Anulu X. - Nr. 23 Éae de doue ori in septemana : J o l - a si D o m l n e o ' a ; éra candu va pretinde im­p o r t a n t e materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a.

pentru Somaţia si străinătate: „ anu intregu 12 fl. v. a. „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

Budapesta, veneri 23/11 aprile 1875.

ALBINA Prenumeratiuni se facu la toti dd. core spundinti ai nostri, si de a dreptulu la Ré-dactiune S t a t i o n s g a a a e N r . 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce pri-vescu Redactiunea, administratiunea séu speditur'a ; câte vor fi nefrancate, mise vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

Pentru a n u n c l e si alte comunicatiuni d e interesu privatu — se respunde câte 7 cr.

Se linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-iutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pen­

tru una data Be anticipa.

Invitare de prenumeratiune la

99 ii

p e p a t r a r i u l u d e la 1. apri le , ce t o c ­m a i î n c e p e , cu p r e t i u l u si i n c o n d i t i u -n i l e d e p a n a a c u m a , p r e c u m se v e d u

a c e l e a m a i susu i n f r u n t a r i u .

NB! I n t a r d i a n d u c u e d a r e a a c e ­s t u i n r u , s i a s t fe l iu d e v e n i n d u i n n e -p o s s i b i l i t a t e d'a mai s c o t e u n u l u i n ­t r e g u n a i n t e d e pasci : d e c o m p e n s a r e p e n t r u ace l 'a si in t i p u d e a c e l ' a , a d a u -g e m u ca s u p l e m e n t u o d i u m e t a t e d e có la , c â t u se p o t e d e i n d e s a t a , c u a t â t u m a i v e r t o s u , càci m a t e r i a l u l u n i e f o r t e m u l t u p r e e a p u , apoi s e p ­t e m a n a v i i tór ia , d i n caus'a s e r b a -tor i loru si a o c u p a t i u n i l o r u i n A r a d u , inca n u v o m fi in s t a r e a p u b l i c a mai m u l t u d e câ tu u n u nru. —

B u d a p e s t a in 2 2 aprile 1874. Maies ta tea sa, Domnitoriulu nostru,

cont inua a cerceta si studia Dalmaţia in to te pàr t i le si prin tóté pe ture le . I e r i petrecu la Spalato, v is i tandu in locu si p r in prejuru totu ce credea de ce-va insemneta te : biserice, ca-sarme, spitale, oarceri, ruine, ant ici tàt i , ba si «cole, unde fece a se essaminá unii şcolari , ca se aibe ocasiune a se convinge despre mo­dula si resu l ta tu lu inst ruct iunei . F i resce , cà prin astfeliu de ingrigire par in t ésca M S a c à s -ciga animele cele nestr iate ale poporului, în­tocmai precum abusuri le domniloru — le în­s t ră ina ! De a l tmint re precandu d'o par te se vorbesce, cumca MSa si-va prescur ta ve-diut 'a in Dalmaţia, cu vr 'o 10 dile, dorindu a fi de fecia, si a închide în persona Die t ' a Ungar ie i in 13 séu 14 m a i u ; „P . LI ." vré a sei, cumca tecmai din contra MSa si-va p r e ­lungi petrecerea in Dalmaţia.

* * *

L u à m u aici spre cunosciintia, cumca bule t inulu magiaru , adeca „B-Pesti Közlöny" chiar in par tea sa ofiiciale, in actele sale pu­blice, de câte ori vorbesce de România, se fe-resce a o numi asia, ci — mai alesu in tim-pulu mai nou — totu Moldo-valachia. Astfeliu si in nru lu de astadi intr 'o o rd ina t iune a mi­nisteriulu de agr icul tura , industr ia si comerciu.

Domnii nostri — nici candu nu facu cea-ce facu fora causa. Al ta este vorb 'a , cà — è r e fac'o cu minte ! —

Valurile unei vorbe mari — greşite.

Ce consecintie — neplăcute si ne­dorite — pote sè aibe o vorba nesoco­tita a unui barbatu din pusetiune inalta, acést'a se aréta astadi, dupa espeptorarea patimósa a d-lui ministru magiaru de interne, Colomanu Tisza,in siedinti'a Ca­sei représentative de marti 1/13 aprile a. c.

Este cunoscutu cetiteriloru nostri, cà la acea ocasiune, diu min. Tisza, la neoportun 'a , dar fara tóta indoiél 'a de­plinu indreptatit'a observare din partea dlui Dr. Polit, cumca „tier'a Ungurésca nu este statu nationale magiaru, ci — dupa adeverintia statisticei, *) este statu alu nationalitàtiloru," firesce a ce­loru ce cu dreptu egalu o locuescu, — la acésta observare, in tonu furiosu re­flecta, cà — este o norocire pentru den­sulu, cà fece acésta observatiune acï in Casa,unde immunitatea de deputatu lu-scu-tesce; dar sè se fer ésca a o a face afara in publicu, càci atunci s'ar convinge,

*) Ma el a istoriei ! Red.

cumca statulu magiaru nationale are des­tula potere, pentru d'a sfarimă pre ina­micii sei, — care espeptoratiune fù ur­mata de cele mai frenetece si amenintia-tórie aplause, ce s'au vediutu vre o data intr'unu parlamentu /

Câtu de nepotrivita, fora totu tentß-iulu si chiar absurda a fost reflectarea si amenintiarea dlui min. Tisza, fiecare cetitoriu alu nostru, ma si diu Tisza in­susi se póté convinge, déca va frundiarí pucinu in foile acestea din totu trecutulu de peste noue ani, unde de o suta de ori va ceti negru pe albu aceeaşi observatiune, pre care diu Polit asta data, nici de cum insa celu d'antaiu, o fece in Diet'a tierii I

Si nimenui n'a venitu a minte pona acuma, si suntemu convinşi, cà sl de acl incoliá nu curendu se voru gasi procu­rori si tribunalie, — cà dóra diu min Tisza nu va fi eugetatu la asasini ! — cari sè sfarime pre Polit si pre cei — dupa statistica si istoria — asemenea cu­getători si afirmatori !

Nesocotita deci a fost amenintiarea in gur'a d-lui ministru si — sl mai ne­socotită scomotós'a aplaudere si apro­bare din partea mullimei fanfarone.

Si cu tote acestea, séu dóra chiar pentru acestea, ne suprinde si impie de ingrigire, candu vedemu, cà — acea amenintiare si fanfaronada produse in opiniunea publica a Europei niscari va­luri, multu mai mari si periculóse, de câtu ce intemplarea, in sine luata, ar fi meri­tatu dóra.

Pana acolo se duse importanti'a lucrului, incâtu seriosu se respandl fai-m'a, cà unii représentant politici ai sta-teloru străine, espresu numindu-se con-sulatulu Republicei francese, ar fi pri­mitu de a casa însărcinarea, de a reporta despre acestu incidinte si consecintiele lui ; si n'avemu indoiéla cà de va fi ceva adeveru in faima, apoi — este in contra domniloru magiari de la potere !

Cea-ce vedemu negru pe albu — e, cà multe foi mari si de influintia din strainetate, luară notitia de3pre acésta intemplare — cu indignatiune si condam-nandu absolutu insolenti'a si violinti'a siovinismului magiarul „Allg. Z.a de Augsburg, in nrulu seu 107 de dominec'a trecuta, dupe-ce descrie cu colorile cele mai viue scandalulu magiaru, inchiaia cu eschiamatiunea : „ Intr'aâeveru, scen'a de marti, va fi de celu mai daunos efeptu peste tote marginile Ungariei ! "

Dar inca ce facu unele foi din Viena cu bietulu ministeriu magiaru liberale alu nostru, atâtu pentru nesocotit'a espeptoratiune órba si bruta a dlui Tisza, câtu sl pentru mandatele coleg'u-lui BOU dlui Péchy de la comunicatiuni, prin cari functionariloru de la drumurile ferate li se impune limb'a magiara si zelu patriotecu magiaru, sub cea mai grea controla si amenintiare, — aspr'a si nimicitóri'a critica si condamnare ce o pronuncia acele foi asupra domniloru magiari fanatici, barbari si nanei, " aceea abiá se póté reproduce intr'o fó'a de din cóci, carea si-a propusu a se ado-perá de moderatiune !

Marturisimu, cà — pre noi ne dâre de astfeliu de judecata crâncena, màcar cà trebue sè-i recunóscemu îndreptă­ţirea !

Ceea-ce noi adeniora, indignaţi de furi'a nebuna a dlui Trefort si Tanârky indegetaramu numai, „Deutsche Zei­tung" din Viena in nrulu seu de marti li o spune de adreptulu in facia d-loru de la potere; acea foia culmina

in constatarea cà — „din cóci de Laita, a proruptu turb'a magiara avitica, càci — ómeni ca domnii nostri ar trebui pusi sub curatela, ér nu la potere, ca sèguver-nedie unu statu! Cà magiarii mergu re­pede spre cădere, de adreptulu in pre-paste ! ! "

Deci — déca astfeliu de grele potic­niri politice, provenite chiar din patima momentana órba, si cu acele, nu mai pu­cinu greşite si alarmatórie ale dlui min. Trefort de la culte, despre cari vorbiramu in nrii precedinti si — vom mai avé a vorbi; déca dicemu atari grele violintie si poticniri politice voru urmá a se re­peţi, — dieu, dilele noului ministeriu si a nóueloru esperimentàri curendu se va poté dice cà sunt numerale.

Nu este acest'a modulu de a se in-tari si consolida unu regimu si o politica patriotica.

Noi, cari ara legatu ceva bune spe-rantie de intieleptiunea si onorabilitatea unora corifei dintre cei astadi la potere, cu multa părere de reu trebue sè con-statàmu colosalile loru gresiele, cari ii facu nepossibili pentru durata.

Astadi lumea, ori câtu de slaba, este multu mai tempita, de câtu sè se sparie de absurdităţi, de vorbe mari, fora temeiu ; si cine va conta, se impună cu d'aldeastea, fie securu cà se face numai de batjocura, numai nepossibile. —

B u d a p e s t a , in 21 aprile n. 1875.

(Semnele rele se redica in tote pàr­tile pre orisontele nóuei politice a noului guverniu magiarul)

Dupa repor tur i le si datele ce in abun-dan t i a începu a ni veni din pàr t i le banatece, anume ale Carasiului si Temesiului , si m a i s p e -cialu din cercurile de Bogsia, Sasca, Fagetu, si Biserka-alba—trebue sè dicemu câ in cestiu-nea influintiàrii, resp. insielàrii si maltratării poporului pen t ru alegerile viitórie,nici chiar sub celu mai pocitu si dofaimatu r eg imu alu con­telui Lonyay, prin organele oficiali, asia di-cendu din dregatorie , pre facia, nu s'a pasi tu cu a tâ t 'a cutesare si desconsiderare de lege, de drepta te si chiar de bunacuvi int ia , casl astadi !

Acést 'a — n a m fi a s t ep ta tu — dupa atâ tu de solene af irmări din p a r t e a noului guvern iu , anume a sufletului seu, a d-lui Tisza, câ — lege si dreptulu au se fie sustie-nute seriosu si rigurosu, facia de veri-cine !

Acést'a n ' am fi a s t ep ta tu pre t impu lu , candu de la o m a r g i n e la al t 'a a tierii se pre­dica liberalismulu, ca parola a noului guvern iu si a par t i te i sale fusionate !

Si — acést 'a observandu, nu potemu se cugetàmu, de câtu cà organele de diosu ale guvern iu lu i — nu credu in seriositaiea si ono­rabilitatea nuoi loru s tepani ai t ier i i , séu nu dau nemica p re pa ro le ori câtu do solene ale minis ter iului pen t ru respectarea legii si a dreptà t i i !

C u g e t à m u astfel iu, càci — «untemu de pa r t e de a cutesá sè spunemu, cumca cele ce se in templa , se facu cu scirea, séu chiar dupa indrumarea domniloru miniştr i si anume a dlui Colomann Tisza, màcar cà unii corespon­denţ i a i nost r i de ad rep tu lu afirma acést 'a !

De a l t m i n t r e totuşi, sè nu créda nime­nea, cà sunt ne luco, séu cà numa i la noi s'ar fi observatu d ' aces t ea ; s'a observatu si la altii si au p ronunc ia tu deja i . a in te de noi — mult i al t i i ingr igi r i si temeri , si chiar incul­pă r i gre le !

„Közérdek," cu mul te dile mai nainte , vorbi de ne'ntrerupt ulu siru de intrige si de — pat imós 'a mancar ime d'a domni cu ori ce pret iu, carea s 'ar manifesta inca mai mul tu

. decâtu la regimele de pana aci, cele a t â tu de i a tacate de diu Tisza.

„ É r „Egyetértés és Magyarujság," in n r u l u seu de astadi se spr ime de adreptu lu , cà astadi mai m u l t u do câtu ori oandu a l ta da ta a deveni tu regula semi-oficiale : „a Gflrtí dreptatea, a indumnedieí stupiditatea si a aprinde temaia egoismului!'

Candu p a t r i o ţ i magia r i astfeliu vinu a se enuneiá despre spi r i tu lu noului r eg imu l ibera le , d u p a apa r i t i un i l e de tó ta diu 'a diu viéti 'a publica, apoi noi, in mani tu datele positive scand alóse ce avemu si p roduceam in acésta p r iv in t ia , abiá potemu sè ne mai te­m e a m cà vom trece de preocupaţ i si essa-gera t i . Si asia ni esto t impulu si detor int i 'a , a esi la lumiDa cu descoperir i le nóstre .

É t a cum unu jude adm. de cercu si-face cor tes i rea pen t ru pa r t i t ' a guvernamenta le , fora tóta genarea — chiar de obieptu alu ofi­ciului seu. Publ icàmu urmator iu lu actu dupa o copia fidele depre originalu,si - nu ne i n d o i m u , cà sl aiurea se va fi pasindu asemenea : Nr. 812

adm. 875.

De la judele cercualu adm. Sasca. Notariatului cercualu in N. N. Cu oca­

siunea congregat iunei genera l i a comitatului s'a t ienutu in Lugosiu la 1. apri le a. c. una conferintia, unde s'a adusu la o ta r i r e , cà de-la turandu-se par t ide le de pana aeuma, »& se creiedie o partida liberala guvernamentala, si spre cons t i tu i rea acestei par t ide se va t iené o conferiutia genera la in 15 apr i le a. c. dupa p r a n d i u la 3 óre in Lugosiu in otelulu „La Regele ungariei". Conformu recercâri i , p r e -sidiului ad hoc se poftesce diu notar iu , a face acésta împre ju ra re cunoscuta p r in publicare, spre a poté mai m u l t i individi a partecipá la acea conferintia, observandu cà in câtu unu lu séu a l tu lu s'ar dechiará pent ru par t id 'a amin­t i ta , fara inse a par tecipá la conferinti 'a de-fipta, pote sè dèe o dechiarare scur ta in scrisu, care substernandu-mi-se mie, eu voiu pro­duce-o inaintea conferintiei, to tu deodată se provoca diu notar iu a se présenta la mine in 14 a. 1. c. spre consul tare in p r iv in t i ' a acést'a.

Iamu in 10 aprile 1875. Béla Biró mp.

jude cerc. a d m i n i s t r a t i v e

Déca este m inuna tu de curiosu a c e s t u ucazu pretor ia ié , apoi sl mai minuna ta este — essecutarea aceluia pr in senguratecele co­m u n e ! Eca cum ni descrie corespundintele nost ru de langa Orav i t i a unu casu, pre care l'a vediutu cu ochii p r o p r i i :

„In presér 'a de 13 aprile gorniculu comu-na lu din Mircovotiu, din mandatu oficiosu, dede in Hcire fiacàrui a legetoriu de ablegatu dietalu, ca sè se infacisiedie manedia la cas'a comunale, càci vinu nisce domni ca Be li pu­blice ceva pen t ru a legere .

