Anulu VIII. — Nr. 91. j dóue ori in septemana : J o l - a ai 'teo'a; er« oandu Ta pretinde im-i'a materieloru, va esi de trei se» de patru ori in septemana.

liulu de prenumeratiune, pentru Austria:

«Bintregu 8 fl. v. a netate de anu 4 fl. v. a.

iu 2 fl. v. a Jtttru Romani» ai strainetate: • intregu 12 fl. v. a. nefate de ann 6 fl. y. a.

Pesta, joi in 29 noemvre, 11 decembre 1873 .

ALBINA Prenumeratiuni ie facu la toti dd. oores-pundinti ai noştri, si de * dreptulu la Ee-daotiane Stationaffaase Nr. 1, nnde sunt a ie adresa si oorespundintiele, oe prir vescu Redaotiunea, administra tiunea leu speditur'a;câte vor fi nefiancate, ou se vo-primí, éra cele anonime nu se vor publica

• — — Pentru annnoie si alte comunioá ti nni de interesa privatu :— ie respunde câte 7 or. pe linia; repetirile ee facu cu pretiu »oa-diata. Pretiula timbrului câte 80 or. pen­

tru ana data te anteeipa.

Budapesta, in iO. dec, 1873. Dominec'a trecuta s'a decişii in pa-

ilu domnesou de pe délulu Buidei, icum ni spună foile — sortea mini­mului Szlâvj. Decisiunea Maiestatei i suna: Diu Szlâvy si cu ministeriulu

ae ae remana la potere; chiar si tMpolyi si Tisza L. ale câroru roga-nte de dimisiune s'au primitu, au sé-si

aud funcţiunile — pana atunciá, candu dlui Szlâvy va succede a gâ­

fâiţii mai buni in loculu loru. Motivele acestei pré nalte decisiuni

., pre cum scriu foile guvernamentali, • câci diu Szlâvy se bucura de increde-vMonarchului — astadi casi pana aci, oi partit'a deakista, carea — ori câtu iBfasiata, totu face maioritatea in Die-|inca i-a votatu cea mai deplina in-

ere. Scopulu, chiamarea continuăm po-

oi e —totu dupa foile guvernametali: leorege, a îndreptă — de aci nainte,

! rele, cele greşite— de pana acuma; a roduce crutiare, economia, in locu de

-ordine, regula, in locu de confu-si anarchia. Asia dara, câ —- logic'a — dupa

ţulatele parlamentarismului — e co­si — intentiunea monarchului —

role, patriotica, sublime ! Déca ar incapé o — dubietate, unu

ppulu óre-care rationale, — dar cine noi mai ingrigesce de raţiune! —

I ar fi, câ — óre este naturalu, «a

anu mea" c&ie

sé afle calea cea tiereloru si a po-

Dar — nu face nemic'a; diu Colo-anu Ghiczy este realesu in Comaromu; ! sambat'a viitória va fi verificatu si va i locu in Camera — tocmai la margine,

ide se imbina stang'a centrale cu drep-i centrale, si — tóte nevoile tierei vor «ta! —

„P. Lloyd" ni spune, cá partit'a de-aana — ér s'a consolidatu, si câ —

8ele destrămării ei au fost numai per-a)i; va sé dica, de aci incoliá—aro sé ine. In astfeliu de mominte oficioşii no-

aita cu totulu, câ — interesele si mo­tele personali nu incéta nici o data la de la potere, si câ — tocmai partit'a

Itdkiana consolidata si compacta a adusu area calamitate peste tiéra ; ér cris'a es-

numai espresiunea politica a cala-litâtii!

Dar — las' câ vom vedé, cum o sé ál fie. —

Detori'a de statu a ungariei! Numai pre scurtu, in trasurele prin-i, vremu sé aretâmu publicului no-

rtm, la ce — nefericita stare finautiaria fe-au adusu patri'a — nefericiţii domni togiari, de siepte ani, de candu o stepa-Hbcu.

Prin pactulu de la 1867 s'apri mitu dela Austria o sarcina de — cam 600 íe millióne florini v. a. seu — mai co-

rectu vorbindu, platirea pe fie-care anul Éca-vi o scurta schitia si o jude-— din partea Ungariei — a unei Mime cata in cifre despre intieleptiunea maré­in carnete si amortisatiuni de 32% toii-1 lui Deák sí despre adeveratulu patrio-lióne florini. - tismu si constitutiunalismu alu domni-

De asemenea s'a luatu asupra fîerei loru magiari! detori'a rescumperâriloru rurali, carea Éca-vi in pucine cuvinte, dar cu chiar astadi trece peste 250 de millión^ atâtu in mai elocinti cifre, politic'a,

fericirea, libertatea magiara, la care s'au ingagiatu acei domni romani, cari se nu-mescu deâkish séu guvernamentali, si cari in gur'a mare striga poporului nostru, sé tiena cu stepanirea, s'c asculte si s'o spríginésca — câci este buna!

Dar inca decane vom pune a cerca câ: ce s'a facutu, — cine a inghititu si in­ghite mereu atkía suma de bani, atâtea crunte sudori ale bieteloru popóra! Des­pre acésta intrebare insa — am mai vor­bi tu si — vom mai vorbi.

Ci ca de încheiere a acestei schitie, vom citá la acestu locu sentinti'â' ce „M. Ujs." in nrulu seu d'alalta-ieri o pro-nunciâ despre stepanirea de siepte ani a domniloru aristocraţi ai noştri, si care sentintia suna:

„Istori'a celoru siepte ani,astadi toc­mai completédia unu intregu. Terminarea se imbracisiédia cu inceputulu. Dérimare — a fost inceputulu; surpare este fini-tulu. La 1867 s'a creatu inceputulu fina­le; opulu astadi este aprópe d'a fi inco-ronatu. Sierpele s'a prinsu cu dinţii de códa-si, si — acuma elu insusi se musca de mórte. Perirea i se apropia !"

Aduceti-Ve a minte, amatiloru ce­titori, de cele ce mereu predicâmu si ţ r ^ c ^ i n t r a ^ e ^ - a T i t d e dile î

Pecatosiloru — la noi si la ma­giari, aduceţi ve aminte de cuvintele scrip­t u m : câci — „securea jace la radecin'a arborelui!"—

si recere pe fie-care 3,550.000 fl. v. a.

Mai cade asupra tierei din detori'a flotante a imperiului, de 480 millióne —* — cam 32 de procente, adeca peste 150 de millióne, dupa care insa — de ocam-i data nu se platescu carnete, pan' la con­solidare.

împreuna este acést'a o sarcina ce­va peste 1000 de millióne florini.

Ér stepanirea nóstra magiara pa­triotica, catra aceea, câ a urcatu contri-butiunile si accisele si tacsele aprópe la indoitu, éta ce împrumuturi a mai facutuj de siepte ani.

Mai antaiu, indata dupa incheiarea pactului ăuslisticu, imprumutulu pentru drumuri de feru si canale, de 83,167.200, fl.in argintu; dupa care platimu CM mete&i argintu: 4,707.550 fl. pe fie-care anu.

La 1870, imprumutulu asiá numitu cu premia, de 29,040.000; dupa care platimu interesein chkrtia: 1,224.000 fţ(

La 1871, .imprumutulu ipotecariü gomirianu, de — 6,514.350 S.. in argintu { dupa care platimu — in argintu: 384.864 fl.

Totu la 1871, imprumutulu de ar-mi «i *ui n'au Hântii JJaj&tulmtu^^

|rbecá si a strica, cei-ce — n'au sciutu Imanejcarulu statului, decâtu pre calea roiului, pana la totale cufundare, —

este naturalu, ca totu aceştia, totu pa alu loru capu, a loru pricepere si resu, de a cum nainte — se scota ca-

din imala si — spre fericirea

loru?! Economi'a in finantie se tiene de

nediulu unicu si securu, si acést'a se iţepta din tóte pârtile de la cabinetulu dí Szlâvy, de câtu carele, dóra de candu

i, n'a esÍ8tu mai reu dispusu si ai pucinu priceputu— in acésta ma-

timűTcamete in arglntĂi — deT.9^á7T9 florini.

La 1873, alu doilea imprumutu de argintu: 54.000,000 11; dupa care pla­timu totu in argintu: 3.806,054 fl. pe fie-care anu.

In fine imprumutulu celu mai nou, de curendu votatu.de 153.000,000 fl. in argintu, care ni vine cam cu 102A pro­cente, si in cinci ani trebuie sé-lu refuimu cu ori-ce pretiu; ér pana atunci bunurile de statu au sé servésca de ipoteca.

Va se dica împrumute in suma ro­tunda de 3 5 5 de millióne* mai totu in argintu, si cu o sarcina anuale de carnete — ér in argintu, in suma rotunda de 27 millióne!

Astfeliu — s'a primitu de la Au­stria o sarcina de carnete anuali, intr'o mica parte in argintu, cea mai mare in chhrtía,de 32% millióne, si s'a facutu de Bi'epte ani detoria nóua, cu carnete mai numai in argintu, de 28 millióne!

Calculandu argintulu, pre care tre­buie sé-lu cumperâmu la bursa, cu agiulu de astadi, adeca cu, 9%, vom aflá, câsub stepanirea magiara domnésca de siepte ani, acesta sarcina aprópe s'a indoitu, si câ numai sarcin'a cameteloru dupa îm­prumuturi — dejá se urca peste 60 de mil­lióne florini pe fie-care anu !

