Interesul superioralcopilului

*

Exp er tiza p sihologici in caz

de sep ararea/divorgul pdrinfilor

I tZd.arcu.rw

Mona-Maria Pivniceru Cetelin Luca

Interesul superior

al copilului

Expertiza psihologcd in caz

de separ arcal divotf"l pntinlilor

t't ,

MONA-MARIA PIVNICERU

Capitolul l. Drepturile copilului. Domeniu iuridic specific de referin!5Secliunea t. Conceptul de copil ;i capacitatea civilS

Secliunea a z-a. Structurarea iuridici a drepturilor copilului

;i a obligaliilor fald de acesta

!r. Cadrul juridic privind dezvoltarea copilului

!2. Cadruljuridic cu naturi mixti!3. Cadruljuridic de proteclie

!4. Cadrul juridic participativSecliunea a 3-a. Drepturile copilului- drepturi ale omului

MONA-MARIA PIVNICERU

Capitolul ll. lnteresul superior al copiluluiSecliunea t. Plurivalenla conceptuluiSectiunea a z-a. Elementele de structuri ale interesuluisuperior al copilului stabilite de Iege

!t. Componenta psihologici a conceptului

!2. Structurarea juridici a conceptului

!2.t. Domeniul ilustrativ de incidenli

!z.t.t. Cadrul juridic general

!z.t.z. Cadrul juridic special

!2.2. Viala de familie a copiluluiin sistemul nalional

!z.z.r. Absenla unei definilii juridice. Abordaresistemici

!z.z.z. Dimensiunea normativi a ansambluluirelational

\z,z.z.r. Transformiri 5i mutalii

_1z

5

6

10

11

12

15

t6

r819

20

20

20

22

24

24

25

z6z6!z.z.z.t.t. Divorlul

Vlll *** trnt*r*sul su*ariq:r *l c**!{*lui

\z.z.z.t.z. Separarea in fapt 31

33

34

35

35

36

4o

42

42

\2.2.2.t.3. Extensia regimului juridic comun

\2.2.2.t.4. AIte situa!ii

52.2.3. Perspectiva relaliilor personale

!2.2.3.t. Dreptul de a pistra Iegituri personale

!2.2.3.2. Modalitili de realizare

!2.2.3.3. Limite ;i restrAngeri in exercitareadreptului

!2.3. Viala de familie in jurisprudenla Curlii Europenea Drepturilor Omului

!2.3.t. Privire de ansamblu

52.3.2. Structura noliunii ;i extensiile de conlinut juridic _ 43

!2.:.:. Obligaliile statului supuse controlului Cu(ii _ 45

52.1.+. Controlul marjei nalionale de aprecierea statelor 48

!2.4. DificultSli remanenteSecliunea a 3-a. Determinarea legali a interesului superioralcopilului

5o

!t. Criterii generale

!t.t. Valenle ex

!t.2. Relevarea

!2. Criterii speciale

emplificativecomponentei psihologice

!t. Dreptul copilului de a fi ascultat;i informat

!2. Ascultarea obligatorie a copilului

!3. ConsimlSmAntul copilului

!4. lmplicarea concursualS a copilului

!5. Abilit5lile psihologice ale judecitoruluiSecliunea a 3-a. Ancheta psihosocialS

!t. Misuri de proteclie a drepturilor copilului

52

52

52

54

56

56!2.t. Stabilirea locuinlei copilului

!2.2. Stabilirea programului de relalii personale cu copilul _59

MONA.MARIA PIVNICERU

Capitolul llt. Garanlii procesuale privind respectareainteresului superior al copilului

Sectiunea t. Ascultarea pirinlilorSecliunea a z-a. Ascultarea copilului

6S

666g69

!2. Interogalii privind intenlia legiuitorului _79!3. Jurisprudenla instanlelor cu privire la raportul de anchetipsihosociald. Analiza calitativi!4. Posibile remedii juridice

