INTGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALEIN GESTIUNEA ECONOMICAA UNEI ORGANIZATII

INTEGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE IN GESTIUNEA ECONOMICA A UNEI ORGANIZATII

TEHNOREDACTARE: ADINA ROMASCANUMULTIPLICAREA ACESTUI GHID FARA AUTORIZAIE ESTE INTERZIS

PREFATA

Acest indrumar se adreseaza angajatorilor care si-au format convingerea ca accidentele de munca, bolile profesionale, accidentele si incidentele tehnice, le pot afecta, in mare masura, capacitatea organizatiilor pe care le conduc, de a se mentine pe piata interna si internationala, datorita efectelor unor astfel de evenimente, ce se repercuteaza negativ asupra calitatii rezultatelor muncii, productivitatii muncii, costurilor de productie si, in final, asupra calitatii vietii sociale.

Angajatorii, convinsi de caracterul nefast al consecintelor expunerii lucratorilor la riscurile profesionale pentru unitatea lor, devin si mai constienti de faptul ca trebuie sa-si organizeze in mod eficient activitatea, pentru a putea creea toate conditiile ce conduc la intreruperea definitiva a "lantului de producere a unor astfel de evenimente nedorite".

Ei sunt acei manageri care cunosc imperativele directivelor UE, transpuse in legislatia romaneasca in domeniu, si care, apreciaza totodata, posibilitatea prin care se lasa angajatorului libertatea de a-si alege mijloacele pentru atingerea OBIECTIVELOR POLITICII SALE, sinonime muncii sigure si sanatoase, in conditii sociale corespunzatoare.

In acest context, riscul profesional este considerat ca "probabilitatea de a NU atinge obiectivul de mentinere a unor conditii de munca sigure si sanatoase", iar analiza unor astfel de riscuri, ca "un examen destinat a se vedea si stabili, care din masurile de prevenire si protectie trebuie aplicate pentru a realiza obiectivele in domeniu".

In cazul organizatiilor - intreprinderilor, obiectivul comun este imbunatatirea continua si permanenta a securitatii, sanatatii si protectiei omului. Un astfel de obiectiv nu poate fi atins decat prin existenta, in interiorul organizatiei, a unei politici orientate spre PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE.

Prevenirea riscurilor profesionale, ca definitie si continut, principiile generale ce constituie baza prevenirii, mijloacele - metodele si tehnicile de prevenire (prevenirea tehnica, ergonomia aplicata in prevenire, analiza accidentelor de munca), se prezinta succint in Partea I-a, la punctele 1-3.

In aceeasi parte, la punctul 4, se regasesc elementele definitorii ale politicii de prevenire a riscurilor profesionale, precum si directiile strategice adoptate pentru perioada curenta.Politica de prevenire este a angajatorului si ea trebuie sa fie in concordanta cu politica generala a organizatiei si a obiectivelor sale.

Angajatorul este liber sa utilizeze oricare din metodele, mijloacele si tehnicile de prevenire indicate n partea I, scopul principal ramanand insa, realizarea obiectivelor de securitate si protectie a sanatatii oamenilor.

Pe aceasta baza, angajatorul va putea proceda la o analiza globala a riscurilor si, in acest scop, sa puna in opera UN SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE.

Un astfel de sistem, pe care il prezinta Partea II-a, pune in aplicare urmatorul principiu de prevenire:

" A planifica prevenirea si a realiza politica de securitate si protectie a sanatatii personalului ce activeaza in organizatie, vizand o adoptare a unui sistem ce integreaza tehnica, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile de munca, factorii ambientali..."

Experienta europeana, dobandita in cadrul acestui sistem, ne demonstreaza ca personalul lucrator al unei organizatii poate influenta politica de prevenire a angajatorului, in masura in care acesta se implica, astfel incat el sa fie motivat sa lucreze in locuri de munca sigure si sanatoase.

Implicarea lucratorilor creste odata cu nivelul politicii de prevenire a angajatorului si a preocuparii sale de a-i informa, de a se consulta cu acestia si de a-i atrage in aceasta politica de prevenire.

INTEGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE, printr-un sistem dinamic de gestiune a lor, INSEAMNA:

ELABORAREA

PLANIFICAREA

IMPLEMENTAREA

VERIFICAREA

URMARIREAEVALUAREA

UNUI ANSAMBLU DE MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE CONTRA RISCURILOR

in toate stadiile de activitate, respectiv:

CONCEPERE

PROIECTARE

DESFASURARE / EXECUTIE

IN SCOPULASIGURARII SECURITATII SI PROTECTIEI SANATATII PARTICIPANTILOR LA PROCESUL DE MUNCA.EXPLOATAREMENTENANTAIn ceea ce priveste actiunea definitorie pentru acest sistem, care consta in: - Identificarea pericolelor / analiza si evaluarea riscurilor - aceasta devine NECESARA, pentru a alege si stabili masurile si actiunile de prevenire / protectie, care sa conduca la eliminarea riscurilor sau la reducerea lor, la un nivel acceptabil al riscului rezidual pentru organizatie.