Dar cu atât'a inca n'am ga tatu. Tiér'a nóstra, nefericit'a de ea, sub dom-nirea magiar a de siepte ani, a luatu a-supra-si garanţie in sume de peste 60 de millióne, pentru drumurile de feru concesiunate si dejá pana acuma suntemu, siliţi a prelimina aprópe 20 de milli­óne fl, pe fie-care anu, spre acoperirea acestui oblegamentu!

Astfeliu carnetele si garantiele, ce domnii stepanitori ai noştri de siepte ani ni le puseră pre umeri, dejá întrecu, de-parte-departe, pre cele luate de la Au­stria, dupa stepanire si economia discre-tiunaria de 18 ani, atâtu de rea si perfida, de câtu care domnii noştri magiari de astadi — mai rea si mai perfida nu aflau in istori'a lumei!

in 9 dec. n. 1873, {Unu ecJw din Roma, la vivatele din Bi­

serica-alba !) Ni-am fost propusu a nu mai atinge, celu pucinu Bpecialminte nu, despre manifestâtiunile de pretotindeniâ asupra ale-gerei pentru dieta in Biserica-alba; ou tóte — bucuri'a cea nespusa, ce ni fece o epistola din Borna, stravechi'a nóstra mama, dulce si in eternu neuitata, nu ne lasa a nu comunica o parte a ei si stimatului Publicu alu nostru, fiindu convinşi, cá — privindu-lu de aprópe si pro elu, de buna séma sl lui i va face aseme­nea nespusa piacere si i va inspira multa mângâiere !

Ni se scrie cu datulu de 4 dec. din JSo-ma, urbea eterna, intre altele multe — ur­matoriele :

„Dupa cum sciţi, prin legature famili­ari am intrare la multe — dintre primele familii ale urbei eterne, si serile anume, de comunu le petrecu in cercuri de atari familii ilustre. A cést'a-mi este distractiunea cea mai dulce aici, mai vertosu, câ mi se dâ ocasiune, a enarâ acestoru cercuri, despre — amar'a aórte a dulcei mele naţiuni romane de la Tisa si Dunăre, dela Oltu si P ru tu si din roman­ticii Carpati."

„De ii-ati vedé, cu câta atenţiune, si asi poté dice —pietate asculta — aceşti patri­cii Romani, cu micu cu mare,sijprincipalminte damele — astfeliu de istorisiri! Si — de ati vedé, pro onorabile D. Redactore, cum la au-direa despre luptele cele grele ale poporului daco-romanu si ale conducetoriloru sei eroici si credintiosi — cu barbarismulu modernu alu stepanitoriloru Austro-Ungariei, toti se electrisédia, — pepturile barbatiloru infian-du-se de indignatiune, ér ochii — frumóseloru Romane — implendu-se de lacrime, — si eum aceste suflete rudite cu noi se intrecu a între­ba de numele, faci'a, statur'a, etatea, starea fa­miliare si sociale a braviloru noştri luptători natiunali, a martiriloru din Oriinte ai Româ­

nismului, — , oh, onorabile D. Redactore, nu se pote câ nu v'ati senti consolatu si — intru câtu-va măcar sl remuneratu pentru grelele lupte, ustenele si sacrificia !*

„La un'a ocasiune mai de curendu, is­torisii despre luptele parlamentari ale Ro­maniloru, sub stepanirea pseudo-constitutio-nale in Ungaria ai — incependu. de la It&l treptatu venii pona la eschiderea lui Babesiu din Dieta — prin misieliele si brutalităţile dela Sosea, pre cari le-am vediutu cu ochii mei, «i — in finé pon' la triumf ulu de la Bi­serica-alba in 1/13 noemvre a. c. despre care tocmai cetisemu in „Albina",—nota bene : oa­rea mi vine forte regulatu si me tiene in cu­rente despre intemplârile din neuitabilulu meu pamentu natale!"

„Sé vreţi vedé aci, die Redactore, pro-rumperea de bucuria nemărginita la Italiani si Italianele nóstre! sé vreţi audi entusiaite- . cele urâri de — „brava", „brava!" — din tóte părţile, — si de sicuru va convingeaţi casi mine câ — „sângele apa nu se face!*

„La fine — intrég'a societate, toti iluştri bărbaţi si pró-amabilele dame, in choru me provocara si însărcinară, a Vi aduce si din a a loru parte — la conoscintia cele mai sincere si respectuóse complimente si felicitări, atâtu pentru persón'a Dvóstre, câtu si pentru bravii si admirabilii graniticii alegetori, si pentru in­tregu poporulu romanu, atâtu de asupritu de tiranii sei seculari, si atâtu de demnu de ope­ratori si conducetori — inteliginti, sinceri si serioşi l"

Atât'a e, ce- ne-am sentitu — chiar de-tori a comunica pré stimatului Publicu alu nostru; ér pentru cei—- câti-va neittţwcaMli ' antagonisti ai noştri, plini de reutate catra noi si pururia gat'a de a ne suspiciunâ, câ — cele ce câte o data inserâmu din publicu in „Albina" despre noi, de comunu sunt ficţiu­nile nóstre, — éta spunemu, fiindu câ nu ni s'a opritu espresu a spune, cum câ reportato-riulu celoru mai susu înşirate din Roma, este — celebrulu nostru pictore academicu Nieo-lau Popescu, carele, precum anunciaramu de-ourendu, domiciliédia peste ierna in Roma, fiindu acolo casatoritu — cu o fiica dintrun'a din cele mai bune familie de patricii romani.

Ér ca de incheiare, rogâmu pre diu Po­pescu, sé primésca si sé impartasiésca cu fide­litate si aceloru cercuri de ilustre familie ita-liane-romane, multiamirile nóstre cele mai calduróse pentru atât'a interesare de noi si de sortea nóstra, atât'a simpathia si consemtire fratiósca cu noi! —

Budapesta, in 7 dec. n. 1873. {Unu conflictu apriga in biseric'a romana

— de curendu complanatu prin reciproce con­cesiuni.) Este vorb'a de conflictulu escatu acum de 3—4 luni, intre Metropolitulu Mol-daviei, parintele Calinicu si intre santulu Sinodu alu bisericei natiunali din România, o corporatiune regulata prin legea do la 1872 a tierei — astfeliu inse, in câtu, acea corpo­ratiune se compune numai din ambii Metro­p o l i s essarchi, apoi din cei siepte episcopi-diecesani si din 7—8 archierei — fora die-cesa, astfeliu incâtu ea, prin elementele sale si calitatea loru, devine naturalminte una unélta orba a metropolitului-primate de Bu­curesci. — ceea-ce n'ar fi dóra o mare ne­fericire, déca in soaunulu acelei metropolio ar siedea celu mai demnu intre servitorii altariului ; este insa o adeverata nefericire, oandu se scia, câ acolo tronédia o ' persona íora nici câta cultura mai nalta, fia bisericé­sca, fia lumésca, tronédia, pentru câ in tim­pulu acel'a, oandu demnitâtile — li cele bi­sericesci, casi cele lumesci — se , vindeau pe bani, a fost in stare d'a oferi cea mai mare suma de galbeni I — Destulu câ, acelu /Si­nodu, aducendu niscari decisiuni, ee priveau pre metropolitulu Moldaviei si tăiau afundu

n dreptulu seu de competintia cononica, Pré santi'a sa a refusatu a se supune acelor'a, si — citatu naintea sinodului, a refusatu a se infacisia. Urmarea a fost, că acelu santu Si­nodu, in unanimitate a suspinsu pre Metrepoli-tulu Calinicu MicUscu de la funcţiune; de unde apoi s'a incinsu o infricosiata polémia prin tóte gazetele, de asemenea prin pamflete, care polémia prin amesteculu poterii politice erá sé degeneredie — intr 'unu scandalu poli-icu-natiunale. In fine inse, dupa cum ni anuncia foile din Bucuresci, de curendu se complanâ amicalminte. Parintele metropo­litu Calinicu se presentá Sinodului, se dederu lămuriri satisfacatórie si pacea si concordi'a se restabilit a. — Despre aceea câ: cum s'au complanatu cestiunile de controversa, foile — chiar nici cele guvernamentali — nu ni spunu inca nemic'a, macăr că aci este gravi­tatea lucrului; pentru că — intr'adeveru, santuluSinodu,cu părintele metropolitu prima­te Nifonu in frunte, 'si arogaraunu dreptu de ingerintia in tóte Eparchíele,prin care dreptu tóta autoritatea si intróga autonomi'a canonica a episcopiloru si a dieceseloru de venia ilu-soria. Noi sperandu, că complanarea va fi întemeiata pre basele dreptului canonicu si că prin urmare ea va fi durabile, nu potemu de câtu a ne bucurá din tóta anim'a pentru suc-cedere-i. —

Este intr'adeveru de compatimitu, ea sé nu dicemu de risu, cum santulu Sinodu — dupa „Monitorîulu ofic." din 10 noemvre, pro­cese a interpreta si voiá a aplica — acea dispuse tiune a legei constituitórie, carea vor­besce despre „Rangulu de precădere" intre ambii metropoliti-essarchi din Bucuresci si din Ias i ! —

Scurta Revista diaristioa, despre desbaterile de sambat'a trecuta, in Cas'a reprtsentativa a Dietei, asupra plan-

soriloru natiunali. Incepemu cu — „P. Lloyd', fiindu câ

este cea mai latita si mai mare fóia in Un-garia.Elu - in primulu seu „Pesta"jjvorbindu despre crisa si deaorganisatiunea ce incepe a o produce, crede câ tocmai din acésta crisa si desorganisatiune a provenitu cutesarea, ce manifestară depufatii natiunali.

