riscurilor i hotrârile privind msurile de diminuare a riscurilor ce urmeaz a fi adoptate vor fi consemnate în scris i detaliate în funcie de gravitatea riscurilor. Evaluarea riscurilor va fi actualizat ori de câte ori se opereaz schimbri în activitatea unitii sau apar noi informaii privind riscurile. Documentaia va fi mereu adus la zi, datat i semnat de angajator. Angajaii expui vor fi inui la curent i vor avea acces la documentaie.
În evaluarea riscurilor chimice din mediul de munc vor fi identificate substanele chimice periculoase care apar sau care pot aprea în activitate. În cazul depistrii unor astfel de substane, se va stabili dac acestea pot cauza îmbolnviri sau accidentri. Atunci când se suspecteaz faptul c activitatea respectiv are ca rezultat producerea de noxe, se va determina gradul de expunere (v. Anexa 5.5).
La evaluarea riscurilor se va ine cont de: • Proprietile periculoase ale substanelor chimice identificate, atât separat cât i împreun. • Informaiile privind proprietile periculoase i msurile de prevenire necesare, informaii
care intr în obligaiile furnizorului. • Modalitatea de utilizare, echipamentul de lucru, volumul, presiunea i temperatura, msurile de
prevenire adoptate în ceea ce privete utilizarea substanelor, precum i particularitile activitii în care apar ageni chimici periculoase.
• Expunerea la ageni chimici periculoi; tipul, nivelul i durata acesteia. • Rapoarte privind probleme, cazuri de îmbolnviri i accidentri aprute în desfurarea
activitii i care au legtur cu existena acelor ageni chimici. • Concluziile care pot fi trase din controalele medicale efectuate.
Documentaia care poate fi util include schie, registre privind accidentrile i incidentele periculoase, regulamente de funcionare elaborate anterior i evaluri ale riscurilor.
Este recomandabil s se înceap cu o evaluare de ansamblu a sectoarelor de activitate. Dac se stabilete c este necesar s se fac o evaluare mai detaliat, se recomand fracionarea activitii desfurate în unitatea respectiv, apoi o evaluare a fiecrui faze tehnologice unde apar ageni chimici periculoi. Exemple de astfel de activiti: degresarea unor piese, vopsirea acestora etc.
Pentru reuita muncii de evaluare a riscurilor este decisiv ca fracionarea activitii s funcioneze în practic.
Într-o unitate în care riscurile chimice din mediul de munc sunt reduse, de mic importan i uor de depistat, inventarierea i evaluarea acestora se pot face pentru fiecare spaiu în parte în timpul vizitei sau controlului pe care îl efectueaz persona desemnat împreun cu angajatorul. Controlarea fiecrui spaiu din unitate permite observarea cu atenie i a unor activiti colaterale, cum ar fi prepararea cafelei. Rezultatele evalurii se consemneaz într-un proces verbal.
Este necesar ca evaluarea s se fac înainte de demararea unei activiti noi.
Ce presupune evaluarea riscurilor? (v. Anexa 5.6)
Pentru a putea preîntâmpina riscurile i a decide care dintre acestea au relevan pentru sntatea i securitatea în munc, este important s existe informaii temeinice despre agenii chimici care pot aprea în procesul muncii. În multe cazuri, sarcina de evaluare a riscurilor poate s i se încredineze unui grup, ai crui membrii au diferite competene. Grupul poate fi format din conductorii unitilor, lucrtori, persoana/ele desemnat/e i responsabilii cu elaborarea i dezvoltarea metodelor. Într-un grup în care nimeni nu a mai fcut o astfel de evaluare a riscurilor, poate fi necesar sprijinul unui consultant sau al unui expert (de ex. o persoan din cadrul cabinetului de medicin a muncii din unitate). În mod normal se impune i prezena responsabilului cu aprarea împotriva incendiilor.
Este important ca toi cei implicai s tie clar ce anume trebuie s conin evaluarea riscurilor care urmeaz a fi fcut (dac, de exemplu, depozitarea i transportul substanelor face sau nu obiectul evalurii).
Dac se face o evaluare a riscurilor din punctul de vedere al activitilor desfurate, este important s se tie clar ce presupun activitile respective. În cazul unui mod simplu de utilizare poate fi suficient o trecere în revist a substanelor folosite i a scopurilor în care acestea sunt utilizate în activitatea respectiv. În alte cazuri este posibil s fie necesar o descriere mai amnunit a substanelor în cauz, a reaciilor în care acestea intr, a compuilor lor, a volumului, temperaturii i presiunii, a metodelor, echipamentului, mijloacelor / dispozitivelor de înclzire i rcire i a altor factori relevani.