A APRECIA / EVALUAA PREVENI / PROTEJAA identifica pericoleleA analiza modalitati de expunere a personalului la pericolePersonal lucratorRisc Pericol pentruA suprima pericolulA stapani riscurile prin masuri de protectie colectiva: - tehnice - organizatorice - umane

A izola oamenii de pericol prin EIPPersonal lucratorRiscPericolPROCESUL DE ANALIZA / EVALUARE A RISCURILOR consta intr-un examen obiectiv, periodic si documentat al practicilor in materie de securitate si protectie a sanatatii participantilor la procesul de munca din cadrul unei organizatii.

El permite de a evalua modul in care organizatia isi gestioneaza riscurile profesionale si evita pierderile posibile si, mai ales, acelea care survin ca urmare a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor si incidentelor periculoase.

Un bun proces de gestionare a riscurilor pofesionale poate deveni un proces eficient de control al pierderilor.

Organizatiile, care dovedesc a deveni prospere, integreaza aspectele de calitate, productivitate, securitate si sanatate pe picior de egalitate, pot asigura fiabilitatea pe termen lung a locurilor de munca respective.

Stabilitatea obiectivelor poate servi ca criteriu la masurarea performantelor unei organizatii care aplica cele mai bune practici in domeniul securitatii si sanatatii la locurile de munca.

Utilizarea unei proceduri, bazata pe evaluarea eficientei sistemului dinamic de gestiune a riscurilor profesionale, da organizatiilor, mijloacele de care ele au nevoie pentru a masura eficacitatea in materie de SSM si de a evalua progresul in realizarea obiectivelor in acest domeniu.Materialul de fata, prezinta n Partea II-a la punctul D, pentru prima data in acest domeniu, proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM, precum si analiza cost - eficienta a gestionarii riscurilor profesionale, care ii da consistenta necesara a intregului demers de prevenire a riscurilor profesionale in cadrul unei organizatii.

Autorii

PREFATA7PARTEA I-aPREVENIREA RISCURILOR P ROFESIONALE111.Ce este prevenirea?132. Principii generale ce constituie baza prevenirii 153. Mijloace, metode i tehnici de prevenire16AMetode de prevenire tehnic18 Prevenirea tehnic prin suprimarea pericolului182. Prevenirea tehnic prin Reducerea intensitii factorilor de pericol213. Prevenirea tehnic prin Evitarea ntlnirii ntre om i pericol224.Prevenirea tehnic prin Reducerea consecinelor unei ntlniri ntre om i pericol26BErgonomia aplicat n prevenirea riscurilor profesionale27CAnaliza accidentelor de munca / incidentelor344. Politici si strategii de prevenire a riscurilor profesionale39 Politici de prevenire a riscurilor profesionale39

2. Strategii de prevenire42PARTEA II-aSISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE IN CADRUL UNEI ORGANIZATII43Principii - caracteristici44Etapa AELABORAREA POLITICII DE SECURITATE SI SANATATE A ANGAJATORULUI47 IPolitica de SSM a angajatorului47 Mijloace de actiune a angajatorului472. Definirea unei politici de SSM la nivelul organizatiei483. Exemplu de politica de SSM50 IIOrganizarea unei activitati eficace in materie de SSM52Definirea obiectivelor in materie de SSM522. Inventarierea resurselor umane pentru organizarea corespunztoare i eficace a activitii de SSM553. Implicarea angajatorului / managerului57

4. Organizarea Serviciului de prevenire i protecie / Persoana desemnat595. Medicul de munc / Monitorizarea strii de sntate626. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca - CSSM 747. Stabilirea rspunderilor n materie de securitate i sntate n munc788. Definirea unitilor de munc sau a grupurilor omogene889. Pilotarea demersului de identificare, evaluare si control al riscurilor profesionale91IIIIdentificarea pericolelor / riscurilor profesionale94 Pericolul / Identificarea pericolului94 Fenomene periculoase / Identificarea fenomenelor periculoase97Situaie periculoas 1002. Eveniment periculos 1053. Posibilitatea de a evita / limita vtmarea / dauna (de ordin material sau uman)108 Vtmarea 110 Mecanismul de producere a vtmrii. In ce condiii apare vatamarea / dauna112 Inregistrarea identificarii pericolelor / riscurilor posibile118