71

7z

72

75

l676

8r

8+86Secfiunea a 4-a. Celeritatea procedurilor

e *pri19 mmm l[

MONA-MARIA PIVNICERU

Capitolul lV. Evaluarea qi stabilirea interesului superioralcopilului

Sectiunea t. Decelarea interesului superior al copiluluiSectiunea a z-a. Dinamica conceptuluiSectiunea a 3-a. Schimbarea circumstanlelor. Modificareamisurilor luateSecliunea a 4-a. Dificultatea stabilirii interesului superioral copilului prin administrarea probei cu martoriSectiunea a 5-a. Distinclia dintre evaluarea probatoriesi evaluarea stiintifici

!t. Diferenliere conceptuald

$2. Excluderea cumulului de competenle. Studiu de caz

!2.t. Folosirea imprecisd a psihodiagnozei

!3. Melanjul competentelorSectiunea a 6-a. Orientarea pedocentrici a Curlii Europenea Drepturilor Omului

!t. Dimensiunea majori a valorizirii interesului superioralcopilului

!t.t. lnteresul superior al copilului. Articulalii multiple

!t.2. Structura complexi de continut!t.3. lmplicarea copiluluiin procedura careil prive;te

!t.4. Analiza caracterului echitabil al procesuluidecizional

!t.5. Principii jurisprudenliale in materie

!2. Aportul expertizei psihologice

$2.t. Contribu!ie probatorie semnificativi!2.2. lntegrarea expertizei psihologice in procesuldecizional. Exempli gratia

MONA-MARIA PIVNICERU

Capitolul V. Expertizi psihologici iudiciariSecliunea t. Consideralii generale

!t. Definirea expertizei psihologice

!2. Diferenlieriterminologice ;i de continut!3. Necesitatea expertizei psihologice

Sectiunea a z-a. Posibile situatiijuridice care pot reclamanecesitatea efectuirii unei expertize psihologiceSectiunea a 3-a. Reguli procedurale privind expertiza psihologici _

89

9o93

94

98

105

105

106

106

ro8

111

111

't11

113

114

116

1't7

120

120

121

135

136

136

138

139

141

!t. Principalele dispozilii procedurale aplicabile145

145

145!t.t. incuviintarea expertizei psihologice

[ *wx tr*tcr*s*1 sup*rinr *! c*pilufui

!t.2. Numirea expertului si necesitatea includeriiexpertizei psihologice in domeniul de expertizE iudicard_ r46

!t.3. Desemnarea, recuzarea si inlocuirea expertuiui_ t48!t.4. Modalitilile de exprimare a opiniei expertului_ r5o

!t.5. Citarea pirlilor si obligalia acestora de a da oriceISmuriri expertului

!t.6. Drepturile bineSti ale expertului

!t.7. Efectuarea expertizei prin comisie rogatorie!2. Obiectivele expertizei ;i etapele realizirii ei

Secliunea a 4-a. Raportul de expertizd

!t. Conlinutul raportului de expertizi!2. Completarea si refacerea raportului de expertiz5_!3. Fo(a probanti a raportului de expertizi

CATALIN LUCA

CapitolulVl. Elemente de psihologie a dezvoltirii copilului,relevante tn situafia de separare/divorf

Sectiunea 1. Despre ata;ament la copiiicu pirinlidivor!a!i_!t. Efectele divo(ului asupra dezvoltirii atasamentului_52. Regula privind Persoana PrincipalS de ingrijire a Copilului _!3. Ata;ament ;iviolenta in familie

!4. lmportanta atasamentului tatS-copil

!5. lnterviul de atasament pentru copiii de 7-tz aniSecliunea a z-a. Nevoi ale copiilor cu pirinti separali/divor,tati _ 171

171

177

!t. Primul an de viald ;i vArsta antepreScolari

!3. Micul 5colar

151

151

!2. Prescolarul

!4. Pubertatea ;i adolescenlaSecliunea a 3-a. Reacliile copiilor la separarea/divorlul pirinlilor_

