Microsoft Word - Risk Assessment Guide.Ro.v20 A5 for pdf.docCUVÂNT ÎNAINTE
Inspecia Muncii a derulat în perioada 2006-2007, în parteneriat cu Agenia pentru Dezvoltare Economic i Integrare European din Austria, proiectul Phare de înfrire instituional „Implementarea legislaiei armonizate în domeniul securitii i sntii în munc în întreprinderile mici i mijlocii”.
Întreprinderile mici i mijlocii (IMM) din România reprezint 99,7% din numrul total de uniti, în care lucreaz aproximativ 56,6% din numrul total al lucrtorilor din economie.
Accidentele de munc înregistrate în IMM constituie una dintre cele mai acute probleme din domeniul securitii i sntii în munc. Astfel, statisticile arat c, atât în România cât i în Uniunea European, numrul accidentelor de munc mortale produse în întreprinderile cu mai puin de 50 de lucrtori este aproape dublu fa de cel înregistrat în întreprinderile mari.
Atât pierderile umane, cât i cele financiare, cauzate de accidentele de munc ar putea fi prevenite dac angajatorii, lucrtorii, organizaiile sindicale i patronatele ar contientiza importana respectrii cerinelor minime de securitate i sntate în munc impuse de legislaia naional ce transpune directivele Uniunii Europene.
Acestea au reprezentat, printre altele, motivul elaborrii unui ghid adresat IMM. Deasemenea, datorit capacitii administrative i financiare limitate, acestea au nevoie de informare i asisten cu privire la buna înelegere i implementare a cerinelor legale.
Pentru a facilita utilizarea acestui ghid, a fost selectat un numr de sectoare economice cum ar fi: construciile, prelucrarea lemnului, agricultura, vopsirea industrial.
Ghidul de evaluare a riscurilor profesionale în IMM, elaborat de grupul de experi români i europeni ai proiectului, a fost conceput pentru a oferi angajatorilor, lucrtorilor i persoanelor responsabile cu securitatea i sntatea în munc modele de practici europene pentru aplicarea legislaiei din domeniu.
În cadrul evalurii de risc, experii pot face distincia între evaluarea de risc calitativ care, într-o form mai practic, se aplic mai bine IMM i evaluarea de risc cantitativ ce încearc s aloce cifre i care se aplic mai bine activitilor industriale complexe, de exemplu, rafinriilor de petrol i combinatelor chimice sau centralelor nucleare.
Ghidul se dorete a fi un instrument practic, un material de orientare i informare, un suport tehnic pentru toi experii implicai în evaluarea riscurilor la locul de munc.
Ghidul propune un demers de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale prin prezentarea conceptelor de baz i a unei metodologii de evaluare a riscurilor profesionale pornind de la prevederile legislaiei naionale armonizat cu cea european.
2/63
CUPRINS
Activitatea 1: Formai echipa! 9
Activitatea 2: Definii posturile de lucru i zonele de evaluare! 11
Activitatea 3: Realizai examinarea general! 14
Activitatea 4: Identificai pericolele specifice! 16
Activitatea 5: Analizai pericolele! 17
Activitatea 6: Evaluai riscurile! 18
Activitatea 7: Planificai aciuni! 20
Activitatea 8: Monitorizai aciunile! 21
List de verificare pentru examinarea general 22
List de verificare pentru identificarea pericolelor biologice 27
List de verificare pentru identificarea zgomotului periculos 29
List de verificare pentru identificarea vibraiilor periculoase 30
List de verificare pentru identificarea pericolelor chimice 32
List de verificare pentru identificarea pericolelor din antierele de construcii 34
List de verificare pentru identificarea pericolelor manipulrii manuale a maselor 38
List de verificare pentru identificarea pericolelor psiho-sociale 40
Exemplu plan de prevenire i protecie: Examinare general 42
Exemplu plan de prevenire i protecie: Atelier de tâmplrie 43
Exemplu plan de prevenire i protecie: Atelier de vopsire 46
Exemplu plan de prevenire i protecie: Tierea ierbii i a buruienilor în pdure 48
Exemplu plan de prevenire i protecie: Manipularea fânului i a paielor 50
Exemplu plan de prevenire i protecie: Atelier de sudur 52
Exemplu plan de prevenire i protecie: Lucrri de tencuit pe schele 54
Exemplu plan de prevenire i protecie: Plan de securitate i sntate pentru un
antier de construcii 56
3/63
INTRODUCERE Evaluarea riscurilor profesionale este o obligaie a angajatorilor cerut de directivele
europene transpuse în legislaia naional, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea European.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene a aderat la un set de valori comune,
reprezentat de obicei prin directive europene în toate domeniile, inclusiv în cel al securitii i sntii în munc. Principiul de baz al politicii europene comune în domeniul securitii i sntii în munc este urmtorul:
Fiecare lucrtor al Uniunii Europene merit un loc de munc sigur
Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce demonstreaz aplicarea principiilor de prevenire la nivelul întreprinderii/unitii. Aceasta înseamn c orice întreprindere trebuie s anticipeze pericolele care pot genera accidente de munc sau boli profesionale, în loc s reacioneze dup ce astfel de evenimente au avut loc. O etap esenial pentru a implementa o abordare responsabil în domeniul securitii i sntii la locul de munc este evaluarea riscurilor profesionale.
Înainte de a se realiza o evaluare a riscurilor profesionale, locul de munc trebuie s îndeplineasc cerinele minime de securitate i sntate în munc legale în vigoare.
Procedura de evaluare a riscurilor profesionale în întreprinderile mici i mijlocii poate fi rezumat dup cum urmeaz:
• Identificarea pericolului • Eliminarea pericolului dac este rezonabil posibil • Analizarea pericolului dac acesta nu poate fi eliminat i evaluarea riscului • Luarea de msuri pentru a limita consecinele • Supravegherea riscurilor
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie s acopere fiecare activitate i fiecare post
de lucru dintr-o întreprindere, luând în considerare fiecare component a sistemului de munc, respectiv lucrtor, sarcin de munc, echipamente de munc i mediu de munc. Evaluarea riscurilor servete la îmbuntirea continu a condiiilor de munc i, în acest scop, necesit o documentare adecvat i susinut.
În evaluarea riscurilor profesionale se recomand implicarea lucrtorilor i, dac este cazul, a reprezentanilor acestora cu rspunderi specifice în domeniul securitii i sntii în munc, respectiv a comitetelor de securitate i sntate în munc (CSSM).
Lucrtorii cunosc cel mai bine situaiile periculoase de la posturile de lucru, iar
CSSM i reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi în domeniul securitii i sntii în munc sunt formai i informai cu privire la pericolele specifice activitilor din întreprindere.
4/63
DEFINIII DE BAZ Pentru a înelege abordarea unei evaluri de risc este important s se defineasc termenii de baz:
Pericol: orice poate cauza o vtmare
Risc: combinaia între gravitatea vtmrii i probabilitatea unui pericol de a cauza vtmarea
Evaluare a riscului: procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru
Exemplu: Pericol: Este logic c un ferstru cu lan folosit la tierea lemnului are proprietatea intrinsec de a duna. Exist numeroase cazuri de lucrtori care i-au tiat picioarele. Risc: Presupunând c un lucrtor neinstruit i fr experien ( probabilitate) folosete un ferstru i c acesta nu a primit echipament individual de protecie adecvat, cum ar fi cizme de protecie, pantaloni cu fibre anti-tiere ( gravitate) etc., atunci probabilitatea, precum i gravitatea unei vtmri, respectiv accident de munc, sunt foarte ridicate. Evaluarea riscului: Evaluarea riscului este procesul de estimare a celor dou elemente de baz, probabilitate i gravitate, menionate mai sus. Dac lucrtorul va fi instruit, cu siguran va acorda mai mult atenie i aceasta va reduce probabilitatea unui accident de munc. Dac lucrtorul va primi echipament individual de protecie, se va reduce gravitatea unui accident de munc. Ambele msuri vor reduce riscul, dar pericolul în sine va rmâne.
Prevenire: aplicarea de msuri pentru eliminarea sau reducerea riscului înainte ca un eveniment s aib loc
Ierarhia de prevenire Exemple - tâmplrie 1. Eliminarea sau evitarea
riscului O instalaie electric anti-exploziv într-un atelier de tâmplrie elimin riscul unei explozii cauzate de praful de lemn
2. Înlocuirea elementelor “periculoase” prin elemente “mai puin periculoase”
Înlocuirea lacurilor pe baz de solveni cu lacuri pe baz de ap reduce expunerea la compui organici volatili
3. Combaterea riscului prin msuri tehnice
Conectarea mainii de lefuit la sistemul de exhaustare pentru a reduce expunerea la praful de lemn cancerigen
4. Controlul riscului prin msuri organizatorice
Întocmirea unui plan de întreinere pentru curarea filtrelor sistemului de exhaustare în vederea asigurrii funcionrii
5. Utilizarea echipamentului individual de protecie, ca ultim soluie
Utilizarea echipamentului individual de protecie a urechilor limiteaz expunerea la zgomot în timpul lucrului la o main de lefuit sau ferstru circular
5/63
ABORDARE GENERAL
Maniera de abordare a oricrei evaluri de risc profesional trebuie s îndeplineasc criteriile prevzute în Legea nr. 319/2006, care introduce msuri pentru a încuraja îmbuntirea securitii i sntii lucrtorilor la locul de munc. Articolele 7 i 12 fac referire la obligaia angajatorilor de a realiza o evaluare de risc. Articolul 7 din Legea nr. 319/2006 se refer la anumite obligaii generale ale angajatorilor i prevede ca implementarea msurilor legate de riscurile profesionale s respecte principiile generale de prevenire prezentate în pagina anterioar.
Articolul 12 din Legea nr. 319/2006 prevede întocmirea de documente. Evaluarea
riscurilor în form scris nu se realizeaz doar pentru a arta autoritilor competente c s-a îndeplinit o obligaie legal. Aceasta permite partenerilor interni (cum ar fi lucrtorii, CSSM etc.) s afle constatrile fcute i s urmreasc realizarea msurilor de prevenire stabilite în urma procedurii de evaluare a riscurilor. O evaluare de risc trebuie s fie: Sistematic - urmând o procedur definit, respectiv o metodologie Cuprinztoare - pentru a aloca prioriti msurilor recomandate Adecvat - în ceea ce privete gravitatea i probabilitatea pericolelor Documentat - pentru a demonstra c msurile recomandate se bazeaz pe dovezi
Evaluarea riscurilor trebuie s fie realizat într-un mod sistematic pe baza unei metodologii definite i logice. Punctul de plecare trebuie s fie o examinare general (analiza situaiei curente) ce relev situaia întreprinderii din punctul de vedere al securitii i sntii în munc.