„Infacisiandu-se vre-o 20 de a lega tor i la orele defipte, aflara acolo numai pe diu Mina, cancelistulu no ta r iu lu i din Berlisce, ca­re le la in t rebarea unui a legetor iu , cà la ce ii-a c h i a m a t u ? i respunso, cà nu- i spune, pana nu se vor aduna mai mu l t i .

„Ne mai adunandu-se insa alti i , d lucan-celistu ceti unu ucazu de la diu pre tore Biró din I a m u , pr in carele se demanda din oficiu, a se forma câtu de multi a logetori in par t id 'a guvern iu lu i cea liberale, fiindu cà celelalte au ince ta tu ! O copia a acestui uca*zu n'am potatu cascigá in pripa.*)

„Destulu cà, dupa cetirea minuna tu lu i actu, diu Mina p rovoca de a rendulu p r e a l e -getor i , ca sè se dechiare cà tienu cu partid'a liberala, séu — cine tocmai nu vré, se spună cà nu ! La ce capetă respunsu de la toti , cà nu tienu nici cu o partida — pana in diu'a de ale­gere, candu apoi vor vedé, cu ce par t ida vor t iené.

„Ce se vedi acuma ! Mina se pune si scrie una consemnare, in carea induce pro toti ale-getorii presint i si o pune ina in tea judelui co-

j *) Este celu mai susu publicatu, pre care , lu-primiseramu inca mai nainte si mai de a drep­

tulu. Red.

muna lu sl a ju ra t i lo ru , spre a o subscr ie ; càci asiä este de l ipsa ! D a r iu acea consemnare se d i cea : „ne dechiaràmu pentru nici o partida deci unulu dintre alegetori temendu-se,nu cum­v a in diu'a de alegere sè-ii faca pre alegetori passivisti , cerù ca numele seu sè se s terga din acea consemnare ; apoi in da ta to t i p re t inse ra ca acea consemnare se se nimicésca !

„Diu Mina, vediendu-se s t r imtoratu , iute sari unu salto mor ta le , ca sè se mantuiésca. Elu puse al ta în t rebare , dicendu ómeniloru : É n sè vedemu dara , cine tiene cu Imperatuln ? Audiendu acést 'a alegetori i , toti dechiarara că — tienu cu Imperatulu. —

„ S e r a c a l u m e ! Nu se aflà unulu in t re beţi i ómouii nost r i , màcar cà erá u n u l u cu r eve renda in mediloculu loru, care sè li v re

Spune, câ — amestecarea numelui Inaltiatu-

lui Imperatu in certele si intrigele politice, este

lucru criminalii, si celu-ce o face, trebue apu-

catu si aruncaţii la dr . . . . afara, dintre cet>-tienii de omenia !

„Hei , cum mai sburá diu satu diupanulu cancelistu Mina ! D a r — ce se faci, candu n'ai cuventu , ér celu-ce a re , n'are in capu !

„Acést'a n 'o dieu despre poporu ; sertna nulu n 'a avu tu de unde se invetie ; dar o dieu despre prepadi tu lu de capelanu p o p a Pau, despre carele amint i i mai susu, cà e rá in re ve renda .

„Acestu n imenea de popa, abiá a p u c a s e auda în t rebarea cu curs 'a .cu Impera tu lu ,candu din săr i te se a runca in cursa si împinse si pre ceialalt i nepricepuţ i , nesocotindu, c a p r i n acést 'a p re cei mul ţ i alegetori, ce n u erau de facia, ii aduce in suspit iunea d'à nu tiené cu Impera tu lu !

„Acestu preotu, ruşinea t ienutului si bat jocur 'a lumii , la tó ta ocasiunea numai reu face si spre reu i n v é t i a ; i se dà de sute de ori peste nasu , cum i s'a in templa tu din par -ea lui Pavelu Butanu, dar — nici cà i pasa Lpoi — éta prin ce moduri si cu ce feliu de >meni pacalescu domnii pre alegetori ! — "

D a r precandu in Mircovetiu se petrecea icésta comedia pr in scri i toriulu notar iu lu i ercuale , no ta r iu lu Bessenyei insusi, in per-

: óna si- 'ncercá ta len tu lu si noroculu in Ber-isce, ca sè amagésca pre romani . O pati asa reu ; càci acolo n u erá pop'a Pau si eu Maiestatea sa in g u r a !

D lu i Bessenyei la observat iunea cà— a >rimitu de susu insci int iaro, cumca a r emasu

mimai o partida in Dieta, a stepanirii, — de 0 da ta i a s tupară gur ' a c u : „este mintiuna; càci mai sun t si al te par t ide si anume si cea nationale ! "

Diu Bessenyei sari dintr 'o m î n t i u n a i n -t r ' a l t ' a , af irmandu cà in par t i t 'a na t iona le a r e m a s u numai unulu; — dar i respunsera : „apoi bine, noi vom tiené cu acelu unulu !"

D i u Bessenyei incepù cu bun'a, cu pro­mis iuni , cà vor s t r ămuta loculu de a legere de la Sasca, ca sè fie mai îndemâna poporului , si mai câte tote, — numai omeni i se t i ena cu domni i si cu parintésc'a stepanire ! — D a r omenii pr in gur ' a b ravu lu i loru negotiatoriu Chercota i dedera sè pricepa, cà — nu mai au domnii lucratori golani, cu cari se maiorisc-die p re poporu, si asiá da ra cà poporulu va

alege pre cine i va placé lui, ér nu — pre unelt'a domniloru !"

B r a v o R o m a n i ! Asiá n i place Roma-nu lu ; asiá aretandu-se ni e fala de elu si bucurosu ni punemu viéti 'a pen t ru elu ! —

Cam de asemenea n a t u r a sun t sl cele ce ni se repor ta din pàr t i le Făge tu lu i , unde pre

sub m a n a — totu pen t ru faimosulu nostru Besanu se lucra , màca r cà elu e n u m i t u no­ta r iu publicu si ca a ta re , dupa lege, n u póte sè fie BÍ depu ta tu . D a r — dupa cum vom a t inge si mai la vale , asiá se vede, cà unii domni s 'au numi tu no ta r i publici — numai ca se pó ta cu a tâ tu ma i bine ag i t a si in t r iga p e n t r u domnii delà potere ! —

Abiá acosta seire a resuflatu, candu domnii conducetori ai comi ta tu lu i sl facura combinatiunile loru pen t ru secur'a ocupare a acestui cercu, aprópe cura tu r o m a n u si cu o intel igint ia nat ionale eminenta — pe sém'a regimului magia ru .

P r i n apucatnre — am poté dice misera-bili, cu ajutoriulu unei tu rme de omeni prosti si fora capataniu, se sfortià de candidatu unu personagiu, celu mai ur i tu romani loru, gróz'a t ienutu lu i , diu renega tu Saidl-Tölgyesy, impiegatu priucipale alu Societăţi i aus t r iaco de d r u m u r i fera te , celu ce in acosta cal i tate a necasitu si seracitu — ori unde a ajunsu pre romani !

Acum sè vrei vedé fric 'asi cu t remuru lu

inteligenţii nóstre celei vesti te ! Vai ce o só faca ea, in corculu cu 9 / 1 0 alegetori romani ! Cum o sè scape de infricosiatulu Tblgyesy ! ? !

Svatu lu si medilocu cu rendu se af là ;

lu-sioptira chiar contrari i romani loru , si a ce l a

suna — pent ru omenii slabi si prosti — câtu

se póte de bine : „Avtti unu pretore romanu,

omu de iréba, Stef. Antonescu; adunati-ve, for

mati-ve in partita, liberale-gnvernamentale, can didüti-lu pre a,cel'& ca omu sdu guverniului, s

— air sca,patu de Tölgyesy !"

Ce mai dori ţ i voi anime romane naţ io­n a l i ? !

Deci — mi-ti-se adunară — bravii no­s t r i naţ ional iş t i , mandr i ' a cercelui, si mi-t i aduseră cu ei mul ţ ime de poporu, cari li u r mara ca oile cele necuven ta tó r i e , si - cu nespusa însufleţire se const i tuira in p a r t i t a liberole guverniale (! ! !) si te lografara minis­ter iulu mag ia ru încredere si alipire, si —-prochiamara candida tur ' a b ravu lu i loru j ude admin i s t ra t ivu de ceru ! .Se traiéééééscá diu Antonescu ! " —

E i bine : cine a triumf atu ? Cine este pa-calitoriulu, cine păcălitului! Unde apare rafi­narea, si unde ticăloşi'a ? !

Diu Antonescu trece do celu mai bunu pretore cercuale ; sub adininis t ra t iunea lui comunele nóstre au fost scuti te de infamii dom-mnesci, invet iatori i nostri si-au pr imi tu des­tulu de regula tu lefele ; din veninulu domniei mag ia re de pona acuma acelu cercu puc inu a gus ta tu !

Acést 'a a dorutu reu pre dusimanii ro­mani lo ru din comitatu, cari acum plesnescu de bucuria, cà voru sè scape de acestu omu

de omenia si voru sè-lu înfunde in turm'a ma-

meluciloru, pe urm'a lui pop a Elek ! si vor

sè-lu inlocuiésca cu vr 'unu t i r anu alu popo­

rului romanu, ca cei mai mul ţ i pre tor i ! Pof t imu, procedere sincera, leiale din

par tea domniloru, si — intieleptiutie si carac-te ru din — par tea bravi loru nostr i intieli-ginti din cercu, pre carii noi, pona mai ieri, am fi cutesatu sè ni intemciàmu Sionulu na­

t ionale !

Apoi cu astfeliu de omeni se mergemu

noi nainte in l u p t a pentru essistinti 'a si cu l -

tu r ' a na t ionale ?

Aci de buna séma mul ţ i d i n t r e ceti tori se voru mira , cà — pent ru ce n u numimu , ca sê-ii cunósce lumea — pro acei domni, ce a t â tu de ur i tu no insielara, séu se insielara, si amăg i r ă bietulu poporu ?

Éca pentru ce : pen t ru cà, pre câţi noi, in t ru ind igna t iunea animei nóstre ii-am nu­mitu, pre toti ii-au batutu Ddieu l De toti s'a alesu— Vai de ei \ Astfeliu a inceputu a n i fi mila de ei si — t rebue sè ni impunemu ré­

serva. Cu tote acestea to tu ii vom numi

atunci candu vomu fi in s ta re a o face fora

mania — asiá, ca roman ime a {sè nu-ii ui te

câtu t impu va mai fi ea pre lume !

Dar — in fine, ca de tspl icare trebue

se spunemu aici, cà cercurile de cari vorbi-

ramu si inca unele pucine, si — specialminte

alu Bog8iei au fost, din cari noi m e r e u fiindu

alegetori la sine, a-si lauda din repnteri p re diu

Missiciloniai a compune o deputat iune si a o tra­

mite laTemesióra pent ru de a-lu invi ta sè pri-

mésca candidatur 'a cercului, in contra lui Babe-

siu, ceea-ce diu Missici sl primi, màcar cà este

necompat ibi le cu notar ia tu lu publicu, ce toc­

mai lù-càscigase de la inalt 'a s tepanire, dora

numai ca a r v u n a — pen t ru altu postu mai

inal tu, séu ca arma buna de cortesitu.

Totu lucruri minunatu de frumóse, sub

domnirea l iberal ismului si — seriositâti i con"

s t i tu t ional i a naltului guverniu de astadi !

Ni se scrie, cà in t re cei pucini, adunaţ i la supremulu comite Onnos in Biserica alba, au fost sl duoi romani, si inca duoi de celu mai ilustru nume, din totu acelu t ienutu. Sun­temu provocaţ i , a li publica n u m e l j cu anie-nuntele ; noi insa — nu voimu a t r age p r in noroiu ceva, co purur iá ni a fost sacru. Cine v^. face-o, respunda cu sufletulu, cu onórea sa — posterităţi i si por te consecintiele ne-evita-bili ale pecatului incont ra moralei pub l ice !

B u d a p e s t a , in 2 0 a p r i l e n . 1 8 7 5 .

(Am not atu rtsultatele patimei órbe a dlui min. refort delà cult u si instrucţiune; acum diu Tisza delà cele in terne ni dà de lucru !)

Septemau 'a t recuta , si adecă v iner i , diu min. de i n t e r n e ( 'ol. Tisza se infacisià in Dobritienu, loculu seu do alegere s i d e m e r i t e i urbea siesi pré-iubita, precum o numi ocasio-nalminte ; elu se infacisià cu cuventu d'a luâ pa r t e la adunarea distr ictuale a bisericei evange l ice , a cârei membru este. In fino ori pen t ru ce s'nr fi infacisià tu, present i 'a sa provoca manifes ta t iuni naţ ional i , cari mer i ta tóta a tenţ iunea , deóra-ce densulu t rece astadi de sufletulu guvern iu lu i t ierii .

Noi dor imu, ca tóta lumea BC scie, cà ni-am a t ien t i tu ochii asupr 'a t ienute i noului guvern iu si nóuei sale pa r t i t e , dar descl ini tu asupra persónei principali a loru, asupra d-lui Tisza. L a s ' sè pricépa totu na tu lu cà — ce va sè dica a observă, a marcă, a adună date posi­tive, apoi pre temeiulu acestora a dice jude ­cata , a aprobă si spriginí, séu a combate si condamna.

Trebue o da ta se pe t runda si pr in in tunerecu lu nesciintiei nóstre regulele ade-voratei politice. De aceea noi, pona sè resbimu prin acelu in tunerecu, chiar si cu risiculu căscigului mouientanu, de mul te ori vom cu­getă si combina cu voce inalta, la aud iu lu lu­mei. Ce mai sei mu face, ca sè spargemu o data gh ia t i ' a neucíei nóstre naţionali seculari !

Des tu lu cà diu min liszo, fiindu salu-ta tu de mai multe deputa t iuni prin cuven tà r i frumóse, deputa t iunei par t i te i liberali din Dobr i t i enu , ce i se presentase in numeru de vr 'o 8 0 de persóne si mai bine, respunse in­tre altele cu aceste cuviu tc :

„Am cea mai ferbinto dorint ia , cà pe langa s taruint i ' a mea pent ru binele t ierii , se facu sè infl'.nésca si acésta nobile urbe. Si

acésta dorintia a mea este, — nu numai pen­

t ru cà cele mai tar i legature de amóre si ali-

cuventu lu se nffgá, ér acuma — nedrepta tea

fapteloru se încorona prin proclamarea loru in

publ icu! De óra- e mai de par te , u rmar indu

logic'a d-lui min. Tisza, a jungemu a colo, cà

densulu înflorirea si fericirea tierii o cau t a in

magiarisarea ei ! U n a cumpli ta r e t ac i re , ca­

rea mereu ruinédia t iér 'a si va t e r m i n a eu

descompunerea ei ! ! —

Budapesta, in 22 aprile 1875. F r a n c i a si G e r m a n i a se pe­

trecu un'a pre alt 'a cu ochi încordaţi si — în­cruntaţ i . F r a n c i a scie pan ' la unulu n ru lu tunuriloru si a glontieloru, ce fabrica K r u p p pe sém'a a rmate i nemtiesci ; de asemenea spionii dlui B i s m a r k sei« — pan ' la unulu nrulu cailoru, ce cumpera F r a n c i a in Boemia si Unga r i a si pre cari iute ii t r ans ­porta prin Svitiera, de împreuna cu cant i tă ţ i nespusu de mari de fenu !

Nu e de miralu deci, că lumea t iene mortisiu, cumca resbelulu de resbuuare se apropia ; pre candu din F r a n c i a oficial-minte se desmintieseu -- nu numai dalele speciali, ci chiar intrege scirilo spionilor u ge rman i !

O alta scire, forte picante este, cà in F r a n c i a intre B o n a p a r t i s t i s'a nascutu sfasiare, formandu-se doue fracţiuni, dintre cari un 'a se dice c e a t e n e r a, cu organulu „G o u 1 o i s", al t 'a cea vechia, cu R o u h e r in frunte si eu organulu „O r d r e."

Aceste doue part i se cer ta mereu, in-cu lpardu un'a pre alt 'a , pent ru pecatele si slabitiunile manifestate ; ér — Republicani i profita si se bucura . Asiá este to tu de a un'a, candu unei par t i te începu a i peri spe-rantiele de reusire !

