Anulu VI. — Nr. 82. Pesta, domineca in 10 22 optovre 1871. Ese de dóue ori in septemana : Joi-a si Do-tnince'a ; éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune. pentru Auetria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. . diumetate de anu . . . . 4 fl. v. a.

, patrariu 2 fl. v. a. PENTRU ROMANI'A et STRAINETATE :

l>8 anu irtregu 12 fl. v. a. ., diumetate de anu . . . . 6 il. V. a.

Pesta, in 9/21 optomvre 1871.

Cris'a din Viena, atâtu cea ministe­riale câtu si cea constitutiunale, - unii scriu cà s'a carpitu, alţii pretind u cà s'a incurcatu si mai reu. Nime insa im crede, cà s'ar fi deslegatu.

Dupa-ce marti si mercuri si joi nainte de médiadi, miniştrii intre sine in dife­ritele loru grupe, tienura conferintie preste conierintie : joi dupa médiadi in fine — intr'adeveru avù locu consiliulu celu mare comunu, sub presiedinti'a Domnitoriului, care consiliu ieri sè se fia continuatu si incheiatu.

Resultatulu — nu se póte sei in tóta form'a si totu cuprînsulu seu ; atât'a insa se concede din tóte părţile cà — prin o co'ntielegere óresi-care a succesu a stntori rescriptulu catra Diet'a din

Va se dica, are sè fia o carpéla — de joi, (dar chiar de joi,) pana mai apoi

INA

Cercuri, aprópe de Andrássy, si chiar organulu acestuia, „P. Lloyd," vréu a avé insciintiari telegrafice, cumca deslegarea provisoria, esita dmtr'unu compromisu intre Bevst, Andrássy si Hohenwart — ar fi, in putiene cuvinte cà : Articlii fundamentali ai Boemiei se priraescw in generalitate de basa a trans-actiunei, si se recunósce loialitatea re­presentantiloru tierei ; dar pentru stato-rirea definitiva constitutiunale Boemia se chiama la Senatulu imperiale.

Cestiunea personale a Ministriloru. remane in statu quo, pana sè se véda resultatulu noului rescriptu. —

Foile guvernementali din Pesta, mai ieri si alalta-ieri — abia sciau sè-si ascundă temerile, pana si perplessitatea. Dar si pre cele opositiunali le cuprinsese unu feliu de panica. Cum nu, candu ele tóte vedeau cà diu Andrássy este trasu in cérta ; audiau ca elu s'a aruncatu mai cu totulu in partea lui Beust si a nem­tiloru, — impinsu firesce chiar si de ai sei ; si cà deci in casulu forte posibilu, d'a învinge Hohenwart cu cehii, cris'a ne-aperatu trebuia sè se estinda si a su­pr'a Ministeriului dlui Andrássy si —sè atace tóta sistem'a atâtu de artificiosa si buna — a magiarismului omnipo­tentei

Inca ieri „P. Lloyd" erá forte po-somoritu si cu fruntea plina de cretiure. Astadi, in urmarea depesieloru mai nóue, iritatiunea a mai scadiutu, si deja ofi-ciosele începu a spelá pe diu Andrássy de supositiunile cà — dóra elu s'ar fi aliatu, ori chiar identiíicatu cu un'a séu cealaltă parte, si cà dóra ar fi sè se té­ma de consecintie!

Cam asemenea s'a intemplatu si in Praga. Acolo de marti in cóci, tienendu-se cà opulu de impactiune ar fi peric-litatu, opiniunea publica din óra in óra se iritá si alarma, in câtu folle de mer­curi deveniseră aprópe revolutiunari ! „N'ar. List." se sprimà, cà — déca pro­punerile dietei boemice s'ar respinge, caotele din Austria n'ar mai lasá alta orientare si scăpare pentru popóra, de câtu — séu spre Berlinu, séu spre Pe-tropole ! ! — „Politik11 érasî ajunsa a fi confiscata pentru asprimea limbagiului seu, isbitoriu in tóte pàrtile si pana susu la tronu!

Astadi, si acolo spiritele s'au mai domolitu, si ele se magulescu cu speran-ti'a, cà — desi póte in persóne se va fa­ce vr'o schimbare, (a nume despre esirea dlui Schăffle dîn Ministeriulu cislaitanu se vorbesce,) — si póte dóra si in forme sè se fia primitu vr'o modificatiune, essin-ti'a totuşi va remané ne-atinsa.

0 aparitiune de mare momentu, de si pré durerósa s'a observatu la acés­ta ocasiune, adeca : nu numai cà Unga­ria prin Ministrulu presiedinte alu seu, precum si prin clubulu deákistu si prin díaristic'a sa guvernementale se ingerà si influintià in certele de din colo, ci — chiar si in tierile străine se fecera manifestatiuni influintiatórie. Adûnàri di­verse prin Germania, tóta press'a pap-germana, pana si press'a venale din Lon­dra, 'si redicara vócea pentru dualismu si supremati'a nemtiloru in Austria ! Si apoi Austro-Ungaria nóstra sè fia unu statu de sine, unu statu cu potere pro­pria de viétia?! Tocmai ca Turcia. Si acolo toti vecinii se amesteca in tóte a-facerile de organisare interna. — La a-césta dóga au adusu dualismulu pe bié-t'a Monarchia austriaca !

Monarchulu — tóte le vede acu­ma ; dar — ce-o se faca candu elu n'ar vré sè vateme pre domni ! — Dar dom­nii multu mai putiena gratia au pentru Monarchu. Ei conspirară cu frundia si cu iérba, si puseră tóte in lucrare, mintiuni, denunciatiuni, coruptiuni, intimidări, comploturi — in contra impacatiunei cu cehii. Astfeliu — noi nu ne-am mirá déca opulu de impacatiune s'ar suspinde séu chiar respinge !

Sed quid tune ? ! —- Ce alt'a, de câtu — confusiune si mai mare. —

„ Wanderer" de Viena, cunoscutu de ma-giaronu essaltatu, plesnesce de necasu, pentru ovatiunile ce serbii fecera si continua a face anteluptatoriului loru Dr. Mileticiu. In neca-sulu, seu bietulu organu, intr'o corespundintia a sa din Pesta, merge pana a întreba cà : bine, dar ce au serbii, ce ii dâre, — ce nedreptăţi H face loru guverniulu magiaru, de[mergu ei atâtu departe in demonstratiunile loru?! — Apoi aci spune o mintiuna de cele mai colosale : „In Banatu, la judecăţi si in administratiunea po­litica, limb'a serbésca este cea oűciale ! La inve-tiamentu este limb'a loru." Ei bine, ce mai vreu?!

Acésta pretensiune nici este adeverata, nici n'ar poté fi adeverata ; Caci in Banatu — maioritatea poporului este romana Limb'a ofi-ciósa insa, si asemenea sl limb'a invetiamentu­lui superioru si prin institutele de statu, nici este cea romana, a maioritatii, nini cea ser­bésca séu nemtiésca, a minoritatiloru mai con­siderabile, cl este cea magiara, a minorităţii disparetórie ! —

Dar „Wanderer", candu pretinde, cà — serbii n'au causa de nemultiamire si de demon-stratiuni contra guverniului magiaru, càci lim­b'a loru este cea oficiale in Banatu, — prin acést'a insusi recunósce cà — déca limb'a po­porului nu este cea oficiale,precum intr'adeveru in Ungaria la tóte poporale nemagiare nu este, atunci poporale au dreptu d'à fi nemultiamite si a se manifesta dusimane guverniului

Éta cum, in valv'a necasului loru, con­trarii nostri chiar ni recunoscu dreptulu de opositiune contra guverniului si politicei magia-re de astadi / —

Astadi „P. Lloyd", in duoi articli de fondu vine a ni demustrá, cà in Austria, (fires­ce in Monarchi'a intréga,) o dreptate, un'a sia-ceeasi pentru toti si intre tóte impregiurarile, adeca dreptatea moralei nu essiste, cl — ceea-ce se numesce dreptate la noi, in legile nóstre, este unu puru arbitriu, ce se inverte dupa cum sufla ventulu de susu. Si „P. LI." aduce essemple, dovedi eclatanţi despre acést'a.

A duóu'a vine a ni a^etá organulu dlui e. Andrássy cà — principiuîu de dreptu natiunale egalu nu este compatibilu cu constitutiunalis-nxulu, ci acel'a s'ar poté réalisa numai pre ca­lea absolutismului prin administratiuni natiu­nali teritoriale. —

Cumca in manele domniloru stepanitori nici justiti'a, nici egalitatea natiunale nu sunt

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespun­dinti ai nostri, si de-adreptulu la Redactiune StatioiiKjras.se Xr. 1, unde Bunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Redsctiunea, administratiunea séu speditur'a; câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publica.

- H X X R -

Pentru amincie si alte coinunic.itiuni de in­teresu privatu — se respunde câte 7. cr. de linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pentru una data

B6 antecipa.

posibile, fiindu cà ele se falsifica, néga si de­grada : acést'a este de ce nimenea onestu si cu minte nu póte sè se indoiésca, fiindu cà in tóta di'a es periinti'a dà dovedi cu gramad'a. Dar insd — consecintiele ce urma de acl — a ui-tatu sè ni le spună diupanulu „P. Lloyd !" Ele sunt, cà deci Austro-Ungaria si cu constitutiu-nalismvlu loru n'au raţiune morala d'à essiste !