IVEvaluarea riscurilor profesionale 122Consideratii generale privind riscul profesional122Riscul profesional 122Factori de risc 1232. Estimarea riscurilor i clasarea lor dup importana pentru fiecare fenomen / produs periculos126Elemente de estimare a riscurilor profesionale 131Gravitatea vatamarii posibile / importanta daunei consecinta a evenimentului periculos133Probabilitatea de aparitie a vatamarii135 Frecventa sau / si durata expunerii la fenomene / produse periculoase135B Probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos138C. Posibilitatea de evitare a vatamarii si /sau de reducere a consecintelor sale140TABLOUL DE BORD141Grile si matrice de estimare si clasare a riscurilor profesionale1423. Evaluarea riscurilor profesionale pentru alegerea masurilor de prevenire - protectie145Coninut145Principiile evalurii riscurilor profesionale146Efectele evalurii riscurilor profesionale147

4. Riscul rezidual150VMasuri de prevenire si protectie1521. Alegerea msurilor de prevenire / protectie152Criteriile ce stabilesc calitatea unei msuri de prevenire / protecie152B. Prioritatea msurilor de prevenire / protecie153C. Principiile generale de prevenire154 2. Cine propune, decide i implementeaza msurile de prevenire/ protecie162Msuri ce trebuie luate de catre angajator pentru asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor163Msuri materiale de prevenire164II. Msuri de prevenire pentru personal166III. Msuri de prevenire prin organizarea muncii167IV. Msuri decise de autoritatile competente n materie de SSM 167TABLOUL DE BORD168Etapa BPLANIFICAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE IN GESTIUNEA UNEI ORGANIZATII169

Etapa CPUNEREA IN APLICARE A UNUI SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE176Structura i responsabiliti organizaionale1762. Instruire formare / contientizare / competent / orientare / sensibilizare1793. Consultare comunicare1814. Documentaie1835. Controlul documentelor i datelor1846. Controlul operaional1857.Pregtirea pentru situaii de urgen i formarea capacitatii de reacie a lucrtorilor188Etapa DEVALUAREA EFICIENTEI SISTEMULUI DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE1901.Proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM (Indicatori cantitativi si calitativi )1902.Costul accidentelor de munca si al bolilor profesionale198Costul de prevenire a riscurilor profesionale198II. Costul de identificare a pericolelor, evaluare si controla al riscurilor profesionale200III. Costul total al accidentelor de munca si al bolilor profesionale202IV. Costul riscurilor importate203

3.Analiza cost eficacitate a activitatii in materie de SSM2074.Monitorizarea computerizat a riscurilor profesionale210Principii privind Managementul computerizat al riscurilor2102. Mijloace de detectie2133. Sisteme de monitorizare computerizata2174. Sisteme de monitorizare mobile Monitoare mobile2205. Utilizarea sistemelor de monitorizare computerizata in procesul de instruire a lucratorilor222

1. CE ESTE PREVENIREA? PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE reprezint ansamblul masurilor i aciunilor luate la nivelul unei organizaii, in ntregul sau, la un grup de posturi de munca sau funciuni si la nivel de individ, in vederea evitrii riscurilor sau a limitrii efectelor acestora.

Prevenirea devine astfel o activitate complex, care mbin cunotinele tehnice din : ergonomie, medicina muncii, igiena industrial, psihologia muncii, toxicologia industrial. Prevenirea implica un STUDIU DE RISC intr-o situaie de munca dat, n baza cruia se pot desprinde i alege masurile cele mai eficace pentru evitarea riscului sau pentru reducerea lui.De ce ntr-o situaie de munca dat? Pentru c aceasta este Situaia in care lucrtorii realizeaz produse si / sau servicii, in condiii de munca si securitate date ! In aceast situaie, angajatorul atribuie fiecrui post de munca una sau mai multe funcii, care se definesc prin obiective de realizat.Pentru fiecare funcie, angajatorul trebuie sa prevad i s asigure mijloacele tehnice, resursele umane, organizatorice, financiare, corespunztor sarcinilor de munc stabiliten acest context, prevenirea riscurilor profesionale reprezint:Un ansamblu de proceduri si masuri: propuse / alese planificate implementate verificate urmrite evaluate / reevavaluate,

in toate stadiile unui proces de munc: concepere proiectare constructie exploatare mentenanta Aciunile ce privesc PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE, demarate in cadrul unei organizaii, pot fi identificate pe urmtoarele paliere, respectiv activiti:

8. DEFINIREA UNITILOR DE MUNC SAU A GRUPURILOR OMOGENE Unitile de munc trebuie s regrupeze SITUAIILE DE MUNC ce prezint aceleai caracteristici cu privire la:activitatea realizat spaiul geografic.Ca noiune neleas n sens larg, unitatea de munc poate acoperi diversitatea situaiilor de munc n cadrul unui proces organizat de munc.Cmpul su se poate referi la:un post de munc legat de o main;un atelier cu aceeai activitate;o linie de fabricaie;o activitate ce se desfoar ntr-un loc geografic specific;activitatea de stocare ntr-un magazin consacrat;activitatea de ncrcare / descrcare camion, vagon .;o operaiune de mentenan preventiv / de ntreinere curativ;deplasarea n misiuni (frecvente / ocazionale, comerciale sau tehnice, pentru depanare sau montaj n sit etc..,activitate de birou, servicii, transport;etc.Din punct de vedere geografic, unitatea de munc nu se limiteaz la o activitate fix, ci poate s acopere locuri i activiti diferite, precum: - manutan, transport, aprovizionare, etc..