!t. Sugarii gi copiiifoarte mici

!2. Pre;colarul

!3. Primii ani de ;coali5+. Copiii de gimnaziu

$5. Adolescenfa

!6. Rezilienta copiilor ;i divorlul pirinlilor!7. Consecinte pe termen Iung ale divortului: cAnd copiiiajung adulli

CATALIN LUCA

Capitolul Vll. Efectele divor[ului asupra pirinfilor gi a rolurilorparentale

152

152

155

155

156

157

159

160

181

187

205

163

165

167

168

169

192

193

195

197

199

201

203

207

zo8Sectiunea t. Conflictul parental

ft*;:1i15 mww [l

Secliunea a z-a. Sinitatea mentalS ;i roluri parentaleSectiunea a 3-a. Bunicii ;i implicaliile lor

CATALIN LUCA

Capitolul Vll l. Evaluarea adultuluiSecliunea r. int6lnirile cu psihologul expertSecliunea a

este posibil)z-a. Prima intAlnire: pirinliiimpreuni (daci

Secliunea a 3-a. A doua intAlnire: lnterviul cu un pdrinteSecliunea a 4-a. A treia int6lnire: Observarea relalieipirinte-copilSecfiunea a 5-a. A patra intAlnire: comunicareadiscrepanlelor ;i a contradicliilorSecliunea a 6-a. AbilitSlile parentaleSecliunea a 7-a. Stiluri parentaleSecliunea a 8-a. Tipuri de coparentalitateSecliunea a 9-a. Congruenta dintre abilit5lile parentale

;inevoile copiluluiSectiunea a 1o-a. in ciutarea adevirului

!t. Trei baghete,,magice"

CATALIN LUCA

Capitolul lX. Evaluarea copilului

Secliunea a z-a. lnformalii colateraleSecliunea a 3-a. Dinamicile familiale

210

215

219

220

221

zz8

236

242243249253

255257

258

263

Sectiunea t. Ascultarea pentru stabilirea autoritSlii pirinte;ti;i Iocuinlei copilului

!t. Aspecte generale ;i pregitirea copilului pentru interviu

!2. Realizarea unei relatii de incredere intre copil tiintervievator

!3. lnvestigarea competenlei copilului de a face diferenladintre adevir gi minciunS, a competenlei lingvistice ;ia stilului lingvistic

$4. Abordarea aspectelor de profunzime

!5. Tipuri de intrebiri corelate cu nivelul dezvoltirii copilului _285!6. lnvestigarea opiniei copilului _ 288

Secliunea a z-a. Pregitirea copilului pentru ascultareasa de cdtre judecitorin camera de consiliu

CATALIN LUCA

Capitolul X. Elemente suplimentare ?n expertiza psihologicA _293Sectiunea t. Vizitele la domiciliu

264264

269

271

276

291

294296297

Xll *** lilter*sut sup*ri*r;:ll c*i:iir*f ui

CATALIN LUCA

Capitolul Xl. Utilizarea testelor psihologice

CATALIN LUCA

Capitolul Xll. Analiza situa!iilor specialeSecliunea t. Efectele tulburirilor de personalitate asupraabiliGlilor parentaleSectiunea a z-a. Divorlul caracterizat de un conflict major _Secliunea a 3-a. Violenta in familieSectiunea a 4-a. Partenerii de acelasi sexSectiunea a 5-a. Alienarea parentalSSectiunea a 6-a. Acuzalia de abuz asupra copilului

!t. Factori care intArzie dezviluirea abuzului de citre copil_ 349!2. Abuzul fizic;i neglijarea copilului _354!3. Abuzul psihologic 357

!4. Abuzul sexualSectiunea a 7-a. Situalii de relocare

CATALIN LUCA

Capitolul Xlll. Planul parental

cArAlrrrr r-ucRCapitolul XlV. Raportul de expertizi psihologici

Sectiunea t. Structura ;i conlinutul raportuluiSectiunea a z-a. Fidelitate si validitateSectiunea a 3-a. lnformalii despre practica psihologilordin SUA in realizarea raportului de expertizi