* * * In R o m â n i a l i b e r a prin de-

cretu domiioseu, de la 4 pan ' la 15 maiu n. sunt chiamate la urna tote colegiele electo­rali pentru a legerea de deputaţ i . Apoi acum'a încordările de poteri a tâ tu in par tea guver ­nului, câtu si a opositiunei — au devenita s t raordenar ie , cum dóra n 'au mai fost. Nime nu póte sè scie r e su l t a tu lu ; mai mul tu : din depăr ta re — nime nu póte se judece nici chiar indrep ta t i rea intre un 'a si alt 'a par te !

Imprumutu lu Românie i de 29 millióne r en ta cu 5 proc , despre care la rondulu nostrn ni-am spusu ei noi părerea , s'a cont rac ta tu destulu de favorabilu cu 65 la suta, cu o grupa de bancar i din Par is , in f iuntea cărora stă Foui si Comondo.

Acestu imprumutu este celu mai avan-tagiosu dint re câte a po tu tu face pana acuma tierile romanesci , fiindu camet 'a lui abiá 7 % pre candu imprumute le de pana aci, de sl nu cu r e n t a perpetua, ci numai pre timpu scur tu si cu ipoteca, costau 10 si pan ' la 2 2 ° / 0 . De aci este cà lumea finantiaria nu póte sè laude destulu desvoltarea finantiaria a României .—

pire mo léga de acésta nobile u rbe , ci sl pent ru

Mai raf inata insa si sióda, dar st mai miaerabile este istori 'a din corculu Bogsiei. Nu este to tuşi opor tunu s'o spunemu in tote amenunte le , ci t rebue sè ne m a r g i n i m u nu­ma i a o a t inge in t rasurele fundamenta l i .

R e p r é s e n t a n t e ^ de pana aci alu acelui cercu, diu George Ioanoviciu, infrantu in po­teri si in spe ran t i a , si-a dechiara tu inca na­inte de dóue lun i facia de alegetorii sei decisiunea, d'a nu mai primi candidatur'a si m a n d a t u la Dieta.

informaţi despre intrigele si misieliele ce se pregat iau, mereu le-am admoni tu , sè nu se lase a fi a m ă g i t e si păcăli te, sè nu se gra-bésca a se ingagiá , sè nu prejudece conferin-tieloru si consultat iuni loru na ţ ional i ce avemu sè t ienemu la tirnpulu seu — ca na­

ţ iune cu consciintia nat ionale , etc. etc.

A m arunca tu madierea in părete . F i e Ii de bine !

Ca de inchiaiare p e n t r u asta da ta mai amint imu, cumca diu supremu comite alu Temesiului , filosofulu nostru Ormos Zsiga, mai septemau'a trecuta nu pregeta, a merge elu insusi la Biserica-alba, acolo a aduná câti-va

aceea, càci intre acésta urbe CüTütU magiara, si intre Ungaria, aflu astfeliu de strinsa iden­titate de interesa, incâtu inflorindu siflricindu-se Ungaria, trebue sé inflorésca sï Dobritienulu.

Va se dica, diu min . Tisza apostrofa ca­l i ta tea Dobr i t i enu lu de urbe curatu magiara si-si sprimà dorinti'a cea mai înflăcărată d'a o ferici specialminte pentru acést'al

Acesta manifestat iune publica prin gur ' a d-lui min. de interne alui t ierii , dupa noi este o mare gresióla politica.

P a t r i ' a nós t ra este o t iéra poliglota cu popora t iun i — dupa lege si istoria, egalminte îndrep tă ţ i t e , intre cari magiari i , des! stau in frunte, dar - nici nu implinescu, nici nu potu împlini cea mai mare parte a rccorintieloru pent ru sust ienerea s ta tului .

I n t r ' u n u astfeliu de s t a t u deci, candu de susu , de la potere so publica prefer int i 'a unei r a se , acést 'a pururea este o nedrep ta te si v a t e m a r e pent ru tote celelalte popóra ale s ta tu lu i .

Pa r t ecu la r i lo ru se póte ier ta astfeliu de gresióla ; dar in gur 'a unu i min i s t ru , si inca a celui mai de frunte, o astfeliu de dc-chiara t iune publica — este cu a t â t u mai provocatória si a la rmatór ia , de óra-ce pana aci numai faptele guvern ia lo ru erau in favo-rea eschis ivminte a rasei magiaro, ceea- e cu

Budapesta, in 2 0 a p r i l e n . 1 8 7 5 . De comunu foile s t ră ine , si anume cele

de peste Lai ta , sciu, séu prot indu a s i, des­pre cele ce se in templa la noi in sferele mai na l te , asiá dicendu in consul ta t iuni cu usiele inchise, mai mul tu de câ tu noi.

Asiá „N. Fr. Pr« din Viena, in n r u l u seu de dominec'a trecu a ni spune despre di-ferintie si chiar începute de conflicte, ce s'ar fi escatu in t re miniş t r i i nos t r i fusiunati , si car i , déca vor fi adevera te , apoi m u l t u t impu nu potu sè r e m a n a fara isbucniri pe facia.

A n u m e ni spune, cà s'ar fi nascutu unu puiu de conflictu i n t r e l'isza si miniştr i i din fost'a p a r t i t a deákis ta , mai ver tosu cu Széli, pent ru amova rea si inlocuirea mai m u l t o r u supremi comiţ i . Diu J'iszi adecă ar fi do r i tu sè faca locu mai mul to ru omeni de ai sei, din par t i t ' a do ma i nainte a sa, pen t ru ca si acei 'a sè s emta dulcóti 'a domnirei ; da r sô i so fie opusu cu resolut iune colegii foşti deák i s t i , si astfeliu abia biete pa t ru locuri s è i fie succesu a e luptá pe sém'a flamandiloru sei amici si par tesani .

Totu asemenea sl la denumi rea do no­tar i publici, diu Tisza sè fie cerutu de la Vér­ezel, a luâ in considerat iune pre mai m ulti ai sei, ba sè fie mersu pana a revis iuná i n t r é g a list 'a deuumit i loru notar i si a o în t reg i cu de ai sei.

Totu lucrur i omenesci, la oari cei-ce cono8ceau împre jurăr i le , se aş tep tau din ca-

pulu locului . D a r a l t cum astfeliu de diferint ie

totu nu vor sgudul si per ic l i ta so l idar i ta tea

si a r m o n i a in cele pr incipal i ; numai alte ne-

,utielegeri mai g r a v i sè n u se j n t e m p l e ; noi

inse ch ia r de a t a r i ne t ememu , dupa ale nó­

stre presemne ! D a r — se n u cobimu in óra

rea ! —

Opuse t i u n e a m a g n a t i l o r u ! D a , facia de noulu regimu, in Cas 'a

magna ţ i i or u se desvolta i n t r ' a d e v e r u o opo-si t iune ser iósa. Lun i - a t recuta , i n t r éga sie­dint i 'a de 4 óre, se absorbi de apr igele refles-s iuni ale comit i loru Ferd. si Felie. Zichy, Ioane Czirdky si Em. Andr&ssy, si b ie tulu min . de finantie Col. Széli, indesiertu se t rud i a-ii molcomi séu a li combate banuele le , inde­sier tu fù spr ig ini tu de supremii comiţi , func­ţ ionar i ai s ta tu lui í'omcsányi, Sz'ógyényi si Perczel Miklós, si de b. N. Vay, càci banuele le si nemul t iamir i le remasera .

A fost vo rb ' a de — nóuele legi de dare , anume de nóue le dări si resp. urcări. Domni i cei m a r i cons ta t a ră cà : se propune ingreuna-rea sarcineloru poporului ; dar se p ropune fora nici unu ecivalente, adecă fora nici o garanţia, cumca prin aceste mari si grele sar­cina nóue se va îndreptă starea finantiale, cea desperata a tierii.

Firesce câ acest 'a e unu a rgumen tu greu cumpeni to r iu si cà in s i tuat iunea nós t r a de astadi , dupa a t â t ea gresiele ale t r ecu tu lu i magiaru , abiá pote sc fie omii, ba dóra nici a t â tu potintele Ddieu , care sè fie in s t a r e , a

spune de mai na in te , pe da ta , cà — cum sè

scape tier'a de marea calamitate ce o incunjura

si o stringe de morte ? !

Mane-dia, m a r t i , to tu acei magnaţ i opo-Bit ional i j la legea p e n t r u darea dupa t r an s ­por tur i , de nou se incercara a a r e t á pericu-los i ta te i n t en t iun i lo ru guve rn iu lu i si propu­seră ş t e rgerea dár i i de 2 % pen t ru produc­tele na tu ra l i , candu ele se t r anspo r t a pan ' la 30 de mile numa i in t iéra. D a r — n u re-esira nici cu aces tu amendamen tu .

Marcur i aceiaşi m a g n a ţ i l a legea de dare pen t ru cai, caru t ie , se rv i tor i , bi l iarde mese de jocu etc. ér pasira in spir i tu oposi-t i una le , acl spr igini t i si de uni i regalist i , fi­resce — ér fora succesu.

Des tu lu totusi cà s i tua t iunea si din acésta pa r t e devine din dia to tu mai grea si mai cri t ica, si — nime nu pote sè prevéda, cà

cum a r e sè se desvólte mai de pa r t e . Ou min-

t iun 'a oficiale— n u p ré mai merge , càci aceea

a desier tat 'o si devalvat 'o Lonyay, Tóth Vilmos

si Szapáry ; astadi da ra aceea —- numa i inca

la bieţi i romani si s lovaci si ru ten i , amăgi ţ i de miserabi l i i loru connat ional i semidocţi si egoişti — afla pe t runde re .

As ta-mani fes ta t iune dovedesce o conti­n u a isbuonire de spi r i tu oposionale in Cas 'a magnat i loru si prelat i loru, inscur tu lu t impu de cinci septemani , deoandu si-a inceputu noulu g u v e r n u ac t iv i ta tea . — Mai observàmu, cà mar i i p re l a ţ i p a n a acuma in maior i ta tea loru se t ienu reserva t i , da r — nime n u se aş tepta din parte-l i la spr iginire órba a noului gu-ve rn iu .

V r e m u se d icemu, cà nici aces tu i mi-nis te r iu n u i sur ide tocmai for tun 'a cu ochii legaţi . —

Yiena, in H aprile 1875 .

Credintiosi patriei in care am ereucutu, ni poporului din care ne am nasoutu, cugetările si simţirile nóstre nu se potu depăr ta de pa-mentulu si trupin'a materna.

Cu tóta ardoroa aoimeloru j u n e , cu tóta poterea dorintieloru, sperantieloru si aspiratiu-niloru nóstre, nisuimu la fericirea patriei si a poporului nostru romanu.

Candu se fericesce poporulu sl patri 'a e ferice, ér sortea poporului e insasi sortea fii­lor u sei.

Subsemnaţi i fii ai T r a n s i l v a n i e i si Un­gariei, ajunşi odată la consoiinti 'a acést'a, ne simtimu totu mai atrinsu ou venitorulu nostru legaţi de sortea patriei si a na t iunei nóstre. Si cu câ tu acesta legătura devine mai forte, cu a tâ tu mai mari sunt bucuriele si sufertiele, cari se etraplanta ca fulgerulu delà părinţi , trati si surori in animele nóstre.

Astfeliu no bucuràmu impreuca cu iu­biţii noştri de a-asa in momente de celea feri­cite, candu cu admiraţ iune vedemu destinşi bărbaţi ni poporului nos t ru , luminaţi patr ioţ i

luptandu-so fora frica si eu tóta forti'a ce li o dà o inalta oonsciintia de dreptu si de drepta te — pentru libertăţile ne alienabili ale patriei si ale natiunei nóstre ; dar greu si amaru ni vine, daca trebuesce sè audimu de neintielegeri si sfâşieri intestine ale poporului romanu, de rea vointia, de osti resipite si de desertiuni delà spcrulu st indardu alu causei patriotice romane.

In t r 'unu asemenea momentu de nelinisoe si mâhnire interna, veniruu a ne esprime aim-tiemintele si aspiratiunile ce le nutrimu fatia de bravulu si iubitulu nostru poporu si de demnii aperatori ai sacrei cause naţionali .

Cea-ce ne împinge, cu o magica putere la acesta manifestatiune juna , este t r is t 'a convic­ţiune despre periclulu celu mare, ce amonin-tia cu putrediune pana sl radeoiu'a naţionali­tăţii nóstre tocmai iu timpulu celei mai gigan­tice desvoltàri a ideiei de naţionalitate.

Abiá scapatu din servitute, poporulu romanu se simte espusu unei nóue, sl mai in-fricosiate sclavie. Acést 'a este sclavi'a morale — catona auri ta , ') cu caro se încerca crudele poteri inamice a ne înjuga din nou, la carulu loru triumfale.

In t regu mechanismulu unei politice vio­latori i si totu odată corumpetorie se pune in lucrare spre a stinge cu incetulu siratiulu de onóre, de drepta te si l ibertate diu peptulu Ro-maniloru, foculu acestu ddioscu, care a incal-ditu tote spiritele inalte si nobili delà incepu-tulu wtorioi.

Bunulu celu mai scumpu, care mai an­taiu redica pe omu la demnitatea sa, oare for-média baaea adeverata a l ibertăţi i individuali, civice si naţionali in s tatu, motorulu principale alu culturei gintiloru — limb'a materna, ni se ataca cu armele cele mai rafinate a-le unei legelatiuni si administratiuni, străine cerintie-loru desvoltarci nóstre patriotice naţionali.

Ore acést'a nu e destulu, sè mai enume-ràmu aci inca si multele alte neajunsuri, cari bântuescu sortea poporului nos t ru? — Si noi câti suferimu ou acestu poporu sè nu dcfcmu espresiune ougetôriloru ce ni agita tóta firea?

Ne aducemu a m i n t e de cuvintele ce le a respicatu Fabiu in Senatu : „Candu, dise elu, marea e liniscita, lesne se póté conduce nai'a asupra valuriloru line ; candu insa se apropia fortun'a st valurile se redica isbindu-se cu ve-ementia de paretii corăbiei, atunci in unu mo­mentu a tâ tu de g r a v e , trebuesce încordata tóta poterea barbatésca, si cu mana tare dîri-g a t a carm'a , daca este ca corabia sè nu se cu­funde."

Unu nou si greu viscolii înfrunta astadi sl nai'a sperantieloru si aspiratiuniloru nóstre, drépt 'a causa a poporului romanu.

Cu Caa m<ii adunca întristare intielese-ramu dara, câ tocmai acum,—candu dupa atâtea nefericiri cu dreptu se aş tepta , ca tote braciele romane, odinióra glori'a patriei si spaim'a ina-miciloru ei, sè se reunesca spre a mediloci o 8ecura si poternica cârmuire a intereacloru nóstre naţionali — stau a se nasce nóue desbi-nări in similu poporului nostru.

Ce suntu tote inimicitiele lumei, ce este insasi puterea eleroentaria a naturel, pe langa acestu reu infricosiatu, care desparte pe pă­rinte de fiu, pe frate de sora. Gandindu-ne l a elu ni se infacisiedia tote iconele infioratorie din istori'a trecutului nostru — foculu infer-nalu alu unei passiuni doboritorie de totu ce e forte, bunu si frumosu, negrulu pecatu carele a adusu pe Romanu, candu-va domnu alu terito­riului seu — la sapa de lemnu.

In faci'a unui periolu ca acest'a, junimea romana din Tran ia si Ungaria nu mai pote sè retaca, celeee i jacu la anima, si detori 'a ei este a-si esprime simtiemintele ou vóce tare, ca sè o auda intregu poporulu.