O parte a evalurii presupune inventarierea substanelor ce se pot forma în urma reaciilor chimice. Trebuie s se aib astfel în vedere posibila apariie a substanelor inflamabile, a atmosferelor cu concentraie mic de oxigen, a concentraiilor de pulberi ce pot cauza explozii, a gazelor, a fumului sau a pulberilor duntoare sntii.
Informaiile privind agentul chimic periculos
Fia cu date de securitate reprezint informaiile – de la productor, importator sau de la cel care lanseaz pe pia un agent chimic periculos – privind caracteristicile produsului din punct de vedere al riscurilor pe care le implic i al msurilor de protecie pe care le impune. Aceste informaii faciliteaz, în cazul folosirii respectivului produs în procesul muncii, adoptarea msurilor necesare pentru protejarea sntii angajailor i a mediului înconjurtor, precum i pentru asigurarea securitii în munc.
Angajatorul este cel care decide dac informaiile primite de la furnizor sunt suficiente pentru utilizarea în condiii de siguran a respectivelor substane. Este posibil s fie necesar ca angajatorul s solicite lmuriri suplimentare sau s fac el însui investigaii. De exemplu:
este important s se tie dac leziunile pe care expunerea la acea substan le poate provoca apar imediat sau dup un timp i dac acestea sunt mai mult sau mai puin grave;
dac prelucrarea materialelor conduce la apariia unor substane chimice periculoase, de exemplu ca urmare a înclzirii sau lefuirii unei suprafee sau a unui material, trebuie stabilit dac materialul sau suprafaa respectiv conin vreun agent chimic periculos care impune adoptarea unor msuri de protecie suplimentare.
Proprieti inerente
Proprietile agenilor chimici în stare natural, în condiii normale de temperatur i presiune reprezint proprietile intrinseci. Un agent chimic poate fi:
Periculos pentru sntate în cazul inhalrii. Periculos pentru sntate în cazul contactului cu pielea sau ochii. Periculos pentru sntate în cazul ingestiei. Inflamabil sau exploziv. Cu reactivitate chimic crescut.
Pentru a putea evalua proprietile periculoase ale unui agent chimic, trebuie s se cunoasc gradul de expunere în cazul utilizrii acestuia.
Se recomand s se stabileasc pentru fiecare dintre proprietile periculoase ale unei substane dac modalitatea de utilizare poate constitui un risc real.
Se întâmpl adesea ca efectele duntoare cauzate de expunerea concomitent la mai multe substane s nu fie cunoscute. Reducerea expunerii la substane periculoase presupune luarea tuturor msurilor de protecie posibile împotriva efectelor combinate necunoscute.
Inhalarea
Concentraia unei substane în aerul de respirat depinde de proprietile acesteia, cum ar fi volatilitatea sau tendina de transformare în pulberi, precum i de ali factori cum ar fi cantitatea utilizat, temperatura, dac utilizarea se face în spaiu deschis, ventilaia, suprafaa de evaporare i formarea de aerosoli. Dac la o evaluare de ansamblu se dovedete c folosirea substanei cauzeaz producerea de noxe, se vor face investigaii mai detaliate. Pentru a se asigura c expunerea este sczut, se poate recurge la msurtori simple prin sondaj, cu fiole de analiz. Dac în urma investigaiei se constat c exist motive s se suspecteze depirea valorilor limit de expunere profesional, se va msura gradul de expunere.
Contactul cu pielea
În funcie de cât de repede o substan acioneaz în contact cu pielea, se stabilete dac exist riscul apariiei unor leziuni ale pielii în timpul diferitelor etape din procesul muncii. Trebuie s se in cont de faptul c efectul unei substane se poate accentua în cazul în care utilizarea acesteia presupune înclzirea ei. În cazul utilizrii unor substane care pot cauza probleme de sntate chiar i în urma expunerii la cantiti mici, este important s se aib în vedere c pot rmâne urme de substan chiar i pe ambalaj.
Pericolul de incendiu
În cazul în care substana utilizat este inflamabil, este important s se evalueze riscul de aprindere din cauza producerii de scântei, a unei surse de foc etc. Încrcarea electrostatic i prelucrarea mecanic, pot conduce la producerea de scântei.
Reactivitatea
În cazul în care substana are o reactivitate chimic crescut, este extrem de important s se verifice dac modul de utilizare prestabilit nu creeaz condiii pentru producerea unor reacii chimice periculoase.
Exemplul de mai jos încearc s arate o modalitate de evaluare a riscurilor aprute în utilizarea unui produs fictiv folosit la degresarea pieselor de metal i/sau sticl i prin urmare nu constituie decât un model de întocmire a fiei de evaluare.
