Instrumentele folosite in practica chirurgicala sunt de o foarte mare diversitate.

Acestea au fost concepute si perfectionate de-a lungul timpului in vederea facilitarii actului chirurgical.

2 mari clase de instrumente:

pt. chirurgia deschisa (clasica)

pt. chirurgia minim invaziva (laparoscopica, endoscopica, robotica)

Forma si dimensiunile instrumentelor variaza in functie de specificul fiecarei ramuri chirurgicale, exista insa cateva instrumente de baza care se folosesc aproape in orice interventie chirurgicala:

Instrumente pentru sectionarea tesuturilor

Instrumente pentru prehensiunea tesuturilor

Instrumente de hemostaza

Instrumente de explorare si disociere

Instrumente pentru departarea tesuturilor

Instrumente pentru sutura

Instrumente pentru sectionarea tesuturilor Bisturiul - clasic, din otel inoxidabil, alcatuit dintr-un maner si o lama

fixa (monobloc, resterilizabil)

- cu maner reutilizabil si lama de unica folosinta (lamele pot avea forme si marimi diverse)

Foarfecele - drepte/ curbe

- cu varf bont / ascutit

- de diferite lungimi, adaptate profunzimii unde se lucreaza

- foarfecele boante pot fi utilizate si pentru disectie

Bisturiul electric (electrocauterul) – in functie de caracterisricile curentului poate fi utilizat pentru realizarea hemostazei (prin coagularea proteinelor) sau pentru sectionare

Instrumente pentru prehensiunea tesuturilor Sunt utilizate pentru prinderea si prezentarea structurilor anatomice,

cat si pentru manevrarea altor materiale necesare interventiei chirurgicale

Pense anatomice – formate din 2 lame unite la un capat, capetele libere fiind prevazute cu striuri transversale

- folosite pentru tesuturi fine (intestin, vase, ureter)

Pense chirurgicale – asemanatoare penselor anatomice, capetele libere sunt insa prevazute cu 3 dinti ce se intrepatrund

- se folosesc pentru tesuturi mai rezistente (tegumente, aponevroze)

Pensa “en coeur” si pensa Lovelace – pense autostatice folosite pentru prinderea si tractionare unor organe (transa uterina, colecist, stomac)

pensa “en coeur”

pensa Lovelace

Pensa Chaput-Poirier (cu dinti de soarece) – pensa autostatica, prezinta la varf mai multi dinti mici

- se poate aplica pe tesuturi rezistente (piele, fascii)

Pensa Allis – autostatica, capetele partii active prezinta mai multi dinti fini

- se aplica pe tesuturi cu o rezistenta mica

Instrumente de hemostaza permit prinderea si compresia tesuturilor

sunt pense autostatice, de regula cu 3 trepte de prindere

cele mai utilizate sunt pensele Pean si Kocher

Pensa Pean - curba/dreapta

- bratele (partea activa) prezinta striuri transversale pentru a impiedica alunecarea

Pensa Kocher - curba/dreapta

- bratele prezinta pe langa striurile transversale, la varf, 3 dinti ce se intrepatrund

Pensa Mosquito - asemanatoare pensei Pean, dar mult mai fina, de dimensiuni reduse, utilizata in suprafata

Pensa Overholt-Barraya (vasculara) – asemanatoare pensei Pean, dar mai lunga, avand partea activa fina, curba/arcuita

- utilizata pentru vase mici si medii in profunzime, disectii fine pensa Mosquito pensa Overholt-Barraya

Pensele Mikulicz si Jean Louis Faure – asemanatoare pensei Kocher, dar mai lungi, cu brate groase si curbe

- folosite in mod special pentru pediculul uterin

pensa Mikulicz pensa Jean Louis Faure

Instrumente de explorare si disociere Sonda canelata si stiletul butonat – utilizate pentru explorarea

traiectelor fistuloase si a plagilor profunde

sonda canelata stilet butonat

Instrumente pentru departatrea tesuturilor Sunt utilizate pentru asigurarea campului e lucru, de asemenea, prin

intermediul acestora se protejeaza anumite structuri anatomice pentru a nu fi lezate

Au forma, dimensiuni si curburi diferite in functie de locul unde se folosesc

Pot fi - mobile (manuale)