ANEXA r. Expertiza psihologici gi calitatea de martor expertin psihologie iudiciari in spaliul european. Recomandiripentru Codul etic al expertuluipsiholog 393

BIBLIOGRAFIE

299

305

lo6316

321

335338348

364

369

381

382389

391

+11

JURISPRUDENTA CITATA 453

ilreptr-rrile e*pil ul ui.

flnr::+i-lir r ir :ri,..iir ";rrr,r-i'fir rlo rrt{pri;r* 5',-J-,.'*.'''}*

2 NNs lr":ter*sul sul p*t'i*r al copilului

$e*$ia.rnea't.

Conceptul de copil ;i capacitatea cMli

Prin reglementiri legale s-a fixat cadrul general al conduitelor de vArsti,

stabilindu-se drepturi ;i obligaliiin raport cu acestea.

Astfel, categoria de vArsti a copilului constituie obiect de reglementare

speciali ;i exprimi gradul de civilizalie al societdlii in raport cu proteclia

juridici a copilului, ambele entit;li aflAndu-se intr-o legituri directi, indiso-

lubili.

Conceptul de copil/copilirie, ca etape in dezvoltarea umand, reprezintd un

construct bio-psiho-social, marcat in principiu de confluenle subtile intre

drept, sociologie ;i psihologie, constituind deopotrivi, at6t materie de

reglementare juridici, cAt ;i obiect de studiu al sociologiei ;i psihologiei

dezvoltiriil'1.

Juridic, copilul este definit prin raportarea vArstei psihologice la vArsta

cronologicS. inlelegem prin copil, in sensul dispoziliilor referitoare Ia pro-

teclia copilului prevSzute de art. 263 alin. (5) c. civ.t'l persoana care nu a

implinit varsta majoratului ;i nici nu a dob6ndit capacitate deplini de

exerciliu potrivit tegiitrl. Acesta inseamnd ci, doar de la v6rsta cronologici

stabiliti de lege prin art. 38 alin. (z) C. civ. a fi cea de t8 aniimplinili, statutul

de vArsti psihologici este validat juridic, copilul fiind prezumat a avea atAt

discernimAnt, cAt 5i capacitate.

in acest fel, vArsta psihologici incorporeazi materialitatea ;i con;tiinla unei

conduite responsabile reglementate prin lege. PAni la maiorat insi, etapele

psihogenetice de dezvoltare ale copilului, firi a se suprapune identitar cu

cele cronologice, in raport cu care legea fixeazi consecinle iuridice, consti-

tuie reperele valorizate de legiuitor in fixarea stadiilor capacitSlii de exer-

Ramure a psihologiei care se ocupd de studiul proceselor de dezvoltare pre- ti postna-

tale; schimbirile fizice ;i psihologice de la na;tere pand la moarte, pe etape de virstS;

dezvoltarea morali 5i maturizarea comportamentului (Bdiceanu, zoo4, p. 95).Legea nr. z87l2oog privind Codul civil (M. Of. nr. 5o5 din 15 iulie 2011).

Copilul poate dobindi capacitate deplind de exerciliu prin ces;torie [art.39 alin.0)C. civ.] sau anticipatin condiliile dispoziliilor art. 40 C. civ.

trl

t3l

L Srcpiurile copilului. il*ryreniu.!uris{!; wmm J

ciliu in raport cu care, in materie civili, se dobAndesc si se exerciti drepturisise asumd ori se executS obligalii.

Astfel, juridic s-a stabilit cd starea de drept a capacitSlii de exercifiu par-

curge o stadialitate ?n trei etape in raport cu structurarea evolutiv; a con-ceptului de discernimAnt, el insu;i de naturi psihicital: pAni la vArsta de 14

ani copilul este lipsit de capacitate de exercitiu, copilul cu vArsta situatdintre t4-t8 ani are capacitate de exercitiu restr6nsS, Ia ?mplinirea vArstei det8 anicopilul dob6nde;te capacitate de exercitiu deplinS.