Cile de ptrundere / periculozitate
Inhalarea Contactul cu pielea
Proprieti intrinseci
Foarte volatil. Periculoas dac este inhalat. Poate cauza afeciuni acute i cronice.
Uscarea pielii în cazul contactului prelungit sau repetat.
Periculoas în cazul ingestiei unei cantiti considerabile.
Foarte inflamabil. Nici o alt reacie periculoas în afara riscului de incendiu. Distruge anumite tipuri de mase plastice.
Riscuri la utilizare
Concentraia maxim în aer 200 ppm. Determinrile de noxe indic o valoare a concentraiilor care depete nivelul max.
Nu, doar risc de stropire.
Nu, nu exist risc de ingestie.
Da, utilajul nu este protejat împotriva exploziilor.
Nu. Nu se folosesc decât sticla i / sau metalul.
Sunt necesare msuri pt. înlturarea riscurilor?
Da. Da.
Activitatea este transferat într-un spaiu special amenajat cu ventilaie de proces.
Instalaiile electrice i utilajul electric trebuie s fie protejate împotriva exploziilor. Pentru ca un lichid s fie transferat utilajul va fi legat la pmânt.
Msuri preventive
Dotarea cu EIP pentru cile respiratorii datorit riscului de degajri.
Extinctor. Exerciii de stingere a incendiilor.
Ce poate merge prost? Este de asemenea important s se prevad dac diferite evenimente pot avea consecine grave. Prin evenimente se înelege manevre greite, scurgeri, vrsri accidentale, întreruperea curentului electric sau defeciuni ale unor piese ale utilajelor. În acest caz se poate porni de la acea / acele proprieti periculoase ce pot cauza leziuni grave chiar i la o simpl expunere sau pot conduce la incendii sau explozii.
Este important s se aib în vedere experienele dobândite ca urmare a unor incidente periculoase.
Evaluarea riscurilor Dup identificarea unui numr de riscuri i evaluarea probabilitii ca acestea s produc îmbolnviri sau accidentri, se impune luarea de msuri de protecie pentru înlturarea riscurilor respective. Se va decide dac procedura aleas este atât de periculoas încât substana utilizata sau metoda de lucru trebuie schimbat. Valorile noxelor în timpul expunerii se compar cu valorile limit de expunere.
În mod normal consemnarea evalurii riscurilor i a msurilor adoptate trebuie s cuprind urmtoarele: - o descriere a ceea ce s-a evaluat din punct de vedere al riscurilor, - ce substane chimice periculoase au fost identificate, - ce proprieti intrinseci periculoase au acestea, - la ce grad de expunere sunt supui angajaii, - la ce riscuri pot conduce proprietile substanei în timpul utilizrii (atât în utilizarea corecta
cât i în cazul unor manevre greite), - ce msuri de diminuare a riscurilor au fost adoptate sau cazurile în care nu s-a considerat
necesar adoptarea unor msuri.
Va fi anexat i se va face referire la documentaia care st la baza evalurii riscurilor, de exemplu prospecte i protocoale întocmite în urma efecturii de determinri ale nivelului de expunere. Se recomand, de asemenea, anexarea instruciunilor de lucru i de protecia muncii elaborate.
Întocmirea unei documentaii detaliate faciliteaz actualizarea evalurii riscurilor.
Nu este întotdeauna necesar identificarea compoziiei chimice a unei substane periculoase. De exemplu, este suficient s se constate acumularea de pulberi rezultate în urma procesului de lefuire i necesitatea dotrii cu un dispozitiv de aspirare pentru evitarea expunerii.
Exemple de rubrici ce pot fi incluse în documentele de evaluare a riscurilor.
Evaluare a riscurilor privind: ________________________________
Substana 1: _____________________________________________________
Proprieti periculoase: ___________________________________________
Substana 2: _____________________________________________________
Proprieti periculoase: ___________________________________________
Noxe ___________________________________________________________
În procesul tehnologic __________________________________________
3.2 MSURI DE PREVENIRE A RISCURILOR CHIMICE
L 319/2006 Art. 7(3)
Art. 11(2), 19
Dac agentul chimic periculos nu a putut fi eliminat în totalitate prin modificarea tehnologiei sau reetei.
HG 1218/2006
Art. 20(1)
Dac agentul chimic periculos nu a putut fi înlocuit cu un agent chimic mai puin nociv (de ex. utilizarea produsului pulbere sub form de
granule, past sau soluie).
Trebuie redus expunerea la agentul chimic periculos prin:
închiderea utilajelor în carcase în care se creeaz depresiune; automatizarea procesului; instalaii de ventilare local; instalaii de ventilare general; reducerea timpului de expunere a lucrtorului la factorul