Evaluarea riscurilor dintr-o întreprindere trebuie s fie destul de cuprinztoare pentru a oferi soluii alternative pentru combaterea riscurilor profesionale (de preferat la surs) i s stabileasc ierarhizarea i prioritatea msurilor de prevenire.
Aria de acoperire i nivelul de detaliu al unei evaluri de risc trebuie s respecte mereu gravitatea i probabilitatea riscurilor profesionale. Pentru aceasta, trebuie s se arate c se iau în considerare pericolele general recunoscute dintr-o ramur industrial, dar trebuie s se demonstreze c s-au avut în vedere i constatrile concrete de pe teren, la un moment dat. Evaluarea de risc trebuie s fie adecvat, în sensul c profunzimea analizei i nivelul msurilor trebuie s fie diferite pentru pericolele majore i minore.
Pstrarea rapoartelor i fielor legate de evaluarea de risc i a altor documente
reprezint o bun practic de securitate i sntate ce are ca scop analiza evoluiei i asigurarea dovezilor cu privire la starea de securitate din unitate.
Documentaia va servi unor scopuri interne, ca baz pentru instruirea periodic a
lucrtorilor, deoarece acetia trebuie informai cu privire la pericolele i msurile de la postul de lucru. Mai mult, se recomand folosirea documentaiei pentru realizarea listelor de verificare, ce reprezint un instrument simplu pentru stabilirea de proceduri de supraveghere a condiiilor de securitate i sntate la postul de lucru.
6/63
Informaii i documente recomandate: Descriere sumar a postului de lucru sau a zonei evaluate Liste utilizate pentru verificarea sau supravegherea postului de lucru List de msuri pentru monitorizarea ulterioar a evalurii de risc Numrul i tipul lucrtorilor (sex, vârst, grupuri sensibile la riscuri specifice) Verificri medicale necesare Lista echipamentului individual de protecie (EIP) necesar pentru un post sau zon de lucru Documentaie cu privire la EIP (manuale de utilizare, inspecii periodice etc.) Inventarul substanelor chimice i fiele tehnice de securitate relevante Rapoarte cu privire la supravegherea tehnic a echipamentului de munc Crile tehnice sau instruciunile de utilizare a echipamentelor, utilajelor i instalaiilor Rapoartele inspeciilor iniiale i periodice pentru echipamente, utilaje i instalaii Prevenirea incendiilor i alte planuri în caz de urgen (de ex. în caz de cutremur, inundaii) Instruire specializat necesar Semnalizarea de securitate i sntate i restricii de acces Rapoarte ale sesiunilor de instruire (coninut, program, lista participanilor etc.) Planul de situaie Regulament intern i instruciuni de lucru
7/63
PROCEDURA GENERAL
Pentru a facilita înelegerea i utilizarea prezentei metodologii de evaluare a riscurilor profesionale, procedura general este prezentat schematic mai jos.
* plan de prevenire i protecie ** cu definirea zonelor de evaluare i/sau a posturilor de lucru *** pe zonele de evaluare i/sau a posturilor de lucru
•Planul de situaie** •Matricea pericolelor***
•Neconformiti identificate (PPP*, col. 1)
•Pericole specifice identificate (PPP*, col. 1)
•Dovezi pentru evaluarea ulterioar
•Msuri tehnice, organizatorice, igienico- sanitare, responsabiliti, termene (PPP*, col. 3-5)
•Stadiul de realizare a msurilor înregistrate în (PPP*, col. 6)
•Echipa de evaluare
•Buletine de analize, expertize tehnice, anamneze, teste medicale, date tehnice etc.
•Planul de situaie al unitii •Matricea pericolelor
•Lista de verificare pentru examinarea general
•Model de PPP*
•Model de PPP*
•Model de PPP*
•Model de PPP*
evaluare!
Activitile, rezultatele relevante i instrumentele recomandate vor fi descrise în
detaliu în seciunile urmtoare. Procedura de mai sus trebuie considerat ca fiind o abordare integrat. Aceasta se
refer la ideea c o evaluare de risc este un proces ce are ca scop îmbuntirea continu a condiiilor de munc. Cu alte cuvinte, se poate spune c etapele întreprinse - de la identificarea pericolelor pân la implementarea msurilor - trebuie urmate de monitorizarea condiiilor de lucru i a msurilor de prevenire aplicate, deoarece în timp pot aprea noi pericole din cauza schimbrilor de tehnologie, sarcinilor de lucru etc.
8/63
Activitatea 1: Formai echipa! Ce trebuie fcut: • Implicai angajatorul sau reprezentantul su legal • Implicai lucrtorii desemnai pentru activitile de protecie i prevenire a riscurilor
profesionale • Implicai conductorii locurilor de munc, în special pe cei responsabili de atelierul de
producie (dac este cazul) • Implicai reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice în domeniul SSM • Implicai directorul tehnic (dac exist) • Implicai ali experi, în funcie de natura i gravitatea riscurilor (de ex. medicul de
medicina muncii, persoana autorizat pentru determinarea nivelului de zgomot) • Obinei sprijin din partea CSSM (dac exist) • Explicai i discutai procedura de evaluare a riscului în cadrul primei întruniri a echipei
Pentru a organiza o evaluare de risc adecvat, trebuie alese persoane competente. O larg participare asigur acceptarea msurilor ce vor fi eventual luate, i în acelai timp, contientizeaz asupra posibilitii apariiei altor riscuri decât cele identificate.
În acest scop, se formeaz o echip compus din angajator sau reprezentantul su autorizat, lucrtorii desemnai pentru activitile de protecie i prevenire a riscurilor profesionale, conductorii locurilor de munc – în special cei responsabili de producie, reprezentanii lucrtorilor i - în funcie de natura pericolelor i gravitatea presupus a riscurilor - medicul de medicina muncii i experi. În cazul în care s-a stabilit deja un CSSM, acesta trebuie consultat cu privire la componena echipei.
Mai ales în faza de identificare a pericolelor, nu numai c se recomand, dar este obligatorie implicarea lucrtorilor. În majoritatea cazurilor ei cunosc cel mai bine pericolele asociate fiecrui loc de munc. Experiena lor trebuie folosit pentru ca evaluarea de risc s se bazeze pe condiiile existente.
Angajatorul/reprezentantul conducerii, precum i CSSM trebuie s primeasc, s discute i s aprobe rapoartele periodice din partea echipei responsabile cu evaluarea riscului. Numrul membrilor ce trebuie implicai depinde de mrimea întreprinderii i de gravitatea riscurilor prezente la postul de lucru.
Mrimea i activitatea economic a întreprinderii determin gradul de complexitate, timpul i resursele alocate evalurii de risc. Evaluarea de risc este un proces continuu i trebuie reînnoit periodic pentru a reflecta schimbrile condiiilor de munc. O astfel de reînnoire se recomand o dat pe an i de fiecare dat când condiiile de munc se schimb semnificativ (de ex. când se instaleaz noi echipamente de munc).
Luând în considerare c o evaluare de risc este un proces ce are ca scop îmbuntirea continu a condiiilor de munc, echipa de evaluare a riscului trebuie privit ca o instituie semipermanent ce se întrunete periodic pentru a înnoi i adapta evaluarea de risc la schimbrile survenite i pentru a monitoriza progresul în implementarea msurilor.
De aceea, s-a dovedit folositor urmtorul model de creare a echipei <<Formarea, Furtuna, Normarea, Performana – Forming, Storming, Norming, Performing1>> pentru a permite membrilor echipei s îneleag regulile de baz ale colaborrii din cadrul echipei.
1 Concept publicat iniial de Bruce W. Tuckman (1965) „Secvene de dezvoltare în grupuri mici” („Developemental sequence in small groups”, Psychological Bulletin, 63, 384-399 – reprinted in Group Facilitation: A Research and Applications Journal Number 3, Spring 2001)
9/63
Consideraii de baz pentru crearea echipei în patru etape: <<Formare, „Furtun”, Normare, Performan>>: În „faza de formare”, echipa începe prin a discuta provocrile, respectiv aspectele pro i contra cu privire la echip i convine asupra sarcinilor i obiectivelor. Membrii echipei nu sunt de multe ori informai cu privire la scopul echipei, la rolul lor i la ateptri. Aceast etap se finalizeaz de obicei atunci când fiecare membru al echipei are o idee clar cu privire la rezultatele ateptate, rolul su i sarcina în sine. În cadrul „fazei de furtun”, membrii echipei îi expun ideile cu privire la sarcina sau problema „real” ce trebuie rezolvat. Apoi se discut aspecte legate de modul de lucru - în echip sau independent. În aceast faz membrii echipei înva c este nevoie de rbdare i toleran. În special acei membri ai echipei care sunt obinuii s îi demonstreze autoritatea pe baz ierarhic, i nu pe baz de competen, împiedic de obicei echipa s depeasc aceast faz. Odat ajuni în “faza de normare”, membrii echipei au învat s accepte obiceiurile celorlali i s-i adapteze în mod corespunztor comportamentul. Aceast faz este dominat de acordul explicit sau implicit cu privire la valori comune, reguli de munc, instrumente i metode, i chiar “ce trebuie fcut” i “ce nu trebuie fcut”. Astfel crete încrederea reciproc, motivarea i dedicaia. În cadrul “fazei de performan” echipa arat o eficien ridicat, iar conflictele dispar. Prerile contradictorii sunt apreciate, deoarece se consider c ele contribuie la gsirea celor mai bune soluii.
Pentru a începe lucrul, s-a dovedit a fi folositor ca reprezentantul autorizat i persoana desemnat de angajator s pregteasc o întâlnire iniial pentru a prezenta celorlali membri procedura general a unei evaluri de risc. Dup care, echipa începe s discute procedura pentru a dezvolta o viziune comun cu privire la programul de lucru.
Experiena a artat c, pentru a trezi interesul, a crete motivarea i a implica activ membrii echipei, este benefic discutarea unor aspecte practice cu privire la îmbuntirea securitii i sntii la locul de munc: creterea productivitii, evitarea deeurilor, economisirea costurilor etc. Exemple:
• Folosirea unui aspirator de tip antiex sau a unei perii pentru curarea utilajelor de lefuit lemn, în loc de folosire a aerului comprimat, reduce praful de lemn i economisete totodat energia electric consumat pentru producerea aerului comprimat.
• Folosirea de dispozitive de fixare i de mese de lucru reglabile pe înlime (a se vedea imaginea de la pagina 52) crete calitatea sudurii, reduce timpul operaiei, iar lucrtorul poate evita poziiile de lucru vicioase. Aceste dispozitive de fixare i mese de lucru pot fi produse chiar de lucrtori atunci când volumul de munc este redus.
• Montarea i utilizarea dispozitivelor de protecie pentru utilaje ajut la evitarea producerii unor evenimente de munc, dar i a întreruperii proceselor de producie.
• Lucrtorii ce acord atenie îndeplinirii sarcinilor de munc în condiii de securitate evit greeli costisitoare.