Prin urmare, regula juridici di expresie realitSlii bio-psiho-sociale, definindconventional omul, ca fiin!5 juridicS, prin conceptul de persoani fizicS,

inzestrat cu capacitate juridicd, conlinut care include in dobAndirea capa-

citilii de exerciliu depline, perioadele de dezvoltare ale copilului (in prin-

cipiu, la vArsta de t8 ani se dobAnde;te capacitate de exercitiu deplini) c6tsi fenomenele de crestere si maturizare corespunzitoare lor (prezumlia de

existen!5 a discernimAntului).

Se reuneste astfel intr-o singuri entitate denumiti ,,persoani fizici", atAtdomeniul psihologic, c6t ;i cel juridic, individualizAndu-se astfel omul, prin

valorizarea in drept a proprietililor sale biologice, psihice, precum si adeterminirilor sociale. Osmoza astfel realizati defineste persoana atAt dininterior (dezvoltare fizicS, cognitivi, psihosocialS) (Colu, 2o1o, pp. 22-23) cet

;i din exterior (statutul social, nume, domiciliu, stare civili etc.).

Copilul nu reprezinti doar o existenti fizici a cdrei stadialitate de dezvol-tare concuri Ia determinarea conceptului de capacitate juridicS. El repre-

zinti insi;i persoana fizici, care p6ni Ia majorat este ocrotiti juridic, toc-mai datoriti insuficienlei maturitSlii sale psihice.

Vorbim in aceastd situalie despre o proteclie juridici a copilului in materie

civilS, supusi regimuluijuridic civil, dar 5i de o proteclie juridici a copiluluiingeneral, care dincolo de suportul civil conferit persoanei, denumitl juridic

persoani fizici, se circumscrie cadrului juridic general care ocroteste

Legea sEnatitii mintale ;i a protecliei persoanelor cu tulburdri psihice nr. 48z.lzooz(M. Of. nr.589 din 8 august 2002) defineste in art.5 lit. k) capacitatea psihicd ca fiindatributul sterii psihice de a fi compatibilS, Ia un moment dat, cu exercitarea drepturilorcivile sau a unor activitSli specifice, iar prin art.5 Iit. k), notiunea de discernimAnt cafiind componenta capacitelii psihice, care se referi la o faptd anume ;i din care decurgeposibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul ti consecinlele acestei fapte.

4 *:H ir.tcrcsur sLrp*ti*,' ;1 ;cp:jLllrrl

valorile sociale fundamentale, legate de persoani, prin includerea in pri-

vinla copilului a unui regim juridic special de protecfie.

Astfel, copilul nu mai reprezinti un substituit identitar al pirintilor sau o

aluviune Ia lumea adulti ;i trebuie tratat in funclie de ceea ce este si nu in

funclie de ceea ce va deveni. EI este purtitorul propriilor sale drepturi,

avAnd un statut juridic de sine stitdtor, in jurul ciruia graviteazb drepturile

;i obligaliile celorlalte persoane (familia nucleard extinsi ori raporturi cu

terle persoane), precum ;i societatea in general, care a structurat statutul

copilului corespunzitor valorilor ei.

Aceasta este ideologia drepturilor copilului, consecin!5 a abordirii holistice

a dezvoltirii sale[s], centrati pe recunoagterea copilului ca titular de drep-

turi marcate de universalitate, indivizibilitate, interdependenle ti interrela-

lionare la a ciror respectare, proteclie ;i asigurare a exercitlrii lor sunt obli-

gate statele semnatare ale Convenlieicu privire la drepturile copilului[6], ea

insi;i consecin!5 probabili a dinamicii egalitare a drepturilor omului, pe de

o parte, ;i avAnd ca fundament descoperirile psihanalizei de evidenlierea

capacitSlii copiilor de a inlelege ;i simli, pe de altd parte (Segalen, 2011,

p. 209).

