Interesul superioralcopilului
*
Exp er tiza p sihologici in caz
de sep ararea/divorgul pdrinfilor
I tZd.arcu.rw
Mona-Maria Pivniceru Cetelin Luca
Interesul superior
al copilului
Expertiza psihologcd in caz
de separ arcal divotf"l pntinlilor
t't ,
MONA-MARIA PIVNICERU
Capitolul l. Drepturile copilului. Domeniu iuridic specific de referin!5Secliunea t. Conceptul de copil ;i capacitatea civilS
Secliunea a z-a. Structurarea iuridici a drepturilor copilului
;i a obligaliilor fald de acesta
!r. Cadrul juridic privind dezvoltarea copilului
!2. Cadruljuridic cu naturi mixti!3. Cadruljuridic de proteclie
!4. Cadrul juridic participativSecliunea a 3-a. Drepturile copilului- drepturi ale omului
MONA-MARIA PIVNICERU
Capitolul ll. lnteresul superior al copiluluiSecliunea t. Plurivalenla conceptuluiSectiunea a z-a. Elementele de structuri ale interesuluisuperior al copilului stabilite de Iege
!t. Componenta psihologici a conceptului
!2. Structurarea juridici a conceptului
!2.t. Domeniul ilustrativ de incidenli
!z.t.t. Cadrul juridic general
!z.t.z. Cadrul juridic special
!2.2. Viala de familie a copiluluiin sistemul nalional
!z.z.r. Absenla unei definilii juridice. Abordaresistemici
!z.z.z. Dimensiunea normativi a ansambluluirelational
\z,z.z.r. Transformiri 5i mutalii
_1z
5
6
10
11
12
15
t6
r819
20
20
20
22
24
24
25
z6z6!z.z.z.t.t. Divorlul
Vlll *** trnt*r*sul su*ariq:r *l c**!{*lui
\z.z.z.t.z. Separarea in fapt 31
33
34
35
35
36
4o
42
42
\2.2.2.t.3. Extensia regimului juridic comun
\2.2.2.t.4. AIte situa!ii
52.2.3. Perspectiva relaliilor personale
!2.2.3.t. Dreptul de a pistra Iegituri personale
!2.2.3.2. Modalitili de realizare
!2.2.3.3. Limite ;i restrAngeri in exercitareadreptului
!2.3. Viala de familie in jurisprudenla Curlii Europenea Drepturilor Omului
!2.3.t. Privire de ansamblu
52.3.2. Structura noliunii ;i extensiile de conlinut juridic _ 43
!2.:.:. Obligaliile statului supuse controlului Cu(ii _ 45
52.1.+. Controlul marjei nalionale de aprecierea statelor 48
!2.4. DificultSli remanenteSecliunea a 3-a. Determinarea legali a interesului superioralcopilului
5o
!t. Criterii generale
!t.t. Valenle ex
!t.2. Relevarea
!2. Criterii speciale
emplificativecomponentei psihologice
!t. Dreptul copilului de a fi ascultat;i informat
!2. Ascultarea obligatorie a copilului
!3. ConsimlSmAntul copilului
!4. lmplicarea concursualS a copilului
!5. Abilit5lile psihologice ale judecitoruluiSecliunea a 3-a. Ancheta psihosocialS
!t. Misuri de proteclie a drepturilor copilului
52
52
52
54
56
56!2.t. Stabilirea locuinlei copilului
!2.2. Stabilirea programului de relalii personale cu copilul _59
MONA.MARIA PIVNICERU
Capitolul llt. Garanlii procesuale privind respectareainteresului superior al copilului
Sectiunea t. Ascultarea pirinlilorSecliunea a z-a. Ascultarea copilului
6S
666g69
!2. Interogalii privind intenlia legiuitorului _79!3. Jurisprudenla instanlelor cu privire la raportul de anchetipsihosociald. Analiza calitativi!4. Posibile remedii juridice
71
7z
72
75
l676
8r
8+86Secfiunea a 4-a. Celeritatea procedurilor
e *pri19 mmm l[
MONA-MARIA PIVNICERU
Capitolul lV. Evaluarea qi stabilirea interesului superioralcopilului
