ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

EVOLUTIA IMPOZITELOR DIRECTE LA NIVEL EUROPEAN

Dima RuxandraDinu Madalina Ioana

Dragomir Robert GabrielVlad Giulia Eugenia

Grupa 1506

Bucuresti, 2013

0

CUPRINS Rezumat....................................................................................................................2 Cuvinte cheie............................................................................................................2 1 Introducere...........................................................................................................3 2.1 Conținutul și rolul impozitelor.........................................................................4 2.1.1 Elementele impozitului...................................................................................4 1.2 Caracteriarea generală a impozitelor directe.................................................5 1.3 Impozite reale.....................................................................................................5 1.4 Impozite personale.............................................................................................6 2.4.1 Impozitele pe venit..........................................................................................6 2.4.2 Impozitele pe avere.........................................................................................8 2.5 Dezavantajele impozitelor directe....................................................................9 3. Dublă impunere juridică internațională..........................................................10 3.1. Conținutul dublei impuneri juridice internaționale....................................10 3.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internaționale.............................................................................................................10 4.Impunerea directă la nivel European................................................................11 4.1. Impozitul pe venitul personal.........................................................................11 4.2. Impozitul pe profit..........................................................................................13

4.3. Contribuțiile de asigurări sociale..................................................................14 4.4 Impozitarea pe proprietate.............................................................................15 Concluzii.................................................................................................................20 Bibliografie..............................................................................................................21 ANEXÄ: EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE A ȚĂRILOR DIN �EUROPA...................................................................................................................26

1

Rezumat

Impozitarea directă

Ţările UE sunt libere să îşi elaboreze propriile sisteme de impozitare directă pentru a îndeplini obiectivele şi cerinţele existente pe plan naţional - cu condiţia să respecte libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi principiul nediscriminării.

Impozitele sunt fie directe (suportate de contribuabil), fie indirecte (colectate de un intermediar care, la rândul său, le impută următorului contribuitor din lanţul de producţie sau consumatorului final).

În domeniul impozitării directe, au fost adoptate puţine acte legislative, ceea ce se datorează în special faptului că pentru acest tip de reglementări este necesară unanimitatea de voturi.1

Cuvinte cheie

* Sisteme de impozitare

* Contribuabil

* Evaziune fiscală

* Dubla impunere

* Uniunea Europeană

1 http://europa.eu/youreurope/business/managing-business/paying-taxes/index_ro.htm

2

1. INTRODUCERE

În fiecare moment de dezvoltare al societății îi corespunde un anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări. Specific evoluției impozitelor în perioada postbelică este tendința creșterii lor în mărime absolută și relativă. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creșterea numărului plăților, creșterea materiei impozabile precum și majorarea cotei de impunere. Rolul inițial unic al impozitelor a fost de natură financiară. Acesta constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltulelilor publice. În perioada modernă impozitele au fost folosite ca instrument al intervenției statului în viața economică, o metodă prin care se reglează mecanismul pieței. În funcție de intenția legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau frânare a unor activități, de creștere sau de reducere a producției ori a consumului unui anumit produs. Pe plan social rolul impozitelor se concretizează prin faptul că, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase și grupuri sociale, între persoane fizice și juridice. În acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanțelor dintre nivelurile veniturilor. Impozitele directe în evoluția lor, au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități, fie pe venit sau avere. Caractristic acestor impozite este faptul că, în intenția legiuitorului subiectul și suportatorul impozitului sunt una și aceeiași persoană, cu toate că uneori acestea nu coincid. Sunt echitabile, au cuantum și termene de plată precis stabilite. În perioada post decembristă sistemul fiscal a fost marcat de schimbări majore, induse de mecanismele trecerii la economia de piață și de necesitatea de armonizare a sistemului fiscal românesc cu abordarea și experiența fiscală a țărilor dezvoltate, cu tradiție în economia de piață. Astfel în ceea ce privește impozitele directe, în domeniul impozitului pe profit s-au aplicat cote diferite, iar impozitul pe venitul populației a cunoscut evoluții semnificative mai ales în impozitarea activităților independente. Prin urmare, impozitele directe reprezintă instrumente veritabile cu ajutorul cărora organele de decizie influiențează dezvoltarea economico-socială a țării.

3

2. IMPOZITELE

2.1 Conţinutul şi rolul impozitelor

Impozitele reprezintă o prelevare obligatorie, fără contraprestatie şi nerambursabilă, efectuată de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plată acestora către stat este o sarcina impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit. Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege.

2.1.1 Elementele impozitului

Pentru că prin impozite să se poată realiza obiectivele financiare, economice şi sociale urmărite de către stat la introducerea lor, este necesar că reglementările fiscale să fie cunoscute şi respectate atât de organele fiscale, cât şi de contribuabili. Printre elementele impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursă impozitului, unitatea de impunere, cotă (cotele) impozitului, asietă, termenele de plată. Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoană fizică sau juridică obligată prin lege la plată acestuia. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoană care suportă efectiv impozitul. Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. La impozitele directe, obiect al impunerii poate fi venitul sau averea. Sursa impozitului arata din ce anume se plăteşte impozitul. Unitatea de impunere se foloseşte pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil. Drept unitate de impunere putem întâlni: unitatea monetară, metrul pătrat de suprafaţă utilă, hectarul de teren, bucată, kilogramul, litrul, etc. Cota impozitului sau cotă de impunere reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Asieta (modul de aşezare al impozitului) reprezintă totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei imozabile şi determinarea impozitului datorat statului. Termenul de plată indică dată până la care impozitul trebuie achitat statului.

4

1.2. Caracterizarea generală a impozitelor directeImpozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Acestea au

caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcţie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzute în lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.

Impozitele directe pot fi grupate în impozite reale şi impozite personale.(Figură 1)Figura 1. Impozitele directe.

Impozitul funciarImpozitul pe cladiri

Impozite reale

Impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libereImpozitul pe capitalul mobiliar sau banesc

IMPOZITEDIRECTE

Impozite Impozite pe veniturile persoanelor fizice

pe venit Impozite pe veniturile societatilor de capital

Impozitepersonale

Impozite pe averea propriu-zisa

Impozitepe avere

Impozite pe circulatia averiiImpozitul pe sporul de avere

       Sursa:stiucum.ro      

1.3. Impozitele reale

Impozitele reale se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale (pământul, clădirile, fabricile, magazinele, etc.), făcându-se abstracție de situația personală a subiectului impozitului. Ele mai sunt cunoscute și sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se așază asupra produsului brut al obiectivului impozabil, fără a se face nici o legătură cu situația subiectului impozitului.

5

1.4. Impozitele personale

Impozitele personale se întâlnesc sub forma impozitelor pe venit și pe avere, în strânsă legătură cu situația personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute și sub denumirea de impozite subiective.

1.4.1. Impozitele pe venit Impozitele pe venit sunt forma de bază a impozitelor personale și au putut fi introduse atunci când s-a înregistrat o suficientă diferențiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice și cele juridice (societățile de capital) care realizează venituri din diferite surse.

Impozitele pe profitul persoanelor juridice La plată acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau

rezidență într-un anumit stat, precum și cele nerezidente, care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele excepții prevăzute de lege. De la plată impozitului pe venit se acordă unele scutiri, astfel în mod frecvent sunt scutiți de plată impozitului pe venit suveranii și familiile regale, diplomații străini acreditați în țara respectivă (cu condiția reciprocității), uneori militarii, instituțiile publice și persoanele fizice care realizează venituri sub nivelul minimului neimpozabil.

În practică fiscală se întâlnesc două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice.

Sistemul impunerii separate poate fi întâlnit fie sub formă unui impozit unic pe venit, care permite o impunere diferențiata pentru fiecare categorie de venit în funcție de natură acestuia, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizează fiecare în parte venitul obținut dintr-o anumită sursă.

Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent întâlnit și presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent de sursă de proveniența, și supunerea venitului cumulat unui singur impozit.

Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proporționale sau progresive. În unele țări, venitul impozabil este supus mai întâi impunerii la cote proporționale și apoi impunerii în cote progresive. Cea mai frecvent utilizată este impunerea în cote progresive pe tranșe de venit.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabilește, de regulă, anual, pe bază declarației de impunere întocmite de subiectul impozitului. După stabilirea impozitului datorat statului, acesta se înregistrează în debitul contribuabilului în registrul de rol. Încasarea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobânzi, rente, etc. se realizează, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursă, iar impozitul asupra celorlalte venituri se încasează direct de la contribuabili.