nociv; reducerea numrului de persoane expuse; elaborarea instruciunilor de lucru i proprii SSM; elaborarea procedurilor pentru cazuri de urgen informarea i instruirea lucrtorilor.
L 319/2006 Art. 7(3) lit.
h) HG
c)
În cazul în care msurile de protecie adoptate nu sunt suficiente, se
acord echipament individual de protecie.
L 319/2006
Art. 7(4)
Trebuie verificat dac msurile introduse sunt eficiente i dac sunt meninute.
3.2.1 MSURI DE PREVENIRE IN PROCESUL TEHNOLOGIC Echipamentul individual de protecie (EIP) va fi întreinut: curat, splat, reparat. Dup fiecare întrebuinare, în funcie de caracteristicile procesului de munc i ale mediului de munc, echipamentele vor fi: desprfuite, uscate, denocivizate, dezinfectate, dezinsectizate, sterilizate etc. Se va evita astfel rspândirea substanelor chimice periculoase prin intermediul acestora. Prin urmare, echipamentul de protecie folosit în timpul utilizrii agenilor chimici periculoase trebuie scos în timpul pauzelor sau înainte de efectuarea unei alte activiti.
HG 1218/2006 Art. 10(1)
EIP, în special cel pentru protecia cilor respiratorii i a feei pentru persoanele expuse la vapori sau aerosoli, va fi adaptat la mrimea i contururile capului i feei purttorului, pentru a asigura o etaneitate corespunztoare. Persoanele care poart barb trebuie s poarte un tip de EIP a cilor respiratorii care s asigure etaneitatea. In procesul tehnologic, lucrtorii expui la ageni chimici periculoi pot fi afectai prin:
inhalare de pulberi, gaze sau vapori (de ex. expunerea la pulbere de cadmiu poate provoca boli de plmâni sau rinichi);
ingestie de prafuri, lichide (de ex. ingestia de sruri anorganice de mercur poate provoca otrvire cu mercur);
contact cu pielea al unor solide, prafuri, lichide (unele substane pot trece prin piele provocând îmbolnviri sau afeciuni ale pielii, de ex. solvenii organici produc dermatite de contact);
arsuri sau loviri în urma incendiilor i/sau exploziilor.
a) Msuri de prevenire a inhalrii de ageni chimici periculoi
HG 1218/2006 Art. 22 Cunoaterea concentraiilor de gaze i pulberi nocive în atmosfera
locurilor de munc este prima faz în elaborarea unor msuri concrete de prevenire (instalaii de ventilaie, neutralizare etc.).
Instalaiile trebuie s fie dotate, dup caz, cu aparate portabile sau instalaii automate fixe de detecie i semnalizare.
L 319/2006
Ventilarea natural sau mecanic trebuie s asigure condiii de calitate a aerului: puritate, temperatur, umiditate i vitez confortabil a curenilor. Sistemul de ventilaie trebuie bine întreinut i verificat în mod regulat. Angajatorii vor elabora instruciuni speciale privind modul de utilizare, întreinere, supraveghere i control al instalaiilor de ventilare. Transformarea, modificarea sau completarea instalaiilor de ventilare se vor face cu avizul scris al proiectantului de specialitate.
În cazul în care se constat c într-un spaiu închis exist riscul lipsei
de oxigen sau un alt risc care implic pericole pentru sntate, se impune o aprobare scris (v. Anexele 5.2 i 5.3) pentru ca angajaii s-i poat desfura activitatea în spaiul respectiv (v.3.2.2).
Obligaii generale
În unitile economice în care exist surse toxice poteniale, se doteaz cu mti de protecie întregul personal precum i delegaii, subcontractanii, practicanii etc.
Protecie obligatorie a
b) Msuri de prevenire a contactului cu pielea i ochii
Folosirea unor mijloace ajuttoare la manipularea agenilor chimici periculoi. În transferul unei substane dintr-un recipient în altul pot fi folosite, de exemplu, pompe, dispozitive pentru înclinarea recipientelor etc.
Instruciuni practice ale CE [13]
Stropirea este incidentul cel mai frecvent la manipularea substanelor chimice. Folosirea vizierei de protecie, a mnuilor de protecie sau a echipamentului de protecie împotriva stropirii sunt exemple de msuri care pot reduce riscurile.
Este important s se foloseasc mnui, EIP pentru brae, cizme, oruri, salopete etc. din materiale rezistente la agenii chimici utilizai.
O mnu rupt sau care prezint urme de substan în interior presupune de multe ori un risc cel puin la fel de mare de a provoca leziuni ale pielii ca i lipsa mnuilor.
Instruciuni practice ale CE [13]
Instruciuni practice ale CE
[13]
Existena dispozitivelor de cltire: du de urgen, robinet cu jet ascendent sau chiuvet, acolo unde exist risc de contact cu pielea, stropire sau împrtiere a unor ageni chimici periculoi, este absolut necesar. Dispozitivul de care este nevoie depinde de agentul chimic utilizat i de modul de manipulare.