„Cu totulu pre neaşteptate pasi la medi-

raicar câ ei represena | un'a si tienu la ol alta ca ferulu concede chiar nemic'a !

locu cestiunea de natiúnalitate in astfeliu de dimensiuni, pre cum de ani nu s'a mai mani-festatu, si este pré aprópe de priceputu, că — Serbii,Romani si Sassii, datatori de tonu,numai prin cris'a parlamentare au potutu fi incura-giati spre astfeliu de pasire.a

(„P . Lloyi" — cu totulu pare a uitá, câ — alta data, candu nu erâ nici pomana de vr'o crisa — in viéti'a de statu a domniloru magiari, deputaţii natiunali ocasiunalminte dovediseră si mai mare 'curagiu ai energia; pre. candu tocmai acuma, din caus'a crisei, toti se adoperau de cea mai mare moderatiu-na si obiectivitate.

„Pesti Napló* scria: „Cutesanti'a orasiu-lui Sighisióra, prin desbattrea si decitiunea de astadi — si-a primitu cuvsnit'a reprobare."

„De asemenea respingere s'a impartâsitu si comitatulu Zarandului — in lupt'a pentru limb'a sigilului seu si asupra petitiunei sale in privinti'a limbei.u

(Organulu domniloru de la porore — uita cu totulu, câ o respingere fora arguminte morali, ci numai cu potere, pururiá este o brutalitate, carea — nu numai câ nu pote fi spre onórea si folosulu maior itatei, dar e chiar spre ruşinea si daun'a ei!)

„Ellenőr* alu dlui Cserndtony — este ceva mai picante, — firesce, câci are redac­tore, carele totu tremura candu vorbesce séu srie despre natiunalitâti.

«Dupa luarea la cunosciintia a respun-suriloru ministeriali asupra interpelatiuni-loru, toti credeau, o* interesulu siedintiei de ástadi s'a gatatu; intr'aceea din indemnulu unoru petitiuni, succese a provoca unu picutiu de furtuna natiunale, de care — cam de­stulu de lungu timpu am fost crutiati. Asta data fartatii noştri sassi si-au pusu clopotulu la gutu ; dar — firesce câ apoi sl alţii s'au apucatu a bate tóc'a. Diu burgermaister I. Gull, totu d'o data sl deputatu dietale — a doveditu, cum facia de Dieta se pote perde din vedere — respectulu si bun'a cuviintia. (NB. Acést'a, pentru că la petitiunea catra Dieta s'a subscrisu nemtiesce \) D'arnici dom­nii deputaţi Costiciu si Babesin si alţii — n'au vrutu sé remana indereptu, numai câtu ace­

ştia dovediră, câ „ Uncultivirte Stämme", adeca popóra neculb, totuşi au mai multu tactu parlamentare ii mai multu sentiu de buna-cuviintia, de cáju datatoriulu de tonu din Sighisióra, alu popo­rului culturale din Oriintele Ungariei."

«Alu doilea actu l'a formatu viéti'a lia a unui municipiu cu maioritate romana. A-torii lui sunt de sém'a lui Densusianu, er i-terpretarealui avemu d'a o multiami dlui d-putatu Babesiu. Nu scimu, déca vecinii nostii Sassi si Romani au avutu tocmai trebuintia|e lectiunea, ce li-au dat'o ministrulu de inte­ne, Tis.a Kdlmdn si Cserndtony; cea-ce sciuu e, câ noi, pre langa alte necasuri, n'avenu trebuintia, ca la fie-care ocasiune sé ni e reimprospetedie disputele natiunali si ca da parlamentu sé pornésca agitaţiunile in co>-tra-ne . . . "

(Va sé dica, dupa acesta observatiun finale a dlui Csernátony, lectiunea — de i cu moderatiune si destulu tactu, li s'a daţi. domniei loru de catra deputaţii natiunali! Dar avisâmu la descrierea siedintiei, ce ur­ma mai la vale.)

Vine acuma „Hon," celu romantiou, alu dlui Sokai; elu se sprima aBiá:

„Acésta desbatere a constatu aasei o in­tróga diua onorabile ; tóte natiunalitâtile s'at pusu in positura. Babesiu celu micu, Costiciu celu mare, Romanu celu Unu, Wächter cel* maniosu, Gull oelu flegmaticu, Maximovich «alu poeticu si Hodosiu — celu ce numai atunoi vine la siedintia, candu se lucra de fericirea Zarandului."

„Trei óre si diumetate s'a ocupatu Ca-s a de aceşti domni. Ei sub acestu timpu sa sentiau forte bine. Cas'a nu." —

Trecemu mai de part» la — „N. P. Journal," carele scrie: „Fabritius, intona unu limbagiu sarbedu. Elu dechiará, câ mai cu­rendu ori mai tardiu totu va trebui sé se modifice legea pentru natiunalitâti. Makray replică, cumca statulu este magiaru, si acést'a este lucrulu principale. — Si acuma prorup-se orcanulu. Costiciu si Babesiu puseră in lu­crare intréga armat'a de aspiratiuni natiu­nali serbesci si romanesci Ro­manu profita de ocasiune, pentru de a dá nă­vala sl elu — de o data asupra Magiariloru si a Nomtiloru " —•

In fine „.Reform" insémna, câ Sassi in caus'a Sighisiórei, au pasitu compacţi, sprigi-niti de deputaţii romani si şerbi, cari de alt­mintrelea nu simpatisődía cu Sassi. — In caus'a Zarandului — deputaţii romani au pa situ la medilocu; dar ei nu se împărtăşiră de ajutoriulu sassiloru, — fie-li acést'a recuno-scutu spre onórea circumspectiunei loru." —

intru a nu

Siedinti'a Casei representative a Dietei ung. de sambat'a trecuta

in 6 dec. a fost si — asia credemu câ va remané

memorabile — din mai multe punturi de ve­dere, dar a nume, pentru câ ea, dupa unu lungu intervalu de repausu si de tăcere mă­iestrita, dede ocasiune d'a se manifestă — pro ne-asteptate érasi — d'o parte essistinti'a cestiunei de natiúnalitate in patria, cu tóte du­rerile si vaierârile e i ; ér de alta parte impo-trirea animei domniloru magiari de la potere facia de acesta cestiune.

Daca s'ar afla cineva, ca sé se indoiósca despre acésta importantia a acelei siedintie, noi simplu 'lu-avisámu la — „ Revist'a\ dia-ristica* ce o premitemu in acésta mate­ria, si carea este calificau d'a convinge sl pre cei mai greu-credintiosi, cumca domnii magiari, ori câtu sunt de preocupaţi in con-tra-ne totuşi prin curinte mai multu ori mai pucinu chaare, recunoscu, câ pre langa tóta moderatiunea si bunulu tactu alu deputatiloru natiunali, si a nume alu celoru romani si şerbi, iritatiunea si netoleranti'a in Cas'a parla­mentului loru — a fos t straordinaria.

Siedinti'a de sambat'a trecuta, conside-randu la criaele si perplessitatea — de cari in atâtu de mare gradu suverana tocmai tiér'a, guverniulu si naţiunea suverana, dovedi in celu — dorere — mai neconteslabilu modu, cumca — domnii magiari si magiaroni din dieta, ori câtu altmintreliá de sfâşiaţi si ne impacabili cu sine in alte Gestiuni, in cestiunea postulateloru de drepturi natiunali, de condi­tiuni de cultura si de esistintia pentru po­porale nemagiare, ce facu maioritatea patriei, — sunt pururiá, intre tóte imprejurârile —

„Gard'a pere mai bine, dar — nu se pre­dai — a fost devis'a voteraniloru lui Napó­leoné Bunaparte — in lupt'a nefasta de la Waterloo; — totu asiá tienu al domnii Ste-pani magiari ai noştri!

Noi aci, sub acesta rubrica, vom descrie cursulu luptei, adeca alu desbaterei — dupa „Reportoriulu stenografieu alu Dietei (Ország­gyűlési Tudósító") - in estrasu cÄtu se póté de sumariu, cu scopu, de a pune— asia dioen-du _ o fotografia fidele despre cele petrecute — naintea ochiloru onorabile lui Publicu alu nostru, pentru ca sé fieJn stare de a-si face sl elu insusi o judecata obieptiva despre sta­rea lucrului. Dar acésta descriere sumaria — de feliu nu no va impedecá, a reproduce in nrii următori — in intregu cuprinsulu loru — unele dintre oele de frunte discurse, rostite la acést'a ocasiune din partea deputatiloru natiunali.

Acestea premitiondu, pasimu la lucru.

Desehidiendu presiedintele Bittó'la 10 óre siedinti'a, — dupa ee ce verifica protocolulu siedintiei ultime si se presenta o mulţime de petitiuni de la municipia si de la privaţi, Tisza K. interpelédia pre ministrulu presiedinte in privinti'a crisei ministeriale: déca adeca es­siste atare, in parte séu in totalu ?