Ca unii, cari faoemu parte din junimea a c é B t ' a , ca jun i romani, voimu, dorimu si aspi-r àmu Ia uniunea tuturoru Romaoiloru de bunu simtiu — sub sacrulu sindartu alu causei drepte romane. 2)

1 ) Dar — de unde aurita ? ! In ticăloşia nóstra comuna, la carea ne-au adusu domnii ste­pam de 8 ani ai tierii, nu mai pote fi vorb'a de catene aurite pentru romani ! N'au mai remasu atari nici pentru magiari. Este f e r u c r u d u s i r u g i n i t u, cea-ce alta data părea a u r u ! —

R e d A l b . 2 ) Marturisimu, că g e n e r a l i t ă ţ i l e si

unele a m b i g u i t ă ţ i din acestu actu, ce este sè fie o manifestatiune nobile a junimei nóstre din Viena, abiá erau calificate d'a ne îndupleca sè li facemu locu in pre" augustele nóstre eolóne, déca nu puneamu multu temeiu pre asecurarea, că

Dreptu acea ne grabimu a depune fri-butulu simtieminteloru nóstre de iubire, stima si devotamentu, in manele tuturoru barbatiloru romani, cari cu fapt'a, eu caraoterulu firmu nationale, cu patriotismulu loru desinteresatu, s'au probatu in töte timpurile, cari au lupiatu in lupta neobosita pentru dreptulu tierei si alu poporului romanu si a li dice : Tienemu cu totu sufletulu la stindardulu causei drepte a poporului romanu, la drapelulu egalităţii patr i­

otice naţionali care in anulu 48 s'a redicatu in vedi'a lümei, anunciandu redeşteptarea si re-nasoerea universitàti i politice a Romaniloru si pe cari voi demni bărbaţi l'ati aperatusi-lu ape-rati cu constantia si curagiu neinfrantu.

Totu Romanulu binesimtietoriu trebue sè

se grupedie astadi in jurulu acestui s t indartu,

care singuru póta sè reunésca si sè tiena

la olalta óstealuptatoriloru pentru libertate con­

stituţionala, pentru nealienabilile drepturi ale marelui principatu alu Traniei si ale popo­rului romanu din acesta t iera si din Ungar ia , pentru l imb'a si l i teratur 'a romana.

Uitate sâ fie neajunsurile t recutului ; as­tadi avemu sè socotimu cu presentele, si ace­stuia sè i dedicàmu tote puterile nostre.

Suntemu convinşi, cà intrega junimea romana din Trania si Ungaria, va urmá esem-plului nostru, esprimandu-si in momentulu acest'a gravea alipire de apărătorii adeverati ai intereseloru de viétia romana. 3)

Astadi suntu numai simtiemintele din anima juna sincera, cărora le dàmu sboruca t ra casa; mane inse vomu fi gata a intra in servi-tiulu patriei si natiunei nóstre si a immulti şiru­rile combatentiloru pent ru binele si fericirea ei.

Ceorgie Baiulescu, med ; Aurelianu Be-l esiu, techn ; Valeriu P. Bologa, techn ; Ste­fanie Bodiu, si lv ; Moise Boeriu, pedag ; Oc-tavianu Blasianu, med; Teodoru Ceontea, cand. de prof; Ioanu Cloaje, med ; Drnd .# i N.Ciurcu>

med ; Nicolau Fagarasianu, techn ; Hanganu-tiu, med ; Basiliu Michailu Lazaru, techn ; C. Moldovanu, med ; Zach. Mogă, t echn; D r n d . I. Neagoe, med ; Nicolau Neamtiu, t echn ; Ioanu C. Popasu, techn ; Ioanu Vamfilie, techn; Victor Popu, si lv ; Const , V. Popu, j u r ; Teofilu I. Rathi, techn ; Alessandru Gr ama drnd. in teol; Emanuile Sidoru techn; On. Tilea techn. ingin ; St- Velovanu, cand. prof ; Drd . Ioane Popu med ; Dr. Hosanu, med ; Ioanu Ba­iulescu techn ; G. Sierbanu sil ; D r n d . P. Vlaău; Drnd . N. Calefariu; D r n d . Ioane Anca; D r n d . Emiliu Filipanu. —

Jadani. 6 apr i le 1875. (O intemplare memorabile, o cădere din

ceriu, cum dice poporului) In 19 a lune i lui mar t iu , i n t r e 4 - 5 óre dupa médiadi , cadiù iu comun'a nóstra, cu o de tunare si s iue ra re infricosiata, carea s'a audi tu de par te in j u ­rulu comunei , unu Meteoru, ce a ven i tu de catra nordu spre rasar i tu .*) Meteorulu acest 'a in căderea sa s'a spar tu inca de susu, din at­mosfera, in mai mul t e bucà t i , d in t r e cari siesse picară in comuna, din cari cea mai mare erâ grea de 10 loti. Dupa tote semnele a t r e -buitu sè fie mai mul te bucat iele , inso pan ' a -

j u n i m e a d i n T r a n s i l v a n i a s i U n ­g a r i a , in co'ntielegere si solidaritate fratiésca, aspira la u n i u n e a t u t u r o r u R o m a n i l o r u d e b u n u s e n t i u s u b s a c r u l u s t i n ­d a r t u a l u c a u s e i d r e p t e r o m a n e . Atât'a ni ajunge, ca sè vedemu, cà tenerimea nu apróba scopulu separatisticu, carele pururiá a fost mórtea nóstra politica-nationale. —

R e d A l b . 3 ) Apoi — asiá credemu, cà toti se

tienu de a p e r a t o r i a d e v e r a t i , ba unii chiar — de e B C h i s i v m i n t e adeverati. Noi, C U m diseramu mai susu, pe separatişti - - nu ii tienemu de a p e r a t o r i a d e v e r a t i ; de ase­menea nici pre e s t r e m i s t i . Junii noştri, daca voiau a se manifesta, dora mai bine făceau a se intielege cu colegii loru de pre aiuriá si apoi a o face intr'o direcţiune esplicita, adecă ferita de ambiguităţi si generalităţi plastice. De altmintre —Ddieu sè li asculte si implinésca dorintiele c a s t e si pie din peptulu nestricatu ! — R e d . A l b .

*) De'ca căderea s'a intemplatu cu mare tu-netu si siuerare, apoi sè fiti convinşi, cà meteo­rulu a trebuitu sè fie multu mai mare, decâtu acele bucàti ce s'au aflat u, in Jadani ; si este pré probabile, cumca acele franture mice ce s'au aflatu, sunt numai o parte mica, asverlita intr'acolo la spargerea din atmosfera a meteorului principale, ce va fi cadiutu dóra departe aiuriá, si trebue sè fie de dieci de ori mai mare.— In astu-feliu de caşuri, ai noştri pururiá ar trebui mai antaiu de tote o parte din aflatele bucatiele sè o puna bine pe sém'a si intru interesulu nostru scientificu natio­nale. — Red.

cuma nu s'au aflatu tóte. Ieri in 5 a lunei cu-r int i , comun'a nóstra fù cercetata de 2 mem­bri ai societátii na tura l i s t i lo ru din Budapesta , cari pe t recura la noi dóue dile ; unulu dintre acesia eră Diu Krener, custodele museulu i pes tanu in depar tementulu mineralogicu. A c e i a deci impreuna cu pretorele cercului luandu vre-o 30 de copii din scóla, mersera preBte campu pent ru de a ma i cau tâ bucàt i din meteoru. Resu l t a tu lu căutăr i i loru fù, cà mai gasira dóue petr i mai mice, un'a in forma de piramida, or al t 'a in forma de lespede d in -t r ' unu octaodru, acést 'a inse se sparse in dóue de aflatoriulu ei, unu pecurar iu . Amint i ţ i i domni de la societatea na tu ra l i s t i lo ru ven i r ă la noi in u rmarea are tăre i si recercăre i comi­telui supremu alu nostru S. Ormos. Meteo­rulu se constată compttsu din petra cu părti­cele deferii asiá numitu nNicoluu. Dore re cà tóte acelo bucàti diu subpretore Iile le con­fisca si le duse la daa, si ori-câtu a m roga tu pre economii comunei nós t re , ca sê-mi aducu si mie un'a pen t ru de a o poté t r a m i t e Aca­demiei r emane din Bucuresci, pan ' a cuma spre nespusa părere de reu — nu-mi aduseră . Asia este romanulu ; la porunc'a domniloru dà si ce nu se cuvine ; ér p e n t r u sine nu se ingrigesce de feliu. / . Istinu, parochu.

De pre Berzava, in apr i le 1875.

Sinodele nóstre discesane se apropie cu pasi rapedi si toti credintiosii le asceptàmu cu acelaşi sen t iementu de doru, casi p r i -mavér 'a, ce topesce ghiaci 'a si invia n a t u r ' a amor ţ i ta , casi pascele frumose, pompos 'a ser-batore de inv iare si de tr iumfu a v i r tu ţ i i .

As teptàmu reveni rea sinodeloru nost re diecesane, ca pre reven i rea unui sore, carele sè deemortiesca poteri le nóstre din tóte punc­tele de vec'ere, spre a desvoltá pr intr insele o viet ia dupa cum a intieles'o Mantui tor iu lu .

Moştenirea ce ni lasara t empur i le t re ­cute este semburi le discordiei ce a implutu de rug ina legatur i le iubirei d in t re noi, ne t iene mereu totu isolati in in tunereculu igno-ran t ie i , ni a submina tu credint i ' a si sperant i 'a in v i i tor iu lu nos t ru , si ne impedica sè n u scimu a t ra i in unire , ci a duce o viét ia de osenditi .

Sinódele nóst re diecesane de pona acuma' ni-au adusu mul t e si m a r i imbuna ta t i r i in biserica, séu celu pucinu au cautatu a pune inceputu bunu pent ru acestea ; da r ' nóue credintiosiloru in necasuri le ce induràmu, ni-ar fi spre mare mangaere , candu dinsele s 'aru ocupà sl mai afundu cu precepte le d lui Cristosu, carele l u p t a n d n con t ra in tunerecu-lui a disu : „Mergeţ i si inve t i a t i ;" si „asia se luminedie lumin 'a vost ra înaintea omeni lc ru , ca pricependu aceştia realulu, sè pré-marésoa

pre Crea toru lu . " — Dor imu acést 'a delà S i -

n o d e , pen t ru cà lumin'a, ce respandescu

in t re noi scólele nost re . pucinu corespunde

scopului acestoru precepte subl imi ; óra in

biserice nici macaru cazani 'a nu se mai aude .

Scólele n i sun t uniculu isvoru de lumi­

nare , dar scolele nostre s tau forte reu.

Scólele popular i au n u m a i câte unu in-

vet ia tor iu ; é ra fortiele unui s inguru invetia-

toriu nu mai ajungu astadi spre a reversa

destula lumina . Scólele cu câte duoi inve t ia -

tori sun t r a r i la noi, cele cu t re i sl mai r a r i ,

cu mai mul ţ i nici de cum. Si de aci t r ebue sè incepemu, càci fora

scóle popular i bune — nu potemu na in tâ . T rebue se ne ingr ig imu a t â t u de invet ia tor i , câtu si de unu p l a n u potr ivi tu a lu invet ia-men tu lu i .

Óre cum ar fi, déca preot imea nós t ra-a ru lucra d impreună cu invet ia tor i i la lumi­n a r e a si crescerea fragedei tenerimî ? — Si fire-ar posibile, cà unde n u se pote plaţi unu alu duoile;i, a lu tr ielea etc. inve t i a -toriu, sè se aplice ca a ta re celu mai calificatu d in t ru parochi, pre l anga o recompensa de l / t

de sa lar iu invetiatorescu ? — S t a n d u sl preo­t imea in l egă tu ra mai in t ima cu scol 'a , sun­temu plecaţi a spera , cà sl credintiosii mai mul tu s'ar interesa de scola. Cà-ci d. e. sun t la noi comune bisericesci, cari n u m e r a pona la 300 de odrasle, dar ab iá 15 ,18 m u l t u 24 dintr insi i se facu p ă r t a ş i de lumin 'a man-tuirei , de inve t ia tu ra . —

P l a n u l u de inve t i amen tu lu popu la ru , ce decurundu l 'a impar t i tu in diecesa I lus-t r i ta tea Sa, bunu lu si laboriosulu nos t ru Bpiscopu, face era pre t e r e n u l u nos t ru de

luminare , ai totuşi este forte mancu in m u l t e p r iv in t ie pen t ru împre jură r i l e in cari t ra imu

S tud ia le reali si cu deosebire cele pr i vitórie la agr icu l tu ra si insasi a g r i c u l t u r e precum si economi'a nat ionale a r t rebui se riosu cul t ivate in inst i tutele nóstre pedago gice si mai cu séma in cele teologice. P e n t ru-cà potemu dice peste totu, ca poporulu nos t ru este agricul tor iu , si preot imea precum Bl invet ia tor i i , cari ni sunt luminător i , inc t raescu din agr icul tura , sunt s inguri agr icul tori . Atunci sessiunile nóstre parochiali a deveni to tu a tâ tea scole agronomice si gradi nele scolarie totu a tâ tea ins t i tu te p 'act ice de hor t i cu l tu ra .

Es te deci o necessi tate u rg in te , ca sè st: s ta t orésca unu planu de invet iamentu mai corespundietoriu si sè se cerce modulu cum se póta fi barem câte duói invet ia tor i in scó lele nóst re .

Voindu apoi a avé organsate bine sco lele poporali , t r ebue sè reflectàmu la scólele de fetitie, càci pr in mame se formedia in m a r e pa r t e vi i toriulu fie carui poporu.

Apoi daca scolele poporali , a t â tu pent ru copii, câtu sl pent ru fetitie, ar fi puse la cale — v a t rebue sè ne gr ig imu de scole super ori , càci acést 'a inca este o lipsa forte sem-ti ta , de óra ce adese vedemu pe copii do noştr i cà slabescu din crescerea romanes ca cercetandu ins t i tu te s t ră ine iu etatea mai

j u n a . E mare lipsa deci si de scoli superiori Aci s'ar poté ajutá p r in infiintiarea unui

fondu anume in fiecare pro topresv i te ra tu , si dandu fie care comuna câte 50 fl. la anu in 10 ani , p re langa o amminis t ra re buna s'ar poté redicà mai mul te a ta r i scóle.

Pes t e to tu dorimu, ca sinodele prossini sè 80 p u n a cu tóte poterele pen t ru a deslegà cestiunea de a t a r i reforme necesarie pe te renu lu inve t i amen tu lu i . In ta rd ia rea aduce m a r i daune ; deci ce potemu face astadi , sè n u la8àmu pe m a n e ! / \

L. Dniadora, mart iu 1875.

Preotimea romana in tempurile cele mai vechi forte adesea a fost persecutata sub di verse proteste, in adeveru inse pentru cà ea a fost invetiatoriulu de care poporulu asculta pana astadi cu mare supunere ; si apoi de aci ori si candu nu poteau domnii sè-si ajungă scopulu cu poporulu romanu, se acatiau de preoţi ai ii asupriáu, invinuindu-ii de agi­tatori .

Multe au a suferi preoţii romani sî as tadi dela ingamfatii protegeati prin sistemulu actuale , cari nu se sfiescu pana chiar si in congregatiunile comitatense a arunca preoti-loru noştri, cà ei sustienu-pentru folosulu loru propriu credinti 'a desiér tas i obiceiurile rele in poporu. Preoţii sunt cam dedaţi cu asemeni măgulir i ; de aceea ei tacu adese. Omulu obi-ciunitu a r abdă , tace — o data , de dóua oii ; dar candu maliti 'a merge pré departe, atunci nu ai ce face, caută sè respundi atacatori-loru pe nedreptu, asia cum merita.

Voiu ca se espunu aci o scena petrecuta in Opidulu Ilia, cu ocasiunea aaentàrii din lun'a ourinte. In decursulu asentàrii au venitu unu casu de reclamatiune inainte si se pote cà documentulu estradatu de respectivulu preotu nu va fi fost dupa tóte formele. D e aci si-au luatu ansa domnulu vicecomite, Szereday, a dice cà : preoţii romani nu sunt in stare a dá estrate dupa cum acelea se ceru.