Pentru substanele a cror îndeprtare necesit 15 minute de cltire în cazul stropirii accidentale a ochilor, robinetul cu jet ascendent va fi dotat cu ap la temperatur potrivit.
Curirea ochilor
L 319/2006 Art. 15
Cei care utilizeaz ageni chimici care provoac leziuni ale pielii sau care pot intra accidental în contact cu acetia trebuie s respecte regulile de igien personal.
Acordarea gratuit a materialelor igienico-sanitare angajailor este reglementat prin lege. Cantitile i periodicitatea acordrii acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munc, la recomandarea medicului i inând cont de caracteristicile locurilor de munc.
c) Msuri de prevenire a ingestiei
Nu sunt recomandate metodele de lucru prin care substane chimice periculoase pot intra în contact cu gura. Msuri de protecie împotriva stropirii i o igien atent reduc de asemenea riscul de ingestie accidental.
În acest scop, locurile de munc vor fi asigurate cu dotri igienico - sanitare (vestiar, sal de mese, spltor), în funcie de necesitile fiziologice ale personalului i de caracteristicile proceselor de munc i ale mediului de munc.
De exemplu, locurile de munc unde se desfoar procese cum ar fi prelucrarea plumbului, lucrul cu nitro i amino derivai, mercur, cu metale grele, cu pesticide etc., se prevd cu vestiare pentru haine de strad, duuri, vestiare pentru haine de protecie i de lucru, spltoare.
Sunt interzise prepararea, consumarea sau pstrarea produselor alimentare sau a buturilor, fumatul sau aplicarea de produse cosmetice în locurile unde se utilizeaz ageni chimici periculoi.
Deasemenea, este interzis pstrarea unei substane chimice periculoase într-un ambalaj care în mod normal se utilizeaz pentru pstrarea alimentelor sau într-un alt ambalaj asemntor.
HG 1218/2006 Art. 17 lit. e)
Instruciunii practice [13]
d) Msuri de prevenire a riscurilor de incendiu i/sau explozie
Explozia sau incendiul nu poate avea loc decât dac cele trei elemente ale triunghiului de foc sunt reunite:
1. carburant (gaze i vapori, pulberi, lichide);
2. comburant (oxigen, substane oxidante);
3. surs de iniiere (suprafa fierbinte, flacr, scântei de origine mecanic, scântei electrice - curent electric sau electricitate static etc.).
Msurile de diminuare a riscurilor presupun:
• Împiedicarea formrii amestecurilor explozive;
• Eliminarea surselor de iniiere;
HG 1058/2006 Art. 5
ventilaie;
1
• Eliminarea surselor de iniiere
Dac prin msurile organizatorice i tehnologice nu s-a putut evita acumularea unor substane inflamabile în aer, se vor folosi utilaje care înltur pericolul apariiei unor surse de aprindere.
HG 1218/2006
Art. 24 (2) lit. b)
Se va prevedea aparatur electric în construcie antiexploziv, cu protecie adecvat mediului de lucru, pentru prevenirea formrii scânteilor ce pot s apar datorit deficienelor la instalaia electric.
HG 1058/2006
Anexa 2, Art. 2.4
Se interzice fumatul, lucrul cu foc deschis, existenta suprafeelor încinse etc. în halele i instalaiile unde se lucreaz cu substane inflamabile.
• Msuri pentru prevenirea scânteilor de origine mecanic: utilizarea de unelte antiscântei; eliminarea particulelor metalice, utilizând captatoare magnetice; ap pulverizat la activitile unde pot aprea scântei; interzicerea utilizrii înclmintei cu accesorii metalice; utilizarea de podele antiscântei.
Ghid ATEX [16]
Pentru prevenirea formrii scânteilor electrostatice este necesar: s se lege la pmânt instalaiile i piesele în micare; s se capteze sarcinile electrice prin perii legate la pmânt; s se menin atmosfera la un anumit nivel de umiditate; s se evite îmbrcmintea din fibre sintetice; s nu se transporte substane inflamabile în vase deschise sau din
materiale care se încarc electrostatic, s nu se transporte aceste materiale cu electrocarul.
OM 108/2001
• Msuri de limitare a efectelor exploziilor i incendiilor
Distanarea instalaiilor periculoase de alte locuri de munc, cu condiia pstrrii libere a spaiului dintre acestea fr de care efectul msurii preconizate este anulat;
Reducerea la minimum a cantitilor de material periculos utilizate: fracionarea instalaiilor (mai multe linii de fabricaie); depozitarea de substane inflamabile i explozive în seciile de
fabricaie, în cantiti necesare într-un schimb sau într-o zi de lucru.
Amplasarea în locuri potrivite a mijloacelor corespunztoare de combatere a incendiilor;
Cldiri cu acoperi sau perei în construcie uoar, din materiale necombustibile etc.
3.2.2 MSURI DE PREVENIRE LA ÎNTREINERE, REVIZII I
REPARAII
HG 1093/2006 art.16