Sectiunea t. Decelarea interesului superior al copiluluiSectiunea a z-a. Dinamica conceptuluiSectiunea a 3-a. Schimbarea circumstanlelor. Modificareamisurilor luateSecliunea a 4-a. Dificultatea stabilirii interesului superioral copilului prin administrarea probei cu martoriSectiunea a 5-a. Distinclia dintre evaluarea probatoriesi evaluarea stiintifici
!t. Diferenliere conceptuald
$2. Excluderea cumulului de competenle. Studiu de caz
!2.t. Folosirea imprecisd a psihodiagnozei
!3. Melanjul competentelorSectiunea a 6-a. Orientarea pedocentrici a Curlii Europenea Drepturilor Omului
!t. Dimensiunea majori a valorizirii interesului superioralcopilului
!t.t. lnteresul superior al copilului. Articulalii multiple
!t.2. Structura complexi de continut!t.3. lmplicarea copiluluiin procedura careil prive;te
!t.4. Analiza caracterului echitabil al procesuluidecizional
!t.5. Principii jurisprudenliale in materie
!2. Aportul expertizei psihologice
$2.t. Contribu!ie probatorie semnificativi!2.2. lntegrarea expertizei psihologice in procesuldecizional. Exempli gratia
MONA-MARIA PIVNICERU
Capitolul V. Expertizi psihologici iudiciariSecliunea t. Consideralii generale
!t. Definirea expertizei psihologice
!2. Diferenlieriterminologice ;i de continut!3. Necesitatea expertizei psihologice
Sectiunea a z-a. Posibile situatiijuridice care pot reclamanecesitatea efectuirii unei expertize psihologiceSectiunea a 3-a. Reguli procedurale privind expertiza psihologici _
89
9o93
94
98
105
105
106
106
ro8
111
111
't11
113
114
116
1't7
120
120
121
135
136
136
138
139
141
!t. Principalele dispozilii procedurale aplicabile145
145
145!t.t. incuviintarea expertizei psihologice
[ *wx tr*tcr*s*1 sup*rinr *! c*pilufui
!t.2. Numirea expertului si necesitatea includeriiexpertizei psihologice in domeniul de expertizE iudicard_ r46
!t.3. Desemnarea, recuzarea si inlocuirea expertuiui_ t48!t.4. Modalitilile de exprimare a opiniei expertului_ r5o
!t.5. Citarea pirlilor si obligalia acestora de a da oriceISmuriri expertului
!t.6. Drepturile bineSti ale expertului
!t.7. Efectuarea expertizei prin comisie rogatorie!2. Obiectivele expertizei ;i etapele realizirii ei
Secliunea a 4-a. Raportul de expertizd
!t. Conlinutul raportului de expertizi!2. Completarea si refacerea raportului de expertiz5_!3. Fo(a probanti a raportului de expertizi
CATALIN LUCA
CapitolulVl. Elemente de psihologie a dezvoltirii copilului,relevante tn situafia de separare/divorf
Sectiunea 1. Despre ata;ament la copiiicu pirinlidivor!a!i_!t. Efectele divo(ului asupra dezvoltirii atasamentului_52. Regula privind Persoana PrincipalS de ingrijire a Copilului _!3. Ata;ament ;iviolenta in familie
!4. lmportanta atasamentului tatS-copil
!5. lnterviul de atasament pentru copiii de 7-tz aniSecliunea a z-a. Nevoi ale copiilor cu pirinti separali/divor,tati _ 171
171
177
!t. Primul an de viald ;i vArsta antepreScolari
!3. Micul 5colar
151
151
!2. Prescolarul
!4. Pubertatea ;i adolescenlaSecliunea a 3-a. Reacliile copiilor la separarea/divorlul pirinlilor_
!t. Sugarii gi copiiifoarte mici
!2. Pre;colarul
!3. Primii ani de ;coali5+. Copiii de gimnaziu
$5. Adolescenfa
!6. Rezilienta copiilor ;i divorlul pirinlilor!7. Consecinte pe termen Iung ale divortului: cAnd copiiiajung adulli