10/63
Activitatea 2: Definii posturile de lucru i zonele de evaluare! Ce trebuie fcut: • Obinei un plan de situaie al întreprinderii (birouri i zona de producie) • Identificai posturile de lucru, numerotai-le i marcai-le în cadrul planului • Identificai posturile de lucru similare (cu tehnologie i organizare similar) ce pot fi
acoperite printr-o singur evaluare de risc • Identificai pericolele de incendiu, explozie, zgomot etc. ce acoper mai multe posturi de
lucru i formai zone de evaluare a riscului • Verificai i revizuii aceste aciuni atunci când ajungei la Activitatea 3
Ca punct de plecare, trebuie s se analizeze câte posturi de lucru similare (cu tehnologie i organizare similar) exist. Pentru acestea, criteriul principal în vederea evalurii riscului este tipul de pericol existent. Dac pericolele sunt similare, o singur evaluare de risc poate acoperi mai multe posturi de lucru. Exemplu pentru identificarea posturilor de lucru similare: În cazul mai multor posturi de lucru similare, de ex. staii de sudur cu arc electric, evaluarea se va face pentru un singur post de lucru. Aceast regul nu se poate aplica unui post de lucru ce folosete sudur autogen i altui post ce folosete sudur cu arc electric, deoarece pericolele legate de fumul de sudur sunt semnificativ diferite.
Fiecare persoan ce intenioneaz s realizeze o examinare general a unei întreprinderi - în scopul unei evaluri de risc ulterioare - va descoperi curând c:
a) posturile de lucru similare pot fi acoperite de o singur evaluare i b) chiar dac posturile de lucru sunt diferite, anumite pericole i msuri de prevenire pot fi
identice. Asemenea pericole identice sunt, de obicei, relevante pentru o întreag zon. În
astfel de cazuri, se recomand introducerea zonelor de evaluare. Exemplu de zone de evaluare: De multe ori, operaiunile de sudur i polizare se succed. Ambele sunt asociate cu expunerea la nivele ridicate de zgomot. Astfel c zgomotul poate fi evaluat pentru întreaga zon dintr-un atelier ce are mai multe posturi de lucru pentru sudur i polizare. Exemplu de zone de evaluare: Pericolul de “incendii i explozii” nu se limiteaz doar la un post de lucru. Astfel c msurile de prevenire (planul de prevenire a incendiilor, stingtoare, sisteme de alarm etc.) se aplic întregii zone de evaluare.
11/63
Cel mai potrivit instrument pentru a vizualiza definirea posturilor de lucru i a zonelor de evaluare este introducerea de zone corespondente în planul de situaie al întreprinderii. În cazul în care nu este disponibil un format electronic al planului de situaie, trebuie s se ia în considerare desenarea manual a unui plan aproximativ.
Exemplu pentru definirea posturilor de lucru i a zonelor de evaluare într-un plan de situaie:
III
I
IV
V
V
V
V
I.2 I.2
I Hala de producie I.1 Cuptor de cementare I.2 Cuptor de revenire I.3 Cuptor de clire cu azot II Hala de producie II.1 Staia de splare II.2 Cuptor de declire sub vid III Central hidroelectric IV Laborator V Birouri VI Depozit
II
I.2 I.2
I Hala de producie I.1 Cuptor de cementare I.2 Cuptor de revenire I.3 Cuptor de clire cu azot II Hala de producie II.1 Staia de splare II.2 Cuptor de declire sub vid III Central hidroelectric IV Laborator V Birouri VI Depozit
II
© Inspecia Muncii /România (2006)
Exemplul de mai sus definete zone de evaluare, posturi de lucru i alte elemente
de infrastructur (ex. rezervoare azot, metan, metanol, amoniac). În cadrul evalurii de risc, elementele de infrastructur nu trebuie analizate, deoarece nu reprezint posturi de lucru; totui, acestea reprezint pericole pentru posturile de lucru învecinate i trebuie deci s dein instruciuni de utilizare, furnizate de obicei de productor, în vederea respectrii lor la operaiunile de întreinere.
Întreprinderea funcioneaz cu propria sa central electric, definit ca zon de evaluare, i nu ca element de infrastructur, deoarece unii lucrtori trebuie s intre frecvent în central pentru activiti de operare i de întreinere. În exemplul de mai sus, hala de producie este împrit în dou zone de evaluare “I i II”, deoarece procesele de lucru sunt diferite: zona de evaluare I utilizeaz lichide inflamabile ce produc fum i vapori eliberai parial în mediul înconjurtor, spre deosebire de procesele de lucru din zona de evaluare II.
12/63
Planul de situaie prezint zonele de evaluare i un numr de 11 posturi de lucru.
Acestea difer din punctul de vedere al capacitii, vechimii tehnologiei i al procesului de control al sistemului. Cu toate acestea, procesele de lucru din anumite posturi de lucru sunt identice din punctul de vedere al pericolelor. Din acest motiv, unele sunt considerate posturi de lucru similare în cadrul evalurii de risc.
Matricea pericolelor pe posturi de lucru i zone de evaluare
Zone/Post de lucru
Pericole I I.1 I.2 I.3 II II.1 II.2 II.2 III IV V VI
Pericole mecanice Alunecri/cderi Pericole electrice Pericole chimice Pericole biologice Suprafee reci sau fierbini Zgomot Vibraii Manipulare manual Pericole psiho-sociale ....................................
Pentru stabilirea posturilor de lucru i a zonelor de evaluare, trebuie realizat o analiz general, aa cum s-a artat mai sus, care va servi drept baz pentru investigaiile ulterioare ale posturilor de lucru i pentru eventuala solicitare de participare a unor specialiti.
13/63
Activitatea 3: Realizai examinarea general! Ce trebuie fcut: • Utilizai ca instrument “Lista de verificare pentru examinarea general” (a se vedea
pagina 22) • Adaptai lista de verificare la specificul întreprinderii i, în special, la prevederile legale în
vigoare • Colectai sau stabilii informaiile i documentele cerute de “Lista de verificare pentru
examinarea general” • Parcurgei lista de verificare conform amplasrilor din planul de situaie realizat în cadrul
Activitii 2 - la nivelul întreprinderii, la nivelul zonei de evaluare i la nivelul postului de lucru
• Identificai în special situaiile neconforme cu cerinele legale2 i introducei-le în coloana 1 a „Planului de prevenire i protecie” folosind modelul prezentat la finalul acestui ghid
• Pentru neconformitile tehnice se vor dispune msuri imediate de remediere
Toate posturile de lucru i zonele de evaluare trebuie verificate din punctul de vedere al respectrii prevederilor legale.
Evaluarea riscurilor profesionale nu poate, în niciun caz, s fie folosit pentru înlocuirea respectrii prevederilor legale. Exemplu: Conform legislaiei naionale armonizate cu directivele europene, fiecare main de gurit fix trebuie s fie dotat cu un buton de oprire în caz de urgen. O evaluare a riscurilor profesionale nu poate concluziona c un astfel de buton nu este necesar doar pentru c maina de gurit nu este utilizat în mod curent, ci doar în cazuri excepionale, ceea ce înseamn o probabilitate sczut a riscului asociat funcionrii ei. Examinarea general a postului de lucru, din punctul de vedere al conformitii legale, trebuie s concluzioneze c: a) maina de gurit trebuie imediat blocat mecanic pentru a nu mai putea fi utilizat i b) trebuie instalat un buton de oprire în caz de urgen.
Se recomand ca examinarea general a posturilor de lucru i a zonelor de evaluare, din punctul de vedere al conformitii legale, s se încredineze unei persoane cu competene în domeniul securitii i sntii din cadrul echipei de evaluare - dac acest lucru este posibil - sau unui serviciu extern de prevenire i protecie.
Neconformitile fa de cerinele tehnice minime legale trebuie, ca regul de baz, s fie eliminate imediat i activitile s fie oprite pân la punerea în conformitate.
Pentru neconformitile fa de cerinele organizatorice minime legale, se pot dispune msuri de remediere în etapele urmtoare ale evalurii, dac acestea nu constituie un pericol grav i iminent de accidentare. 2 Termenul de “conformitate” înseamn concordana unei situaii particulare de la un post de lucru cu cerinele (minime) legale.
14/63
Al doilea obiectiv al examinrii generale este colectarea de informaii pentru evaluarea ulterioar a pericolelor, de exemplu întocmirea unui inventar al substanelor chimice i al echipamentelor de munc (inclusiv stabilirea necesitii inspeciilor periodice).
Instrumentul recomandat pentru aceast activitate este “Lista de verificare pentru examinarea general”, care cuprinde „bune practici” europene în domeniul SSM, precum i cerine ale prevederilor legale. Din cauza modificrilor legislative periodice din domeniul SSM, nu este posibil prezentarea unei liste exhaustive. Pentru aceasta, se recomand actualizarea listei de verificare cu prevederile legale valabile în momentul evalurii.
În concluzie, se poate spune c examinarea general se va finaliza cu identificarea neconformitilor (cu cerinele minime legale) pentru care vor fi stabilite msuri de remediere. Msurile de natur tehnic se implementeaz imediat. Dup ce au fost remediate neconformitile de natur tehnic, planul de prevenire i protecie va cuprinde numai aciuni de monitorizare a msurilor implementate. Surse de informare • Legislaia naional • “Coduri de bune practici” publicate • Standarde naionale sau europene • Coduri de bune practici naionale i europene ale productorilor • Crile tehnice ale echipamentelor de munc • Fiele tehnice de securitate ale agenilor chimici periculoi • Marcajul echipamentelor i al produselor • Planuri de instalare pentru infrastructura tehnic i utilaje • Pagini de web, de ex.:
http://www.protectiamuncii.ro http://www.inspectiamuncii.ro http://www.sanatateocupationala.ro
15/63
Activitatea 4: Identificai pericolele specifice! Ce trebuie fcut: • Studiai planul de situaie i matricea pericolelor pe posturi de lucru i zone de evaluare
elaborate la Activitatea 2 • Folosii „Listele de verificare pentru identificarea pericolelor specifice” i adaptai-le la
specificul întreprinderii i, în special, la prevederile legale în vigoare (a se vedea paginile 27-41)
• Folosii „Listele de verificare pentru identificarea pericolelor specifice” pentru fiecare zon de evaluare i post de lucru
• Introducei pericolele identificate în coloana 1 a „Planului de prevenire i protecie” similar cu modelul din exemplele prezentate mai departe (a se vedea paginile 43-60)
• Purtai discuii cu lucrtorii pe marginea pericolelor identificate i luai o decizie, de preferat pe baz de consens, cu privire la lista de pericole
Dup ce s-a realizat examinarea general i s-au colectat informaiile de baz, poate începe procedura de identificare a pericolelor specifice. Aa cum s-a menionat mai sus, aceast procedur trebuie s se fac la nivelul posturilor de lucru i/sau al zonelor de evaluare.