Unu statu, séu complessu de staturi, un­de dreptatea si egalitatea — nu essiste si nu incape, este o abnormitate, unu morbu, o pe-deca in procesulu de deuvoltara si perfeptiune a omenimei. -

„ALBINA," in nrulit ei mai nou, publica unu articlu, inearcatu de cèle mai impetuóse invective contra ungu­riloru. Aceştia urma celu mai violinte obsolu-tismu contra Romaniloru ; in Diet'a ungurésca nici nu se permite romaniloru a vorbi in limb'a loru natiunale; intre astfeliu de impregiuràri romanii nu potu consideră acésta Dieta decâtu de unu medilocu pentru sugrumarea loru. Legi­le ce face acésta Dieta, ei, romanii, nu le potu recunósce, si ei li se vor supune numai pana atunci, pana ce Ungurii au in mana poterea."

Cu aceste putiene, dar drastice cuvinte, „P. Lloyd,a organuiu dlui c. Andrássy, ié no­tifia despre articlulu nostru din urii 80 si 81 : „Se vorbimn pe facia etc. "

Suntemu dedaţi a vedé pururiá — ori ignorate, ori falsificate cuvintele nóstre. Nu póte sè fia altfeliu, candu domnii de la potere ni sunt inamici principiali; candu adeca ei nu vor sè scie de drepturile si pretensiunile nóstre natiunali.

Cu câtu mai logicu si politicesce mai corectu vom argumenta noi, cu atât'a domniloru stepa­nitori ai nostri si — firesce sl organeloru loru, mai putienu li plăcu, mai putienu li vinu la socotéla cuvintele nóslre ; si — cu atât'a deci ei mai multu vor tindo a le ignorá, séu — dé­ca ele li se imparu bune de intrebuintiatu in contra-ne, cu atâtu mai infamii le vor falsifica.

De o suta de ori am disu diaristicei ma-giare si magiarone : Sè ni traducă si reprodu­că cuvintele cu buna credintia si acuratétia, apoi măcar sè ne duca la spendiuratori cu ele ; insa — Juda celu fora de lege nu vré se 'n-tieléga. Cine va ceti cuvintele mai susu citate din „P. Lloyd," cine va audi cà articlulu din ceBtiune alu nostru, este plinu de cele mai im-petuóse insulte, séu atacuri contra Unguriloru, — si apoi va luá a mana „Albina," si va ceti acelu articlu alu nostru ; — deca va fi sè aiba onóre in peptu-si măcar numai câtu o sementia de mustariu, va trebui sè marturisésca, cà in acelu articlu nu se afla nici urma de atacu séu afrontu impetuosu contra Unguriloru ! —

Cu regimulu dlui o. Andrássy, si eu ma-melucii lui, cari mare parte nici nu sunt magia

— cu aceştia si cu sistem'a loru de apesa-re a popóraloru, avemu noi de lucru. In contra acelor'a sunt îndreptate atacurile nóstre, si noi — am plânge lacrime de cea mai mara dore­re, candu am ajunge se credömu vre o data, cà — vUngurii", „poporulu ungurescu, se i-dentifica cu domnii de astadi de la potere !

Nici n'am vorbitu noi in acelu articlu de­spre toti romanii, nici nu i-am pusu facia cu toti ungurii ; cl — curatu am sp'.icatu fatal'a pusetiune a romaniloru ardeleni facia de guver­niulu ungurescu si de sistem'a politica a lui de astadi. —

Nici n'am atinsu pentru prim'a óra — a-césta causa, in acestu intielesu si cu acelesi es-presiuni. Ér cà astadi acésta limba si logica, dore mai multu, si cà „P. Lloyd" semte trebu­inti'a d'a li dá o traducere si esplicatiune falsa, cualificandu-le de cele mai impetuóse invecti­ve : n'avemu de câtu sè-lu compatimimu ! Pri-cepemu cà am atinsu bub'a chiar unde ea óre astadi mai multu.

Nu, domniloru guvernementalisti, noi inca n'am ajunsu la afronturile impetuóse — nici facia de guverniulu dlui Andrássy, celu

atâtu de inamicu causei nóstre natiunale, essis-tintiei si desvoltatiunei nóstre, — ér facia de naţiunea magiara nici n'am dori sè ajungemu vre o data ; si — credemu cà, pe langa tóte maiestríele vóstre, nici pe naţiunea magiara nu o veti amăgi, sè faca causa comuna cu voi si sè se espuna urei si dusimaniei tuturoru po­póraloru, cu cari ea este avisata a trai in fră­ţietate. —

Si ca de încoronare a acestoru respicatiuui ale nóstre, sè ni fia permisu a luá cunosciintia aici despre unu articlu, ce „Magy. Újság" pu­blica in nrii de ieri si astadi,sub titlulu : „Din Ardélu despre Ardélu". Acestu articlu in multe privintie inféra cum se cade, politica de astadi a guverniului ungurescu: o politic'a, in celu mai mare gradu inamica popoi ului, progresului patriei chiar.

Vomu eatrago numai câte-va pasagia mai marcante.

„Ardélulu, dupa legea electorala ce custa, nici n'are o representatiune a poporului. Gu­verniulu alege pre cine i place. Cate o escep­tiune, intaresce numai regul'a."

„Nici cà au ardelenii catra deputaţii loru nici stima, nici încredere. Facu a supra-le versuri batjocuritórie."

„Dar ei, ardelenii, nu se porta ou vr'unu respeotu nici in privinti'a dietei insesi, nici catra guverniu, - — pentru cà interesele tierii se postpunu intereseloru guverniului."

„Are Ardélulu comunioatiuni, industria si comerciu ? — N'are. Are instrucţiune popo­rale ? — N'are ; si asia se pare cà — nici nu va avé /"

„Pentru tóte câte se pretinde de politic'a intereseloru essistu bani, numai pentru instruc­ţiunea poporului nu." f

„Numai pe langa astfeliu de politica póte diu Andrássy si cu colegii sei sè remana la guverniu; nesciinti'a, stupiditatea, este unu bastionu de aperare pentru acestu guver­niu." -

„Prin uniune Ardélulu a devenitu aseme­nea îndreptatitu cu Ungaria; dar — numai pe hârtia"

„Prin acést'a nu vomu sè dicemu cà in Ungaria nu sunt nedreptatiri, ci cà — in Tran­silvania suut inca mai multe."

„Asia se 'mpare cà guverniului Transil­vania astfeliu place precum e ; pentru cà se teme de ea. De ar fi ea altfeliu, deputaţii ei n'ar votá cu „igen," da, — decâtu pentru de a trânti pe acestu guverniu"

Tóte acestea, desi scrise de unguru si in­tr'unu organu magiaru, le subsoriemu cu am­bele mani, din cuventu in cuventu. Destula dovéda cà nu ai unguriloru contrari si ataca­tori suntemu, — ci ai despotiloru tierei si im-pilatoriloru de popóra. —

Congressulu Diarigtiloru romani, despre carele amintiramu de curendu sl noi si pentru carele impoteriramu sl noi unu delegaţii alu nostru, in di'a de 1/13 opt. intrunindu-se in Bucuresci in sal'a Ateneului, in numeru considerabilu, pentru acea dia, dupa cum ni spunu foile din capital'a României, s'a consti-tuitu numai provisoriu si a luatu numaî una decisiune, in privinti'a inceperei desbateriloru formale, de domineca in 3/15, in sal'a fostului otelu Lazaru.

Despre urmàrile mai departe, primimu de la representantele nostru urmatóri'a depesia telegrafica :

Bucuresci, 20 opt. 9 óre 20 minute nainte de médiadi.

Onor. Redactiîini a Albinei in Pesta.

Congressulu Diaristiloru romani, consti-tuitu definitivu, vota recunoscintia e-terna primiloru publicişti romani : Asa-chi, Eliade si Baritiu. 0 comissiune or-ganisatória are sè statorésca principiale si agendele Congressului. Siedintiele pu­blice se suspindu pentru ca comissiunea sè póta lucrá. Dupa inceputu se nutrescu

sperantie de resultate frumóse — Julianu Grozescn.

La cestíitiieá Strousberg. Precandu foile pposiţiunale din Bucuresci

si preste totu din România, de Ia convocarea Camerei la sessiune straordinaria incóci, totu mereu striga alarmandu lumea, cà — guver-niulu actualu voiesce a reasume in Camera caus'a Strousberg, si a face pressiune a supr'a Camerei ca sè primésca unu arangiamentu mai favorabilu pentru detienatorii de oblegştiuni, — de o data firulu electricu vine a ni anunciá, cà juriulu denumitu in acesta causa, conformu oonventiunei, si-a adusu veredictulu si acest'a e : nimicirea concessiunei ! — ér guverniulu celu multu banuitu, a sl facutu despre acésta areta-re la Berlinu, provocandu pe proprietarii de oblégatiuhi, ca in 30 de dile sè se formedie in consorţi», si so ' ié ei de a dreptulu clădirea si administrarea mai de parte a drumului ferata, — fiindu cà de altmintrelea statuiu romanu se va ingrigf de tote. Itr'aceea si pana se voru decide proprietarii particulari, guverniulu Ro­mâniei a pusu man'a in fapta pe drumulu de feru din cestiune si pe intréga administratiunea lui. Acesta a fostu neaperatu de lipsa, pentru cà in timpulu din urma prin omenii coticariu-lui Strousberg de repetite ori se fecera încercări d'a ihstr'ainá feliu de feliu dö'efepte dVile dru­mului dé feru ; chiaru mai de unadi guverniulu prinsa Ia Giurgiu 9 Btdi încărcate, candu elo tocmái erá sè se spedésoa la Berlinu.

Precum este deci invederatu, guverniulu României, facia de infam'a coticaria nemtiésca, nu mai ambla cu gluma si ou siaga. —

Pesta, in 8/20 opt. 1871.