CATALIN LUCA
Capitolul Vll. Efectele divor[ului asupra pirinfilor gi a rolurilorparentale
152
152
155
155
156
157
159
160
181
187
205
163
165
167
168
169
192
193
195
197
199
201
203
207
zo8Sectiunea t. Conflictul parental
ft*;:1i15 mww [l
Secliunea a z-a. Sinitatea mentalS ;i roluri parentaleSectiunea a 3-a. Bunicii ;i implicaliile lor
CATALIN LUCA
Capitolul Vll l. Evaluarea adultuluiSecliunea r. int6lnirile cu psihologul expertSecliunea a
este posibil)z-a. Prima intAlnire: pirinliiimpreuni (daci
Secliunea a 3-a. A doua intAlnire: lnterviul cu un pdrinteSecliunea a 4-a. A treia int6lnire: Observarea relalieipirinte-copilSecfiunea a 5-a. A patra intAlnire: comunicareadiscrepanlelor ;i a contradicliilorSecliunea a 6-a. AbilitSlile parentaleSecliunea a 7-a. Stiluri parentaleSecliunea a 8-a. Tipuri de coparentalitateSecliunea a 9-a. Congruenta dintre abilit5lile parentale
;inevoile copiluluiSectiunea a 1o-a. in ciutarea adevirului
!t. Trei baghete,,magice"
CATALIN LUCA
Capitolul lX. Evaluarea copilului
Secliunea a z-a. lnformalii colateraleSecliunea a 3-a. Dinamicile familiale
210
215
219
220
221
zz8
236
242243249253
255257
258
263
Sectiunea t. Ascultarea pentru stabilirea autoritSlii pirinte;ti;i Iocuinlei copilului
!t. Aspecte generale ;i pregitirea copilului pentru interviu
!2. Realizarea unei relatii de incredere intre copil tiintervievator
!3. lnvestigarea competenlei copilului de a face diferenladintre adevir gi minciunS, a competenlei lingvistice ;ia stilului lingvistic
$4. Abordarea aspectelor de profunzime
!5. Tipuri de intrebiri corelate cu nivelul dezvoltirii copilului _285!6. lnvestigarea opiniei copilului _ 288
Secliunea a z-a. Pregitirea copilului pentru ascultareasa de cdtre judecitorin camera de consiliu
CATALIN LUCA
Capitolul X. Elemente suplimentare ?n expertiza psihologicA _293Sectiunea t. Vizitele la domiciliu
264264
269
271
276
291
294296297
Xll *** lilter*sut sup*ri*r;:ll c*i:iir*f ui
CATALIN LUCA
Capitolul Xl. Utilizarea testelor psihologice
CATALIN LUCA
Capitolul Xll. Analiza situa!iilor specialeSecliunea t. Efectele tulburirilor de personalitate asupraabiliGlilor parentaleSectiunea a z-a. Divorlul caracterizat de un conflict major _Secliunea a 3-a. Violenta in familieSectiunea a 4-a. Partenerii de acelasi sexSectiunea a 5-a. Alienarea parentalSSectiunea a 6-a. Acuzalia de abuz asupra copilului
!t. Factori care intArzie dezviluirea abuzului de citre copil_ 349!2. Abuzul fizic;i neglijarea copilului _354!3. Abuzul psihologic 357
!4. Abuzul sexualSectiunea a 7-a. Situalii de relocare
CATALIN LUCA
Capitolul Xlll. Planul parental
cArAlrrrr r-ucRCapitolul XlV. Raportul de expertizi psihologici
Sectiunea t. Structura ;i conlinutul raportuluiSectiunea a z-a. Fidelitate si validitateSectiunea a 3-a. lnformalii despre practica psihologilordin SUA in realizarea raportului de expertizi
ANEXA r. Expertiza psihologici gi calitatea de martor expertin psihologie iudiciari in spaliul european. Recomandiripentru Codul etic al expertuluipsiholog 393
BIBLIOGRAFIE
299
305
lo6316
321
335338348
364
369
381
382389
391
+11
JURISPRUDENTA CITATA 453
ilreptr-rrile e*pil ul ui.