Nu sunt supuse impozitării: * pensiile care nu depășesc o anumită sumă pe lună și ajutoarele primite în� � �

cadrul sistemului asigurărilor sociale; * alocațiile de stat pentru copii;

6

* pensiile de întreținere; * bursele acordate elevilor, studenților și doctoranzilor;* dobânzile acordate pentru titlurile de stat și cele aferente depunerilor la

vedere în conturi la societăți bancare; * sumele sau bunurile primite că ajutor; * donațiile; * sponsorizările (la persoanele care le primesc); * sumele primite de asigurați în bază contractelor de asigurare de bunuri sau

persoane; Impunerea are că obiect venitul efectiv realizat, determinat că diferență între totalul veniturilor încasate din activitatea desfășurată și cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Pentru a se determină venitul impozabil, contribuabilii trebuie să depună, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, declarația de impunere pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent. Impozitul pe profitul persoanelor juridice-procedeu de stabilire: Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societățile de capital), în unele țări se folosește același sistem de impunere că în cazul persoanelor fizice, iar în altele se practică un sistem distinct. Modul în care se realizează impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, că societăți de persoane sau că societăți de capital. În cazul societăților de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe bază sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil să se facă distincție între averea fiecăreia din persoanele asociate și patrimoniul societății respective. La societățile de capital, poate fi făcută o demarcație netă între averea personală a acționarilor și patrimoniul societății deoarece acționarii răspund pentru actele și faptele societății numai în limitele părții de capital pe care o dețin. Profitul obținut de o societate de capital se repartizează atât acționarilor sub formă de dividende (proporțional cu participarea lor la capital), cât și la dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri. Această repartizare a profitului permite luarea în considerare a mai multor modalități de impunere a veniturilor realizate de societățile de capital și anume: a) se impune mai întâi profitul total obținut de societatea de capital și apoi separat profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende. În acest caz, considerat clasic, partea din profit repartizată acționarilor este impusă de două ori impozitării (o data la societate și a două oară la acționari sau asociați); b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lăsată la dispoziția societății de capital este scutită de impozit. Practicarea acestei metode este avantajoasă pentru societățile de capital și vizează simularea acestora în plasarea profitului realizat în noi investiții; c) se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziția societății de capital, iar dividendele repartizate acționarilor nu sunt impuse impozi-țării. În acest caz se încalcă principiul echității fiscale, deoarece se exone-reaza de la impunere dividendele realizate de acționari;

7

d) impunerea separată, mai întâi a dividendelor repartizate acționarilor și apoi a părții din profit rămase la dispoziția societății de capital În vederea stabilirii venitului impozabil al societății de capital, se pleacă de la rezultatele de bilanț ale acesteia, la care se adaugă: șoldul stocurilor (șoldurile de la începutul anului, plus intrările din producție, minus ieșirile), veniturile din câștiguri de capital, dobânzile la conturile curente, veniturile din dobânzi la creditele acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a se stabili venitul impozabil, urmează că din veniturile brute astfel determinate să se scadă: cheltuielile de producție, dobânzile plătite, prelevările la fondul de rezervă și la alte fonduri speciale permise de lege, pierderile din activitatea anului curent și eventual din anii precedenți, anumite prelevări pentru scopuri social-culturale. Condițiile și limitele în care pot fi făcute aceste scăzăminte diferă de la țara la țara. În ceea ce privește impozitarea propriu-zisă a profitului net obținut de societățile

de capital, practică internațională permite evidențierea următoarelor situații: a) în unele țări cotele de impunere sunt diferențiate în funcție de proprietarul

capitalului social; De exemplu, în Bulgaria, profitul întreprinderilor de stat de interes național este impozitat cu o cotă de 52%, iar cel al întreprinderilor de interes local cu 42% ;

b) cotele de impunere sunt diferențiate în funcție de natură activităților din care se obține profitul; Această situație se întâlnește în Ucraina, Franța, Germania, Bulgaria și România.

c) nivelul cotelor de impunere este stabilit în funcție de cifră de afaceri a societăților comerciale;(ex. Marea Britanie)

d) utilizarea unor cote de impozit diferite, după cum impozitul este un venit al bugetului de stat (federal) sau al bugetelor locale;

e) utilizarea unei singure cote de impunere. După cum rezultă din cele prezentate, impozitul pe profitul societăților de capital

se calculează pe bază unor cote proporționale cărora li se pot aplică anumite corective.

Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regulă, anual, pe bază declarației de impunere întocmite de acestea.

1.4.2. Impozitele pe avere Institurea acestor impozite a fost făcută din cauza că diferite persoane fizice și

juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. În practică fiscală din diferite țări, impozitele pe avere se întâlnesc sub

următoarele forme: * impozite asupra averii propriu-zise; * impozite pe circulația averii; * impozite pe sporul de avere sau pe creșterea valorii averii. Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi întâlnite atât că impozite stabilite

asupra averii, dar plătite din venitul obținut de pe urmă averii respective, cât și că

8

impozite instituite pe substanță averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se întâlnesc mai frecvent sunt:

* impozitele pe proprietățile imobiliare;      impozitele asupra activului net. Impozitele pe proprietățile imobiliare se întâlnesc cel mai adesea sub formă

impozitelor asupra terenurilor și clădirilor. Aceste impozite au că bază de impunere fie valoarea de înlocuire sau valoarea declarată de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective. Cotele de impunere sunt în general scăzute și sunt diferențiate atât în funcție de categoria de folosință a terenului, cât și de amplasamentul acestuia.

Impozitele asupra activului net au că obiect întreagă avere mobilă și imobilă pe care o deține un contribuabil. La plată acestui impozit în unele țări sunt supuse atât persoanele fizice cât și cele juridice, iar în altele fie numai persoanele fizice, fie numai societățile de capital.

Impozitele pe circulația averii se instituie în legătură cu trecerea dreptului e proprietate asupra unor bunuri mobile și imobile de la o persoană la altă. În această categorie de impozite, se află: * impozitele pe succesiuni; * impozitele pe donații; * impozitele pe actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile; * impozitele pe hârtiile de valoare (acțiuni, obligațiuni, etc.); * impozitele pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale.

Impozitele pe succesiuni au că obiect al impunerii averea primită drept moștenire de o persoană fizică și vizează numai circulația bunurilor între persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit fie global pentru toată averea lăsată moștenire, fie separat pentru partea de avere ce revine fiecărui moștenitor. Calcularea impozitului se face pe bază unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferențiat atât în funcție de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cât și în funcție de gradul de rudenie existent între persoană decedată (decujus) și moștenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cât succesorul este rudă mai îndepărtată cu persoană decedată). Impozitele pe donații au fost introduse pentru a preveni ocolirea plătii impozitului pe succesiuni, în cazul în care are loc efectuarea de donații de avere în timpul vieții. Impozitul cade în sarcină persoanei care primește donația (donatar) și se calculează pe bază unor cote progresive. Nivelul progresivității este influențat de valoarea averii donate și de gradul de rudenie dintre donator și donatar. Impozitele pe actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile cad în sarcină cumpărătorilor. În unele țări pentru calcularea impozitului se utilizează cote proporționale, iar în altele cote progresive. Impozitele pe sporul de avere sau pe creșterea valorii averii au că obiect sporul de valoare pe care l-au înregistrat unele bunuri în cursul unei perioade de timp. 1.5. DEZAVANTAJELE IMPOZITELOR DIRECTE: -pot avea un efect nestimulativ în ceea ce privește muncă,descurajând practic muncă și inițiative particulară, precum și acumularea de capital

9

-evaziune fiscal; impozitele directe ridicate încurajează �economia subterana” sau ��economia la negru”. Cu cât rată de impozitare este mai mare, cu atât este mai ridicată evaziunea fiscală. 3. DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAȚIONALĂ 3.1. Conținutul dublei impuneri juridice internaționale Dubla impunere juridică internațională reprezintă supunerea la impozit a aceleiași materii impozabile și pentru aceeași perioadă de timp, de către două autorități fiscale din țări diferite. Dublă impunere poate apărea în cazul realizării de către rezidenții unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat. Dubla impunere juridică internațională poate apărea numai în cazul impozitelor directe (al impozitelor pe venit și al celor pe avere). În practică fiscală internațională pot fi întâlnite mai multe criterii care stau la bază impunerii veniturilor sau a averii, și anume: * criteriul rezidenței (domiciliului fiscal); * criteriul naționalității; * criteriul originii veniturilor. Potrivit criteriului rezidenței, impunerea veniturilor se efectuează de autoritatea fiscală din țara căreia aparține rezidentul, indiferent dacă veniturile sau averea sunt obținute sau se află pe teritoriul acelui stat sau în afară acestuia. Conform criteriului naționalității, un stat impune rezidenții săi, care realizează venituri sau posedă averi din (în) statul respectv, indiferent dacă ei locuiesc sau nu în țara lor. În cazul criteriului originii veniturilor, impunerea se face de către organele fiscale din țara pe al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea, făcându-se abstracție de rezidență sau de naționalitatea beneficiarilor de venituri. Modul în care aceste criterii sunt aplicate duce la apariția dublei impuneri internaționale. Consecințele negative pe care le are dublă impunere asupra dezvoltării relațiilor economice și financiare dintre diferite țări au făcut necesară găsirea unor soluții pentru înlăturarea ei. 3.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internaționale Evitarea dublei impuneri se poate face fie pe bază unor măsuri legislative unilaterale, fie prin încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale între diferite state, iar soluția cea mai potrivită este încheierea de convenții bi sau multilaterale între state. Convenția pentru evitarea dublei impuneri se aplică impozitelor pe venit și pe avere, iar sub incidență ei intră atât persoanele fizice cât și cele juridice. Pentru evitarea propriu-zisă a dublei impuneri, în practică fiscală internațională se aplică mai multe metode sau procedee tehnice: * scutirea totală; * scutirea progresivă;

10

* �creditarea” ordinară a impozitului; * � �creditarea” totală a impozitului.

Conform procedeului scutirii (exonerării) totale, venitul realizat în străinătate de rezidentul unui anumit stat și care a fost supus impunerii acolo, nu se mai include în venitul impozabil în statul de rezidență. În cazul procedeului scutirii (exonerării) progresive, venitul obținut de rezidentul unui stat în străinătate se adaugă la veniturile realizate de acesta în statul de rezidență, urmând apoi că la venitul total astfel obținut să se stabilească cotă progresivă aferentă. Procedeul �creditarii” (imputării) ordinare constă în aceea că impozitul plătit statului străin pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul altui stat, se deduce direct din impozitul datorat statului de rezidență, dar numai până la limită impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obținut în străinătate. În cazul procedeuluicreditarii” (imputării) totale� impozitul plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo se deduce integral din impozitele datorate în statul de rezidență. Deducerea integrală se face inclusiv în situațiile în care impozitul plătit în străinătate este mai mare decât impozitul aferent aceluiași venit în statul de rezidență. Apelarea la unul sau altul din aceste procedee permite, după caz, diminuarea impozitelor datorate statului de rezidență sau recunoașterea impozitelor plătite în străinătate.