Proteclia juridici speciali a copilului este circumscrisi manifest conceptului

de ,,interes superior al copilului", matrice referenliali care prive;te intreaga

reglementare referitoare la copiltTl ;i care se rdsfrAnge asupra oricdrei

misuri care-l vizeazd, indiferent cine ar lua-o[8].

Comentariul General nr. t4 Qot3) al Comitetului O.N.U. privind drepturile copilului cu

privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia si fie considerat primordial,adoptat la cea de-a 6z-a Sesiune a Comitetului la t4 ianuarie-t februarie 2013, 5 4.http://wwwz.ohchr.org/English/bodies/crc/docs/cCiCRC-C_cC_i4_ENc.pdf accesat pe 3

ianuarie zot6.Convenlia O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptati de Adunarea Generald a

O.N.U.la z9 noiembrie 1989, intrat;in vigoare la z septembrie t99o, ratificati de RomA-

nia prin Legea nr. r8/r99o, republicati in M. Of. nr. 3t4 din t3 iunie 2oo'1.

Art.2 alin. (t) din Legea nr.zTzlzoo4 privind proteclia ;i promovarea drepturilor copilului(M. Of. nr. SS7 din 4 iunie zoo4) cu modificirile ;i completdrile ulterioare, dispune:

,,Prezenta lege, orice alte reglementdri adoptate in domeniul respectdrii ;i promovSriidrepturilor copilului, precum $i orice alt act luridic emis sau, dupd caz, incheiat in acestdomeniu se subordoneaze cu prioritate principiului interesului superior al copilului".Art. z alin. (4) din Legea nr.z7zlzoo4, republicati, dispune: ,,Principiul interesului supe-rior al copilului va prevala in toate demersurile ;i deciziile care privesc copiii, intreprinsede autorit;lile publice ;i de organismele private autorizate, precum ;i in cauzele solu-

!ionate de instan!ele judecdtoreSti".

i. *repturile copllului. Dorn**i* juri$ig xwx g

Principiul laitmotiv reprezentat de interesul superior al copilului articuleaziansamblul drepturilor gi garanliilor configurat in ,,statut al copilului" si

exprimS, de fapt, o dublS constientizare juridici a nevoilor psihologice ale

copilului. in primul rAnd copilul are nevoi psihologice proprii pe care adulliitrebuie si le satisfacS, iar in al doilea rAnd, nevoile copiilor pot si nu

coincidb intotdeauna cu cele ale adullilor care au griii de ei, copiii avAnd

astfel un statut diferit;i totu;i dependent (Schaffer, 2oo5, pp. 215-26).

Nevoia de dezvoltare ;i de inserlie sociali a copiluluitel se particularizeazi in

funclie de specificul fiecirei etape de dezvoltare a copilului, fiecare stadiu

integrAndu-se in cel de vArsti ulterior, care implici procese complexe de

preg;tire, pAni la formele finale de echilibru (Colu, zoto, p. 26).Aceasta

este raliunea pentru care legiuitorul a conferit suport juridic stadiului de

dezvoltare ontogenetici a copilului prin reglementarea drepturilor copilului

a cdror tipologie este fundamentati pe doui elemente de esenfi: principiul

interesului superior al copilului prin care se filtreazi toate acliunile care ilprivesc ;i principiul potrivit cdruia pirinlii sau orice alt responsabil legal

trebuie si indrume 5i si ocroteasci exercitarea drepturilor copilului in

raport cu capacitSlile sale evolutive (Pivniceru & Luca, zoo8, p. 5).