flnr::+i-lir r ir :ri,..iir ";rrr,r-i'fir rlo rrt{pri;r* 5',-J-,.'*.'''}*
2 NNs lr":ter*sul sul p*t'i*r al copilului
$e*$ia.rnea't.
Conceptul de copil ;i capacitatea cMli
Prin reglementiri legale s-a fixat cadrul general al conduitelor de vArsti,
stabilindu-se drepturi ;i obligaliiin raport cu acestea.
Astfel, categoria de vArsti a copilului constituie obiect de reglementare
speciali ;i exprimi gradul de civilizalie al societdlii in raport cu proteclia
juridici a copilului, ambele entit;li aflAndu-se intr-o legituri directi, indiso-
lubili.
Conceptul de copil/copilirie, ca etape in dezvoltarea umand, reprezintd un
construct bio-psiho-social, marcat in principiu de confluenle subtile intre
drept, sociologie ;i psihologie, constituind deopotrivi, at6t materie de
reglementare juridici, cAt ;i obiect de studiu al sociologiei ;i psihologiei
dezvoltiriil'1.
Juridic, copilul este definit prin raportarea vArstei psihologice la vArsta
cronologicS. inlelegem prin copil, in sensul dispoziliilor referitoare Ia pro-
teclia copilului prevSzute de art. 263 alin. (5) c. civ.t'l persoana care nu a
implinit varsta majoratului ;i nici nu a dob6ndit capacitate deplini de
exerciliu potrivit tegiitrl. Acesta inseamnd ci, doar de la v6rsta cronologici
stabiliti de lege prin art. 38 alin. (z) C. civ. a fi cea de t8 aniimplinili, statutul
de vArsti psihologici este validat juridic, copilul fiind prezumat a avea atAt
discernimAnt, cAt 5i capacitate.
in acest fel, vArsta psihologici incorporeazi materialitatea ;i con;tiinla unei
conduite responsabile reglementate prin lege. PAni la maiorat insi, etapele
psihogenetice de dezvoltare ale copilului, firi a se suprapune identitar cu
cele cronologice, in raport cu care legea fixeazi consecinle iuridice, consti-
tuie reperele valorizate de legiuitor in fixarea stadiilor capacitSlii de exer-
Ramure a psihologiei care se ocupd de studiul proceselor de dezvoltare pre- ti postna-
tale; schimbirile fizice ;i psihologice de la na;tere pand la moarte, pe etape de virstS;
dezvoltarea morali 5i maturizarea comportamentului (Bdiceanu, zoo4, p. 95).Legea nr. z87l2oog privind Codul civil (M. Of. nr. 5o5 din 15 iulie 2011).
Copilul poate dobindi capacitate deplind de exerciliu prin ces;torie [art.39 alin.0)C. civ.] sau anticipatin condiliile dispoziliilor art. 40 C. civ.
trl
t3l
L Srcpiurile copilului. il*ryreniu.!uris{!; wmm J
ciliu in raport cu care, in materie civili, se dobAndesc si se exerciti drepturisise asumd ori se executS obligalii.
Astfel, juridic s-a stabilit cd starea de drept a capacitSlii de exercifiu par-
curge o stadialitate ?n trei etape in raport cu structurarea evolutiv; a con-ceptului de discernimAnt, el insu;i de naturi psihicital: pAni la vArsta de 14
ani copilul este lipsit de capacitate de exercitiu, copilul cu vArsta situatdintre t4-t8 ani are capacitate de exercitiu restr6nsS, Ia ?mplinirea vArstei det8 anicopilul dob6nde;te capacitate de exercitiu deplinS.