4.IMPUNEREA DIRECTA LA NIVEL EUROPEAN

4.1. Impozitul pe venitul personal

Aproximativ jumătate dintre statele membre au implementat substanțial modificări ale impozitului pe venitul personal în 2011și 2012, chiar dacă în multe cazuri aceasta masura a fost temporara. Nevoia de consolidare bugetară a determinat creșteri substantiale a taxei pe venit personal in multe state membre cu reduceri fiscale, vizand mai ales grupurile speciale.

Majoritatea statelor membre au marit impozitul pe venit (Belgia, Danemarca, Cipru, Finlanda, Grecia, Irlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia, iar Marea Britanie), de multe ori prin creșterea ratelor impozitului legal. Spre deosebire de anul 2010, multe mariri ale ratelor de impozitare sunt temporare și reprezintă de multe ori suprataxe pe venituri mari, atât din capital cat și din muncă. Belgia, Grecia, Italia, Cipru, Luxemburg, Portugalia și Spania au introdus taxe de solidaritate, toate fiind niste măsuri temporare, cu excepție, în Belgia. Austria a anunțat că va aduce o contribuție de solidaritate progresiva pe veniturile mari în 2013 (și indemnizații fiscale mai mici pentru cei care desfășoară activități independente). Măsuri similare sunt planificate si în Republica Cehă.

Datorita faptului ca,contribuțiile de solidaritate sunt percepute pe venituri mari sau cresc corespunzator nivelului de venit,sistemele de impozitare a venitului personal in aceste tari au devenit mai progresive. În timp ce Italia și Portugalia percep suprataxe pe venituri mari, la rate de 3% și 2,5%, respectiv, (16), Grecia, Cipru și Spania au crescut

11

taxele pentru toate limitele de venit, dar progresiv. Doar pentru 2011, Portugalia a aplicat o suprataxă de 3,5% la veniturile peste salariul minim. Luxemburg a perceput o taxa de criză de 0,8% pe toate veniturile cu excepția salariului minim în 2011, iar Belgia a adus o

taxă de solidaritate de 4% pe veniturile financiare care depaseau pragul. Programul spaniol de impozitare progresivă pe economii și câștiguri de capital în trei paranteze este o măsură temporară de doi ani.

Pentru statele membre care au mutat povara fiscală departe de impozitul pe venitul personal, cele mai multe reforme fiscale au vizat creșterea stimulentelor de muncă,accentul cazand in cea mai mare parte pe stimulentele de participare pentrugrupurilor vulnerabile și modificări în general implicate în baza de impozitare. Cu toate acestea, Austria și Țările de Jos au redus impozitul / avantaje de securitate socială pentru lucrătorii în vârstă. Numai Finlanda și măsurile de bază de impozitare din Germania au redus impozitul pentru întreaga populație lucratoare.

Germania, Republica Cehă, Ungaria și Malta au introdus măsuri fiscale de sprijinire a părinților. Germania a facilitat deductibilitatea fiscală a costurilor pentru îngrijirea copiilor, Republica Cehă și Ungaria au crescut scutirile fiscale pentru familiile cu copii și creditele fiscale pentru familiile cu trei sau mai mulți copii, respectiv, iar Malta a marit taxele pentru parintii cu copii sub 18 ani.

Scutiri fiscale au fost, de asemenea, acordate pentru venituri medii si mari prin creșterea creditelor fiscale si a indemnizatiilor de baza in Belgia, Finlanda și Ungaria. Alte scutiri fiscale de bază s-au dat în Danemarca, Suedia și Spania. Danemarca a introdus o deducere temporara pentru cheltuielile salariale pentru serviciile de uz casnic și renovare care expiră la sfârșitul anului 2012. Suedia a ridicat indemnizațiile de bază de impozit pe venit pentru muncă la persoane de peste 65 de ani.

În mod evident, măsurile fiscale spaniole au ca scop creșterea consumului și a investițiilor, iar inițiativa suedeză are scopul de a crește timpul petrecut muncind vârsta(de pensionare poate fi în mod voluntar amânată de la 65 până la vârsta de 67).

Unele măsuri în Italia și Irlanda au scopul de a îmbunătăți respectarea a obligațiilor fiscale și de a spori capitalul uman. În Italia, o rată mai mică de impozitare proporțională între 19-21%, a fost introdusa pe veniturile din închirierea de clădiri în scopuri rezidențiale,inlocuind venitul de 85% din chirii cu taxa de baza pe venitul personal(cu un impozit a carui rata marginala este de aproximativ 30% in medie).

Pentru a atrage persoane-cheie, Irlanda acordă persoanelor calificate din străinătate o scutire de impozit pe venit de 30% din salariul lor anual între € 75,000 și€ 500000 dacă ei sunt angajați pentru un minim de un an la un maxim de cinci ani.

In 2011 reforma fiscală maghiară a adus cea mai mare rată de impozit marginală în scădere de la 32% la 16% rata invariabila. Cu toate acestea, taxa de bază a crescut de la 127% din câștigurile brute (în 2010), iar cota de impozitare efectiv corespunde la 20,3%. În Finlanda, a existat o ușoară reducere a progresivității: rata impozitului marginal a fost redusa cu 0,25 puncte procentuale în 2012. Regatul Unit al Marii Britanie a anunțat că va reduce cel mai mare nivel al ratei PIT de la 50% la 45% în 2013.

Tendința generală spre progresie mai abruptă în impozitul pe venitul personal ar putea reflecta faptul că impozitul pe venitul personal este singura taxa, care este potrivită pentru a redistribui consumul de energie între grupuri cu venituri diferite.Creșterea altortaxe ca răspuns la nevoia de consolidare tinde să fie inexistenta sau chiar regresivă.

12

În ceea ce privește impozitarea veniturilor de capital, recentele măsuri au crescut de obicei sarcina fiscală privind capitalul. În Austria, începând cu 1 aprilie 2012, unimpozit reținut la sursă de 25%, indiferent de perioada de detinere, se aplică la câștigurile de capital din active financiare. Măsurile luate de alte țări in cea mai mare parte cuprind creșteri ale cotelor de impozitare, și anume in Belgia, Cipru, Finlanda, Franța, Irlanda, Portugalia și Spania. În Belgia, reținerea ratei impozitului pe dobânzi și dividende a crescut de la 15% la 21%, iar în Cipru rata a crescut permanent de la 10% la 15% pentru interes și temporar timp de 2 ani de la 17% până la 20% pentru dividende. În Franța, taxa finală opțională la dividende și dobânzi a fost crescut de la 18% la 19% în 2011, și 21% și 24%, respectiv 2012, în timp ce taxa finală obligatorie a fost majorata de la 18% la 19% pe câștigurile de capital. In irlanda impozitele pe capital și dobânzi au ajuns la30% în 2012. În Portugalia, rata de impozitare aplicabilă câștigurile de capital cu privire la vânzarea de acțiuni și a altor titluri de valoare a crescut de la 21,5% în 2011 la 25% în 2012. Portugalia a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitului retinut de la 21,5% la 25% pe venit din dividende, dobânzi și a altor forme de remunerație ca împrumuturile și acțiunile detinatorilor de capital.

Două țări, Finlanda și Spania au folosit sisteme de impozitare a capitalului mai progresive. In Finlanda, rata impozitului retinut pe veniturile de capital a crescut de la 28% la 30%, si pentru veniturile de peste € 50000-32% incepnad din 2012. Tot din 2012, Spania percepe taxe pe economii și câștigurile de capital separat, sub un impozit progresiv avand trei suporturi: de 21% față de primul € 6000, 25% până la € 24000, și 27% pe venitul mai mare de atat.

Mai multe țări au introdus măsuri pentru a extinde baza de impozitare, de multe ori prin reducerea cheltuielilor impozitului retinut. In special, acest lucru a fost realizat prin măsuri legate de impozitarea locuințelor (deci privind venitul personal de capital). În Olanda, o nouă categorie de top a fost introdusă în veniturile imputate pentru owneroccupied locuințe, creșterea veniturilor imputate pentru ponderea valorii fiind de peste 1 milion € de la 0,55% în 2009 la 1,05% în 2011 Ca urmare, este o taxa puțin mai aproape de 4% din venitul impozabil care se aplică la alte active.

4.2. Impozitul pe profit

Tendința pe termen lung de a reduce ratele legale în UE a continuat, deși la un ritm mai lent deoarece majoritatea statelor membre au părăsit titlul ratelor neschimbate în 2011-2012, cu unele excepții.

Regatul Unit a redus rata taxei de impozit pe profiturile mici de la 1 punct la 20% iar rata a fost perceputa în două etape 24% ,4 puncte sub nivelul din 2010. Reducerile ulterioare ale ratei sunt planificate să-l aducă la 23% în 2013 și 22% în 2014. Finlanda reduce, de asemenea, rata de impozit pe profit de la 26 - 24.5%. În Grecia rata legală a fost redusa de la 25% în 2009 la 24% în 2010 și 20% pentru veniturile câștigate începând din 2011. În același timp din 2009 și până în 2014 Grecia aplică o contribuția specială temporară la cote progresive pentru întreprinderile cu un venit net de peste € 100000.Slovenia a redus rata legală de la 20% la 18% și intenționează să reducă în continuare treptat până la 15% în 2015. În Țările de Jos rata aplicabilă profitului în exces de € 200,000 a fost tăiată la jumătate cu un punct procentual la 25%.

13

Franța și Portugalia au introdus suprataxe la rata de impozit pe profit în 2012. Franța a introdus o taxă suplimentară temporară de 5% privind companiile cu (grup) venitul brut mai mare de 250 milioane € în timp ce în Portugalia, taxă suplimentară privind impozitul pe profit de stat (IRC) se percepe la 3% privind veniturile între € 1,5 și 10 milioane de euro și de la 5% deasupra acestui prag. În același timp reducerea ratei de CIT de 12,5% a fost eliminată.