5*e$iunea a t-a"

Structurarea juridici a drepturilor copilului

;i a obligaliilor fali de acesta

Nevoia de dezvoltare a copilului se circumscrie categoriei drepturilor pri-

vind dezvoltarea acestuia, care vizeazd nu doar existenlialul bazic (nevoi

materiale elementare), ci ;i ansamblul de atitudini, conduite, cerinle spe-

cifice de realizat, stabilite ca reguli juridice in sarcina pirinlilor, avind drept

scop dezvoltarea personalitilii copilului.

Pentru studiul inserliei sociale a individului psihologia a consacrat o ramurd specialS(psihologia socialS) care prive;te influenlele pe care Ie are societatea ;i grupurile socialeasupra structurilor psihice ii a dezvolt5rii lor la om. Se referi la vehicularea valorilor so-ciale, morale, culturale, de mentalitate Fi de receptivitate a programului Fi civilizaliei(Schiopu, 1997, p.568); Ramurd a psihologiei care investigheazi modul in care oameniigdndesc ;i se comporta in situalii sociale (Biiceanu, 2oo4, p. j1o).5tiinle a legiturilordintre, pe de o parte, organizirile individuale ale comportamentelor, sentimentelor, cog-niliilor ti percepliilor;i, pe de alta, multiplele lor regliri sociale (Larousse, zoo6, p. rr39).

lel

6 Hew inte:esui Elr nericr al cni*ri*{u;

Prin urmare, statutul de vArsti subsumat noliunii de copil genereazi un

summum de drepturil'o] siindatoriri specifice statutului de copil ;i in raport

cu acesta, situate intr-o dependen(5 corelativi.

fi . Cadrul juridi c privind dezv oltar ea copilului

Nevoilor de dezvoltare ale copilului exprimate juridic in categoria drep-

turilor de dezvoltare ii corespund drepturi ;i obligalii stabilite de legiuitor in

sarcina pirin!ilor pentru satisfacerea Ior.

lntri in aceasti categorie, dreptul copilului la un nivel de trai care si per-

miti dezvoltarea sa fizicS, mentald, morali ;i sociali lart.+l alin. (t) din

Legea nr. zTzlzoo4f ;i, corelativ, responsabilitatea pirinlilor sau, dupi caz,

a reprezentanlilor legali de a asigura cele mai bune condilii de viali nece-

sare creSterii gi dezvoltirii copiilor; pdrinlii sunt obligali si asigure copiilor

locuin!5, precum ;i condilii necesare pentru crettere, educare, invilituri,preg;tire profesionalS, precum si un mediu de viali sinitos lart.+l alin. (z)

din Legea nr. zTzlzoo4f.

Aparline aceleia;i categorii a drepturilor de dezvoltare dreptul copilului de

a fi crescut in condilii care permit dezvoltarea fizici, mentalS, spirituali,

morali si sociali, scop in care, corelativ, pirinlii sunt obligali si suprave-

gheze copilul, sd coopereze cu acesta, sd ii respecte viala intimS, privati ;idemnitatea, si informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar

putea afecta ;i si ia in considerare opinia acestuia, si intreprindi toate mi-surile necesare pentru realizarea drepturilor copilului, si coopereze cu per-

soanele fizice ;i persoanele juridice care exerciti atribulii in domeniul in-

grijirii, educirii ;i formirii profesionale a copilului (art. 3Z din Legea

nr. zTzlzoo4).

Pentru analiza drepturilor copilului clasificate potrivit Convenliei ONU privind DrepturileCopilului, a se vedea Pivniceru, M.-M. & Luca, C. (zoo9), Chid de audiere a copiluluiin pro-ceduri judiciare, Bucure$ti, Ed. Hamangiu. Pentru analiza drepturilor copilului clasificate?n drepturi de proteclie, drepturi de dezvoltare ;i drepturi de participare, a se vedeaAutoritatea NalionalS pentru Proteclia Drepturilor Copilului (zoo6). Rolul judecdtorilor;ial procurorilor in proteclid ii promovareo drepturilor copilului, Bucuretti, Ed. Trei.