Prin urmare, regula juridici di expresie realitSlii bio-psiho-sociale, definindconventional omul, ca fiin!5 juridicS, prin conceptul de persoani fizicS,
inzestrat cu capacitate juridicd, conlinut care include in dobAndirea capa-
citilii de exerciliu depline, perioadele de dezvoltare ale copilului (in prin-
cipiu, la vArsta de t8 ani se dobAnde;te capacitate de exercitiu deplini) c6tsi fenomenele de crestere si maturizare corespunzitoare lor (prezumlia de
existen!5 a discernimAntului).
Se reuneste astfel intr-o singuri entitate denumiti ,,persoani fizici", atAtdomeniul psihologic, c6t ;i cel juridic, individualizAndu-se astfel omul, prin
valorizarea in drept a proprietililor sale biologice, psihice, precum si adeterminirilor sociale. Osmoza astfel realizati defineste persoana atAt dininterior (dezvoltare fizicS, cognitivi, psihosocialS) (Colu, 2o1o, pp. 22-23) cet
;i din exterior (statutul social, nume, domiciliu, stare civili etc.).
Copilul nu reprezinti doar o existenti fizici a cdrei stadialitate de dezvol-tare concuri Ia determinarea conceptului de capacitate juridicS. El repre-
zinti insi;i persoana fizici, care p6ni Ia majorat este ocrotiti juridic, toc-mai datoriti insuficienlei maturitSlii sale psihice.
Vorbim in aceastd situalie despre o proteclie juridici a copilului in materie
civilS, supusi regimuluijuridic civil, dar 5i de o proteclie juridici a copiluluiingeneral, care dincolo de suportul civil conferit persoanei, denumitl juridic
persoani fizici, se circumscrie cadrului juridic general care ocroteste
Legea sEnatitii mintale ;i a protecliei persoanelor cu tulburdri psihice nr. 48z.lzooz(M. Of. nr.589 din 8 august 2002) defineste in art.5 lit. k) capacitatea psihicd ca fiindatributul sterii psihice de a fi compatibilS, Ia un moment dat, cu exercitarea drepturilorcivile sau a unor activitSli specifice, iar prin art.5 Iit. k), notiunea de discernimAnt cafiind componenta capacitelii psihice, care se referi la o faptd anume ;i din care decurgeposibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul ti consecinlele acestei fapte.
4 *:H ir.tcrcsur sLrp*ti*,' ;1 ;cp:jLllrrl
valorile sociale fundamentale, legate de persoani, prin includerea in pri-
vinla copilului a unui regim juridic special de protecfie.
Astfel, copilul nu mai reprezinti un substituit identitar al pirintilor sau o
aluviune Ia lumea adulti ;i trebuie tratat in funclie de ceea ce este si nu in
funclie de ceea ce va deveni. EI este purtitorul propriilor sale drepturi,
avAnd un statut juridic de sine stitdtor, in jurul ciruia graviteazb drepturile
;i obligaliile celorlalte persoane (familia nucleard extinsi ori raporturi cu
terle persoane), precum ;i societatea in general, care a structurat statutul
copilului corespunzitor valorilor ei.
Aceasta este ideologia drepturilor copilului, consecin!5 a abordirii holistice
a dezvoltirii sale[s], centrati pe recunoagterea copilului ca titular de drep-
turi marcate de universalitate, indivizibilitate, interdependenle ti interrela-
lionare la a ciror respectare, proteclie ;i asigurare a exercitlrii lor sunt obli-
gate statele semnatare ale Convenlieicu privire la drepturile copilului[6], ea
insi;i consecin!5 probabili a dinamicii egalitare a drepturilor omului, pe de
o parte, ;i avAnd ca fundament descoperirile psihanalizei de evidenlierea
capacitSlii copiilor de a inlelege ;i simli, pe de altd parte (Segalen, 2011,
p. 209).