Mai multe state membre au făcut modificări bazei fiscale. Regatul Unit și Slovenia au introdus masuri pentru a stimula investitiile întreprinderilor . Slovenia a crescut alocația pentru investiții în echipamente și active necorporale până la 40% (anterior 30%) și a ridicat scutirea de investiții în cercetare și dezvoltare de la 40 până la 100%. Similar în Regatul Unit, rata scutiri de taxe pentru IMM-uri pentru investiții a crescut în etape până la 225% din aprilie 2012. În plus un regim special introduce o rată de 10% privind profiturile corporative atribuite brevetelor și altor tipuri de proprietate intelectuală (brevete Box) care va fi eșalonată în cinci ani, din aprilie 2013. În același timp o "deasupra liniei" (ATL) credit pentru R & D o rată minimă CIT de 9,1% înainte de impozitare va fi introdusă. În martie 2012, Spania a introdus mai multe măsuri de bază, precum amânarea CIT de avantaje fiscale pentru fondul comercial care rezultă din achiziții și din restructurarea afacerilor, o limită permanentă la deductibilitateaCIT de cheltuielile cu dobânzile, limite mai scăzute pentru deducerile care vizează promovarea anumitor activități (de exemplu, R & D), limitele regimului "deprecierea liber" (prezentat în 2010).

Restricții pentru tratamentul fiscal favorabil al pierderilor au fost introduse în Austria (limitandu-se la pierderilor transfrontaliere), Danemarca și Franța unde limitele superioare au fost stabilite ca suma care poate fi global reportată sau utilizată anual . Limitări similare au fost introduse în Spania pentru companiile mai mari în 2012 în timp ce în anul precedent perioadei de reportare au fost extinse de la 15 la 18 ani.

Unele țări au redus sarcina fiscală privind profitul prin extinderea domeniului de aplicare al regimurilor speciale. În Ungaria pragul pentru rata 10% a crescut de zece ori ca 500 HUF milioane de euro (1,8 milioane €),. Lituania și Spania, de asemenea, au crescut pragul maxim anual pentru a se califica pentru regimul simplificat de impozitare pentru întreprinderile mici.

4.3. Contributiile de asigurari sociale

In contrast cu anul 2010 atunci când contribuțiile pentru securitatea socială ramaneau practic neschimbate în majoritatea statelor membre - numai Bulgaria și Ungaria au pus în aplicare reduceri implementate - au efectuat modificări semnificative în 2011 și chiar mai mult în 2012. Modificarile în principal erau de forma creșterilor. Aproape întotdeauna creșterea a fost realizată prin creșteri ale ratei atât pentru general și pentru grupurile țintă. Cota standard s-a majorat în Grecia, Letonia și Regatul Unit al Marii Britanie. Elemente speciale ale contribuțiillor de securitate socială , care au crescut în mod eficient, de asemenea, au dus la majorarea ratei globale a contribuției de asigurări sociale în Bulgaria pentru contribuțiile la pensie în Franța pentru veniturile pasive, în Ungaria pentru asigurări de sănătate și în Polonia pentru contribuțiile de invaliditate. Creșterile pentru tipurile speciale de angajați au fost aduse în Austria pentru fermieri

14

care desfășoară activități independente și pentru limită de vârstă sau șomeri și în Portugalia pentru funcționarii publici.

Cipru și Slovacia au adus creșteri prin modificări ale bazei fiscale. În Cipru o contribuție de 3% din veniturile brute ale actualilor angajați ai guvernului către sistemele de calculare a pensiei de la Guvern a fost introdusa, și în Slovacia, impozabilelebeneficii non-monetare oferite angajaților s-au făcut, de asemenea, obiectul contribuțiilor pentru securitatea socială și contribuțiilor de asigurări de sănătate. In cea mai mare parteStatele membre în care contribuțiile la asigurările sociale au crescut, au suferit o majorare a a sarcinii fiscale privind forța de muncă, deoarece acestea nu au fost compensate de scăderile în groapă cu excepția cazului din Letonia.

Singura excepție a fost Germania, care a redus contribuția către asigurări de pensie de la 19,9% la 19,6%, din 1 ianuarie 2012. Franța intenționează să crească SSC privind venit pasiv. Belgia a adus scutiri de taxe în contribuțiile pentru securitatea socială a angajatorului pentru primii trei salariații angajați prin întreprinderilor mici și mijlocii, în scopul de a aborda piața muncii rigide.

4.4 Impozitarea pe proprietate

Doar câteva state membre au pus în aplicare reduceri implementate în domeniul impozitării bunurilor. In special, creșteri ale taxelor recurente au fost introduse în Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia și Spania. Grecia a introdus o datorie imobiliară privind proprietăți rezidențiale, calculată pe baza suprafeței de clădiri, de asemenea, ținând cont de vârsta sa și de locație. Datoria este colectată prin plata facturilor de energie electrică. In plus, suportul duty-free din impozitul progresiv pe bunurile imobiliare prezentat în 2010 a fost redus la jumătate din € 200 000. Italia a eliminat scutirea privind principalele reședințe acordata la impozitul pe proprietate și a ridicat valorile cadastrale cu 60%. Acest lucru anticipeaza un randament de 0,7% din PIB în veniturile suplimentare.

Letonia a dublat cotele progresive pentru clădirile rezidențiale si a lărgit baza de impozit pe bunuri imobiliare prin includerea clădirilor auxiliare, locurilor de parcare,caselor, terenurilor deținute de organizațiile religioase dar care nu sunt utilizate cu un scop religios. Măsurile de largire a bazei au fost introduse, de asemenea în Lituania, unde taxa anuală se aplică acum bunurilor imobile deținute de persoane fizice dar care nu sunt folosite in scopuri comerciale (scutite anterior) la o rată de 1% privind valori de peste LTL 1000000 (€ 290000). Portugalia a crescut ratele minime dar si pe celemaxime ale impozitul progresiv pe bunurile imobiliare privind proprietatea urbana prin 0,1 puncte procentuale. Spania a introdus pentru 2012 și 2013, o taxă suplimentară temporară în impozit local pentru bunurile imobile cu o valoarea cadastrală actualizată peste valoarea medie în fiecare municipalitate.

Țările de Jos și Regatul Unit au modificat taxele lor de tranzacții de proprietate.Olandezii au redus impozitul de transfer de proprietate pentru proprietari de locuințe de la 6% la 2%. Regatul Unit al Marii Britanie a introdus o rată de 7% a taxei de timbru,impozitul pe teren a crescut la 15%, în cazul în care cumpărătorul aplicabil la achiziționează proprietăți rezidențiale cu o valoare de peste GBP 2 milioane (adică de 2,5 milioane euro ).2

2http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/tax_report/index_en.htm

15

Remarci finale Reformele întreprinse în 2011 și 2012 au fost clar influențate de nevoia de consolidare fiscală, mai mult decât în 2010. În ansamblu, acestea au condus către o creștere a impozitelor pe venit personal în multe dintre Statele Membre. Contribuțiile la asigurările sociale au fost de asemenea frecvent crescute, în timp ce reducerile țintesc de obicei anumite grupuri. În taxarea venitului corporativ, modificări ale ratei nu au fost frecvente: în timp ce impozitul corporativ maxim a fost tăiat în unele țări, câteva State Membre au introdus suprataxe pentru companiile largi. În privința impozitării indirecte, a fost o tendință generalizată clară către creșterea sarcinii fiscale, în sensul unor rate mai mari ( în special pentru accize) și lărgirea bazelor de impozitare. Doar o mică parte a țărilor a crescut impozitul pe proprietate pentru a asigura venituri suplimentare într- o manieră de creștere prietenească. Acțiuni pentru combaterea evaziunii fiscale și sporirea funcționării administrării fiscale au fost luate de un număr tot mai mare al Statelor Membre. În ansamblu, 2011 și 2012 au cunoscut o ușoară schimbare în compoziția veniturilor fiscale totale, cu o creștere a cotei impozitelor directe și indirecte peste veniturile totale, deși doar ușor pentru impozitarea directă.

16

17

18

CONCLUZII

Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va sprijini procesul dezinflaționist și care, alături de celelalte politici monetare, de curs, a veniturilor, va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari. Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe pentru eficientizarea întregului sistem fiscal din România. Este nevoie de o legislație modernă, coerentă, stabilă și unitară privind fiscalitatea, la nivelul standardelor europene. O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții în mod nediscriminatoriu, tuturor contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi promovate și susținute investițiile în economia românească. Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca, economisirea și investițiile, în paralel cu promovarea unui regim de echitate generală pentru fiecare contribuabil. Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi: reducerea numărului de fonduri speciale; creșterea masei de contribuabili; respectarea obligațiilor și drepturilor fiscale; definirea infracțiunilor fiscale; sancțiunea și prescrierea acestora. Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune în definirea unor termeni. Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană. În același timp, resursele bugetare trebuie constituite în așa fel să evite presiunea fiscală excesivă asupra contribuabililor, dimpotrivă, impozitarea trebuie concepută și realizată în așa fel încât agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării afacerilor. Astfel, politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea bazei de impozitare, concomitent cu relaxarea fiscală.

19

Bibliografie:

www.europa.eu www.scribd.com legea 500/2002 actualizata, art. 2,alin 29 www.stiucum.ro www.rasfoiesc.com www.referatele.com www.slideshare.net www.ec.europa.eu www.oecd.org

20

ANEXĂ: EVOLUTIA IMPOZITELOR DIRECTE A TARILOR DIN EUROPA

Austria

Majorarea impozitului pe venit. Începând cu anul 2011, ratele impozitului pe venit și ratele de fonduri private au fost armonizate la 25% si perioada de detinere , după care s-au realizat câștiguri speculative de capital care erau scutite de impozit,a fost eliminata. Câștigurile de capital privind acțiuni, obligațiuni și depozite sunt acum supuse unei taxe de 25% din impozit final [0.08% din PIB]. Alocația pentru salariati se acordă numai dacă suportul pentru copii a fost primit.Legea stabilității din aprilie 2012 conține o serie de măsuri de creștere a veniturilor. Acestea includ o temporară solidaritate pentru persoanele cu salarii mari de la aproximativ 186 000 € în vacanță și plata de Crăciun ( în vigoare de la 1 ianuarie 2013), precum și reducerea primei de stat privind economisirea de construcție și (al treilea pilon) de pensii ( în vigoare din aprilie 2012). Pentru a reflecta schimbările PIT veniturile scutite de impozit (Gewinnfreibetrag) au fost, de asemenea, reduse.