Amintiramu in nrulu precedinte de o co-respundintia a nóstra din Zagrabia, despre re volt'a din oompani'a militaria Rakovitza, iu Croaţia; spuseramu cà descoperirile ce ni se facura, sunt de o natura incâtu cu greu ne po-turamu Îndupleca, a luá măcar o scurta noti­ti'a despre ele, atinseramu adeca numai pre scurtu, cà in Croaţia multi deducu acea rescóla de adreptulu 'de la guverniulu ungurescu, ór in oâtu despre argumintele mai afunde a acestei faime, noi nu eramu plecaţi a liiá de seriöse cele oe ni reporta diu corespundinte alu nostru.

O corespundintia insa din Zagrabia, ce „Ung. Lloyd," foia guvernamentale si magiaro-na de aici, publica in nrulu seU de ieri demi-nétia, si alt'a, ér din Zagrabia, oe ui aduse „Zukunft" din Viena in nrulu seu de alaltă­ieri, — ne facu a reveni la reportulu dlui cores­pundinte alu nostru, si cuprinsului aceluia, jus-ti fi ca tu in partea sa principale si de corespun dinţi străini, a-i dá tóta atenţiunea publica, măcar numai pentru de a aretá onorabilului nostru publicu natiunale o chei'a, cu carea se póta deschide si petrunde multe câte se petrecu si la noi, in vederea lumei, fora ca sè le potemu usioru cuprinde cu mintea nóstra ! Diu cores­pundinte alu nostru ni scrisese intr'aitele :

„In fruntea rescólei au statu, si — prin cercetările urmate— de urditori ai rescólei s'au doveditu Starceviciu si Cvatemicu, si cu „par-tit'a loru," déca duoi-trei juni, slăbuţi de min­te si pleoati spre aventure si escese, se potu numi o partita."

„Dar cine sunt: Starceviciu si Cvater-nicu, si cu compani'a?"

„Ei sunt, dupa cum tóta lumea croata ii cunósce, omenii cei mai desfrenati si fora mo­rala, cei mai mari fanfaroni si siarlatani, cari imäaad«Hsii« tatol^ -eut > gur'a. .pre tof^ypr a-i întrece si a-i întuneca ; in tóte părţile critica si insulta, si — pe sub mana tuturoru se inga-giêzte pentru bani ! — Minţi un'a si insielatiunea este forti'a loru."

„Nemica mai usioru de càtu a crede cà ei — vor fi luatu bani si insaroinàri si de Ia co­muniştii-din Parisu,si de la panslavii din Mos-covia, candu aici se scie, cà ei au primitu fa­voruri si incuragiàri de àdreptulu de la guver­niulu instalatu prin diu c. Andrássy."

„De câte ori cetescu in „Albina" descrie­rile de nemoralitate a omeniloru do astadi de la potere, totdeun'a suspinandu trebue sè re­cunoscu cà — pré bine ii petrundeti, pana in fondulu inimei loru celei negre !"

„Apoi — nu óre totu acésta afurisita po­litica o vedemu praoticandu-se si la noi; nu óre sl la noi — ultraistii si estremistii sunt cei-ce facu confusiunea si ni strica mai multu decâtu contrarii străini ! ? Candu vorbesci de Starceviciu si Cvaternicu si cu cu compani'a, casi candu ai dice : Horia si Mircea si cu com­pati í'a!"

„Coliá ii vedi atacandu cu furia si com-batendu pe guverniu, si — in apoi îm-

plAáianÖu-si spurcatele ghiare in cei mai bra­vi natiunalisti si in partit'a natiunale, si — totu mereu frecuentandu pe bărbaţii guverniu-

s l jHKl l in aceiHJpte . f $ p r ^recutiiÜ l i tu !" 1

4g£. Mfo aceşti omeni fqra Ddieu si patria, jsi a^ní ía í f> tocmai pentru cà sunt natfeliu, aiint butoi de tóte; cu bani si cu putiene vorbe de lauda poti sè-i duci măcar la — P^rţeţ, i*r-déca ai trebuintia de — tragi-comedia. Cele intemplate aici in Croaţia — sunt chiar o tragi­comedia, de aceea nimerui nici nu-i vine amin­te, a avé vr'o compătimire cu bieţii nenorociţi. — Si acuma — cine ar cutesd sè ié in nume de reu dlui c. Andrássy, déca elu va suspinde constitutiunea séu libertatea constitutiunale in Croaţia si Slavonia, si astfeliu — in celu mai frumosu modu va scapâ de amenintiatóri'a opo-sitiune natiunale ; ér mai departe — „post nos diluvium !"

„Deci si déca guverniulu dlui Andrássy n'ar avé tocmai parte la urdirea rescólei de mai de unadi din granitia: atât'a sè fiti incre-dintiati, cà acést'a i-a fostu bine-venita, chiar casi comandata!'

Atât'a diu corespundinte alu nostru. A-oum sè vedemu, cum aceste curióse observatiuui, mai susu amintiţii corespundinti străini, (si a nume unulu chiar intr'o fóia guvernementale,) vinu ale adeveri si din parte-si.

Corespundintele Iui „Ung. Lloyd", spu­ne curatu, cà acea partita a ultraistiloru din Croaţia, „pentru organulu loru „Hnr'atska*4

si pentru cele lalte scrieri batjoctiritórie, ( — auditi domni si fraţi romani, din Pesta si Aradu mai vertosu !) — a primitu dinit''o partei suli-rentiune, de unde — nu s'ar ü asteptatu; si acésfa pentru aceea, căci ea turba contra par­titei natiunale, peste tóta mesur'a !"

Er in „Zukunft" cetimu : „ Da ; semen-tüa aruncata de la 1867 in côci, dintr'o par­te cunoscuta, in contra partitei natiunale, a re-saritu si se redica iute. Da; au semenatu dom­nii ventu, si acum ii prinde mirare cà — au sè secere furtuna. — — — Cine a crescutu mari pre acei ómeni ; (Cvaternicu, Stareviciu ete.) cine i-a deprinsu la venatu contra partitei natiu­nale ? „tTervatsfca" a vediutu lumea, pentru ca intr'unu modu adeveratu bestialii, sè tragă si sè teraiésca in noroiu totu ce este pretiosu Croaţiei ! "

„Si decâte ori, de uimire cuprinsa, se între­ba lumea : de unde au unii cunoscuţi individi me dilócele banali, pentru caletoriele loru de agita­ţiune ? — potea sè auda necredibilulu si mon-strosulu respunsu : de la rer/im a !" —

Atât'a credemu cà ajunge. Cu atât'a cre­demu cà am doveditu inca o data, cumca poli-tic'a de facia pretotindenia, nu numai la noi a casa, nu-si caută bas'a si spriginulu in poporu si adeveru si dreptate, ci prin intrig'a cea mai spurcata, tinde a se sustiené si a-si ajunge sco­purile sale, de buna séma totu asia de negre si nedrepte.

Stimabilii noştri cetitori, déca vor cu-(nósce si pricepe acestea, vor sei sè-si splice cà — unde mergu sutele de mii, ce Diet'a dà pe totu anulu guverniului ca fondu dispositiu-nalu? — si mai departe cà— de unde vinu in-curcaturele ce la noi se ivescu totu mereu ? si in fine va sei a se feri de amăgirile ce juru in prejuru di'a-nóptea se încerca a li se face.

R e p o r t u , presentatu in siedinti'a plenara din 15 octobre a. c. a Comitetului pentru fondarea „Institutu­

lui de creditu si de economii"

„ A L B I N A." Onorabile Comitetu! Norpcosu, d'a po-

sicde încrederea on. Comitetu prin onorific'a însărcinare ce mi s'a datu in afacerile „Insti­tutului nostru de creditu si de eoonomii „Al­bina," mi tienu de detorinti'a, a iofacisiá pe scurtu starea aotuala a întreprinderii nóstre in acésta siedintia plenara, întrunită cu scopu, d'a se constata resultatulu subscrieriloru de acţiuni si d'a se dispune cele de lipsa mai departe.

Ceru insa indulginti'a on. Comitetu pen­tru o recapitulatiune a mesureloru luate in tim­pulu de la 1. augustu pana in 10 octobre a. c. cum si a efecteloru urmate.

Fiindu cà de la aprobarea statuteloru in-cóci, problem'a comitetului nostru consta mai vertosu in procurarea capitalului de acţiuni, spre a corespunde §-lui 7 din statute, tóte lu-cràrîle nóstre din periodulu amintitu au tinsu in acesta unica direcţiune.

Dupa ce s'au denumitu representantii de

lipsa prin mai tóte tienuturile locuite de popo­rulu nostru, in persónele barbatiloru noştri ce­loru mai de influintia, si s'au provediutu cu plenipo|i|^felg-t^^ariturele ţţe, IţiUgţ in 1- *«& gustu 8;%"!% d$|fnisu in toţţ J^jî% subscri tiunea de actiunfïa institutulu nostru.

Cu totulu avuramu 62 eMŞresentanti in, atâte ţienuturi. Mi perfţţjţu, a aţjlttde couaţţec-tulu lóru sub A, carele ţftvedereza resultatele activit$t$i loru |o/ cifre >ţ|jpi6ta totu o data, in ee mesura a partecipatu publiculu la subscriere în diferitele tienuturi. Afora de unulu, toti băr­baţii fruntaşi ai natiunei nóstre, catra cari ne­ant adresaţii, au primitu, a ni représenta inte­resele si a se asocia cu noi intru realisarea o-perei măreţie ce am inceputu.

Zelulu, ce l'au desvoltatu densii in pe­riodulu trecutu in intere,sulu intreprindereî nó­stre patriotice, merita tóta lauda si recunoscin-ti'a publica. —Precum veţi vedé din conspectu, abjá sunt 2—3 cari sè nu fia aretatu resultatu. Criedu insa tare, cà dilele viitórie se va împlini si asta mica lacuna.