Proteclia juridici speciali a copilului este circumscrisi manifest conceptului
de ,,interes superior al copilului", matrice referenliali care prive;te intreaga
reglementare referitoare la copiltTl ;i care se rdsfrAnge asupra oricdrei
misuri care-l vizeazd, indiferent cine ar lua-o[8].
Comentariul General nr. t4 Qot3) al Comitetului O.N.U. privind drepturile copilului cu
privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia si fie considerat primordial,adoptat la cea de-a 6z-a Sesiune a Comitetului la t4 ianuarie-t februarie 2013, 5 4.http://wwwz.ohchr.org/English/bodies/crc/docs/cCiCRC-C_cC_i4_ENc.pdf accesat pe 3
ianuarie zot6.Convenlia O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptati de Adunarea Generald a
O.N.U.la z9 noiembrie 1989, intrat;in vigoare la z septembrie t99o, ratificati de RomA-
nia prin Legea nr. r8/r99o, republicati in M. Of. nr. 3t4 din t3 iunie 2oo'1.
Art.2 alin. (t) din Legea nr.zTzlzoo4 privind proteclia ;i promovarea drepturilor copilului(M. Of. nr. SS7 din 4 iunie zoo4) cu modificirile ;i completdrile ulterioare, dispune:
,,Prezenta lege, orice alte reglementdri adoptate in domeniul respectdrii ;i promovSriidrepturilor copilului, precum $i orice alt act luridic emis sau, dupd caz, incheiat in acestdomeniu se subordoneaze cu prioritate principiului interesului superior al copilului".Art. z alin. (4) din Legea nr.z7zlzoo4, republicati, dispune: ,,Principiul interesului supe-rior al copilului va prevala in toate demersurile ;i deciziile care privesc copiii, intreprinsede autorit;lile publice ;i de organismele private autorizate, precum ;i in cauzele solu-
!ionate de instan!ele judecdtoreSti".
i. *repturile copllului. Dorn**i* juri$ig xwx g
Principiul laitmotiv reprezentat de interesul superior al copilului articuleaziansamblul drepturilor gi garanliilor configurat in ,,statut al copilului" si
exprimS, de fapt, o dublS constientizare juridici a nevoilor psihologice ale
copilului. in primul rAnd copilul are nevoi psihologice proprii pe care adulliitrebuie si le satisfacS, iar in al doilea rAnd, nevoile copiilor pot si nu
coincidb intotdeauna cu cele ale adullilor care au griii de ei, copiii avAnd
astfel un statut diferit;i totu;i dependent (Schaffer, 2oo5, pp. 215-26).
Nevoia de dezvoltare ;i de inserlie sociali a copiluluitel se particularizeazi in
funclie de specificul fiecirei etape de dezvoltare a copilului, fiecare stadiu
integrAndu-se in cel de vArsti ulterior, care implici procese complexe de
preg;tire, pAni la formele finale de echilibru (Colu, zoto, p. 26).Aceasta
este raliunea pentru care legiuitorul a conferit suport juridic stadiului de
dezvoltare ontogenetici a copilului prin reglementarea drepturilor copilului
a cdror tipologie este fundamentati pe doui elemente de esenfi: principiul
interesului superior al copilului prin care se filtreazi toate acliunile care ilprivesc ;i principiul potrivit cdruia pirinlii sau orice alt responsabil legal
trebuie si indrume 5i si ocroteasci exercitarea drepturilor copilului in
raport cu capacitSlile sale evolutive (Pivniceru & Luca, zoo8, p. 5).