Creșterea contribuției de asigurări sociale.Din mai 2012, ratele contribuții sociale de asigurări pentru agricultori și pentru cei care desfășoară activități independente s-au majorat. Plafonul de bază SSC va fi crescut din nou în 2013. Contribuțiile de șomaj vor fi percepute pentru lucrătorii în vârstă (începând de la 59 de ani) până la atingerea varstei legale minime de pensionare. Angajatorii care încheie un contract de muncă vor fi obiectul unei taxe de procesare. Alte creșteri de impozite. O taxă bancara pe baza totalului bilanțului (cu excepția capitalului propriu și a depozitelor garantate) a fost introdusa în 2011. Aceasta variază de la 0% pentru băncile cu bilanțurile de până la 1 miliard € la 0,055% până la 20 miliarde € și cea 0.085% din de peste [0,1% din PIB]. Instrumentelor financiare derivate vor fi impozitate la 0,013% din volumul lor. Conform legii stabilității, câștiguri speculative de capital din rezoning de proprietate vor fi impozitate și perioada de deținere de 10 ani, după care s-au realizat câștiguri din vânzări imobiliare sunt scutite de impozit, este desființata. Un plus de stabilitate este oferit de o taxă suplimentară privind bănci și de o plata in avans a impozitului privind anumite pensii, acestea fiind introduse în 2012.

Belgia

Majorarea impozitului pe venit. Începând cu 1 ianuarie 2012, rata impozitului pe plățile de dobândă și de dividende a crescut de la 15% la 21% . O taxă suplimentară de 4% a fost introdusă asupra ponderii de venituri financiare de calificare de peste € 20,020 [0,2% PIB]. Taieri ale cheltuielilor cu impozitarea PIT includ desființarea subvențiilor federale pentru autovehicule ecologice si cele mai multe investiții de economisire a energiei, care ar putea fi doar parțial înlocuite cu subvenții regionale. Baza de impozitare pentru mașinile de serviciu (valoarea de catalog) a fost extinsa pentru utilizatorul masinii. Mai mult decât atât, compania de impozitare a automobilelor ține seama de nivelurile de emisii de CO2 . Din ianuarie 2012, taxa perceputa de catre beneficiarul unei prestatii în natură pentru opțiuni pe acțiuni necotate a crescut de la 15% la 18% .

21

Cresterea impozitului pe profit.În conformitate cu bugetul 2012, capacul de deducere a dobânzilor fictive se reduce la 3% din anul taxarii 2013 [0,4% pentru PIB]. Noua baza de impozitare a vehiculului folosit de firme (valoarea de catalog) afectează, de asemenea, compania (cu o componenta noua a taxei de bază). Au fost introduse reguli mai stricte de capitalizare redusă, scăderea pragului maxim pentru deductibilitatea fiscală a cheltuielile cu dobânzile. Posibilitatea de a duce mai departe excesul de deducere a dobânzilor fictive va fi eliminat din anul fiscal 2013. Majorarea TVA-ului. De la 1 ianuarie 2012, TVA-ul asupra televiziunii digitale a fost majorat de la 12% la 21% . Taxele notarialele și de judecatorii au fost supuse cotei standard a TVA [0,5% pentru PIB].

Bulgaria

Majorarea contributiilor pentru siguranta sociala.Rata de contribuție la pensia de stat a crescut la 16% la 17,8% în 2011.

Cipru

Majorarea impozitului pe venit.În august 2011, a fost introdusa o categorie de impozitare suplimentară cu o rată de de 35% pentru venitul personal de peste € 60000, cu efect de la 1 ianuarie 2011. Cota de impozitare asupra distribuirii dividendelor considerate si acumulate a crescut de la 17% la 20% pe o perioadă de doi ani [0,1% din PIB]. Contribuția apărării privind plățile dobânzilor la depozitele în băncile locale , de asemenea, a crescut de la 10% la 15% . În august 2011 a fost introdusă o contribuție speciala temporara pentru a consolida finanțele publice. Acesta este percepută pentru salariile brute la cotele progresive de 24 luni, începând la 1 septembrie 2011 pentru angajații din sectorul public. Această contribuție specială este extinsă la angajații din sectorul privat și pensionari. Ratele pentru angajații din sectorul public si privat au fost stabilite la 2,5% pentru veniturile între € 2 501 la 3 500 €, 3% pentru veniturile între € 3 501 si 4 500 € si 3,5% pentru veniturile care depasesc acest prag.

Majorarea contributiilor pentru siguranta sociala.O contribuție permanentă de 3% din veniturile brute ale actualilor angajați ai guvernului față de sistemele de pensii ale guvernului a fost introdusa. Fondurile pentru contribuția pentru văduve si orfani au fost majorate cu 1,25 puncte procentuale la 2% din câștigurilor salariale [0,3% din PIB].

Alte creșterii ale taxelor. In conformitate cu pachetul de austeritate din august 2011, a fost introdusa o taxă anuală de 350 € asupra întreprinderilor înregistrate.O taxă bancara a fost introdusă doar timp de doi ani, în 2011. Este 0,095% din depozitele deținute în bănci la 31 decembrie 2010 și 2011,putand si platita în patru rate în 2011 și 2012, cu un maxim de 20% din totalul profiturilor impozabile ale instituției financiare [0,4% din PIB-ul]. Ratele impozitelor pe proprietate au crescut,. Acestea variază acum de la 0% la 0,8%, în funcție de valoarea de proprietate (în prealabil de la 0% la 0,4%) [0,1% din PIB].

22

Republica Ceha

Schimbări ale impozitului pe venitul personal. Creditul de bază a impozitului pe venit personal a fost redus pentru 2011 din cauza inundațiilor neașteptate. În 2012, alocația pentru familiile cu copii a crescut [0,1% din PIB]. O reformă cuprinzătoare a impozitelor directe a fost adoptata la 27 decembrie 2011. Aceasta este planificat să o pună în aplicare în 2014. Se introduce un impozit pe venit personal de 19% din salariul brut (in loc de 15% din salariu "supergross") și înlocuiește angajatorilor de asigurări sociale și de sănătate care trebuie să plătească un impozit pe salarii cu 32,5% (în prezent 34% din baza de contribuție) . Valoarea maximă a plăților de dobânzi ipotecare deductibile pentru o reședință principală au fost reduse de la CZK 300000 la 80000 CZK pe an. Un pachet de consolidare temporară aprobat de guvern în aprilie 2012, pentru a răspunde la actuala consolidare, din cauza crizei conține măsuri fiscale, care trebuie să rămână în vigoare numai 2013-2015. Creșterea impozitului pe profit. Din ianuarie 2012, un nou impozit pe companii de loterie a fost introdus [0,1% din PIB] . Până atunci loteriile nu au trebuit să plătească impozitul pe profit. Cresterea impozitului pe profit este acum aplicabilă acestor companii și veniturile din impozit vafi împărțit între bugetul de stat și municipalități.

Contributii pe asigurari sociale. Contribuțiile s-au redus de la șase ori pana la patru ori din salariul mediu în 2011 [0,1% din PIB ].

Alte aspecte fiscale La sfârșitul anului 2011, un proiect de lege a creat un one-stop-shop pentru toate impozitele, taxele și asigurările sociale. Această agenție integrată a veniturilor de venituri publice este în curs de înființare treptat. La început, un birou financiar ceh,administrat de către Direcția financiara, a fost înființat începând cu ianuarie 2011. Începând din 2012, taxa regională va fi eliminata, astfel încât administrația fiscală va consta din doua straturi (Direcția Financiară și administrațiile fiscale locale). Din 2013, serviciile de asigurări sociale de sănătate de la administrația vamală, care administrează în prezentcolectarea accizelor,vor fi integrate. Crearea de one-stop-shop pentru toate taxele este însoțită de măsurile recente de administrare fiscală, cum ar fi amendă disciplinara de până la 50000 CZK pentru care nu se îndeplinesc anumite drepturi procedurale și o amendă pentru nedepunerea unei declarații fiscale la timp.

Danemarca

Scaderea impozitului pe venit personal. De la 1 iunie 2011, Danemarca a introdus o deducere temporara pentru cheltuielile salariale pentru servicii casnice și renovare. Aceasta va expira la sfârșitul anului 2012.

Creșterea impozitelor pe venitul personal. Începând cu 2011, există un impozit de 6% la plățile de la sistemele de pensii de peste DKK 362 800 (€ 48 370.Un acord de consolidare fiscală a fost atins în mai 2010. Acesta include măsuri precum suspendarea in 2011-2013 de ajustări automate la diferite praguri fiscale (inclusiv alocații personale), și amânarea in 2011-2014 din creșterea planificată în pragul pentru rata de top impozitului pe venit. Taxele se limitează la DKK 3 000 (€ 403) din 2011. Alocațiile pentru copii sunt treptat reduse cu 5%, 2011-2013. În 2012 limita de contribuții deductibile la sistemele individuale de asigurări de pensii cu mai puțin de acoperire pe tot parcursul vieții a scăzut

23

de la DKK 100000 - 55 000 începând cu anul 2012 venituri [0.08% din PIB în 2012; 1/5th de faptul că, pe termen lung].

Creșterea impozitului pe profit. Începând din 2012, limitările la pierderea reportate au fost introduse. Pierderile pot fi reportate pe termen nelimitat, dar pot fi compensate cu venitul anului curent doar până la 1 milion € fără restricții. Sume de peste 1 milion € poate fi compensate doar cu 60% din venitul rămas (similar normelor din Germania) [0.02% din PIB].