Min. pres. Szldvy respunde câ — da: ministrulu de finantie si celu pentru comuni-catiuni si-au datu demisiunile, dar acelea inca nu s'au primitu; ér despre cele mai departe — crede cá va poté dá deslucire in cea mai de aprópe siedintia:

Urma Helfy cu o interpelatiune catra ministrulu pentru comunicatiuni, cerendu-i desluciri in acea privintia, câ — cum stă cu subventiunile garantate drumuriloru de ferul Câtu pletesce si oâtu se mai pretinde ?

Min. Tisza. L. respunde câ — are de cugetu a face aretare Dietei despre obieptulu de sub întrebare; dar câ — pentru asta data nu este inca in stare, si nici n'ar fi bine, fiindu câ numai câtu ar învenina caus'a.

Helfy nu este multiumitu, dar Cas'a primesce respunsulu de bunu.

Miuistrulu pentru comunicatiuni pre­senta unei» acte, referitorie Ia drumulu do feru orientale, si totu o data respunde la o interpelatiune a lui Simonyi Ernő, in pri­vinti'a unoru cerute do cuminte in acésta-si oausa. — Simonyi, apoi sl Cas'a ié spro cu-nosoiintia respunsulu ministrului.

Si acuma se trece la ordinea dilei. Comisiunaa petitiunarie, prin referin­

ţele seu Molnár Antal, propune mai antaiu petitiunea municipiului sassu din Seghisióra, prin caro se cere modificatiunoa Junoru §§. diu legea despre egalitatea natiunale, din caus'a că — strict'a aplicare a acelor'a eschida totalminte »sulu limbeloru nemagiare in viét'a constitutiunale. — Municipalităţile do Zarandu, Neoplanta si Chichinda spriginescu cererea; alte dóue magiare'si armén'a Gherla, combătu cererea.

Comisiunea motivandu câ, legea sustie-ne in tóte caşurile egalitatea de dreptu a lim­beloru, unde — unitatea de statu, respectele de administratiune si de justiţia — nu impunu necesitatea de dispusetiuni deossbite ; subsu-mandu deci oh in oasurile provocate in peti-tinne esisste nocesitatee de eschidere a lim­beloru nemagiare. — propune respingerea ce-rerei.

Fabritiu» C. sustiane, câ obieptulu poti-tiunei merita colo mai mature consideratiuni; deci resorvadnu-si a veni la timpu oportunu cu o propunere formulata in acosta privintia, care ca pana atunci petitiunea se se transpună ministeriului do interne pentru luarea in con­sideratiune. —

Dr. Maximoiiciu dice, câ cunósce cu­prinsulu petitiunei si scia, cumca acolo nu numai se cere revisiuhea legei do natiúnalita­te, ci sl consciintiós'a aplicare a dispusetiu-niloru ei, mai fabvorabili natiunalitâtiloru, pre cari guverniulu nu le respoctédia de feliu. Deci déca acosta petitiune s'ar respinge sim­plu, considerandu câ natiunalitâtile intr'ade veru sunt nedreptăţite, câ guverniulu in multe privintie interpreta si aplica reu legea si câ deci natiunalitâtile au cuventu de a se plânge, ar fi o inrederata provocare a ace­lor'a, mai vertosu, căci este eunoscutu naintea onorabilei Case, cumca natiunalitâtile nu sunt multiumite cu legea de natiúnalitate.

Elu asia dóra spriginesce propunere* lti britius. — :\ '

Macray incepe cu mare foou, da rindu-'si părerea de reu, oâ partisanii nalitâtiloru, cei-ce pe sub mana, din tat»\ rile combătu essistinti'a stctului magvai tóta ocasiunea se scóla si dicu, cumca ti provocaţi de magiari, — apoi continui Chinisi candu a adusu pe şerbi din ii-a adusu ca sé formedie aici o naţiuni separata, ci ca împreuna sé apere inteti statului si a natiunei magiare ; — ér ÍB'Í pentru sassi, câ ar fi timpulu ca si eil schimbe o data politic'a ce de lungu tio urmareacu.

Statulu Ungariei nu póté sé fie alti de câtu magiaru, pentru câ s'a întemeiata! magiari, cu sânge magiaru, si asiá naţiuni tile ar trebui sé con lucre fratiesce penti pulu statului magiaru, (Aprobări.) Decid lu ne potendu dori, oa legea de natiun sé se estinda mai de parte in favórea loru nemagiare, este pentru propuner»| misiunei petitiunarie.

Dr. Costiciu, facia de ataculu ante bitoriului contra serbiloru, constaţi petitiunea de sub întrebare — nu este al biloru, ci a unui municipiu — nemtiesw| Este vorb'a de unu principiu, do prinoîfl indreptatirei limbeloru, unu principia] carele inca nainte de 1000 de ani l'au noscutu pona sl despotii din Asia. Arg tele ce se aduou in contra petitiunei vil draptatirei ei, Bunt fora totu temeiuhfl óra-ce gravaminile pentru limbele naţia essistu si de óre-co prin egalitatea de dn a limbeloru — dreptulu do s t a t u alu U»jj riei nu se alterédia. Cumca se comitu abusuri, s'a convinsu cuventatoriulu is i sóna — la ocasiunea, candu fiindu prim'a óra chiamati representantii gr, de Titelu la congregatiunoa generale^ Zomboru, acolo nici la rogaroa loru eşj nu li s'a spusu in limb'a loru, oele oM otaritu. Astfeliu se instraina poporale, ginesce contra popunerea lui Fabritius.

V. Babesiu: Tiene, cá dóca candu-i se cuvine; apoi acuma intre imprejurărili facia nici de câtu nu póto fi la locu j tonu oa cel'a, in care a vorbitu depo M.akray.

Elu nu-lu va urma, ci i reflecta atât'a, câ — nu crede se essiste aioi, st» unde in patria, partisani ai natiunalitâti^ cari pe sub mana ar combate essistinti'af tului ungurescu; insasi afirmatiunea Makray, câ combătu „in seeretu*, dovedi câ-i lipsescu dovedile, că o o scornituri] Adeverulu e, câ apărătorii natiunalitâti combătu abusurile, ordinatiunile dusimai ale regimului, si candu facu acést'a, lit numai detorinti'a.

Representanti'a municipale de Sighi ra cere modificatiunoa legii de natiunali din motivulu, câci in unele privintie, pei

I ga rigurósa aplicare a ei, administratiji este forte a nevoia, ba chiar neposibile. 1 aoestu motivu acesta cerere fora tóta indoifl o forte leiala si demna de considera tiune ;j propunerea condeputatului Fabritius catiu pote do modesta, pro care deci cuventatoril o spriginoace.

Irányi D. dupa cele audite, nu pótét de motivata simpl'a respingere a petititul de facia măcar pana a nu se fi auditu cupBj sulu ei intregu ; deci cere cetirea oi iii luarea in consideratiune, resp. transpun ei la Ministrulu de interne pentru dârei ţ reportu asupra gravamineloru ei. —

Min. de interne c. Szapdry Gy. — si insusi cetirea petitiunei si essaminareaţ prinsului ei, pentru de a se convinge Cas'a abusuri nu s'au facutu ; ér déca póté li I vorb'a despre neesecutarea legii iu vro-o ] te, apoi cumca aceea s'a intemplatu nu prin unele municipia, oari n'au voitu atei modá legii si acum facia de staruinti'a gura niului, 'si iau refugiulu la j lansori Dieta. —

Reportorele Molnár cetesce testulu i giaru alu petitiunei, diu care ae pricepe cai] nume trei punturi sunt, pentru eari se fai plansóre si cari se reducu la §§. 2, 4,5,7,| si 19 — din legea pentru natiunalitâti; dantaiu, fiindu câpretinde ca protocolel« pre desbaterile municipali in testu origw se fia magiare, — ceea-ce face n6po»ibil«l tenticarea loru, de óra-ce membri repre* tiei nu sciu limb'a magiara; — celu dai

fiindu CA cere ca'comunicatiunea cu ulu sé se faca numai in l imfa ma-

eeea-ce este o fortia nesuferibile municipiale autonome si cetatienii li

; -oelu de alu treilea,— fiindu cä sileace ctiunarii municipali a se folosi in in

lumai de limb'a magiara, precandu aceia In, n'au de unde sé scia acésta limba, cu străina in acele pâr t i ; celu de alu pa­

kli cincilea, fiindu câ cere de la advo-se lucre numai in limb'a magiara, dar pe seeatia nu o sciu, n'au de unde s'o scia; fine celu din urma, fiindu câ dispune

'a magiara de unic'a si eschisiva limba a ithinei la Universităţi. É r ca essemplu flagrante rea aplicare a legei aducendu,

forulu apelatoriu ,cu desconsiderarea dis-inneiart. I V : 1869, §. 6, lit. d) — nu se iiamesce de eschisivitatea limbai magiare

le mai nalte, ci — trecendu peste lege la art. XLIV. §. 13 din 1868, im-aceeasi esehisivitate si pentru primele itie! — La cetirea acestoru gravamine, dd. de-

iti magiari si magiaroni de repetite ori ipsera in aprobări tcomotóte,— pentru ci-

ile dispusetiuni ale legii, pre cum de alta in manifestatiuni infocate de reprobare o espeptorarile petitiunei contra tiraniei

p si a guverniului, facia de limbele si na-enemagiare.

: Indignatiune chiar produse la domnii itori — câci primariulu Sighisiórei,

l[Oull, a cuteaatu a subscrie acésta peti-\t in limb'a sa propria, cea germana, ér în limb'a domniloru, cea magiara! —

In mediloculu iritatiunea urma la cu­ta.

I. Gull, carele intr'o cuvântare forte re-ai bine cugetată, spuse Casei, ce mare

leptate este politic'a loru natiunale, vrendu de a dreptulu o cucerire fortiata .a ne-

iariloru pentru magiarismu, si acést'a Í B I facia de partit 'a ce sustiene politic'a

lucruriloru de astadi; câci plansórea ácia tocmai, de la acesta partita provine, isndu si aceea, casl töte poporale nema-8dib patria, cu amaru — greaua apesare ipusetiuniloru citate, asupra limbei si na-ilitatei loru! Petrundiatóríele aceste arguminte — i efeptulu d'a turna oleu in foculu ma-

a cârui flacăra isbucnl cu furia po­iata. —

Molnár A. reportorele — dede acum «sionea cea mai viua acelei flacare magia-ironunciandu-ai — intre aplause frenetice

inultimei, îndignatiunea pentru cuprin­şi tonulu petitiunei! Horváth Gyula — de asemenea redica

papra sasiloru insinuatiunea, câ in locu d'a iţi eu rogare, ei navalescu cu baionetele lapra casei, si ei cutédia a înputâ magiariloru Iau sunt ecitabili facia de ei, — dar óre ei im aunt ecitabili facia de cele 3/4 de romani jfprin pregiurulu Sighisiórei ?! (Sic 'J I Kapp Gusztavu — provocandu la cele |e de F. Pulszky ca reportore la oeasiunea Isbaterei de adresa, candu erâ vorb'a femai de modificarea legii [pentru natiu-llitati, de asemenea la cuvintele lui Deák, ante in 23 ian. 1872 — totu in cestiunea Itiunalitâtiloru, si cari tote puneau in pro-foctu o satisfactiune fratiősca a natiunalita-Joru, apriginesce propun erea lui Fabricius. (i Vgron Q. ataca si elu fora tóta crutia-jspe sassi, ca nerespectatori de lego, si casi sonii, cari poruriâ tindu la-legi si drepturi fsoiali pentru sine, precum tocmai este cu |ea de municipalitate, deci in demna pregu­stau, ae faca ca si Ludoviciu alu XIV-lea si Uélteu, unificandu tote pârtile tierei cu ori-fcpretiu; pre langa care aşteptare sprigi-ssce propunerea comisiuneii — (Aplause p ! ) -

Wächter Ir. (din drept a estrema, adecă lltra-d.eákista,) se scóla,pentru câ detorinti'a iira naţiunea sa i comand.a, cá sé o apere in antra nedemneloru atacuri ce-i fecera ante-brbit orii—din caus'a câ o municipalitate acu-satti.sé céra ceva cu totulu legalu, revisiu-«a u nei legi defeptuóse — pre cale legale ! îsuiiulu apoi, carele si-a espusu viéti'a pen­in patria si constitutiune, respinge — intre ipet ite viue aplause -- cu tóta agerimea ata-irile si insultele ce se redicara in contra na-ianoi sassesci. Spriginesce propunerea lui Witiut, si este convinsu, câ prin acést'a nu ratejma «onstitutiunea si patri'a. —

Presiedintele — róga a fi oratorii obiep-tivi si a se feri de provocări si atacuri pa-siunate.

Ivánka I, crede câ — pacea si'fratieta-tea numai prin eschiderea de astfeliu de dis­pute se pote sustiene. Dealmintre petitiunea presinte si pentru forma, adecă — pentru câ testuiu ei originalu este nemtieecu — nu pote fi luata in consideratiunc.

Aless, Romanu : Ar poté omulu sé créda, câ ii-a ajunsu man'a Nemesei pe sassi, pe aceşti pururia protegiati si aliaţi ai natiunei magiare, despre cari o traditiune romana dice, câ ei au fost cei ce au inspiratu idei'a afurisita a uniunei celoru trei naţiuni — «pre apesarea Romaniloru, — ca acum tocmai ei sé ajurjga a se vaeră pentru aceeaşi portare a magiariloru facia de ei, precum a fost a loru facia de romani! — Dar plansórea este seriósa; ea cuprinde violâri de lege, si — peste ea nu se pote trece superficialminte; de aceea densulu face nou'a propunere, ca peti-tiunea de pe tapetu se se transpună ministe-riului spre a o studia si a face reportu asupra i.-

Tisza K. Nu doresce a suspitionâ séu re-eriminá, ci observa simplu la obiectu câ — dupa-oe a auditu o data cuprinsulu petitiunei, nu póté se votedie deeâtu pentru respingerea ei. Nu crede sé fia c i n e v a , carele ar voi se scota pre nemagiari diu tiéra, dar sunt de aceia, intre cari sé numera ai densulu, cari dicu: tóté concesiunile pona aeolo, unde incepu pretensiunile statului magiaru ; căci pre câtu timpu Ddieu ni va l isá in potere statulu ma­giaru, lu vom conserva ca statu magiaru. (Apro­bări viue si generali.) Acést'a face ai are dreptu do a face ori care natiunalitate intr 'o tiéra, care i porta n u m e l e , si — cântaţi juru imprejuru in lume, déca veti mai gasi o tiéra intre asemenea conditiuni, unde s'ar permite usulu limbei materne intr'o mesura mai mare de câtu aici la noi. Sum, ca sé dâmu in cad­miu dreptului individualu si corporativu — totu ce se pote cere dupa ecitate, dar eine ni cere, ca s é dâmu sl aceea, prin ce statulu magiaru este statu magiaru, aceluia spunemu cu atu: acést'a nu dâmu. (Aprobări.) Apoi sé ne strâduimu a-ii linisci in pace, prin persvasiu-ne, si — sum convinsu, cea mai mare parte se v a multiuni ,* ér puciniloru agitatori ce ar mai remane, li vom dice: Veniţi de ludtt, déca poteti!

Petitiunea presinte ataca idei'a B t a t u l u i magiaru si ca atare dd. cei ce pretindu a se dă ministeriului spre a fi luata in consideratiu-ne, multiamésca-se — câ nu se dâ la loculu ţeu spre a fi luata in consideratiune, cea-ce alta data — usioru póté sé se in temple. Spri­ginesce propunerea comisiunei. —

(De multe ori am admiratu ingamfarea acestui domnu magiaru, dar eea de susu — pare-ni-se câ trece peste tote otarale firei. Unu Bismark si unu Gortachakof, se p o t u as-ounde naintea — formidabilului Tisza Kál­mán ! Asirf sunt omenii câroru li-a luatu Ddieu mintea, pentru ca sé-i pórdia !) —

Ne mai fiindu a l t u l u insemnatu la cu­ventu. presiedintele pune la votu — p r o p u ­nerea comisiunei, carea se primesce cu mare maioritate, — sculandu-se pentru ea, afara de sasi si de romanii si serbii din p ar t i t 'a | natiu­nale, — cas'a intréga.

Reportorele Molnár Antal propune a l t e trei petitiuni, u n ' a din Zarandu, in privin­ti'a u s u l u i limbei in oficiu de c a t r a cei ce nu sc iu magiaresce; un'a t o t u din Zarandu in privinti'a sigilului cu cercuscriptiune latina, pre care l'a folositu comitatulu 160 de ani, é r a c u m a ministeriulu l'a casatu .• in fine un 'a în privinti'a limbei clausulei oficiale din par­tea pretureloru, la atestatele pentru ueiderea de f é r a rapitórie. Opiniunea comisiunei este — a le respinge pre tote trei.

Bonciu cere a se desbate fie care sepa-ratu, atingendu materii diferite.

Presiedintele se invoiesce si provoca a lua, conventulu la cea dantâi.

P . Cosma: Spunendu istoriculu cesti-unei, cum ministeriulu, intrepretandu reu si fora cale §. 5 din legea pentru natiunalitáti, si astfeliu atribuindu-i unu caracteru transi-toriu, ceea-ce nu stă, — de o data a opritu folosirea limb ei romane oficiantiloru din Za­randu, ce nu sciu limb'a magiara. Elu pro­pune deci, ca sé se enuncia, cumca respepti-V"lu paragrafu n» fiindu de natura transitória m'nistrulu de interne este avisatu a sustiene usulu legalu pentru limbele nemagiare. —

Min. de interne cont. Szapáry: Róga a

se feri de a provoca sl la acésta cestiune es-pectorat rtni pasiunate, deliberandu obiectiv-minte nimai asupra cesfciunei: déca ministe­riulu a îiterpretatu si aplicatu bine legea, séu nu. Elu drede, câ dupa lego, limb'a interna a oficialori nu pote fi alt'a, deeâtu cea magia­ra ; ér dica vr'unu dregatoriu n'o scie acést'a, apoi de jjcl nu urmédia, câ elu ar avé drep­tulu d'a folosi alta limba, ci urmédia ca elu sé invetfe limb'a magiara. (Aprobări viue si generali) Astfeliu a aplicatu elu legea; si Ca­s'a sé nu încerce a o intepretá altfeliu, câci dreptulu de interpretare nu est? singuru alu Casei, cieste alu tuturoru faptoiiloru lege-lativi. —

George Popu: Ca „simplu gregariu," carele nai multu petrece in studiulu si intui-tiunea celoru ce se petrecu •- face o revista aritica, câtu se pote do buna, asupra portărei guverniului facia de natiunalitáti, prin cate constata eclatantminte nedreptâti-rile ce ie facu cu gramad'a natiunalitâtiloru, si votéilia in casulu presinte pentru propune­rea Iui Cosma. — (Discursulu dlui Gr. Papu lu-vomu reproduce la rondulu :eu intregu.)

celu pucinu pre câtu nu essiste lege,care ar dis­pune contrariulu.Propune asia-dara: se se în­drume Min. de interne, a respectă usulu legalu de pana acuma alu comitatului. (NB! Sub totu timpulu propunerei si motivârei acesteia, domnii legelatori magiari ai noştri, au des-voltatu parte mare unu scomotu, cu introrum-perí si intrevorbiri scandalóse, si peste totu au doveditu, câ tocmai acésta cestiune i gene-dia straordinarminte, de unde discusiunea a degeneratu intr'o formale disputa intre Babe­siu cu netoleranti'a magiara!)

Csernátonyl — facia de colegulu seu Péchy, carele amintise de „deputaţi natiunali", nu vré sé cunósca deputaţi natiunali, ci nu­mai ai natiunei (magiarej si ai cercuriloru. (Aprobări generali.) „Causa de natiunalitate— dorere — essiste, si elu ca deputatu regreta forte câ s'a creatu legea pentru natiunaUtăti; insa— aceea e a trecutului. Idei 'a statului intr'altele se esprime prin s i g i 1 u ; atunci candu s'a facutu sigilulu latinu, aceea a fost idei'a de statu ; astadi sigilulu trebuie se se conforme ideiei de statu de astadi. Déca s'ar permite municipieloru a-si alege sigilulu, am ajunge

Irányi D. se scóla pentru d'a observa ! de cutare si-ar lua vultumht musculescu, al-— facia de o imputatiune a dlui G. Popu, sub j tulu — România etc. in sigilu. Deoi primesca ce conditiune deputaţii natiunali — bucurosu j propunerea comisiunei. — se primescu in partit 'a stângei de 1848, | Hodosiu splica domniloru si mai lamu-adeca sub conditiunile , de a primi pro-gram'a acelei partite si d'a recunósce unitatea teritoriale, politica si administrativa a tierei reste totu. —

Presiedintele — vré sé inchida discusiu­nea, dar V. Babesiu cere cuventu, pentru de a atrage atenţiunea Casei la împrejurarea, că — cestiunea de feliu nu s'a lamuritu; a nume câ -4 dd. deputaţi par' oâ nici nu sciu, do ce este vorb'a! Este vorb'a despre aceea, câ diu min. de interne, de odată s'a pusu sé inter­prete o lege, §-lu 5 alu legii de natiunalitate, intr'unu intielesu carele nu-lu ara, dandu-i

ritu istori'a sigilului si li spune, câ nu prin sigilulu municipalitâtiloru, ci prin alu tierei se sprima idei'a de statu ; apoi so'ntielege de sine, câ si municipiale decidu in sfer'a aut o-miei loru sub supraveghiarea guverniului centrale. Romanii n'au adu su si nu vor aduce muscalismulu in tiéra. — Sprigine sce contra propunerea lui Babesiu.

Afara de acést'a Hodotiu face si moti-vódia cu § 5 din legea pentru natiunalitáti — o contra-propunere in cestiunea petitiunei din Fagarasiu, unde Ministeriulu de o data so puse si opri p; otoriloru romani, a pune clau-

caracteru transitoriu, si astfeliu violandu o in- aul'a de autentieare pe adeverintiele comunali drept»tire de limba a natiunalitâtiloru nema­giare. Asupra acestei castiuDÎ Cas'a trebue se

romane, despre uciderea de fere rapitórie — in limb'a romana, prescriindu-li limb'a ma­

se orientedie bine si sé-si iée decisiunea, resta-, giara. Contra propunerea suna, ca - oupr i -bilindu autoritatea legii. Prin acést'a nu se I vintia la dispusetiunea chiara a legii, min. se ataca, ma inca se afirma dreptulu de statu J se iudrume a respectă usulu legalu de pana alu tierei si ministeriulu se avisődia a se feri acuma. de abűsuri. Acést'a se póté numai primindu propunerea lui Cosma. —

Matyus Aristid: constata si elu, câ in­tr'adeveru cestiunea un eate lămurită si câ nu se pote trece asia fora pasaro preste ea. Pro­voca deci pre min. de interne a o lamuri. —

Min c. Sz7pdri Gy. dâ aplicarea câ, a observatu, cumca unii fuoctiunari, sub cuven­tulu că nu sciu limb'a magiara, s'a folositu de limbe loru — nu numai facia de pârti, ci si in manipulatiunea loru interna, in proto-cólele si corespundintiele loru oficiali; acé-

Makray L. in cestiune personale, facia d e impatatiunea ce i a'a facutu, câ este alesu d e Romani, pre langa promiaiunea câ va sprigini căuşele acelor'a, ér acum le ataca, — spune, ck — da, pre densulu l'au alesu mulţi nemesi magiari, cari nu sciu vorbi de câtu romanesco; dar aceia mai de. multu au apar -tienutu corporatiunei, > e s'a disu — „tiér'a natiunei magiare. „ Intru acestu intielesu elu a corespunsu detorintioi sale si acolo diosu, s aici. (Auditi — nemesi romani!) —

Facendu-se acuma votare, se primesce st'a elu n'a polut'o splicâ din lege, si asiá a . p r o p u n e r e a comissiunei petitionarie in ambele comandatu ca pentru manipulatiunea interna sé se folosésca eschisivminte limb'a statului. Repetiesce câ, cei-ce nu sciu limb'a magiara, nu potu avo dreptulu d'a perena si generálisa lieenti'a ce li s'a datu prin §. 5. ei au a se adoperá sé invetie câtu mai curendu limb'a magiara.

In acestu sensu a dtspum densulu in casulu de sub întrebare. (Aprobări viue din partea magiariloru.)

Presiedintele punendu la votu mai an­taiu propunerea comisiunei, aceea se primesce cu mare maioritate. —

Molnár A. reportorele, propune cestiu­nea cu sigilulu din Zarandu si — fora s'o aplice, cere respingerea petitiunei.

V. Babesiu se scóla si vré sé faca o contra-propunere. Se nasce mare scomotu; câci mulţi din drópt'a si dia stang'a tienu, cumca desbaterea s'a incheiatu si asupra ace­stei cestiuni. Dupa multa disputa, la care iéu parte: Várady Gábor, Hodosiu, Maximo-viciu, Perczel, Péchi T., si — de repetite ori Presiedintele, Reportoriulu si Babesiu, in fine presiedintele constata câ — discusiunea asupra acestei întrebări nu s'a incheiatu; deci dâ cuventu lui Babesiu in meritu.

V. Babesiu spune, câ • nu este vorb'a de causa de natiunalitate, ci diu ministru s'a pusu sé faca atare. Comitatulu Zarandului de peste 140 de ani s'a aorvifcu de unu sigilu alu seu cu inseriere latina, candu acum de o data diu ministru opresce acestu sigilu si comenda — altulu magiaru, vatemandu • ast feliu dreptulu de autonomia alu municipiului. Cuventatoriulu tiene, câ — deciderea asupra sigilului seu, este dreptulu municipiului, —

cestiuni. — Fiindu timpulu inaintatu, siedinti'a se

redica, statorindu-se cea urmatória si ordi­nea do dia a ei. —

Ca de încheiere — observâmu, câ dintre deputaţii romani deákisti, cei ce erau de facia, unii se uitau la lupta cu nepăsare, unii aplaudau magiariloru si votau cu ei! Partea mai mare insa lipsiâ din siedintia. —

Selagill, langa délulu arieloru 30 nov. 1873.

Onorabila Redactiune! Nu-e omu cu sentiemente curate ai adaverate, care consi-derandu starea nóstra desolata, la care amu devenitu prin machinatiunile inimiciloru siin-terosele egoistice ale unora retaciti si înstră­inaţi dela sinulu nat iunei . . a la Besanu, buna ór-j, sé nu suspine cu dorere si sé níi fia in­grigitu de venitoriulu natiunei romane din Ostrungaria, si debue, da, e necesitatu chiar, a dá in cea mai mare parte dreptu espeptora-tiuniloru Dlui Argus, apărute in nrulu 87 alu Albinei, candu deăvalesee cu eolori viue cau-8' adeverata a decadontiei nóstre nationale. Unu micu essemplu pentru noi aici ni este alegerea protonotariului din Comitatulu Solnocului de medilocu, la care oficiu de sî a pasitu si a fostu si candidatu unu r o m a n i adeveratu, omu dreptu, cu tóta capacitatea, consciu chiamârei sale, diu Andreiu Cosma, dvoeatu si acuma notariu la Tribunalu,

barbatu a căruia capacitate e recunoscuta si de magiari, si d"»pre care se póto dice: „Eta Israelténulu in oire viclesiugn nn este 1" — si care si a riscatu venitoriulu seu numai oa sé aiba octisiuue de a documentă magiariloru

din acestu comitatu atâtu de desolatu in tote privintiele câ — ce pote si debue unu comi­tatu, bine administratu; — numai si numai pentru câ e romanu, — nu fü alesu, ci in lo culu lui se alese unu magiaru beutoriu si cu mentea in pruni! Eu neci câ am asteptatu reesire, — ba am fostu covinsu, câ magiarii nu-lu vor alege; dar sciindu pré bene, câ din partea condu'catoriului nostru, bravului ro­manu Georgiu Papu, au fostu provocaţi toti membrii romani ai Comitetului municipale, de a se presentâ la actulu alegerei de proto-notariu, dorere si d'o miia de ori dorere ! din 60 abiá ne-amu potutu coaduná 10, di diece ensi. Apoi — nu e acest'a unu indiferentismu ne mai pomenitu ? ! Si pana candu oro oh Dómne, totu asia ?! Urmarea deci naturale a fost câ — am cadiutu cu caus'a nóstra justa, ér magiarii au risu de noi. Dar acést'a nu ne au machnitu, ceea ce ne neodihnesce e, câ si romanii incepu a-si bate jocu de noi, pentru câ Ia comitatu, toti câţi suntemu nu potemu scote nemicu la c a l e ! . . . . Yedeti Dloru, câ caus'a reului jace in noi, câci nu suntemu petrunsi de zelu nationalu si — nu suntemu disciplinaţi de feliu

Acestu comitatu, ce ar fi sé fia alu nostru, prin nepăsarea nóstra in fapta a devenitu strainu ! A fost convocata o adunare si s'au primitu prin cei prcsenti statute pentru in-fiintiarea unui clubu politicu nationale alu tuturoru romaniloru din Solnoculu de medilocu, dar dorere si éra dorere, la acea adunare nu au participatu nici pe departe atâti'a , câţi ar fi debuitu, si câţi s'au asteptatu! Va sé dica: indiferentismu si érasi indiferentismu si pururia indiferentismu ! — Atât'a asta data, pentru de a semnala reulu— in amat'a nóstra „Albina,11 carea in pârtile nóstre incepe a fi cetită cu interesare generale. La tempulu seu mai multe. — IC. —

Bâcasdia, (Carasiu,) in noemv. 1873.

Onorata Bedactiune! De multe ori ni s'a datu ocasiune a audi, ba sl a ceti in scum-p'a nóstra „Albina," cuvinte din partea po­porului de rondu; deci fiindu convinşi, câ sunteţi intru adeveru binevoitori ai poporu­lui, venimu sl noi a ve rogá, sé dari locu unoru vaiete ale nóstre, cari forte a dese, in-daru le strigâmu in lume, câci ele nu se baga in soma de nimenea, par' qâ cu domnii impreuna sl Ddieu ne ar uri.

Ca s i nu fimu pré lungi naintea Dvó­stre si a onoratului publicu, ne marginimu numai la unele rele, mai nesuferibili, cari in adeveru ni se imparu ne mai suportabili.

Nu e destulu, câ străinii pasiescu cu noi,ca si cu nesce vite, pe cari le tienu numai pentru de a le tunde, mulge si j unghia, — ci sl insisi ai noştri, cari ar fi chiamati a ne sprigini, a ne pastori si a ne cultiva, se into-varesiescu cu duşmanii noştri , numai si numai ca mai in data aducandu-ne la gur'a prepastiei, sé ne arunce fora de mila intrens'a, ceea ce credemu, câ are se si urme curendu deca numai asia si totu asia ni va merge cu cultur'a poporului.

In comun'a nóstra, cu peste 3 mii de lo­cuitori si cu o suma de 400 de prunci de am-be secsele, — nu Vi poteti intipui câtu de reu stâmu ou invetiamentulu, si tóta caus'a impare a fi, superioritatea nóstra şcolara, ca­rea sustiené si scutesce reulu, — de buna séma, ca sé satisfacă — dorintiei guvernului atâtu de parintescu facia de poporulu romanu! Câci — ce alta causa sé mai tienemu, candu vedemu, câ ai noştri cei din fruntea trebi-loru, numai si numai spre aceea se pleca, ce credu câ place domniloru de la potere; ér la desele nóstre rogaminte nici câ se miş­ca, spre a ne mangaiâ! Asia ne-am adresatu cu rogâri catra pré onoratulu dnu protopopu Iosifu Popoviciu din Iamu, ca inspectore sco-laru, ca sé ni ajute si sé dréga relele; dar a tacutu; mai in urma ne-am adresatu cu rugă­minte catra Ilust. sa Dnulu Episcopu la Ca­ransebesiu, — dar trób'a a remasu balta; nici unu resultatu ! Apoi ca sé nu cugete lumea despre noi, câ insi-ne am fi caus'a reului, tre­bue se eaimu si in publicitate.

Noi avemu in comun'a nóstra dóue scóle cu doi invetiatori, ambii, de si nu potemu sé dicemu, de totu bine, dar — binisioru dotaţi; aceştia vediendu nepăsarea superiorităţii de

scóle facu sporiu multu mai pucini, de câtu ar poté si s'ar recere. Celu mai Techiu, des­pre a cârui zelu mai nainte eranu încântaţi, acum s'a apucatu a studia privatu teologi'*, cu permisiunea mai mariloru — firesce; si asiá — scól'a a devenitu lucru ce a dóu'a mana. Acést'a vediendu alu doilea domnu in­vetiatoriu alu nostru, par' câ s'ar :erí sé nu faca ruşine amicului si colegului seu! Nu mai scimu ce sé cugetâmu despre invetiatorii noştri, pre cari atâtu de multu ii iubiamu si de cari! atâtu de multu ne mandriamu. Ni vine sé credemu că ii-au farmecâtu osiemplu-parintelui Iosca din Iamu, precum a mai farmecâtu acel'a si pre alţii mult.! Ei dar noi ingrigiti de Gopiii noştri, deviitoriulu nostru si aducendu-ne bine a minte tocmai de invetiaturele, ce ni le dau mai nainte sti­maţii noştri invetiatori, nu potemu se nu bagâmu séma de schimbarea ce a urmatu!

Onor. publicu — 'si-va fi aducendu a minte de promisiunile Dlui episcopi alu no­stru, candu dicea, că „numai absoluţi filosofi va primi in cur sulu tsologicu, ir in casulu ne­cesariu, si pentru paroehii mai slabe cu 6 seu si cu 4 clase gimnasiale— acuma primesce sl fora de nici o clasa ; b a inca ca privatisti, tocmai sl astfeliu de insi, pe cari pana aci nici eu unu pretiu nu voia a-ii primi din teologi'a episcopului din Versietiu. Acuma toti sunt buni. Deci rogâmu pe Ilustritatea Sa, a ni dâ doslucire : ce óre s'a intemplatu in lume, dt s'a schimbata cugetulu seu archipastortscu atâtu de tare ? Cum póté II. Sa crede, câ unu invetiatoriu, chiamatu a se ocupa de cresce­rea a sute de baieti ai noştri, aici la tiéra, va fi in stare a-si impliní sl acésta grea chiama-re, si totu de o data a studia cu bunu sporiu seiintiele teologiei ? ! Nóa ni se impare, s i — rogâmu pe Ilust. Sa, ca sé nu sporésca teolo­gii, si prin urmare prtotimea, pe cont'a nóstra, adecă a culturei poporului; câci la din contra ne vom vedé necesitaţi, a impedeeâ, ca crun­ţii noştri cruceri se se arunce in ventu, fora nici unu folosu pentru noi si copiii noştri.

Noi nu suntemu in contra naintarii si fericirei nimenui, feresce Dómne ; dorimu insa ca naintarea nimenui se nu se faca prin decă­derea nóstra sí a urmatoriloru noştri. In fine pre stimatulu nostru invetiatoriu 8. Mictia, 'lu-recercâmu, se nu se angagiedie ou cei rei, sé nu se iée dupa voitorii de reu a i progresu­lui s i a i binelui poporului! Câci — acolo, in trădare, nu póté sé fia binecuvântarea lui Ddieu.

Mai mulţi membri ai comitetului si sinodului paroehialu.

naresiU'OlOrheia, 6 decembre 1873. (îndreptare) In ratiociniulu comitetului

pentru Tofaleni, (— publicatu in nruln pre­cedinte. Bed.) a intratu o gresiéla, unde se combina interesuriulu incursu pana la finea anului trecutu, cu acelu-ce se publică despre aunulu curinte.

Interusuriele facu pana astadi: a) din anulu trecutu . . . 1631 fl. 93 cr.; b) din anulu cur. ("247 fl. +

370 fl. 12 cr.) = . . 617 fl. 12 cr ;

La olalta : 2249 fl. 05 cr ; éra DO 1995 fl. 19 Gr. precum a intratu in ra-tiociniu.

Sunteţi deci cu tóta stim'a rogati, a indreptâ in acestu modu ceea cifra greşita in Ratiociniu.

, Pestru comitetu : F o g a r a s i mp.

Var ie tă ţ i . *• (întrunirea in Temisióra a

Comisiunei nóstre, pentru deliberate asupra administratiunei definitive a fon­duriloru bisericesci si şcolari, comune eparchieloru din Aradu si Caransebesiu,) — la rogarea membriloru ei ce apar-tienu Dietei unguresci, fiindu desbaterile acesteia tocmai acum de cea mai mare importantia, dwpa o insciintiare telegra­fica ce ni-a sositu domnieca trecuta din partea II. Sale, diu Eppu alu Caranse-besiului s'a fipsatu definitivminte pe diua de domineca naintea cratiunului catoli-ciloru, adecă pe 21 dec. n. a. c. la 10 óre nainte de médiadi. (NB / Din partea Aradului inca nu ni a sositu avisare!)

— (Insciintiare si Reclamu.) Din partea mai multoru domni suntemu re-cercati, ca sé le tramitemu portretulu dlui V. Babesiu; comitetulu insarcinatu cu edarea acestui inse, nedispunendu de vr' unu essemplariu, — vine prin acést'a a rogá pre toti p. t. dom­ni, la cari comitetulu a depusu, es­sem plarie din portretulu Dlui V. Ba-besiu,spre vendiare : sh binevoiésca a tra­mite fora intardiare essemplariele neven-dute, la adres'a subscrisului (Alte Post-gasse nr. 1) ca ae potemu satisface do­rintiei aceloru domni, cari ne recercara in acésta privintia. Pesta, 29 novemvre n. 1873. Pentru comitetu: Atanasiu Ba-rianu, mp. juristu a b s .

(Despre serbări soltnt pana ti prin co­munele nóstre de la tiéra —- a dilei dt 2 dec.) intru carea MSa Imperatulu si Regele si-a celebratu iubileulu de 25 de ani dela suirea la Tronu, ni se tramisera reporturi din mai multe parti, pre cari insa — pentru angusta-timea spaciului — nu suntemu in stare a le publică. Luămu insa cu plăcere — ounosci-intia despre o frumósa si démna astfeliu de serbatóre, arangiata in comun'a Stcutigiu, de langa Muresiu in Banatu, de judele comunalu Petru Siebu, o persona — de multe ori aspru atacata i n fói'a nóstra, despre cârca inse asta data cu multa mângâiere ni se reporta si lu­cruri demne de lauda, In prosér'a acelei dile, numitulu jude comunalu, cu tenerimea şco­lare, aoést'a cantandu imnulu poporalu, asis-tandu sl dd. preoţi si invetiatori cu forte multu poporu, a tienutu unu conduotu forte frumosu pe la locuri l i tablouri iluminate si cu unele serenade la sunetulu tréscuriloru, intre urări insufletite de — „Si traiésca Im­peratulu!" Manedi s'a celebratu liturgia solena cu rogatiuni pentru MSa. — Dar acést'a nu e s t e totu; cea-ce al mai multu na-a imbueu-ratu — e, câ ni se scrie, cumca unii dintre domn ii eomitatensi incepu a se indurá de scó­lele nóstre! Candu cetirâmu acést'a, nu potu-ramuanuof t â : „Domne ajutai" Despre iniusi pretorele cercului de la Muresiu, diu Bogma ni se scrie, câ de curendu se interesă a vedé scólele nóstre, si aflandu-le fora copi s i fora cele trebuintióse, a datu mandatu aspru, ca antistiele comunali sé so ingrigésca — atâtu de a conitringe părinţii, ca sé-si tramita co­piii la scóla, câtu si de lefele invetiatoriloru ii de cele de lipsa pentru scóle. Chiar din Secuiigiu afiâmu, câ de o data clasele incopura a ie implé de copi si copilitie, si câ — atâtu judele Sie&u, câtu ti notariulu Dtcica, dau totu spriginulu recerutu invetiamentului publicu. — Vedeţi, asiá ni place—sé audimu totu de a un'a, si atunci — plansorile nóstre •e vor schimba in laude si multiamite! —

(Inltiamita publica.) In numele Comite­tului si alu antistiei comunali din Hezerisiu, comitatulu Carasiului, diu Nicol Borduzu, do­rinţe poporalu si presiedinte alu comitetului paroehialu, vine a dice cea mai ferbinte mul-tiamita publica II. Sale dlui Episcopu Ioane Popatu, pentru darulu de 80 fl. v. a . din fon-dulu diecesanu — spre icopulu reedificârii scolei romane confesiunali , carea in 3 iuliu a. c. s'a prefăcu tu in cenuşia, fora c a comu­nitatea sermana, din propriele ei medilóce, se v r é fi in stare de a o reedificâ. —

(Mvltiamita publica.) Subscrisulu 'mi tienu de strinsa detorintia a aduce since-r'a-mi multiamita publica aceloru domni din districtulu Naseudului, cari considerandu sta­rea-mi miBera,au binevoitu a me ajuta prin una colecta de 73 fl. 70 cr. v . a. spre continuarea studialoru la universitatea din Viena; si anu­m e domnii: Alesandru Gombosiu. mag. post 10 fl; Ioane Timariu, p r e h . 10 fl; Basiliu Buzdugu, subj. r . 3 fl; Simeone Popu, cane. 2 f l ; Stefanu Pavelu n . c . 2 fl; Teodoru Vrasmasiu, preh. 2 fl; Nicolau Tenerianu, c h r g . 2 fl ; Massimüianu Eafka, cap. pens. 2 fl ; Georgiu Georgitia, inv. c. 2 fi; Andrei Hanganu, sorg. c. r . 2 fl; Gregoriu Popu, prpr. 1 fl/ Teodoru Buzdugu, prot. 1 fl; Nicolau Tamasiu, c a n e . r . 1 fl; Nieolau Rusu, j . p r e . 1 fl ; Basiliu Pavelu, p r e h . 1 fl ; Gre­goriu Tamasiu, inv. n o r m . 1 fl; Atanasiu Uiieriu, j . pre. 1 fl; Ioane Buxdugu, preh. 1 fi ; Stefanu Tursia, propr. 1 fl ; Ioane Lucinu, j . c. 1 fl; Leone Rusu, sprv. silv. 1 fl; Cir ilu Danu, propr. 1 fl; Teodoru Siutu, esactoru

distr. 1 fi; Elie Cincia, j . pr. 1 fi lieb Haltrich, propr. 1 fi; Franz'. 1 fl; Pollak Iiak, comerc. 1 fi; Georgiu, comis. 1 fl; Georgiu Csatt, 1 fl; Torna Hontila, j . proc. l i ; Muresianu, adv. 1 fl; Dr. Popu, 1 fl; Gabrielu Verticu, j . reg. Rindisiu, locot. sup. pens. 1 fl'; Gotti bewein, prpr. 1 fl; Moise Popu, George Tomoroga, prpr. 1 fl; Oi ganu, prpr. l f l ; Ioane Morariu, Pantelimonu Pahone, n. c. 50 er; Mistricu, propr. 50 c r ; Casianu 50 cr ; Michaiu Masieriu, j . c. 50.« Pahone, inv. c. 50 cr ; Gregoriu', c. 50 c r ; lacobu Gitia, propr. 60 et;, Balanu, prpr. 50 or; Pavelu 50 cr ; Gabrielu Bondresiu, inv. Saja* Svitkes, prpr. 50 cr ; Moise prpr. 50 cr; Iohann Pflagner, mg. de cr; Iosifu Ianhel 30 c r ; Iosifu Samu 30 cr ; Larionu Besia, propr. 10 cr; Turiia, not. o. T>0 cr. — Nieolau Ea ascul. de med. in Viena.

Convocare. P. T. Domnii membri ai locie'

mane de lectura din Caranttbttiu i», cu tóta onórea, a luâ parte la adunam roit anuala, carea ie va tiené confer ciiiunei comitetului de datulu 12 nojţ. a.c—spre a corespunde §lui 11 alu — pe 27 decern vre, adecă pe diu'a o, t serbatarihru nasetrei Domnului, la 3 ó in localitatea societâti.

Obieptulu; conformu §lui 14 alo teloru.

Carantebesiu, in 3 dec. 21 nov. 1 Presiedintele: Notat'

A. Staneoviciu mp. Af. Bi[

Publicatiuni tacsafe Concursu,

Pentru împlinirea statiunei p nou infiintiata in comun'a Cubinu, p biteratulu Panciovei, se publica cu pana in 18 decembre a. c. st. n.

Emolumentela împreunate cu! tiune sunt :

1. Una sesiune completa de 2. 300 fl. v. a. plata ficsa la ana;

langa acestea mai a r e : a) Pentru unu parastasu . . . b) Pentru unu capu de Evangelia c) Penru rugatiune la bolnava

in casa . . . . . . . . . d) La inmormentare pentru uni

staţiune pe drumu pana la ci-miteriu Altfeliu de rogatiuni, santiri <

preotulu are sé le faca in daru. Aspiranţii au a-si tramite peti'

amesuratu statutului org. pana la ti susu mentionatu, catra Comitetulu pa gr. or. romanu in Cubinu. Petitiunjlş tardiu sosite, nu se vor luâ in consid ne. Cei clase gimnasiali vor fi preferiţi.

Cubinu, 30 nov. 1873. 2—3 Comitetulu paroehialu intr

Concursu. Pentru reintregirea parochiei a

vacante in comun'a Sacosiulu ungur protopop. Lugosiului, cottulu Temisiul deschide concursu cu terminu de «iui mani dela prim'a publicare in acélt fó'

Emolumintele sunt: una se 30 jugere, dintre cari 24 jugere aratoriu si 6 fenatiu, biru preotiescu deU de case, dela fie care 15 o che de cuflu in bombe si stol'a usuata.

Concurenţii au a adresa recursele instruate in sensulu statutului org. catra sinodu parochiale gt. or. din Sacosiul* gurescu , si ale tramite la Diu Georgiu teăna, protopop, in Lugosiu.

Sacosiulu-Ungurtscu, in 24 optovwf In co'ntielegere cu D. protop.

3—3 Comitetulu pa

Iw TipoGRAFiuLu LUI Emericn Bart aii ts- REDACTORU BESPUNDIETOEIU Vincentin Babéiul