Echipa de evaluare a riscului trebuie în primul rând s planifice traseul pentru întreaga locaie, urmrind fluxul de producie din cadrul întreprinderii. În ceea ce privete zonele administrative (birourile), se recomand vizitarea camer cu camer. Pe parcursul traseului vor fi implicai lucrtori i conductori care sunt familiarizai cu posturile de lucru i/sau zonele de evaluare vizitate.
Odat ce s-a stabilit traseul ce trebuie urmat, se va face adaptarea „Listelor de verificare pentru identificarea pericolelor specifice” la posturile de lucru, respectiv la zonele de evaluare. Pentru identificarea pericolelor, echipa trebuie s demareze intervievarea lucrtorilor prezeni. Întrebrile trebuie s aib în vedere dac:
• au avut loc deja accidente de munc la postul de lucru respectiv, • au avut loc incidente sau accidente de munc uoare, • se cunosc bolile profesionale ce pot aprea la postul de lucru, • exist probleme de sntate asociate condiiilor de la posturile de lucru.
O a doua surs pentru identificarea pericolelor este observarea fluxului de lucru i activitilor (cu tehnologie i organizare similar) ce se desfoar la postul de lucru. Aici, acurateea observaiilor va depinde de cunotinele i experiena membrilor echipei. Fiecare pericol trebuie discutat în cadrul echipei de evaluare a riscului pentru a finaliza procesul de identificare a pericolelor specifice.
Când s-a convenit asupra unui pericol, acesta trebuie introdus în prima coloan a modelului de „Plan de prevenire i protecie”.
În final, trebuie menionat c este posibil ca nu toate pericolele prezente la postul de
lucru s fie identificate în cadrul acestei activiti, din simplul motiv c nici o list de verificare nu poate fi complet i nu poate acoperi toate aspectele. Pentru aceasta, este important repetarea i revizuirea periodic a identificrii pericolelor specifice.
16/63
eliminarea pericolului nu este posibil, gsii posibiliti de diminuare a acestuia i evaluai riscurile asociate
• Analizai buletinele de msurtori pentru a verifica dac valorile limit de expunere profesional sunt depite; cerei efectuarea de msurtori de ctre instituii autorizate dac exist dubii
• Adunai informaii din diferite surse i implicai experi pentru a cunoate mai bine consecinele pericolelor identificate
• Discutai pericolele identificate pentru a v asigura c evaluarea ulterioar a gravitii i probabilitii riscurilor se bazeaz pe cunotine i dovezi adecvate
Regula de baz este c lucrtorul trebuie s îi desfoare munca în condiii de securitate. În acest scop, punctul de plecare pentru a discuta pericolele trebuie s fie posibilitatea de a elimina cauzele. În continuare, discuia trebuie s identifice opiunile de reducere a consecinelor pericolelor. În special trebuie s se acorde atenie aspectelor tehnice i organizatorice ale sistemului de munc ce pot sau nu pot fi schimbate. Numai acele pericole ce nu pot fi eliminate în mod rezonabil trebuie evaluate, pentru a determina dac riscul respectiv este acceptabil sau nu. Exemplu: În cadrul tratrii termice a oelului se folosete metanolul, care este inflamabil i toxic. În majoritatea cazurilor, procesul de munc poate fi modificat prin înlocuirea metanolului cu propanol, care este doar inflamabil. Astfel se elimin pericolul de otrvire.
Când se parcurge lista pericolelor identificate, echipa va descoperi, uneori, pe baza cunotinelor profesionale, calificrilor individuale i experienei fiecrui membru, c gravitatea i probabilitatea consecinelor sunt destul de evidente.
Exist îns i situaii în care echipa de evaluare va avea nevoie de informaii
suplimentare referitoare la consecinele specifice pericolului. În acest caz, echipa trebuie s se informeze din diferite surse (standarde internaionale, studii de cercetare din domeniu) sau s apeleze la experi pentru a afla mai multe despre acel pericol specific (vezi “Sursele de informaii” din Activitatea 3).
În plus, trebuie s se in cont de valorile limit de expunere existente pentru anumite pericole (vapori, fum, praf, zgomot, vibraii, radiaii etc.). Cu toate acestea, când se analizeaz situaia unui post de lucru, nu este întotdeauna clar dac aceste limite sunt depite. De aceea, echipa de evaluare trebuie s solicite msurtori fcute de un specialist.
17/63
Ce trebuie fcut: • Determinai pentru fiecare pericol gravitatea vtmrii i probabilitatea de a cauza
vtmare, utilizând informaiile colectate în cadrul Activitii 5 • Ajungei la un consens pentru evaluarea pericolelor în cadrul echipei • Stabilii categoriile de risc aplicând procedura de evaluare explicat mai jos • Completai categoria de risc în coloana 2 a “Planului de prevenire i protecie” ca rezultat
al evalurii
Obiectivul acestei activiti este identificarea gravitii i probabilitii consecinelor unui pericol - adic accidentele de munc i bolile profesionale care se pot produce. Trebuie luate în considerare atât efectele acute, cât i cele cronice asupra securitii i sntii lucrtorului.
Metodologia de evaluare a riscului propus mai jos este de natur semi-cantitativ, în concordan cu cele propuse în cadrul mai multor standarde europene din acest domeniu (de ex. CEI 812/85, EN 12100/2003, EN 1050/96 (în curs de revizuire) etc.).
Primul pas const în evaluarea fiecrui pericol din punctul de vedere al urmtoarelor clase de gravitate a vtmrii, care iau în considerare condiia i fora fizic, sexul, grupurile sensibile la riscuri specifice de munc i de vârst:
• Mortal: consecina unui pericol este un accident sau o boal profesional mortal
• Foarte grav: consecina pericolului este un accident de munc grav, ce are ca rezultat invaliditate sau incapacitate temporar de munc mai mare de 90 de zile (concediu medical mai mare de 90 de zile)
• Grav: consecina unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat incapacitate temporar de munc de 3 pân la 90 de zile (concediu medical de 3 pân la 90 de zile)
• Moderat: consecina unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat incapacitate temporar de munc de 1-2 zile (concediu medical mai mic de 3 zile)
Al doilea pas const în evaluarea probabilitii unui pericol de a cauza vtmare.
Pentru aceasta, trebuie luai în calcul patru factori:
• Caracteristicile intrinseci ale pericolului (de exemplu, toxicitatea agentului chimic)
• Posibilitatea de a recunoate o situaie periculoas pentru a evita consecinele ulterioare
• Posibilitatea producerii unei situaii periculoase • Frecvena i durata expunerii la o situaie periculoas
18/63
Echipa de evaluare a riscului trebuie s ajung în final la un consens bazat pe dovezi pentru a aloca unui pericol o clas de probabilitate a apariiei, conform urmtoarei scheme. Trebuie folosite calificarea i experiena lucrtorilor implicai:
• Foarte probabil: pericolul apare cel mult o dat în 10 zile lucrtoare • Probabil: pericolul apare o dat la ase luni • Rar: pericolul apare o dat pe an • Foarte rar: pericolul apare o dat la cinci ani • Improbabil: pericolul apare cel mult o dat la 5 ani Combinarea gravitii vtmrii i probabilitii unui pericol de a cauza o vtmare
conduce la urmtoarele categorii de risc:
Gril categorii de risc
foarte probabil 5 5 4 4
probabil 5 4 4 3
rar 4 4 3 3
foarte rar 4 3 3 2
improbabil 3 3 2 1
Categoria de risc 5: sunt necesare aciuni imediate i încetarea lucrului pân ce
gravitatea i/sau probabilitatea riscului este redus prin msuri tehnice
Categoria de risc 4: sunt necesare aciuni, dar lucrul poate continua dac au fost luate
cel puin msuri organizatorice Categoria de risc 3: sunt necesare aciuni i trebuie implementate cel puin msuri pe
termen mediu Categoria de risc 2: nu sunt necesare aciuni, dar pericolul trebuie supravegheat (de ex.
instruirea lucrtorilor) Categoria de risc 1: riscul este neglijabil
19/63
Activitatea 7: Planificai aciuni! Ce trebuie fcut: • Stabilii msuri în conformitate cu categoriile de risc alocate • Discutai în cadrul echipei de evaluare msurile stabilite, responsabilitile i termenele
limit de realizare • Obinei sprijinul angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia pentru msurile
stabilite • Completai “Planul de prevenire i protecie” pentru fiecare post de lucru i fiecare zon
de evaluare
Odat ce s-au alocat categorii de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare deine informaii cu privire la nevoia de a implementa msuri, respectiv aciuni. Acestea trebuie s respecte ierarhia de prevenire, aa cum s-a subliniat în capitolele anterioare.
Activitatea 5 - “Analizai pericolele” a luat deja în considerare opiunea de a “Elimina sau evita pericolul” i de a “Înlocui aspectele periculoase cu unele mai puin periculoase”, deoarece modul de abordare are în vedere, în primul rând, aceste aciuni.
Pentru riscurile rmase, aplicarea schemei de evaluare din Activitatea 6 „Evaluai riscurile” necesit aciuni în conformitate cu indicaiile categoriilor de risc. Sunt posibile patru abordri, ce pot fi combinate:
• Combaterea riscului prin msuri tehnice • Controlarea riscului prin msuri organizatorice • Instruirea lucrtorilor • Utilizarea de echipament individual de protecie ca ultim soluie
Msurile tehnice se refer, de exemplu, la aciuni pentru izolarea fonic a unui utilaj care produce zgomot peste limita maxim admis.
Msurile organizatorice se refer, de exemplu, la restricionarea accesului lucrtorilor în zonele/posturile de lucru în care zgomotul depete nivelul limit.
Dotarea cu echipament individual de protecie reprezint o ultim soluie de protecie a urechilor la posturile de lucru unde nivelul de zgomot nu poate fi redus la un nivel adecvat prin msuri tehnice sau organizatorice.
Instruirea continu a lucrtorilor trebuie s fie inclus întotdeauna în „Planul de prevenire i protecie”, deoarece contientizarea este cheia unui comportament responsabil. Dac lucrtorii au un comportament responsabil, înseamn c ei acord implicit atenie muncii lor i aceasta duce la reducerea greelilor.
Msurile, alocarea responsabilitilor i termenelor de realizare, inclusiv monitorizarea aplicrii lor fac parte din „Planul de prevenire i protecie”.