Pentru orice fel de intervenie, revizie i reparaie la instalaii, maini, utilaje etc., se va efectua evaluarea riscurilor i se vor stabili msuri de prevenire i protecie cu sarcini precise, defalcate pe persoane i termene de execuie.
De regul, operaiile de întreinere, reviziile, reparaiile i interveniile curente vor fi executate numai în baza instruciunilor proprii pentru lucrul corect i în siguran. Pentru interveniile accidentale, pentru care nu sunt întocmite asemenea instruciuni, se vor stabili proceduri pentru cazuri de urgen.
L319/2006 art.7 (5)
Acolo unde sunt prezeni la acelai loc de munc lucrtori din mai multe întreprinderi, fiecare angajator trebuie s fie responsabil pentru toate aspectele care îi revin în sarcin conform planului de securitate i sntate.
HG 300/2006 Înainte de predarea echipamentului tehnic (instalaii, maini, utilaje, dispozitive .a.), conductorul locului de munc împreun cu conductorul serviciului mecanic, electric, AMA etc. trebuie s asigure toate msurile pentru evitarea accidentelor i intoxicaiilor (ex: oprirea i rcirea utilajelor, curarea i ventilarea, msurarea noxelor, deconectarea, blindarea etc.)
HG 1093/2006 Anexa 2 pct. 1.2
La efectuarea lucrrilor de reparaii, intervenii, revizii etc., trebuie s se stabileasc un sistem de permise de lucru, care atest realizarea msurilor de protecie necesare efecturii, în condiii de securitate, a unor operaii ce pot provoca accidente de munc sau îmbolnviri profesionale.
L 319/2006 Art. 7(4), lit. e)
Operaiile prevzute în permis se efectueaz numai de ctre personalul de specialitate, stabilit pe tipuri de operaii, specificat în permis i instruit i/sau autorizat în acest scop.
În timpul lucrului se vor repeta, la anumite intervale de timp, ce se vor stabili de ctre fiecare unitate, determinrile privind coninutul de gaze inflamabile, toxice, oxigen etc., pentru a stabili dac nu cumva au aprut condiii noi care s prezinte pericol. Pentru echipele de intervenie permanente, se vor indica atât msurile de prevenire a accidentelor i intoxicaiilor, cât i procedurile pentru toate cazurile de urgen previzibile (v. 4.3).
Toate lucrrile de reparaii, construcii montaj, completri, modificri vor fi recepionate de beneficiar atât din punct de vedere tehnic-tehnologic cât i din punct de vedere al securitii muncii, precum i dac sunt în conformitate cu documentaia avizat de organismele competente.
Repunerea în funciune a echipamentelor de munc este admis numai în urmtoarele condiii:
• s existe toate autorizaiile cerute de legislaia în vigoare;
• s fie asigurate toate msurile de protecie i de igien a muncii;
• s existe montate corect i în bun stare de funcionare, toate dispozitivele, aparatele i instalaiile de protecie;
• s fie instruit întregul personal;
• s existe afiate toate instruciunile de lucru i de securitate a muncii;
• s fi fost fcut recepia instalaiei, utilajului, aparatului, mainii etc. Repunerea in funciune a instalaiilor, mainilor si utilajelor înainte de a elimina deficientele, constituie infraciune i se pedepsete cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amend.
L 319/2006 Art. 28 (3)
3.2.3 MSURI DE PREVENIRE LA AMBALARE I MARCARE
Ambalajele de orice gen în care se depoziteaz substane chimice, indiferent de scopul sau tipul de depozitare i staionare, vor fi închise.
R 1272/2008 Art. 35
Ambalajele s fie proiectate i realizate în aa fel încât s împiedice orice pierdere de coninut, cu excepia cazurilor în care sunt prescrise alte dispozitive de siguran mai specifice;
Ambalajele i sistemele de închidere s fie rezistente i solide, astfel
încât s fie exclus orice posibilitate de pierdere de produs i s îndeplineasc criteriile de siguran în condiii normale de manipulare;
Materialele din care sunt fabricate ambalajele i dispozitivele de
etanare trebuie s fie rezistente la atacul coninutului sau s nu formeze compui periculoi cu acesta.
Ambalajele i sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate
astfel încât s se poat reînchide în mod repetat fr pierderi de coninut.
Ambalajele care conin o substan sau un amestec periculos, livrat publicului larg, trebuie s nu aib o form sau un aspect care s atrag ori s stârneasc curiozitatea activ a copiilor, sau care s induc în eroare consumatorii i, de asemenea, trebuie s nu aib o prezentare similar sau un aspect utilizat() pentru produsele alimentare sau pentru hrana pentru animale sau pentru produsele cosmetice ori medicinale, care s induc în eroare consumatorii.