Alte aspecte fiscale. În 2012 au fost majorate impozitele / taxele pe produsele nesanatoase, cum ar fi dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice și țigări.Începând cu 2011, impozitul pe activitățile financiare ) a crescut de la 9.13% până la 10,5%.

Estonia

Scaderea impozitului pe venit personal. La sfârșitul anului 2011, legea privind impozitul pe venit a fost modificata. Anterior, rambursarea cheltuielilor de cazare pentru calatoriile de afaceri a fost scutităde la plata impozitului până la 77€ pentru călătorii interne și 128 € pentru călătorii în străinătate.

Finlanda

Scaderea impozitului pe venit personal. Impozitul pe veniturile realizate a fost ușor redus în 2012. Acest lucru s-a datorat unei ajustari ale inflației de 3,3% la stat, și o creștere ușoară a creditului fiscal veniturilor din muncă. Ca urmare, rata de top marginala de impozitare a scazut cu 0,25 puncte procentuale și a impozitului pe veniturile obținute a crescut de [0,3% din PIB].

Creșterea impozitului pe venit. Din 2012, cota de impozit pe veniturile din capital a fost majorata de la 28% la 30% și la 32% pentru veniturile mai mari de € 50000. Deductibilitatea fiscală a plăților, rata dobânzii ipotecare sunt reduse treptat până în 2014, astfel încât plățile dobânzilor.Scăderea impozitului pe profit. Rata impozitului pe profit a fost redusa de la 26% la 24,5% din 2012 [0,2% din PIB].

Alte aspecte fiscale. Din 2011, taxa de deșeuri a crescut, iar baza de impozitare a fost extinsa pentru a include gropile de gunoi private.

Franta

Creșterea impozitului pe venit. Indemnizația care reduce valoarea veniturilor din muncă supuse contribuțiilor sociale generalizate (CSG) și contribuția deficitului de securitate socială (CRDS) a fost redusa de la 3% la 1,75% din ianuarie 2012. Multe credite fiscale, inclusiv deductibilitatea plăților de dobânzi ipotecare, au fost eliminate sau reduse ca parte a unui plan de guvern pentru a reduce deficitul bugetar. Din ianuarie 2011,taxa opțional pe dividende și dobânzi a crescut de la 18% la 19%, iar taxa finală obligatorie pe câștigurile de capital a fost majorata de la 18% până la 19%. Din ianuarie 2012, taxa finală opțional pe dividende a crescut de la 19% la 21%. Începând din 2012, o

24

contribuție temporară progresivă pe venituri de top (mai mult de 250000 € pe an) a fost introdusa.Contributia asigurarilor sociale. Din iulie 2012, rata totală a impozitelor sociale (de exemplu, taxe sociale, CSG și CRDS) aplicabile venitului pasiv va crește la 15,5% (la nivelul actual de 13,5%). Acest lucru se datorează creșterii contribuției sociale de la 3,4% la 5,4% pentru anumite tipuri de venituri .

Alte aspecte fiscale. Franța a anunțat, de asemenea, introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, cu efect din august 2012. Rata va fi 0,2% pe tranzacții de acțiuni ale societăților cotate la bursă, rezidente, al căror capital de peste 1 miliard €. Din ianuarie 2012, o contribuție temporară pe avere a fost introdusa, de asemenea, a dublat veniturile curente din impozitul pe avere.În 2012, alocația pentru descendenți, în linie directă care reduce impozitul pe succesiune și cadouri a fost redusa de la € 150000 la 100000 €.

Germania

Scaderea impozitului pe venit personal. Măsuri de simplificare fiscale, care au avut efecte la 1 ianuarie 2012 includ o mai bună deductibilitatea a costurilor de ingrijire al copilului și o creștere a cotelor de angajat de la € 920 la 1.000 € [0,022% din PIB].

Contributia asigurarilor sociale. La sfârșitul anului 2011, guvernul german a scăzut contribuția de asigurări de pensii din 19,9% la 19,6%, cu efect de la 1 ianuarie 2012.

Grecia

Creșterea impozitului pe venit.O nouă contribuție de solidaritate a fost introdusa pentru persoanele fizice în iulie 2011. Acesta se aplică la venitul obținut din 2010-2014.Ratele variază de la 1% pentru venituri peste € 12 000 la 4% pentru venituri peste € 100000. Legea 4024, adoptată în octombrie 2011, a fost modificata din Codul impozitelor pe venituri pe creditele fiscale. Creditele fiscale sunt încă acordate pentru cheltuieli medicale,educaționale, de conversie sau instalarea sistemelor de încălzire ecologice și alte intervenții ecologice în clădiri, pentru dobânda.

Scăderea impozitului pe profit. Legislația fiscală lunii martie 2011 a redus rata scaderii impozitului pe profit la 20% pentru venitul câștigat în 2011.

Creșterea impozitului pe profit. Contribuția suplimentara perceputa pe marile corporații profitabile (la rate progresive, inițial, de 5, 7 și 10%, iar din 2010, pentru veniturile obținute în 2009, la cote progresive de 4, 6, 8 și 10%) au fost acordate anterior până în 2014. Începând cu anul 2012, un impozit reținut la sursă de 25% se percepe pe profiturile distribuite de către corporații, societăți cu răspundere limitată și cooperative, pentru anul 2011.Rata impozitului reținut la sursă a fost de 21%.

Alte creșteri de impozite. În septembrie 2011 a fost introdusă o taxă specială imobiliara pe proprietăți rezidențiale. Acesta este calculata în functie de suprafața clădirilor, luând în considerare, de asemenea, vârsta și locația lor. Acesta este colectat prin plata facturilor de energie electrică. Până în 2012 inclusiv,imobiliarele în valoare de peste 5 milioane € sunt supuse impozitului la o rată de 2%.Câteva măsuri ale planului de reformă cuprinzătoare de combatere a evaziunii fiscale

25

au fost implementate, cum ar fi comasarea birourilor fiscale mai mici și consolidarea funcții-cheie, introducerea contractelor bazate pe performanță pentru auditori .

Ungaria

Scaderea impozitului personal pe venit. O rată fixă a impozitului pe venit de 16%, a fost introdusa în ianuarie 2011 [1,8% din PIB]. De asemenea, în 2011, cuantumul taxei de muncă pentru a persoanele cu venituri medii, a fost redus cu 20%, iar pragul de venit pentru aplicarea acestuia a crescut. Au fost introduse, de asemenea credite pentru familiile cu copii. Acestea sunt deosebit de favorabile pentru familiile cu trei sau mai mulți copii. Creditul fiscal de familie introdus în 2011 a fost menținut în 2012.

Creșterea impozitului pe venit. Din 2012, creditul fiscal ocupării forței de muncă a fost complet eliminat, ceea ce duce la o creștere de impozit net pentru persoanele cu venituri reduse si fără copii.Scăderea impozitului pe profit. În 2011, pragul pentru rata mai mica de 10%, a crescut de zece ori.În consecință, în 2013 rata redusă va fi de 10%.Creșterea impozitului pe profit. În 2012, rata impozitului pe profit a crescut la 37% (de la 30%).

Alte creșteri de impozite. O "taxă culturală" pe material pornografic a fost introdusă la 1 ianuarie 2012. Un nou impozit pe alimente nesănătoase ambalate,a intrat în vigoare în septembrie 2011. O taxă de utilizare a telefonului a fost introdusa cu începere din luna iulie 2012. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, în 2013, a fost anunțat. Măsurile de combatere a evaziunii fiscale au fost puse în aplicare.

Irlanda

Creșterea impozitului pe venit. Măsurile de impozit pe profit a contribuit cu 1 miliard € la consolidarea fiscală în 2011, în principal , reducerea de credite fiscale (435000000 €) și modificări în banda de rata (395 de milioane €). Pentru anumite câștiguri excepționale rata de impozitare câștiguri excepționale este de 80%.

Contributia asigurarilor sociale. Măsuri de bază-lărgirea de salarizare în funcție de Asigurările Sociale (PRSI) a contribuit la ajustarea fiscală în 2011.

Alte creșteri de impozite. O taxă de uz casnic de € 100 a fost introdusa în 2012, ca o măsură provizorie înainte de punerea în aplicare a evaluării pe baza impozitului pe proprietate [0,1% din PIB]. Măsurile temporare ale inițiativei locuri de muncă sunt finanțate printr-o taxă asupra fondurilor de pensii .

Italia

Scaderea impozitului pe venit personal. Modificări ale sistemului municipal au fost realizate în anul 2011. Printre altele, implica: i)sa impoziteze veniturile din chirii pentru scopuri rezidențiale.

Alte creșteri de impozite. Un nou impozit pe automobile de mare putere, barci private și aeronave a fost introdus în 2012. Impozitele pe proprietate au crescut prin eliminarea scutirii de la reședințe principale și creșterea valorilor cadastrale cu 60%, deși sunt acordate unele reduceri în funcție de compoziția gospodăriei; proprietățile

26

deținute în străinătate, de asemenea, au fost supuse unui impozit 0,76% la valoarea lor [0,7% din PIB]. Taxe pe numerar, depozite și conturi de securitate au crescut și extins la toate instrumentele financiare.

Lituania

Scaderea impozitului pe profit. Pragul venitului maxim anual al companiilor mici cu pana la 10 angajati subiect al unei rate mai mici de 5% a crescut de la LTL 500000( E 145000) la LTL 1000000( E 290000).

Alte cresteri ale impozitului. De la 1 ianuarie 2012 Lituania si-a mărit impozitul pe bunurile imobiliare de baza pentru a include imobiliarele destinate locuirii, gradinile si garajele etc detinute de persoane fizice.Pana acum acestea erau excluse cu exceptia cazului in care erau utilizate in scopuri comerciale. Valoarea imobiliarelor scutite antecedent de impozitare a persoanelor fizice mai mare de LTL un milion ( E 290000) va fi subiect al unei rate de impozitare de 1% [0,02%].