Mai inainte de tóte am aci a face atentu pe acestu domnu, cà s'ar fi cuvenitu a dice, ea respectivulu preotu, carele a datu acelu docu-mentu nu a sciutu a-lu dá dupa cum s'au ce-ru tu ; nu i erá inse iertatu a a taca prin asemeni ouvinte unu corpu moralu in u rm 'a unui casu ce i obvenl. — Apoi ni-ar placé a sei, cà ce a r dice si diu vicecomite duca unu preotu ro­manu s'ar sprime in vre o adunare, că domnii amploiaţi magiari politici din comitatulu TJne-dórei nu-si pricepu chiamarea loru ? Séu că diu vicecomite Szereday nu-si pricepe chia­marea sa ? Au ar poté diu Szereday sè estradèe unu actu in limb'a chinediésca? — Mirati-ve, cà vi si dau preoţii romani estrate, cari tipă­rite fiindu in limb'a magiara, li se tramitu din oficiu spre implerea rubriceloru. Si ore pentru ce nu se tiparescu acelea in limb'a romana, déca serve8cu pentru poporulu romanu si se <!au prin oficiu romanu ? ! In casulu acest 'a ati avé cuventu a eritisá preotimea romana. Pret in-demu deci in intielesulu legei, ca in venitoriu ori ce actu s'ar cere dela noi, formulariele se fia tipărite in limb'a romana, ér pana atunci spunemu dlui Szereday, cà cu ce dreptu clas-sifica dsa pe preoţii romani de omeni cari nu-ai potu impleni oficiulu loru, nepotendu impie formularie in o limba ce nu e a loru si nu o sciu — cu acelaşi lu-classàmu si noi pe dsa de a tare , càci chiar asiá ar face si dni'a-lui

daca i s'ar tramite formularie in o limba ce nu o cunósce. —

Nu i-a fost doatulu menţionatului domnu cu acésta, ci de altădată mai dede preotimii nostra sl o alta lovitura, dioendu câ preoţii ro­mani sunt privilegiaţi a ae imbogati.

Aci se vede mai de aprópe intentiuuea dlui Szeredxy et. cons. Ei adeca cerca ea sè deştepte o desbinare intre poporulu nostru si preotimea acestui-a, ca astu-ieliu sè ajungă preoţii aeraci st apoi ca atari omeni plecaţi a celoru m a n , si de aci instruunnte chiar contra poporului nostru. Se r i ca lume ! li-or placé dom­niloru, déca ar vodé pre preoţii noştri stren-tiosi si pun-rea aplecaţi pana la pamentu.

Déjà vom interpreta inse acesta espresiu ne, atunci vem vedé câtu du bine si-precaleulédia •vestii domnu espressiunilo sale, ca ele sè aiba resultatulu doritu de elu. — P e contulu cui in-tielese diu Szereday, cà au preoţii romani pri­vilegiu a se imbogat i?—Negreş i tu po contulu poporului. Apoi spună ori cina , óre póte tacé omulu cu bunu s imt iu la asemeni insinuatiuni, dara mai vertosu preotulu carele e ehiamatu a face totulu spre fericirea poporului ? ! — Déca vom merge mai departe cu interpretarea, u r -média, cumu s'ar «liée intr'unu limbagiu v-.ilgaru privilegia „a se imbogati po contulu cu iva?" — Circumscrierea cea mai potrivita va fi negre-situ „a se folosi de nesciinti'a aceluia , pe contulu cui voiesce a se imbogati," prin urmare a-lu in-sielá, a-lu beli. —

Aci dara nu încape nici o indoiela cà diu Szereday doresce a vedé poporulu romanu paresindu svatulu preotiloru, ca a unoruomeni ce traiescu din spinarea lui si nu merita, càci nu-si cunos; u chiamarea; se insiela inse tare candu crede a-si ajunge scopulu prin atari apucaturi. Poporulu romanu a ajunsu a soi, cà ce fa :u preoţii pentru binele seu si aude de la betrani ce a suferita preotimea do mai nainte pentru apărarea t ieranului romanu asupr i te . Candu suie inse poporulu romanu, cà preoţii grigescu de starea lui sufletesca si materialo, [iriitru vieti'a viitória si cea de faeia, — scie apoi si aueea cà insusi domni, casi Szereday, sunt cei ce i sugu sângele casi lipitoriele, fora de a poté trage dupa ei ce-va fo.'osu. De aceea 0 8punemu atâtu dlui Szereday câtu si tuturoru celoru de caliberulu seu,cà desierte li vor fi încer­cările de a negri pre preoţii romani sl astu-feliu a-ii despoiá de trecerea ce o au la poporulu nostru ; căci acest 'a pricepe intentiunile dom-ne8ci si scie cà unicii mangaiatori in necasuri si spriginitori si avatuitori in tóte tempurile li sunt preoţii. Nu este si nu va fi dara potere străina, care sè desfacă pe poporulu romanu do încrederea ce o are in preoţii sei, si asiá preoţii romani totu preoţi romani vor remané, ér din vicecomiti, daca vor purcede totu asiá, nu va fi rari tate, daca vor deveni erasiPostmeister-i .

Unu preotu romanu.

I n t e r p e l a t i u n e , resp. provocare si rogare

càtra ven. Consistoriu din Caransebeşul In t r ' o adresa, r e sp . cerere de deslucir

cà t ra Redac t iunea Albinei, diu Ilie Yopoviciu din Jebe l iu in B a n a t u , in numele mai mul tora si sub sigilulu comitetului paroehialu, pr in mai mul te date si a r g u m e n ' e desvolta propr iamente o in terpela t iune , rosp. provo­care si rogare cà t ra mai susu t i tu la tu lu v. Consistoriu — in sembure de acestu cu prinsu :

Consistoriulu ca par te , a datu d-lui pre­otu Gr. Radovanu o sessiune parochiale va­cante in a renda cu 208 fl.

P a r i n t e l e a respunsu numai 120 fl, res-tulu n 'a fost in s tare a-lu respunde nici dupa repet i te admoni ţ iun i .

Din acésta causa Consistoriulu pr in diu protopopu, tocmai in diu'a florieloru vinea suspinde de la oficiu si beneficiu pre diu p r e ­otu Gr. Radovanu.

De aci În t rebarea este : Rate şefie cu cale, permisii dupa legile

ivdi si sacre, dupa mintea sanetúsa chiar, ca unu Consistoriu ca parte, elu insusi ca judecă­toria, pentru o detoria de caracteru de dreptu privatu, se suspinda dela oficiu si beneficiu pre unu preotu ?

Póte-se justifica naintea lui Ddieu si a omeniloru, ca pentru astfeliu de causa, creştinii è fie lipsiţi de pastor iuiu loru suflet esc uV. —

Si acum de aci so t ragu consecintie asupra venera tu lu i Consistoriu, consecintie pre cari — ar fi pecatu a le publica. Destulu cà pre calea deduct iun i loru sa a junge acolo, à von. Consistoriu asupra plansoriloru po­

porului in cont ra abusur i loru si fora-de-legi-loru preotiesci — eu anii nu aduce judeca ta , lovedindu cà de dorerile crestiniloru, in pri-vinti 'a càroru este ehiamatu si detoriu a ju ­deca, nu i p a s a ; precandu intr 'o causa de pre-tensiune a sa propr ia , iute aduse cea mai dra­conica j udeca t a fora tóta competiut i 'a si cu-viinti 'a !

A tâ t ' a crodemu că a junge. —

Âpre sc ire! Avisati si resp. poftiţi atâtu din

partea v. Consistoriu alu A r a d u l u i, câtu sl prin PSSa diu Eppu alu C ă r a u -s e b e s i u l u i , anunciàmu: cumca s i-n o d u l u e p a r c h i a l e sl alu unei sl alu altei Diecese este convocatu si se va intruni pe dominée'a Tomei, in 20 aprile cal. vechiu a. o.

Publicatiuni tacsabill. Concurse:

P r i n decisulu venerabilelui Consistoriu din Caransebes iu dd. 2 aprilie a. c. n r lu 2 7 1 / bis. 1875, s'a sistemisatu postulu de capelanu p re langa parochulu din Satulu-nou, Pavela Militar iu, pen t ru a càrui 'a implinire se escrie p r in acést 'a concursu — pre bas'a amin t i tu ­lui decisu cons. din cause gravi , esceptio-nahnin te —cu terminu do trei soptomane din diu'a de astadi .

Dota t iunea capelanului consta : in una a trei 'a par te din sossiunea si din tóte veni te le parochial i .

Alegerea se va in templá in dominée 'a P u r t a t o r e l o r u de mi ru , adeca in 27 apr i l ie a. c. st. vechiu, p a n a candu au sè-si t r ami t a concurenţ i i pe t i t iuni le loru, ins t ruate con-formu S ta tu tu lu i org. bis. P r é onora tu lu i d. Pro topopu Simeonu Dimitrieviciu in Panc iova .

Satulu-nou in 6 april ie 1875 st. v. Comitetulu paroehialu, In contielegere cu mine :

1—3* S. Dimitrieviciu mp. protopresbi terulu alu Panc iove i .

Deven indu postulu de invet ia tor iu la scól'a comunala romana de classea I . de baieti din Satulu-nou vacante, pen t ru împlinirea

s ta tu tu lu i organicu si adresa te comitetului pa­roehialu, cà t ra Diu. protopopu Mihailu Popo­viciu in Orsiova-Vechia.

Siopotulu-nou in 30 mar t iu 1875. 3—3 < 'omitetulu paroehialu,

S p r e ocuparea postului de inve t ia tor iu romanu gr . or. in Comun'a Monostoru, Comi­ta tu lu Timisiori i , — care postu este indies t ra tu cu emoluminte le urmatór ie : 160 fl. v. a. bani anual i , 6 fl pausiale, 60 meti de g râu , 4 or­gie de lemne pentru invet ia tor iu , 18 orgie de paie , din cari a re a se incaldi scol 'a; 2 lant ie de p a m e n t u a ra tor iu de I . classe; ca r t i ru acomodatu cu % juge ru de g rad ina pen t ru legum,i — se deschide Concursu pana in 4 septemani dela pr im'a publ icare , pana candu concuren t t i i au a substerne recursur i le loru bine în tocmite , in intielesulu S ta tu tu lu i org . — domnului Inspectorc scolariu Nicolau Co-siariu in Timis iora -- si a se présenta in comuna spre a ro ta rea dest^riUUli in Cantu si Tipicu. —

Monostoru, 28 mar t i u 1875. 3 — 3 Comitetulu paroehialu.

P r i n s t r ămuta rea p reo tu lu i de pana aci in a l t a parochia, parochi 'a romana or t . or din comun'a Valea-mare, (de langa Pogani -ciu,) deveni vacante . Deci pen t ru implerea acestei 'a, se deschide concursu cu t e rminu de siesse sep temane dela p r im 'a publ icare .

Emolumente le î m p r e u n a t e cu acés ta parochia suntu :

a ) una sessiune de pamen tu , din care 18 j u g . ca tas t r . sun tu p a m e n t u ara tor iu , 2 fenatiu si 10 tufetu ;

b) dela fia-care casa rom. ort . locuita, câte l / 4 m o t i r . austr . (10 oche,) de cucurud iu ; aflanduse 93 astfeliu de case ;

c) competentiele stolari, dupa stol'a vechia.

Ceicevoiesou a ocupa acés t a parochia, acestui postu se escrie concursu cu t e r m i n u 8 u n t u a y Í 8 a t i a . 8 J fcramete t i t i u n i l e l o r u i n _ pana la 11 ma.u cal. nou. - dies t ra te cu documentele necesarie . la diu prot-

te ru t ractuale in J e b e l u (Zsebéig;) ér p e n t r u ca sè fia cunescut i parochieniloru, pana la pusulu t e rminu , in t ru o dia de domineca seu serbatoria , sè se a re te in comuna.

N B ! Alogundu-lu preotu, cu t empulu póte avó si cortelu l iberu cuvenintiosu, pen-t rucă spre edificarea acestui 'a esista deja unu fondu de 600 fl. v. a.

Valea mare iu 16 M a r t i u 1875. 3 — 3 Comitetulu parochiale.

Emolumente le sunt : a) Salar iu anua lu in bani g a f a : 400 fl. v. a. b) 4 orgii de lemne ; c) cor te lu liberu in n a t u r a si o g ra ­dina de 800 s tangoni pă t r a ţ i .

Compet i tor i i voru avé sè-si t r a m i t a pe-t iunile loru bine ins t ruate scaunului scolastecu din Satulu-nou, p r in p re tu r ' a cercuala din locu, p a n a la t e rminu lu susamint i tu ; peti­t iun i le ma i ta rd iu t ramise nu se voru lua in consideratiune. Concurenţi i au se a l ă tu re pe-t i t iunei loru sî o dechiara t iune, cumca in casu do voru fi aleşi , se deobléga a t iené cău­ta rea iu biserica fara de a p re t inde vreo r e -munera t iune penfru aceea. —

Satulu-nou (B.-Ujfalu) iu 11 apr . 1875 . 1—3 Scaunulu scolastecu.

P e n t r u vacant 'a parochia din comun'a

Pen t ru vacantea paroch ia din comun'a B r a n e s c i , protopopiatulu gr . or . romann

! alu Făge tu lu i , se escrie din nou concursu cu terminulu de 6 septemane dela pr im'a publi­care in fói'a „Albina" .

Emolumente le sunt : una sesiune de 32 Susani, pretopoplatulu Făge tu lu i , prin acést 'a j j u g e r e , in t ravi lanulu paroehialu de jugeru , sc scrie din nou concursu. j birulu si stol'a usua ta dela 140 de case. Do-

Emolumente le sunt : U n a s ssiune pa- ritorii de a ocupa acesta parochia au recur-rochiale de 32 j u g e r e , stol'a si b i ru lu dela sele, instruate cu tóte documentele ce se receru 120 do case si '/a j u g e r u do g rad ina in t ra - in sensulu s ta tutului org. si adresare comite v i l a n a

Dori tor i i do a ocupa acestu postu au a-si subs terne recursele loru, i n s t r u a t e in sensulu s ta tutului org. bisericescu si adresate comitetului paroehia lu , — domnului protop. Atanasiu loanoviciu in Fagotu , pona ia 15 apr i l iu 1875 v. candu se va t iné si alegerea

Susani in 23 m a r t i u 1875. 3 — 3 Comitetulu paroehialu.

P e n t r u în t reg i rea parochiei vacan te din comun'a gr . or. r o m a n a Siopotulu-Nou, Comi­t a tu lu Sever inului , p ro topresb i t e ra tu íu Me-hadiei , se escrie concursu pana in 15 aprilie 1875 st. v. in care dia so va t iné a legerea .

Yen i tu lu anualu se cup r inded in 133 fl. p la ta fiesa, in locu de stola s i biru, si una sesiune de pamen tu , cu c u a r t i r u l iberu si g r a d i n a de legumi.

Dori tor i i de a ocupá acésta parochia au a-si t r ami te recursele , insruate in sensulu

tului paroehialu, a le subs te rne dlui p ro top . A t a n a s i u l o a n o v i c i u in F a g e t u .

B r a n e s c i , 7 mart iu v. 1875. 3 — 3 C o m i t e t u 1 u p a r o c h i a 1 u.

P e n t r u s ta ţ iunea invet ia torésca din co­mun 'a C o s t e i u, protopopiatulu Făge tu lu i , se escrie din nou concursu pana la 23 aprile 1875 st. v.

Emolumentele sunt : 300 fl. v. a. in bani ga t ' a ; 10 orgii de lemne ; 8 fl. pausialu pen­t ru cură ţ i rea si incaldirea scólei ; 5 fl. pau­sialu de scrisa, car t i ru l iberu cu gras idu si 1 jugeru de gradina . Doritori i de a ocupá acésta s ta ţ iune , au a-si t rami te recurse le in­s t rua te in sensulu s tatutului org. bis. ad re -sandu-le comitetului paroehia lu , ca t r a diu protopopu A t a n a s i u l o a n o v i c i u in F a g e t u .

C o s t e i u, in 7 mar t iu 1875. 3 — 3 Comitetulu paroehialu.