20/63
Activitatea 8: Monitorizai aciunile! Ce trebuie fcut: • Pe baza „Planului de prevenire i protecie” efectuai periodic inspecii interne • Raportai angajatorului i echipei de evaluare a riscului eventualele abateri de la planul
de prevenire i protecie • Repetai Activitile 4 - 8 pentru acele pericole ce nu au fost luate în considerare la
început, dar care au fost identificate prin aciunea de monitorizare • Efectuai revizuiri înainte i dup orice schimbare aprut la postul de lucru sau la zona
de evaluare • Efectuai revizuiri periodice - de preferat cel puin o dat pe an - ale eficienei msurilor
implementate
Odat ce s-a finalizat „Planul de prevenire i protecie”, trebuie monitorizat rezultatul implementrii msurilor pentru a stabili dac acestea sunt suficiente sau dac se impun msuri adiionale. Monitorizarea trebuie s ia forma unor întâlniri periodice ale echipei de evaluare a riscului pentru a susine ideea îmbuntirii continue a condiiilor de lucru.
Supravegherea i monitorizarea aciunilor trebuie fcute i prin inspecii aleatorii ale
locurilor de munc, de ctre persoanele delegate de conducere. Pentru aceasta, trebuie combinate trei metode: observaia, interviul i discuiile. Concluziile inspeciilor trebuie apoi raportate echipei de evaluare a riscului în cadrul întâlnirilor periodice.
Echipa trebuie s stabileasc în ce msur condiiile de la posturile de lucru s-au schimbat atât de mult, încât s fie necesar o nou evaluare de risc. Acelai lucru se aplic pentru acele procese de munc i posturi de lucru ce nu existau la momentul evalurii de risc iniiale.
Echipa de evaluare a riscului trebuie s in cont de eventualele schimbri din cadrul legislativ.
21/63
List de verificare pentru examinarea general Cum se folosete aceast list: • Parcurgei lista de verificare pentru examinarea general i rspundei la fiecare
întrebare • Discutai aplicabilitatea întrebrilor i adugai întrebri ce se potrivesc mai bine
întreprinderii dumneavoastr • În cazul în care nu cunoatei rspunsul la o întrebare, consultai un expert sau
documentai-v suplimentar din alte surse • Discutai în cadrul echipei de evaluare a riscului - punct cu punct - dac trebuie
întreprinse aciuni sau msuri • Introducei aceste msuri în „Planul de prevenire i protecie” similar cu modelele
exemplificate în ghid (a se vedea paginile 42-60) • Continuai evaluarea de risc cu Activitatea 4 - identificarea pericolelor specifice
Sistemul i managementul securitii i sntii în munc (SSM) Da Nu Aciuni Exist o politic de SSM în întreprindere?
Conducerea sprijin aceast politic?
Întreprinderea a implementat un sistem de management al SSM pe baza acestei politici?
Acest sistem este integrat în sistemul general de management al întreprinderii?
Exist regulamente interne speciale cu privire la aspecte de SSM?
Exist lucrtor/lucrtori desemnat/desemnai pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie?
Sunt numite persoane responsabile în domeniul SSM în toate unitile i/sau subunitile componente, dac este cazul?
S-a apelat la experi sau la servicii externe de protecie i prevenire?
Au fost alei reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi specifice în domeniul SSM?
Au fost instruii reprezentanii lucrtorilor?
S-a organizat un comitet de securitate i sntate in munc (dac este cazul)?
Sunt implicai lucrtorii în activiti de SSM?
Sunt întocmite procese-verbale ale edinelor CSSM i sunt distribuite lucrtorilor (dac e cazul)?
Este implicat un medic de medicina muncii în supravegherea strii de sntate a lucrtorilor?
Este asigurat supravegherea medical a lucrtorilor?
22/63
Sistemul i managementul securitii i sntii în munc (SSM) Da Nu Aciuni Au loc inspecii interne periodice?
Toate accidentele de munc se înregistreaz i se raporteaz?
Toate incidentele se înregistreaz?
Sunt angajate persoane tinere între 16 i 18 ani?
Sunt aceste persoane informate i instruite asupra riscurilor existente?
În întreprindere exist toate crile tehnice sau instruciunile de utilizare i întreinere ale utilajelor, echipamentelor etc.?
Când se modific legislaia se face informarea lucrtorilor?
Sunt toate documentele (permise, rezultate de monitorizare, rapoarte de inspecie, evidena accidentelor, buletine de msurtori i examinri medicale) disponibile cu uurin în cadrul întreprinderii?
Locaie i utiliti Da Nu Aciuni Locaia i dispunerea cldirilor sunt adecvate pentru utilizarea lor curent?
Au fost cldirile construite special pentru scopul în care sunt folosite?
Sunt cldirile bine izolate pentru a proteja împotriva frigului i a cldurii?
Exist instalaie de stropire în caz de incendiu?
Exist un sistem de înclzire pentru sezonul rece?
Exist ventilare general sau un sistem de aer condiionat?
Exist ferestre suficiente pentru a permite s ptrund lumina (în conformitate cu prevederile legale)?
Exist lumin artificial suficient (în conformitate cu prevederile legale)?
Exist lumin artificial local suficient pentru operaiunile de lucru specifice (în conformitate cu prevederile legale)?
Exist camere i vestiare pentru schimbarea i pstrarea hainelor?
Exist surse de ap potabil?
Exist faciliti de servire a mesei pentru lucrtori?
Exist instalaii de splare a ochilor, respectiv duuri i robinete pentru situaii de urgen?
Exist toalete i pisoare în numr suficient?
23/63
Locaie i utiliti Da Nu Aciuni Este posibil curarea podelelor, a pereilor i a tavanelor acolo unde este necesar acest lucru?
Exist faciliti adiionale pentru femei însrcinate i luze, persoane cu dizabiliti etc.?
Ci de acces i riscuri de alunecare i cdere Da Nu Aciuni Exist suficiente ui sau pori pentru un trafic intern sigur i pentru evacuare?
Exist riscuri de alunecare sau împiedicare cauzate de gurile i denivelrile din podea sau de lucrurile depozitate pe jos?
Sunt cile de acces i gangurile marcate i semnalizate?
Sunt cile de acces stabilite pentru autoîncrctoare, pârghii i alte obiecte mobile, marcate i semnalizate?
Sunt marcate zonele de depozitare a produselor semi-finisate?
Este indicat înlimea maxim permis, respectiv greutatea maxim permis?
Este marcat i verificat greutatea maxim permis a rafturilor, stivelor etc.?
Lucrtorii ce muncesc pe utilaje de transport au fost instruii în mod specific i autorizai (dac este cazul)?
Echipamente de munc i riscuri mecanice Da Nu Aciuni Sunt utilajele i echipamentul marcate CE, în conformitate cu prevederile legale?
Exist cri tehnice sau instruciuni de utilizare pentru fiecare echipament de munc?
Au lucrtorii la dispoziie instruciuni proprii ce conin prevederi de SSM din crile tehnice sau instruciunile de utilizare?
Este posibil pornirea accidental a utilajelor de ctre lucrtori?
Are fiecare utilaj un buton de oprire în caz de urgen?
Sunt complet izolate mecanismele în micare periculoase ale echipamentelor de munc?
Sunt eliminate sau protejate zonele de tiere, zdrobire sau antrenare?
S-au luat msuri ca energiile reziduale (arcuri, fluide) s nu poat pune în micare unele mecanisme ale mainii?
Este necesar utilizarea de echipament individual de protecie (EIP)?
S-a furnizat EIP adecvat?
EIP este însoit de instruciunile de utilizare, întreinere, inspecie i înlocuire ?
24/63
Echipamente de munc i riscuri mecanice Da Nu Aciuni Au primit lucrtorii informaii i instruire cu privire la utilizarea de EIP?
Securitatea electric Da Nu Aciuni Instalaiile electrice sunt executate i întreinute de ctre electricieni autorizai?
Elementele conductoare de curent sunt asigurate contra atingerii directe de ctre orice lucrtor?
Sunt realizate i verificate periodic msurile de protecie împotriva atingerii indirecte a prilor instalaiilor i echipamentelor electrice care pot ajunge întâmpltor sub tensiune (legarea la priza de pmânt, legarea la nulul de protecie .a.)?
Echipamentele electrice sunt verificate periodic, conform prevederilor legale i ale productorului?
Instalaiile de paratrznet sunt executate, întreinute i verificate periodic de personal calificat?
Sunt instruii lucrtorii asupra modului de utilizare a echipamentelor electrice i asupra modului de acionare în cazul producerii unui eveniment?
Sunt instruii lucrtorii asupra interveniei i acordrii primului ajutor în cazul producerii unui eveniment prin electrocutare?
Ageni fizici Da Nu Aciuni Condiiile de climat intern (temperatur, umiditate, circulaia aerului) sunt în conformitate cu prevederile legale?
Lucrtorii schimb des climatul de munc de la rece (depozite frigorifice, camere de rcire) la cald?
Exist praf acumulat pe suprafee orizontale?
Aerul din întreprindere prezint mirosuri sau umiditate extrem?
Exist mucegai pe perei i pe tavan?
Ecrane de vizualizare Da Nu Aciuni S-au fcut examene medicale ale ochilor i vederii?
Posibilitile de reglare a luminozitii i contrastului sunt cunoscute de salariai?
Timpul consumat în faa ecranului este întrerupt de pauze sau prin schimbarea activitii?
Spaiul din faa tastaturii permite sprijinirea mâinilor i braelor?
Masa de lucru permite aranjarea tastaturii, documentelor, echipamentului auxiliar?
Exist posibilitatea reglrii scaunului pe vertical i a sptarului acestuia?
25/63
Ecrane de vizualizare Da Nu Aciuni S-au pus la dispoziia celor care au solicitat reazeme de picioare?
Ferestrele au sisteme de acoperire i de reglare a luminii naturale?
Influene psiho-sociale Da Nu Aciuni Ai luat în considerare concediile medicale ale lucrtorilor cauzate de factori psiho-sociali?
S-au plâns lucrtorii cu privire la relaiile sociale de la postul de lucru?
Medicul de medicina muncii a primit sau a raportat plângeri sau cazuri de boli mentale?
Msuri de prim ajutor i lucrtori desemnai pentru aplicarea acestora
Da Nu Aciuni
Exist truse de prim ajutor în întreprindere, în conformitate cu prevederile legale?
Aceste truse sunt uor accesibile în caz de accident?
Exist trgi în întreprindere pentru transportul accidentailor pe distane lungi?
Au fost instruite persoanele desemnate pentru aplicarea msurilor de prim ajutor?
Exist o camer pentru persoanele accidentate sau bolnave?
Exist o asistent medical în întreprindere?
Se desfoar în mod regulat exerciii de acordare a primului ajutor?
Prevenirea i stingerea incendiilor, plan în caz de urgen Da Nu Aciuni Exist i sunt semnalizate stingtoarele de incendiu în întreprindere?
A fost instruit personalul cu privire la stingerea incendiilor?
Dispune întreprinderea de un plan pentru cazuri de urgen sau de incidente majore?
Contracte cu teri Da Nu Aciuni În calitate de beneficiar pentru construirea, întreinerea i renovarea cldirilor sau a utilitilor, dispunei de un plan de securitate i sntate creat pentru coordonarea activitilor de construcie?
