Evolutia Impozitelor Directe in Sistemul Fiscal Din Romania in Perioada 2008-2010

Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010

CUPRINS

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I

IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA 4

11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE4

12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE5

13 IMPOZITUL PE VENIT6

131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE 7

132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE8

14 IMPOZITUL PE AVERE8

15 IMPOZITUL PE PROFIT10

CAPITOLUL II

REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE 13

21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ13

22 IMPOZITUL PE PROFIT15

23 IMPOZITUL PE VENIT17

24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE19

241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI 19

242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN 22

243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT 23

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE 24

31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA

2005 -200624

32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN26

ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-201026

33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI

BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 201332

CONCLUZII ȘI PROPUNERI 39

BIBLOGRAFIE 40

1

INTRODUCERE

Icircn fiecare moment de dezvoltare al societății icirci corespunde un anumit nivel al

impozitelor nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări Specific evoluției impozitelor

icircn perioada postbelică este tendința creșterii lor icircn mărime absolută și relativă

Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creșterea numărului plăților creșterea

materiei impozabile precum și majorarea cotei de impunere

Rolul inițial unic al impozitelor a fost de natură financiară Acesta constituie principalul

mijloc de procurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltulelilor publice

Icircn perioada modernă impozitele au fost folosite ca instrument al intervenției statului icircn viața

economică o metodă prin care se reglează mecanismul pieței Icircn funcție de intenția

legiuitorului impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau fracircnare a unor

activități de creștere sau de reducere a producției ori a consumului unui anumit produs

Pe plan social rolul impozitelor se concretizează prin faptul că prin intermediul lor

statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut icircntre clase și grupuri sociale

icircntre persoane fizice și juridice Icircn acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanțelor

dintre nivelurile veniturilor

Impozitele directe icircn evoluția lor au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele

se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau avere

Caractristic acestor impozite este faptul că icircn intenția legiuitorului subiectul și

suportatorul impozitului sunt una și aceeiași persoană cu toate că uneori acestea nu coincid

Sunt echitabile au cuantum și termene de plată precis stabilite

Icircn perioada post decembristă sistemul fiscal a fost marcat de schimbări majore induse

de mecanismele trecerii la economia de piață și de necesitatea de armonizare a sistemului

fiscal romacircnesc cu abordarea și experiența fiscală a țărilor dezvoltate cu tradiție icircn economia

de piață

Astfel icircn ceea ce privește impozitele directe icircn domeniul impozitului pe profit s-au

aplicat cote diferite iar impozitul pe venitul populației a cunoscut evoluții semnificative mai

ales icircn impozitarea activităților independente

Prin urmare impozitele directe reprezintă instrumente veritabile cu ajutorul cărora

organele de decizie influiențează dezvoltarea economico-socială a țării

Lucrarea este structurată icircn trei capitole

2

Capitolul I Conține o caracterizare generală a impozitelor directe și locul pe care icircl

dețin acestea icircn cadrul sistemului fiscal din Romacircnia Icircn acest capitol sunt detailate

principalele impozite directe impozitul pe venit impozitul pe profit și impozitul pe avere

Capitolul II Sunt prezentate normele de aplicare a impozitelor directe icircn Romacircnia și

reglementarea acestora așa cum este prevăzută icircn Codul Fiscal sfera de cuprindere a

impozitului scutiri anul fiscal cotele de impozitare

Capitolul III Prezintă o analiză a evoluției impozitelor directe icircn cadrul sistemului

fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008 ndash 2010 Principalele măsuri icircn domeniul politicii fiscale

și perspective macroeconomice monetare fiscale și bugetare icircn perioada 2008 ndash 2010 icircn

Romacircnia

3

CAPITOLUL I

IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA

11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE

Icircn evoluția lor impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele

se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau pe avere

Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere Ele s-au practicat și icircn

oracircnduirile precapitaliste dar au cunoscut o extindere și o diversificare mai mare icircn

capitalism La icircnceputul secolului al XX-lea icircn locul impozitelor așezate pe obiecte materiale

sau pe activități deci impozitele reale au apărut impozitele stabilite pe diferite venituri

(salarii profit rentă) sau pe avere (mobiliară sau nemobiliară) deci impozite de tip personal

care au adus printre plătitorii de impozite și marea masă a muncitorilor și funcționarilor