Diaristic'a nóstra, mai fora osebire, a sa­lutaţii, laudatu si aprigju^tu cu tóta caldur'a iii-tcepriűderea nóstra. Din tóte partie ni veniră manifestări de bucuria, feheitari pentru idei'a salutaria si uràri caldpjósq (le succesu strălu­cit u. Iq corespund!nţi'a portata cu Dnii noaţri repreşşntanti şi. cju alti diferiţi bărbaţi, in pe,rio(-dulu, amintitu, *y uraniu oca.siu,nea d'a ne con­vinge mai multu ca, totdeun'a, de imperativ'a necesitate, a unei atari întreprinderi la noi, cum si de ,ţ>re frumosule prospecte de pr.osperare pentru institutulu nostru.

Sufonr. 25, din 16 augustu. c. s'au recer-çatu tóte venerabilele Ordinariate romane, a sprigini întreprinderea nóstra si a o recomendá poporului dieoeBanu. Cu asemene rogari ne-am iudreptatu si catra capii dieceseloru, catra dnii episcopi.

Suntemu informaţi, cà mai multe din Yenerab. Consistoria, rogate, a nume celu din Gherla si Lugosiu, au emisu catra poporulu diecesanu ceroularie in ca,ua'a institutului no­stru, alu caroru producta nu s'a potutu secera deplinu, curatu numai din impregiurarea, cà pana s'au latitu ele si au petrunsu la poporu, s'a apropiaţii si 10 octobre pentru incheiarea suba rieriloru nóstre. In urmarea acestor'a, mai multi dintre dnii Protopopi ne-au receroatu in septeman'a din urma, ca sè li tramitemu statute şi sè li dàniu informatiunile recerute pentru esoperarea de subscrieri.

Spre. a mari indemnulu de participare si spre a face cunoscuta întreprinderea nóstra sl la cei cari nu cetescu diurnale, alu caroru numeru, dorere, totu mai e inca pré mare la noi, s'au ti­părita in 3300 essemplaria invitatiuni si s'au a-dresatu prin ajutoriulu representantîloru noştri, din partea comitetului insusi d'a dreptulu, ca­tra toţi bărbaţii aceia din Transilvania si Un­garia, de la cari S'A potutu spera, cà vor luá parte la subscriere.

Pasulu acest'a n'a remasu fora resulta-te ; prin elu cunosciinti'a intreprindereî nóstre s'a latitu inca mai multu, ca prín diurnale.

Afora de acestea s'au scrisu mulţime de corespundintie private in tóte direcţiunile, pe la toti cunoscuţii, spre a-si dá concursulu loru intreprindereî nóstre, si sum fericitu a Ve poté incredintiá, cà numerulu celoru 8, cari s'au pusu in fruntea întreprinderii si s'au ingagiatu a nu se infricâ de nici unu obstaculu, cl a stă­rui din tóts poterile pentru punerea institutului in picióra, — au crescutu astadi la multe dieci ! —

In caletoria, ou scopu d'a culege subscri­eri Ia acţiuni, nu s'a tramisu nimeni, din punc­tulu economiei. — Ma nici chiar aceloru domni representanti, cari avură bunavointi'a, d'a se oferi sè caletorésca prin comunele tienu-^ tului loru pentru oujegere do subscrieri, nu li s'a datu consensulu d'a face atari escarsiuni.pe spesele institutului ; cu atâtu inai putienu s'a in-voitu Comitetulu la propunerile altor'a, d'a es-mite pe cineva d'aici in cutare tienutu, ca se lucre si înduplece la subscrieri. Astfeliu resul­tatulu de astadi este a se privi de curat'a spre-siune a conviotiunei generale despre viitoriulu si multu folositoriulu scopu alu intrepriuderei, de eflussulu increderei publice, puse in bărbaţii din fruntea ei. —

încolo n'a remasu nţmic'a neintrebuin-tiatu pentru ajungerea scopului. —

Subscrierile efeptuite pana astadi, sunt numai din Transilvania si Ungaria; càci Buco­vina, din anumite impregiuràri, pe cari mi voiu luá voia, a le aduce înainte la altu mo-

cr.

— cr.

mentu alu acestei siedintie, inca nu s'a potutu resolvi, sè partecipe. —

Resultatulu subscrieriloru preste totu pa-jp£ in 10 ale curentei, diu'a pusa pentru incheia-

loru, e urmatoriulu : ăi)7 acţionari au subscrisu cu totulu

183(i de acţiuni, séu capitalulu de Un'a suta hptţţ-dieei si trei mii si siese sute flo-rivfi. —

De Ia 1720 acţiuni s'au respunsn câte 10% seu sum'a de . . . . 17,200 fl.

De la 5acţiuni s'aunumeratu câte 20%, séu sum'a de 100 fl.

De la 89 acţiuni s'au de-pusu câte 3 0 % séu su­m'a de 2670 fl. -•• cr.

De la 22 acţiuni au incursu câte 100% seu sum'a de 2200 fl — cr.

De la 132 acţiuni s'a re­spunsu pan' acum si flo-rinulu adauBU pentru aco­perirea speseloru in su­m'a de 132 fl. — cr.

Pentru statute vendute s'au incassatu cu totulu 2 fl. 20 cr.

Cu totulu deci a intratu la Comitetulu nostru pana &-

stadi in numerariu su­m'a do . . . : . . 22,304 fl. 20 cr. Tóte spesele câte se potu pana astadi

constata cu esâctitate, socotite de Ia cele d'an­taiu păsuri, făcute pentru urdirea acestei intre prinderi, (din februariu 1870,) facu pana asta­di sum'a de 2065 fl. 33 cr. v. a.

Dupa cum insa on. Comitetu va binevoi a se convinge din inventariulu aciuau aci sub B. mai multe obiepte, procurate prin aceste spese, -sunt menite a acoperi trebuintie chiar d v p a activarea institutului pe timpu mai in delungatu. —

Ga privire la spese, s'a faoutu tóta eoo-nomi'a posaibila, si am deplin'a convhagore, cà la diu'a, in care vomu începe activitatea insti­tutului, se va constata, cà nici unu altu institutu d'aoeasi categoria si estensiune din tierile nó­stre, nu s'a infiintiatu cu asiá putrene apese ca alu nostru. Mi permitu a depune pe més'a on, Comitetu registrulu de spese cu tóte documiu-tele recerute. —

Pentru lucrările de cancelaria s'a apli­cata pana astadi, langa subscrisulu, unu singuru sOrietori«.

Pentru incassarea baniloru si manipula­rea cassei, Comitetulu in sensulu regulamentului Seu provisoriu, si-are cassariulu seu ín persó­n'a Reverintiei Sale Dlui protopresbiteru Jo-anu Bánnia, ér contabilitatea se porta in de-ostebi in cancelari'a institutului.

Ca banii incursi din ratele de acţiuni sè nu stee fora fruptifioare, aceia s'au elocatu in diverse sume si période, parte la cass'a de eco­nomii din Sibiiu, parte la fitiafa bancei natiu­nale din locu. —

Starea de astadi a cassei nóstre se vede din aci sub C. ataturatulu conspectu. Dupa acelaşi, si precum se va constata astadi la scontrareacassei, sum'a intrata de 22,304 fl. 20 cr. se gasesce astu-modu :

a) elooati in cass'a de eco­nomii din Sibiiu . . . 1500 fl. — cr.

b) elocati la filial'» bancei natiunale din locu . . 13,000 fl. — er.

c) spese 2065 fl. 33 cr. d) aflători in cassa in nu­

merariu 5738 fl. 87 or.

Dà sum'a de susu : 22,304 fl. 20 cr. Dupa cele espuse asiá dara, doriuti'anó-

8tra, d'a se subscrie pana la terminulu de 10 octobrea c. intregu capitalulu de acţiuni, si d'a începe acum activitatea institutului nostru, atâtu de multu aşteptata, nu s'a implinitu. Cu

jtóte acestea ori. Comitetu mi va permite, a-mi esprime convicţiunea mea particulara, cà resul­tatulu de pan' aci alu subscrieriloru nóstre, fa­cia cu impregiurarile, in cari ne aflàmu, este mulliamitoriu si imbucuratoriu. Er sperantie­le de reesire in curendu, Bunt a B t a d i mai inte-meiate,ca ori candu.

On. Comitetu va binevoi a-rai concede se resumu căuşele principali, din cari nu s'au implinitu tóte subscrierile pana la terminulu d'antaiu. Din acelea, cum si din impregiurarile espuse mai in diosu, on. Comitetu va împărtă­şi de siguru ou mine convicţiunea si credinti'a, acum es primata.

1. Institutulu de creditu „Albina," este la romani preste totu cea d'antaiu întreprindere de feliulu acest'a ; poporulu nostru e, prin ur-

mare, inca pré putjenu f/anúlj ari satu cu atare institutiune.

2. Clas'a de medilocu, portatóri'a indus­triei si comerciului, care in prim'a linia ar fi chiamata a se grupa pre langa atare institutu, si care formédia asia dicendu spiritulu de în­treprindere la unu poporu, — ni lipsesce, dore­re, mai cu totulu, si — putiena câta este, inca e atâtu de resfirată prin poporu, incâtu dispare.

3. Caus'a capitala insa e cris'a generale de bani, st recolt'a cea presto totu rea in Tran­silvania si Ungaria, din acestu anu, precedatu pre langa aceea de alti doi ani, mai asemenea de rei.

4. Anutimpulu cb'ar, in caro clin in­templare a cadiutu periodulu de subscriere, me-diulu verii, candu agronon.ii sunt mai ocupaţi si au mai putieni bani.

