MONITORUL OFICIAL - upload.wikimedia.org · Veche, fost pendinte de monastirea VárzAresci, compus...

No. 81 NITMEIR 25 BANI Vineri, 15 (27) ralie 1888

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI

ABONAMENTULPE AN, TREI-OECI si *ESE lei ; *ESE LUNI, so lei

(Antart Aprilie si Octombre)

ANUNCITTRILELIMA DE TRELDEC1 LITERE, TREI-DECI BANI

(inserarea ILa i mai departe, zo b. Nola)

Publicatiunile judiciare se plittese:P8n6 la cinclAucT linii, 516 ; mal mail de so unii, co let

Ori-ce alte acte introduse tn ele se plátesc deosebit,ca si publica;iunile, dupi márime.

ABONAMENTELE PENTRU STREINETATEse fac la triurourtie postale locale.

SCR1SORILE NEFRANCATE SE REFUSA

Insertiunile j reelamele se pliitesc :Prima inserare, 6o b. linia; a II-a si mai departe, 30 b. tinily

Cita0unile de hotirnicie, linia de 30 litere, 6o bant.Publicatiile primirielor si comitetelor, 6o b. linia.

DIRECTITINEA : stracla Smaxdan, curtea Serban-Vocia,.

s TT Al RPARTE OFICIALE Ministerul de nterne:

Deerete Raport Preseurtare de deerct.Minioterul de finance : PreseurtärI de deerete.Ministerul agriculturei, industriel, comerciu-

lu i domenielo r : Deeret.Ministerul cultelor gi instrucfiumel publice :

Decret Raport.Deeisiuni ministeriale.Circularit.PARTE NEOFICIALE Depe0 telegrafi-

oe Sedinfá a antulul Sinod Diverse..Anunciurl ministeriale, judieiare, adminis-

trative gi particulars.

PARTE OFICIALEBucuresci, 14 Iulie

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4e-a i vointa

nationala, Rege al Româniel,La to0 de *id gi viitori, scinetate:Asupra raportuluI ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul de interne No. 12.895 ;

V64end jurnalul consiliului demini§tri No. 4 din 6 Iulie curent,

Am decretat §i decretam cele ceurnaéz5, :

Art. I. Art. 159 din regulamen-tul postal se modificá in modulurmator

Art. 159. Oficiul de destinatinne,Indata dupa primirea niandatului pps-tal, il va inregistra in condicA, Il vavida aplicAnd §i stampila de çli a ofi-cinlul Il va trimite printr'un con-d actor responsabil; acest conductor, asi-gurandu-se de identitatea personala aadresantului ca tAte precautiunile ne-cesare, va exige acestuia a sub-scriemandatul chiar in presents sa, §i In

acelag timp se va contra-semna man-datul §i de cAtre conductor, care prinacésta procedare iqi asumA rèspunde-rea c mswiatul a fost liberat chiarin numele adresantului, dupe care, li-berandu'i mandatal, adresantul se vapresinta cu dênsul la posti spre a primibanil In persóna acolo uncle nu a fostconductor responsabil; iar la oficiurileunde aunt conductorii responsabili ,mandatele se pot achita §i prin inter-mediar."

Art. II i cel din urmá. Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul de interne este in-särcinat cu aducerea la indeplinirea decretului de facid.

Dat in Sinaia, la 11 Iulie 1883.CAROL

Ministru secretar de Statla departamentul de interne ,

G. Chita. No. 1.693.

Raportul domnulul ministru de interne cOtreM. S. Regele.

Sire,Dupé, art. 159 din regulamentul pos-

tal, mandatele postale se achit la ofi-ciile postale §i numai in mama desti-natorilor cari trebuesc a se presintala oficia , fie mandatul de ori-cat demic'á suma.

AcéstA dispositiune este fórte Ingreu-ietóre pentru public §i chiar nejustifi-catA de óre-ce daca pentru gropurilecu banl earl pot fi de valori cat demari nu este impus adresantalui sa fiesingur la biuroul postal ca pri-méscA, cu atat mat mult se pcite urmaast-fel cu mandatele postali cari maitcite stint de mici valori §i in tot ca-sul ele nu pot fi mai mari de 500 lei.

Consiliul de miniitri, pentru inlesni-rea publicului, prin jurnalal No. 4 din

6 Inlie curent, admitend modificareaart. 159 din regulamentul postal, amonóre a supune la aprobarea MajestatelVóstre mentionatul jurnal, rogandri-Véplecat, Sire, sA bine-voiti a semna ane-xatul proiect de decret.

Sant, cu cel mai profnnd respect,Sire,

Al MajestAtei Vóstre,plecat §i prea supus servitor,

Ministru seeretar de Statla departamentul de interne,

No. 12.895. G.Chitu.

Prea

CAROL I,Prin gratia lui Dumnetjea §i vointa

nationala, liege al Romaniei,La toff de facid i viitori, seinetate:Asupra raportuluI ministruluI

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul de interne cu No. 12.837;

Avênd in vedere jurnalul consi-liului mini§trilor No. 15 din 4 alecurentei ;

Pe basa -art. 1 din legea maxi-mului,

Am decretat §i decretámArt. I. Comuna rurala Va§cani

din judetul Suceava este autori-sat sa a percepe duoè 4ecimi asuprataxei licentel or.

Art. II. Ministru Nostru secre-tar de Stat la departamentul deinterne este ins'arcinat cu esecuta-rea acestui decret.


Ministru secretar de Statla departamentul de interne,

G. Chitu. No. 1.674.

liON1TORÚL OFICIAL AL ROMANIEI 15 (27) Iulie ISO

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4eA §i vointa

nationali, Rage al Rom Amid,La toll de facia i viitori, seinetate:Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul de interne cu No. 12.838;

VOend jurnalele consiliuluI mi-nistrilor No. 12 §i 18 din 4 alecurentel ;

Pe basa art. 1 din legea ma-ximului,

Am decretat si decretámArt. L Comunele rurale Odaia,

Salcia, Segarcea-din-Deal si Uda-Pdciurei din judetul Teleormansunt autorisate a percepe duoèdecimi asupra contributiunilor di-recte dare Stat.

Art. II. Ministru Nostru secre-tar de Stat la departamentul deinterne este inskrcinat cu esecu-tarea decretului de facia".


Minietru secretar de StatIs departamentul de interne,

G. Chitu. No. 1.675.

Prin inaltul decret regal subNo. 1.680 din 9 Iulie 1883, dup&propunerea facut& de domnu mi-nistru secretar de Stat la depar-tamentul de interne, prin raportulNo. 3.498, domnu medic de aron-disment Ionescu este numit defi-nitiv in postul de medic al peni-tenciarului Slánic, ocupat proviso-fin, retribuit cu diurna de lei 200mensual, prevecluta in budget.

MINISTERUL DE FINANCE

Prin inaltul decret regal subNo. 1.682 din 11 Julie 1883, dup&propunerea facut& prin raport dedomnu ministru secretar de Statla departamentul financelor, dom-nu Joan I. Cóndá , bacalaureat,student al facult&tei de drept §iactual copist in directia general&a serviciului sanitar, care a reusitla concursul tinut in 4ioa de 27Iunie, este numit in functiunea deverificator remas& vacant& In ad-

ministratiunea central& a finance-lor, prin trecerea domnului Gri-gore I. Zaharia in altá functiune.

Prin inaltul decret regal subNo. 1.683 din 11 Julie 1883, dup&propunerea fácut& prin raport deacelasi domn rainistru, domnu Mi-hail Rodocalat, doctor in sciintelepolitice §i administrative, este nu-mit in functiunea de controlor §icomptabil al judetului Covurluial,remas& vacant& prin demisionareadomnului Stefan Russo.

Prin inaltul decret regal subNo. 1.677, dup& propunerea fácutáprin wort de acelasi domn mi-nistru, domnu C. D. Stanculescus'a numit, la casieria judetului Ro-manati, in functiunea de verifica-tor clasa II, in locul domnului I.M. Macgrescu, trecut in altii, func-tiun e.

MINISTERUL AGRICULTURE!,INDUSTRIEI, COMERCIULUI

§I DOMENIELOR

CAROL I,Prin gratis, lui Dumneçlett i vointa

nationala, Rege al Romfiniei,La toft de facid §1 viitori, siinetate:A supra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la de-partamentul agriculturei, indus-triei, comerciului i domenielorsub No. 16.632 din 6 Iulie 1883;

Ve4end jurnalul consiliului Nos-tru de mini§tri sub No. 12, inche-iat in §edinta de la 2 Iulie 1883 ;

In puterea art. 39 din legeavin4erei bunurilor Statului din12 Aprilie 1881,

Am decretat i decretámArt. I. Aprobam vin4area de veci

a bunurilor Statului §i anumeJudetul Ilfov.

1. Duoé perechi case din eapitalà,suburbia ITdricani, colórea de Negru,strada Olteni No. 42 gi 44, foste pro-prietate a clórunei Maria Dobrescu, iaracum ale Statului, situate intr'o sin-gura curte, aOnd faciada pe stradaOlteni, pe o lurgime prinit la 43 metri

70 centimetri , asupra domnulni S.Ghinzel, cu lei 25.800.

2. Loeul viran din capitalii, col6reade Rogu, suburbia Sf. Dumitru, stradaBrancoveanu No. 16, ròmas in form('de triunghiú in urma corectiunei Dfim-bovitel, fost al dómnei Safta Lupescu,iar acum pendinte de Stat, In mArimesuprafacia pfin5, la 81 metri 18 deci-metri, asupra domnalni Sache Màrgà-ritescu, cu lei 5.700.

Judetul Ddmbovita.3. Locul yid numith Capleasca din

plasa Dealulul, comuna Viforâta, fost5,pendinte de monastirea Viforfita, inmärime pana la 3 pogóne gi 5 prajinicrâng de pAdure tinërä, asupra dom-nului Gheorghe C. Popescu, cu lei 420.

Judeful Mused.4. Locul viran In form4 de triun-

ghiA dup5, mogia Ciocanesci-Statulul,comuna Ciocanesci, plan Potgoriei, fostpendinte de monastirea Cozia, in mA-rime pan& la 8248.50 metri patrati,asupra domnului Apostol P. Gheorghiu,cu lei 400.

Judetul Teleortnan.5. Locul viran din oragul Alexan-

dria, colórea Verde, strada itov, fostproprietate a decedatului Petre Auto-nescu, iar acum pendinte de Stat, inlungime pana la 60 stânjenipAn4 la 28 stanjeni i jumètate satisnprafacia totalà pânà la 1.710 stân-jeni patrati, asupra domnului StoicsObretin, en lei 2.200.

Judetul Rdmnieu-Seirat.6. Via din comuna Jideni, plasa

Râmnieu-de-Sas , fosti pendinte deepiscopia Râmnic, In mArime totalàpana la 12 pogóne, asupra domnulniGheorghe Protopopescu, cu lei 9.000.

1. Via din comuna Blidarele, plasaOragului, fostà pendinte de schitulCotesci, in márime 0115, la 2 pogónegi 171 stanjeni patrati, asupra domnu-lui Aristide Vasilescu, cu lei 1.680.

8. Via de la vale din catunul Ter-chesci, comuna Dragosloveni, dupe tru-pul mogiei Terchesci-Statului, fostàpendinte de monastirea Sf. Ion, inmärime pfina la 8 pow:Sue gi 421 stfin-jeni patrati, avênd pe d'ânsa mai multiarborl roditori, asupra domnului P.Ciobotaru, cu lei 6.800.

Judetul Putna.9. Hanul din oragul Focgani, strada

Veche, fost pendinte de monastireaVárzAresci, compus dintr'o4 octal i alte dependinti, tóte in starede mil* cu locul In marime totalásuprafacia piná la 23 präjini gi 2

15 (27) In lie 1883 MONITORUL OFICIAL Al ROMANIEI 1723

stanjeni patrati, asupra domnului Ghe-orghe Ghindaru, cu lei 3.250.

Art. II si cel din urmá. Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul agricultureI, indus-

comerciuluI i domenieloreste insárcinat cu esecutarea aces-tui decret.

Dat in Sinaia, la 9 Julie 1883.CAROL

Ministru secretar de Statla departamentul agricultu-rel, industriel, comerciululei domenielor,

I. Campineanu. No. 1.679.

MINISTERUL CULTELORSI INST RUCTIUNEI PUBLICE

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ed i vointa

nationala, Rege al României,La tott de facia ci viitori, scinetate:Asupra raportuluI ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul cultelor i instructiuneipublice sub No. 8.518,

Am decretat i decretám :Art. I. Numim membri in con-

siliul general de instructiune, peun noti period de trei ani, urm'á-tórele persóne i anume :

Domnii Alexandra Veneseu, Elefterie Ropalé, si Ion Parvulescu dinpartea invètamêntului primar;

Domnii G. Dem. Teodoresen, preotulBraneseu, N. Crapeleanu, I. Popescu

Em. Leonesen din partea inqta-mêntului secundar;

Domnil I. Craciuneseu , doctoruSeverin si C. Leonardescu din parteainvètamêntului superior;

Domnu colonel C. I. Bratianu dinpartea salei militare;

Domnii C. Troteanu, A. Lambriorsi I. Bombacilá din partea invètámên-tului privat;

P. S. S. Melchisedec, episcopul deRoman, si P. S. S. Ghenadie, episcopulde Arges, din partea Inaltulni der.

Art. II. Ministru Nostru secre-tar de Stat la departamentul cul-telor i instructiuneI publice esteInsárcinat cu esecutarea acestuidecret.

Dat in Sinaia, la 7 Julie 1883..CAROL

Ministru secretar de Statla departamentul cultelor giinstruotiunel publice,

P. S. Aurelian. No. 1.661.

Raportul domnulul ministru de oulte í in-structiune pub1ic5, oXtre M. S. Regele.

Sire,

Procedandu-se, conform legel, la nouialegeri pentru constituirea consiliuluigeneral de instructiune pe un nod pe-riod de 3 anl, sub-semnatul, arylindpe consiliul permanent de instructiune,yid en eel mal profund respect a su-pane la inalta aprobare a MajestateiVóstre, de o cam data, numirea pers6-nelor prevédnte in anexatul proiect dedecret, ca membri cari BA compunä inacest period de 3 ani consiliul generalde instructiune, remaind ca delegatiiscaelor speciale sa fie supusi inalteiaprobari a Majestatei Vcistre printr'unalt raport.

Snnt, cu cel mai profnnd respect,Sire,

Al Majestatei Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru secretar de Statla dcpartamentul cultelor qiinstructiunel publice,

P. S. Aurelian.No. 8.518.

DECISIUNI MINISTERIALEPrin decisiunea ministerului finance-

lor cu No. 23.928domnu Petro Pegeanu, actual supra-veghetor in serviciul esterior al va-milor, este numit, la biuroul vamaldin Galati, in funetinnea de impiegatal serviciului taxel de jumètate la sutáin locul domnului Alexandru Stan-ceseu, care dupé. cererea sa este tre-cut In postul ocupat de domnn PetrePegeanu.

Prin decisiunea cu No. 23.990 din12 Iulie 1883, domnu C. Popovici s'anumit, la casieria judetului Patna, infunctiunea de copist, in loeul domnuluiG. Gromozescu, demisionat.

Prin decisiunea cu No. 23.991 din12 Iulie 1883, domnu G. Eliodor Bo-ruzeseu s'a numit, la casieria judetuluiRomanati, in functiunea de copist, inlocul domnulal T. D. Stanculescu,inaintat.

Circulara domnulul ministru al eultelor siinstructiunel publice cu No. 9.001 catre dom-nil prefecti de judete.

Dovinttle prefect,Nepasarea unora din sateni de a 'sì

trimite copii se frecuenteze scóla co-munala se continua Inca.

Multe, fórte multe comune nu ad

localuri potrivite pentru sedla, iar al-tele, de si le ad, aunt insa in stare deadevérate ruine, fara mobilier si celealte necesare pentru o functionare ne-Intrerupta, regulata.

Nu trebue sa se lase inradacinatemai mult aceste rele in inv6tamêntulnostru rural. De la dispositiunile bineprecump.tnite si de la energia domniel-vóstre ca roman si cap al Judetului de-pinde incetarea acelor rele, depinde ri-dicarea seólei satesci i asigurarea vii-torului tinerilor sateni, pe earl seólaeste ehemata a '1 inféta si cresce mo-ralicesce.

Nu incetati dar a ve. gandi i anulacesta la chipul si mijlóeele mai ne-merite, dupa parerea domniel-vóstre,cum se póte ayes §cóle multe §i bune§i o populatiune cat mal numerósa decopii.

Faceti, vé rog, ca primarif de princomunele rurale sá pórte 'an mal mareinteres scólelor, sà repareze localu-rile seólelor chiar In vacanta curentapana la 15 Septembre 1883, sa le pro-vala cn materialul cerut de lege, po-trivit inipregiurarilor,satenesci; apoi sìoblige pe toti parintii de a '§i trimitecopii, ajun§i in etatea legata, sh ur-maze seóla ce guvernul, judetul sad co-muna, intretine si pentru care chel-tuesce sume insemnate cu plata Invéta-torilor.

Negre§it cá multe gi marl sunt greu-tatile cu cari bine-faccrile invétamên-tului pot strébate priotre obstacolii cei se opun: ca ne sciiota, neeunóscereafolosului invataturei; dar este netagh-duit ea, cu atat mat multe §i marl catitsa fie ingrijirile ori chrui Roman lumi-nat §i cu dor de §cóla de a incerca siinvinga, acel obstacoli, fie prin sfatuirlblande in biserica, in primarie, asupranecesitatei invétaturei pentru ori-ce om,fie prin chiar adstrangere §i amendare,conform legei, a parintilor necunoscé-tort §i indaratnici.

Puteti in fine usa, domnule prefect,de ori-eari din mijlócele arétate, in scopde a nu mat rèmäne in viitor §cólele ru-rate din judetul incredintat administra-tiunei do ID niei-vóstre fará o populatiunesuficienta de elevi in raport cu popula-tiunea locuitorilor; cad este regreta-bil lucru de a nu avea de cat abia 30/0de locuitori invétand in salã dupacum probah datele statistice ale anu-lui §colar espirat.

In convingerea dà yeti pune tot ze-lul §i activitatea domniel-vóstre in ser-viciul cause! invètaméntului rural §ith imi veti comunica despre mésurilece yeti fi luat in privinta acósta, v6 rog,domnule prefect, sa primiti incredinta-rea deosebitel mele consideratiuui.

p. Ministry, Gr. G. Tocilescu.

1721

PARTE NEOFICIALEBucuresei, 14 Iu lie

MONITORIA OFICIAL AL ROMANIEi 13 (0) IOW 1883

DEPE§I TELEGRAFICE(Serviaiul privet al Monitonsimi)

Frohsdorf, 25 Julie. Starea comi-telui de Chambord se imbnnatätescetreptat.

Cairo, 25 In lie.Numérn1 mortilorde cholera numai la Cairo s'a nrcatIn 4ioa de ieri la 367.

Numeróse sate din impregiurime auntatinse de epidemie. (Hams.)

SANTUL SINOD

Prooes-verbal.

&dinta din 11 Iunie, 1883.edinta se deschide la orele 2 p. m.,

sub pregedintia I. P. S. MitropolitPrimat.

Se face apelnl nominal la care rès-pund presenti 13, fiind 2 bolnavi gi 1absent.

Se citesce procesnl-verbal al gedinteide la 30 Maia gi se aprobi.

Se citesce asemenea procesul-verbalal gedintei de la 31 Maia gi de aseme-nea se aproba.

I. P. S. Nitropolit Primat. Voiú sapun In vedere santului Sinod ei pro-cesele-verbale aga cum se redactéza acumsunt prea lung!, aga cá ne consuma omultime de timp en ascultarea lor.rugs dar pe Bantu Sinod ca, de scummnainte, sa se trécil numai in resnmatceea ce a vorbit fie-care P. S. membru.

P. S. Episcop al Romanului intam-piná ea in cele alte Corpuri leginitóresa fac i snmare i procese-verbale fórtein estenso, Insá aa functionari cad auntInsarcinati en asemenea lueräri, pecand noi avem cea mai mare lips& gi invederea acestei lipse, ea cred ca se facebine gi aga cum se face, dar trebne sase continue a BA face apt, cel pntin, cacisunt multi ómeni cari voesc s& scie cesa lucréz& In santu Sinod gi Wiping1 deacést& dorinti, iaa sumarele gedinteigi le citesc. Aga dar ea vé rog sa lasatica procesele-verbale sa se redactezeIn viitor tot aga In estenso cum s'a re-dactat pan& acum.

I. P. S. Mitropolit al Moldova. Pen-trtt ca la noi aci nu se public& chiar Inintreg saa cum si dice In cele-alte Cor-puri legiaitóre In estenso, kite cuvin-tele fie-carnia din membri gi ea credea este bine ea se urmeze eel putin capana scum, càcl, dup& cam a 4is P. S.Episcop al Romanulta, aunt multi caridoresc sè. yap' cum sè. petree lucrurile

In santu Sinod. In ceea ce privesce pro-punerea I. P. S. Mitropolit Primat, càde acum inainte procesele-verbale IA se&ea in resumat, ea cred ca acéstä, pro-punere a facut'o mal malt din nerabdareace a avnt de a andi sfargitul procesului-verbal, care s'a citit fórte rar, din causacred ea din lips& de scriitori nu eraprescris, avênd o multime de corecturicari nu se puteaa bine descifra, nefiindserise deslugit. Alt-fel procesnl-verbalcare s'a citit, cred ea este destul de bungi eú sunt dar de opiniune a se publicape cat se póte In estenso tot ce s'a vor-bit de fie-care membru.

I. P. S. Mitropolit Primat. Adnc lacunoseinta santului Sinod ea memo-riul P. S. Episcop al Romanului cea dat ostenéla de la fäcut gi care tratézadespre tendintele papale In Romania,s'a tiparit gi acum Il depun pe biuroulsfintului Sinod, ragandu-vé sa bine-voiti a vé pronunta asupra conclusiu-nilor ce face Prea Santitul antor, saamai bine 4iCend, sè. luam decisiunile ceea vor crede in sprijinnl santel nóstrebiserici ortodoxe.

P. S. Episeop al Romanului. Acéstalucrare ea am afierosit'o santulni Si-nod gi am pus'o la dispositiunea sa, casä faci cu dênsa ce va crede de cuviintä.Lucrarea acésta, ea am facut'o fiindprovocat de J. P. S. V. pentru carev'è multumesc; gi am fácut'o aga cumm'am priceput ea% trebue a& se Lea pen-tin biserica nóstra ortodoxa romaná,in aceste imprejur&ri grave cari o ame-Dint& din töte partile. Nu mè sfiesc a ospune ea streini ne cred ca pe un ea-davru neinsufietit gi ea niece flare s'él-batice, ea paserile cele hrApitóre se por-nesc asnpra nóstra de a ne sfigia. Deaceea incredintat ea eu totii santempatrungi de simtimêntele cele mal cal-duróse pentra natiune i biserica , pecare pArintii nogtri ne-aa lasat'o gi incare noi ne-am crescut, nu mé indoeseca hotararea ce veti lua, va fi In folo-sul bisericel.

EA am aritat aci mai multe mijlócegi am propus i óre-cari conclusiunicum am crednt ca este mai bine. Acum(lac& voiti a si citi tot memoriul, 'saadaca voiti sä. se citésc& numal con-clu-siunile spre a mai lua cunoscinta dedênsele, las acésta la aprecierea san-talni Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat. In ve-derea timpului scurt care ne-a mai 1.6-mas, cfi agi propune ca sa se citésca nu-mai conclusiunile, spre a lua din noaennoscinta de dénsele §i a ne pronuntain cestiune.

P. S. Arehierefi Silivestru. EA rog pesantu Sinod ca sa se lase timp mem-brilor pana Lnni sè. eitésea acésta bro-urà El& estraga din conclusiuni punc-

tetle cele mai principale gi in urmi Inatrunindu-se toti Impreuna, sè. fad, opropunere pe basele acelor conclusiunifiind-ca citindu-se i acum ea gi rên-dul trecut, nu am putea face nimic. Vé,rog dar sii bine-voiti a amana luareadecisiunei pana Luni.

Se pune la vot cererea de amanarepana Lauf propusi de P. S. ArchiereaSilivestru gi se primesce.

I. P. S. Mitropolit Primat. Seitic5, In tómna trecuta s'a ficut o adu-nare de preoti, saa un congres dupilcum llama ei. Ei bine nemultu-mindu-se numai cu ceea ce 'I am to-lerat sè. 6,6 atunci, acum voesefaca un alt congres. Ea pe cat véd,aceia cari indémna pe preoti sä, fie&asemenea lucrurl, Wall In vedere decat a face perturbári in biserica, cacipe cat sunt informat, li se insinuézapreotilor ca Camera, din indemmil nos-tut, nu se intereséza de proiectul de-pus pentrn Imbunätätirea positianeipreotilor. Rog dar pe santu Sinod casa ia o decisiune In acésta privintá.

P. S. Episcop al Romanului. Cestiu-nea care a sulevat'o I. P. S. prege-dinte este fórte interesanta gi merit&ca santa Sinod sa se ocupe cat se pótede serios cu dênsa. IAA lucrul cum sepetrece: In téra la noi s'a format nude mult prin tóte oragele (nu nil Inacéstâ parte, dar eel putin In cea-alt&parte a Moldovei) s'a format, dic, oformat 4ic o farmazonie; i ce snntaceste farmazonil ?

Sunt nigte societal! secrete cad seaduna nóptea; pentrn Roman intr'ocasl chiar Pang& Episcopie, care sta.tótä 4ioa pustie. Acegtia sant nigtestréini veiny in téra, unii mai de en-rand, altii mal dinainte. Sant nisceLegi alungati amestecati cu jidani, cariaa atras pe lâng& dâniI i pe altistréini ce fraese In Ora. Ei se adunanóptea si ce vorbesc ce fac ei acolo,nimeni nu scie. La Roman cei maimulti dintre profesori ficut far-mazoni; s'aa unit cu Legii i cu jidaniigi aú fácnt sè. apara nu jurnal Intitu-lat Ecoul Moldovei" aratand en a-césta ca sunt In totul Mold oveni i eàar esprima dorintele Moldovenilor. Inacel jurnal, el ail insultat gi insult&religiunea nóstri. Aa inteun numéral acelai jornal este un articol carevorbind despre Maica Domnului If aduceinjuriile cele ma! necuviincióse. Ei In-troduc acest jurnal prin gimnasiichiar prin seminarif, ea citindn-sese räspandésca ideile lor In tinerime.In genere, prin articolele din acel jar-nal se insulti biserica i religiuneanóstra. Va sA 4ich, ei simt cè. bisericaeste o fort& intr'un popor, biserica esufietul aceluI popor i ca sè. pa& in-

15 (27) hlie 1888 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1725

egleca pe un popor, AntAit sufletul,ataci religiunea care tine strAns le-gat de Ora natiune. Tot acest jurnalinteun articol magulesce pe preotil demir, ia sub protectiunea luI cle-fetesce pe Episcopi pe Mitropoliti.Vedeti dar ca aceste vrajbe earl sA sé-mana in der aunt lucrurI streine, suntconduse de o mAnA streina. Nu mé In-doesc nicl de cum despre adevératifpreoti carl inteleg datoria lor ; elnegreyit nu sunt am estecatl IntredényiI, ci numai eel putin cunosatorlde datoriile lor, sA fac adeptif acestorémeni streinI intra in farmazonia lor.Ast-fel unor asemenea vrajmayI, pentruca BA surpe biserica, le a treent princap ca preotif sA vie In Sinod; yi elcred daa preotil vin in Sinod, im-buibsti de ideile lor, negreyit ci a-tunci nu me este autoritate, nu meeste Mitropolit, nu me este Episcop,nu mai este nimic. EI cred ca la no !nu se ocupa nimenI de biserica. Cerdar ca sfintul Sinod sA intocinésa ocomisione care sA studieze acéstA ces-tiune in vedere cu canónele bisericel

sa arate cine trebue sA vini in SinodIn ce calitate? Acésta lucrare a co-

misiunei citindu-se In Sfintul Sinod innna din yedintele sesiund viitórc, seva comunica guvernuluI, se va pu-blica prin jurnale, pentru ca vadayi ea, cunósa publicul. EA nu cred

_ v _ _ _ _ v _ .ca ori-ce preot, ori-ce noman ar malpersists in asemenea ideI greyite in-dati ce ar vedea Intelege cA ele nutind de at spre darAmarea bisericd.Propun dar rénduirea unel comisiunIcare sa studieze acéstá cestiune. PeMAO acésta fiind cA s'a comunicat prinjurnale, s'a ales Focyani locul decongres al preotilor, pentru ca sA pótàformula yi presenta cererea lor Corpu-rilor legiuitóre, la sesiunea viitóre; eúpropun Insi pAnA and acea comi-siune va exprima opiniunea pAnA

and santul Sinod va lua o decisiuneIn acésta privintà, sA dam un vot inputerea caruia I. P. S. S. MitropolitiEpiscopi prin anume arti pastorale,s'a pun& In vedere preotilor FA, stea fie-care in reservA ascepte ce se vahotárá de sAntul Sinod in acéstá pri-vintA. ArAtAnduli-se tot d'o data cumstaa lucrnrile yi cum ei aunt tentati afi puyl pe calea ratacirei de rèsvrAtitorilstréini.

P. S. Archierefanocenfiu-Ploeftenu. C aatAt mal mult mé unesc opiniuneaesprimatA de P. S. Episcop al Ro ma-nuluI, en at din nenorocire am consta-tat in cu ocasiunea ducerel meleacolo, ca se tes fórte marl intrigi /litreclerul de mir yi eel monahal; ye spunacésta Intenn mod positiv, ad am a-Tut o vorbire Indelungata cu nnul din-

tre preotil indu§ianume se me vaAcest preot 'miinformat din part,si de antoritate, cpolitl Episcoppul la guvern capentru ImbunAtAiriale a derulni,pentru scopul namea In stare debine yi mai uyorunde merg intrigsericeI, pi de acsAntul Sinod carile P. S. Episcoia masuri urgen1

In eróre, care a venit45, yi me consulte.a spus curat este

ea uner persóne InalteA I. I. P. P. S. S. Mitro-I staruesc in tot chi-ga nu se voteze legeairea positiunei mate-

deja votata de Senat;scocit ca fiind preoti-sAricie. sA pótA fi maldominata; iaca pAnA

ile In detrimentul bi-eia adaog a rugs pe

primésa propane-p al Itomannlui yi s.be pentru prevenirea

I. P. S. Mitropolit Primat. Et nucred ca este cine-va dintre persóneleinalte de autoritate care sa insinuezepreotilor asemenea temerl, cred Insàca sunt persóne de acelea cari, avêndtrebuintA de votul lor in alegerI, lepromit multe yi le die: nol avemvé facem cutare i cutare imbunAtAtire,numai ascultati i facetl ceia ce ye ce-rem aya cA 'I mntrebuintézA ca un felde instrumente pAna, Il fac interesele.Acésta o cred cà s'a fácut i chiarpóte a se face; dar nu cred a vinedin partea persónelor de autoritatenisce asem enea instigatiuni.P. S. Archiere4 Inocenliu. Mé ertatl; ea

anal am tad,' Lnuvingerea cá sunt yi per-sóne inalte earl' deyi nu persecut 5. bi-serica, nu-i aunt Dish bine-voitóre,este destul atAta pentru ca acéstA sfintAinstitutiune sA nu iyi pótA indepliniolul ce are. Este sciut cà esemplul fie

bun, fie ra din partea celor marl, sA i-mitézA de ceI mid; j trebue sà, o mAr-turisitu cu durere ca sunt marl crey-tini numal cu numele, dar care in faptsA ruyinéa de creytinAtate yi de insti-tutiunile biserice; yi de aceea et unulmé indoese c4 nine asemenea creytininu iyiar permite a face yi chiar insti-gatiuni prin cari sA isbutéseA a des-bina biserica.

P. S. Archierefi Silivestru. EA din par-terni mé unese eu propunerea P. S. Epis-cop al Romanulul pentru a se da in stu-diul unei comisiuni cestiunea de a sesci dacapot sA intre i preotii in Sinod.Acorn este a duoa cestiune ca sA deaun vot prin care sa se opréseA intruni-rile preotilor. Dup4 tóte cele spuse deP. S. Episcop al Romanului, P. S. Saare tótá dreptatea yi lucrurile aya tre-bue sa fie in felul lor ; dar et v64 In a-céstA oprire nu o precurmare a rètiluí;véd din contra un motiv de opuneremai mare a celor hotarati a veni la aceaintrunire. Dar daca s'ar lua pe o altAcale, adia sA li se dea voe ea' se intru-néscA unde vor cere, yi acolo la intru-

nire 8i aibA i Episcopii ate due saAtrel representantl car! s discute im-preunA cu dényii i sA leimurésa ces-tiunea, cad ei cred cé Mitropolitil yiEpiscopii nu sa intereséza de positi-unea los. PArerea mea este dar a le lassaeast& libertate. Ai mid propune, IncAca al duoilea mijloe, dads positiunea meavis-a-vis de I.1. P. P. S. S. Mitropolitisi P. P. S. S. Episeopl n'ar fi destulde grea....

P. S. Episeop al Romanului Intro-ruptnd dice : Esef membru al sell-tului Sinod, i ca ast-fel esei in drept

esprima parerea.P. S. S. Silvestrn continuAnd lice: Ad

propur e ca P. P. S. S. Mitropoliti i E-piscopi, dupA recomandarea protoereilorrespectivi, sat yi din direeti initiati-WI, BA intrunésca la reyedintele eparhieipe preotii ce mat distinyi prin cultu-

yi bung). purtare i si confere cu(Mind In ce privesce dorintele lor deimbunatAtire morala i materiala, pen-tm ca el 4ic in general : Pe noi nu neIntreba nimeni ce suferinte avem, cegreutiti IntimpinAm, earl sunt nevoilegi necazurile nóstre. I. P. S. S. Mitro-politii yi EpiscopiI nu sciA in amAnun-time nevoile nóstre.* Atit am avutde die in acéstA cestiune.

P. S. Episcop al .Argemlui. Meunesc en propunerea emisa de P. S.Episeop al Romanului ; laud si ad-mir curagul opiniunilor P. S. ArehiereeInocentin Ploeqteanu. Inse nici o-datanu mé pot uni en cele dise de P. S.Silivestru Pite§teanu. Mai enteie tre-bue se se scie cá Mitropolitii i Epis-copif sunt capil derulni din RomAnia.Aceltia i clerul forméa un corp InacéstA Ora, tot ast-fel precum i ar-mata este altul care iyi are generaliisei i pe capul Statului primul cApi-tan al acestul corp. Apol intreb pe P.S. Silivestru sa imi réspun4A in casefind ar deserta un soldat din cadrularmatei fArA voia comandantuluicontra discipline, ce s'ar putea intAm-pla atunci eu el? Negreyit cA legilemilitare ti pedepsesc. Nu este óre uncas analog cu preotul and el ar porniin cotrova pe CAI cari póte l'ar ducela rAtAcire? Temerile P. S. Silivestru,aunt nefondante. Tóte aceste intruniri

asocieri de preoti dorese &A fie sprebine. Mé tern Iasi a in aceste tótesA nu fie alt-ceva de at o intrigA avrAymayilor religiunel nóstre ortodoxe,emanatä póte din partea ateismuluimaterialismului de un timp incóce,care clA résboiA religiunei nóstrenegreyit ca catolicismul (papistayimu)yi protestantismul nu staA In nela-crare, din contri staA cu bratele des-chise ca sA apnce pe toti aceia cartar pArAsi legea strAbunA. EA sciii fórte

1726 MONITORII L OFIC AL AL ROMANIEI 15 (27)Inlie 1883

bine ce un popor tare in prineipiilereligiunel i obiceiurile parintilor lui,nu se pate supune en nimic de catnumai cu stricarea moravurilor gi a-baterea de la religiunea strebune. Cu-vintele P. S. Silivestru câ numal pre-otil singuri ar cunósce pesurilo lor, nule pot admite improune cu minecrez ca le va respinge tptii fratil Epis-copi, cart se ostenesc 4i i nópte pen-tru imbunatatirea sórtei clerulni ro-mac. Dupâ mine cred c nimeni nucunósce mai bine gi nu scie mal cndeamanuntul nevoile preetului ca Epis-copil care este geful lor respectiv. Dacenoi n'am fi inteles durerea lor, n'amfi luat parte la dansa i n'am fi ate-rnit din tóte puterile pe lange Cor-purile legiuitóre prin anurne proiectde lege, pentru imbunetetirea sartellor materiale i intelectuale, asigurildu-le un traia mal cuvenit pentru nisceservitori ai altarului i infiintând fa-cultatea de teologie. Este cunoscut ta-talon ce. Episcopil i Mitropolitii,direct gi indirect, ail steruit i stáru-esc pe tóte ceile pentru imbunetati-rea sórtel materiale i intelectuale apreotului. Nu este ministru, nu esteberbat de Stet pe hinge care se nu fisteruit i pe care se nu 'I fi rugat cacele 2 proiecte de lege se fie votatenaI curand. De nu am sterna din t6teputerile, atunci dreptate ar avea i n'amave4 mum, de (Its. Se vorbegte de ti -nerea and nofi congres preotesc, teasecare e resultatul intrunirel celui d'art-taip?

Pe cate vreme noi ne am fecut da-toria ca capi al derului roman, amluptat i vom lupta necontenit, pentrnnevoile preotilor gi ale bisericei, eacred ca nimeni n'are nimic de 4isde imputat impotriva nóstre. Nu cred&O. va fi vre-unul dintre noi cari sànu dorésce inflorirea bisericei romenegi din potriva se admita lucruri cu[data ugurinte, lásand se intre desbi-nare in biserice i preotii se apuce penigte cal, cad 'i duce spre fed. Aces tcap al bisericei, adica santul Sinod, nucred ce ar permite una ca at-6sta capreotil se amble pa alta cei de cat peacelea ale bisericel, adunandu-se incongres or! uncle fete scirea autorite-tilor bisericegti; cum ar fi primiti dedare guvern i cregtinii bisericei nOs-tre?

Se vorbesce de reformarea Sinodu-lui. S'a vorbit gi se verbegte multde reforma calendarului. Acestea DueBunt cestinni grea de deslegat. Ómeniinogtri de Stat precum gi fie-care dinnoi am cugetat i cugetem la acOstede Ore-ce nu voim se rupein ca intra-ga ortodoxie. In cestinnI de asemeneanature nu putem arma cu ugurinte,

ci trebne s ne tinde traditiunile biseidin noi am iuratde pastoril. Nol tricest juramantcanane, p cari niperintil bisericei

Regret ca. P. S.ideia de thail In slueréze binele biseinu se tern. Ea nuo spun acésta pe fnu me tem candimprogcat cu pietrinsemnéze a suferiSuntem óre noi celbue s suferim? Amai nainte de noi.bisericei, martiriigi multi alti cartbiserica i credinta

lapte nu s'a terastit4i martiri.

am steruit la Senaproiect de lege pesórtei materiale aprecum s scie dese gesesce in sectiitatilor, i dace s'alui, nol suntem viI

Vedeti dar c. aice se adnce in gretsericel, dupe cum acentiu Ploegteanul

em strict de canOne,icei pe care fie-carela primirea cad, ibue se pestram e-a time pe acestele aa incredintatpoporul roman.Silivestru vine cu

antu Siuod. Cei ceicei i sunt sincerimé tem de nimeni

i nici atuncifiamenintat si. fia

e. A fi pestor nupentru turma sa?d'antaia cart tre-fost altii cu multApostolil, perintit

i strebunil noltris'aa luptat pentrn

strebune. Timpulminat. Biserica cereSe' scie cà ea tottt gi s'a votat acelntru imbunetatireapreotilor. Astqitoti acest proiectnile Camerei depu-Interziat votarea

a?el bánuese o intrigetatea prelatilor bi-spus'o P. S. Ino-

ce ar fi aflat cu o-(Amu, mergeri la Jae. i prin acéstevrajbe ce se pane intro capii bisericei

clerul mirean de atre inamicii nému-lui romanesc, nu fad alt nimic de catderimarea temeliei nóstre nationale,care este legea strebune i pentru cares'a luptat stramogil nogtri lesandu-netari In ceea-ce ne gásim asteili. Edsciú atat ce am o religie i o credintenestramutati, pe care o posed de laperintil mei i pe care am jurat in-aintea lui Dumnellea gi a Orel' cao plizese nestremutate. Prin armareea me cred dator s'o pästrez i s'o a-per precum i altil I1 pestréze i a-pare pe a lor. Nu numal ea, ci en totigi WU, suflarea românésce care este inmajoritate eminamente crestiná orto-doxe i mai mutt de cat atet ce chiarguvernul i Regele, capul Statului, careaa dat i dove4i despre chiar acésta,aunt datori s'o apere.

Dace noi i guvernul nu am face a-cOsta, atunci va veni natiunea i igiva face datoria trecênd peste noi pestetoti. Institutiile vor renalinea i altiile vor ridica adice urmagif nogtri.Incheia tjic se, ne nnim cu totil sese face un proiect pe base cancinelor,dupe, propunerea P. S. Episcop al Re-manului, ca se, se va44 pe cat cerin-tele timpului sa pot impeca cu spiri-tul canónelor In privinta reformelor

Sinodului inainteze guvernnlalca se chibzuttsce, cum va crede malbine, eu rugemite de a da o deslegaremal curênd acester impregiureri carifremante poporul roman. Si se nune descuragiem inse, c ceia-ce bi-serica nu ar putea face astql va facemane. Ctici care aste4i nu sprijinebiserica, ori-cine ar fi, mane nu vamai fi, ceci biserica if päresegte. Altiidupe dangif vor veni gi se vor convin-ge ce nu vor putea face alt-fel de catse sprijine biserica, fare de care unpopor nu pate se existe i se inaintezepe calea unel cutter! solide. Am dis.

P. S. Archiereii Silavestru. Am cerutcuvantul ca se rog pe P. S. Episcop alArgegului se nu se supere, cfind veri-unui din membrii santulni Sinod vineea o alte idee care diferesce de a P.S. Sale, sea gi de a intregului Sinod.Ca acel membru sa fie aretat ca dege-tul gi Ore-cum cretiut ce este contrabisericei sea contra intereselor ei , a-caste nu o inteleg. Ed dace am vor-bit In acéste cestinne nu am fest aidcontra bisericei, nici a intereselor ei,ci 'mi am exprimat pererea mea; daceeste primitä de sfintul Sinod bine,iar dace nu pate fi respinse, dar nuvoilt sii fia taxat ca rebel saa mat sciagi ea cum.

I. P. S. S. Mitropolitul Moldova. Ces-tiunea care ne preocupe astluji estefarte serióse gi de cel mai esential in-teres al bisericei nóstre. Este cestiu-ne de ordine gi de stabilitate in bi-serice, gi care ordine i stabilitate suntregulate prin sântele canOne de careIn tóte vOcurile s'a condus bisericanóstre pane pe temeinl ca-rora canóne este regulate i consti-tuirea Sinodului care face ca noi sefim adunati Intro acegti 4 pareti.

Am ilia ca este cestiunea de ordine.Apof ordinea este prevellutil in cana-pe. Pentru bate gradele ierarhice suntpreveilute datoriile i drepturile. Nuavem de cat se atragem atentiunea fie-ceruia din membrii santului Sinod desus pane jos gi de jos pane sus asu-pra acestor prescriptiunea a canónelor.Datoria clerului in genere in bisericàeste de a propaga paces, iubirea, in-fratirea i respectul autoritatilor eta-bilite, repet cuvêntal de respect careautorititl stabilite atat a celor laici catgi acelor bisericesci. Dar in impregiu-rarea de facie venind episcopal gi deado enciclicá pastorale cetre cler, ca fie-care se stea la locul sea, acésta nu va

4icA impune en forta, ci e-duce aminte datoriile sale, &A fie-careeste dator se stea la postul sett, pre-cam soldatul care este pus la un post

face datoria lui. Nu vor voi seintelOga. Atat mal

15 (27) In lie 1883

Cestiunea scum despre motivele deagitatiunl carl se fac in Ora pentruImbunAtAtirea materiali a positiunelclerului, adicA ac6sti migcare care seface in Ora de cAtre preotif de mir,la nrma urmei cul s'ar putea atribuipedicile de intardierea imbunitAtireimateriale ? Et cred ca nu s'ar putea a-tribui lui A sat B. AdicA en totil scimci numai derui inalt, numai capilorclerulul nu se póte atribui, pentrucapii cleralul cum cunóscem en totil

Ora Intrégi 41 at %cut datoria cupropnnerea ce at fácut'o In Corpurilelegiuitóre i ei nu mal rimfine nimicde fácut, de cat s. agtepte si se pro-nnnte gi Camera, dupfi CUM s'a pro-nuntat §i Senatul. Daci se agiti preo-tii et cred, cum am ilia §i alti data',ci acésti agitare este Impinsi de omini strèini, ascunsi, precum ne aarétat f i P. S. S. Episcop al Roma-nului en cate-va minute mat inainte,spunandu-ne ca acegtia sunt vrAjmaglal bisericei, earl dupi ce at exploatattóte ail ales In cele din urmi i tAri-mal bisericel. Preotil la rêndul lor deprin comunele rurale gi urbane ne-fiind indestul de luminati, indestul decompetinti ca si intelégi acea man&ascunsi, ci BA supun numat ca nigtennelte, eI is1 die; tóte clasele societ I-tei 41 at imbunAtAtit sórta lor dar noide ce sA nu ne migcAm ? Téra prin re-presentantii set in adunarea generalis'a ocupat de imbunitAtirea materialAa tutulor claselor societAtei, de a plu-garului, de a comerciantului, de a fune-tionaruluI, de a soldatului gi in ge-nere de a tutulor, tot ast-fel trebueea se ocupe §i de ImbnnAtAtirea mate-rial& a clerului, acestea Ii iic el. Dardin diferite impreginrAri s'a fault cApani acum nu s'a putut ajunge la unrest:that satisfackor asupra tutulor pun-ctelor din proiectul pentru tmbunAtA-tires materiali a clerulnI. El se afladeja In studiul sectinnilor Camerei de-putatilor i suntem in drept a sperac. atunel ctind 11 va veni randul sifie presentat, Camera deputatilor se vapronunta in cel mai favorabil mod gipentru der. Acum, in privinta agita-tinnei preotilor, aci nu este de cat oman& strèink stint nigte str5in1 cariprin adunirile lor secrete sub feluritepretexte agiti lames gi ca deosebirepun In interes pe preotl i ti pungi-gesc prin contributiuni spre a'gi facetreburile lor, gi parte din preotil demir cart nu sunt in stare a judecacum merg lucrurile gi nu aunt des-tul de luminati se fac uneltele lor.In privinta chemArel la ordine, la pacegi la stabilitate sunt §i et de pirereca fie-care din noi s. dea cite o eir-culari prin care si le amintim dato-

MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 1727

riile lor canonice de ordineapoI cred cA ei, avand in vedere gi

stAruintele nóstre pentru imbunAtAti-rea positiuneI morale gi materiale alor, ne vor asculta gi se vor abtine dela orI-ce manifestare nechibzuiti, caren'ar fi de cat in defavórea bisericel.

I. P. S. Mitropolit Prima& 516 unesceu cele dims de I. P. S. Mitropolit alMoldoveI i tocmaI de aleia cer capropunerile P. S. Episcop al Romanu-lui BA se ia in consideratiune de San-ta]. Sinod.

P. S. I400entie Ploefteanu. Et dinputina experienti care o am, véd cátot rèml , tótâ desbinarea In clervine de la aceia ei mal tóte cererilestintuluI Sinod aunt date la o parte §itocmal cele mal de cipetenie, precumproiectele pentrn organisarea semina-riilor, pentru facultatea de teologie,pentru ImbunAtatirea sórteI materiale aclerulul, tóte sunt trecnte en vederea.Ar trebui ca I. I. P. P. S. S. Mitropolitigi Episcopi i totl membrif santului Si-nod sá intrebim o-dati pe eel de lacarl atarni, sórta acestor proiecte, pecare Sino lul le-a votat gi a eiror con-firmare at cerut de la cot in drept, artrebui die sal intrebám o-dati pentrutot-d'a-una daci at de gand sá &do,ceva in folosnl gi pentru prosperitateabisericei nóstre ortodoxe nationali satnu. Santu profet Elie a mustrat odi-niórA, atat poporalui Iudet precummat marilor sei, ca BA nu mai schio-pâteze din amânduoè gleznele, punân-du'i In acésta dilemi orl este Duna-nedet in Israil, ori nu. Daci este Dum-nelet in Israil, sà ne Inchinim lni ;dacA %real este Dumnept sA mergemin urina lui.* Tot aga gi et indrAsnesccu respect a v6 ruga si staruiti la gu-vern BA fad, cele necesarii pentrubiserici, dacá este guvern ortodox albisericel române ortodoxe ; iar daci nu,atunci scim i BA nu mal sperAm.

P. S. Episcop al Romanului. Ediml am formulat propunerile in modulurniótor : 1) Propan alegerea unei co-misiuni care si facA un studit asapracestiund sulevati de cat-va timp cápreotil trebue sá ia parte in Sinod,care studiú stipuni la cnnoscintasantului Sinod in sesiunea viitóre. 2)Bantu Sinod si dea nn vot ca : I. I.P. P. S. S. Mitropoliti f i Episcopi invederea unor instigatiuni ce sá facprin cler, si previni pe preoti princalif pastorale ci el trebne BA stea fiecare in reservi, vali de datoriilelor dupa cum prescrie canónele, gi eanu se supuni instigArilor unor ómenicari vor sá turbure pacea gi linisceabisericei, ci sá ascepte pani cand BantuSinod se va pronnnta tn acésti pri-

vintA. Acestea aunt propunerile mele,pe cad vò rog si le votati.

P. S. Inocentiu Ploesteanu. Propnn cacomisinnea BA se cotnpnaA din I. 1. P.P. S. S. Mitropoliti gi din P. S. Epis-copal al Romanulni.

Se pune la vot gi sântul Sinod Mon-viintézi Mat propunerile P. S. Episcopal Romanulni precum i propunerea P.S. Inocentiu Ploesteanu.

P. S. Episcop al .Romanului. Vol siaduc la cunoscinta santului Sinod eicomisiunea alési pentru cercetarea car-tilor bisericesci, din care fac gi etparte, a luat ta cercetare chlovnl re-visnit de comisiunea de afari ; l'am re-vOut gi noi gi am.gAsit &A, este binecorectat, i degi nol l'am revé4ut nu-maI pfini la jumétate, totngi in vederecá stintul Sinod are a se inchide pestecate-va ile, propnn a se dea un vot easi se ineépi tipArirea acesteI eirti ré-min'end ea comisiunea care este per-manenti si reva4á i partea urmAtóre,mal cu sémi cá trebne gi un timp depregitire ca si se pótá incepe tipArirea,gi aces pregAtire nu s'ar face fir& a-cast vot al sfintului Sinod.P. S. Inocentiu Ploesteanu. Vé rog §i et

sá dati acest vot, pentru ci el asctipticu neribdare editarea códovului corec-tat si cu litere noul gi ceI in drept sivap ci se lucrézi gi nu se cheltuescbanl In 4adar.

P. S. Archiereu Calistrat Bdrld-cleanu. Et agl dori ea comisinnea in-sArcinati de sfintul Sinod, mat fintêitsi aduci un report ca si feel cunos-cut tutulor membrilor santulul Sinodde corectiunile carl s'at ficut In ac4sticarte gi dupe aceia si se dea votulcerut de P. S. Episcop al Romanultil.

Mai urmand óre earl disentiuni sepune la vot propunerea P. S. Epis-cop al Romanulul de a se aproba tipA-rirea céslovului gi se primesce.

P. S. Narcis Botooneanu came ra-portul comisiunei asupra cererel de ci-lughrire a domnului G. Gibescu dineparhia ArgeguluI, asupra cAreia mino-ritatea comisiunei este de pirere (lac&gi santul Sinod va admite, sá se tun46,in cilugArire fratele G. Gibescu ; ma-joritatea este in contra. Santu Sinod,in unire en conclusiunile minoritAteI,aprobi calugarirea mentionatului frate.

Orele fiind inaintate, gedinta se ri-dicá gi sá anunti cea viitóre pentruLunl 13 Iunie.

Pregedinte , Mitropolit Primat

t Secretar, Inocentiu M. Ploegteanu.

Ministerul educe multumirI preotu-lni Parvn Popescu din comma Sise-sci-de-Sus, judetul Mehedinti, care a

1728 NIONITORTIL OFICIAL AL ROMANIEI 15 (27) hue 1888

oferit gratis 25 carp', pentru elevilscolari distin§I la invètátura , cu oca-sia distribuire premielor.

X-Perscinele ale caror nume urméda

job, bine-voind a ofeH cart! §i banlspre a se distribui elevilor premiati dinscedele publice din téra, cu ocasiuneadistributief de finele anului scolar cu-rent, ministerul le esprima cele -maidepline ale sale multumiri pentru in-teresul ce arata propa§irei i incura-giarei infétanaêntului public.

A ceste persóne suntP. S. S. Parintele episcop a film-

nicului a oferit 41 esemplare din di-ferite

D. A. Vizanti, deputat i profesorla universitatea din Ia§1, a oferit ur-mátórele carp :

60 esemplare din studiul set asuprainstructiund publice de la espositiauniversala din Paris 1869 ;

25 idem din discursul setstudiuluI limbel române;

10 idem din scrierea sa asupra lulVeniamin Costaki, mitropolitul Mol-dova §i al Sucevei;

10 idem idem asupra lui C. Negri ;20 idem idem asupra lui George

Lazar ;60 idem estract din conferinta istori-

ca ce a facut asupra lui §tefan-cel-Mare ;Domnu C. Djuvara, proprietarul mo-

§ie1 Cioara din judetul Dolj, oferit 100lei spre a se cumpèra cart! pentru ase distribui ca premii elevilor din scedeleCioara-Doicesci §i Cioara-hadu-Voda.

Comitetul permanent al judetuluiDolj, a oferit 1.794 esemplare din dife-rite chi ti spre a se distribui elevilorpremiantI din scólele rurale ale jude-tului Dolj.

Domnu Saul Samitca, librar in Craio-va, a oferit 100 esemplate din StEauaRomânie i Mortii de la Plevna, §icuvioeia sa arhimandritul A. Gutu, con-fesorul garnisóna Craiova, a oferit 400esemplare din Cununa de Spin!, totpentru premierea elevilor scólelor ru-rale ale judetului Dolj.

Domnil frati Ioanitit, librari in Bu-curesci, ati oferit 1.200 esemplare dindiferite carti.

Domnu Moscu A§er, a oferit 30 esem-plare din el.;tórea la Ora de domunPawl, Constantinescu.

Dorman Iguat Haman, librar in Bu-curesci, a oferit 250 esemplare din A-ritmetica lui D. Balu.

Domnu Scarlat Moscu-Gilort a ofeHt30 esemplare din scrierea sa ,,Lumeamare §i lumea mica."

Domnu C. Gebauer a oferit 250 e-semplare caete de note.

Donau F. Bergamenter, director de

asupra

institut privat in Bucuresci, 20 esem-plare din Amicul junima române.

Doman D. Daniel, librar in Iali, 50esemplare din viata lui tefan - cel-Mare i Statua lui §tefan-cel-Mare ,spre a se distribui elevilor scólei debaeti din Ostrov.

Donau C. S. Stoiceacu, profesor inBucuresci, a oferit 96 esemplare dinGramatica româna lucrata de domnia-sa.

Domnu Aristodoni Schender, comer-ciant din comuna urbana Sinaia, a oferit100 lei spre a se cumpha carti de premii.pentru elevii scólelor acelel comunI.

Domnu Apostol Manescu, senator, aoferit cart! in valóre de 120 lef, pen-tra a se distribui ca premif la eleviigimnasiului din Giurgit.

Domnu N. Cociu a oferit carti depremii in valóre de 65 leI la elevil scó-lei din cauna Hodura, comuna Cot-nari, judetul The!.

Principesa Mara AI. B. §tirbeit aclaruit scedei din comuna Darmanesci,judetul Bacat, 11 esemplare istoriasacra, 15 esemplare istoria Românilor,28 esemplare cart! de citire, 13 gra-matia, 8 carti de agricultura, 24 mo-dele de caligrafie, 9 aritmetia, 50 con-dee, 50 plumburl, 40 abecedare, 40placi ?i 40 cutitale, spre a se distribuica premil elevilor silitori.

P. S. S. Episcopul de Arge i dom-nit Voulf Ionin, farmacist, §i Zamfir

tefilnescu, comerciant, aU oferit uninsemnat numér de cart! spre a se dis-tribui ca premii elevilor silitori de laso:51a de Wet! din Curtea-de-Argekt.

Domnu George Popa, propnetar inurbea Gaesci, a daruit ma! multe cos-tume de irnbracaminte elevilor sraeidin scóla de bt'!teti de acolo, precum §idomnil D. Cordescu §i I. Micescu maimulte cart!.

Loceitoril comuneI Cetatea, din ju-detul Dolj, at oferit cart! §i bani cucare s'at cumpèrat canti spre a se dis-tribui ca premiI elevilor silitori dinscóla de baeti de acolo.

Mtmbril earl compun juriul ju-detului Covurlui pentru concursurileagricole 1i industriale anexe, ce se vortine anul acesta in acel judet, sunt a-leli ca represintanti din partea jade-tului dornnii Gh. Antache, Constantin

Gh. Fulger, Petri Constantinsi Miliail Bonache, iar din partea gu-vernului domnii A. Pastia, Ilie Deciu,M. lonescu, C. Draganescu, Ion Ples-nila% ei Adolf Winkler, earl', conformlegei, fiind aprobati de minister, se pu-blica, §i prin Monitrul--x

Membril car! compun juriul din ju-detul Vasluiù pentru concursurile a-

gricole §i industriale anexe, ce se vortine arm! acesta in acel judet, Buntalee ca representanti din partea jude-tulul domnii Temistocle Bastachi ,Teodor Balais, Dimitrie Galian, Nico-lae Ornescu §i doctoru Ioan Varlam;iar din partea ministerulul domnilMihaf Ciurea, Arghir Gh. Cuza, Ior-dache Moth' q, tefan Roseti, GheorgheSavescu kti Spiru G. Topale, cari, con-form legef, fiind confirmati de ministerse publica §i prin Monitorut Octal.

DIVERSEIn dioa de 29 Iunie trecut, copilul

Constantin, fiul lui Ghita Rarvan dincomuna Tarpezita, judetul Dolj, in e-tate de 12 an!, ducênclu-se la o fan-tâna, cu ciutura, numita a lui IlieOgarca de pe proprietatea Breasta, casa adape vitele ce avea in paza, §i a-lunecandul mânele pe lum ânarea cia-turd, a catjut in fântana §i s'a inecat;de i aù sarit in ajutorul set alti co-pil , nu a fost Ins ca putintil salscape, apa fiind adbatca.

In dioa de 4 curent , pe la orele 5dupa amia4I, fata Stnaranda de 16 an!,fica locuitcrului Neaga Mihaila dincomuna GarboviI , jucletul Ialomita,care se afla bolnava de 8 lunI, pe cândvoia si sctita apa de bäut dintr'unput din curtea caselor precum obici-nuia In töte 4ilele, flied ajunsa de slâ-biciune , a cell ut in put din care s'ascos farti viata. x--

In dioa de 5 curent, pe teritorul co-munet Frumu§ita, judetul Covurluit,capnd o plóe torentiala, trasnetul a u-cis o vaca. x

In judetul Prahova, la comuna Gher-ghita, in dioa de 5 Iulie curent, capndo plóe cu furtuna, a distrus mai multiarbor! §i pora roditori, scotendu-I dinparoënt ; asemenea porumbul §i cele-l'alte semanaturi le ail culcat la pamént.

La ccanuna Hatcarau, tot in acea di,venincl o furtuna fara plóe a distrusma! multi arbor! §i pomI roditori, sco-tendu-I din pamènt §i din cei rèmati nerupti s'at scuturat tóte fructele ; chilede grail §i orz, ce se aflati in camp, lea ridicat in aer lasând din snopi pecamp inteo mare departare, iar graulcare a fost necosit l'a scuturat cu de-savarlire ; porumbul parte l'a rupt §iparte l'a culcat la pamènt.

--XLa 5 ale curentel, capnd o plóe in

comuna Moldoveni , judetul Ialomita,s'a trasnit 1 boil §i o vaca ale locui-torilor Simion Baciu i Gheorghe Ivan-ciu, car! pe datá nfl i murit.

15 (27) Ellie 1888 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1729

DEBIT

CASELE DE CREDIT AGRICOL DIN URA

Judetul IlfovSituatiunea sumard ineheiatei, in sdra de 30 Iunie 1883. CREDIT

Lel B. Lel B:Casa . 3.762 70 Capital 300.000Imprumuturi pe emanet 422.340 Ministerul de finance C-t. de vè'rsateeênt . . 192.300

bilete la ordin 790 Judetul Ilfov 96.125Mobilier 1.545 30 Contracte negoc,ate 121.030Banca nationala, 7.633 95 DolAn4i si beneficil diverse 20.554 79Actiuni vèrsáminte 288.425 Diverse compturi creditóre. 4.710 99Cheltueli generale 10.223 78

__ .Total . . 734.720 73 Total . . .

_ ... ,.. _ 734.720 72minis ra or, D. AntOflsactL

Lista de persönele earl, conform art. 7 dinlegea organica a camerilor de comercin, aildreptul de eligibill pe anal 1883 la camerade comercin a circumscriptieI a IV-a cu re-ledinta In Ploesci.

Judetul PrahovaDomnii Catalinu Paraschivesen, Dutu

R. Pantu, Dragomir Steriu, GheorgheNicolescu, Gheorghe Constantinescu,Barbu Gheorghe, Ghitá Nicolafi, Gheor-ghe G. Isvoranu, Gheorghe Nan, Ha-ralambie StAnescu, Hristaohe Iencin-lescu, Hagi Ivan Pilis, Hagi IvanGheorghiu. I. Nicolescu, Ivanciu Ne-delcovici, Ionita Dinescu, Matache Ni-colau, Matache Steriu, Nicolae Stoi-cescu, Panait Boiciu, Nitá Mihaiu (Chi-lipir), Petre Chiritescu, Petre loan, Pa-riait The Jecu, stefan Scarrátescu,Teodor G. Rainof, Tache Minculescu,Ghiti Rádulescu, Dimitrie V. Grozovici,Vasile Gheorghiu, Alecu Stánescu, BicaGrozescu, Bann Dinescu, C. S. Oprescu,Dumitrache H. P. Nanu tilieru, Gheor-ghe Georgescu, Hagi Alexe Alexiu,Hagi Nitá Baicoianu, Temelie Dinescu,Vasile Georgescu, Gogu Radulescu,Ghitá lonescu, Petrache Constantinescu,§tefan Eofcescu, Teodor loan, Dimi-trie Sfetescu, Panait Tánescu, AlecuGheorgiu, I. C. Popp, Costache Cons-tantinescu, Anastase Dumitru, Radu-can Velicu, Tonicá Albulescu, CostacheFoisoreanu, stefan Atanasin, TudoricAParapeanu, Pandele Nevulescu. NicuNicolescn, G. Carjan, Dimitrie Grozo-

Nicolae D. Barascu, MihaIacheDumitrescu, Tudorache Tonescu, Gheor-ghe Radovici, Ioan N. Radovici, Pe-trache Brátinu, Constantin P. Pantu,Nache I. Nacovici, Nicolae Gheorghiu,V. Ridulescu, T. Minculescu, loan Lá-zárescu, Dut a P. Pantu, Constantin Ion,Tache Raiciulescu. Stanciu Stanescu,I. T. Btlicoianu, Nita, Manu, DimitrieHernea, Paná Coman, Raiciu P. Gra-blef, Gheorghe Sfetescu, Matache Ni-colau, Nicolae Petrescu, lonitá Zamfi-rescu, Panait Gheorgiu, Gheorghe Vi-sarion, Nicolae Gheorghiu, Ilie Mincu,

ecre ar- comp a , . LLagau.

G. N. Da osescu, Ghitá Cioráneanu,Nae Pârvulescu, Stelian Dimitrescu,Dimitrie Radulescu, Nástase Dimi-trescu, Mihaiù Iordaehe, Alecu Pe-nescu, Ion Pancu, Ghita Badulescu,Dimitrie Zaharescu, Stoica Iancu, Cos-tache Vasilescu, Hristea Stánescu, gte-fan Irimescu, §tefan Nicolau, MataeheMateescu, Ion §tefan, Ráducanu Po-pescu, Radu Mihálescu, Diamandi G.Dimitrescu, Ilie Sava. Dimitrie I. Pa-rapeanu, Dimitrache Gheorghiu, IoanI. Machedon, Dumitrache Stoian. Mi-hail C. Scondrea. Paraschiv N. Solo-monescu, Achil Georgescu, Nae Tei-eanu. Ionitá Driigulinescu, GheorgheDumitru, Alecu Zamfirescu, NicolaeAmira, Gheorghe Petrescu, Stan Dra-gomirescu, Hristache Gheorghe, An-drei Anastase, Sotir Ioan, Andrei Bo-rhnescu, Mihalea Gheorghescu, Gheor-ghe Cucu Ploscaru, Ghitá Vasilescu,Dimitrie D. Hariton. Ionitá Enache,§tefan Enciulescu, Vasilache Iónide,Cánutá Ionescu, Mihalache Protopo-pescu, Constantin Teodorescu, Cons-tantin I. Sicriteanu, V. Drágoescu,Ghita I. Gojganu, Lambru Costache,Mihaiú Vasilescu, Gheorghe Ioan, Alec-sandru Popescu, Costache I. Badea, An-ton Ionescu, Gheorghe Ion, Ion Scor-teanu, Ion D. Stáncescu, Ilie §tefa-nescu, Vasile D. Nicolail, Ghita Io-nescu, Ionitá R. Rusu, Diamandi Ni-colescu, Panait Nicolau, Ion Bucuranu;Lambru Coconea, Ionitá Ion, VasileMazuga, Dumitru Popescu, Mihail Fi-limon, Vasile Davidescu, Mihail P. Za-goritz, Iancu Gogálniceanu, MihalachePanaitescu, Spiridon Cornea, StelianLázarescu, Nicolae Baclicu, Ioan Cons-tantinescu, Hristu Cantilie, EnachePancu, Ion Carigdi, Costicá A. Filitis,Anastase B. Petrescu, Stoica Ionescu,Ion Badulescu, G. Badulescu, LazárConstantinescu, Spirea Atanasiu, Cos-tache Fotescu, Gheorghe Mateescu, Ni-colae Predescn, Spirache lama, Pe-trache Leca, Vasile Mehedinteanu, GhitaConstantinescu, Ghitá §tefanescu, Cos-

tacheUrlateanu,Ghica Mateescu, Gheor-ghe Constantinescu, Nicolae Neagu,Gheorghe Márgáritescu, Grigore Du-mitru Neagn, Alecu Stavridi, IonitáVasilescu, Nitá Valsan, Ion Marin Co-sáreanu, Iorgu Dobrogeanu, CostacheTeodorescu, Alecu Dobrescu, IancuBárbulescu, Dumitrache Ionescu, IonitáDinescu, Costache Fotescu, Costi Ge-noiu, Costache §tefânescu. Nae Stá-tescu, Nita Stätescu, Nita' Anghelescu,Ton Morsescu, Ghità Dinescu, AndreiGheorghin, Niá Rádulescu, Moise Rédulescu, Petre Ulvineauu, Bueur Sávu-lesen, A. V. Antonescu, Ion Dobreseu,Iorgu Ionescu, Dutu Albuletu, NicolaeSchender, Nicolae Dumitru, DumitruIon, Nip, Enáchescu, Torgn Zanescu,Ion Mihâescu, Ghitá G. Marcovescu,Loan Homorâceann, Paraschiv VIAdoin,Nedelcu Gheorghe Muntearu, AlectiNegulescu, Hristache D. Miclescu. TomaMiMescu, Enache Rádulescu, Gheor-ghe Alexiu, Gheorghe Heroiu, NicuPopescu, Nógu Bádiceanu, Stoica De-limotu, Iancu Cereeanu, Grigore So-rescu, Voicu Enache, Anastasia Vasi-lescu, Filip Sterie, Ioan Ionescu, Nieá,Negulescu, Zevedein Georgescu, Pe-trache Ionitescu, Costache Ivanescu,Nedelcu Ionitescu, Sterie Ghiteanu,Nicolae Nicolescu, Costache Moldo-veanu, Ioan T. Popescu, Lambru Chir-culescu, Dumitrache Rádulescu, GhitáG. Alexin, Dimitrie Pacoreténu, Ma-tache Trestioreanu, Alexe A vrigeanu,Dntu Pitis, Drimitrache Ion, GheorgheGologanu, Ghitá Tudor Stánciulescu,Ion Ionescu, Nuta Sorescu, Panait Io-nescu, Paná Din-u Pii, Staicu I. Ange-lesen, Spirea N. Tudor, Vasile D. LA-zaroiu, Costache Miulescu, Alecu Ne-goitescu, Dimitrie §tefänescu, GhitaIstriitescu, Ghità Dobrescu, Iancu Teo-dorescu, Ioan Georgescu, Ion Moldo-veanu, Istrate Sóre, Nicolae Pande-lescu, Nicolae Anastasescu, Nita Istra-tescu, ita Miulescu, Nicolae Grigore,Vasile Iacovu, Istrate Negulescu, Ma-rin Ionescu, Ioan Radovici, pumitmu,

1730 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 15 (27) Iulie 1883

che Bordenache, Ionitá Paraschiva,Irimia I. Cojocaru, Cap. I. CojocariaPetre Zagorita, PandeleVulpescu, Apos-tol Mänes-u, Panait D. Cantilie, Pe-trache C. Schimanu, Grigore Ion, Ni-colae Gheorghiu, Badita Popescu, IonMarinescu, Bánica Gogalniceanu, GhitaZ. Nicolau.

Judetul DA,mbovita.Domnil Anghel Ridulescu, Andrei

Lixandrescu , Andrei N. Pantofaru,Barbu Coco§, Minicar, Enache, CosteaParvu, Costache 0.e,etoiu, Cost. I. Por-tea, Costea J. Capitana, Costache RA-dnlescu, Costache Modolea, CostacheMateescu, Cunst. Nicolaescu, Cos-tache Itadulescu, Costache Statescu,Chirita Constantinescu, Costaehe La-zarescu, Cristea Toma, Dina Rizescu,Damara VoiCila, Dumitru Nicolaescu,Dumitru I. Pescara, Dinica Dimitrescu,Dumitru Stelian, Damara C. Cojo-caru, Dumitru Constantinescu, Du-mitru Teodorescu, Dumitru Tanasescu,Dinca erbanesede, Dobre Tudor, 4idar,Ghita Carstea Hogea, Ghita N. Boian-gita Gheorghe Lungeanu, GheorgheVlajaga, Gh;tra C. Madman, GeorgeBárbulescu, Ghitá Ionescu, ba,rbier,Grigore Tomescu, Gheorghe VoicuCaldarapnu, Glitt Grigorescu, Gheor-ghe Dinescu, brapvén, George Geor-ghescu, Ghita Cost. Daraile, Grigore

.lonescu, George uost. uojocaru, brlaltaSterie Dulgheru, Gheorghe Radu-lescu , Gheorghe Tatarascu, Gheor-ghe Darnescu, Hristache I. Ghiti,Ilristache Constantinescu,Ilie Zugravu,Ionita Dina Aprodu, Ionitá Simion Cu-rerariu , Iondta Stanescu IVIeraru, IonGalin Boiangita Ion N. Ungureanu, IonR. Giambap, Ionita Ionescu Cismaru,Hristache Petrovici, Ionita Antoniu,Ilie lonescu, Iancu Costea Lambru, IonAndreescu, Iancu Georgescu, Ionita I.Luturuga, Iancu T. Neamtu, Ion Lip,Ilie Hagi Dudea, Ionita Sterie Boian-

Ionita Cost. Tabacu, Lixandru T.Mingiat, Nicolae §tefan Boloviineanu,Nae Dudea, Nica Tudoracescu, NaeTudorescu Mihalcea, Nieolae Nedelcu,Nicolae L Zidaru, Pavel Anghelescu,Petro Popleanu , Petrache GheorghiuPantofaru, Paraschiva I. Vancea, Pe-trache Popescu, Parvu Mihaescu, Ra-ducanu Florea, Raducanu I. Branduse,Raducanu G. Bobescu, Raducanu G.Mean , Radu Sandulescu, RaducanuNicolaescu, Stancu Boiangiu, StefanTudoracescu Bléu , Sima Stancu Bo-iangiu, Scarlet Popescu, Stan Moscu,Stan Barba Pescara, Stoica Ion Bir-jaru, tefan C. Daraila, §tefan Constan-tinescu Macelaru, Sache Istrate, TacheDimitrescu, Tanase Tudor Pescara, Tu-dor Mihaescu Tipograf, Toma Dimitriu,

Tache Popescu, Tudorache Predescu,Vasile Dudescu, Vasile Angelescu, Va.sile Dumitrescu , Vasile Mihailescu,Vasile Dimovici , Vasile Gheorghiu,Vasile Andronache, Vasile N. RustaLixandru Stinescu, Lixandru G. Bor-tea, Lazar Lazaresci , lama Mihaescu,Ionita Enachescu , Matache I Rosa,Manole D. Coman, Matache Mocoiu,Merin Ionescu Cistraru, Mihaia Sotir,Mihaia §erbanescu, Mihaiù Popescu,Mihada Isaia Ghisa, Mateia T. Tabacu,Mihalache Predescu, Mihalache Andre-nescu, Nita Dragomir Ciuciu , NitaMoldovanu, Nae I olovaneanu , Naeforge Pescaru, Nicá N. Pescaru, Nità.Gheorghiu Pantofaru, Nita Voinescu,Nita Garbacia, Nita Costescu, NaeGheorghiu , Nae C. Darailá, Nae Tu-dorescu Mihalcea, Nae N. Gheorghiu,Nita Staniade, Coneeantin Dumitreseu,Geta Nitescu, losef Diaconescu, IonPreotu Merin, Gr. ( . Gavrilescu, Mar-tica Mateiti, Tänase Popescu, Ion Con-stantinescu, Costache Ivanescu, Dumi-trache I. Pascu, St n Mihaia, Hrista-che Carstea, Constantin lonescu, Du-mitru I. Costea , Dumitru Ionescu,Gheorghe Pr. Chirita, Ion Neagoe, IonIlinca M. Geanta, Io dache Manole, IonSovarescu Iancu Craciunesm, MarinTanase, Mihada Steriade, Merin Dobre,Nita, Petreseta Petre Nedelcu, VasileValcu, Iancu cu, Petrache Nieo-lau, simion Haeorghe, Nicolaep. a te,

nGrigore, Ion Stenescu, IonitaConstantin Chiru, Vasile Chelcea, Pa-ull Stan Osiacu , Anghel Manea, An-ghel Andrei, Nam Gheorghin, CarsteaBerbulescu, Anghel Esarcu, Stoica er-banescu, Damara erban, Ion G. Mo-caita, Radu G. Mocaita, Costache Bo-ranescu, Sóre Andrei Carstina, StanMocanu, Toma Gheorghe Ghita An-ghel, Marcie Patna, Preotu Chiru Pares-chivescu, Ion Dobreseu, Damitru Anca,Ionita Carstea, Nita Tigara, Nicolae R.Ciucta, Colonel tefan Fielcoianu, AlecuUliescu, Ion Olteanu, Marin Sóre Grecu,Filip Constantinescu, Dragtitu Stan,Ion Petre , Mateiù Patin, Nicolae Po-pescu, Dina Thatoiú, Marcie Iordache,Tanase Carabulea, Cârstea Atanase, Zharia Constantin, Vasile Dumitru Bu-cur Nita, Iorgu Popescu, Filip Nico-

Dumitru Nicolae, Dumitru Vintila,Ionita Vasile, Lepadatu Chivu, NtitaIon Vlad, Stancti tefan, Dinu Ratea,Nae Gheorghiu,Preotu Ilie Dinu, RaduFlorea, Samuel Ergas, Avram Ergas,Duta Neacp, Stanciu Badea, Ion Opro-iu, Ion Vasilescu, Petre Herascut, Pe-tre Dogaru, Carstea Alexe, DamaraNicolescu, Ionita Marin, Mihalache 0-prea, Constantin G. Cosma, Dragutasin Driguta, Ion Bardesin, Nita, Dia-conu, Rabe Preda, Stan R. Nestor,

Scarlet Constantin, Radu Arsenie, te-fan Neacp, Merin Popa Istrate, MarinBranzaru, Nicolae Iordache, Preotu IonDanoiu,Ion N. Cata.noite, Cristache Stan,Gheorghe Sava, Ghsorghe Popa Du-tnitru, Ionita M. Mandrican, Ion M-enu, Ionita Lita, Nita Nistor, SóreIliescu , Andrei Stoica , Dina Stan,Gheorghe N. Bazoiu, Ivapu Stan, Ma-rin Pope Sóre, Sóre G. Marmite, Costa-che Popescu, Ghinea Grigorescu.

Lisa de comercianti i industria0.1 oe, con-form art. 6 din legea oamerilor de comeroiil, aildreptul de alegitor pe anul 1883 la camera decomerci6 a circumsoriptiel a IV-a ou reqedintain Ploegot

Judetul Prahova.Oraptl Placed.

Domnif G. Nicolescu, I. Nicolescu,Const. Vasilescu, N. D. Iliescu, Ca-talin Pbraschivescu, C. Constantineson,V. Gheorghiu pielar, Tánase Gheorghiu,Teodor Rainof, I. I. Gheorghiu, Gr.Nedelcovicia, Coast. Pantazi, I. D. Sto-enescu, Nita Paraschivescu, Spirea T.Protopopescu, I. Namulescu, StefanNiculescu, V. Gheorghiu , Petre loan,Gita Nicolescu, G. G. Isvoreanu, Di-rnitrie Protopopescu, G. S. Dobrescu,Haralambie Stanescu, Nicolas Stoiceseu,Bica, Grozescu, Barba Gheorghin, Ni-colae Gheorghiu, Stan I. Corlatescu,Teodor Ionita, Cristache Enciulescu,G. I. Stroiescu, G. Hagi Piti§I, CosteaOprescu, Data R. Pantu, Stefan Ghe-orghiu, Data Sulica, N. Ionescu, Di-mitrie Popescu, I. Parvulescu, NicolaeGheorghiu, Gheorghe Nicolae, Drago-mir Sterin, C. Gheorgescu, Dina Du-mitru, Ion Marin, Paicin N. Grablef,Pavel P. Pantu , loan R. Golorran,Delta P. Pantu , Constantin Ioan:Ta-che Raiciulescu, Ghit Radulescu, Pa-nait Hagi Gecu, Panait Boicia, Nico-comae Ghermanescu, Matache NicolaA,Petre :Chitulescu, Stefan Jilescu, D.H. P. N. Ulieru, Vasile P. Ulieru, Ma-tache Steriu, Costea H. Petre, VasileTeodor, loan Negulescu, loan Petrescu,Petre Ionescu, Costea Savu, Const. Ni-colaA, Christu Stefanov, Dumitru Con-stantin, hie loan Simigiu, Vasile Io-nescu, Cristea Stoianovici, Ivanciu D.Dimitriu, Hagi loan Gheorghiu, C.Popescu Marchitanu, Marin Toniescu,Ioan Gheorghiu, Teodor Simion, An-ton Dumitru, Teodor Dimitrescu, Const.Teodor, Nae N. Soholescu , TeodorParaschivescu, G. Grigorescu, Stanch'Stanescu Alecu Popescu, Petre Domi-trescu, hie Gheorghescu Ionita Da,-nescu, Moiee Radulescu, liagi Ion Pi-ti1i , Gheorghe Gheorghescu , Coast.1onescu Brapvénu, Vasile StefanescaTemelie Dinescu, G. Constantinescu'G. St. Popescu, Aughel Paraschivescer

15 (27) Inhe 1883 MONITOIWL OFICIAL AL 110MANIEI 1731

Ioan Petroviciu, Alecu Damitru, llris-tache Tocescu, Ionitä Boncescu, Dimi-trie Chiriac , Ghiti Ciocache loan

StoiceNicolescu, Gheorghe Sfe-tescu, Petre fordanescu, V. Gheorghes-cu, D. Sfetescu, Nicolae Petrescu, I.D. Ilristescu, Ion Zamfirescu, NicolaeGheorghin, Mihalache Ra,clulescu, Pa-nait Gheorghiu, Panait Tanescu, Ivan-cin Nicolau, Procopie Negulescu, An-dreia Tanilaescu, Bacur Iosef, MihailParvan, G. Dumitru Carcaletu, Grigo-re Constantinescu, Tudor Stan, G Vi-sarion, Nicolae I. Bratescu, C. I. Cris-tescu, Tache Constantinescu, GrigoreIón, Nicolae Gheorghiu, Const. Mari-nescu, Nae Nicodinescu, Ionita Gheor-ghiu, Nae Emanoil, Nae, Mihalescu,Matache Teodorescu, Dima §tefanescu,Pandele Vasilovicia, Gheorghe Dimi-trescu, Toma Cristescu, Iamandi Dimi-tresett, Ghita Nicolau, Petre Ion, Ilie

Ilie §tefänescu, G. N. Drosescu,Alecu Gheorghiu, lonita Stamate, Grhi-ta Negulescu, Dina", Calota, Nae Pe-treanu, Mthail Ioneacu, C. A. Asano-polu, Constantin G. Tiwa, Pavel Chi-riac, Const. Gheorganu, Dumitru Vied,Teodor Vlad, Ilie Stan Vlad, StanVlad, Costache Pistol, Ghita Sanduies-cu, Ghita Cismaru, Mihaia Nedelcu,Nita Stanciu, miicelaru, Nita Mitu, Tu-dor Radulescu, Mihaia §tefanescu, Lu-ca Zehareanu, Ionita Oprea Giambapt,Dernitan Dina. Voien Srafan. NicolaeVasile, Constantin Dragomir, Stan Va-sile, Constantin Negoita, Rada Dami-tru, Vasile Gheorghe, Nicolae Moise,Arghir Teodor, Ilie Stan, Ioniti Ste-fan, Nita Menu, Dimitrie Hernea, NaeManolescu, Stolen Stoenescu , PetrePantazi, Nava Toma, Vasile Stoian,Coman Pana, Neagu Vaagatu, GhitaPopescu, Costache Gogolniceanu, §te-fan Vasile, Gheorghe Pop, TudoricaDumitrescu, Cristodor Constantin, IónVarga , Ferdinand Siborowschi , Tu-dorica, Parapeanu, RaducanuIon Alloulesca, Josef Nicolae, Dumi-trache Nicolae , Nicolae G. Bubea ,G. Marinescu , Gh. T. Gheorghiu ,Nicclaejttanescu, Dumitru Dumitre-scu, Gneorghe Naum, Marin Mihaiti,Costache Gheorghe, Anastase Dumi-tru, Nicolae Itadulescu, Costache Sto-ian, Costache Dobrogeanu, Ionita Gri-gorescu, Aleca Ion, Costache Constan-tinescu, §tefan Iofcescu, Pandele Ne-gulescu, Nicu Niculescu, Trandafir Ion,Nicolae D. Birascu, Mihalache Dimi-trescu, Tudorache Ionescu, Ghita Io-nescu, Nache Pantazi, Raducana V.Porumboiu, Damara G. Motoin, Du-mitru Cosmescu, Constantin Ioanide,Ión N. Radoviciu, Gheorghe Ticopolu,Simion Dumitrescu, Alexe Gheorghiu,Constantin Trandafiride, Ghita Nico-

lescu, Gheorghe Vasilin, Damitru Tan-coviciu, Iorgu Pantelimonescu, NaeGheorghescu, Dumitru Lovin, §tefanGheorghiu, Nicolae Ionescu, PetracheBratio, Gheorghe EI ache, Tache Mi-haescu, Costache Popescu, hum Bar-san, Constantin P. Pantu, GheorgheConstantinescu, Teodor Dimitrescu, Pe-trache Constantinescu, Ion Panait.

Plasa Cdinpuhcf.

Domnii Mihaia Iordache, Tudor Pa-nait, Mihail Atanasiu, Ion I. Mache-don, Nae Parvulesce, Petrache Matee-scu, Nicu Badulescu, §tefan Nicolau,Ilie Sava, Dimitrie I arepeanu, Ion D.Anghelescu, Colonel Iacovache Laho-vari, Gherasie Paaino, Damara Bi-dulescu, Gheorghe Eta dovici, Ghita Cio-raneanu, D. Zaharesci , §tefan Irimescu,Iorgu I. Anghelescu, Aleca Penescu,Paraschiv Patna, Radu Mihalescu, Cris-tache Stanescu, Nicclae Gheorghescu,Constantin Vasilescu, Toma Badulesco,Emanoil C. Ispirescu , Al. C. Parvulescu,Nicolas Popescu, Nicolae Velicu.

Plasa Tá

Domnii Ion Cotiercdenachis, Nicolae PaChelärescu. Alecu Rtmitrescu, Vasile Banle, Nicolae Stancin, Ifan P. Bratu, Tudor

ggoru.

ki, Dumitru Bog-naitescu, Albu I.seneu, Vasile Di-

u, Nicolae Vasi-eta Ionescu, §te-Niculescu, Gri-

gore Darascu, aiita idulescu, Panait_

D. Cantilie, Bánicá Gogalniceanu, Me-rin Ion.

Plasa Filipesci.Domnil Spiridon Nicolescu, Ghita

Lázarescu, Nita Cratoiu, Vasile D. Ni-colau, §tefan lonescu, Diamandi Nico-lesen, Preotu Andrei Baciescu, AndreiBaleandra, Dumitru Popescu, Nita Io-nescu, Ghita. Minculescu Tóder StanRoau, Nicolae Coraan, Mihalache P.Zagorit , Dumitru Statescu , MihailFilimon, Vasile Davidescu, Ion Voicu,Mihalache Panaitescu, Radu Talapi,Ion Bucureanu, Constantin Badulescu,§tefan Nicolau.

Plaita Prahova.Domnif §tefan Nicolescu, Moise Das-

calu, Bucur Savulescu, G. Gr. Canta-casino, Gheorghe Botescu, Niti Ma-nolescu, Nicolae Popescu, Nita Stane-scu, Alecu Dobrescu, Vasile Ionescu,Costache Teodorescu, Ghita Dinescu,Vasile Marinescu, Anghel Stoianovici,Costea Grozea, Grigore Nicolae, Cris-tea Vladescu, Gheorghe Radian, Cos-tache Fotescu , Gheorghe Tomoviu,Ion I. Zugravu, G. Ionescu, Cost.Ghenoin, Nicolae Petrescu, G. Doga-rescu.

Plaiul Teleajenu.Domnil Matache Panculescu, Vivan

Tudor, Dumitru Maaculescu, Dutilancu Teodorescu, Toma Criciun,

Tache T. Moldoveana, Andrei Marcu-lescu, Gheorghe Sorescu, Petre Marcu,Nedelcu Munteanu, Ale( u Negulescu,Nicolae A. Panait, Nicolae N. Popa,Naum Papazol, Constantin niarinache,Istrate Negulescu, Nita Danescu, StanOgretineanu, Ioniti Popescu , IancuStoianu, Costache Moldoveanu, Costa-che Ion, Nita Ionita Neaceiu, LambruChirculescu, Moise G. Alexe , RaduCiocinelu Negoita Niculae, Nae Po-pescu, Gheorghe Sorescu.

.Plasa Podgoria.

Domnii Ghica I. Condu, CostattinNasopolu, Nicolae Moise, Constantin1. Filitis, Nicolae Carianopol, Anasta-se B. Petrescu, Grigore Dumitru Ne-gu, Nicolae Neagu, Nicolae I. Croitoru,Vasile Iliescu, Dumitru Tudor, Ghita,Nicolau, Ivanciu M. Sapunar, G. Mar-airitescu, Costache Urlateanu, Nico-lae Grigorescu , Costache Cristescu ,Cristea Damitru, Luis I. Albert, Se-rafim Ioniti , Trandafir Negulescu ,Dumitru Gheorghe Papa, §tefan Ga-vrilescu, Nicolae Predescu, Ion Con-stantinescu, C. Constantinescu, Ion Ni-colae, Petre Ion, Dumitru Ion StanPetre §tefiineseu.

Plasa Cricovu.

Domnii Andrei Anastasia, CristacheGheorghe, Ion Grigore Mirescu, Apos-tol Zaharulea, Coustantin Enache, A-chil Georgescu, Dumitru S. Crieatu,Diarnandi G. Dimitrescu, Mihalea Ghe-orghiu, Constantin Mirzea, DumitruCiocan, Gheorghe Cacti Ploscaru, Mi-hail C. Scondrea , Constaatin Hie ,Gheorghe Petrescu, N. Amira, Dimi-tre D. Hariton, Ghiti Vasilescu, IaneGheralimatu , Ioniá Drigulinescu ,Stroe Radu, Iamandi Dumitru, DutuZahariadis, §tefan Enculescu, CosticaI. Popescu, Anton Belgu, C..nuta Io-nescu, Mihain Vasilescu, Matei Dobro-vial, I. Hristodorescu, Nicolae Zaha-riadis, Vasile Dragescu.

Judettil DAmbovitaOragul Tergovigtei.

DomniI Alecti Predoiu, Costica Pe-trescu, Chiriti Riduleanu, Cernat Vla-descu, Ionita B. Ion, George Irimia,Ghita Potlogeanu, Ghita Constantine-scu, Ghita I. Tabacu, Ghita Gavrile-sou, Ion Nicolaide, Iancu Tadorichescu,Ionita Anghelescu, Ionitá Stamatin,Ilie Vitaman, Niti Petrescu Cosma,Petrica Petrescu, Riducanu Stinesen,§tefan Panaitescu, Sache Georgescu,

1732 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIET 15 (27) Ellie 1888

Tanase Dumitru, Tache Nicolescu, Mi-halache Petrescu, Marin Ivanescu.

Plaiul Ia lornifa.Domnif Ion Pops Nicolae, Iosef G.

Popescu, Iosef Ditescu, Ion NegutuYaryan Ditescil , Marin Angheleseu,Vasile Stoics Bozea, Nicolae Disco-nescu, Ion Radu Marinescu, L5n Va-sileseu, Toma Diaconescu, Ion V. BA-llisescu, Ion Grigorescu, Ion Zoiade,Scarlet Mihaeseu, Ghita Popescu, IónDima, Serghie Doborescu, TimofteiuDobrescu, Mihalache Dobreseu . IonEn5chescu, MOO St5neseu, Ion SArbu,Ionita. Marin, Nita, Marin, Ilie Pope-sea, Ghita Iordache, Stan Petre Mor-toiu, Iacov Popescu, Banu N. Popescu.

Plasa Cobia.Domnii Stan Mihaï, Hristache Car-

stea, Constantin Ionescu, Dnmitru I.Costea, Dumitru Ionescu, GheorghePr. Chirità, Ion Neagoe, Ion IlincaM. Geanta, Iordache Manole, Ion $o-varescu. linen Craeinneseu, Marin TA-nase, Mihail Steriadi. Marin Dobre,Nita' Petreseu, Petre Nedelcu, VasileValet], Iancu Vasileseu, Petrache Ni-colan, Simion Hagi Gheorghe. Nico-lae Grigore, Ion Staneseu, Tonita Ma-teI, Constantin Chiru, Vasile Chelcea,Faun Stan Osiacu , Anghel Manea,Anghel GrIleorghiu, Car-stea BArbuleseu, Anghel Eeareu, Stoi-cs Dumitru erban, TonGheorghe Mocut5, Radu Gheorghe Mo-caita, Costache Boránescu, Sdre An-drei CArstina, Stan Mocanu, TomaGheorghe, Ghiti Anghel, Marcu Pan5Preotu Chirp Parasebivescu, Ion Do-brescu, Dumitru Anca. Ionita Carstea,Nita Tigara, Nicolae R. Ciuc5. Colo-nel stefan Falcoianu. Alecu Ulieseu,Ion Olteanu, Marin Sóre Green, FilipConstantinescu, Dragutu Stan, Ion Pe-tre, Costache Diaconescu, Iosif Ion,Ion Pencu, Matel PAun, Nicolae Po-pescu, Dina Butoin, Marcu Iordache,Tanase Carabulea, CArstea Atanase,Zaharia Constantin, VasileBucur Nita, Iorgu Popescu, Filip Ni-colae, Dumitru Meld, Dumitru Vin-tila, Ionit5 Vasile, Lepadatu Chivu,Nita Ion Vlad, Stanciu $tefan, DinuRates Nae Gheorghia, Freotul IlieDina:Radii Flórea, Samuel Ergos, A-vram Ergos. Duta Neacsiu, StanciuBaden, Ion Oproiu, Ion Vasilescu, Pe-tre Heröseu, Petre Dogaru, CarsteaAlexe , Dimitrie Nieolaeseu , IonitaMarin, Mihalaehe Oprea, Constantin G.Cosma, Dr5gutu Sin Dragutu, IonBardesiu, Nita, Diaconu, Radu Preda,Stan R. Nistor, Searlat Constantin,Rada Arsenie, §tefan Neacsiu, MarinPops Istrate, Marin Branzaru, Nicolae

Iordache, Preotul Ion Dunoin, SóreN. CatAnoiu. Cristache Stan, Gbeor-ghe Sava, Gheorghe Popa Dumitru,Ionita M. Mandriran, Ion Iliesen, Io-nita Lit5. Nita Nistor, S&P lliescu,Andrei Stoics, Dinn Stan. GheorgheN. B5zoin, Tvasen Stan, Marin PopaSóre, Sóre Gheorghe MArsiu.

Plasa Dealu.

Domnii Gnta Nitescu, Dinu Nico-lac, Mihalache Conran, Costache Po-peseu, Gheorghe Mocann, Ghinra GriIgorescu. Serban Georgescu, Martic-Meta, Mihalache Insifeseu, Taney e!

Teoriorescu, Grigore G. Gavrileecu. Ni.tA Popescu, TAnase Popescu, Ion Con-stantineeen, Ionita Sandulescu. Con-stantin Popescu, Preotu lanco. Gheor-.ghe A vramesen . Costarhe Ivanescu,Stan Tudor, Dumitru I. Pasco, Co-man Banic5 Ionità Prejbeann,Nicolae Gheorghe, Duman] Ionescu,§tefan Dino.

PlasaDomnii Eneehe MateT, Matei Vasile,

Marin Cflin, Nirolae Velea, Nan Pre-desen. Nicolae Costache, Iosef Botea-nn, Gheorghe Mate)", Anton Zenide,Nae Zenide. Costea Spiru, AlecsandruIoanovici, Nicolae Popescu, Spiru Ni-eolau, A vram Moise, Avram David,Tvanciu Zaharia , Petre Lurtin IonNicol ne, Endo Andrei, Marin Stan,Nae Ghit5, Ionià Stsnciu, Torgn Gu-se, C. AvrAmeseu, Stavaraehe Mincu-leseu, Maria Harizu, Nicolae Gheor-ghe, Nieolae Gheorghe, Apostol Nico-lesen. Ghita A lexe, Gheorghe Anghel,Ilie Ilieseu, Mihalache Toneseu. Vasi-le Minculeseu, Stan Iordache, NicolaeTonescu, Voicu CAlin, Radu Ionita,Enache Popescu, Barba Voicu, Dumi-tru Stan , Nae T. Rucareanu , IonStanculescu, Iorgu Dumitrescu.

ANUNCIURI MINISTERI A LE

MINISTERIJL DE INTERNE

Directia general& a telegrafelor§i postelor.

Se publica spre generala cunoscintaea in 4ioa de 8 (20) August 1883,orele 2-4 p. m. , se va tine li-citatiune In cabinetul directorelui ge-neral al telegrafelor si postelor, pen-tru aprovisionarea a 20.000 rolouri dechârtie bande pentru aparatul receptorMors, cu urmAtórele conditiuni :

Licitatia se va face prin oferte si-gilate i concurentii, pentru a putea fiadmisi la licitatie, vor trebui sa depuna

o cautiune provisorie de 300 lel tnnumerar saA efecte de ale Statului.

Imediat dupa aprobarea licitatiei dedomnu ministru de interne, adjudeca-tarul va depune o cautiune definitivade 20 la suta din pretul total resat-tat la licitatie.

Supra-oferte nu se primesc.Rolourile de chartie banda ce se vor

furnisa de antreprenor vor trebui sä fiede calitatea, dimensiile i greutatea ro-loului de chârtie banda model al direc-tiuneI ce se va avea In vedere la licita-tie si iscalit de adjudecatar imediat,dupa Inchiderea licitatiei.

Rolourile de chartie banda vor tre-bui predate de antreprenor la depositulcentral al directiunei, In termen de 2luni de la data contractului.

Verificarea i receptiunea rolourilorde chartie banda, aduse de antreprenorla depositul central, se va face de co-misiunea insarcinata de directiune euprimirea materialurilor.

In cas cared s'ar constata de comiesiune, prin proces-verbal, ea rolourilrde chfirtie banda depuse de antrepreno-nu Intrunese tóte conditiunile modelu-lui directiunei, iscalit de antreprenor,furnitura se va respinge, i tn atare cascautiunea depusa de antreprenor se vaopri de direetiune care va beneficia deea, fara ea pentru acésta sa fie nevoe desomatiune prealabila, judecata, aid pu-nere In Intarziere.

Plata rolourilor de chârtie banda, a-dose i primite de directiune, se va faceprin mandat asupra tesaurului public,pe baza procesului-verbal Ineheiat decomisiunea Insareinata cu verificareafurniturei.

Taxele de timbru, turegistrare, vamiveri-ce alte taxe ar comporta natura

furniturei vor fi in comptul antrepreno-rul

Daca In cursul analui directiunea vamat avea necesitate de asemenea rolouride chartie banda, antreprenorul va fiobligat sA predea ori-ce cantitati i s'arcere de directiune prin comanda osebitacu acelasi pret i conditiuni ca li4en-tru furnitura prevèduta mai sus.

Licitatia nu va fi valabila de cat dupace mai ânteiú va fi obtinut aprobareadomnuluI ministru de interne. Antre-prenorul este obligat sa se informezede la directiune despre aprobare, ca-noseAnd ea daca in termen de 10 4ile,de la data aprobarel nu se va presentapentru incheiarea contractului cuvenit,cautiunea provisorie depusa de adjude-catar va ròmânea folosul directinneifara somatiune prealabila, fArà jude-eatá, niel punere In intârziere.

In cas cand antreprenorul nu va In-deplini tóte conditiunile de mai sus, cese vor stipula prin contract, In atare

MO4ITORt1L OFICIAt AL ROMANfti 13g

ce va fi obtinut aprobarea domnulniministru de intern(

Antreprenorul este obligat a se in-forma la directiune despre aprobarealieitatiunel, eunos, ênd dà daca In ter-men de 10 Vile de la aprobare, antre-prenorul nu se va fi presentat pentruincheierea contractului cuvenit , cau-tiunea depusa va rémâne In folosul di-rectiuneI, fárá somatiune, fárá judecatanici punere In intarViere.

No. 21.920. 2 1883 , Iulie 8.

-Se publid, spre cunoscinta generala&A In 4ioa de 10 (22) August 1883, incabinetul directorulul general, se va tinelicitatie pentru da rea in intreprinderea vápsire1 din not a cutiilor i burdu-felor de scrisori ale oficiului postalcentral, in numér de 200.

Licitatia se va tine prin oferte si-gilate , §i concurentii spre a putea fiadmiii la licitatie , trebue sá depundo cautiune de 60 lei in nnmerar satefecte garantate d( Stat.

Vapsirea cutillor i burdugelor se vaface mai ânt6id cu un grunt, aloof cuvdpsea cu uleid i In urmá cu lac.Burdtigele se vor vapsi pe partile me-talice , jumétate numérul cu culórealbastra i jumétate cu culóre rogie,gi fie-care pereche va pinta un nu-mér cu cifre arabice ce i se va indicade domnu diriginte al oficiului postalcentral.

In ceea-ce privesee cutiile , ele vortrebui i pe din nduntru vdpsite o sin-gura data cu uleid.

Calitatea vapselei gi töte inscriptin-nile se vor face dupd cutia-model cese va avea In vedere la licitatie; ad-judecatorul va avea sd esecute lucrareagi pe serif de câte 10 -15 cutil cu bur-duple lor, , ce i se vor pune succesivla dispositie de cdtre domnu diriginteal oficiului postal central pana la ter-minarea intregului numér de cutilburd u ge.

Termenul pentru esecutarea intregellucrári se fixézit la 60 Vile de la datacontractului ce se va incheia.

Verificarea cutiilor §i burdutielorvapsite 1i depuse de antreprenor se vaface de comisiunea directiei insircinatácu primirea unor atari lucrari.

In cas când una sad mai multe cutilsad burduge vapsite i depuse la di-rectie de antreprenor, nu vor fi fostintocmal modelului directiei sad ca arpresenta veri-un defect lucrarea se varespinge, &rá ea pentru acésta antre-prenorul sd aibà veri-un drept de des-pagubire, i garantia depusa va rêmânein folosul directiel, fard, somatie, Lirájudecatá gi fard punere In intârtliere,contractul va rémánea de sine resiliat.

Plata lucrului esecutat de antrepre-

(27) tilie

cas cautiunea antreprenorului va re-mine in folosul directinnei, fad soma-tiune prealabila, fárá judecata, nici pU-nere in tntárziere.

No. 12.884. (2) 1883, Innie 20.

Fe publid spre generala cunoscintaca, la 4.ioa de 9 (21) August 1883 , laorele 2-4 post-meridiane , in cabinetuldirectorului general al telegrafelor §ipostelor, se va tine licitatie pentru a-provisionarea cu 8.000 metri sármá dearamá , izolatá in bumbac ceruit , cuurmátórele conditiuni:

Licitatia se va tine prin oferte si-gilate si concurentil, spre a fi admit4i lalicitatie, trebne sà depuná o cautiuneprovisorie de 60 lei in numerar saú e-fecte garantate de Stat.

Con' curentul asupra cárnia se va fiadjudecat furnitura, va depune o can-tiune definitiva de 20 la sutá din pre-tal total resnitat la licitatie.

Sirma va fi de calitatea §i grosimeamodelnlul directiunei , avut in vederela licitatie §i care se póte vedea la di-rectittne inainte de tinerea licitatiunef,In Vilele de lucru.

S Irma model, sigilatá cu sigiliul di-rectiunel , se va investi cu iscalituraadjudecatarului imediat dupe inchiderealicitatiunel.

Sirma trebue predatá de furnisor ladepositul central al direetiunei in ter-men de 60 4i1e de la data contractului.

Verificarea §ti receptinnea sirmel sevs tace de comisiunea insarcinath dedirectiune cu primirea materialurilor.

Mica sirma depusa, de furnisor nu vaIntruni t(Ste conditiunile sirmei model,avnt in vedere la licitatie §i investitcu iscitlitura antreprenorului, furniturava fi respinsil de directiune.

Plata sirmel depus5, de antreprenor§i primità de directiune se va phiti dedirectiune prin mandat asnpra tesau-rulni public pe baza procesului-verbalal comisii de verificare §i receptiune.

Taxele de timbrn, inregistrare, vaindveri-ce alte taxe ar comporta na-

turn furniture! vor fi in comptal an-treprenorului.

Dad, in cursul anului budgetar di-rectiunea va mal avea necesitate deasemeni material , furnisorul va fi o-bligat se. predea ori-ce cantitate i s'arcere de directiune prin comanda in re-gulá, cu acela§i pret §i conditinni cucari se va contracta furnitura de maiEOM

In cas and antreprenorul nu se vaconforma verDsaneia din conditiunilecontractului , cautiunea depusá va ré-mane in folosul directiunei , fad, so-matiune prealabilá, fárá judecata, nicipunere in intfirViere.

Licitatia nu va fi valabilä de cal dupe

Vadraframaximaatiningiwrimma

tor §i primit ca bun de directie, seva face prin mandat asupra tesauruluipublic.

Taxele de timbru , inregistrareveri-ce alte taxe ce ar comporta na-tura antrepriser, vor privi pe antre-prenor.

No. 12.983. 3 1883, Iulie 9.

Dlreetiunea Monitorulut ofleialtipograflel Statulul.

In (lioa de 16 August 1883, la orele 2dupd amia4i, se va tine licitatiune o-ralá in eancelaria acestel directi uni,hotelul erban-Voda., strada SmArdan,pentru vinderea a 4.255 kilogramechârtie maclaturd i registre vechi, cuconditiunile urn:M(5re :

1. Concurentil pentru a fi admi§f lalicitatiune vor depnne o garantie delei 200, in numerar sad efecte garan-tate de Stat.

2. Daca pretul resultat la licitati-une se va aproba de minister, adju-decatarul va vérsa costul mentionateicantitatI de material la casieria gene-rald a judetului Ilfov, In termen de3 4ile de la comunicarea inscrisd ce ise va face de acóstá directinne, iar eurecepisa acelei casierii se va presentapentru a primi prin cântárire espustilmaterial.

3. In cas când adjudecatarul nu vafi urmator, i se va confisca garantiadPpusd In folosul Statulul, fiird soma-tiune, fárá judecatá i &rd., nici o altiformalitate.

No. 1.726. 5 1883, Iulie 12.

Direetia general& a servleiuluisanitar

Postul de medic primar al judetululFdlcid, retribuit din casa judetulul cu350 lei Jéfá i 150 lei diurná pe luná,fiind vacant, se face cnnoscut cá dom-nil doctori in medicina, cari ar dori sitocnpe acel post provisorid pând lafacerea concursului, ad, se adreseze di-rectiunei sanitare.

No. 4.530. 2 1883, Idle 9.

MIN1STERULLUCRARILOR PUBLICE

La 9 August , orele 4 post-meri-diane, se va tine licitatie din not, laministerul lucrdrilor publice gi la pre-fectura judetului Buzát, pentru dareatn Intreprindere a reparatiei poduluide pe apa Slimna.

Valórea lucdrilor este de 18.958 lei66 ban!.

Detaliuri pentra adstá lncrare se potvedea in publicatiunea en No. 6.672,inserata in Monitorul oficial No. 40, a. c,

1734 MONITORIIL OF MAL AL ROMANIEI 15 (27) Lille 188$

MINISTERUL CULTELORSTRUCTIUNEI PUBLICE-

Concurs pentru formareaseólelor rurale.

In vederea lipsei absolute de cOrtipentru scólele primare rurale, minis-terul, au4ind pe consilinl permanental instructiunei publice, in marginilecreditului budgeter de care dispune a-nul acesta, publicA concurs pentru lu-crarea urmáteirelor cart)", cari vor al-cAtui primele volume din bibliotecanóstra rura16, :

1. Un manual elementar de istoriaRomanilor, coprinpnd In resumat sta-res politica, sociala §i culturalO a Ro-manilor la diferite epoce, pana astA41,pe temeiul documentelor §i altor is-vóre contimporane, cart se vor indicagi analisa cleosebit inteun apendice.Scrierea conceputA inteun stil limpecle

corect, va avea pang, la 200 paginede tipar in 8 cicero, cu portrete §i altedesemnuri dupé, monumente.

2. Un manual elementar de agricul-tura cu aplicatiune la economia agri-cola i domesticA a Ord §i notiuni decomptabilitate. Opera scris6, in stilpopular, va coprinde panA la 150 pa-gine in 8 cicero, avAnd i desemnuri deinstrumente, de constructiuni rurale etc.

3. Un manual elementar de igienO,tractand cu deoeebire igiena locuitoru-lui de la téra. Scrierea va avea pangla 120 pagine in 8, cicero, §i va fi con-ceputá inteun stil cat se Fite maipopular.

4. 0 carte de lecturá coprin4ind no-tiuni elementare enciclopedice pentrueaten!, cu desemnuri, etc., in 300 pa-gin!, 8 cicero.

5. Un manual elementar de agrimen-aura ca aplicatiune la tóte lucrArile a-gricole, Insotit §i de notiuni de arit-meticA aplicati la agriculturA, coprin-46nd i sistemul metric. Lucrarea vaavea 120 pagini, 8 cicero.

6. Traducerea in românesce a opereilui Corm enin intitulata Entretiens devillage, Pagnerre éditeur, Paris. Tra-ducerea va fi cat se pcite in stil po-pular §i se va &Arita ca opera sA se lo-caliseze luandu-se esemplele §i fapteledin viata poporului roman.

7. Un manual de grAdinArie, coprin-(And notiuni de cultura pomilor, a le-gumelor §i a vitei. Lucrarea va avea150 pagini in 8 cicero.

8. Un manual elementar de moralspracticA pentrn poporul roman. Lucra-rea va coprinde 200 pagini, in 8 cicero.

9. Un manual de economia vitelor,coprin4And inmultirea, crescema ei in-trebuintare animalelor domestice, pre-cnru ei mijlócele pentru imbunAtAtirearaselor de vite din OM. Lucrarea va

coprinde 200 pagini in 8, avênd qi fi-guri in text ei stampe.

Premiile pentiu cele mai bune lu-crAri din cele mai sus aratate se fi-xézA ast-fel :

a) Pentru istoria Romanilor 2.000 lei;b) Pentru tracucerea cartel lui Cor-

menin 1i tractatul de moralA Cate 600 lei;e) Iar pentru tc te cele-alte Cate 1.000

lei de fie-care.Operile se vor primi la minister ph-

na la 31 Maitie 1884.CArtile se vor tipAri ea spesele mi-

nisterului i vor fi proprietate a sa. SeacordA insa autcrilor cate 1.500 esem-plare tip6rite din prima editiune §icate 1.000 esemrlare din editiunile nr-m'Atóre.

Fie-care mani script va avea o de-visa, dupA, alegere i va fi insotit deun plic sigilat, care pe d'asupra va a-vea insemnatA devisa manuscriptului,iar inAuntru numele autorulul.

Corectura cólelor tipArite se va facede autor, adopt6 ndu-se ortografia aca-demiei.

Pentru judecai ea elaboratelor minis-terul va Intocmi din timp comisiunispeciale.

No. 8.733. (14,34) 1883 Iulie 7.

- In urbea B oman avend a se con-strui un local de sendinar cu internat,ministerul publicá licitatie pentru da-rea in intreprindere a acestei construe-tiuni, pe 4ioa de 16 August 1883.

Licitatiunea se va tine atat in pre-toriul ministerului, cat ei la prefec-tura judetului.

Planurile clAdirei, devisele, caetul desarcine j conditiunile licitatiei, se potvedea de amatori in cancelaria divi-siei scaelor din minister, cu inceperede la 15 Iulie 1883.

Licitatia se va tine prin oferte sigi-late , conform prescriptiunilor legeicomptabilitAtel generale a Statului.

No. 8.369. 1883, lunie 25.(8 la 3 4.)

- Prin legea pentru constructiunealocalelor publice fiind prevèçiute §i lo-calelo liceelor St. Sava i Mateit-Ba-sarab din Bucuresci, ministerul publicalicitatie pentru darea in antreprisa aacestor clAdiri pe 4ioa de 25 August1883.

Planurile clAdirilor, devisele, caetulde sarcine i conditiunile licitatiunei,se pot vedea de amatori in cancelariadirectiunei scólelor din minister cu in-cepere de la 15 Julie.

Licitatia se va tine prin oferte si-gilate, conform prescriptiunilor legeicomptabilitatei generale a Statului, inpretoritil ministerului.

No. 8.367. 1883, Lurie 25.(8 la 3 4.)

- Casandu-se concursul tinut la 180,In Februarie 1883, pentru postul de ma-estra florista de la scóla profesionalA defete a Statului din Ia§i, ministerul des-chide un not concurs pentru acest postpe 4ioa de 10 Octombre 1883.

Concursul se va tine in localul scó-lei profesionale de la St. Sava din Iagi.

Arpirantele, spm a fi admise la con-ours, trebue sa se illaCrio la ministercu cel pucin 8 4ile inainte de terme-nul concursulul, i sA presinte juriuluio diploma sat un certificat prin cares6, se constate cA a invétat in veri-osceda profesional6, sati in veri-un ate-lier mare din Ora oti din streinètatearta fabricatiunei florilor artificiale.

Concursul se va face asupra fabri-cOrei de floe, buchete, ghirlande dinpanzeturi, atlas, catifele, etc., dup6, in-dicatiunile juriul, fára modele.

No. 8.515. 6 1883, Lurie 28.

- Neputêndu-se ocupa in mod pro-visoriú, in urma concursurilor ce s'afitinut teimna trecutA, catecirele mai josinsemnate de la sccilele normale pri-mare din Bucuresci §i Galati, minis-terul deschide un ,not concurs pentruaceste catedre pe 4ioa de 10 Octom-bre 1883.

Catedrele ce se pun in concurs stint:a) De la saila normalA Carol I (Bu-

curesci):1. Catedra de matematice ;2. Catedra de pedagog;e uniti cu

dreptul administrativ §i constitutional.b) De la sccila norma16, din Galati :1. Catedra de limba romanO ;2. de religiune ;3. de istoriA ;4. de matematice ;5. de pedagogia unita cri

dreptul administrativ i constitutional.Concursurile pentru aceste catedre

se vor tine in Bucuresci la universi-tate, afará de concursul pentru cate-dra de religiune care se va tine inlocalul seminarului central.

Conditiunile ce trebue sA intrunéscacandidati! spre a fi admig la concurssunt

a) Conditiuni generale:1. SA aibA etatea minimum de 21

ani impliniti §i maximum de 40 ;2. SA fie cetAteni roman!, §i3. SA fi satisfAcut obligatiunilor le-

gel de recrutare.b) Conditiuni speciale pentru fie-

care catedrAI. Pentru catedra de pedagogie, drept

administrativ i constitutional 86, po-sede :

1. Diploma de bacalatireat ;2. Certificatul de absolvire al facul-

tale! de litere cu eel putin duoé esa-mene de licentO, sat certificatul unei

7) In lie 1888 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIZI

Eton speciale pedagogice din streiné-tate.

IL Pentra cateclra de limbs' romAnasaù istoriA s. posede diploma de ba-calaureat, sa fi trecut cel putin duoèesamene de licentá la facultatea de li-tere e sa fi trecut un curs superior depedagogie.

III. Pentru catedra de matematiceposede diploma de bacalaureat, sá fifault duoi ani la facultatea de sciinte,sectiunea respectiva cu depunerea esa-menelor anuaIe, seta s fi trecut sccilade podurl i osele.

Iv. Pentru catedra de religinne safie absolvent al until seminar de gra-dul II si sat aiba recunoscut dreptulde preotie.

Programele materiilor de concursuripentru fie-care catedra in parte suntinserate In Monitorul oficial No. 79 din9 In lie 1881.

Concursurile se vor tine In confor-mitate cu prescriptiunile legei celeInoui din Martie 1879 si regulamentu-lui de aplicatiune al acestei legi, pu-blicat In Monitorul ofteial No. 220 dinSeptembre 1879.

Aspirantif se vor inscrie la ministercu cel putin 8 tlile inainte de terme-nul concursului.

No. 8.752. 12* 1883, Iu lie 8.

MINISTERUL DE FINANCE

Casierla general& de Ialomita.

Pentru vinderea prin licitatie aaverel notata mai jos, urmArita dejafosttilor arendasi al mosielor StatuluIHagieni e Bobu, Tonciu GheorghiuToma T. Gheorghiu fiul, fixAndu-se4ilele de 27 Julie 1883, in comunaurbeI tirbeiú, pentru porumb, si 30tot Iu lie, in comuna Hagieni, pentruvite, se publica spre cunoscinta celorce vor fi amatori de a cumpèra. AvereaurmArith ce se pane In vintlare estecea urmAtóre :

180 chile porumb din recolta anului1882, aflat in dua pAtule, unul laHagieni i altul la Bobu, a carei yin-Ijare urméza a se efectua in comunaurbei tirbeiù, tu 4ioa de 27 Iulie, subconditia ca cumpèrAtorul sat intrebuin-teze cheltuielile necesarii pentru ba-tutul la!, In presenta uneI comisiunice se va institui, i BA i se tinA Insémi din valórea pretului cu care seva adjudeca asuprA'1.

La 30 Iulie se va vinde In comunaHagieni vitele si anume :

18 iepe cu prAsila lor, 3 míteni,10 cai de plug, 40 vaci marl fAtateneatate cu viteii lor, 10 boi de jug,24 gonitori i gonitcíre, 11 mânzati

manzate, 2 tauri (bugi), 4 bivolite2 bivolite tinere, 3 turmacl de bivoli,o trAsurá brisca pe arcuri, 2 caI detrasurA (armasari), o mórA ea 2 pietre,avand stabilimentul de gard, invelit cuscânduri, farà local de sub dansa; unvapor cu abur putere 8 caI si batozàde treerat, precum i un vagon vechiacu 4 róte, un vapor vechia cu abur,sistem Claiton; o batoza de treerat,cump6ratA In anul 1881.

AmatoriI pentru a fi admisi la con-curenta, stint tinuti a depune o ga-rantie de 5 0/0 in numerar saù efecte,dupa val6rea ce se va calcula deagentul de urm*.rire a avereI scósà% inlicitatie.

No. 7.626. 1883, Julie 9.

Inalta curte de compturl.

In grefa acestel curti fiind vacantun post de copist, In urma demisio-n6rei domnuluI Al. M. Nicolau dinacest post, se publich concurs pentru4ioa de 30 Iulie.

Doritorii de a ocupa acest posturméza a avea o scriere frunnisacorectA, iar spre a fi admisi la concurssa Intrun4scA urmatórele conditiunianume :

1) SA fl e roman saú naturalisat roman.2) SA presinte biletul de tragere la

sorti in armatA.3) SA fie bacalaureat safi absolvent

al vre-unei scóle de comert.4) SA presinte un certificat de bunA

conduitA. (3)

MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTRIEI , COMERCIULUI

DOMENIILOR

La 27 Iulie 1883, se va tine licita-tie la acest minister, pentru ilumina-tul gradinei Cismegia, pe un an de çlile.

Cele-alte conditiuni ale intreprin-derei se pot vedea la minister, in qi-lele de lucru.

Se cere o garantie de 300 leI, pen-tru a putea participa la licitatie.

Art. 40-57 din legea comptabili-tatei generale a Statulny, sunt obliga-torii pentru acéstA licitatie.

No. 18.428. 1883, Iulie 3.

La 10 August 1883, orele 4 p. m.,se va tine licitatie la minister pentrufurnisarea jimblei si painei necesareelevilor scellei de agricultura pe un an,cu Incepere de la 17 August 1883.

Art. 40-57 inclusiv stint obligatorilpentru acéstA licitatie.

Garantia ce se cere este de 200 lei.No. 17.573. 1883, Iulie 12.

1735

Seóla central& de agrloultur& §Isilvicultur& de la Heresträd

Admisiunea elevilor.Se primesc In sc6la de agricultura

silviculturA numai elevi interni. Aspi-rantil sA insutéscA conditiunile urmit-Ore :

1) SA aibA cel putin 17 ani Impli-niti i cel mult 22 de ani.

2) Elevii cari se vor admite la con-curs trebue sa posédA un certificat catafi terminat 4 clase gimnasiale, reale,comerciale, seminariale saa normale ;trebue sa mai anexeze pe lânga acestcertificat : cererea de admisiune, actulde nascere, biletul de vaccinä i oautorisatiune legalisatá din partea pA-rintilor saú tutorilor ca, le acordézapermisiunea de a intra in scóla ; iaraceia cari vor fi primitl ea stipendistlai Statului vor aduce o garantie dinpartea pArintilor saù tutorilor princare se obliga ea la cas de a esi dinscab', inainte de termenul de trei anivor desdauna pe Stat de cheltuielilefAcute cu acel juni.

Elevii cari aa terminat liceul seprimesc de a dreptul fära concurs.Esamenele de admisiune incep la 25August 1883, orele 8 diminéta, si sefac asupra materielor urmatóre : arit-metici, notinni de geometrie, notiunide istoria naturalA §i de fisica elemen-tarà, istoria e geografia României.

Se primesc in scóla de agriculturaafarA de elevii intretinuti de Statelevi solventi, acestia trebue sa insu-séscA aceleasi conditiuni ea si eel in-tretinuti de Stat si sa plAtésca. le1 440pe an pentru nutriment si vestminte.

Elevil admisi trebue sA aduci in-trând cel putin 3 camasi, 3 stergare,3 batiste, o cutie compasuri, un dubludecimetru, un metru de lemn, o masapentru desemnat, o serpeti, un cubitpentru altoit i un heréstrAa. Ei is1procure', singuri efectele de studia,aceste efecte se vor da numal aceloracari vor dovedi ci. stunt lipsiti demijlóce.

Pentru inlocuirea instrumentelor sia altor obiecte distruse saa stricate decAtre elevi, fie-care elev trebue sa de-puna la casierul scólei 10 lei noul.

MINIS TERUL DE RESBEL

Intendenta corpulub I de armati,divisia IL

Fiind-ca la licitatia tinuta in divade 2 Julie curent, pentru aprovisio-narea furagelor necesare trupelor cat-lari din garnisona Pitesel, pe timp deun an de aile, s'a aratat numai nu

MONITORÚL OVICIAL AL ROMANIEI 15 (27) Iulie 1883

singur concurent, i pretul oferit nefind avantagios.

Se public a. din noú a duoa licitatiecare se va tine de nitre servicinl in-tendentei in localul divisiel II din Pi-teed, in (lima de 4 August anal cu-rent, la orele 2 p. m., tot in condi-tiunile arétate prin pnblicatia cu No.1.574, inseratä in Monitorul oficial cuNo. 65 din 24 Innie anal curent.

No. 2.003. 3, 3 4. 1883, Iu lie 5.

Serviciul intendentel corpulul 4de armatit.

Urmänd a se da in intreprinderefurnisarea cArnei de vacä, necesaràtutulor trnpelor i stabilimentelor dingarnisóna bag, ca incepere de la 1 Sep-tembre 1883 panä la 1 Aprilie 1884,se face cunoscut doritorilor ce vorvoi a lua aeéstá intreprindere c5, la8 August 1883, orele 10 diminéta, seva tine licitatie public& in localulcomandamentului c npulni al 4-lea(casele Dros, strada Lapugneanu, Iagi);iar caetal de sarcine i ori-ce alteinformatiuni se pot Ina in fie-care 4ide la orele 8-12 a. m., pâ.ni la datalicitatiel din cancelaria serviciului deintendentä (casele Scortescu, stradaBuna-Vestire,

Pentru a putea fi admigi la licitatie,concurentii, pe läng4 cele alte acte pre-vklute in caetul de sarcine, vor trebuiBA depunä o datä cu ofertele i o ga-rantie proviserie de 10.000 lei foul,care va pntea fi in nnmerar saA inefecte ale Statulni pe valórea lor no-minali, gi care dupá aprobarea adju-decatiel va rèmânea ca garantie defi-nitivá.

Tot o datà se pune in vederea dom-nilor concurenti, pe Baugá cele men-tionate mai sus, gi dispositiele legeide comptabilitate generalá a Statuluide la art. 40-57 inclusiv.

No. 4.116. 1883, Inlie 6.

Regimentul 2 dorobantI

Regimental 2 dorobanti avênd ne-cesitate pentru aprovisionarea lemne-lor necesaril corpului pe anal 1883 panala 1884, gi care din lipsä de concurentinu s'a putut efectua in lioa de 5 Iu-lie 1883, dupá cum deja se publicaseprin Monitorul ofizial No. 28, pagina604 din 1883, se public6 din noii can-titätile necesare corpului gi se facecunoscut pentru generala cunoscintacà licitatia se amaudi pentru dioa de24 Iulie 1883, care se va tine inainteaconsiliului de administratie, caseledomnulni Pop intre orele 10 diminétagi 3 dupà

Persónele doritcire a se angaja cu

predarea acestor furniturl, pot lua ori-ce informatiuni de la cancelaria cor-pului intre orele indicate.

Kilogr.

Pentru compania I Riu-Vadului-19.060Pentru 4 pichete pe mante. . . 40.000Pentru regiment, regedinta Ram-

nicu-Válcel 52.850Pentru compania 3 Dkiegti . . 9.060Pentru compania 4 Drägágani. 9.060Pentrn compania 5 Horezu. . 9.060Pentru compania 6 Botogani. 9.060Pentru compania 7 Tetoiii . 9.060Pentrn compania 8 Otetelign. 9.060

Total . . . 166.270No. 2.061. 2 1883, Iulie 5.

Regimentul 8 dorobantl.

Se publid, spre cunoscinta generalàca.. in 4ioa de 16 August 1883, orele9 diminéta, se va tine licitatie in can-celaria regimentului in presenta con-silinlui de administratie pentru apro-visionarea urmátórelor efecte de micechipament :

393 chmAgi, 262 perechi ismene, 131cravate, 131 perechi obiele pânzi, 131perechi ciorapf, 131 gtergare, 131 fla-nele, 131 perechi mânugi bumbac, 131perechi mânugi linä, 131 sad pesmetlgi 131 necesare.

Doritorii ce ar voi O. se insärcinezea preda aceste efecte sunt rugatl a sepresinta in 4ioa indicatä mal sus, fiindinsotiti de garantie in valóre de 400 lei.

Modelele tipe i conditiunele se potvedea in téte 4fiele de la orele 8 di-min éta Oa, la 12 in cancelaria regi-mentului.

Regimentul 16 dorobantï.

La licitatia tinutä in 4ioa de 23Iunie 1883, pentru aprovisionarea a220 perechi cisme gi 256 perechl ea-putäturi , nepresentändu - se nici unconcurent nu s'a pntut tine licitatie,pentrn care consiliul de administratiepublic& o nouä licitatie care se va tinein lioa de 25 Julie 1883, orele 11 di-minéta, in localul cancelariei corpului,casele Cristescu.

Conditiunile privitére pentrn acéstalicitatie se vor vedea in caetul desarcine la corp In téte 4ilele de lucru.

Licitatia va fi oralá gi se va tine inpresenta consiliului de administratie,Insotiti fiind concurentil gi de garantiade 10 0/0 din valórea acestor efecte,precnm asemenea i modelele tipe vorfi puse la dispositie concurentilor andse va cere.

No. 1.756. 1883, Julie 6.(2 la 5 4.)

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI

Tribunalul de Arge§.Pe baza actului de ipotecA lega-

Heat de acest tribunal la No. 601 gi 136din 1881, investit cu titlul esecutoriúNo. 163 din 1882, gi dupà indeplinireadispositiunilor cerute de procedura ci-vilá, prin jurnalul dresat de tribunalsub No. 3.406 din 1883, s'a hothrät cain 4ioa de 27 August 1883 , orele10 diminéta, sä se vin4A ca licitatiuneIn pretoriul acestul tribunal imobiluljos notat, avere a domnului Ghità Rà-dulescu, de profesiune comerciant, domi-ciliat in comuna urbaná Pitesci, plasaPitesci, jndetul Arges, spre despägubi-rea domnului" Petre Arhimandrescu,de profesiune comerciant, din comunaurbanä Bragov, tinutul Transilvaniei,de sumele ce are a primi clupa arétatulmai sus act de ipotecá.

Acésti vin4are se publicä spre ge-nerala cunoscintä ca toti aceia ce voravea asupra acestui imobil vre-un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chi-rie, privilegiù, ipoteca saú ori-ce altedrepturi sa se arate la tribunal maiinaintea termenului de adjudecatiune,chef in urma nu li se vor mai admitenici o pretentiune ; iar aceia ce vor voisä ampere acest imobil sa se pre-sinte la tribunal in 4ioa i orele indi-cate mal sus spre a concnra.

Descrierea imobilului ce se vinde ,corditiunile vinprei i diferite sar-cini i imprejurári ale imobilului panäacum cunoscute :

o pereche case No. 10, cu locul lor,construite de zid, compuse de un salon,duoS camere i un iatac, invelite cu feralb, mal avênd in curte o pimnita dezid d'asupra pâmantului invelitä cugita, o cuhnie de zid i lipit de dansao magazie de scâncluri, invelitä tot cu

locul este in lungime aproxima-tivá de opt stärjeni, iar latul de patrustânjenl, invecinêndu-se la mia4a-4igi apus cu proprietatea domnului D.Dobroneanu, la résärit cu strada Bu-levardul gi la mia4A-nópte cu stradaUnirei.

Acest imobil este sitnat in acest oragPitesci, culórea de Negru, strada Ba-levardul din plasa Pitesci, judetnl Argeg.

Esaminându-se registrele de inscrip-tiuni de care domnu grefier local,resultä cá asupra acestui imobil nus'a mai gasit alt cas popritor de cätipoteca pentru care s'a pus in vin4are.

Acésta, vinlare s'a incuviintat con-form cererei creditorului fácutá tribu-nalului prin petitia inregistratá laNo. 9.865 din 1882, ea care a deptte

(Supliment)

16 (27) Tulle 1883 MONITORIM OPICIAL AL ROMANIEI (Su pliment) 1737

spre esecutare actul de ipotece citat maisus, ce contine:

Act de imprumut ipotecarSub-semnatul Chita Rádulescu, co-

merciant din Pitesci, declar ca m'amimprurnutat de la domnu Petre Arhi-mándreseu din Brasov, cu suma de leinoui 10.000, pentrn un termen de unan de Vile fare nici o dobendá gi maioblig sá pli;tesc capitalul Impruinutatla espirarea termenului de un an,fare nici o alta somatiune prealabilásae judecati; nefiind urmátor a Imi in-deplini acésta obligatiune me Indato-rez se phitesc domnului creditor, iaragifire som-tiune sae judecata, procentelede 12 la vita pe an la capitalul im-prumutat de la espirarea termenululde Imprumutare papa la definitive

hitare.Pentru a asigura i garauta capita-

lul Imprumutat i doben4ile stipulate,sub-semnatnl Ghita Redulescu declarcà constitui ipotece, tn primul rang ipo-tecar domnului Petre Arhimandrescncasele mete i cu tot locul lor ce amin acest orag Pitesci, Bulevardul Eli-sabeta-Deimna No. 10 gi pe care le eta-penesc cn titln de cumperátóre prinactele kgalisate de tribunalul Argesla No. 4 din 7 Martie 1862 ei Ne. 317din 12 Iunie 1879, transcris acest actdin urm In regietrul tribunalulni Ar-geg la No. 90 din 1879, acest :mobilliber de ori-ce sarcina Il ipoteces intote Intinderea lui cn tóte cladirile cese afla pe densul fare, sà 1m1 mal re-serv veri-o parte ne afectate de acéstasarcine, gi

Domnu creditor va putea In virtuteaacestul act investit cu formula esecu-torie se are, vin4area imobilulul ceipoteces fare shá judecatil sail soma-tiune In casul cind nti yea fi urmetora achita capitalul Imprumutat la tim-pul stipulat, gi din pretul acestui imo-bil se va despagubi de capital, procentpane, in ioa primirei banilorcheltueli se va face cn nrmarireavin4area imobilului.

De o date cu sub-semnarea aces-tul act am remis domnului creditoractele vechi de propietate mentionate,gi me oblig sa cer autenticitatea gi in-scriptiunea ipotecel In registrele ono-rabilului tribunal, conform legei.

Rica acest act in Pitesci, astatil la21 Septembre 1881.

(Semnat) Ghild Rddulescu.Me multumesc i iné oblig se cer

autenticitatea §i inscriptiunea ipotecelin registrele onorabilului tribunal, con-form legel.

(Semnat) Ghild .Rddulescu.Urn:eel legalisarea acestul act de

ipoteci,

Wei este Investit cn163 din 1882, ce

Aceit act de ipoititbit esecutoriecon tiu e :

NOI CAROL I,Prin gratis tut Di

nationala, Rege al 1La toff de faldDam putere gi ord

tereilor fi agentiloresecute actul de Imiprocnrorilor sa starcerea Jul la Indepls'a semnat de noi.

Imneriee gi vointatomfiniel,viitori; sdndtate:loam tutulor por-. adminibtrativi BApru mu tare ipotecar,ulasce pentru adu-inire spre credinta

I. Eddoi, Trifonep. Ge

Prin jurnalul drenal sub No. 2.354 dimobilul descris madefinitiv cu pret depersóna domnuluidin Pitesci, dar pendepus In termennl 1decatiuni, tribunalutut din nofi in vtielcomptul nutnitulnl

No. 12.407.

scu.efier, Marinescu.sat de acest tribu-in 25 Aprilie a. c.,I sus s'a adjudecatlei nonl 10.100 pe

Dumitru NicolanIra cá acesta nu alegal prettil adju-1 a dispus punereaare cu deficitul inadjudecatar.

1883, Iulie 8.

Pe baza decisinzde apel, sectia IIINo. 238 din 1882,esecutorie No. 33indeplinirea disposi

:el onorabilei curtidin Bucnrescl, cuInvestite cn titludin 1883 gi dupa

tinnilor cerute deprocedura civila, prin jurnalul dresatde tribunal sub No. 3.812 din 1883,s'a hotarlt ca In ioa de 29 Octombre1883, orele 10 dimineta, se, se vinilacu licitatiune In pretoriul acestul tri-bunal imobilul jos notat , avere adomnului tefan Moldoveanu, domici-liat In comuna Fedeleeoiu, plasa Topo-log, judetul Argeg, spre despagubireademnel Maria Patru Iteducn, de profesieagricultóre din comuna Giurgiaveni-Vatagesci, plasa Topolog, judetul Ar-geg, de sumele ce are a primi dupearetata mai sus decisiune.

Acéste vInilare se publice spre ge-nerala cunoscintà ca tot! aceia ce voravea asupra acestuf iwobil vre -nndrept de proprietate, usufruct, se. vi-tute, chirie, privilegiù, ipotece sae orice alte drepturi, se se arate la tribu-nal mal 'naintea termenulni de adju-decatinne, cáci In urm5, nu li se vormal admite o pretentiune; iar a-ceia ce vor voi se cumpere acest imo-bil se se presinte la tribunal in 4ioagi ora indicate ma! sus spre a concurs.

Descrierea imobilului ce se vinde,conditinnile vinderel i diferitele ear-cini i imprejurari ale imobilulut paneacum cunoscnte:

Ca la 13 prejinf pitment pátrat careare urmitórele vecinatati : la resariton proprietatea lni Merin Patru Bice,

la apus cu soséoa jack tiene, lacu proprietatfa Statulul Goren ei

la miap-nópte tot cu soseoa judo-tiana, pe ace:4 pament se aflA claditeo pereche case noul de gradele, Inve-lite cn gite gi pardosite cn blani, a-v end 4 camere gi sale prin mijloc fipe dinainte, alAturl ca aceste case seafle un grajd de barne, invelit cu site,un bordei j un slon invelit cutóte acestea se afl6. Imprejmnite cngard de parmaci.

Arest imobil este situat In cc:maneFedelegoiu-Fetenl, plasa Oltu-Topolog,judetul Argeg.

Esaminandu-se registrele de inscrip-tiuni de cetre domnu grefier local,resulte cà acest imobil nu este afectatla nici un cas popritor.

Acéste vIn4are s'a Yacuviintat con-form cererei facuta tribunalului decreditor prin petitia inregistrati laNo. 3.292 din 1883, cum si de catredomnn pregedinto al onorabilei curt!de apel din Bucuresci, sectia Ill, prinadresa No. 1.283 din 1883, In esecu-tares decisiunei citata mal sus cocontine;

Decide,Declare admisibile orositiunea M-

onte de stefan Moldoveanu con-tra decisinnei en No. 54 din 1881,schimbe in parte 4isa decisinne; refor-méza In parte sentinta apelata a triba-ualului Argil cu No. 1.115 din 1880.

Condamna pe domnu §tefan Moldo-veanu se pletésce cióniner Maria PetraRecluen lei 1.000, dote: sa compuse dinbani i obiecte, plus 50 lei cheltuiellde judecate.

Acesti decisiune este II:vestal cutitlul esecutorie No. 33 din 1863, cecontine.

NOI CAROL I,Prin gratia lai Dumne4ee i vointa

nationala, Rrge al Romaniel,La toff de fetid i viitorf, seinetate:Däm pntere gi ordone.m tutulor agen-

tilor administrativi sà esecute aLesta,decieiune, procurorilor a starui pentraaducerea ei la Indeplinire, spre cre-diet 'I s'a semnat de noi.

Predescu, G. N. Bagdat, G. T.Brdtianu.

p. Grefier, T. Ionescu.No. 12.044. 1883, Iulie 4.

TrIbunalul de Dolmbovita.

In 4ioa de 5 Noembre 1883, la orele10 dimineta, este a se vinde i adju-deca In pretoriul acestul tribunal:

1. Un-spre-ilece pogiine pament si-tuat in comuna Mátásarn la lunce,tóte la nn loc gi lucrative , limitelelui aunt: la réserit se invecinesce cu

1138 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 15 (27) Ellie 1888

proprietatea Maasaru a Santei Monas-tiri Dónana-Balaga , la apus cu parteade pamênt in care s'a improprietarittot dupa legea rurala locnitorul NaeGrigore Manole , la mia4A-nópte cuapa Rástoaca gi la mia4A-4i cu goseaoaNationalò.

2. épte prajini pamênt, situate totIn co muna Mátásaru langa goseaoaNationala, pe care se aft cladite nr-matórele:

a) 0 pereche case construite de zidin paianta, compuse din 4 camere gi

sala la mijloc, pardosite cu dugumele,invelite cu gindrila , usate de tot , esdependinte mat are alte 3 camere,construite de gard, invelite cutóte vechi, servind pentru bucatarie;

b) Un pätul de gard vechiii, situatpe 40 furci , invelit tot eu gindrilaveche. Aceste 7 prajini pe cari se aflacladirile de mai sus, snnt imprejmuiteen gard vechit.

Tóte aceste imobile sntit situate incomnna Matasarn, plasa Cobia, judetulDambovita, avere proprie a domnuluiDimitrie Dimitrescu, de profesie tele-grafist , domiciliat in comuna Gaegti,plasa Cobia, judetnl Dâmbovita, ce sevinde in achitarea domnului AlexandraM. Teiganu , de profesiune functionarprivet , domiciliat in Bucnresci , decreanta coprinsá, in actul de ipoteca

. . ,-. 1 .1 _ _ _1_1 T1P- _ -autentincat CIO mounaLui wov, etiCtldHI, la No. 89 din 1876, trecut in re-gistrul de inscriptiuni de la acest tri-bunal la No. 1.358 din 1876 , i in-vestit cu formula esecutorie la No. 102din1 876, a caruia coprindere este ceaurmatóre :

Act de creanyiLei pout 14 040 la trebuinta ce am

avut pentru esploatarea mogiei MAU-sari:" ce o tin In arena, pentru plataarençlei i chiar pentrn esistenta mea,m'am imprumutat de la domnu Ale-xandrn M. Teiganu, fará dobênda, cartbani mè oblig a'i respunde in chipulurmator gi In termen de 8 ani de 4ilede ast441 inainte, pe fie-care an atelei noui 1.755 tot d'a-una, adica : leinoui 877 tot-d'a-una la 20 August alfie-carui an gi cei-alti lei nonl 878 la1 Decembre iarági a fie-carn1 an , ur-'nand tot ast-fel 'Ana la complectareaachitarei snmei sus aretata; la cas dea nn mé tine de angagiamentul descrismai sus, adica de a nu plati la epocelesus arétate veri-una din ratele stipu-late, attnici acest act de creanta, de-vine ecsigibil din ilioa chiar a neplateidin ratele stipulate mai sus, far& a semad adasta termenul de opt ani ,domn a Teiganu e In drept a cere de laonorabilnl tribunal competinte loves-tirea acestui act cu titlul esecutorit,

socotindu-se ca o hotarare judecáto-résca definitiva, caci aga m'am invoitde a mea buna voe nesilit de nimeni,privind conditinnea arétatä mai sus eao clausa penalá, i domnn Teigann estein drept fárá nici o judecata ci nnmalin virtutea acestui act investit eu for-mula esecutorie sá nrmarésea avereamea mobila i imobila ori in ca loc vaafla-o gi a se despagubi dinteênsa, laun asemenea cas , pe langa capitalulcreantel sus arétate de dobênda lor de3 la Nut& pe luna, inceputa de la ne-plata ori-carel din ratele termenelorstipulate mai sus, plus de lei noui 1.000cheltuelele domnnlui Teigann eu taxade portarei, timbre, transportnri i platade advocat, cáci aga ne-am invoit.

Neplata veri-nneia din ratele stipu-late mai sus la termenul fixat nu o-bligi pe domnn Teiganu a'ml face verio somatinne saa a mé pune in intar-diere, ci Indata ce voiü calca condi-tiunile sus arétate se va urma precumse stipuléza in acest act.

Pentrn stricta Wag, esecntare a con-ditiunilor stipulate mai sus gi pentruasignrarea regulatá, a rèspunderel ra-telor mentionate in acest act, mé obligprin acest act ca la 1 Martie 1876 sáfac domnului Teigann ori-ce asigurareimi va cere fara a aréta cea mai micaimpotrivire, in cas contrarill opuindu-IA la acésta , domnu Teiganu este indrept In virtutea acestui act fära altasomatie stei punere in intarcliere , cinnmai Investind acest act cu taint e-secutoriú sá ceara de la ori-care tri-bunal In jnrisdictiunea caruia se vaafla averea mea mobila saft imobila,ori urmarirea ei saa trecerea aceluiimobil In opisul de popriri, spre a nuo pntea Instreina pana la definitiva a-chitare la termenile stipulate in acestact, socotindu-se acest act ca o hota-rare judecatorésea definitive', cad agam'am Invoit de a mea buna voe ne-silit de nimeni , privind acésta ea oclausá penala. Nevointa mea de a facela 1 Martie asigurarea ce'mi va ceredomnu Teiganu nu este obligat a oproba domnia sa Inaintea onorabilulnitribunal de cat numai prin simpla sapetitie fárá nici o altii proba.

Spre paza dar cu intregime a celorstipulate mai sus, am serif; j subscrisacest act la 1876 Ianuarie 8 , rugandprin osebita petitie i pe onorabilnltribunal civil Ilfov, sectia III a'i daautenticitatea legiuita.

Dimitrie Dimitrescu.A. M. Teiganu.

Tribunalul Ilfov, sectia Ill1876, Ianuarie 9. No. 89.

In (lioa de 8 Ianuarie curent s'ab.presintat Inaintea tribunalului domnii-

lor lor Dim. Dimitrescu gi A. M. Tei-ganu, chrora citinduli-se acest act df-pus cu petitia registratá, la No. 243chn 1876, aa declarat cá este facut dedomniile lor, ca contine libera domnii-lor lor vointa i cà este snb-semnatprin propriile domniilor lor semnaturi.

Tribunalul in fata acestor declaratiiin basa art. 1.171 din codul civil, cla

autenticitatea leginitá acestul act.At. Costescu, N. Merigeanu.

Grefier, I. L Petrescu.

NOI CAROL I,Din gratia lni Dutnne4aa i vointa

nationala, Domn al Românilor,La tog de facid i viitori, seindate:DAm putere i ordonam agentilor

administrativi sá esecute acest act, pro-cnrorilor sá stáruésca pentrn a luiaducere la indeplinire, spre credintapresent''i act s'a sub-semnat de noi.

Al. Costescu, D. Teodorescu.p. Grefier, G. Alexandrescu.

Ordonantd de inseripliune1876, Martie 29. No. 1.358.

Inaintea nóstra pregediutele tribuna-lului Dâmbovita s'a presintat in per-sóna domnu A. M. Teisanu cerênd, prinpetitia registrata la No. 3.174 , a selua inscriptiunea acestui act de ere-anta in averea imobila a domnuluiDimitrie Dimitrescu, compusa, de tótepogónele de pamênt ce posecla domnuDimitrescu in cannul Matásaru dincomnna Mogoganii cu hanul dada pedânsele casa cu tÓte imprejmuirile ei.

Noi prfgedintele vqênd actul decreanta 04 este investit cu autentici-tatea legala de onorabilul tribunal ci-vil Ilfov, sectia III, la No. 21 din 1876al condicei , gi en formula esecntorietot a acelui tribunal la No. 102 din1876;

VéOnd ea creditorul a rennntat laindeplinirea dispositiilor art, 726 dinprocedura eivila;

Védènd ca taxa inregistrarei de lei70 bani 20 s'a depus la casierie cu re-cipisa No. 156;

VNAnd i dispositiile art. 1.781 gi1.782 din codul civil;

Ordonam inscriptinnea presentuluiact In condica respectiva.

Pregedinte, G. Tighineanu.Grefier, B. C. .Nicolaescu.

Grefa tribunalului DdmbovitaIn virtntea ordonantei domnului pre-

gedinte, sub-semnatul grefler certificáea' acest act s'a inscris in acest regis-tru conform cu originalul, astacji 22Martie 1876.

Grefier, B. C. .Nicolaescu.Dupa cum atesta domnu grefier res-

15 (27) klie 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

pectiv, imobilele scóse in v in4are nus'aO gasit supuse la nici o sarcinâpopritóre.

Se publica dar acésta vin4are sprecunoscinta generala a amatorilor si aacelora ce ar pretinde veri-un drept deproprietate, usufruct, servitute, chirie,privilegifi, ipoteca seta ori-ce alt dreptasupra imobilelor sceise in vaaularesa se arate la tribunal cu asemeneapretentiuni mai nainte de çlioa vin4Arel,cáci la din contra nu li se vor maiconsidera.

No. 9.545. 1883, Iunie 16.

Tribunalul de Vla§ea.Domnu M. N. Theodorescu, domi-

ciliat ta Bucuresci, strada Mircea-lrodaNo. 16, In baza sentitatei en No. 143,pronuntatA de acest tribunal in 1881

investitt at formula esecutoriecare are urmAterrea coprindere :

Tribunalul judetului Incuea.Anul 1881, August 28, No. 143.Sub presedentia domnului G. Sta.-

tescu, presedinte; domnu M. N. Malte-zeanu membru presinte, domnu I. N.Rosu, supleant presinte; fotoliul minis-terului public ocupat de domnu BaibuPáltineanu procuror.

La chemarea fAcutA s'aú presintatreclamantil domnu M. N. Theodorescu,drímna Siica Buicliu tutórea mino-rilor copii rémasi defunctului State§tefan si representantA si special aminorului Stelian, s'a presintat ase-menea domnu Caloianu, advocat, tutoread-hoc in a represinta pe minoreleDimitrie.

S'a citit suplica de actiune sub-scrisâde tóte aceste persóne, avisul consiliu-lui de familie si actul dintre cleminaPetruta State §tefan, fosta tutóre, a-cum decedatâ i domnu Theodorescu,autentificat de tribunalul Ilfov, sec-tia III, la No. 10.114 din 1878.

PArtile litigante sustin a se efectuapartagiul cerut si esirea din indivi-shine a partilor litigante.

Domnu procuror sustine ea de óre-cepartite cer partagiul si elirea din in-divisiume a minorilor sa, se accepte ce-rerea.

SentintaTribunalul avênd in vedere cererea

domnilor M. N. Theodorescu, Siica N.Buicliu, tutórea si representanta mino-rului Stelian ; domnu P. Caloianu, ad-vocat, in calitate de tutore ad-hoc girepresentant al minorului Dimitrie, princare cer esirea din indivisiune prinImpartirea intre minori si domnu The-odorescu a averei imobiliarA compusâde un loc cu o pereche case situate instrada Oinacului si DrAgoiú i o casa

situatA in Smarda, ambele din acestoras Giurgiu.

Ascultând pe pArti in sustinerile lorsi pe domnu procuror In conclusiu-nile emise ;

Avênd in vedere actul subscris dedrimna Petruta State §tefan, fostel tu-tóre legalâ a minorilor se! copii, acumdecedata, si M. N. Theodorescu, auten-tificat de tribunalul Ilfov, sectia III,la No. 10.114 din 1878, prin care cead'ântaa argagiazâ pe cel de al douileaca punênd advocat sA se judece pen-tru minori cu deiitori1 averei defunc-tului C. Ganciovici, si drept recompensafie-care sá ia pe jumètate din avutulcâscigat;

AvAnd in vedex e si avisul consiliu-lui de familie Fin care autorisâ pe&Spina Siica N. Buicliu a represintape minorele Stelian, iar pe domnu ad-vocat Caloianu a represinta pe mino-rele Dimitrie, in ocasia ImpArtelei e-sire! din indivisiunei a numitilor mi-nor nu domnu Theodorescu, relativ laimobilele care se compun de un loccu o pereche case mici din strada Oi-nacu si DrAgoiù si o altâ easá situatâin mahalaoa Smarda, ambele din Giur-giu, si in care domnu Theodorescu aredreptul la jumétate, iar minorif la cea-altA jumètate.

Ave'nd in vedere gi art. 728 si ur-mAtorul din codul civil.

Pe basa acestor motive, de acord cuconclusiunile domnului procuror.

In virtutea legei, hotirasce :Ca domnul M. N. Theodorescu

si minoril defunctulni State te-fan , annme Stelian represintat printutórea Siica Buiclirt si minorile Di-mitrie represintat prin tutorele ad-hoc domnu P. Caloianu, advocat, BAiasa din indivisiune prin impArtéla imo-bilelor, care sunt un loc cu o perechecase mici din Giurgiú, strada Oinacusi DrAgoi, si o alta casA in mahalaoaSmarda, in care imobil ambii minoriaú dreptul la jumètate, iar domnu M.N. Teodorescu la o alta jumètate.

Conform art. 733 codul civil se nu-mesce cu operatiunea acestei impArtekdomnu judecitor supleant ;

Conform art. 734 acelas cod, se nu-mesce espert, care sá faca estimatiuneaimobilelor, domnu Hariton RacotA, dinoficiii, de óre ce pArtile nu all conve-nit, care dupt ce va depune juramèn-tul legal in defata domnulni judect-tor autorisat, sa conforme al. I de sub.citatul art. 734 codal civil.

Aréstá sentintâ este supusA apeluluiprevNut de art. 318 procedura civilA.

Data si cititA in sedinti publicA as-tadi 28 Augmt in

(Semnatl) Stätescu, M. D. Maltezeanu,I. N. Roo. Grefier, I. Dimitreseu.

1739..,/aMMIO101

Pentru lirea din indivisiuns a d om-niei-sale cu minorii defunctulni State

tefan, anume Stelian represintat printutórea Siica Buiclin si minorele Dimi-trie represintat prin tutorele ad-hoc P.Caloianu , prin impArtéla imobililorcare aunt un loc si o pereche case dinGiurgiu, strada Oinacu si Dragoi, sialti casA tot din GiurgiA, mahalaoaSmfirda, si pe baza actelvr incheiate declomnu espert Hariton Racoti, ca, men-tionatele imobile nu se pot impârtiin natura, a cerut pentru arAtatul scoppunerea in vimlare en licitatie a imo-bilelor urmatóre precum la vale sedescrie;

1. I.Tn imobil din acest oras Ginrgiu,strada Oinacu, invecinându-se spre ré-sarit cu proprietatea domnului DrA-goi, spre apus cu strada Oinacu si spremia4A-n6pte cu proprietatea domnuluiIanache Argintaru, iar clAdirile se corn-pun din 2 odal si o cuhnie cu un micbordeia si o privatA de scânduri, cons-tructia caselor de paiantâ veche si in-velite cu olane, iar terenul are o in-tindere pe aceste 2 ulite peste 238stanjeni patrati, tiindu-se compt depositiunea loculai de circulatie ca stra-dele sunt pavate si in apropiere depiaça orasului, evalufindu-se stânjinulpatrat de pâmênt lei 25 saú in total5.850, iar imobilul situat pa acel terens'a evaluat lei 500; iar licitatiunea seva incepe de la suma de lei 6.350.

In opisul No. 1 sub No. 32 din 1855,State §tefan a cAruia stare a instraina,cunoscandu-se ca asiguratA si supusala veri-o pretuire cá Ole sA se ivdscitu privinta sloboçlirei stArei repausa-tului sèú frate Slavu tefan.

Tribunalul, prin jurnalul ce a dresatsub No. 1.231 si 1.939, a dispus cavintlarea mentionatelor imobile sâ sefaca public in sala se dintelor sale in4ioa de 18 August 1883, orele 10 dediminéta, cu care ocasie se soméza totiaceia earl ar pretinde vre-un drept deproprietate, usufluct, servitute, chirie,privilegiù, ipoteca, sex veri-ce alt dreptasupra imobilelor puse in vin4are ca Ina-intea adjndecatiunei BA se presinte laacest tribunal spre a'si arata pretenti-unile ce va fi avênd sub pedépsá de anu li se mai tine in sémi.

No. 7.483. 1883, Iulie 1.

Comisarul de urrattrire al ocolululI din Bucuresel.

In dioa de 21 Julie 1883, incepéndde la orele 11 diminéta, (si dad. in a-ceiasi 4i nu se va termina, se va con-tinua si In (lima urrnAtóre), conform a-dresei dornnului jade al ocolului I,No. 3.738 din 1883, se va vinde prinlicitate pe pir4a tribunalului avere4

civil, pnindu-se in vedere ea s'a aplicatart. 151 din procedura

No. 4.030. 1883, Iulie 8.

Tribunalul Prahova, seotia LDomnu I6n Ramniceanu, cu domici-

liul necunoscut, este citat prin acésta cain 4ioa de 19 Iulie 1883, orele 10 de di-minéta, sá villa la acest tribunal spreinfatisare ca prevenit in procesul pen-tru furt prin spargere; cunoscend eain cas contraria se va judeca in lips,,conform legel.

No. 7.281. 1883, Iulie 5.

Domna Matel Vasile din comunaRadulesci, judetal Ilfov, iar acurn cndomiciliul necunoseut, se eitézi prinacésta ca in 4ioa de 19 Inlie 1883, orele10 de diminati, sa vina la acest tribu-nal spre infatilare ca prevenit in pro-cesul pentru fart prin spargere; canoe-and ca in cas contraria se va judecain lipsa conform legel.

No. 7.282. 1883, Iulie 5.

1740 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

mobila sediestrata de la domnn Fran.cois Vilary in pretentia domnalui M.Paraschivescu, spre esecutarea cartel dejuclecata N. 986 din 1882; se public&acésta spre cunoscinta amatorilor.

No. 788. 1883, In lie 1.

In tlioa de 30 Iu lie 1883, ince-Ond de la orele 11 diminéta, (§i dacAin aces cji nu se va putea efeetna E e

va urma §i in 4ioa urma.tóre), se va vindeprin licitatie pe piata tribunalulni, con-form adresel domnulul jude al ocolu-dui 1, No. 4.094 din 1883, averea mo-bila ,_echestrata de la domnu J.ncues N.Layton in pretentia domnulni ZigmundNeurat, in puterea cartel de judecataNo. 234 din 1883; se publica acéstaspre cunoscinta amatorilor.

No. 886, 1883, Iulie 12.

CITATIUNI

Curtea de apel din Bucuresof,sectia I.

Domnu Leibn Apfelbaum, ca domi-ciliul necunoscut, se vestesce printea-ciista ca la 4 Octombre 1883 , la 10ore diininéta , sa vie a se infetisa tnprocesul ce are cu Statul pentru pre-tentiunl, pregatit cu tóte actele nece-sarii; cunosce'nd ea la cas de nevenireprocesul se va resolva in lipsa con-form art. 148 din procedura codulnicivil.

No. 5.056. 1883, Lille 9.

Domnu Baron Frantz Hye deGlauech, cu domiciliul neennoscut, pa-riutele si tutorul legitim al minorilorséi fli moscenitori ai decedatului D.Filisanu , s vestesee printeacósta cala 25 Octombre 1883, la orele 10 di-mitiéta, se, vie a se infatisa in proce-sul ce ure cu St fan Velesmi e altiipentru revendicare de pimênt, pregatiten tóte actele necesarli ; cunoscend eala cas de nevenire procesul se va re-solva in lipsa , conform art. 148 dinprocedura codului civil.

-4o. 5.038. 1883, Iulie 9.

Curtea de apel din Bucurescm,sectia III.

Domnn Nicolae Palcanschi , en do-micilinl nectu oscut , se vestesce prin-teacésta ca la 21 Septembre 1883, laorele 10 cl.miuéta, sa vie a se infatisain procesul ce are on Statul peutruun bon,pregatit cu tóte actPle necesa-rii ; cunosand ea la cas de uevenireprocesul se va rcsolva In lipsa con-form art. 148 din procedura codului

Judele de instructiune al tribuna-lulul Ilfov, cabinetul II.

Se publica spre generala cunoscintaca la emancipatele Maria Ion Dorobantusi Radn Ion Bursuc, cerset6re, cari facpe nebunele, recomandanda-se fete dc

gasit urmatórele :

Un cés de aur de dama, cu dua ea-pace smaltate, av'end imprimate pe eleGate o coróna §i cate o stca la mijloc,remontoar.

Un eels de aur de daina, cu duoé ca-pace, en smalt negru pe ele, remontór.

o brosa de aur impletita.Un medalion de aur cu smalt negru

si cu 5 margaritare mici.Ducé inele de aur subtiri, fie-care

cu 3 pietre de rubin in forma crucei.o bro§a de bronz, forma potc6vel.Un laut de aur subtirel, impletit.Un sac cu diferite obiecte de rufa-

rie, camesi, cér§afuri etc §i un covorde ¡Ana Lcut cu mania.

T6te aceste obiecte earl aunt presn-puse de furat se afla in depositul a-cestul cabinet.

Posesorii lor surd rugatl a se pre-sinta inaintea nóstra cat mal urgentpentru a le recunósce.

No. 1.697. 1883, Iulie 7.

NOTIFICARE

Corpul portarellor din BucuresaDomnulul director al credituluI fonciar

rural.Domnule director,,

Conform Lgel de la anul 1883, re-lativ la titlurile furate, perdute etc,

15 (27) Julie 1888

am onóre a vé iosciinta ca in m5pteade 18 spre 19 Iunie 1876 mi s'a furatdin cantorul mea urmatórele obligati-uni en cup6nele lor pe carl le cumpé-iasem in Bucurescl, in anal 1876 §iale cáror nitimele dobêndi le-am pri-mit in Bucuresci la Iunie 1876.

Obligatiunl fonciare rnrale in valórede 1.000 lei fie-care:

No. 56491 No. 45953 5456492 49837-394611859796

Prin urmare, vé rog, domnule di-rector, sa bine-voiti a ordona de a nuplâti nimanul obligatiunile en cup6-nele lor sus mentionate, dennntandparchetulul pe acela care se va pre-sinta cu densele spre a putea in urmisá fia despagubit pe cale legalá.

Se adaoga spre deslusire cà acéstapublicatiune §i notificatiune s'a facutsi in Monitorul oftcial cu No. 159 din20 (1) August 1876.

Asemenea publicatiune s'a fácut siin Monitorul oAcial cu No. 71 din3 (15) Iulie 1883. In acésta, din urmapublicatiuue s'a omis No. 56.492.

Primiti, domnule director, asigura-rea consideratiunel mele.

Em. Farchy cu domicilial In Ea-caresci, strada Lipscani No. 80.

Corpul portdreilor tribunalu2ui

Pr(senta s'a primit astql 9 Julie18e3, conform art. 47 din regulament.(Selling) eful. portareilor, Al. N. Du-

S'a primit un esemplar asemeneá.(Semnat), P. Ionescu.(L. S.) Bucuresci, 1883 Iulie 9.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Comitetul permanent al judetulu!

Pentru ca antreprenorul constructielpodului de la Latina peste nul Buzèt,a carul valóre dupa contract este delei 49.210 banl 20, nu '§i a indeplinitangagiaw êntul, comitetul permanent inputerea art. 33 din condltiunile ge-nerale de lucrári publice, a resiliatcontractul 1i a stabilit ea construtiaacestul pod st facb, obiectul midnotil Intreprinder1 pe comptul garan-tief §i averei fostuluf Intreprimptor,fixänd tot-fa-data §i 4ioa de 10 Sep-tembre 1883 pentru tinerea licitatielatat la acest comitet efit §i la comi-tetul permanent al judetulul Rtimnicu-S .rat.

Comitetul publicá despre acésta sprecnnoseinta doritorilor de asemenea in-

15 (27) Tillie 1888

treprinderi pentru a se presinta ca seconcureze la licitatia fixate In ilioa de10 Septembre 1883.

Proiectele relative se pot vedea lacomitet in oil-cc) 4i lucretóre de laorele 10 a. m. pane la 4 p. m.

No. 6. (3) 1883, Iu lie 7.

Comitetul permanent al judetululTutova.

In 4ioa de 17 August 1883 urnaézàa se tine in camera acestul comitetlicitatie pentru darea in antreprise aconstruirei a 20 podari pe §oséna Po-gana-Politeni din calea judeténe No. 1Barlad-BacA ce se aft& deja in cons-tructie.

Valórea totale a lucrerilor este delei 32.897 banI 8.

Conditiunile antreprisel in care intre§i acelea pentru intreprinderile publi-ce ale SatuluJ, devisile, planurile §icele-alte lucreri technice relative, sepot vedea in cancelaria comitetului(serviciul drumurilor) in tóte 4ile1e delucru.

Ofertele sigilate impreune cu garan-tia provisorie de 5 la Bute din való-rea totali se primesc la coinitet in le-untrul termenulni i pane la orele 4post-meridiane a 4i1ei de 17 August1883, când deschiOndu-se se va cons-tata resultatul licitatiei.

No. 1.418. (3) 1883, Iu lie 11.

Primitria eomunel Bucuresol.Ne aprobându-se de eonsiliul comu-

nal pretul resultat la licitatiunea ti-nute pentru aprovisionarea a 500 stân-jeni lemne neceseril pentru incil4itu1salelor §i a altor autoriteti comunalein iarna viitóre, primeria a decis case se mai tine o licitatiune pentru a-asta aprovisionare la 26 Iulie 1883.

Doritorii snub invitati ca pane inaretata 4i, la 2 ore p. m., sà depunàla pricaárie ofertele domniilor-lor in-sotite de garantii de cate 2.000 leI inbani sea efecte publice, i tot-o-datevor educe ea probe §i cate un stânjendin lemnele ce ced, spre a fi depus incurtea ospelului comnnal.

Conditinnile acestei intreprinderi suntpublicate prin Monitorul comunal cuNo. 12 din 27 Martie trecut.

No. 11.277. (2, 5 4) 1883, Iulie 11.

Primarla eomunel itneasa-Herdstrii.u, plasa Mmbovita, Jude-

tul Ilfov.Pentru construirea unei scóle mixte

§i reparatia bisericei Piperea se vatine licitatie in ilioa de 17 Ialie 1883,in local al primariei acestei comuni.

No. 408. 1883, Iulie 13.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1741

MIKAREA MARITIMA A PORTURILOR

BrEla, 12 Iulie.Bastimente sosite incercate . . 11

de§erte . . . . 1

plecate ineercate . . . 7detierte . . . . 18

facie in port . . . 285Pretul productelor

Graft ghirca, livre 59-593/4, lei 63-64.Fasolea suta oca 23V, lei.S'an esportat chile porumb 792.Diverse alte nierfuri 809.738 kilo-

gram e.S'at importat merfuri 33.849 kilo-

gram,: 3.668.085 kilograme cereale.

BrAila, 13 Iulie.&site: Bombarda otomane Evanghe-

listria din Mosconisi en unt-de-lemn.Vaporul engles Edgar din Londra eudiverse.

Plecate: Vaporul engles James Whis-haw pentru Copenhaga cu gilt. Go-leta otomana Hrisomaguriotise pentruGalati, de§élte. Alamein; otomane A-ghins Nicolaos pentru Constantinopolcu diverse. Vaporul engles Lynton pen-tru Anglia cu orz i porumb.

Conetanta, 13 Iulie.Sosit: Bombarda ruse Anica de la

Agathopol cu lemne de foc.Plecat : Alamana ruse Sf. Nicolae

pentru Sumieboli, delérte.--Ginrgin, 13 Iulie.

Sosite : Bricul elen Elefterie dinLompalanca, deqert. Bricul elen AghicsGheorghios din Si§tov, de§ert.

Tuleea, 13 _Tulle.Sosit: Vaporul trances postal mesa-

genies Delta din Constantinopol endiverse §i 5 pasageri, plecat la Breilaen diverse §i. 4 pasageri.

OBSERVATIIINI METEOROLOGICE--Pe lioa de 14 Julie 1883

Varciorova. Senin, 16 gr. plusVulcan. Senin, 12 gr. plusSeverin. Senin, 19 gr. plusFilia§I. Senin, 20 gr. plusCraiova. Senin, 16 gr. plusCalafat. Senin, 19 gr. plusCetate. Sonia, 16 gr. plusSlatina. Senin, 18 gr. plusKaracal. Senin, 18 gr. plusCorabia. Senin, 18 gr. plusBeket. Senin, 18 gr. plusPitesci. Senin, 17 gr. plusGaesci. Senin, 17 gr. plusArge§. Senin, 15 gr. plusCâmpu-Lung. Senin, 18 gr. plusRam.-Valcea. Senin, 16 gr. plusCozia. Senin, 16 gr. plusHorezn. Senin, 14 gr. plus

Ritu-Vadului.Novae!.Dreigelani.

Targu-Jin.Megurele.Zimnicea.Roiiori.Balaci.Alexandria.Giurgin.Slobo4ia.Calera§I.Oltenita.BudescI.

Ferbinti.Doninesci.Ploesci.Targoviseea.Mirgineni.Filipesci.Valea-Celug.Wen!.

Mizil.Campine.Sinaia.Predeal.BuzSA.

Senin, 15 gr. plusSenin, 15 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 15 gr. plusSenin, 14 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 18 gr. plusNor, 20 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 12 gr. plusVariabil, 18 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 19 gr. plusSeamy., 19 gr. plusSenin, 23 gr. plusSenin, 18 gr. plus&min, 20 gr. plusSenin, 12 gr. plusSenin, 16 gr. plusScala, 16 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 22 gr. plusNor, 20 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 10 gr. plusSenin, 14 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 15 gr. plusSenin, 13 gr. plusSenin, 15 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 15 gr. plusScnin, 16 gr. plusNor, 13 gr. plusNor, 14 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 20 gr. plus

Felciù. Senin, 22 gr. plusBarlad. Senin, 19 gr. plusTecucifi. Senin, 25 gr. plus

Senin, 25 gr. plusP.-TarculuI. Senin, 25 gr. plusGalati. Sewn, 17 gr. plusBreit& Senin, 20 gr. plusMacin. Senin, 19 gr. plus

Pärsco v.Petarlage.Râm.-Serat.Balta-Albe.Foceenl.Odobesci.Adjud.T.-Ocna.Panciu.MoinetIti.Sascut.Baceti.Buhtug.Piatra.Neanitu.Roman.Peticani.BotolanI.Dorohoia.Miheileni.Ilarlaa.Folticeni.T.-Frumos.Iasi.Vasluiù.Cod Aesei.Hop.Ore nun!.ILre§escf.

vinlare duoè locuri mart Instrada Sântului Elefterie, propri-

etati ale Bisericei, amânduo6 aú fataIn bulevardul Academiel Cotrocenicheul garlei canalisate, positie fórtefrumósá pentra viitor.

Doritorii pot veclea Intinderea Inoriace timp i care esplicatiuni de lacuratorele preotul Lazax Nestor ; lici-tatia se va tine la 26 Augast In lo-calul onorabilei primärii.

15 (27) Iulie 1883

ANUNCIURI PARTICULARE

8-8

r Tn tênär doresce a da lectiuni deU musica (principil i armonie) ; a-matorii sunt rugati a se adresa stradaBateriilor No,, 7.

1742 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Isaccea. Senin, 20 gr. plusTulcea. Senin, 19-gr. plus

Senin, 19 gr. plusBabadag. Senin, 18 gr. plusMangalia. Senin, 16 gr. plus, ma-

rea calmaMahmudie. Senin, 19 gr. plusConstanta. Senin, 21 gr. plus, ma-

rea calmaMedgidie. Senin, 19 gr. plusCerna-Voclit. Senin, 19 gr. plusOstrov. Senin, 19 gr. plusHârsova. Senin, 18 gr. plusCara-Omer. Senin, 20 gr. plusEski-Kili. Senin, 18 gr. plusObedeni. Senin, 18 gr. plusBaltatesci. Senin, 20 gr. plusStrunga. Senin, 18 gr. plus

Deapnd duoé recepise sub No. 1.306si 529 din 1880, ale casieriei jade-

tului Covurluiú, pentru consemnareaunei sume bani, rog prin aasta pe gâ-sitor a mi le trimite la comuna Cu-dolbi, plasa Siretu, judetul Covurluiú,având pentru acésta o recompensà.

Mihail Dimitropolu.1883, Tulle 8.

jJe

vhulare o casá en duoè camera,sala, , bucahrie , pimnità i grá-

diná , situatà In strada Rosati No. 1.I se adresa la sub-locotenentul PA-trascn, regimentul 6 dorobanti.

PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCURESCISe aduce la cunoscinta public5, cá in 4ioa de 16 (28) August 1883 §i in qilele urmátóre se va tine

licitatiune, in localul acestei societati din strada Coltet, pentru arendarea mo§iilor are-Late in tabloul demat jos §i cart rno§ii sunt ipotecate acestei societati.

Licitatiunea va incepe la 12 ore din qi. Arendarea se face pe termen de 5 ani incepetori de la 23Aprilie 1884 pând la 23 Aprilie 1889.

Conditiunile licitatiunei §i ale arendärei se vor depune in bro§uri tipfIrite la domnit casieri generalide judete; iar OW, atunci se pot vedea la acésta societate in tóte 4ilele de lucru de la orele 1 1 3 .

Tabloú de mo§iile ce sunt de arendatJudetul Arges

Merisanii a mostenitorilor repausatului Alexandru Zisu.Gura Bascovului-Flesci i Gliganu a domnului Cons-

tantin Budisteanu.Judetul Bated

Sahatenii a domnului Constantin Boranescu.Nenciulesci-Sarata a domnulut Constantin Sarateanu.

Judetul BrdilaFlea§ca a domnului C. A. Boranes2u.

Judetul BotcvaniSarata i Movila-Rupta a domnului Idn Ventura.Leverda saA Dragomirescii i Costinescit de jos saú Ranga

a domnului I. V. Arapu.Dobarceni a domnului Panait Casimir.

Judetul BacdiiHertióna a moscenitorilor repausatului George Meleca.Sandulenii a dóranel Ruxandra Sturdza.

Judetul Cahul (Basarabia)Pelineii-Moldoveni a moscenitorilor repausatului Andrei

Buht'ev.Constantinofca cu Badicul-Rusesc a domnului George

Dimitriu.Tiganca-Epureni a domnului Ión Manolache Costache

Epureanu.Tatar-Baurcil a domnului Grigore Romanenco.

Judetul DelmbovitaIonescil cu trupurile sale a dómnei Maria Olanescu.Fundata a domnulut I. D. Piersiceanu.

Judetul DoljAfumatit-Amzulescii a domnului Tache Iotta.Urdicuta-Amzulescit a dómnei Zoe Rioseanu.Urdicuta a dómnei Sevastita Amza Protopopescu.Prodila a domnului Al. Dinopolu.Bradescii de jos a clomnului N. Greceanu.Nichitóea a chímnei Teoni GrAdisteanu.

Judetul DorohofHerta a domnului Panait Casimir.Mienantii din Vale a'domnilor Maria si G. Giosan.Vornicenit a moscenitoritor repausatulul Costea Haret.

Judetul Gorj

Birceil a moscenitorilor repausatel Ana Pleniceanu.

Judeful NovStoenóia a domnuini Josef Darvaris.Baciumenii a domnului Constantin D. Marathea.Maicanescii a domnului Aristid Pascal.Balasoenii a domnulni Vasile Steriu.Mogos6ia-Chitila i Zalhanaua a printultri N. Bibescu.Potoceanca-Cazanescii a domnalut Ión Paplica.

Jueigul Mehedinti

Cremenea de jos a domnilor V. si N. Cremineanu.Drancea-Recea a domnului Anast. Drânceanu.Plopii i Adunatil Teiului a chime Alexandrina Gâr-

lesteanu.Corzal si Smadovita a domnulul Nicolae Racovitâ.Balotescii a d6mnei Lucsita Tanaszy.

15 (27) Tube 188S MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1745

Judeful MusrelFundata proprietatea società tei.

Judetul OltBerindeiu-Noii i Reschetif a domnului Iamandache Be-

rendeiù.Parte din Deleni a clórnnei Elena Caramaliu.Delenif ai domnultil Mihail Deleanu.Beria a domnulul Constantin Deleanu.Perietil a domnului V. D. Perieteanu.Valcelele ale dómnel Elena utztl.Partea din Deleni proprietatea societátef.

Judettl PrahovaFilipeseil a dómnei Maria Filipescu.Paulescil a moscenitorilor repausatului I. Gavrilescu.

trudetul PutnaTichiri§ul §i Vidra ale domnului A. C. §endrea.

Judetul Rdmnieu-SciratRetezatil a domnului Alecu Orklanu.Bicescif a domnilor I. i T. Suditu.

Judetul RomanayFalcoiul a domnului Amza Jianul.

Judelul TecueitiToflea a domnulul Nicolae S. Craescu.Negrilescit Boruzescii i Bráneasa ale domnului Iordache

Iurgea.Larg4eni1 a domnuluI Constantin Plitos.Buciumenil a domnilor A. C. kti M. Radovici.Poiana a domnulul Nicolae Turculetz.Tarp saù Slobozia-Cornii a domnului Al. T,,riachiu.Slobozia de sus a Stanise§lilor a clómnei Zinca Tinculescu.

Judetul TeleormanPoenile-Barza a molnenilor Strâmbent.Mândra-Slobozia a domnuluI Zaharia Mavromati.Peretnl, Albescii, Depusa i Dulceanca a domnilor I. P.

§i State Teodoru.Judelul Tutcva

Epurenil a domnului Ión Manolache Costache Epureanu.Stobozia Nica-Movileni a minorilor Hristodor Nica.Draclenil a domnuluf Iordache Obreja.

Judelul VasluiCuhaeltil de jos a domnului Emanoil Radovicl.

Judeful VlageaFrAsinetu-Bujoreanca a domnului G. H. Goga.Ciolanul de jos sail Pangalesci a domnului Ión Pangal.

(5-54-)

BANC.A NATIONALA A ROMANIETBilantul general pe semestrul I. lncheiat la 30 Iunie 1883

ACTIV PASIV

Moneta metalicA ai lingouri 35.896.762 25 Capital , 12.000.000

Casa . . . Bilete ipotecare . . . . 25.191.485 69.340.237 25 Fond de reserr 514.702 51AiBilete de baneti . . . . 8.251.990 Fond de reservA, et. special (beneticiA

.

Efecte de incasat 662.166 35 fond de reserva) , . . . , . . 13,725

Pertofoliu "/Efecte

scot% tate locale . . 2.690.422 18Za 'in sucursale 6.297.523 171

agricole . . 1.365.716 1Trate as. pietelor streine . 3.356.399 10

13.710.060 45

Bilete emise de bane&Reescomptul semestrului Tiitor . .

Deposite de retrasDiverai ,

102.411.62040.426 IC

, 10.589.640Conturi corente . . . , . 46.344.939 151

Cup6ne 34.465 t de valorl . . , . 100.680 19 46.445.619 34

Avans pe efecte publice g a- rentralA 16.400.100 1 24.764.196 Profit ei. perdere . . . , . . , . 1.123.145 81rantate de Stat 1Sucursa1e 8.364.096

ATans pe lingouri in sucursale . . 6.470Fonduri publice 11.978.760 89Rent& amortisabilA, fond de reserviL 514.702 51Imobil '834.169 87Mobilier ai machinl de imprimerie . 217.673 69Dobênçlt datorate la avansuri . . . 155.950 52Deposite libere 10.589.640

curente 39 812.481 78)

a40.330.386 23Diveral . de valorl . . . . 517.904 45f

I173.138.878 '-i- 173.138.878 -fd

Profit i perdere pe semestrul L incheiat la 30 Iunie 1883

DEBIT .

CheltuelI de administratie . ....SalarilJetdne de present&Salariile personalulul imprimerielMaterial ai cheltuell pent. imprimarea biletelor de bancaImprimate gi registreLuminat i II:149110Reductiune 500 la mobilier i machini de imprimerieSold creditor

44.478155.15818.46019.40242.081

1 2693.897

11.4561 123.1451,419.350

54

953250855181

)7

CREDIT

Soldul anulul trecut .DolAnll de la avansuri, scompt ai beneficil diverseBeneficiul tratelor gi remise

efectelor publicedat de emisiunea rentelsu cursalelor

199398.945308.921335.141108.312267.829

1.419.350

217883614461

1744 MONITORI:TL OFICIAL AL ROMANIE1 15 (27) Inlie 1883

MINISTERUL DE RESBELAdministratiunea resboialui avênd necesitate de

bipuite : 27.18.6, sag 1.000.000.000 carAmiçli dimtat&imprejurul ormului Bucuresci ; se face canoscutse primesc oferte la ministerul de resbel (directia 4-;

Ofertele vor trebui s.1 pórte pretul pe mia de altru dimensiunea cea mica.

Conditiunile in care va trebui facut& acésta fur:Carami4ele vor fi de cea mai buna calitate, din

arse, bine turnate, dense, tari, sonore §i ne gelive.Predarea se va face in curs de 5 ani, cu incepere

tatimea totala la inceputul fie-carei luni de lucru.Locul pentru predarea caramidilor va fi pe pu:

nistratiei resboialui, parte in giurul Capitalei pentforturilor, care nu va fi mai mare de 5-9 kilomet

In oferte se p6te areta §i pretul pe mia de cararfabricarea caramidei in préjma ormului nu se vzresbelului.

Ministerul ii reserv& dreptul de a da intreprindiofertele vor presinta mai mult avantagig.

Ofertele insa pentru cantitati mai raid de catOfertele vor trebui insotite de o garantie provis(Furnisorii asupra carora se va confirma tótá sag

qile de la notificare o cautiune definitiva in efecte p.Furnisoril cari vor instala fabrici de caramicla si

valorei cautiunei, li se vor putea restitui cautianeaPlane se vor face trentat cu denunerea canimid

un numèr de 475 milióne cárámi4i de dimensiuni o-ensiuni mai midi : 20.10.5 pentru fortificatia proiec-doritorilor d'a lua intreprinderea acestei furnituri c&

arme speciale), On& la 1 (13) Se ptembre anul cv rent.cami41, atat pentru dimensiunea cea mare cat pen-

nitura sunt :pamönt argilos, bine curatit §i bine främantat, bine

1de la 1 Maiti 1885 cantitäti de cäte1/30 din cä-

nctul punctele ce se vor indica de agentii admi-ru incint& §i parte la o depärtare de incint& pe linia

ai41 la locul de fabricatie. Alegerea locurilor pentruface de cat cu invoirea prealabilá a administratiei

Brea asupra unuia sail mai multi furnisori-dupil cum

milióne de c&rámi4i nu se vor primi.)rie 2 0/0 din valórea'ofertei.parte din intreprindere, vor trebui a clepune in 15ublice saú numerar egalá 4% din valórea furniturel.stematice, de o important& cordspun4etóre cel putinprimindu-se drept cautiune a cea instalatiune.

ilor.No. 6.049. 2 s 1883, Julie 6.

MIMSTERUL FINANCELORDIRECTIUNEA CONPTABILITATEI GENERALE

Se aduce la cunoscinta general& ea la 15 (27) Julie curent se va efectua a cincea tragere la sorti atitlurilor de renta amortibila 5°/0 in cabinetul secretarului general, orele 2 post-meridiane.

La acésta tragere se vor amortisa titluri in valóre de 601.000Iei, in proportiunea urinal:5re :312 titluri a 500 lei sag lei 156.000

73 5.000 365.0004 20.000 80.000

Total 601.000 1883, Iulie 1 2.No. 24.038.

oFlo

ri

PI ;iv:1-- ... 0-- .1.- 000 IV CO CD Cd 0 .--i t- r- .0 4 ql <0 0 C4 0 4CO 0:, CA 0 0 0 0 C4 CO CO CO 00 CA Co 00 .,--1 0,-, r.I r.4 14 00 co ca CO 4.

,-1

o 00 IACI CCI

Oi1 1 1

/woe,

I 1 1 1 1 1 I 1

CM 0 ,211, CI CiOC

00 CO Ao r- 0 CO 0 0 ut i eiCA C4 tt 0 0 C4 0 CA 43 00 0040 tO <0 00 CD CDCO CO Co 91 4.4 eq

o.

0 IA 044 6

1. 04 14Cb 1.4

o ?00 CA CO 0 4:5CO 0 0 CO 0

a aCO 41 1111111

P4

c :, .... 0 2.... 0. 9 . ,os

-el ... ,-; o 6 1.. 0- ..... di .-. . . .. 47.4

PI ,A o Co CIcd ,-, I.

"414 .4 414 4.'; '73+11.111134EL"'L'i..L1 ::;II.C1 ..f11 :

.1.4301:1 41 k000 z p;1.,24 a

E.,(12 C72 6 6 a 74..1s..000g0g 6 osos 04.° '" *-0- v cagdalcdr.,000.O.1

r. 1AOQ o.0. -. pp a.

'DD.Q.78tiO"ciótigl -14.1,0g ..04 04 0 0 qa co OD 00 On .4 S

Ct2--31-8-0-S 141 .1 .110:1 Pg.

CO-

41 2o

TIPOGRAFIA STATULIJI Director, AL. PENCOVICI

Date post:	02-Mar-2019
Category:	Documents
Upload:	buianh
View:	235 times
Download:	0 times

MONITORUL OFICIAL - upload.wikimedia.org · Veche, fost pendinte de monastirea VárzAresci, compus...

Documents