Loculu de cura pe

in nemedilocUa apropiare de capital'a Budapesta. Temperatur 'a fautaneloru artesice de 35» R. — Cade de porcelanu si de marmure, precum si

sepate in pétra, si cu aparate de dusie, — partie de parcu maretie,—300 de odài provediute eu totu con-fortulu, — salonu de conversatiune, - gazete diu tiéra si strainetate, - musica pre fie-care dia.

Morburile intra cari ap'a insulei Margaretei s a folosita] cu succesu favorabilu sunt ; % Podagr'a, — reumele la încheieturi, de musculi si de nervi, — inflamările chronice de încheieturi gg

j * . si de pele, — contractiunile si intiepenirile dupa podagra, vatemari esterne si tifus ; bólele chronice de 88 ^ pole ; — dorerile ce provinu de Ia vatemari din afora séu de versatil ; - plagele dorerose ; — petr a din

~ besica ; — impedecarile in moustruatiune, etc. etc. S'au folosiţii cu bunu succesu termele in intru, la morbulu catarului chronicu de stomacu, si de

pântece. — Pe insula se afla spiceria. Dr. Verzar este mediculu ord. Se concede scadiementu in pretiu - la abonamentu séu cumperare împreuna de

bilete pentru bai si pentru vaporu. Locuitoriloru pe insula li se facu favoruri atâtu la băi, câtu si la vaporu.

Comunicatiune cu capital'a in fie-care óra cu vaporulu. S e s o n u l u d e v é r a s e ' n c e p e l a 1 . n i a i u .

Comande pentru locuintie primesce

de pe Insul'a Margarete, p. uit. Buda-Vechia,

5-6*

In t ipograf ia lui Emericu Bartalits. Redac toru respundie to r iu Vincentiu BabOSiU-

Suplenientu la „ALBINA" nrulu 23 de vineri in 10|23 aprile 1875, totu d'o data representandu nrulu 24.

Ofoservamii. Cà acestu duplu nru alu fóiei nó­

stre este celu din urma, ce mai spedàmu, tuturoru prenumerantiloru noştri de pe patrariulu primu, adecă sl aceloru-ce inca nu si-au renoitu abonementele, in speranti'a cà si-le vor renoi câtu mai curendu. — R e d a c t .

Budapesta, in 10 23 aprile 1875. Avendu acosta de facia fóia a su­

plini nrulu de pasci, venimu a dice ono-rabililoru noştri cetitori, din adunculu unimei nóstre, unu

N'aveinu trebuintia sè spunemu, càci totu sufletulu romanu nestricatu o sente, intre ce iinpregiuràri trai mu, o sente, cumca ne aflàmu in mari necasuri, din anu in anu totu in mai grele lupte, pentru cultura si essistintia nationale,pen­tru supremele bunuri omenesci si creştine, deveniţi asiá dicendu străini — in pa-îri'a nóstra stravechia, fora tóta mân­gâierea de susu, de la stepanitori, caroru pnruriá ne-am aretatu atâtu do credin-tiosi, si de secii atâtea sacrificii! am adusu !

In astfeliu de situatiune grea si trista, numai un'a nu ni-a parasita, cre-dinti'a firma in Ddieu si dreptate, fora do cari societăţile omenesci, asiá numi­tele staturi politice, nu potu sè tiena multu, ci inselbatacindu-se,au sè se derime si sè péra, si sè faca locu - celoru cu Ddieu si cu dreptate iu anima.

De acést'a ni aduce atâtu de viu aminte seibatorea serbatoriloru, serba-tórea învierii Domnului, aniversarea triumfului lui Ddieu si alu dreptăţii pe­ste retacirile si nebuníele ómeniloru de la potere, si — de aceea noi, in medi-loculu necasuriloru si sufer int i loru ce­loru mari sentimu bucuria si mângâiere, si strigàmu fratiloru de o sorte si de o credinţi a cu noi :

ChristQSU a inviatu I Mari si mulţi sunt contrarii no­

ştri, ca si a tuturoru celoru apesati, bat-jocuriti si goniţi pentru dreptate ; dar

- c a r e poporu sub sóre, atunci candu se­rios a inceputu — in contra tiraniloru sei seculari — lupt'a pentru adeveru si dreptate — n'a intempinatu asemenea de mari si multe greutăţi ! Si — care po­poru, déca elu cu credintia iu Ddieu si in dreptate, si cu sinceritate si firmitate 8 i-a continuaţi] lupt'a şiruri de a n i , V a invinsu in fine si nu s'a redicatu si cmancipatu?

Istori'a nu cunósce nici unu poporu, carele sè fie peritu in astfeliu de lupta ; dar cunósce o mulţime de popóra — mice si mari, ce s'au prepaditu sirisipitu

iora lupta, pentru cà nu au avutu credintia in Ddieu si dreptate, conditiu-nile unei lupte eficaci. De aceea noi diu'a santeloru pasci o salutàmu pururiá cu anima plina de mângâiere, càci ea ni aréta celu mai sublimu essemplu de cre-dintiei in Ddieu si in dreptate, de lupta gloriósa pana si contra porţii oru iadu­lui ! Si de aceea noi, avendu acestea in vedere, salutàmu intregu publiculu no­stru cu parola dilei, cu — CliristOSU a i n v i a t l l ! Si suntemu convinşi, cà toti Romanii de anima si spiritu. intru asemenea credintia casl noi , ni vor respunde cu o gura :

Adeveratu cà a inviatu ! B u d a p e s t a in 2 2 aprile n. 1 8 7 5 .

Dupa cum esu aB tad i la lumin'a di-lci datele si documentele diplomatece -— in dóue privintie, in dóue cestiuni mari, despre cari lumea începuse a nutri te­meri, cà potu sè provóce nu numai in-curcature si conflicte politice, ci chiar si resbelu, — asiá pare, cà nu esiste causa de a nutri si m a i departe acele temeri, fiindu ele prin desluciri destulu de secure, mai peste totu lipsite de te-meiu reale.

Mai antaiu este cestiunea disputei diplomatece intre Germania, si Belgia,

pentru agitaţiunile clericaliloru, precum noi o esplicaramu acésta cestiune nainte de 8 dile.

In acésta privintia, publicandu-se ambele note ale d-lui Bismark, un'a dela 16 fauru, ér cea mai nóua de la 15 aprile a. c. ele atâtu de diplomaţia si pu-blicistic'a german», câtu si mai vertosu in parliamentulu Angliei se splicara in­tru acelu intielesu, cà — d-lui Bismark nici a minte nu i-a fost, a constringe pre Belgia la modificarea legiloru sale si ast­feliu a influintiá si prejudecá nedepen­dinti'a tierii, ci densulu simplu numai si amicalmente a trasu atenţiunea guver­niului belgiana asupra nesußciintiei legi­loru de prin tóte tierele, chiar sl din Germania, pentru aperarea tiereloru ve­cine de agitaţiuni dusmanóse si daunóse spre turburarea pàcii ; si — nu a poftitu Bismark completarea acestui defectu in legi — numai in Belgia, ci a doritu co'n­tielegere diplomateca intre tóte staturile pentru asemenea scopu.

Pe langa acést'a, ambele note sunt scrise in tonu de totu amicale. Si asiá se vede cà nu este causa de ingrigiri si tur-buràri. Celu multu ele potu sè duca la unu congresu si o încercare de regulare generale a ceşti unei sulevate de diu Bismark. —

Cealaltă cestiune este, pentru trac­tatele séu conventiunile comerciali ce Austro-Ungaria tocmai lucra a inchiaia cu România, fora intrevenirea si resp. consensulu Turciei, carea pretinde din partea sa dreptulu de intrevenire si con­senti re.

In acésta privintia ér in parlamen-tulu Angliei se dedera esplicârile neces-sari, cari suna cA —• Ai^trin « o f o A<*

parte de a vré sè prejudece câtuşi de pucinu drepturiloru Turciei, ci diferinti'a e — numai in modulu de interpretare alu tractateloru ; de aîtmintre cà Turcia este gat'a a-si dá invoiéla la veri ce trac­tate, numai sè i se céral

Da ; dar România nu vré sè céra invoíéPa Turciei intr'o causa, ce nu pri-vesce de feliu pre Turcia, ci este unu dreptu eschisivu alu seu internii ! Cu tóte acestea acésta cestiune se va complaná, si nu amenintia de teliu pacea in Ori­inte. —

B u d a p e t a , in 2 2 aprile n. 1 8 7 5 . Precandu unele foi din Viena n u s e m a i

potu ret iené, d'asi manifesta bucuri'a pen t ru tr iumfulu si cuceriri le ce are sè secere ger-manismulu pr in Un ive r s i t a t ea din Cernăuţi — pana si preste margin i le Aus t r i e i ; pre­candu buna óra BJV. Fremdenblatt" in nr . 104 scrie si spune pe facia: cà — „Unive r s i t a t ea din Bucovina este de o impor tan t ia nespusa, de óra-ce aceea in t r 'o t ié ra m i n u n a t u de fru-mósa, cu omeni cu credint ia supuşi, a re se respandésca cu l tu ra si ins t rucţ iune ge rmana , si acésta cu l tu ra germana are s'o t ranspor te mai de par te spre Ori in te , si astfeliu a re sè faca o bogata t ié ra vecina, cum este Moldova, in pr ivint i 'a culturoi t enere tu lu i seu, mai cà dependinţe de Aus t r i a ; " totu a tunci in diu'a de 16 apr i l e , in Diei 'a Bucovinei , unu fliu alu Bucovinei , a rch imandr i tu lu Constan­ţi noviciu, r e p r é s e n t a n t e ^ bunur i loru bisericei r omane din acea t ié ra , se puse a glorifica bunetătile ce a dobândiţii acea tierutia de 100 de ani de candu se afla sub stepanirea neamtiu-lui, carele precum tóta lumea se póte convinge cu ochii, a aduau e lementu lu s t ravechiu alu t ier i i , pro poporulu romanu — aprópe de to­tale perire , a ju tandu s i s tematecamente pre tóte e lementele s t ră ine pent ru d'a se redica de a supra romanimei si de a o sug ruma si nemici !

F i resce , par in te le a rch imandr i tu , cav. presiedinte a l a Dietei, d i r i â a mot iva o pro­punere , pen t ru pregăt i r i le necesari spre p r i ­mirea monarchulu i si descoperirea orragie-loru si reconoscintieloru tierii — pentru in­corporarea ei la Austria, si pontru e re ia rea unei Univers i tă ţ i ge rmane pe sém'a popora-t iuni loru n e g e r m a n e !

Da, firesce, déca este a mul t iami pent ru astfeliu de bune tà t i , apoi nici nu se póte a l t -feliu, decâtu s a r u t a n d u man'a ce te apésa si isbesce de morte !

E i bine : in t ru acésta metoda si-au cau-tatu romanii pu ru r i á supunerea si credint i ' a cat ra Tronu ; dar — astfeliu fiindu, ei nu sunt îndreptă ţ i ţ i d'a a ş t ep ta de câtu totu ase­

menea t rac tare , asemenea bunetà t i , pana candu vor fi storpiti de pre faci'a pamentulu i .

Cei ce stau in f runtea t rebeloru si dis punu de potere, n 'au u r m a t u a s i á ; ei au pre tinsu ce li se cuvine o da ta cu capulu, apoi au apuca tu si tienu cu m a n a de feru si ceea-ce nu li se cuvine ; astfeliu, sub acestu pun tu de vedere ei sun t credintiosi si supuşi mo narchiei, dar — numai as t fe l iu! —

Dela Dieta tierei. In siedintiele de joi ia 15 si de sâmbăta

la 17 1. e. in cas'a representat iva a Ungariei s'au cetitu a trei-a ora proiepte de legi votate déjà si s'a primitu raportulu comissiunii de petitiuni. Aoeste obiepte nu dedera ansa la discussiuni meritoriali, si astu-feliu n 'avemu a refera ce-va inportante din aceste dóue sie-dintie. —

In siedinti 'a de marti , 20 1. c. dupa cele formali s'a presentatu prin ministrulu fi­nantieloru u n u proieptu pent ru prolungirea indemnităţi i din nou, pana la 1. lunei iuniu !

Urmà apoi desbaterea asupra proiep­tului do lege pentru organisarea din nou a judecator ie loru de prim'a instantia.

Min. do la just i ţ ia , B. erezel enuncia că regimulu actuale a presentatu acestu pro­ieptu numai fiindu avisatu de a dreptulu prin D ie t a , ca sè-lu présente inca in sessiunea pré­sente — firesce pentru a face destulu reco-mandat iuni loru de économisais ale comissiunii finantiali; a c t inse constata,cà interesulu admi­nistrării justiţiei nu sufere, ea sè se essecute ace­stu proieptu, cumpenindu competintiele ce au astadi jndecator ie le de prim'a instantia. Astu-feliu min. voindu a satisface avisàrii Dietei de a reduce numerulu judecatorieloru de pr im'a instantia, ceea ce sl face priu proieptulu pré­sente, — afla de lipsa a angus ta t i sl cerculu de activitate a acestora, largindu se cel'a alu judecatorieloru cercuali. Ins i randu din aface­rile ce doresce a le trece la judecatoi iele cer­cuali, recomanda pr imirea proieptului de pe tapetu ca a unui cerutu cu urgintia de impre-j u r ă r l e actuali, si promite a statori in scurtu tempu el reformele condit iunate de .-cesta re­ducere. In fine dechiara, că plansorile redicate

si necorespundiebiiitatea legiloru; de aci dara enuucia, cà dispusetiunile proieptului présente pent ru amovabil i tatea judiloru la nici o in-teoiplare nu se vor iutrebuint iá ca régule dis-ciplinarie contra judi loru, căci ei nu porta vin'a relei amminis t ràr i a justi ţ iei .

Mai mulţi oratori se pronuncia con t r a proieptului, càci elu lovesce in o lege essistinte si scirba nedepedinti 'a judelui , facendu-lu ater-natoriu de la vointi 'a ministrului de a-lu dispune dupa plăcu. — In u rma dintre oratorii ce opumnara proieptulu, A. Lázár cere res ­pingerea lui si avisarea ministrului sè presinte inca in sessiunea présente unu proieptu pen t ru reducerea tr ibunalieloru de prim'a instantia, dar statorindu-le cu numele, si pr in care së se statorésca si reformele ce le cere reducere proieptata.

Secretariulu din min. just i ţ ie i , K. Cse-m*gy, sustiene, câ nedepedinti 'a judelui — de a fi adecă ne-amovabile, nu este in interesulu acestui-a, ci in cel'a alu societăţii; de aceea elu afla indreptat i ta neamovabil i tatea numai pana candu ea for media o garanţ ia a amministràri i justiţiei, dar câtu ce aceste dóue colidu — atunci interesulu individului t rebue postpusu intereseloru societăţii.

Acosta enunciatiune se pr iv i din partea mai multora de o esplicare, cà dispusetiunile din proieptulu de sub Întrebare, cele pen t ru amovabilitatea judelui, vor servi sl ca régule disciplinari; de aceea unii deputaţ i , chiar din partit 'a guvernului , se pronunciara cà nu vor votá proieptului pana candu ministrulu nu va repeţi si constata de nou si precisu, cà acelea nu vor fi intrebuint ia te sl de atari .

Fi indu tempulu naintatu, siedinti'a se redica.

* *

In siedinti 'a de mercuri, 21 1. c. dupa cele formali S. Miletici présenta unu proieptu de lege, prin care se dispune estin derea legii instrucţiunii din Ungar ia sl asupra confiniului mili tare provincialisatu, precum s* resti tuirea in manele confessiuniloru a aceloru scole po ­porali, cari dejá se prefăcură in comunali fora convoirea comuneloiu.