5 9 Reporte finali ale domniloru nostri representanti, cari con tienu respunsurile la ce­le 5 întrebări din cercular'a Comitetului nostru ddto 4 ale curintei Nr. 140 , sunt o fidela icóna a stàrei iióstre economice presto totu, a referin-tieloru din acestu anu in parte, si argumente neinfrangibili la punctele mele de mai susu ; ele sunt pentru noi, carii ne-am pusu a lucra in sfer'a economiei poporului, unu materialii ce in impregiurarile de facia nu se póté din destulu apretiui.

Cu tóte aceste impregiurari, greucumpe-nitórie, vedemu, cà Irisufùiulu de creditu ^Al­bina" este cea d'antaiu întreprindere publica la noi, la care poporulu nostru a subscrisu in câteva septemani consideráb l'a suma do fl. 183,600, fora a se face unu pasu de calctorîa. Si déca acestu resultatu e rrultiamitorin, atunci prospeotulu ce ni se deschide pentru reesire in viitoriulu celu mai d'aprópe, e inca mai inbu-curatoriu.

Profitu de indulginti'a on. Comitotu, ca sè intarescu acésta assertiune a mea numai cu dóue impregiurari.

a) Silvania ni-a tramisu prin diu proprie­tari u si jude orfanalu din Basesci, Georgiu Papu, unu protestu tbrmalu, càci poporulu do acolo 2 0 0 , 0 0 0 suflete, a "fostu" trecutu cu vederea, fora a se denumi vre unu représentante in me­diloculu loru. Ei pretindu deci cu totu drep-tutu, a li %ş,da ocasiune, sè participe la acţiu­nile institutului „Albina." Comitetulu nostru s'a grabitu cu cea mai mare bucuria a satisface acesta nobila dorintia a fratiloru din Selagiu. Denumirile insa au urmatu numai acum in timpulu din urma.

b) In repórtele loru de incheiare, toti pré stimaţii nostri representanti propunu pro-lungirea terminului si promitu, in partea cea mai mare, resultate îndoite, constatandu toto­dată cà subscriptiunea tocmai acum se afla in cur-sulit ei celu mai, bu^iu,

Dupa tóte acestea, mi permitu asiá dara propunerea :

Ca on. Comitetu se binevoiésca a decide prolungirea terminului de sub­scriere la etetiu-nile institutului de creditu „Albina"pana in 30 novem­bre cal. nou a. c.

Alu onorabilului Comitetu Sibiiu, 15 octobre 1 8 7 1 .

plecatu servitoriu : Vis ar ionu Romanii,

incrediutu cu afacerile directiunali.

P R O T O C O L U L U Sinodului electorale alu protopresbiteratului romanu gr. or. de Siria, tienutu in 16/28 sep­tembre 187 i in biseric'a opidului Siria (O

Világos.) Pe dî'a mai susu insemnnata, pe langa

observarea tuturoru formalitàtiloru prescrise in Statutulu organicu, din partea competinte, precum aréta actulu convocatoriu alaturatu, conchiamandu-se si adunandu-se Sinodulu elec­torale alu cercului protopresbiteralu Siria, spre a essoctttá actulu alegcrei de protopopu la vacantulu postu de protopresbiteru tractualu, — acel'a a decursă in urmatoriulu modu :

1. Dupa chiamarea duhului santu, la care a pontificatu reverendissimulu D. Josifu Belesiu, protopresbiterulu Tot-Varadiei, ca comisariu din partea Consistoriului eparehialu pentru actulu de alegere, acest'a intr'o scurta cuven-tare anuncia Sinodului esmisiunea sa din par­tea Consistoriului eparehialu, pentru actulu alegerei de protopopu la postulu protopresbi­teralu vacante, si ca atare, in acésta calitate, se recomenda Sinodului, deolarandu-lu de de­schisu si provocandu-lu totu odată, a se con­stitui numai de câtu in locu, adecă in st'a bi­serica.

2. Procedandu-ăe Ia constituire Diu Co­misariu ocupa loculu de presiedinte si apoi provoca Sinodulu-la alegerea de notariu, reco-mendandu totu odată, ca incâtu Sinodulu, pen­tru a satisface tuturoru intereseloru, ar aflá necesariu, sè alega duoi són trei notari, si a nume unulu din cleru si unuhi séu duoi din­tre mireni.

Sinodulu cu unanimitate alegandn unicu notariu pe membrul u sinodalu Teodoru Popu, se dechiara de constituitu; ocupandu-si nota-riulu numai decâtu loculu seu.

3 . Presiedintele Comisariu chiania Sino­dulu la verificarea membriloru sinodali, nou-alesi, respective duplicaţi, provocandu-lu totu odată a se consulta, cà óre essaminarea docu-minteloru de alegere sè se faca in Sinodulu complelu séu prin secţiuni ?

Sinodulu ae dechiara pentru duóua sec­ţiuni, un'a alésa din cleru, pentru cercetarea docuininteloru membriloru mireni, ai alt'a din­tre mireni, pentru scrutarea documintelortf membrilouu din cleru ; alegendu de membrii acestoru comisiuni pe Dim. Papu, Avramu Popoviciu si Atanasiu Mera din cleru, si pe Dim. Dobosiu, Isaia Montia si G. Deacu dintre mireni- —

4. Comisiunea esmisa pentru scrutarea documioteloru de alegere a membriloru din Cleru, prin referinţele seu Îs. Montia, presinta rosultatulu activităţii sa\e, referandu cumca dooumintele de alegere se afla in rondu, au tóte atributele reecrute, si in contra-le nu subver-aéza nici o dificultate ; daci recomenda k se dechiara de verificaţi toti aleaz'i membri din cleru, si a nume : Joanu Popoviciu din Na­dasiu, Masşimilianu Balintu din Covasintiu, Dometriu Popa din Sirin, Teodosiu Motiu din Cuvinu, Pavelu Siurtea din Moroda, Ilie Ar-siciu din Galsia, Isaia Fauru din Pancota, Josifu Ursu din Curtacheriu, Joane Biró din Tàutiu, Mihaiu Lele din Agrisiu, Emilianu Po­poviciu din Ternova, Simeonu Popescu din Cuvinu. —

5 . Simeonu Popescu, spriginitu de Jo­ane Moldovanu, facendu eseeptiune contaa ale­gerei lui Dim. Popa, din causa cà acel'a desi sfinţiţii de preotu, dar fiindu cà nu functionéza ca preotu, nu corespunde §.-Iui 5 6 din Statutulu org. dupa intielesulu căruia ae pretinde ca membrii Sinodului parochialu si reapective prgtopresbiteraln, sè implinésca detorintiele ca poporeni, respective ca preoţi ; propune deci nulificarea alegerei acesteia.

Sinodulu dupa desbatere seriosa, dechiara pe toti membrii din cleru, împreuna cu Dim. Popa, de verificaţi; la acestu decisu dnii Sime­onu Popescn si Joane Moldovanu insinua votu separatu, poftindu a se luâ acel'a la Protocolu,

Se ié la Protocolu. — 6. Comisiunea esmisa pentru cercetarea

documinteloru numbriloru mireni, présenta re-sultatulu, aretandu cumca Protocolulu alegeto-riloru din Drautiu, din caus'a uitării, nu se afla subscrisu prin membrii de încredere, ér celelalte sunt in ordine, posiedu form'a receruta, si in contra lorn nu aubverséza nici o dificul­tate ; din care privintia recomenda a se veri­fica toti membrii aleşi. —

Sinodulu luandu in consideiatiuno ea ssa-diamentnlu din protocolulu de alegere alu co­munei Drautiu, provine din sminta de uitare, avendu celelalte forme recerute, dechiara pe toti membri de verificaţi, si a nume pe : Nie. Popa din Musca, Mejetiq Panca din Jermata, Medrea Muresianu din Duudu, Joane Vancu,

junioru din Cladova, Nica Neamtiu din Ter­nova, isaia Pescaviu din Magiaratu, Sim. Ru-sanda din Pancota, Dim Caracioni din Cova­sintiu, Teod. Tuduru din Covasintiu, Teod. Lazarescu din Giorocu, Pavelu Morariu din Sicula, Joane Vartolomeiu din Sicula, Arseniu Oprea din Agrisiu, Georg. Popa din Agrisiu, Georg. Barabasiu din Nadasiu, Teod. Marisiu, dinChereciu, Petru Ginga din Tautiu, Petru Diofy din Selesiu, Joane Serbu din Drautiu, Petru Fluerasiu din Si'ia, Petru Binchisiu din Siria, Dim. Voseinariu din Siria, Vasiliu Bradinu din Cuvinu, Joane Ardeleanu din Curtacheriu. —

7. La membrii Sinodului ordinariu ne subversandu nici o dificultate, si aceia fiindu dejá verificaţi, se inducu numai in list'a mem­briloru alegetori, precum urméza . Din cleru : 1. Nieolau Popoyiciu din Minisiu, 2. Nieolau Beldea din Siria, 3 . Dim. Papu din Covasintiu, 4 . Joane Sccula din Siria, 5 . At;in. Mera din Siria, 6. ign. Serbii din Galsia, 7. Ambr. Montia din Magiaratu, 8. Avramu Popoviciu

din Agrisiu, 9. Vas. Boitoru din Pancota, 10 . Vaa. Tomutia din Cighire, 1 1 . Georg. Dronea, din Sicula, 12 . Teod. Stanu din Chorechiu. —

Din Mireni : 1. Georg. Deacu din Magia­ratu, 2 . Joane Bocsia din Drautiu, 3 . Marianu Monioranu din Covasintiu, 4, Petru Bogariu, din Covasintiu, 5. Vas. Nosiu din Minisiu, 6. Teodosiu Stanu din Agrisiu, 7. Georg. Marina din Agrisiu, 8 . IlieRatiu din Ternova, 9 . Joane Ciocanii din Cighirelu, 10. Petru Roitanu din Tautiu, 1 1 . Isaia Draganu din Pancota, 12 . Teod. Papu din Cherechiu, 1 3 . Joane Nisca din Galsia, 14 . Petru Ponta din Sicula, 15 . Mih. Vancu din Sicula, 16. Joane Moldovanu din Siria, 17 . Dim. Dobosiu din Siria, 18 . Isaia Montia din Cuvinu, 1 8 . Dimitrie Secula din Siria, 20 . Vas. Oniga din Giorocu, 2 1 . Ge­org. Mihoiu din Moroda, 2 2 . Sim. Cocioba din Curtacheriu, 2 3 . Joano Santo din Nadasiu. Si asia numerulu membriloru alegetori se dechia­ra de conpletu, cu acea observare, cà din Öuudu fiindu alesu do membru mirénu pre otulu Toodoaie Motorca, ai nefiindu primitu de Sinodulu ordinariu la verificare, deai s'au fa­cutu tóte dispusetiunile pentru nóua alegere, acést'a nici pana adi n'a mai urmata. —

8. Presiedintele comisariu propune a so alege si membrii de încredere, cari şe asiste la scrutinarea si numerarea voturiloru.