- autostatice

Departatoarele Farabeuf – cel mai des intalnite, utilizate in planurile superficiale

- constituite dintr-o lama de otel indoita la ambele capete

- intr-o trusa chirurgicala exista intotdeauna 2 departatoare Farabeuf

Departatoare Farabeuf

Valva abdominala Doyen

Departator Volkman

Departator Kocher

Departatoare autostatice – cu sistem propriu de fixare al valvelor

Departatorul Collin

Departator Gosset – format dintr-o tija cu 2 brate, unul culisant, la capatul carora sunt atasate 2 valve

Departator Balfour – are in plus fata de

departatorul Gosset o valva centrala

Instrumente pentru sutura

Portace

Ace

Pense pentru manevrarea tesuturilor

Staplere liniar/circular (suturi mecanice)

Agrafe mecanice Michel

Portacul – instrument pt manuirea acelor

1. Mathieu – prezinta 2 brate curbate spre interior actionate prin intermediul unei cremaliere

2. Mayo-Hegar – asemanetor unei pense autostatice, cu partea activa scurta

portac Mathieu portac Mayo-Hegar

Acele – 2 tipuri in functie de forma sectiunii lor

- ace rotunde – folosite la sutura tesuturilor fine (perete intestinal, perete vascular)

- ace triunghiulare – utilizate la sutura aponevrozelor sau tegumentelor

Ambele tipuri de ac pot fi curbe, semicurbe sau drepte (asemanatoare cu cele de croitorie).

Indiferent de forma si lungime acele sunt prevazute cu ureche despicata pentru a facilita incarcarea firului de sutura.

Ace cu fir sertizat – firul se afla in continuitatea acului – sunt considerate atraumatice

Stapler

stapler circular

stapler liniar

Materiale de sutura

Resorbabile - catgut – material de natura organica, se resoarbe in medie in 2 saptamani

- fire sintetice – cu perioade diferite de resorbtie

Neresorbabile - ata chirurgicala

- matase

- fire sintetice (prolen)

- fire metalice

Instrumentarul obstetrical Valve vaginale – folosite pentru examinarea ginecologica

Specul vaginal bivalv

valve vaginale specul vaginal

Pensa Museux - autostatica

- dreapta/curba

- brate lungi, partea activa prezinta la capete 4 dinti

- utilizata la prehensiunea uterului

Pensa de col Pozzi - autostatica

- prezinta 2 brate lungi ce au partea activa terminata prin 2 dinti

- folosita la prehensiunea colului uterin

Pensa pentru biopsii Van Doren (biotom) – folosita pentru biopsierea colului uterin

Pensa Schultze – pentru extragerea resturilor ovulare/placentare

Histerometrul gradat – utilizat pentru masurarea diametrului longitudinal al cavitatii uterine

Dilatatoare Hegar – folosite pentru dilatarea canalului cervical

Chiurete ginecologice

Forcepsul obstetrical - instrument destinat extractiei capului fetal - se foloseste fie pentru a grabi nasterea, fie pentru a corecta unele mici

disproportii cefalo-pelvice care impiedica progresiunea craniului in travaliu

- functii - de tractiune - de rotire - este compus din 2 ramuri, fiecare ramura prezentand: - o lingura - o parte articulara - un maner Lingura - este partea esentiala a instrumentului, ea se aplica pe craniul

fetal, este fenestrata si prezinta 2 curburi: - una pe latul ei, curbura cefalica ce corespunde convexitatii

craniului fetal - una pe margine, curbura pelviana, care se adapteaza la curbura

pelvigenitala

Forceps obstetrical

forceps Tarnier forceps Naegele

Pelvimetrul Baudeloque - compas utilizat pentru determinarea pelvimetriei externe la femeia gravida. Se apreciaza urmatoarele diametre:

- antero-posterior/oblic extern - intre apofiza spinoasa L5 si marginea superioara a simfizei pubiene, masoara 20 cm

- bispinos - intre spinele iliace anterosuperioare, masoara 24 cm

- bicrest - intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace, masoara 28 cm

- bitrohanterian - intre fetele externe ale celor doua trohantere mari, masoara 32 cm

Pelvimetrul Baudeloque

Stetoscop monoauricular – utilizat pentru auscultarea batailor cardiace fetale