D u p a aceea min. presiedinte, br . B. Wenckheim respunde la interpelatiunea lui V. Istoczy in caus'a judeiloru. Elu npromite, cà regimulu va sè présente in scur tu legea pentru incetatienire, dar nu din motivele aduee de in­terpelante si nu eschisivmente facia de judei ; apoi dechiara cà regimulu nu va pasi ca con­trariu r.ici unei raiscâri salutârie ce s'ar ivi in societate, da r va impedecá totu de a un'a pro­vocarea de sfasiàri intre cetatienii apart iena-tori la diverse confessiuni ; in urma constata, cà cu emanciparea judeiloru a incetatu in Un­garia ori ce cestiune speciale a judeiloru, si astu-feliu regimulu nu póte sè ocupe nici o pusetiune facia de vre o cestiune ne essisiinte.

V. Istoczy constata, cà nici nu s'a aştep­taţii la a l tu respunsu, de ore ce Ungar ia esto astadi cu multu mai copleşita de influinti'a ji-dovesca, decâtu sè aiba omenii curagiu a se apuca sè deslege cestiunea sulevata de elu, des* fie cine recunosce reali tatea asertiuniloru sale ; spera inse cà va sosi acelu tempu, candu vor fi cu totii 'ajunsi la convicţiunea si se vor si inouragiá a întreprinde deslegarea ei, numai de i;u ar fi pré tardiu. Ia urma se dechiara, câ primesce respunsulu ministrulu, care lu-luă la conosciintia intréga Cas 'a .

Se trece apoi la cont inuarea desbateri asupra proieptului de lege pentru reducerea judecatorieloru de prim'a instantia.

I). Irányi se pronuncia contra proiep-(ului si doresce E è se statorésca pe ca lea lege-latiunii cu numele, cd cari judecătorie se vor cassa, do óra oe atari dispusetiuni competu numai a c e s t e i a ; apoi combate sl dispuse-t iunea de disponibilitate, câci ministrulu ca omu are sè urmedie dupa informatiuni ce i le vor dâ mulţ i si prin acestea póte usioru sè purceda forte gresitu.

Proieptulu fú combătu totu in aoésta direptiune din mai multe p a r t i ; la votare ins;> maioritatea lu-primi de base a desbater i i speciali.

L a desbaterea speciale, M. Gali fece la §• 1. amendamentu lu , ca la reducere sè se considere interesei) teritoriali si asiá in fiac ire comitatu ori districtu sè remana celu pucinu unu tribunalu. Acestu amendamentu inse fù respinsu de maioii tate.

Totu la desbaterea speciale, si anume la §-lu 2, Mircea B. Stanescu luandu cuven­tulu dice — in t r e al tele asia : Spre organisa­rea si consolidarea unui s ta tu jur id icu se ré­cére : codificarea legiloru civili si penali de o parte , éra de a l ţ ' a — o rat ionale procedura . Acést 'a o recunoscu sl ministrulu de jus t i ţ i a cu ocasiunea doabaterei general i . Dar , in tiér 'a nóstra poliglota, dupa rapor te le sale specifice, aflu de t rebu in t i a sl unu alu treilea postulatu, care totu de odata e celu mai car­dinale, adecă : califleatiunea judiloru, si in speciale califleatiunea toru limbistica.

Motivele sunt simple : 1.) S ta tu lu nostru , in lips'a l eg i lo r ruyk

unde-va, la noi a re locu regul 'a , că : legile rele, concrediute unoru judi buni , totu nu voru fi a t â tu de rele in ap l ica rea loru p r ac tica, — si vice-versa.

2.) Faci 'a l imbistica a t ierei nóstre este unu adeve ra tu mozaicu ; v a sè dica se pre­tinde cunosciinti 'a mai mul toru l imbe.

3.) J u d i i de I. ins tan t ia sunt avisati a veni cu inse-si pàr t i le in coatingere nemedi-locita ; si —

4.) L a noi, nu ca buna-óra in Franc ia , cea mai m a r e par to din procese au a fi des-lega tedupa fassiunile mar tor i loru si j u r ă m i n t e , si in aceste caşuri chiaru sl judi i dela tr ibunalie, ne-aperatu v inu érasi in atingeri personali cu pàr t i le .

Dovéda, cà la noi, ca cine-va sèfia bunu judecator iu , i se mai recere negresi tu cunos­ciinti'a perfecta, a limbeloru usu&te in respec tivulu tienutu, fora carea — in bu tu lu buna-vointiei chiaru, nu va fi judele in stare a face j una drepta te . Si de n u se face buna dreptate n t i é r a : se sgudue societatea, si sent iulu

de dreptu,ce a l tu-cum este in poporu dela fire. Astfeliu apoi se intempla, cà be tu lu po­

poru romanu , t iene la vechiulu seu p roverb iu , că — „legea e precum o facu domnii !"

Da, ma inca sl poporulu mag ia ru a re unu asemene sarcast icu p r o v e r b i u . „Az urak csinálják a törvényt ! " ...

Despera ta icóna a jus t i ţ ie i la noi ! Si vin'a dóra sunt judi i , cari sun t nevoi ţ i a j u ­deca fora cunosciinti 'a l imbeloru a păr t i loru din unu t ienutu s t ra inu pen t ru ei ? — Neci de câtu.

Aceia-su de vina, cari calcandu o lege essistinto (a nat ional i tà t i loru,) ii-au denumitu acolo, unde ei nu potu corespunde chiamârei loru ! —

Oratorele aici se provoca la unu casu concretu, intemplatu la judeciulu s ingular iu din Aradulu-nou, unde nefiindu apl icatu nici macaru unu jude, care ar sei l imb'a romana, panduru lu face pre d ragomanu lu oficiului. Acolo ascultarea romani loru se face si j u r ă ­minte le se scotu, spre scandalulu si ruş inea jus t i ţ ie i .

Asemeni caşuri discredita nu numai pro jud i cu super ior i ta tea tierei cu totu, ci si in-sasi iu8titi 'a

Actua lu lu proiectu de lege,prin §-ii 2 si 3 vré a dá ministrului de jus t i ţ i a unu absoluta d rep tu de translocare dupa placulu seu a tu-toru jud i lo ru de I. instant ia . Ora toru lu a re scrupuli i sei a nu dá ministrului unu asemene mare dreptu , càci se póte intempla , ca in ma­n t a essistintei legi , d. e. sè ièe pre unu j ude dintre secui si sè-lu puna in t re romani , pe al tu lu d in t re romani in t re slovaci, pre alu trei le d in t re slovaci sê-lu duca in confinii in­tre şerbi seu roman i , si asiá mai depar te

Ca da ra se nu póta obveni asemeni abnormal i tă t i , o ra toru lu afla de t rebuin t ia a

res t r inge dreptu lu ce este sè se dèe minis-s t rului p r in o modificatiune a §• — lui .

Voru fi pote unii de p ă r e r e a , cà modifi-cat iunea este superflua,dupa ce aceea este eflus-sulu unei legi essistinti , a legei pen t ru nat iu-n a l i t à t i ; ora torulu insa din doue motive o t iene tocmai la lo cu :

a) p e n t r u o à l a noi este in usu, ca in t r 'o lege mai noua sè se faca provocare la concer-ninti le legi mai vechi ; b) pen t ru ca sè servé-sca ca de „memento" minis t ru lu i , sè nu-si uite de ea ; càci din esperiintia se scia, cà le­gea na t ional i tà t i loru — desi essiste, totuşi nu s'a observatu , din uitare bagu séma. (! ?) Sè-i o mai r e improspe tâmu deci in memoria , in­t r u in teresulu poporului sl alu s ta tului . Din aceste considerat iuni ora torulu recomenda ca adausu la §. u n u amendamentu subscrisu de sine si totu d'o da ta de D r . Hodosiu si dr . Miletits, p r in care se cere, ca la s t r ă m u t ă r i l e judi loru de la unu locu la al tulu, min i s t ru lu sè a ibe in vedere in teresele l imbist iee a le t ie-nu tu lu i , ame8uratu §-lui 27 din legea pen t ru naţional i tă ţ i .

La Totare s'a pr imitu tes tulu or ig inale , a lu comisiunei , respingendu-se tote amenda­men te l e .

Ou atât'a siedinti'a se inchiaiâ . —

S-Ci&n&dll, comit. Toronta lu , in apr i le 1875.

Mul tu s t imata Redact iune ! Amu pe-t recu tu cu a ten ţ iune m a i mul te repor tur i apă­ru te in „Albina/ de in teresu publ icu, despre alegerile suplenitórie in represen tan t i e le comunali , si m a i alesu despre abusur i le de oficiu a notar i loru comuna l i , si amu as t ep ta tu cu nerăbdare , dar totu in desiertn, ca dóra se v a aflá v r e -unu sufletu romanu , sè descr ie sl ale nóst re necasuri si suferintie, abusur i le de oficiu si t rase tur i le nelegali , adecă stórceri le cu fórti 'a de bani din par tea no ta r iu lu nos t ru comunale , a unui ornu, adusu pre capulu co­munei nóst re la anulu 1871 pr in corupt iune cu beutur i . P r e c u m au luc ra tu omeni i nos t ru la acea alegere de notar iu , asiá o sl patiescu de a tunc i ; cu a m a r u t rebue ei se p la te sca acelu spir tu , ce a tunc i g ra t i su s'a impa r t i t u in t re ei !

Cei mai m a r i ader in t i ai no ta r iu lu i no­s t ru comunale la an . 1871 , astadi sun t cei ma i necaeit i pen t ru po r t a rea lui, a t â t u facia cu sengura t ic i i , câ tu sl facia cu ín t r ég ' a co-TJnWfc, t i ^ r j n t í r n i ^ d i ^ j j a ^ - ^ v ^ e s í g qnmcu legile lu i in oficiu si in viét i 'a p r i v a t a

P r e cum mai susu a t inse ramu, pre no­ta r iu lu nost ru Petru Ivkovits, dominiu lu lui /. Nakó si raohiulu impa r t i t u in abudant ia de părinţ i i lui , foşti oficianţi dominau — ni l 'au pusu in cârc 'a comunei nóstre .

De locu la anulu urmator iu 1872, acestu no ta r iu , pen t ru pressiune de bani, facia cu astasii c i taţ i la essercitiele de véra , in u rm ' a repor tur i loru comandei mil i tar i din Becske-rek-ulu m a r e , a fostu suspinau delà oficiu mai b i n e de dóue l u n i ; dar de là r epune rea sa in oficiu, s i-urmódia abusuri le de oficiu si s tórcer i le de bani, f a ra nici o sfiéla si nici o •«*»»-el Représentan t ! ' a comunala , de al

. a din nemţi, şerbi airomani, la an. 1872, abusuri le , t i ranie le si negl igint i 'a

no ta r iu , a fostu redicatu acusa con-la Comitatu ; insa fara r e su l t a tu ! In anu lu i t recutu 1873, asemenea repré­

s e n t a n t e comunale a redicatu acusa asupra lui nain tea protojudelui oercuale Ioane de Boucz, carele a sl promisu a-lu admoni si a-lu provoca sè se indrepte , au de nu, apoi sè re -signedie, càci de a l tm in t r e va pasi con t ra lui dupa aspr imea legei. In u rmarea acestei parole categorice a s t ep ta ramu o curgere mai r egu la t a si mai legale a t reb i lo ru comunali ; insa — a m a r u ne -ama insielatu in aş tep ta rea nós t ra , càci acestu no ta r iu si-continua abusu­rile si t i raniele, precum si stórcerile de bani inca mai cumpl i tu decâtu pona aci ! !

L a anulu 1872, cu ocasiunea alegerei r e p r é s e n t a n t e ! comunali , romanii fara dife-r in t ia de confessiuno, m a si serbii aleseră de représen tan te comunale pre zelosulu preu tu gr . catolicu locale Elia Telescu, carele in totu decursu lu de t rei ani a fostu la culmea mi-siunei sale ca rep résen tan te .

legiuirile notar iului comunale P. Ivkovits, pre langa cari aflandu si protocólele pentru darea s ta tului si a comunei in cea mai mare nere gu la r i t a te si p l ine de corectiuni dubiose, facutu a ten ta pre ant is t i 'a comunala, că tote trebile comunei conducendu-le a rb i t ra rminte n u m a i senguru notar iulu, se aibe de gr ige sè n u cada cu elu impreuna la respundere pen t ru multe le abusur i si noregular i tà t i , ma potemu dice, pen t ru ru inarea poporului si comunei intrege pr in acestu omu !

Acosta reflessi <ne, ce o facù diu preotu E. Telescu antistiei comunal i , resp. jud i lo ru si ju ra t i lo ru , de unulu dintre aceşt ia s'a facutu cunoscuta a t insului notar iu , carele iu diu'a ul t ima eandu curgea licidarea socoti-loru, a sar i tu asupra preotului Telescu, insul-tandu-lu si va temandu- lu na in tea mai mul to ru represen tan t i in t r 'unu modu ce numai delà unu individu fara nici câ ta crescere si onóre se pote aştepta ; la tote insa demnulu pă r in te cu sânge rece i-a reflectatu, cà déca n u si-ar fi luatu unu aeru a tâ tu de ingamfatu si de o data dediositoriu pen t ru postulu si raugulu ce ocupa, ar fi ga ta a-lu convinge cu modera-t iune despre adeverulu celoru reflectate antist iei comunal i , si despre abusur i le sale dar asiá, cum scie si a inve t ia tu diu notariu densulu, par inte le nu scie si nici n u póté, c e necessitatu a se re t rage p a n a la al ta oca­siune, cu carea va sè-i dovedésca din deplinii indrepta t i r ' a ref less iunei făcute de sine antis tiei comunali .

F a i m ' a despre acestu incidinte a ir i tatu in t réga poporat iunea fara diferintia do naţio­nal i ta te si confessiune, si pre i n t r é g a repre sentant i 'a opidana, care a decisu in modu so-lemnu, a res t i tu i in ori si ce modu onórea ata cata a bravului preotu, atacata de omulu abu-suri loru si esceseloru, de no ta r iu lu P . Ivko­vits ; deci se adresa măr i tu lu i d. vicecomite comita tensu I. Dániel o plansóre, cu mai multe puncte graviminóse contra acestui notar iu. cu espresa rogare, ca sè bine voi ésca a esmite o comisiune invest igatór ia la faci'a locului, spre a se convinge despre adeverulu multe-loru necasuri si daune ce sufere cumun'a de 4 ani de dile, de dupa netrebniciele acestui nota­riu, carele tocmai a devenitu ne mai nesuferi bilu, si asiá cerendu-i amovarea din acestu postu !

Dupa subscernerea plansorii , la 18 mar­tiu a jungendu aceea la manele comite, in data manedia a sl cercualu de Boucz, si asiá

dlui vice o rd ina tu corni

decidiendu-se de câ t ra acest 'a diu'a de 3 aprile pen t ru începe­rea invest igat iunei , s'a si in templatu . A v e m u insa de reflectatu, că diu notar iu , in diu'a precedinte, in trei ronduri pr in amicii sei si ma i in u r m a pr in insusi t a ta lu seu a rogatu pre b ravu lu nost ru preotu Telescu, ca sè-lu ier ta si sè medilocèsca re t ragerea acusei, càci si-recunósce smint 'a ; la ce insa i s'a respunsu francu : B c à de ora-ce poporulu in t regu a r e ­dicatu acésta acusa, nu pote s'o re t rage ; mai de pa r t e cà densulu, in t re al te condit iuni , ce dóra le va mai avo poporulu si par t icular i i , seraciti de notar iu , la loculu p r imu cere re­signarea delà oficiu in momentu. " L a acés t 'a no ta r iu lu n u s'a invoitu, si asia invest igat iu-nea in 3 apri le , dupa mai mul t e propuneri fă­cute din par tea notar iului , si dupa t ienerea cu firmitate din par tea ne obesitului nos t ru preotu si a poporului la condit iunea de mai susu, — s'a pusu in curgere, alegendu-se ca membri de încredere ai poporului preo tu lu Telescu si Ioanu Minisianu, t u to ru orfanale si asiá a docursu acésta in re s t iga t iune pana in 8 apri le, par tee ipandu la aceea vre-o 300 de ómeni, d in t re cari vre-o suta de măr tu r i i ci tate, concertandu-se acestea cu 2—3 aderint i ai notar iu lu i , càscigati pre pai tea sa prin inve-t ia tor iu lu rom. g r or. carele a facutu in ace­sta causa ch ia r pre a rga tu lu aoestui t i r anu de no ta r iu !