Se alega do atari Micliailu Lele, din cleru, si Joane Moldovanu si Petru Diofi, dintre mireni. —

9. Se cetesce numele membriloru din cleru, din caii se aréta a absenta Nieolau Po­poviciu din Minisiu, Vasilie Pomutia din Cighi­relu, Ilie Arsiciu din Galsia si Joane Biró din Tautiu. — Se ceteace apoi numele membriloru mireni, din cari absentédia : Vaa. Mosiu din Minisiu, Petru Roitanu din Tautiu, Dim. Socula din Siria, Joane Santo din Nadasiu, Georg. Ba­rabásai din Nadasiu, si Petru Ginga din Tautiu.

Se ié spre sciintia. 10. Se cetesce actulu consistorialu de de­

numire a comisariului Rvssm. D. Josifu Bele­siu, pentru alegere, BÍ îndrumarea data aceluia spre acomodare la acestu actu.

Se ié spre sciintia. — 1 1 . Dupa acestea presiedintele entin-

ciandu Sinodulu deplinu calificatu pentru ale­gere, prin o cuventare acomodată chiama Si­nodulu la votisare, recomendandu-i pasire con-sciintiósa si corespundiatória dispusetiuniloru legii, in fine ordine in tóta procedur'a sa.

Se ié spre acomodare. — 12 . Presiedintele anuncia Sinodului nu­

mele concurentiloru, aflaţi prin comitetu de calificaţi pentru postulu dc protopresbiteru, aretandu cà dintre cinci concurenţi sunt califi­caţi patru, si anume George Vasilievicm, Ioane Cernea, Moise Bocsianu si Avramu Popoviciu.

Se ié spre sciintia. — 1 3 . Trecendu-se la votisare, prin presie­

dintele comisariu toti membrii Sinodului se chiama la urna cu siôdulelâ de votare, — apoi cei ce la cetirea d'antaiu nu au votatu, se ce­tescu de nou. Dupa acést'a toti membrii se provoca a se dechiara cà votisat'-au séu ba? si cà óre n'au ceva eseeptiune in contra decur­sului votarei ? apoi se cetescu de nou pe rondu, pe langa provocarea inca o data, cà déca ar avé eseeptiune careva, sè se dechiare ; si dupa ce toti cei de facia s'au dechiaratu a fi votatu, ai a nu avé nici o eaceptiune contra decursului votarei, votisarea se încheia.

1 4 . Presiedintele acum chiama pe toti membri alegetori nemedilocitu langa urna, spre a vedé numerarea sieduleloru si voturiloru incurse; apoi essecuta numerarea, care aréta re-sultatulu urmatoriu : 5 9 de siedule, adecă atâ­tea, câtu tocmai erá numerulu membriloru vo-tisanti. Desfacendu-se aiedulelc si numerandu-se voturile inscrise, s'au aflatu : a) pentru Joa­ne Cornea 51 ; b) pontru Avramu Popoviciu 4 1 ; c) pentru Moisie Bocsianu 3 2 ; d) pentru Ge­orge Vasilieviciu 2 6 de voturi. —

1 5 . Teodoru Papu, la rcsultatulii voturi­loru, cu privire la Avramu Popoviciu doresce a se luá la protocolu cumca, de óre-ce contra lui Avramu Popoviciu, diumetate din membrii comitetului protopresbiteralu neaflandu-lu calificatu dupa cum cere concursulu — a protestaţii, si acel'a numai prin votulu presie-dintelu comisariu, care inca nu-lu cunósce — s'a acceut-.tu intre candidaţi, — densulu spriginitu de diumetatea proteatatória a mem­briloru Comitetului, si a nume de Joane Moldovanu, Dometriu Dobosin, Atan. Mera si Iaaia Draganu, pretinde a se aubsterne dim­preună cu protocolulu alegerei la locurile mai

nalte al voturile Iui Geor. Vasielevicîu, carő desi n'ar intruni maioritatea voturiloru, apare deuniculu calificatu, fora a i se poté face eseep­tiune dintre concurenţi; totu deodată resuscita protestulu Comitetului ai cu acéata ocaaiune, dorindu a se aduoe la cunoscinti'a loouriloru mai nalte spre decidere.

Se ié la cunoscintia, si din motivele adu­se, luandu-se la protocolu se decide : cu proto-colulu™de alegere s, se substorne si voturile lui Georgiu Vasielieviciu. —

Nefiindu alt'a de pertraptatu, presie­dintele dechiara Sinodulu de inchisu.

Conformu caror'a protocolulu presinte s'a incheiatu si subscrisu.

Datu ca mai susu. Teodoru Papu, m. p.

notariuhi Sinodului.

Interpelatinne si Kogare catra Ve-nerabilulu Consistoriu eparehialu

romanu gr. or. din Aradu. Una assiorha a dreptului penale dice :

„Nime nu pote se fia pedepsitu for'a fi fostu ascultatu si judecatul'1 Acest'a o pretinde drep­tatea si umanitate, basele creştinismului si ale civilisatiunei. Congresulu nostru natiunalu bi­sericescu, in procedur'a disciplinaria, adoptata prin conclusulu de sub Nr. prót. 1 7 1 , P. I. §. 1 enuncia cà : „Nici o persona supusa'juris-dictiunei bisericesci ori scolarie, nu póté ii ju­decata, fora incheiarea unui procesu discipli-nariu; cu atâtu mai putienu póté fi pedepsita, decâtu numai in urm'a sentintiei aduse etc." r

Er prîn §. 9 se dispune cà : Incuisitiunea se or dinédia séu prin Consistoriu, séu prin scau­nulu protopresviteralu etc.a — Prescriindu se apoi prin alti §§. procedur'a ce are a ó urmá incuiratoriulu si judecatori'a competinte.

Senatulu scolariu alu Venerab. Consiste riu din Aradu, perdiendu, cum se vede, tóte acestea din nainteaochiloru, n'a pregetatu a co­mite unu pecatu strigatoriu în contra acestoru citate principia si dispusetiuni positive.

Cinci invetiatori romani eon/es-siunali, dupa ce prin arbitriulu domnului in-

1 spectoru scolariu din cerculu Vinga, se suspin-sera mai antaiu de la oficiu si beneficiu, si acé­st'a — fora de a fi comisu ei vre-o orima seu fapta pentru care sè fia meritatu o astfeliu de pedépsa, — Venerab. Senatu scolariu, pe baa'a unui simplu reportu, o unilaterala acusare a domnului inspectore de scóle, dedusa din re-aultatulu essamenului de asta véra, ii condemnà pre acei cinci invetiatori, — care de care mai cualificatu si binemeritatu, — la pedéps'a dis-ciplinpria cea mai aspra si neumana, „amovan-du-i cu totulu din posturile de invetiatori, si dispunendu escriere de concursu pentru înde­plinirea statiuniloru astfeliu devenite vacante !

Toti cinci acei invetiatori astfeliu, in capu de iérna au remasu cu numerósele loru familii — fora scutu si pane.

Intrebàmu deci pre Ven. Senatu scolariu : cum credo cà va poté justifica acesta vitrega, ai in vipţj'a cQnatfţutiupala, nepomenita proce­dura?!

Noi nu çredemu cà acelu conclusu aè se fia luatu intr'unu adeveratu Senatu scolariu, dupa tóte formele si cu observarea legilorti ; si de aceea ne adresàmu totu de odată ai Plenu­lui consistorialu, denunciandu-i acést'a si ro-gandu-lu : sè faca a se reasume acésta causa rusinósa intr'o siedintia a sa, si essaminancro bine, si ascultandu si pre diu Referinţe alu Se­natului scolariu : se aducă iute vindecare reu­lui, restituindu autoritatea legei si a dreptăţii, si repunendu pre cei nedreptăţiţi in oficiale loru ' *) Ioane Damsia,

parochu si ases. consist, din Seceni. Isaia Cióca,

parochu in Hodoniu. '*) Poporulu dreptu-credintiosu din comunele

Jadani si Hodoniu, indignatu pana iu aufletu pentru acésta persecutiune a braviloru loru in­vetiatori, cari au incaruntitu in servitiulu sco­lasticii, mersa in deputatiune la Ittea Sa dom­nii lu Episcopu diecesanu, (— in a carui'a ab-sintia a'a croitu acea crâncena procedura,) si aaternendu-i unu protestu dia parte-si, aatépta cu sete rosultatulu promiau.