5*e$iunea a t-a"
Structurarea juridici a drepturilor copilului
;i a obligaliilor fali de acesta
Nevoia de dezvoltare a copilului se circumscrie categoriei drepturilor pri-
vind dezvoltarea acestuia, care vizeazd nu doar existenlialul bazic (nevoi
materiale elementare), ci ;i ansamblul de atitudini, conduite, cerinle spe-
cifice de realizat, stabilite ca reguli juridice in sarcina pirinlilor, avind drept
scop dezvoltarea personalitilii copilului.
Pentru studiul inserliei sociale a individului psihologia a consacrat o ramurd specialS(psihologia socialS) care prive;te influenlele pe care Ie are societatea ;i grupurile socialeasupra structurilor psihice ii a dezvolt5rii lor la om. Se referi la vehicularea valorilor so-ciale, morale, culturale, de mentalitate Fi de receptivitate a programului Fi civilizaliei(Schiopu, 1997, p.568); Ramurd a psihologiei care investigheazi modul in care oameniigdndesc ;i se comporta in situalii sociale (Biiceanu, 2oo4, p. j1o).5tiinle a legiturilordintre, pe de o parte, organizirile individuale ale comportamentelor, sentimentelor, cog-niliilor ti percepliilor;i, pe de alta, multiplele lor regliri sociale (Larousse, zoo6, p. rr39).
lel
6 Hew inte:esui Elr nericr al cni*ri*{u;
Prin urmare, statutul de vArsti subsumat noliunii de copil genereazi un
summum de drepturil'o] siindatoriri specifice statutului de copil ;i in raport
cu acesta, situate intr-o dependen(5 corelativi.
fi . Cadrul juridi c privind dezv oltar ea copilului
Nevoilor de dezvoltare ale copilului exprimate juridic in categoria drep-
turilor de dezvoltare ii corespund drepturi ;i obligalii stabilite de legiuitor in
sarcina pirin!ilor pentru satisfacerea Ior.
lntri in aceasti categorie, dreptul copilului la un nivel de trai care si per-
miti dezvoltarea sa fizicS, mentald, morali ;i sociali lart.+l alin. (t) din
Legea nr. zTzlzoo4f ;i, corelativ, responsabilitatea pirinlilor sau, dupi caz,
a reprezentanlilor legali de a asigura cele mai bune condilii de viali nece-
sare creSterii gi dezvoltirii copiilor; pdrinlii sunt obligali si asigure copiilor
locuin!5, precum ;i condilii necesare pentru crettere, educare, invilituri,preg;tire profesionalS, precum si un mediu de viali sinitos lart.+l alin. (z)
din Legea nr. zTzlzoo4f.
Aparline aceleia;i categorii a drepturilor de dezvoltare dreptul copilului de
a fi crescut in condilii care permit dezvoltarea fizici, mentalS, spirituali,
morali si sociali, scop in care, corelativ, pirinlii sunt obligali si suprave-
gheze copilul, sd coopereze cu acesta, sd ii respecte viala intimS, privati ;idemnitatea, si informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar
putea afecta ;i si ia in considerare opinia acestuia, si intreprindi toate mi-surile necesare pentru realizarea drepturilor copilului, si coopereze cu per-
soanele fizice ;i persoanele juridice care exerciti atribulii in domeniul in-
grijirii, educirii ;i formirii profesionale a copilului (art. 3Z din Legea
nr. zTzlzoo4).
Pentru analiza drepturilor copilului clasificate potrivit Convenliei ONU privind DrepturileCopilului, a se vedea Pivniceru, M.-M. & Luca, C. (zoo9), Chid de audiere a copiluluiin pro-ceduri judiciare, Bucure$ti, Ed. Hamangiu. Pentru analiza drepturilor copilului clasificate?n drepturi de proteclie, drepturi de dezvoltare ;i drepturi de participare, a se vedeaAutoritatea NalionalS pentru Proteclia Drepturilor Copilului (zoo6). Rolul judecdtorilor;ial procurorilor in proteclid ii promovareo drepturilor copilului, Bucuretti, Ed. Trei.