În calitate de beneficiar, ai desemnat un coordonator de securitate i sntate?
În contractele încheiate exist clauze referitoare la SSM?
26/63
List de verificare pentru identificarea pericolelor biologice Cum se folosete aceast list: Agenii biologici sunt micro-organisme: • Bacterii (ce cauzeaz tuberculoz, leptospiroz, probleme de piele etc.) • Virusuri (cauzeaz hepatit, grip, HIV, rabie etc.) • Parazii (cauzeaz boli datorate paraziilor animali, cum ar fi echinocoza) • Ciuperci (drojdie i mucegai cauzatoare, de exemplu, de alergii.) Se gsesc peste tot în mediu. Agenii biologi, în sensul HG nr. 1092/2006, care transpune Directiva 2000/54/EC cu privire la protecia lucrtorilor împotriva riscurilor de expunere la ageni biologici la locul de munc, includ i micro-organismele modificate genetic, culturile de celule i endoparaziii umani ce pot provoca orice tip de infecie, alergie sau reacie toxic. Agenii biologici se clasific în patru grupe: • Grupa 1: Ageni ce nu cauzeaz boli la om • Grupa 2: Ageni ce pot provoca boli la om/improbabil de a se rspândi în
comunitate/metode de prevenire eficiente i/sau tratamente disponibile (bacteria salmonella, streptococcus pneumonia etc.)
• Grupa 3: Ageni ce pot provoca boli severe la om/se pot rspândi în comunitate /de obicei exist metode de prevenire eficiente i/sau tratamente disponibile (virusul hepatitei B, C, rabie etc.)
• Grupa 4: Ageni ce pot provoca boli severe la om/risc mare de rspândire în comunitate/nu exist metode de prevenire eficiente i/sau tratamente disponibile (HIV, Ebola etc.)
Microorganismele patogene pot intra în corpul uman prin leziuni ale pielii, prin înepturi de ace sau mucturi sau prin membranele mucoaselor. Pot fi inhalate sau înghiite, cauzând infecii ale tractului superior respirator sau ale sistemului digestiv. Dac apare sau nu o infecie depinde de mai muli factori: • Numrul de micro-organisme patogene prezente (doza de infecie); • Caracteristicile agenilor biologici (capacitatea de a se ataa de suprafee, s ptrund în
gazd sau s produc sau reproduc substane toxice); • Caracteristicile gazdei (deficiene imunitare generale ca rezultat al altor infecii,
chimioterapie, tratamente hormonale, supresie imunitar sau boli cum ar fi cancerul, diabetul etc., deficiene imunitare locale rezultate din rni, efecte chimice sau mecanice, sau umiditate)
Lista de mai jos este un instrument pentru evaluarea riscurilor cauzate de expunerea la ageni biologici. Lista nu este exhaustiv deoarece pericolele biologice pot fi gsite într-un numr mare i variat de activiti. În plus, trebuie menionat c aceast list nu acoper zone de risc ridicat, cum ar fi laboratoarele medicale sau spitalele. Când se parcurge aceast list de identificare a pericolelor biologice, fiecare rspuns care impune msuri trebuie completat în „Planul de prevenire i protecie”.
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Au lucrtorii contact cu materiale organice? Manevreaz lucrtorii alimente sau alte materii de origine animal (pr, piele, lân)?
Exist contact cu dejecii, blegar lichid, deeuri sau ape reziduale?
Lucrtorii manevreaz sânge sau alte fluide (în spital sau în laboratoare)?
27/63
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Aerul este contaminat cu praf organic (fin, paie, fân, praf de hârtie)?
Exist suspiciuni c lucrtorii implicai sunt expui la concentraii critice de germeni aerieni (de ex. reacii alergice sau infecii)?
Exist posibilitatea ca substanele, echipamentul, containerele etc. s fie contaminate de micro-organisme?
S-a luat în considerare expunerea la substane biologice? (probe, carne, reziduuri, deeuri etc.)
S-a luat în considerare posibilitatea infestrii lucrtorilor cu boli animale? (boala mân-picior-gur, febra roie, febra porcilor etc.)
Cabinele tractoarelor sunt închise i, de preferat, echipate cu filtre împotriva insectelor i particulelor de materie?
S-au luat precauii împotriva expunerii la mucegai, de ex. în cazul uscrii fânului sau al porumbului?
Au fost lucrtorii instruii cu privire la etaneizarea hainelor pentru a preveni mucturile sau ptrunderea insectelor?
Sunt folosite mtile respiratorii conform scopului de fabricaie?
S-au luat precauii pentru dezinfectarea periodic a grajdurilor i a hambarelor în cazul creterii intensive de animale?
S-au luat în considerare msuri pentru protecia sntii muncitorilor având în vedere modul defectuos de depozitare a fânului i lucrrile de recoltare a fânului?
S-au luat în considerare vaccinrile împotriva tetanusului, hepatitei, rabiei?
Pentru a reduce în special zoonozele, s-au luat în considerare crearea de zone patogene libere, vaccinarea animalelor, eutanasierea animalelor infectate, întreruperea vectorilor de infecie etc.?
S-au investigat procedurile de utilizare a blegarului (aproape de sol, în loc de sprayere)?
S-a luat în considerare separarea strict a hainelor personale de cele de protecie?
Au fost examinate facilitile/infrastructurile cu privire la acopermintele pentru reducerea prafului, sistemele închise, sistemele de aer condiionat, întreinerea filtrelor etc.?
S-a implementat un sistem HACCP3, inclusiv prevederile sanitare?
Sunt examinate traseele de deeuri i reziduuri (evi blocate, puuri, debitul sczut al cderilor de ap, evitarea turbulenelor, poziionarea adânc de echipament pentru aerisirea deeurilor i reziduurilor)?
S-a implementat un sistem general pentru igien i curenie? Este furnizat îmbrcminte de protecie în numr rezonabil?
Suprafeele rezist la acizi, baze, lichide dezinfectante, solveni etc.?
Zonele cu risc ridicat sunt semnalizate corespunztor?
3 Hazard Analysis Critical Control Point - Analiza Pericolelor în Punctele Critice de Control
28/63
List de verificare pentru identificarea zgomotului periculos Cum se utilizeaz aceast list: Acest list se utilizeaz în cadrul Activitii 4 din procedura de evaluare a riscului. Zgomotul este sunetul nedorit. Nivelul de zgomot este rezultatul energiei ce mic aerul i transmite oscilaii / vibraii de la surs la urechi. Intensitatea sa (sau cât de tare se aude) se msoar în decibeli (dB). Atunci când nivelul de zgomot trebuie s exprime subiectivitatea auzului uman el se exprim în dB(A). Nivele de zgomot prevzute de lege (HG nr. 493/2006 care transpune Directiva 2003/10/CE): • 80 dB(A) valoare de expunere inferioar - angajatorul trebuie s doteze lucrtorii cu
echipament pentru protecia urechilor • 85 dB(A) valoare de expunere superioar - lucrtorul trebuie s foloseasc
echipament pentru protecia urechilor • 87 dB(A) valoare limit de expunere pentru 8 h/zi La nivel european, sub supraveghere medical, se întâlnesc urmtoarele practici: • 88 dB(A) 4 h/zi de expunere • 97 dB(A) 30 minute/zi de expunere • 91 dB(A) 2 ore/zi de expunere • 100 dB(A) 15 minute/zi de expunere • 94 dB(A) 1 or/zi de expunere • 103 dB(A) 7,5 minute/zi de expunere • 106 db(A) 3,75 minute/zi de expunere Se menioneaz c rezultatul adunrii a dou niveluri de zgomot identice nu este un nivel de zgomot dublu, ci nivel de zgomot mrit cu 3 dB(A). De exemplu, un echipament tehnic (80 dB(A)), dou echipamente tehnice de acelai tip vor produce un nivel de zgomot de 83 dB(A). Lista de mai jos este un instrument pentru evaluarea riscului cauzat de expunerea la zgomot. De fiecare dat când exist dubii în cadrul echipei de evaluare cu privire la depirea valorilor limit, angajatorul are obligaia legal de a dispune msurtori realizate de experi. Când se parcurge aceast list de identificare a pericolului, fiecare rspuns care impune msuri trebuie completat în planul de prevenire i protecie.
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Putei auzi o alt persoan care v vorbete de la o distan de 1 m în condiii de zgomot, ca i când ai vorbi normal? Dac rspunsul este nu, aceasta este o indicaie clar c valorile limit de expunere sunt depite (de la 80 dB(A) la 90 dB(A)).
Este posibil comunicarea la postul de lucru la o distan de 0,5 m numai atunci când se strig? Aceasta este o indicaie clar c este nevoie de aciuni imediate (95 dB (A) sau mai mult).
Ai verificat prin msurtori c nivelul de zgomot nu depete valorile limit de expunere?
Exist impulsuri suprtoare pentru ureche? Aceasta este o indicaie clar c este nevoie de aciuni imediate (140 dB (A) sau mai mult).
Productorii echipamentului de munc furnizeaz informaii cu privire la zgomotul generat (certificare CE, manuale de utilizare)?
Pot exista nivele ridicate de zgomot ca urmare a proceselor de munc (de ex. impact de metal pe metal, motoare etc.)?
Pot exista nivele ridicate de zgomot ca rezultat al zgomotului ambiental ce ptrunde în cldiri?