Atât'a domnii interpelanti. Noi din parte-ne, grabindu a publica acestea pe bas'a cunoa-ciintiei si stimei ce avemu catra domnii trami-tiatori, nu potemu a nu mărturisi cu o cale cà — istori'a, cum ni se descrie, ni vine ca o fa­bula! N'am tuiditu pana in acestu momentu nemicu de ea, si — sciindu inspectore scol. in acelu cercu po diu N. Cosiariu, ér referinţe la Senat. scol. a!u Consistoriului pe diu G. Craciu-nescu,— stàtuu uimiţi si asteptàmu deslucire!—

Redact.

V a r i e t ă ţ i . f (Necrologu, unui Her anu binemeri-

tatu !) In 20 sept. v. a repausatu intru domnulu, in versta de 64 de ani, George Rocsinu, eco-nomu din Méhchereciu, in cottulu Bihorului. Acestu barbatu bravu si plinu de iubire catra legea sa si catra deaprópele seu, inca in viétia a donatu sântei biserice din locu vestminte si prapori bisericesci ; ér in testamentum seu a lasatu totu sântei biserice o suma de 300 fl. pentru cumperarea celoru trebuintióse, a nume a unui potiru si unei cadelnitie de argintu. Din acésta causa, in numele comitetului parochialu, in publicu i se dice : Se-i űa tierería usióra si memorïa binecuventata ! — Aless. Rocsinu, mp. parochu si presiedinte alu comitetului paro­chialu din Méhchereciu. —

(Dr. Mileticiu,) pre carele foite magiare si germane ilu numescu „idolulu," „profetulu," „santulu," pana si „Ddieulu" serbiloru, — mercuri diminétia esindu din arestu, fù indata intempinatu si petrecutu la Pesta de multe de-putatiuni, si ovatiunile, împreunate cu unu ban chetugrandiosuin otelulu la„Regin'a Angliei," se urmară tóta di'a pana tardíu nóptea, cu mu-sica, choruri si toaste natiunali. Aprópe la 200 de şerbi, din cleru si din civili, au venitu de diosu de prin tóte părţile, pana si din Serbia si Muntele-negru (!) spre intempinarea martirului natiunalu, Si serbii, nici intr'o consideratiune nu luară oprél'a ministeriului ungurescu ! Ace­st'a dede de môtivu alu oprelei — ridicul'a fic­ţiune cà, dupa informatiunile ce are, un'a óre-care alta parte de şerbi ar voi sè faca contra-demostratiuni ! Serbii deci dieu : De, las' se vedemu, unde, si cine sunt acei cu contra-demon-stratiunea ! — Din tóte este invederatu, cà Serbii au viétia si sciu sè impună — pana si insolentiloru domni stepanitori magiari. Alalta-ieri diu Mileticiu, petrecutu de ai sei, plecà in diosu, spre Neoplanta si Zimonu, unde ovatiu­nile natiunali vor fi colosale si vor tiené mai multe dile, ba déca planulu primitivu nu se va schimba, apoi va tiené septemani; càci dup' acel'a, serbii vor a-si porta pe adoratulu loru barbatu in triumfu din comitatu in comitatu si din orasiu in orasiu. Tenerimea serbésca intru tóte are prim'a rola, si ea este pururiá unita si solidaria; nu li pasa juniloru şerbi de not'a rea ce si-o atragu prin acést'a la potericii dilei ; sciu ei cà — o clica de ómeni este poterica nu­mai pre câtu poporale sunt miserabile. —

Insoiintiare scolastica. Subsemnat'a Direcţiune are onóre

a aduce la cunosiinti'a onorabilului Pu­blicu, cumca in 4 optomvre a. c. s'a de-schisulaDeva I. Classa a scólei realeregie-ungarice de statu si cà inscrierile pentru acea classa se continua pana in 1. no­vembre a. c.

Deva, in 18 oct. 1871. Direcţiunea scólei reale

r.-ung. de statu.

Din piati'a de grane Venimu a insciintiâ in scurtu pre eco­

nomii nostri, cumca Anglia, Francia si Italia, deja si-au calculatu si constatatu lips'a loru de totu feliulu de cerealie, mai vertosu grâu si secara, pan' la secerisiulu viitoriu.

Anglia are trebuintia cam de 15 millióne de màei de farina si vr'o 3 millióne de altfeliu de grane.

Francia are trebuintia cam de 10 mill. de hectolitre de grane străine, adeca cam 16 mill. de meti de ai nostri.

Italia inca are scadiamentu in produc-tiunea sa de estu timpu si crede cà cam Ia 11 J mill. de hectolitre, adeca vr'o 18 millióne de ! meti de ai nostri va trebui sè aduea din strai- j natate. —

America, Russia, România si Turcia cu Egipetulu, au sè acoperă mai vertosu acelu de-ficitu. Ungaria abia are ceva de esportatu. De aceea pretiurile graneloru sunt forte urcate, si cu tóte piatiele nóstre au pré putiena marfa. In piati'a de Pesta pretiurile d'asta septemana

sunt : Grâulu celu mai frumosu, de 87 1/ 2 lb. cu

7 fl. 50 cr. — j Grâulu celu de medilocu, adeca de 86 ,

pan' la 87 lb. cu 7 fl. 30 cr. — Í Grâulu celu mai slabutiu, de 84 si 85 lb. |

cu 7 fl. pan' Ia 7 fl. 20 cr. -Secar'a de la 7 8 - 8 0 lb,cn 3 fl. 90 cr

pan' la 4 fl. metiulu,

Ordiulu de la 2 fl 65 cr. pan' la 2 fl. 90 cr. ; dupn calitate.

Porumbu si rapitia au lipsitu ; ér prrtiu-rile nominali sunt : pentru porumbu 4—4 fl. 20 cr. ; pentru rapitia 7 fl. 60 cr. pan' la 7 fl. 80 cr.

Ovesulu s'a piatitu cu câte 1 fl. 90, pan' la 1 fl. 95 cr. de metiu. - -

Concursu Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

devenitu vacantu prin pensiunarea fostului docente, la scól'a poporala gr. or. din Resitia-montana, care se tiene de patronatulu c. r. pr. Societăţi a drumului feratu de statu,—se escrie concursu cu terminu pana in 20 novembre st.n.

Emoluminiele sistemisate sunt : /Salariulu anualu 126 fl. Onorariu pentru scól'a de domineca 16

fl. 80 cr. — Cortelu liberu, si 3 stangeni de lemne. Aceste emolumespte se statorescu insa pra

anulu curinte cu unu salariu anualu de 300 fl. v. a. 6 stangeni de lemne, si cortelu liberu, séu lipsindu acest'a, cu 80 fl. bani pentru cortelu. —

Doritorii de a ocupá acestu postu, au a-si tramite recursele loru pana la terminulu de mai susu, instruate cu testimoniu despre absol­virea sciintieloru pedagogice, despre ocupatiu-nea de pana acuma si despre portarea mo­ral a-religiosa, adresate catra „Supreva'a admi-nistratiune montana" in Resitia.

Cei cu classe pregătitori e vor fi pre­feriţi. —

Suprem'a administratiune montana si do-meniala in Resitia, in 17 octobre 1871. 1—3

Concursu Se deschide pentru postulu de invetiato­

riu la scól'a romana gr. or. confesiunale din comun'a Utvinu, protop. Temisiórei, cu ter­minu pana la 24 optom. in care dia va fi ale­gerea. Emolumintele sunt : 60 fl ; 30 meti de grâu; 100 lb. de lardu (clisa;) 100 lb.de sare; 15 lb. de luminări ; 4 jugere de arătura si 1 intravilanu ; 9 orgii de lemne, din cari are a fi incaldita si scól'a.

Doritorii de a ocupá acestu postu au sè-si tramita recursele, scrise cu man'a propria, catra subsemnatulu Comitetu parochialu séu de adreptulu Ia insp. scolariu in Temisióra ; cu documintele cà au absolvatu preprandi'a cu succesu bunu, si cà au depusu essamenu de cua­lificatiune ; mai departe si despre alte sciintie ce mai au ; cei cu classe mai multe vor avé pre-ferintia.

Utvinu, in 4 optom. 1871. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu insp. cerc. de scóle. Dr. P. Vasiciu, m. p. 1 — 3

Concursu Se publica pentru urmatóriele 19 staţiuni

invetiatoresci, tóte in cottulu Bihorului si pro­topresviteratulu Beiusiului, cu terminu pan'la 17 optomvre a. c. st. vechiu, — precum:

1. In Samartinu, cu léfa de 40 fl. la anu si pamentu de 4 cubule.

2. In Saucani, cu léfa de 126 fl ; 4 cubule de grâu, 4 de porumbu, 8 orgii de lemne, 118 porţiuni de fenu, 118 de fuioru, 118 itie de fasole.

3. In Bor eu, cu léfa de 60 fl. v. a. 4. In Pokola, cu léfa de 80 fl ; 10 cubule de

grâu, 4 org. de lemne. 5. In Meragu, cu léfa de 50 fl; 2Va cubule

de grâu, 21/» de porumbu, 4 org. de lemne, 58 porţiuni de fenu, 58 de paie, 2 mesure de fasole.

6. Tarcaitia, cu léfa de 52 fl ; 5 cubule de grâu, 5 de porumbu, 4 org. de lemne, 80 porţiuni de fenu, 80 de paie.

7. Totoreni, cu léfa de 60 fl; 2 3 / 4 cubule de grâu, 2% de porumbu, 4 orgii de lemne, 2 mesuri de fasole.

8. Henchirisi, cu léfa de 84 fl ; 6 cubule de grâu, 2 de porumbu, 8 org. de lemne.

9. Cusiisi, cu léfa de 84 fl ; 6 cubule de grâu, 2 de porumbu, G org. de lemne.

10. Campu, cu léfa de 120 fl ; 5 cubule de grâu, 5 de porumbu, 6 org. de lemne, 124 por­ţiuni de fuioru, 248 itie de fasole.