Impozitele directe prezintă anumite trăsături distinctive astfel

sunt impozite nominative ce cad icircn sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice

se stabilesc icircn funcție de veniturile sau averea contribuabililor pe baza cotelor de

impozit prevăzute de lege

au un cuantum și termene de plată precis stabilite acestea fiind aduse din timp la

cunoștința plătitorilor

subiectul și suportatorul sunt icircn intenția legiuitorului una și acceiași persoană

tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului

bdquonominativrdquo

Analizacircnd caracteristicile enunțate se observă că impozitele directe sunt mai

echitabile și deci mai de preferat decacirct impozitele indirecte deoarece la acestea din urmă

consumatorii diverselor mărfuri și servicii nu au posibilitatea să cunoască momentul și mai

ales suma plătită statului cu titlu de impozite indirecte

Potrivit indicatorilor specifici privind finanțele din Romacircnia luați icircn considerare la

ordonarea veniturilor bugetare impozitele directe sunt clasificate astfel

I Impozitul pe profit (bugetul de stat și bugetele locale)

II Impozite și taxe de la populație (bugete locale)

Impozitul pe clădiri de la persoane fizice

Taxa asupra mijloacelor de transport obișnuite deținute de persoane fizice

Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

4

Alte impozite și taxe de la populație

III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)

IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)

V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)

VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)

Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte

persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)

Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul

asigurărilor pentru șomaj)

Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați

(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)

Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere

simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor

personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea

indirectă

12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE

Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară

internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile

economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada

descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat

denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul

de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important

icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor

reale

Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care

dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a

subiectului impozitului

Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a

determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și

liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile

industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot

criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși

5

desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn

considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație

Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor

și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai

cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora

s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul

dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul

dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut

Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri

aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu

erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei

Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri

mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să

asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și

acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini

familiale deosebite

Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de

mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a

icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub

forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere

13 IMPOZITUL PE VENIT

Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii

sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit

considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care

realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care

realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub

forma rentei

Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct

și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse

131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE

6

Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un

anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul

acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit

diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează

venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo

unde e cazul

Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri

icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri

venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi

la sumele icircmprumutate etc

Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor

fizice

- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă

- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin

Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd

veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un

tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după

impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se

supun unei noi impuneri

Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din

diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn

țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie

Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la

impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată

Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe

ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul

pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere

a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel

stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea

impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent

prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului

stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se

decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor

7

fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe

dividende

132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE

Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de

societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat

veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni

societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată

societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate

juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot

opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice

Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn

funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de

persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății

și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de

societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei

persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor

societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice

La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă

de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la

dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății

icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn

final la dispoziția societății

14 IMPOZITUL PE AVERE

Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate

asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară

sub trei forme și anume

Impozitele propriu-zise asupra averii

Impozitele pe circulației averii

Impozitele asupra creșterii averii

a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri

8

- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă

- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile

fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit

permanent

Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele

a Impozitele pe proprietăți imobiliare

b Impozitele asupra activului net

Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor

practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra

mijloacelor de transport

b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate

asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta

Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim

- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni

impozitul pe donații)

- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate

1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită

drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ

succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de

icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia

Germania) icircn condițiile progresivității impozitului

Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este

reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care

grevează succesiunea

2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe

calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl

constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii

impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor

Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar

3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep

cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de

impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de

valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc

9

Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de

icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția

publică de profil

Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea

impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune

c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare

pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de

impozite de impozite se includ

1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară

2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc

Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital

a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare

(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de

acțiunea proprietarului

Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi

de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei

localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de

locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)

Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu

profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului

care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit

Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit

15 IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului

public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor

fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare

națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea

unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii

Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există

numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate

crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții

10

economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a

sancțiunilor prevăzute de lege

Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii

impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc

Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește

stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește

stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn

consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil

Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din

Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe

acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată

Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale

căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita

capitalului vărsat

Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și

sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de

impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea

profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende

Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici

se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil

cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică

asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă

contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte

a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile

prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata

unui impozit de 5 aplicat acestor venituri

pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul

impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani

Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și

cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile

neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile

Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ

veniturille din exploatare

venituri financiare

11

venituri excepționale

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care

sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor

Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ

cheltuieli de exploatare

cheltuielile financiare

cheltuieli excepționale

Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt

aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale

Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de

icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice

județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi

La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și

legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea

cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia

reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate

12

CAPITOLUL II

REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE

21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ

Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor

(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei

(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei

(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă

cum urmează

a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține

contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și

impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea

unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul

impozabil sau venitul net

b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare

cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la

altă dată prevăzută icircn norme

(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn

moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de

Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme

Veniturile icircn natură

(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau

icircn natură

(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului

de piață pentru bunurile sau serviciile respective

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui

impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn

considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții

pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției

(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau

cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață

13

al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al

tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele

metode

a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii

comparabile către persoane independente

b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau

serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare

c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de

revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu

vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit

d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind

obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de

a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia

b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia

c) dividende de la o persoană juridică romacircnă

d) dobacircnzi de la un rezident

e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială

a sediului permanent

f) redevențe de la un rezident

g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența

este o cheltuială a sediului permanent

h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea

resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn

Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare

situate icircn Romacircnia

i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana

juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe

ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă

proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia

j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat

k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările

de servicii accesorii acestui transport

14

l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu

dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt

cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia

m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de

administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice

romacircne

n) comisioane de la un rezident

o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul

p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă

veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de

către alte persoane

q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia

r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia

s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei

persoane juridice romacircne

Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane

denumite icircn continuare contribuabili

a) persoanele juridice romacircne

b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent icircn Romacircnia

c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn

Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică

d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți

imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o

persoană juridică romacircnă

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile

realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest

caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana

juridică romacircnă

Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează

15

a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice

sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate

b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent

c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră

o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul

impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane

d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu

proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare

deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri

e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care

realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică

asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente

Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili

a) trezoreria statului

b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și

disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu

modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele

publice locale dacă legea nu prevede altfel

c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor

d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat

e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate

pentru susținerea activităților cu scop caritabil

f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor

produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu

condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru

icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de

consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni

specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca

urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de

proprietate

g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru

veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului

nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a

16

Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului

superior cu modificările ulterioare

h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari

recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu

modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și

care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii

pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune

i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii

j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii

k) Banca Națională a Romacircniei

l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii

Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului

impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul

pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului

Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un

contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada

impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat

Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului

39 și sunt numite icircn continuare contribuabili

a) persoanele fizice rezidente

b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin

intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia

c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia

d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente

Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit

icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri

a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile

obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei

17

b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai

veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de

venituri prevăzute la articolul 41

c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin

intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent

d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn

Romacircnia venitului salarial net din această activitate

e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39

litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund

categoriei respective de venit

(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul

(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru

veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al

patrulea an fiscal

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse

impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele

a) veniturile din activități independente