29/63
List de verificare pentru identificarea vibraiilor periculoase Cum se utilizeaz aceast list:
Aceast list se utilizeaz în cadrul Activitii 4 din procedura de evaluare a riscului. Vibraiile mecanice transmise sistemului mân–bra de utilaje operate manual genereaz riscuri pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, în special afeciuni vasculare, leziuni osoase sau artificiale, afeciuni neurologice sau musculare. Vibraiile apar, de obicei, la folosirea de utilaje cum ar fi dli pneumatice, maini de gurit, ferstraie cu lan i polizoare. Pot aprea i la cilindrii compactori sau excavatoare cu operare manual. Vibraiile mân-bra sunt identificate cu ajutorul unui accelerometru i sunt msurate în m/s2. Nivelele de vibraii prevzute de lege pentru vibraiile transmise sistemului mân–bra (HG nr. 1876/2006 care transpune Directiva 2002/44/CE sunt: • 5 m/s2 valoarea limit de expunere profesional zilnic (8h/zi) • 2,5 m/s2 valoarea expunerii zilnice de la care se declaneaz aciunea (8h/zi) La nivel european, se întâlnesc urmtoarele practici: • 3 m/s2 8 ore/zi de expunere • 6 m/s2 2 ore/zi de expunere • 4,5 m/s2 4 ore/zi de expunere • 9 m/s2 1 or/zi de expunere • 12 m/s2 30 minute/zi de expunere Studiile medicale au artat c la un nivel de 5 m/s2, aprox. 10% din lucrtori vor dezvolta boala „degetelor albe” în aproximativ 6 ani de expunere. Expunerea la o acceleraie de 3 m/s2, în jur de 10% din lucrtori vor avea boala „degetelor albe” în aproximativ 10 ani. Riscul apariiei bolii „degetelor albe” este considerat a fi sczut dac fora de vibraie este sub 1 m/s2. Vibraiile mecanice transmise întregului corp genereaz riscuri pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, în special lombalgie i traumatisme ale coloanei vertebrale. Ele apar, de exemplu, în cazul oferilor i sunt cauzate de micrile scaunului în timpul conducerii unui vehicul. Nivelele de vibraii prevzute de lege pentru vibraiile transmise întregului corp sunt: • 1,15 m/ s2 valoarea limit de expunere profesional zilnic (8h/zi) • 0,5 m/ s2 valoarea expunerii zilnice de la care se declaneaz aciunea (8h/zi) La nivel european se întâlnesc urmtoarele practici: • 0,45 m/s2 8 ore - nu exist risc • 0,8 m/s2 8 ore - pot prezenta riscuri asupra sntii Pentru o evaluare de risc adecvat, trebuie consultate crile tehnice ale utilajelor. Magnitudinea probabil a vibraiilor corespunztoare echipamentului utilizat în condiii specifice se poate obine din descrierea tehnic i poate fi comparat cu valorile limit de expunere. Comparaia determin apoi eventualele limitri ale timpului de lucru. În cazul în care cartea tehnic a unui utilaj nu mai este disponibil, trebuie contactat productorul pentru a furniza o copie. În caz contrar, trebuie consultat un expert pentru realizarea de msurtori.
30/63
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Exist activiti în care se utilizeaz unelte manuale cum ar fi maini de tiat i polizat, ferstraie circulare, ciocane pneumatice etc.?
Exist activiti în care se utilizeaz echipamente de munc ce transmit vibraii întregului corp, cum ar fi compactoare etc.?
Exist informaii furnizate de productorii echipamentelor de munc referitoare la vibraiile emise de acestea (certificare CE, manuale)?
Pe lâng vibraii, exist i alte condiii de munc specifice, cum ar fi temperaturile sczute?
S-au fcut msurtori ale nivelului vibraiilor mecanice?
Lucrtorii au fost informai cu privire la rezultatele msurrilor vibraiilor mecanice i valorile limit de expunere la vibraii?
Este asigurat supravegherea medical corespunztoare în cazul expunerii lucrtorilor la vibraii?
31/63
List de verificare pentru identificarea pericolelor chimice Cum se utilizeaz aceast list: • Aceast list se utilizeaz în cadrul Activitii 4 din procedura de evaluare a riscului • Parcurgei lista de verificare i rspundei la fiecare întrebare împreun cu echipa de
evaluare a riscului • Discutai aplicabilitatea întrebrilor i adugai întrebri ce se potrivesc mai bine
întreprinderii dumneavoastr; consultai cu atenie HG nr. 1218/2006 care transpune Directivele 98/24/CE, 91/322/CEE, 2000/39/CE, 2006/15/CE i HG nr.1093/2006 care transpune Directiva 2004/37/CE
• În cazul în care nu cunoatei rspunsul la o întrebare, consultai un expert sau documentai-v suplimentar din alte surse
• Consultai fiele tehnice de securitate în ceea ce privete proprietile substanelor, prevederile de securitate i riscurile existente. Aceste fie sunt întotdeauna disponibile la furnizorul de ageni chimici
• Dac exist dubii, se recomand implicarea unui specialist pentru a msura concentraia de vapori, fum, praf sau aerosoli din aer i compararea acestor valori cu valorile limit de expunere.
• Introducei eventualele msuri într-un plan de prevenire i protecie similar cu exemplele prezentate în ghid (a se vedea paginile 43-60)
Proprietile substanelor chimice Da Nu Aciuni Procesul de producie genereaz gaze, vapori, fum, praf?
Întreprinderea are un inventar al agenilor chimici manipulai sau generai?
Întreprinderea a procurat fia tehnic de securitate i/sau informaii despre toi agenii chimici periculoi prezeni în unitate?
Toate containerele, cum ar fi cuvele i rezervoarele de depozitare sunt etichetate corespunztor coninutului?
Lucrtorii tiu s utilizeze indicaiile de risc de pe etichete pentru a determina gravitatea posibilului impact asupra lucrtorilor?
Lucrtorii se plâng de ameeli, dureri de cap, greuri, iritaie sau alte disconforturi atunci când utilizeaz solveni i alte chimicale?
Lucrtorii se plâng c au pielea uscat, iritat sau sensibil?
A fost consultat un specialist în igien industrial sau un specialist de mediu?
Lucrtorii sunt informai despre limitele de expunere profesional a noxelor din aer?
Aspecte tehnice - protecie colectiv Da Nu Aciuni Expunerea lucrtorilor la produse chimice este meninut în limitele acceptabile (valorile limit de expunere profesional)?
Produsele chimice inflamabile sau toxice sunt depozitate în containere închise atunci când nu sunt utilizate?
Sistemele de evi pentru produse chimice sunt marcate clar conform coninutului lor?
32/63
Aspecte tehnice - protecie colectiv Da Nu Aciuni Atunci când se manevreaz frecvent lichide corozive în containere deschise sau când se extrag din vase, exist mijloace adecvate pentru a neutraliza sau elimina scurgerile într-un mod sigur?
Au fost instituite proceduri i msuri de control (de ex. mti, sisteme de ventilaie, practici de manipulare etc.) pentru materialele periculoase?
Pe cât posibil, substanele periculoase sunt manipulate în cabine i nie proiectate special sau în alte locaii similare?
Întreprinderea utilizeaz sisteme de ventilaie i/sau exhaustoare pentru a controla vaporii, gazele, fumul sau solvenii ce se genereaz la locul de munc?
Este furnizat echipament pentru eliminarea noxelor formate la executarea unor operaiuni de lefuire, polizare, sprayere, vopsire, degresare cu vapori?
Sunt disponibile stingtoare de incendiu, pturi i nisip?
Praful este aspirat i nu mturat, de fiecare dat când acest lucru este posibil?
Aspecte organizatorice – protecie colectiv Da Nu Aciuni Lucrtorii sunt instruii cu privire la manevrarea sigur a produselor chimice periculoase, cum ar fi acizi, produse caustice, epoxizi, fenoli etc.?
S-au stabilit proceduri standard de operare pentru curirea produselor chimice vrsate? Sunt respectate aceste proceduri?
Sunt depozitate materialele care produc fum asfixiant, sufocant sau anestezic în locaii izolate sau sunt îndeprtate atunci când nu sunt utilizate?
Este interzis lucrtorilor s mnânce în zonele în care sunt prezente produse chimice periculoase?
Întreprinderea are un program pentru monitorizarea concentraiilor din produsele chimice periculoase?
Lucrtorii – protecie individual Da Nu Aciuni Exist proceduri de operare standard pentru selectarea i utilizarea mtilor de respiraie, atunci când este cazul?
A fost furnizat echipament individual de protecie adecvat? Acest echipament este utilizat i întreinut cum trebuie?
Dac exist un program de protecie respiratorie, lucrtorii sunt instruii cu privire la utilizarea corect i delimitarea funcional a mtilor?
Filtrele i mtile sunt aprobate de o autoritate competent?
Acestea sunt inspectate, curate, igienizate i întreinute periodic?
În caz de urgen, aceste mti sunt depozitate într-o locaie sigur, curat i igienic?
Mtile de prim ajutor sunt potrivite pentru scopul lor de utilizare?
33/63
List de verificare pentru identificarea pericolelor din antierele de construcii Cum se utilizeaz aceast list: Aceast list se utilizeaz în cadrul Activitii 4 din procedura de evaluare a riscului. Locurile de munc temporare sau mobile, cum ar fi antierele de construcii, sunt, parial, o excepie de la regula general care spune c singura responsabilitate cu privire la aspectele SSM este a angajatorului. Conform legislaiei (HG nr. 300/2006 care transpune Directiva 92/57/CEE), beneficiarul („beneficiar” înseamn orice persoan fizic sau juridic pentru care se execut lucrarea) are obligaia de a desemna o persoan pentru a coordona aspectele SSM în cadrul fazei de proiectare, precum i în faza de construcie, lucru care nu îl exonereaz pe antreprenor de responsabilitile sale în domeniul securitii i sntii. Lista de mai jos se utilizeaz de ctre contractori, respectiv de reprezentanii lor autorizai SSM, i nu de ctre beneficiari sau coordonatorii lor autorizai SSM. Particularitatea const în faptul c antreprenorul trebuie s examineze cu atenie „Planul de Securitate i Sntate”, ce trebuie furnizat de beneficiar sau de coordonatorul su autorizat, iar acesta trebuie s îi realizeze propriul plan de securitate. În cazul în care beneficiarul sau reprezentantul su autorizat nu a furnizat „Planul de Securitate i Sntate”, conform obligaiei sale legale, contractorul sau reprezentantul su autorizat trebuie s examineze pe propria rspundere acele aspecte ale antierului de construcii ce au un potenial impact asupra securitii i sntii lucrtorilor, chiar dac aceste aspecte nu se afl numai în sfera sa de autoritate. În plus, antreprenorul trebuie s evalueze pericolele asociate cu propriile proceduri de lucru, substane chimice utilizate, utilaje, unelte, echipamente etc. Experienele precedente au artat c evaluarea de risc pentru un singur antier de construcii nu trebuie s se bazeze numai pe identificarea pericolelor prin lista de mai jos, ci trebuie s ia în considerare i specificaiile din caietul de sarcini. Aceasta înseamn de obicei o list cu toate lucrrile ce trebuie efectuate în relaie cu preul pentru fiecare lucrare. Pentru identificarea pericolelor, listarea diferitelor tipuri de lucrri se poate introduce în prima coloan a „Planului de prevenire i protecie” (a se vedea exemplul de la pagina 56). Ca urmare a procedurii de evaluare a riscului, se introduc în coloana respectiv msuri de securitate i sntate. Lista de mai jos reprezint doar un instrument pentru evaluarea riscurilor din perspectiva antreprenorului. Lista nu este complet, deoarece domeniul activitilor din construcii este prea variat. Paii principali sunt urmtorii: • Parcurgei lista de verificare pentru identificarea pericolelor din antierele de construcii i
rspundei la fiecare întrebare, împreun cu echipa de evaluare a riscului; luai în considerare specificaiile proiectului din dosarul de licitaie, în cazul în care clientul nu a furnizat un plan de securitate i sntate.
• Discutai aplicabilitatea întrebrilor i adugai întrebri ce se potrivesc mai bine întreprinderii dumneavoastr.
• În cazul în care nu cunoatei rspunsul la o întrebare, consultai un expert sau documentai-v suplimentar.