11. V. Sohodolu cu léfa de 100 fl ; 3 cubule de grâu, 3 de porumbu, 6 org. de lemne.

12. Leheceni, cu léfa de 136 fl. 50 cr ; 6 cu­

bule de grâu, 6 de porumbu, 12 orgii de lemne.

13. In Baitia, cu léfa de 74 fl. ; 3 cubule de grâu, 5 orgii de lemne.

14. Fonatia, cu léfa de 105 fl. ; 6 cubule de grâu, 6 de porumbu, 12 orgii de lemne, 142 porţiuni de fênu, 1 cubula de fasole i 27 fl. 72 cr. onorariu de la eppulu gr

cath. 15. P. Zavoienî, cu léfa de 70 fl. ; 7 cubule de

grâu, 6 orgii de lemne. 16. Fenerisiu, en léfa de 100 fl.; 3 cubule de

grâu, 4 de porumbu, 3 orgii de lemne. 17. Remete, cu léfa de 60 fl. ; 6 orgii de

lemne. 18. Sohodolu, cu léfa de 100 fl ; 6 orgii de

lemne. 10. Dragoteni, ou léfa de 100 fl. ; 2'/a cubule

de grâu, 2Vî de porumbu, 3 orgii de lemne, 50 porţiuni de fenu, 80 de fuióra, 80 itie de fasole. Toti cei-oe vor a cmnpeti la vre un'a din­

tre aceste staţiuni, au a-si tramite pan' la ter­min nlu mai susu insemnatu suplicele, bine in­struite, catra subscrisulu.

Beiusiu, iu 29 sept. v. 1871. George Vasilieviciu m. p.

Protopresbiteru si inspectore trac-3—3 tualu de scote.

Concursu Pentru ocuparea postului invetiatorescu

la scól'a a III. Cl. IV. triviala (de nou infiintia-ta), confesiunala gr. or. romana din opidulu Pecica-romana, cottulu si inspectoratulu Ara­dului, cu terminulu pana in 26 octob. a. c. st. v. carea va fi si diu'a alegerei. — Emolumintele sunt : 400 fl v. a., 8 orgii lemne, (din cari se va incaldi si scól'a,) si cuartiru liberu.

Doritorii de a ocupa postulu acest'a sunt avisati, a-si tramite recursele, provediute cu tóte documintele recerute in intielesulu Statu­tului org. precum sl despre aceea cà e romanu — Comitetului parochiale. —

Recurenţii sunt poftiţi a se présenta in persona in vre o domineca séu serbatóre la biserica, pentru de a se face conoscuti popo­rului ; — cei mai esperti vor avé preferintia.

Peci<a-rom. in 26 septembre 1871. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : Joane Popoviciu-Desseanu, m. p.

2—3 inspectoru cercualu.

Concursu. Pentru ocuparea statiunei invetiateresci

la scól'a confes. greco-orient. romana din comu­n'a Racovitia, cottuln Temisiului, protopres­biteratulu Jebclului, se escrie concursu pana la 26 octobre a. c. cal. vechiu.

Emolumintele sunt : in bani 125 fl. v. a. 15 meti de grâu, 15 meti de cucurudiu, 8 orgii de lemne, din cari este a se incaldi sl scól'a, 3 jugere de pamentu, cortelu liberu cu Va jugeru de gradina. —

Doritorii de a ocupa postulu acest'a, sunt avisati a-si iramite recursele instruate in sen­sulu Statutului organicu si adresate Comitetu­lui parochialu, catra oficiulu protopresbiteralu in Buziasiu. —

Racovitia, in 26 septembre v. 1871. In contielegere cu domnulu protopres­

biteru tractualu. Joane Cerna, va. p.

2—3 presiéd. comitet, parochialu.

Concursu. Pentru ocuparea postului invetiatorescu

la scól'a confesiunale din comun'a besericesci Siagu, cottulu Temisiorii, se deschide concursu pana la finea lui octobre a. c.

Acestu postu are urmatóriele emolumin-te : 105 fl. v. a. 4 jugere de arătura, 20 metre de grâu; totu atâtea de cucurudiu; 7 lb. de lu­minări ; 7 stangeni de lemne, din cari se va in­caldi sl scól'a ; cuartiru liberu cu dóue încăperi ai alte necesarie localităţi, cu '/a jugeru de gradina.

Doritorii de a cascigá acestu poetu sè-si tramita recursele, adresate catra Comitetulu pa­rochiale, si scrise cu propri'a mana, la Inspec-tiunea scolasticu din Temisióra, avendu sfe fia acelea instruite cu documintele necesarie, de­spre religiunea gr. or. despre absolvirea pre parandieî cu calculi buni si depunerea essame-nului de cualificatiune ; mai departe despre cla­sele pregatitórie si despre portarea morale. Cei cu clase pregatitórie vor fi preferiţi.

Din sied, comit, paroch. tienuta in Siagu in 26 sept. 1871.

In contielegere cu 2—3 Dr. P. Vasiciu,

inspectore de scóle. Comitetulu parochialu.

Concursu; Pentru ocuparea postului de capelanii

pre langa paroohulu gr. or. romanu din co mun'a Ohaba-Mutnicu, protopresbiteratulu Ca-ransebesiului, se escrie concursu eu terraiau pana la 10 octobre a. c. Emolumintele sunt. Va parte din totu venitulu parochialu.

Doritorii de a ocupá acestu postu au sè-si tramita recursele biné instruate, in intiele sulu Statutului organicu, deadreptulu Comite­tului parochialu.

Ohaba Mutnicu, 20 sept. 1871. Comitetulu parochialu, in contielegere

3—3 cu diu protopr. tractualu.

Concursu. Pentru suplinirea postului de invetiato­

riu si cantoru la scól'a romana gr. cath. in Re-sitia-romana, pre tempulu absentiei actualului docente, adeca pana la finea anului scolasticii 1873, se escrie concursu cu terminu pana in octobre st. n.

Emolumintele sunt : 63 fl. salariu anualu, 24 meti grâu, 8 orgii de lemne, si cuartiru liberu. Doritorii de a ocupá acestu postu sunt

provocaţi, a tramite recursele instruate cu ates­tatele de cualificatiune si despre portarea mo­rala la „administratiunea montana in Resitia."

Resitia-mont. 4 octobre 1811. 3 — 3

Concursu. Ne aretandu-se concurinti in numeru in-

destulitoriu, se deschide pentru postulu inve­tiatorescu din comun'a bisericésca Bazosiu concursu nou pana in 20 oct. a. c. st. v. Cu acestu postu sunt legate urmatóriele emolu-mînte : 80 fl. v. a. ; 4 jugere de arătura ; 20 metrele de grâu ; 20 metr ele de cucurudiu ; 100 lb. clisa; 18 1b. lumini; 10 stangeni de lemne, din cari se va incaldi sl scól'a ; cuar­tiru liberu cu cele trebuintióse si 8 / 4 jugere gradina.

Doritorii de a ocupá acestu postu au sè-si tramita recursele scrise cu propri'a mana si stilisate catra Comitetulu parochialu — pana in terminulu prefiptu la inspectorulu cercualu de scóle alu Temisioriî, in cari au se documen-tedie: cà sunt de religiunea gr. ornt., cà au ab­solvatu preparandi'a cu succesu bunu, cà au depusu essamenulu de cualificatiune, — mai departe despre scólele pregatitórie si despre portarea morala Cei cu clase pregatitórie vor avé preferintia.

Bazosiu, in 24 sept. v. 1871. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu insp. scot. 3—3 Dr. P. Vasiciu. m. p.

Concursu. Pentru ocuparea postului invetiatorescu

diu comunitatea Bogodintiu, protopresbitera­tulu Bisericei-albe, se escrie prin acést'a con­cursu.

Emolumintele anuali sunt : a) in bani gafa : 63 fl. v. a. b) in naturale : 30 meti de cucurudiu,

100 lb. de lardu, J00 lb. de sare, 15 lb. de lu­minări, 10 orgii de lemne, din cari este a se in­caldi sl scól'a, 5 fl. v. a. pausialu de ssrisu, 2 jugere de livada si cuartiru liberu. ,

Doritorii de a ocupá acésta staţiune vor avé a-si instruá petitiunile loru concursuale cu — carte de botezu, testimoniu despre sciintiele pregatitórie, despre absolvarea cursului peda-gogicu la institutulu din Aradu, atestatu de oualificatiune, precum si despre servitiulu de pana acuma si portarea loru morala ; astfeliu stilisate si adresate Comitetului parochialu din Bogodintiu, se Ie substérna pré onoratului dnu protopresbiteru in Jamu, pana la 20 optomvre a. c. st. v. —

Bogodintiu, in 26 sept. 1871. Comitetulu parochialu.

In co'ntielegere cu : Josifu Popoviciu m. p,

2 — 3 protopresbiteru.

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din 21 octobre n.

Imprum. de statu convertatu cu 5% 57.50 Imprum. natiunalu 68.20 ; Acţiunile de creditu 290.80;—sortiurile din 1860: 114.54 sortiurile dia 1864: 135.70 ; Oblegatiunile de sarcinarii de pamentu, cele ung. 79.50; ba-natice 78.50 ; transilv. 74.75 bucov. 73.75 argintulu 118 - - ; galbenii Ô.68 napole­onii 9.43. —

IN TIPOGEAFI'A MJI Em. Bartalits. EDITORU SI RBOACTOBU RESPUNDIETORIU Vincentiu Babesiu.