Orice recipient, indiferent de capacitate, care conine substane destinate comercializrii, pentru anumite categorii de pericol trebuie s fie prevzut cu dispozitiv de securitate pentru protecia copilului i s fie inscripionat cu însemne tactile de avertizare a pericolului pentru cei cu deficiene de vedere.
Ambalajul substanelor i amestecurilor este considerat corespunztor atunci când se conformeaz cerinelor aplicabile pentru transportul aerian, rutier, feroviar sau pe ci navigabile interioare al mrfurilor periculoase.
Se va evita apariia unor leziuni la contactul cu pielea prin meninerea exteriorului ambalajelor i recipientelor în stare de curenie.
În mod normal, ambalajele care îndeplinesc acele standarde valabile în transportul mrfurilor periculoase pot fi folosite i pentru pstrarea substanelor pentru care au fost aprobate. În cazul transferrii unei substane într-un alt recipient decât ambalajul original, acel recipient trebuie s fie corespunztor.
Ambalajele care conin o substan chimic periculoas trebuie inscripionate cu informaiile necesare, astfel încât coninutul lor i riscurile pe care le implic substana respectiv s poat fi identificate cu uurin (v.2.2).
Marcajul se poate limita la datele (denumirea, simbolul, abrevierea etc.) necesare pentru identificarea produsului sau nu se face deloc în cazul în care au fost luate alte msuri astfel încât coninutul containerelor i conductelor, precum i natura acestui coninut s poat fi identificate clar.
În general, marcajul nu este considerat necesar în cazul manipulrii de scurt durat a unui produs chimic periculos în recipientul de amestecare sau cel de dozare, când este clar pentru toi cei implicai în activitatea respectiv ce anume conine vasul.
R 1272/2008 HG 1218/2006 Art. 21
3.2.4 MSURI DE PREVENIRE LA DEPOZITARE
Instruciuni
practice ale CE [13]
Pentru evitarea riscurilor de îmbolnvire sau accidentare, substanele chimice periculoase trebuie pstrate în spaii de depozitare special amenajate în acest scop, care nu permit împrtierea substanelor în caz de vrsare sau împrtiere accidental. Poate fi necesar izolarea recipientelor ce conin substane inflamabile, reactive sau corosive împotriva ocurilor.
Produsele chimice periculoase pentru sntate vor fi depozitate astfel încât s nu fie la îndemâna copiilor sau în apropierea produselor alimentare. Produsele chimice deosebit de periculoase vor fi depozitate astfel încât nici o persoan neautorizat s nu aib acces la ele.
Este important s se fac o bun ventilare a acestor spaii, iar gurile de ventilaie s fie amplasate corespunztor.
Ca ef de depozit trebuie nominalizat o persoan instruit astfel încât s fie capabil s identifice, evalueze, manevreze, depoziteze i s in evidena intrrilor i ieirilor agenilor chimici periculoi.
Substanele incompatibile, care pot intra în reacie, conducând astfel la riscuri crescute, vor fi depozitate separat. În cazul în care anumite substane vor fi depozitate în acelai loc, trebuie s se cunoasc bine care sunt riscurile pe care le implic, de exemplu dac pot intra în reacie puternic una cu alta. Fi cu date de securitate întocmit de furnizor trebuie s conin informaii privind reaciile pe care respectivul produs le poate da cu alte substane.
Locurile de încrcare/descrcare i depozitare a materialelor i lichidelor caustice, corozive, toxice vor fi dotate cu antidoturi, soluii neutralizante, precum i cu surse de ap, duuri de salvare.
Depozitarea în seciile de producie a materiilor prime, produselor intermediare i a altor materiale utilizate într-o zi se face în locuri special destinate i etichetate.
HG 971/2006
Anexa 1, pct.12
Toate depozitele i încperile în care se depoziteaz substane toxice, precum i perimetrele acestora stabilite de conducerea unitii, vor fi marcate cu indicatoare avertizoare.
Odat stabilite cerinele de depozitare, acestea trebuie puse în aplicare i respectate.
HG 1218/2006 Art. 25
De asemenea, trebuie pregtite proceduri pentru cazuri de incendii sau explozii i/ sau proceduri pentru cazuri de împrtieri de ageni chimici periculoi.
INCOMPATIBILITI LA DEPOZITARE
Nu trebuie s fie depozitate împreun
0 Nu trebuie s fie depozitate împreun decât cu masuri de precauie specifice
+ Pot fi depozitate împreun
3.2.5 MSURI DE PREVENIRE LA TRANSPORT
Atunci când o substan chimic periculoas este transferat sau transportat este important s se ia msuri de prevenire a vrsrii accidentale, stropirii sau degajrii în atmosfer.
Mijloacele ajuttoare pentru operaiile de încrcare, descrcare i transport (unelte, trgi, crucioare etc.) vor avea forma i rezistena stabilit