• Discutai în cadrul echipei de evaluare a riscului - punct cu punct - dac pericolele pot fi identificate i dac sunt necesare aciuni, respectiv msuri.
• Introducei aceste aciuni într-un plan de securitate i sntate similar cu exemplele de „Plan de prevenire i protecie” prezentate în ghid (a se vedea paginile 43-60).
• Continuai evaluarea de risc cu Activitatea 4.
34/63
Coordonarea lucrrilor de construcii Da Nu Aciuni Ai identificat toate persoanele (inclusiv coordonatorul SSM nominalizat de beneficiar, reprezentantul SSM din partea altor subantreprenori etc.) responsabile cu activitile SSM în cadrul antierului de construcii?
S-au definit în mod clar responsabilitile din cadrul antierului de construcii luând în considerare diferitele seciuni de asamblare (lemn, beton, oel etc.)?
S-a stabilit un calendar al întâlnirilor periodice ale tuturor persoanelor responsabile cu activiti SSM?
Ai primit “Planul de Securitate i Sntate” din partea beneficiarului, coordonatorului autorizat SSM sau efului proiectului?
Ai implementat msurile colective pentru prevenirea pericolelor ce sunt definite de “Planul de Securitate i Sntate” în cadrul propriilor dumneavoastr activiti?
Organizarea antierului de construcii, respectiv amplasarea utilitilor antierului de construcii este adaptat la limitrile impuse de locaie (de exemplu: spaiu limitat pe strzile strâmte)?
Ai întrebat coordonatorul de securitate sau managerul de proiect dac au fost încheiate contracte cu ali contractori, întreprinderi vecine sau antiere de construcii, autoriti, rezideni etc. cu privire la accesul în antierele de construcii, la utilitile comune, la zonele de depozitare, limitrile orelor de munc etc.?
Ai examinat “Planul de Securitate i Sntate” furnizat de ctre beneficiar, coordonatorul su autorizat SSM i ai observat dac toate pericolele au fost luate în considerare? În caz contrar, ai informat persoanele menionate mai sus?
V-ai instruit lucrtorii cu privire la pericolele identificate în “Planul de Securitate i Sntate” furnizat de beneficiar, de coordonatorul autorizat SSM?
Ai verificat dac beneficiarul, coordonatorul de securitate sau managerul de proiect au inclus (în Planul de Securitate i Sntate) prevederi referitoare la utiliti pentru toalete, ap potabil, vestiare etc. în conformitate cu cerinele legale, sau includerea acestor prevederi este responsabilitatea dumneavoastr?
Ai întrebat beneficiarul, coordonatorul de securitate sau managerul de proiect dac este necesar EIP specific pentru antierul de construcii?
V-ai instruit lucrtorii cu privire la utilizarea adecvat a acestui EIP?
Ai pus la dispoziia lucrtorilor “setul standard” de EIP? Ai verificat starea echipamentului?
Prevenirea incendiilor în antierele de construcii Da Nu Aciuni Ai identificat toate persoanele (inclusiv coordonatorul SSM desemnat de client, reprezentantul SSM din partea altor contractori etc.) cu responsabiliti în activiti de SSM în antierul de construcii?
Luând în considerare diferitele seciuni de asamblare (lemn, beton, oel etc.), s-au definit în mod clar responsabilitile din cadrul antierului de construcii?
35/63
Prevenirea incendiilor în antierele de construcii Da Nu Aciuni S-a fcut un calendar al întâlnirilor periodice ale tuturor persoanelor responsabile cu activiti SSM?
Ai examinat “Planul de Securitate i Sntate” cu privire la prevenirea incendiilor i consecinele relevante pentru domeniul dumneavoastr de activitate?
V-ai instruit lucrtorii cu privire la prevenirea incendiilor, utilizarea de stingtoare i combaterea incendiilor în general?
Ai întrebat beneficiarul, coordonatorul de securitate sau managerul de proiect dac stingtoarele de incendiu sunt supravegheate de organizaii autorizate?
Ai întrebat beneficiarul, coordonatorul de securitate sau managerul de proiect dac e posibil ca o încrctur inflamabil (lichide inflamabile, tuburi de gaz, explozivi etc.) s fie prezent în antierul de construcii?
Primul ajutor în antierele de construcii Da Nu Aciuni Ai examinat dac pe antier sunt prezeni suficieni lucrtori instruii pe probleme de prim ajutor, conform cerinelor legale?
V-ai asigurat c exist suficiente truse de prim ajutor pe antierul de construcii i c acestea sunt utilizabile?
Ai desemnat o persoan care s verifice periodic coninutul i data de expirare a truselor de prim ajutor?
Proceduri de lucru periculoase Da Nu Aciuni Ai luat în considerare pericolele asociate lucrrilor de excavaie, cum ar fi pericolul de îngropare a muncitorilor, instabilitatea solului, lipsa cilor de ieire?
Ai luat în considerare pericolele asociate lucrrilor de tâmplrie, cum ar fi cderea de la înlime, rniri prin tiere, alunecri, linii de înalt tensiune?
Ai luat în considerare pericolele asociate ridicrii elementelor prefabricate, cum ar fi cele legate de ridicare, de dispozitivele de ridicare i de stabilitatea elementelor etc.?
Ai luat în considerare pericolele asociate lucrrilor de demolare cum ar fi cele legate de dispozitivele de demolare, de succesiunea operaiunilor de demolare, praf etc.?
Ai luat în considerare pericolele asociate lucrrilor ce implic beton, cum ar fi stabilitatea, asamblarea i întreinerea formelor de turnare, betonul ca substan periculoas, armturi, betonier, popi etc.?
Ai luat în considerare pericolele asociate lucrrilor de zidrie, de exemplu tencuiala ca substan chimic, schele, rampe i platforme, stabilitatea depozitului de crmizi, transportarea mortarului etc.
Echipamente de munc periculoase Da Nu Aciuni Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii ferstraielor electrice, circulare i manuale?
Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii de schele, scri, platforme de lucru, elemente de suspendare etc.?
36/63
Echipamente de munc periculoase Da Nu Aciuni Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii de elevatoare, macarale i alte dispozitive de ridicare?
Ai luat în considerare sigurana electric a utilajelor, uneltelor i echipamentelor?
Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii de vehicule, cum ar fi camioane, excavatoare, buldozere, autoîncrctoare cu furc, autobasculante?
Ai luat în considerare transportul intern ce se desfoar în antierul de construcii?
Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii de utilaje ce emit vibraii, cum ar fi ciocanele pneumatice i mainile de gurit?
Ai luat în considerare pericolele asociate utilizrii de echipamente de munc de împucare?
Alte aspecte Da Nu Aciuni Ai pregtit un inventar al tuturor substanelor periculoase utilizate în antierul de construcii?
Ai luat în considerare pericolele asociate manipulrii manuale a maselor?
Ai luat în considerare pericolele asociate prafului i vaporilor?
Ai luat în considerare pericolele asociate fenomenelor naturale, cum ar fi: trsnetul, ploaia, zpada, furtunile etc.?
Ai luat în considerare pericolele asociate animalelor, cum ar fi: câinii vagabonzi, erpii etc.?
37/63
List de verificare pentru identificarea pericolelor manipulrii manuale a maselor
Cum se utilizeaz aceast list: • Aceast list se folosete în cadrul Activitii 4 a procedurii de evaluare a riscului. • Parcurgei lista de verificare pentru identificarea pericolelor i rspundei la fiecare întrebare
împreun cu echipa de evaluare a riscului. • Discutai aplicabilitatea întrebrilor i putei aduga întrebri ce se potrivesc mai bine
întreprinderii dumneavoastr. Consultai i HG nr. 1051/2006 care transpune Directiva 90/269/CEE.
• Introducei eventualele msuri într-un „Plan de Prevenire i Protecie” similar cu exemplele prezentate în ghid (a se vedea paginile 43-60).
Când se identific pericolele manipulrii manuale a maselor i apoi se evalueaz aceste pericole, trebuie s se in cont de faptul c greutile excesive duc la o reducere a productivitii pe termen mediu deoarece acest lucru nu este adecvat condiiei fizice a lucrtorilor. Exist câteva msuri simple ce pot fi aplicate pentru a se respecta aceste limite4: • Lucrtorii trebuie s cear ajutorul colegilor, când consider c o greutate este prea mare
pentru ei • Lucrtorii trebuie s primeasc instruire periodic cu privire la ridicarea adecvat i
ergonomia deplasrii maselor
Brbai: vârsta (ani) Femei: vârsta (ani) Tip de manipulare Frecvena operaiunilor
16-19 19-45 peste 45 16-19 19-45 peste 45 Rar (sub 5% din durata
schimbului) 35 kg 55 kg 50 kg 13 kg 15 kg 13 kg
Frecvent (între 6-10% din durata schimbului) 25 kg 30 kg 25 kg 9 kg 10 kg 9 kg
Ridicare
Foarte frecvent (peste 10% din durata schimbului) 20 kg 25 kg 20 kg 8 kg 9 kg 8 kg
Rar (sub 5% din durata schimbului) 30 kg 50 kg 40 kg 13 kg 15 kg 13 kg
Frecvent (între 6-10% din durata schimbului) 20 kg 30 kg 25 kg 9 kg 10 kg 9 kg
Purtare
Foarte frecvent (peste 10% din durata schimbului) 15 kg 20 kg 15 kg 8 kg 10 kg 8 kg
Rar (sub 5% din durata schimbului) 15 kg 10 kg Tragere
Frecvent (între 6-10% din durata schimbului) 10 kg 7 kg
Rar (sub 5% din durata schimbului) 16 kg 11 kg Împingere
Frecvent (între 6-10% din durata schimbului) 11 kg 7,5 kg
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Medicul de medicina muncii a primit sau a raportat plângeri sau cazuri de accidentri ale spatelui ori boli musculo-scheletice?
Încrctura este evaluat conform tabelului de mai sus?
Încrctura manipulat manual este greu de mânuit i de prins?
4 În Europa, exist diferite metodologii de evaluare a riscurilor ce apar în manipularea manual a maselor. Tabelul reprezint un instrument în realizarea obligaiilor de evaluare a riscurilor în manipularea manual.
38/63
Aspecte ce trebuie avute în vedere Da Nu Aciuni Încrctura manipulat manual se afl în echilibru instabil sau coninutul se poate deplasa?
Încrctura manipulat manual se afl într-o poziie care necesit inerea sau manipularea ei la distan de trunchi, ori prin îndoirea sau rsucirea trunchiului?
Date fiind configurarea i/sau asperitile suprafeei, încrctura manipulat manual poate s produc vtmri lucrtorilor, în special în cazul unei coliziuni?
Efortul fizic depus la manipularea încrcturii este prea mare?
Efortul fizic depus la manipularea încrcturii implic rsucirea sau îndoirea trunchiului?
Efortul fizic depus la manipularea încrcturii poate s duc la o deplasare