Deci pentru a o defini, la unitatea de munc trebuie luate n considerare urmtoarele criterii:

CRITERIUL GEOGRAFIC: O comunitate de lucrtori situat geografic n acelai loc de munc.CRITERIUL POSTULUI DE MUNC : Gruparea lucrtorilor pe post/posturi de munc.CRITERIUL AUTONOMIEI: O comunitate de lucrtori care exercit ntr-o manier independent activitatea lor, cu resursele lor si nevoile propriiPostul de munc ca definire, trebuie s fie neles n contextul su, innd seama spre exemplu - de eventualele cerine impuse de munca efectuat n amonte, simultaneitatea la necesitile pe care susinerea cadenei/ritmului ar putea s le impun posturilor din aval.

Noiunea de post de munc este n acest caz apropiat de cea a situaiei de munc.

De asemenea, la alegerea echipamentului /mainii la postul de lucru respectiv va trebui s se in seama de analiza activitii individului la postul de munc respectiv.CRITERIUL DE AUTONOMIE: o comunitate de lucrtori care exercit ntr-o manier independent activitatea lor, cu resursele lor si nevoile proprii

TABLOLUL 1: IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR

Clasarea riscurilor permite trecerea la o nou dar i mai important etap, n care vor deschide premizele pentru a ncepe dezbaterea prioritilor de planificare a activitilor i msurilor de prevenire i protecie.

Clasarea riscurilor se poate exprima printr-un numr de cel putin dou cifre, rezulat din combinarea:I.- probabilitii de apariie a fenomenului periculos i a

- gravitatii vtmrii / daunei posibile (consecina periculozitii fenomenului periculos) In cazul procesului accidentalII.- importanei expunerii (durata i frecvena) i a- nivelului de pericol rezultat din produsul periculos In cazul procesului cronicRezultatele estimrii i clasrii riscurilor se nscriu n tabloul de bord prezentat mai jos, pentru fiecare sarcin de munc, operaie i pentru fiecare fenomen periculos / produs periculos sau pericol: In contiunare este prezentat partea TABLOULUI DE BORD* ce cuprinde identificarea riscurilor in parametrii de estimare.

PRINCIPII: Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce aparine ntreprinderii, in care partenerii sociali au neles necesitatea efecturii ei, hotrnd prin aceasta sa-si ia in sarcina propria lor securitate si sntate. In acest sens, evaluarea riscurilor devine o prioritate.

In procesul de evaluare, ntreprinderea este autonoma, in sensul ca: C. PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE Soluiile posibile analizate se definesc prin aplicarea judicioas a principiilor generale de prevenire, respectiv:EVALUAREA RISCURILOR CARE NU POT FI EVITATE;

COMBATEREA RISCURILOR LA SURS;

ADAPTAREA MUNCII LA OM, N SPECIAL N CEEA CE PRIVETE PROIECTAREA LOCURILOR DE MUNC, ALEGEREA ECHIPAMENTULUI TEHNIC I A METODELOR DE MUNC, PENTRU A EVITA ACTIVITILE MONOTONE I CELE DESFURATE NTR-O CADEN PREDERMINAT I A REDUCE EFECTELE LOR ASUPRA SNTII;

ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;

NLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU PERICOLE MAI MICI;

5) ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;

6) NLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU PERICOLE MAI MICI;

7)DEZVOLTAREA UNEI POLITICI DE PREVENIRE CUPRINZTOARE I COERENTE, CARE S CUPRIND TEHNOLOGIILE, ORGANIZAREA MUNCII I A CONDIIILOR DE MUNC, RELAIILE SOCIALE I INFLUENA FACTORILOR DE MEDIU;8) PRIORITATEA MSURILOR DE PROTECIE COLECTIV FA DE MSURILE DE PROTECIE INDIVIDUAL;

9) PREVEDEREA DE INSTRUCIUNI CORESPUNZTOARE PENTRU ANGAJAI;

Msura aleas pentru prevenire i considerat ca cea mai eficace, este acea msur care permite eliminarea riscului mai curnd dect reducerea sa.

FISE: TABLOU DE BORD CU MASURILE DE PREVENIRE / PROTECTIE ALESE

PLANUL DE PREVENIRE PROTECTIE

FISE CADRU

**