b) veniturile din salarii

c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor

d) veniturile din investiții

e) veniturile din pensii

f) veniturile din activități agricole

g) veniturile din premii și jocuri de noroc

h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare

i) veniturile din alte surse

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente

salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16

aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac

excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din

investiții și jocuri de noroc

Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin

excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul

contribuabilului survine icircn cursul anului

18

24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE

Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale

fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn

mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice

Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse

impozitul și taxa pe clădiri

impozitul și taxa pe teren

taxa asupra mijloacelor de transport

taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate

impozitul pe spectacole

taxa hotelieră

taxe speciale

alte taxe locale

241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI

Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual

impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit

Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al

comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea

Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-

teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor

juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina

fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință

după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri

Calculul impozitului pentru persoane fizice

Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin

aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii

Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea

suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă

corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator

Valoarea impozabila ndash leimp -

19

A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic

806 478

B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic

219 137

C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic

137 123

D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic

82 54

E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D

75 din suma care s-

ar aplica cladirii

75 din suma care s-ar

aplica cladirii

F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D

50 din suma care s-

ar aplica cladirii

aplica cladirii

Sursa Preluare din Codul fiscal

Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn

care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție

corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator

Tabelul nr12 Coeficienti de corectie

Zona in

cadrul

localitatii

Rangul localitatii

0 I II III IV V

A 260 250 240 230 110 105

B 250 240 230 220 105 100

C 240 230 220 210 100 095

D 230 220 210 200 095 090

In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8

apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010

Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după

cum urmează

a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a

anului fiscal de referință

20

b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani

inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință

Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un

impozit pe cladiri majorat după cum urmează

a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu

b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu

c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de

domiciliu

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei

cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin

hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu

icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare

Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare

modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are

obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi

declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective

Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii

valoarea impozabilă se reduce cu 15

Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea

impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare

icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică

Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de

referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al

Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii

icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat

prima reevaluare

Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga

durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli

a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar

b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din

contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului

conform prevederilor legale icircn vigoare

21

c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la

scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator

Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată

icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe

calea amortizarii

242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN

Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn

proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul

acestora

Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și

pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul

pe teren se datorează de către proprietar

Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar

datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot

stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul

pe clădiri

Impozitul pe teren nu se datorează pentru

a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice

b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru

agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare

terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea

suprafeței solului

c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului

administrate de Regia Autonomă

243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat

icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn

care icircn prezentul capitol se prevede altfel

22

Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații

administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după

caz

Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar

pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar

Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență

impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator

Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de

transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol

Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport

se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de

200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator

Tabelul nr13 Mijloace de transport

Nr crt

Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune

din aceasta -

1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv

8

2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv

18

72

144

5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de

pana la 12 tone inclusiv30

8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE

23

2005 -2006

Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale

care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei

adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului

2006

Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost

a) perfecționarea impozitului pe profit

reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16

unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea

cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea

proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o

persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16

extinderea bazei de impozitare prin

- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor

icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării

- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20

din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție

amortizabile

b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor

microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil

neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii

de contribuabili

c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au

constat icircn

- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane

fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre

18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de

venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea

economică prin stimularea investițiilor

Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la

procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea

veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această

24

abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul

de declarare

- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau

cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii

pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15

milioane lei anual

prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a

200 de euro pe an

prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri

estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an

cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie

Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost

Icircn domeniul impozitului pe profit

- extinderea numărului de contribuabili

- extinderea bazei impozabile prin

restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil

pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin

eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili

eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate

neconforme cu principiile Uniunii Europene

Icircn domeniul impozitului pe venit

aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn

timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului

aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net

renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților

imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb

Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de

persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor

obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25

S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd

de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne

constantă

Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri

25

icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra

mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului

majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra

succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la

data decesului proprietarilor bunului

32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN

Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010

comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel

Tabelul nr 31

Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010

Denumire indicator 2008 2009 2010

Impozit pe venit

profit și

cacircștiguri de capital de

la persoane juridice

11783340 14477345 15237165

Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500

Alte impozite pe

venit profit și

1401340 1656045 1791665

SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010

26

Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada

2008-2010

Tabelul nr32

Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-

2010

Impozit pe venit profit

și cacircștiguri de capital

de la persoane fizice

2181700 4116100 4696314

Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115

Alte impozite pe venit

profit și cacircștiguri de

capital de la persoane

fizice

110 500 2000

Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010

27

Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada

2008-2010

Tabel nr33

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Denumire indicator 2009 2010

Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042

Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061

Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610

Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260

Impozit pe venituri din pensii 346300 441797

Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802

Impozit pe veniturile din transferul proprietăților

imobiliare din

patrimoniul personal

835706 895258

Impozit pe venituri realizate de persoane fizice

nerezidente

74000 122995

SursaBugetul de stat 2009 și 2010

28

Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Tabel nr34

Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662

Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260

Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de

valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte

operațiuni

2599 323

Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn

regim de consignație și din activități desfășurate pe baza

unui contract de agent comision sau mandat comercial

56000

119130

Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă

tehnică judiciară și extrajudiciară

4200 6292

Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din

premii și din prime icircn bani și sau natură

47500 92055

29

Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Tabel nr35

Impozitul pe venit de la persoane juridice

Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000

Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale

societăților

comerciale și organizațiilor economice străine

28000 3800

Impozit pe venitul realizat de persoane juridice

nerezidente

751325 799000

30

Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice

Tabel nr36

Impozitul pe profit de la persoane juridice

Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500

Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000

Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite

sau din

nerespectarea Legii privind protecția consumatorului

629

325

31

Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice

Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn

anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate

de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente

ale contextului economic internațional

In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică

cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn

principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum

ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din

sectorul bugetar cu 25

In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului

situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția

economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea

au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an

Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră

că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va

32

marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn

2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică

trecerea pe plus a economiei

Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă

arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia

zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene

a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe

sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice

Importante sunt perspectivelebdquo

Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte

cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de

profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING

Bank Romania

Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și

anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului

indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn

2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi

masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor

grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe

Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul

viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea

economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al

Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice

icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor

europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza

economia UE și crea dificultăti de finanțare

Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal

economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu

12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe

cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ

nemodificată

Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a

trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la

icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii

33

doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru

2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor

macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn

Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost

implementate deja

Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va

accelera la 2 - 34

Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea

Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01

Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea

ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009

Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn

vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la

Uniunea Europeană

Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici

icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit

anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții

economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății

impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului

impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală

icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a

veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică

icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi

realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene

conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate

directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele

impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA

pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității

icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu

Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9

Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu

masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă

pentru utilizarea anumitor infrastucturi

34

Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede

măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar

şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină

icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil

Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9

din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel

programat

Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt

- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni

foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA

Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens

efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale

- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor

- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi

pentru limitarea volatilităţii activităţii economice

Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor

structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor

structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea

stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice

Obiectivele mixului de politici economice sunt

- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont

de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al

politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită

pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar

contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul

consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a

deciziilor de consum

Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a

costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare

odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii

aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar

ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei

de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului

privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin

35

reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de

disponibilizare

- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu

atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea

să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere

Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt

-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu

Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se

prevede un deficit de 25 din PIB

Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost

determinată de

1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut

1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării

economice sub aşteptări

1048633 creşterea evaziunii fiscale

1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale

pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general

consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii

Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata

ciclului economic

1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn

continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari

1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea

responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege

prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi

cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe

termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv

2012 trebuie să fie respectate de bugetul public

Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd

cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată

prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele

bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să

evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul

calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va

36

diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din

PIB

Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce

necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie

pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn

sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea

ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul

de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real

amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate

cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o

corecţie fiscală chiar mai pronunţată

Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume

- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu

accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea

icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii

sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară

Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară

accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii

solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea

ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor

Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor

formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi

acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro

sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor

financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru

pasive

- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu

Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia

sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri

agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională

dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi

adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului

bugetar pe termen mediu

37

- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii

veniturilor colectate pe parcursul recesiunii

1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de

TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului

marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost

aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010

1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri

mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente

de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a

Codului de Procedură Fiscală icircn sensul

(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele

bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii

procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului

(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor

provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege

(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi

(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de

performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)

- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare

Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări

substanţiale acestui cadru instituţional astfel

1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale

1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului

1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul

bugetar

1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii

Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului

Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea

calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn

conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale

1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale

38

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va

sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a

veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari

Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe

pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație

modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene

O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor

contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi

promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească

Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca

economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală

pentru fiecare contribuabil

Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea

numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și

drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora

Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să

evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni

Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare

finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană

Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală

excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa

fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării

afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea

bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală

Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene

Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn

domeniul impozitelor directe

Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere

al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice

Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe

veniturile realizate de persoanele fizice

39

BIBLOGRAFIE

1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică

București 2003

2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru

CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007

3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed

Sitech Craiova 2005

4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto

Constanța 2001

5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman

București 2001

6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009

7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto

Constanța2009

8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007

9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed

Sylvi București 2004

10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed

Muntenia Constanța 2003

11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007

12 www mfinantero

13 www bnrro

40

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
- - 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
  - 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
  - - 14 IMPOZITUL PE AVERE
    - 15 IMPOZITUL PE PROFIT
    - - CAPITOLUL II
      - REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
      - 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
        
        
        
        
        
        
        
        CAPITOLUL III
        
        STUDIU DE CAZ
        
        
        31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
        
        
        
        33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
        
        
        BIBLOGRAFIE

Page 2: Evolutia Impozitelor Directe in Sistemul Fiscal Din Romania in Perioada 2008-2010