Ne dore acésta esperi int ia , si nu potemu nu eschiamá : „Eta — asupriţii de noi, cui

dàmu'•, panea nóstra, câştigată cu crunta su-dórel" D a r sè ne in tórcemu l aob iec tu , s è vor-b i u j U despre lucrulu pr inc ipa lu .

In 8 apr i le de deminét ia in t re 9 silO óre, pe candu se ascul tau mar to r i i la punctulu alu 5-lea d in t r e cele vre-o trei-dieci, notariulu

ne-insultatu si nevafemata, si toti se vaierau, cà, „de acestu o mu nem'ii suferibilu, pana-i lumea nu sp, va mai scapă. " Acuma, vediendu-se scapati de densulu peste aş teptarea loru toti eu to t i i , romani si şerbi precum sï nemţi, recunoscu cà sunt detori pent ru acésta scăpare cu reconosci in t ia mai vertosu 6ravului preotu-B. Teltscusi toti i róga de sănăta te . De i-ar dâru i Ddieu numa i a sut 'a par te din ceea ce i poftesce totu poporulu, ar poté aeestu preotu sè t ra iésca sute de ani fericiţi !

Nu potemu trece cu vederea nici acea împrejurare , cà la indemnulu capi tulatului notar iu , din poft'a de resbuuare in contra bravului nostru preotu Telescu, invet ia to r iu lu S. O. de curo a t inseramu mai susu, de o luna de dile ambla pr in comuna cu o acusa compusa de e m o t a r i u l u Ivkovits, dor indu se adune subscript iuni de la poporu, pre oandu poporulu se indigna de acésta ticalósa in t re pr indere , i nc r ed in t i àmu pre diu invet ia tor iu , câ nu preotului Telescu, fara sieşi insusi si-va s tr ica !

Subscrisii t r agemu a ten ţ iunea Venera -bileloru Ordenar ia te romane asupra por tar i i subordenati loru sei de asta categoria, unde câte unulu se face unél ta nemorale , uné l ta procatului in contra crest ini loru ce li dau pa­nea sl Ii-au da tu v i é t i ' a ! Iu tocmai asiá a t r a g e m u a ten t iuuea venerabi le loru Ordinari­ate si asupr 'a celoru bravi si purur iâ demni preoţi si invet ia tor i , cari s i -punu sufletuiu in lup ta pen t ru poporulu asupr i tu ; a n u m e ro gàmu pre Ven. Consistoriu gr. cat. de L u g o -siu, că nu numai sè nu dèe ascul tare , de va ajunge vr 'o astfeliu de denunciat iune, pro vini ta dine poft'a de resbunare a exnotar iu lui nostru, ci sè fie convinsu, cà p reo tu lu Telescu este celu mai demnu de s t ima si reconosci int ia pastoriu alu turmei cuventa tór ie !

Rogàrau in fine pre on. Redac t iune a Albinei nóstre, s i publice acestea, ca sè intie-léga si véda toti cei asupr i ţ i si necasiti , si mal t ra ta ţ i de astfeliu de vipere, cu deosebire romanii . <à pr in sol idari tate si firmitate de carac teru , candu acleca poporulu a re con ducetorii , buni si candu toti punu umeru la umeru, totu resbescu a scapá de împila tor i i si t iranii pusi pre capu eu midilóce marsiave si dediositórie. Noi — suntemu pat i t i si — to tusi suntemu si amenint ia t i . A v e m u acum sè ni a legemu notar iu nou ; dar mai curendu dóra vom a r e sè ne lup tàmu pen t ru preotu romanu gr . or. si t rebue sè s tàmu la panda,

ca se nu nu ni se impuna pre capu ómeni de categori 'a notar iului Ivkovits, pr in aceleai mi dilóce, prin cari s'a fost octroatu acel'a asu pra-ne.

U r m a subscrierile in f runte cu Mitru Ni coLusiu, tutoreJe rom. gr . or., cu Ant. Mini­sianu, inv . gr. c. si cu trei representant i comu­nali, apoi 6 insi cu manu propr ia si o mare mulţime cu punerea crucii . —

Varietăţi. (Parintele archiepiscopu si metropolitu

iironu Bomannlu din Sibiiu,) sub datu de 31 mart iu v. nr . met rop . 43 , emise unu cercu-lariu câ t r a ouorabiîile Corporat iuni , foruri si autor i tà t i bisericescî si scolarie, precum si cât ra in t regu clerulu si poporulu din Epar -chi'a Aradulu i , prin care insira datele au ten­tice despre alegerea, promovarea, intarire pr'm MSa, consacrea si provoderea cu g r a m a t a

I n tomn'a anului t recutu, cu ocasiunea , in t ie legendu si convinsu fiindu despre consta-sortirii r epresen tan t i lo ru aleşi, susu lauda- j ta rea a deverului acestora cinci puncte pr ime, tu lu p r e u t u a fostu scosu din represen tan t ia , p recum si despre celealalte u rmande , p r e prin sorte ; poporulu romanu si serbu, cu oca- langa tote cà in diu 'a p r ima cu îngâmfare s'a s iunea alegeri loru suplenitórie, p r in alegerea ,' espectoratu ina in tea int regei representan t ie de nou a aoelui 'a la acestu postu onorificu, opidane, a poporului si a d-lui protojude cer­i-a da tu unu test imoniu ec la tante de increde- ! cualu, câ — „elu va aretd cà trebue şefie nota-r e a si s t i m ' a c e oposiede in opidulu nostru. \resiula Cianadu,* — si-a t ramisu frumosu

P r e c u m in t recutu , la venirea acestui j res ignarea delà oficiu, in scr isu! demnu p r e u t u in opidulu nost ru , asia si mai ta rd iu pana in pres in te , din destulu n i -amu convinsu despre c u r a t i e n í a ca rac te ru lu i seu si despre zelulu seu lăudabile i n t ru ape ra rea causeloru — nu numa i a tu rme i sale, ci a tu­turoru conlocuitoriloru fara diferinta de reli-g iune si na ţ ional i ta te , càroru elu tu turoru li impartesiesce parentesculu sfatu, in confer m i-ta te cu legile sustatórie. Din acesta causa a si càscigatu stim'a si increderea in t rege i popo-ra t iun i , -de unde r e p r é s e n t a n t e opidana l'a sl alesu de p r imulu membru alu licidàrei socotiloru comunali , in care cali tate a a v u t u ocasiune a se convinge in persona despre ne-

Acestu actu comunicandu-lu comisiunea cu dnulu preotu Telescu, carele comunicandu-lu cu poporulu si consultandu-se s'au decisu, a i pr imi resignarea, luand'o la protocolu cu

' acea observare , cà acele 5 puncte consta ta te , sè se substórna măr i tu lu i domnu v-comite, si asiá mai depar te comisiunea si-a curmatu ac­t iv i ta tea , si comun'a s'a scapatu de acestu be litoriu alu seu, de unde represen tan t i ' a sub presidiulu protojudelui cercuale a sl substi-tu i tu pre altu notariu din comun'a vecina, p a n a la a legerea definitiva. —

Avemu acum a observa, cà de acestu notar iu, in tó ta comun'a n 'a remasu omenia

metropol i tana a pro demnului păr inte 10306 ffetiana de Eppu alu Aradulu i ; apoi aduce la conosciintia, cà spre ins ta la rea pro santiei sale n scaunu la Deminec 'a Tomii a delegatu de

mandatar iu metropol i tanu pre de buna EU-viintia par inte le protopopu si directore la in-stitulu pedagogicu-teologicu din Sibiiu Ioane Hannia, provocandu si indemnandu, ca la acesta solemnita te sè se infacisiedie câtu mai mai mul ţ i , pen t ru de a-si manifesta iubirea si

ipirea, inde tora t ' a rever in t ia , supunere si ascultare cât ra noulu archipas tor iu . —

t (NeCrOlOga) Din Cernăuţ i primimu trist 'a scire, ca Constantinii Morarin, proto-prosviteru si profesore de teologia, in e ta te de 40 de ani , dupa suferintie indelungate , a reuausatu sâmbăta sér 'a in 29 mar t e /10 apri­lie" 1875.

I m m o r m e n t a r e a osaminteloru se templá luni in 31 mar te /12 april ie a. c. — Fie-i tierin'a usióra si memori'a binecuventata. —

^ (Spre sciintia - ca dorere !) i n mo mentulu candu sè punemu sub pressa acesta fóia, ni sosi trist 'a scire despre reposarea — in 12 aprilo a bravulu i , pré demnului si de turm'a sa multu iubi tu lu i preotu bet ranu Iosifu Cratiunescu din Chinez, comit. Temesiu-lui. — Necrologulu ce i detor imu, vom pu­blica in nrulu urmator iu .

X ( î n c e p u t e d e i m b u n e t a t i r e a l e f e i i n v e t i a t o r e s c i . ) S ta rea materiale cea misera a invetiatori loru noştri e3te peste totu cunoscuta si consta ta ta . F o r t e adese s'a descrisu acést 'a cu cele mai viue colori in diuaristic 'a nóstra. In urma poporulu nos t ru a sl ajunsu in multe par t i a se a re t â convinsu de necessitatea imbunetatiri i sortei invet ia to­resci; de aceea a sl inceputu, pe ici colea, a cer­ca urcarea salarieloru invetiatoresci, firesce dupapotint ia . O a tare imbunetat i ro ava locu in comun'a nóstra Patasiu. Invet ia tor iulu de aci

avea salariu : 70 fl. v. a., 10 met! do cucurudiu in bóbe si G stengeni de lemne. De aci la sta ruinti 'a onorabilelui primariu loca le , diu D a n i e l u P e r v u 1 e s c u, consiiiulu comu­nale — pe t runsu de insemneta 'ea scólei si convinsu de ne-ajunsele invetiatorelui locale — s'a pronuncia tu in principiu pen t ru redi­carea salariului invetiatorescu pe viitor iu. Co­mun'a Pa tas iu inse eatu-timpu este forte im-povorata cu apese prin redicarea unoru edificie comunali ; de aceea estu-anu nu se potu satisface conclusului lua tu pent ru urct-rea salariului invet iatorescu. Ca sè se faca totuşi unu inceputu, s'a decisu, ca sè se aju­tore invetiatoriulu celu pucinu dupa po t in t i a ; astu-feliu i s'au votatu iuca 4 meti do cucuru d iu inbóbe. Acestu inceputu bunu, dèe ceriulu sè afle imitatori ; ér consiiiulu comunale din P a t i s i u pr imésca pent ru acesta bunavointia adunc 'a mult iamita a invetiatoriului locale — Danielu Ver indeanu. --

0 ( D e a p r e m e t c o r u l u d i n J a -d a n i , ) a lu cărui cădere ni o descrie o « co , reapundintia directa in /ói'a principale de as t ad i , mercuri 'a t r ecu ta diu K r e n n e r tienu o conferintia iu adunarea straord. a so­cietăţii naturaliati loru din Ungar ia , unde p r o -ducendu s i e s s e b u c a t i e l e , ce s ' aupo tu tu cascigá din cele 9 aflate, societatea decise a însărcina cu anal i s i rea meteorului pre prof. de chimia diu V a r t h a. —

rf ( T i a p ' a s e l b a t e c a i n c a r n e a c i v i l i s a t i u n e i e u r o p e n e ! ) Am spusu la loculu seu, in nrulu principale alu foi do astadi, oumca vocea unoru organe da peste La i ta despre magiari , a tâtu este ea de cruda câtu noue nu ni se cuvine a o reproduce intré­ga. Deci numai ca de proba citâmu la acestu locu, cà „N. W. T a g b l a t t " de luni 'a t recuta , numeäce pre magiari t i a p ' a séu p a r u l u i n c a r n e a E u r o p e i c i v i l i -s a t e , si provoca pre slavi, sè se soóle si sè nimicésca do totu acesta tiapa, adecă pre m a g i a r i . „ c a c i a c é s t a c i u r d a d e m o n g o l i n ' a r e n i c i o î n d r e p t ă ţ i r e d ' a e s s i s t e ! a — Co potemu alt 'a dice, de câtu cà — si acî e patima órba, casï la domnii magiari ! —

3 [O caricatura magiara.) „Borszem Jankó/ cea mai buna fóia. umoristica magiura de astadi, face pro pagin 'a sa principale pre minis t ru lu T i s z a —uscatu, nal tu s i s t r imbu cum e, dar cu u n u p o m n u alu dreptei mai mare de câtu elu, isbindu in capulu lui M i ­l e t i c i u si alu lui P o l i t . Adecă ast­feliu i lus t randu scen'a din die ta de mar t i in 1/13 ap r i l e ; ér devis 'a subscrisa p u n en d u o : „ I n c à t r o c a u t ă , in a c o l o i s-b e s c e." — Candu a a p a r u t u acestu tablou, lumea dicea : „ V a i , c e p u m n u m a r e a r e T i s z a ! S e r a c u c a p u l u i s -b i ţ i l o r u !" Astadi , dupa-ce vorbele amo-nint ia tór ie ale lui T i s z a , i provocant a t â t ea si a t â t u de cumpli te infruntàr i din par­tea lumei culte, astadi lumea d ice : „ V a i i n c e c a p e t e d e p ó t r a a i s b i t u T i s z a ; c â t u d o t a r e a s ' a i m -f l a t u p u m n u l u ! V a t i e n é m i n t e , d é c a v a s c a p á s a n e -t o s u ! !" —

Y ( N e g ó t i e s i m o n i s t i c e c u u r -m â r i d e a 1 e 1 o r u.) In comun'a P â r t i a , a tâ tu preotulu A. N câtu si gene-rele acestui-a, invetiatoriulu Gr. S , se paru a-si fi facutu de profassiune simoni a, adecă cerca a impie posturile, ce cam aterna sl de la ei, pre langa t ragerea de folóse pen­tru ei. Asiá mai nainte parintele A. N., pen­tru ca se-si mări te o féta deschise concursu pentru capelania, desi aci nici n u e r á beser ica; si si-a el aflatu capelanu pe unu teologu abso-lutu C. D., pe care lu-primi, inse numai sub condit iunea sè-i fie ginere. Acu vre o trei ani ginerele preotului A. N., invetiatoriulu Gr. S. si-fece de suplinte pe unu dnu Augustu P . , . .

care venise la noi sè se fericésca — dar firesce sub conditiune ca sè-i fie g e n e r e . Acestu dnu se si in voise, dar de candu e in-invetiatoriu socru-so i--a totu trasu din salariu Ia fie-care anu câte 100 fl si câte 2 s tengeni de lemne; in urma inse nu semai indestull cu atâ t 'a , ci 8e apucă a acitiá poporulu contra genere-so, cercèndu a-lu dela turá din oficiu

firesce totu pent ru interese euistice. Astu-feliu cei duoi domni A. N. si Gr. S. au sl me­dilocitu de pre diu A. P . l'au sl de la tura tu din oficiu, prin unu conclusu alu comitetului pa-rochiale, desi neinot ivatu, si in locu-i s'a pusu cràsniculu, — firesce totu din motive bine-cuventate .

Atar i fapte de simonia si atar i purcederi arbi t rar ie credemu, cà n 'ar t rebui t recute cu vederea si lăsate nepedepsite din pa r t ea ve nera tu lui consitoriu ; căci ele indemna popo­rulu Ia reu . —

t2i (DobOS, h o t i u l u c e l u i n g r o ­z i t o r i u , ) este prinsu si datu in man 'a jude ­caţii. Densulu a fo3t t r a d a t u d e unu cunoscuta alu seu in D i ó s z e g , unde s i -cautase refugiu D u p a mărturisirea sa, i n t r ' a d e v e r u elu si cu unii cameradi ai sei, a facutu jàfuirile si cu-noscutulu omoru in apropiarea Teraisiorii ; ér unu cameradu alu seu, cu numele K a t o n a G á b o r , só fie per i tu tocma in u rmarea im-pu8caturei ce a pr imi tu de la unu Chesintianu. langa Lipova . —