Alte schimbari. La sfarsitul anului 2010 guvernul a adoptat “ Strategiile consolidate ale inspectoratului fiscal de stat al platitorilor de taxe”cu respectarea obligatiilor fiscale si asigurarea colectarii de taxe pentru anul 2011- 2012. Case de marcat au fost instalate in toate pietele interioare si controlul de frontiera a fost intarit.

Luxemburg

Scaderea impozitului pe venit personal. Criza temporara a ratei de 0.8% perceputa pe venitul total cu exceptia salariilor minime introdusa pentru anul 2011 a fost eliminata din ianuarie 2012.

Crestere a impozitului pe venit personal. Din ianuarie 2011, cea mai mare rata a impozitului pe venit a crescut de la 38% la 39%. Suprataxa pentru fondul fortei de munca ( taxa de solidaritate) a fost de asemenea crescuta de la 2.5% la 4% pentru venituri de pana la E 150000 si cu 6% pentru venituri ce depasesc E 150000 [0.20% pentru GDP].

Scadere a impozitului pe profit. Bugetul din anul 2012 garanteaza un credit fiscal angajatorilor care angajeaza muncitori din categoria somerilor pana in 2014.

Crestere a impozitului pe profit. Bugetul din anul 2012 introduce o noua masa cu coeficienti de reevaluare pentru evaluarea activelor de afaceri si participari.

Malta

Scadere a impozitului pe venit personal. Din anul 2012, noi rate de impozitare se aplica veniturilor castigate de parintii copiilor cu varste sub 18 ani. Veniturile pana la E 9300 sunt scutite de impozitare. De la E 9301 pana la E 15800 se aplica o taxa de impozitare de 15%.De la E 15801 la E 21200 este aplicata o taxa de impozitare de 25% si o taxa de impozitare de 35% este aplicata veniturilor mai mari de E 21200. Parintii care se califica pentru aceste rate de impozitare ar trebui sa beneficieze de o taxa anuala de economisire intre E 75 si E 420 pe parinte [0.2% pentru GDP]. Pentru a ajuta femeile sa se intoarca pe piata de munca creditul fiscal curent de pana la E 5000 a fost extins pana la includerea mamelor ce desfasoara activitati independente.

27

Alte cresteri ale impozitelor. Taxa de inregistrare a vehiculelor cu motor cu emisii de la un euro la 3 euro ( sau mai rau) a crescut la 1 ianuarie 2012 [ 0.1% pentru GDP]. Au fost introduse masuri pentru imbunatatirea eficientei colectarii de venituri, stimulente morale notabile pentru reducerea arieratelor fiscale. Mai multe alte initiative sunt implementate pentru combaterea si evitarea evaziunilor fiscale, incluzand reforme ce au scopul de a creste eficacitatea controalelor fiscale ale valorii adaugate fiscale [0.6% pentru GDP].

Olanda

Scadere a impozitului pe venit personal. Rata in primele doua impozite consista in doua elemente: impozitul pe venit si contributii la asigurarile sociale. In ianuarie 2011, taxa fiscala combinata si rata SSC in prima rata de impozitare si plata impozitului au fost reduse de la 33.45% la 33%. Din 2012, deductiile fiscale pentru activitatile R&D pentru cei ce desfasoara activitati independente a crescut cu pana la E 12310 pentru antreprenori si poate creste cu inca E 6157 pentru antreprenori incepatori. Din 2012 exista o deductie fiscala de 40% pentru cheltuielile R&D.

Crestere a impozitului pe venit personal. Din ianuarie 2012, veniturile imputate pentru locuintele ocupate de proprietari au crescut dela 1.05% la 1.3% pentru partea din valoarea care depaseste E 1040000. Din ianuarie 2012, rata de combinare pentru prima rata de impozitare a crescut la 33.10%.Din ianuarie 2012 doua rate fiscale cu privire la participarea activa pe piata muncii a muncitorilor cu varste de 65 ani si mai batrani au scazut. Suma scaderilor variaza in functie de venit si de varsta.

Scadere a impozitului pe profit. Din ianuarie 2011, impozitul pe profit este redus la 25% de la 25.5% pentru profituri mai mari de E 200000 [0.7% pentru GDP]. Din ianuarie 2012 o noua facilitare de impozitare este pusa la dispozitie pentru deductii de 40% pentru cheltuieli R&D.

Alte scaderi ale impozitelor. Taxa de transfer de proprietate pentru locuintele ocupate de proprietari a fost redusa temporar de la 6% la 2% de la data de 15 iunie 2011 pana in iulie 2012. In iulie 2012, reducerea a fost facuta permanenta. Din iulie 2012 limitele CO2 pentru taxa de inmatriculare auto( BPM) este restransa in fiecare an pentru a asigura venituri fiscale stabile. In acelasi timp suprataxa fixa pentru masinile diesel este inlocuita cu o suprataxa ce depinde de cantitatea de CO2 emisa. Taxele pentru apele subterane si deseurile materiale au fost eliminate in 2012.

Polonia

Crestere a impozitului pe venit personal. Pragurile PIT au fost inghetate in 2011 si 2012 la nivelul lor din 2009 [0.1 pentru GDP].

Cresterea contributiei de securitate sociala. De la 1 Februarie 2012, costurile muncii non- salariale au fost marite prin cresterea la contributia pensiei persoanelor cu dizabilitati platita de angajatori de la 4.5% la 6.5% din salarii brute. Rata totala a contributiei pensiei persoanelor cu dizabilitati a crescut in consecinta de la 6% la 8% din salarii brute [0.3% pentru GDP].

Alte cresteri ale impozitelor. Pe 18 aprilie 2012, o noua taxa pentru extractia anumitor minerale, directionate la extractia de cupru si argint, a intrat in vigoare. Rata de

28

impozitare aplicabila este determinata pe baza ratei de schimb a dolarului american in zloti polonezi si pretul cuprului si argintului pe baza burselor de valori in Londra [0.1% pentru GDP].

Portugalia

Crestere a impozitului pe venit personal. Din 2011, cheltuielile legate de creditele fiscale au fost reduse prin impunerea unui plafon general pentru primele doua cele mai mari rate ale impozitului. Pentru a se conforma cu obiectivele MoU, o noua suprataxa anuala pe venitul individual a fost introdusa la 3 august 2011. Este perceputa la o rata de 3.5% si aplicabila doar venitului castigat in 2011 care este peste salariul minim. In 2012 si 2013 o noua suprataxa de 2.5% este aplicata celei mai mari rate de impozitare. Rata de impozitare aplicabila pe castigurile de capital la vanzarea de actiuni si alte bunuri a crescut de la 21.5% in 2011 la 25% cu precadere de la 1 ianuarie 2012. O crestere de la 21.5% la 25% pentru retinerea impozitelor pe venituri din dividente, interes si alte forme de remuneratie pentru creditele actionarilor si cota de capital realizata de persoane fizice rezidente si non- rezidente a fost adoptata in 2011.

Cresterea impozitului pe profit. De la 1 ianuarie 2012 rata redusa a CIT de 12.5% a fost eliminata. O suprataxa de stat de 3% este perceputa pe venitul corporativ intre E 1.5 si 10 milioane de euro si o rata de 5% este perceputa pe profituri taxabile de peste 10 milioane de euro ce intra in vigoare de la 1 ianuarie 2012. Retinerea impozitelor pe venituri din investitii castigata de persoane juridice fara o locuinta permanenta in Portugalia a crescut de la 21.5% la 25%.

Cresterea contributiei de securitate sociala. Pentru a alinia ratele cu acelea din schema generala de securitate sociala, ratele de contributie ale angajatilor la regimul de securitate sociala a serviciului civil a crescut cu 1 pp din ianuarie 2011.

Alte cresteri ale impozitelor. Intrate in vigoare de la 1 ianuarie 2012 ratele minime si maxime ale impozitelor bunurilor imobiliare pentru proprietatile urbane au crescut cu 0.1 la suta.

Letonia

Scăderea impozitului pe venit personal. În 2011, rata generală a impozitului pe venit personal a fost redusă de la 26% la 25%. Indemnizațiile neimpozabile și indemnizații pentru persoanele dependente au crescut.

Creşterea contribuţiilor pentru asigurările sociale. Rata contribuţiilor pentru asigurările sociale a fost majorată cu două puncte procentuale din ianuarie 2011 pentru a compensa scăderea generală a ratei impozitului pe venit personal.

Alte creșteri de impozite. În 2011, impozitarea progresivă pe proprietatea clădirilor rezidențiale a fost dublată, de la 0.2% - 0.6% (0,1% din PIB). În plus, baza impozitului pentru bunurile imobiliare a fost extinsă, incluzând clădirile auxiliare, locuri de parcare și case și terenuri deținute de organizațiile religioase, dar care nu sunt utilizate în scop religios [0.03% din PIB].  Legea cu privire la declarația individuală de proprietate și raportarea venitului nedeclarat a fost adoptată începând cu luna iunie 2012. Se introduce posibilitatea de a legaliza veniturile impozabile nedeclarate anterior și își propune să îmbunătățească supravegherea asupra poziției financiare a unei persoane, în

29

special corectitudinea cheltuielilor suportate și plata impozitelor și legalitatea veniturilor obținute. [0.25% din PIB].

Slovacia

Creșterea veniturilor personale. De la 1 ianuarie 2011, deduceri personale de bază pot fi solicitate doar pe veniturile agregate de la ocuparea forței de muncă, activități comerciale și activități profesionale independente. Cuantumul deducerilor personale de bază și plafoanele relevante se bazează în general pe valoarea minimă de trai aplicabilă la data de 1 ianuarie a anului fiscal. Acesta a fost 185 euro în 2011 și 189 euro pentru anul 2012.

Creşterea contribuţiilor pentru asigurările sociale. De la 1 ianuarie 2011, beneficiile non-monetare acordate unui angajat, considerate ca venit impozabil pentru ocuparea forței de muncă, sunt, de asemenea, obiectul asigurărilor sociale și contribuțiilor de asigurări de sănătate.

Slovenia

Scăderea impozitului pe profit. Cu modificările la Legea impozitului pe profit aprobat în aprilie 2012 și se aplicbile cu efect de la 1 ianuarie 2012, dobânzile legale a fost reduse la 18% (de la 20%) pentru anul 2012. În plus, sunt avute în vedere ca în 2013 aceste dobânzi să ajungă la 17% , în 2014 la 16%, și 15% în 2015 Indemnizaţiile pentru investiții în echipamente și active necorporale a crescut de la 30% la 40%, iar capacul de 30000 euro a fost abolit. Scutirea impozitului pentru investiții în cercetare și dezvoltare a fost majorat de la 40% la 100%. Scutirea de impozit special regional pentru investiții în cercetare și dezvoltare a fost, prin urmare, abolit [global, 0,3% din PIB].

Alte creșteri de impozite. În conformitate cu legea privind impozitul bilanţului bancar adoptată în iulie 2011 o nouă taxă bancară a fost introdusă la 1 august 2011. Noua taxă se aplică băncilor autohtone, băncilor din statele membre al UE și băncilor din țări terțe care operează în Slovenia. Rata de impozitare este stabilită la 0,1% din baza de impozitare. Baza de impozitare este valoarea medie a activelor totale ale băncii în cursul anului fiscal. În anumite condiții, suma de impozitare poate fi redusă până la 0.167% din creditele acordate companiilor nefinanciare sau antreprenori privați.

Spania

Creșterea impozitului pe venit. În ianuarie 2011, guvernul a introdus două benzi/rate fiscale suplimentare pentru contribuabilii cu peste 120,000 euro și 175 000 euro, crescând rata de impozitare a fostului top marginal pe venit personal la 44% și, respectiv 45%. Din ianuarie 2012, guvernul a introdus o taxă progresivă suplimentară, temporară (care acoperă anii 2012 și 2013) aplicate pentru fiecare bandă de impozitare a bazei fiscale generale a Guvernului, ceea ce implică acum existența a șapte eşalonări (24.75%, 30%, 40%, 47% , 49%, 51% și 52%). În cursul anului 2012 și 2013, economiile și câștigurile de capital sunt impozitate în temeiul unui program progresiv de impozitare cu trei eşalonări: de 21% la prima 6 000 euro, 25% până la 24 000 euro, și 27% pe veniturile ce depăşesc 24 000 euro (în 2011, impozitatele erau de 19% 0-6 000 euro şi

30

21% pentru venituri de peste 6 000 euro). [ansamblu, 0,4% din PIB]. Cota impozitului aplicată în anumite tipuri de venituri din ocuparea forței de muncă și a veniturilor din activități profesionale a crescut la 21%, de la 1 spetembrie 2012 pana la 31 decembrie 2013. Deductibilitatea dobânzilor ipotecare pentru noi credite ipotecare luate pentru locuințe este abolită la 1 ianuarie 2013.

Scăderea impozitului pe venit. Din ianuarie 2012, (și cu efect de la 1 ianuarie 2011), guvernul a reintrodus impozitul pentru creditul fiscal de 15% pentru achiziționarea sau restaurarea reședinței principale pentru toți contribuabilii, indiferent de baza lor fiscală.

Creșterea impozitului pe profit. În martie 2012 au fost introduse măsuri destinate să crească impozitarea efectivă a veniturilor întreprinderilor (inclusiv cele ascunse), cum ar fi: amânarea de avantaje fiscale pentru fondul comercial provenit din achiziționări și de operațiuni de restructurare de afaceri (pentru care limita anuală de deductibilitate este o sutime din valoarea respectivă), o limită permanentă la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile (30% din profiturile operationale), reducerea la 25% (de la 35%) a limitelor deducerile de promovare a anumitor activități ; limite permanente pentru regimul "deprecierii libere" (introdus în 2010) pentru companiile mari, în timp ce pentru întreprinderile mici și mijlocii, această"depreciere liberă "este legată de crearea de locuri de muncă (pentru activele achiziționate înainte de 31 martie 2012, această stimulare se aplică cu anumite limite); o taxă specială de 8% pentru calificarea dividendelor din străinătate și veniturilor obținute din transferul de la companiile străine care operează în paradisuri fiscale sau jurisdicții similare. În urma măsurilor introduse de Decretul-lege regal 12/2012 din 30 martie 2012, au fost introduse reforme importante, cum ar fi: o nouă taxă specială de 10% aplicabilă la dividende și câștiguri de capital, care nu se califică pentru scutirea participării, limite pentru pierderi reportate, aplicate în 2012 și 2013 (50% - în loc de 75% - pentru companiile cu cifra de afaceri netă între 20 și 60 de milioane de euro, 25% - în loc de 50% - peste 60 milioane euro). Ratele tarifare pentru plata în cont au crescut la 23% (de la 21%), în cazul în care cifra de afaceri netă este între 10 și 20 de milioane euro, la 26% (de la 24%), în cazul în care cifra de afaceri este între 20 și 60 de milioane euro, la 29% (de la 27%) în cazul în care cifra de afaceri este de cel puțin 60 de milioane de euro. Calculul plății în cont ar trebui să includă 25% din dividende și câștiguri de capital acumulate. Suma minimă de plată la rata contului pentru companiile cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de € este stabilită la 12% (anterior 8%).

Scăderea impozitului pe profit. În Spania, o serie de măsuri au avut loc pentru încurajarea investițiilor și a ocupării forței de muncă de la 1 ianuarie 2011. Pragul cifrei de afaceri anuale care urmează să fie inclus în domeniul de aplicare al regimului special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) crește de la 8 milioane euro la 10 milioane euro. Mai mult, valoarea impozabilă impozitată la cota de impozitare redusă a fost majorată de la 120 202 euro la 300 000 euro. Companiile care au mai puțin de 25 de angajați și o cifră de afaceri sub 5 milioane de euro sunt impozitate la 20% pe profiturile lor anuale sub 300 000 euro, profiturile anuale care depășesc acest prag sunt impozitate cu 25%. Ca parte a măsurilor suplimentare luate în cursul anului 2011, pierderile raportate au crescut de la 15 la 18 ani pentru toate companiile. În același timp, valoarea pierderilor care vor fi reportate pentru companiile mari a fost limitată pentru anii fiscali

31

2011-2013 (până la 75% pentru companiile cu cifra de afaceri intre 20 de milioane și 60 de milioane de euro și de 50% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare).

Alte taxe modificate. Din ianuarie 2012, o taxă suplimentară temporară (până la 2013) se aplică pentru impozitul pe bunurile imobiliare (impozit local), pentru bunurile imobile cu o valoare cadastrală actualizată peste valoarea medie, în fiecare municipalitate. În septembrie 2011, impozitul net pe avere (“impuesto sobre el Patrimonio”) a fost restaurat temporar pentru anii 2011 și 2012. Scutirea pentru locuiţe aproape s-a dublat la 300000 € (anterior 150 253,03 euro) și suma fară scutirile de impozit (după aplicarea scutirilor de impozite specifice) a crescut substanțial la 700 000 euro(anterior: 108 182,18 euro). Un program special a fost aprobat pentru a încuraja regularizarea statutului fiscal privind venitul personal și corporativ.

Suedia

Scăderea impozitului pe venit. Din ianuarie 2011, indemnizația impozitului pe venitul de bază a fost majorată pentru persoanele de peste 65 de ani [0,2% din PIB].

Regatul Unit

Creșterea impozitului pe venit. Pentru anul fiscal 2012-2013 limita ratei de bază a fost redusă la 34 370 GBP (de la 35 000 GBP în 2011-2012). Indemnizația pe impozitul personal a crescut la 8 105 GBP. Începând cu anul fiscal 2010-2011, această indemnizaţie a fost redusă pentru venituri de peste GBP 100000 - pentru fiecare GBP la veniturile de peste GBP 100000. Această reducere se aplică indiferent de vârstă. Din aprilie 2011, indemnizaţia fiscală anuală de pensii-private a fost redusă de la 255 000 GBP la 50000 GBP. Din aprilie 2013, disponibilitatea de impozitare a indemnizațiilor legate de varsta va fi restricționată pentru beneficiarii actuali care au toate scutirile de impozit pe venit nelimitate si vor fi introduşi într-un plafon de 50000 GBP sau 25% la sută din venituri. Din ianuarie 2013, alocația pentru copii va fi retrasă printr-o taxă impozitul pe venit aplicată numai pentru gospodăriile in care există o persoană care caştigă peste 50000 GBP pe an; retragerea va fi treptată pentru gospodăriile cu cineva castiga intre GBP 50000 și 60000 GBP.

Scăderea impozitului pe venit. Din aprilie 2013, impozitul personal va crește la 9 205 GBP, iar rata suplimentară a impozitului pe venit (aplicabilă pentru sume ce depăşesc 150000GBP din 2010) va scădea de la 50% la 45% [-0.23% din PIB]. Scăderea impozitului pe profit. Din aprilie 2011, titlurile și rate de profit mici s-au redus de la 28% la 26% și de la 21% la 20% din aprilie 2012, cota standard a impoyitului pe venit a fost redusă la 24% [0,03% din PIB]. Scutirea ratei de impozitare pentru investiții în cazul IMM-urilor a crescut la 200%, în aprilie 2011, și în continuare la 225% în luna aprilie 2012. Introducerea unui regim special unei rate reduse de 10% pe profiturile corporative din brevete de invenție și alte tipuri de proprietate intelectuală (brevete Box) vor fi eliminate în peste cinci ani de la aprilie 2013. Vor fi introduse : "deasupra liniei" (ATL) de credit pentru R & D, cu o rată minimă de 9,1% înainte de impozitare.3

3http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/tax_report/index_en.htm

32

http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feconomy_finance%2Fpublications%2Feuropean_economy%2Ftax_report%2Findex_en.htm&h=wAQHNaLml