Date post:	20-Oct-2021
Category:	Documents
Author:	others
View:	1 times
Download:	0 times

INTRODUCERE - Inspectia Muncii

Documents

Gradul II, Inspectia 1

ANUNT - itmcluj.roitmcluj.ro/tsp/PUBLICATIE AFISARE decizii accesorii,somatii si titluri exec. 14.12.2010... · INSPECTIA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA CLUJ Str. George

Inspectia fiscala-prezentare

INSPECTIA MUNCII - media.hotnews.romedia.hotnews.ro/media_server1/document-2015-12-7-20648016-0... · Activitati de Monitorizare si Control) care este componenta principala a proiectului

Inspectia termica

SSM şi productivitate - Inspectia Muncii

INSPECTIA MUNCII

Marian Popa - Introducere in psihologia muncii, capitolul 2-3

· PDF filemedia, consilieri, prevenirea criminalitätii si terorismului si inspectia muncii; ... Directiei Medicale, Serviciului Psihologia Personalului,

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE INSPECTIA MUNCII · 2010. 6. 25. · MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE INSPECTIA MUNCII . Inspectoratul Teritorial

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ?i Persoanelor … · 2013. 9. 11. · Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ?i Persoanelor Varstnice INSPECTIA MUNCII INSPECTORATUL

I.T.M.-legea 51-2012 Inspectia Muncii

5.Inspectia Scolara_suport Curs

Ghid de evaluare a riscului - Inspectia Muncii

Ministerul Muncii, Familiei ¥i Protectiei Sociale INSPECTIA MUNCH DIRECTIA CONTROL SECURITATE SÄNÄTATE ÎN MUNCÄ Str. Matei Voievod nr. 14, cod po$al 021455 ...

INSPECTIA MUNCii · 2016. 6. 10. · INSPECTIA MUNCii I. MOTIVAREA ACTIUNll Sectorul energetic reprezinta infrastructura ~trategica de baza a economiei nationale, pe care se bazeaza

Domsa Anamaria DA 2016 site - Inspectia Muncii

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale §i ... · Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale §i Persoanelor Varstnice INSPECTIA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA